Cauzele Profunde Ale Bolilor

7/29/2019 Cauzele Profunde Ale Bolilor

1/49

Cauzele profunde ale bolilor

Orice actiune a gandirii, a imaginatiei, a vorbirii sau a corpului poarta in sinefructe bune sau rele. Omul este, intr-o masura nebanuita, creatia gandirii sale; lace gandeste in aceasta viata, mai tarziu, el va deveni. Sri Ramakrishna

Ati auzit de multe ori cunoscuti care atunci cand erau intrebati de afectiunea decare sufereau spuneau ca neplacerile au inceput si s-au amplificat pe un fondnervos dezechilibrat. Stresul, agitatia, nelinistea reprezinta de multe ori cauzeleincipiente ale multor afectiuni. Dar daca analizam cauzele stresului si aleanxietatii, vom descoperi ca ele sunt mentinute de o gandire profund nefastacaracterizata de agitatie haotica, dominata de ganduri negative, frica, dorintenesatisfacute, frustari, nefericire, etc. Vom prezenta in cele ce urmeaza catevaidei cu caracter general menite sa conduca la o intelegere mai profunda acauzelor anumitor boli, precum si asupra relatiilor si legaturilor mai subtile careexista intre minte si corp.

1. Destinul nostru de fericire si sanatate sau de boala si suferinta esteconsecinta caracterului nostru; caracterul nostru este rezultatul obiceiurilor,obisnuintelor, reflexelor si tendintelor noastre. Acestea la randul lor sunt createprin repetarea si mentinerea in mintea noastra a acelorasi tipuri de ganduri siidei.

2. Majoritatea gandurilor oamenilor obisnuiti apar datorita preluarii lor lanivel subconstient din subconstietul colectiv. Altele (mai rare) sunt produsein mod constient.


2/49

3. Multe din gandurile pe care le avem se datoreaza sugestiilor. Acestesugestii sunt produse de oameni, de circumstante, de mediu si ne influenteazamai mult sau mai putin in functie de gradul mai mare sau mai mic de receptivitatesubtil energetica specifica fiintei noastre, corespunzator nivelului nostru deconstiinta.

4. Dintre toate sugestiile, cea care opereaza direct in planul mental prinintermediul gandurilor este cea mai importanta. In cazul sugestiilor rele,negative pe care le mentinem inconstient sau spre care ne deschidem mintea,acestea la randul lor au efecte distructive, perturbatoare, astenice si orienteazaprin rezonanta negativa fiinta in cauza, in mod gradat, mai repede sau mai incet,in functie de intensitatea si de predominanta lor, in sensul in care au fost emise.

Aceia care datorita receptivitatii accentuate la acest gen de sugestii rele se lasainfluentati si se complac in aceasta stare, vor suferi consecintele generatoare desuferinta, mizerie si nefericire a acestor procese de rezonanta nefasta cuenergiile subtile ale raului, ale bolii, ale fricii, ale nefericirii, ale urii si ale suferintei

ce provin din sferele infernale din Macrocosmos.5. In ceea ce priveste sugestiile mentale rele sau negative, noi trebuie sa fimpermanent extrem de atenti pentru a elimina orice sugestie negativa carepoate declansa efecte de rezonanta instantanee cu energii subtile malefice dinMacrocosmos, ce ii pot afecta atat pe ceilalti, cat si pe noi insine mai devremesau mai tarziu, in functie de puterea mai mare sau mai mica a gandurilornegative.

6. Sugestiile, parerile, convingerile sau remarcile altora n-au nici un fel deputere asupra noastra, in sensul de a ne putea influenta, atata timp cat nu

suntem la unison, pentru a rezona cu energiile pe care le evoca sau le manifesta.Gandul nostru poate accepta, simpatizand, sau respinge prompt aceste sugestii.Putem oricand alege sa nu luam in consideratie ceea ce nu vrem, refuzand sacredem ceea ce consideram fals si rau, continuand sa afirmam mai departebinele si armonia.

7. Corpul fizic este impreuna cu psihicul slujitorul mintii. El se supune, ca sipsihicul, comenzilor si proceselor mentale, indiferent daca ele sunt aleseintentionat sau sunt exprimate automat. La comanda gandurilor rele puternice,predominante, corpul se scufunda rapid in boala, nefericire, tristete, egoism sidescompunere. La comanda gandurilor bune, intense, divine, iubitoare, vesele sifrumoase, intretinute in mod perseverent el devine plin de tinerete, fericire sifrumusete.

8. Boala si sanatatea, la fel ca si circumstantele care genereaza ecouriprofunde, bune sau rele in universul nostru launtric sunt de asemenea adancinradacinate in modul nostru caracteristic (optimist sau pesimist) de a gandi.Gandurile predominant ipohondrice, bolnavicioase se vor exprima mai devremesau mai tarziu intr-un corp bolnavicios. Se cunosc cazuri in care ganduri de

2


3/49

teama au ucis un om la fel de repede ca un glonte si in multe situatii similare elecontinua sa ucida datorita rezonantei cu energiile subtile ale mortii mii deoameni, la fel de sigur, desi mai putin rapid. Oamenii care traiesc cuprinsi deteama de boala se imbolnavesc cel mai usor. Adevarul exprimat debinecunoscutul proverb romanesc: De ceea ce iti este cel mai mult frica, tocmai

de aceea nu scapi este confirmat inca o data.9. Daca vrei sa-ti reinnoiesti permanent corpul fizic infrumuseteaza-tiprofund si autentic mintea. Gandurile de rautate, gelozie, ura, suspiciunerautacioasa, descurajare jefuiesc corpul de sanatatea si gratia lui facandu-l sarezoneze cu energii subtile rele, stresante, chinuitoare, astenice, dezechilibrante.

