Eurodeputaţii au votat în favoarea reportului de recomandări pe TTIP

Joi (28 mai 2015), eurodeputaţii din cadrul Comisiei pentru Comerț Internațional a Parlamentului European au votat în favoarea propunerilor de recomandări referitoare negocierile Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) dintre UE şi SUA. Acordul trebuie însă să treacă şi de plenul Parlamentului European care urmează să îşi dea votul final la începutul lunii iunie.

Acordul comercial dintre cele două părţi este menit să faciliteze accesul UE pe piața SUA însă deputaţii europeni au cerut negociatorilor TTIP asigurări că acest tratat nu va submina standardele UE sau dreptul de a reglementa în interes public, soluţionând totodată şi litigiile dintre investitori şi stat (ISDS). 

Astfel, aprobate în comisia parlamentară cu 28 de voturi pentru,13 împotrivă şi nicio abţinere, recomandările făcute negociatorilor Comisiei Europene pentru TTIP au concluzionat totuşi că acea clauză de arbitraj controversată (ISDS), deși revizuită, trebuie să rămână o parte componentă a negocierilor. 

“Am insistat din greu ca această rezoluție să prindă contur, pentru a putea trimite un mesaj puternic, acela că Parlamentul European nu va accepta pur si simplu orice acord care i se prezintă. Dimpotrivă, avem sesizări clare și linii roșii pe conţinutul acestui acord,”

a subliniat Bernd Lange (S&D), autorul raportului prezentat în Parlamentul European şi preşedintele Comisiei pentru Comerț Internațional. 

În ceea ce priveşte aşa-numitele "red-lines" şi necesitatea reformării clauzei ISDS, părerile au fost împărţite. Pe de o parte, putătorul de cuvânt al Comisiei pentru Comerţ Exterior a PE, Christofer Fjellner, a considerat votul ca o mare victorie a acordului de liber schimb. De cealaltă parte, eurodeputatul german, Ska Keller (Partidul Verzilor) a fost de părere că votul nu a fost concludent, neştiind dacă putem vorbi de o excludere sau de o reformare a ISDS Investor-State Dispute Settlement). 

“A fost probabil unul din cele mai grele voturi din istoria recentă a Parlamentului European. Acest lucru trimite un semnal puternic, acela că Parlamentul European și cetățenii săi veghează asupra acestor negocieri,”

susţine Monique Goyens, director general în cadrul European Consumer Organisation (BEUC), unul dintre criticii cei mai vocali din cadrul negocierilor TTIP.

“Lamentabilă rămâne poziţia ambiguă a ParlamentulUI European faţă de infamul sistem ISDS. Avem încă nevoie de o bună justificare a includerii sale în acordul de negociere dintre UE şi SUA, a mai adăugat Goyens.”

În prezent, ISDS permite investitorilor străini să soluţioneze litigiile pe care le au cu statele în care investesc în cadrul tribunalelor de arbitraj internaţional şi nu în instanţele naţionale. Cu toate că SUA au insistat ca ISDS să fie inclusă în acordul de liber schimb, în urma protestelor pe scară largă din ultimul timp Comisia a decis reformarea întregului sistem. 

Astfel, Comisia a propus măsuri care să transforme ISDS-ul într-un sistem care să funcţioneze mai mult în maniera instanțelor tradiționale. Acest lucru presupune atât numirea unor arbitri permanenţi, care să aibă calificări similare celor ale judecătorilor naționali, cât şi introducerea unui sistem de recurs bilateral. În paralel, UE încurajează crearea unei instanţe permanente pentru investiţiile multilaterale, o curte cu judecătorii titulari, care ar urma să înlocuiască între timp mecanismul bilateral existent. Rezoluţia în acest sens urmează să fie votată de Parlamentul European luna viitoare. 

“Rezoluţia este începutul sfârșitului pentru ISDS, a spus Lange.”

Totodată, eurodeputații au cerut negociatorilor protejarea standardelor de siguranță a UE în zonele în care reglementările SUA sunt "extrem de diferite", cum este de exemplu cazul autorizaţiei produselor chimice, clonarea sau substanțele chimice care afectează sistemul endocrin uman. În acest sens, eurodeputaţii au insistat pe respectarea principiului UE privind precauţia. 

În ceea ce priveşte sectorul agricol, deputaţii susţin că, în încercarea de a elimina toate tarifele vamale, cei doi parteneri ar trebui să negocieze o ”listă exhaustivă” a ”produselor agricole și industriale sensibile” care ar putea fi exceptate de la liberalizarea comercială sau ar putea face obiectul unor perioade mai lungi de tranziție. În acelaşi timp, ei cer introducerea unei ”clauze de salvgardare”, rezervându-și dreptul de a închide piețele pentru produse specifice în cazul unor importuri care amenință să afecteze serios producția internă de alimente. Eurodeputații mai cer Comisiei Europene să încurajeze Statele Unite să ridice interzicerea importurilor de carne de vită din UE și să introducă o protecție puternică pentru sistemul de origine geografică utilizat în UE.

Europarlamentarul liberal Marietje Schaake este de părere că:

“Standardele europene ridicate privind produsele care protejează consumatorii sau mediul nu pot fi afectate de un acord comercial. Serviciile publice, precum educația sau apa potabilă, cu siguranță nu fac parte din acest acord.”

Partenerii UE-SUA au trecut prin nouă runde de negocieri care au debutat în vara anului 2013 și care se vor finaliza în decembrie 2015. Oficialii prezenţi la masa negocierilor consideră mai realist mijlocul lui 2016, ca fiind termenul limită al negocierilor. Următoarea rundă anegocierilor va avea loc în luna iulie.

“Este necesar ca UE și SUA să lucreze împreună pentru stabilirea unor standarde mai ridicate la nivel mondial, atunci când vine vorba de siguranța alimentară, mediu, sănătate sau muncă, a adăugat Schaake”.

TTIP ar trebui să elimine toate restricțiile sau impedimentele existente la exportul de combustibili, inclusiv LNG și petrol crud” între UE și SUA, astfel încât acordul să aducă mai multă securitate energetică UE și să reducă prețul la energie, spun deputații.

Acordul TTIP ar trebui să includă un capitol separat pentru energie, care să ajute și la menținerea standardelor de mediu ale UE și a obiectivelor de combatere a schimbărilor climatice, consideră deputații europeni.