10. O fata hidoasa, urata, acra nu apare niciodata din intamplare. Ea esterezultatul gandurilor rele, urate. Ridurile care brazdeaza fata si o desfigureazasunt cel mai adesea urmele nesabuintei, patimei, mandriei. Uneori intalnim ofemeie in varsta de nouazeci de ani care poate avea fata luminoasa a unei fete

tinere, in timp ce o alta, care nu a ajuns inca la varsta medie are fata surprinzatorde imbatranita si consumata inainte de vreme. Una este rezultatul unei dispozitiipsihice placute si luminoase, iubitoare, elevate, fericite, evoluate. Cealalta esterezultatul patimii, rautatii, egoismului, urii, abrutizarii, inchistarii, pervertirii sinemultumirii.

11. Asa cum nu poti sa ai o locuinta placuta, luminoasa daca nu lasi aerul sisoarele sa intre liber in camere, la fel, un corp fizic, vital si puternic si o fataluminoasa, fericita si senina nu pot sa fie decat rezultatul punerii in rezonantacu energiile subtile din Macrocosmos ale gandurilor de bucurie, voie buna, extazsi seninatate. Nelinistea, frica, indoielile, pesimismul, suspiciunile aberante

demoralizeaza rapid intregul corp fizic si il fac vulnerabil la patrunderea bolii. Inacelasi timp gandurile impure, rele, distructive, chiar daca nu sunt materializate,vor distruge mai repede sistemul nervos. Gandurile puternice, pure, divine,sublime, elevate, inaltatoare, datatoare de dragoste, bucurie si fericire fortificatrupul, umplandu-l de vigoare, farmec, tinerete, magnetism euforizant, armonie,frumusete si gratie.

12. Corpul fizic este un instrument complex, delicat si plastic care raspundefidel la gandurile cu care este impregnat, iar obiceiurile inradacinate de gandirevor produce in mod corespunzator si proportional cu intensitatea acestorapropriul lor efect, bun sau rau, asupra corpului fizic. Oamenii vor continua sa aibasange impur si otravit atat timp cat intretin si propaga ganduri intinate, rele,infernale. Dintr-o inima curata, plina de dragoste, duiosie, abnegatie,compasiune, fericire, bunatate rezulta totdeauna o viata curata, fericita, pura,integrata in armonia divina si un corp fizic curat, sanatos si frumos. Dintr-o inimaintinata rezulta o viata intinata si un corp fizic nesanatos. Gandirea este izvorulactiunii, al vietii si al manifestarii. Sa ne purificam izvorul si dupa aceea totul vadeveni pur, minunat si fericit.

3


4/49

13. Schimbarea regimului alimentar nu il va ajuta foarte mult pe omul carenu-si schimba gandurile. Cand un om isi purifica gandurile el ajunge sa isipurifice intreaga sa existenta, corpul sau fizic ajungand expresia fidela a acesteiarmonii interioare.

14. Actionand inteligent la nivelul sferei gandurilor intretinute in planulmental noi putem, gratie rezonantei benefice cu energiile subtile cosmice, sadevenim stapanul destinului nostru, sau altfel spus, al karmei noastre.Transformandu-ne gradat fiinta launtrica prin gandurile si actiunile noastreinspirate, cunoscand corect care este de fapt situatia noastra, omul este liber saaleaga un alt mod de actiune pentru a-si modifica destinul. Dupa un anumitinterval de timp el va deveni constient ca rapiditatea cu care destinul sau estemodificat in bine este direct proportionala cu intensitatea angrenarii intr-oactiune adecvata. De exemplu: un pungas nu este un pungas in eternitate, intoate imprejurarile. Punandu-l in compania unei fiinte evoluate spiritual, prin fortainfluentei complexe pe care o va primi, el se va schimba in bine, va incepe sa

gandeasca si sa actioneze diferit decat pana atunci, astfel destinul sauschimbandu-se. In traditia orientala se stie ca asa s-a petrecut cu DacotRandacar care ulterior a devenit inteleptul Valmiki. Actionand astfel, el si-atransformat radical destinul ajungand dintr-un pungas inveterat, un faimosintelept.

15. Supravegheati intotdeauna atent ceea ce ganditi, ceea ce simtiti si ceeace faceti. In virtutea legii actiunii si reactiunii (karma), mai curand sau mai tarziu,veti raspunde pentru tot ceea ce faceti atat cu voi insiva, cat si pentru modul incare va comportati cu tot ceea ce va inconjoara. Acela care comite un rau sau onedreptate isi dauneaza tot atat de mult lui insusi, caci devine rau.

16. Cautati cat mai des sa ganditi de la inaltimea punctului de vedere aladevarurilor eterne, universal valabile, in lumina legilor fundamentale ale vietii,si nu situandu-va la nivelul gregar, imbacsit de prejudecati, superstitii, frica siignoranta. Nu permiteti nimanui sa gandeasca pentru voi supunandu-va unorganduri aberante ori neintelese inca, ce va sunt furnizate de altcineva. Indolentaeste o infirmitate, lenea o murdarie. Printr-un efort viguros smulgeti-va aceastasageata otravita care este indolenta. Totodata cautati sa alegeti cu grija propriilevoastre ganduri sau idei; atunci cand veti lua o hotarare chibzuiti bine si nu vagrabiti pentru a nu regreta dupa aceea.

17. Adoptati cu anticipatie chiar atitudinea invingatorului.Nu va temeti de a

merge cat mai inainte; trebuie sa stim sa indraznim. Pe cei indrazneti, plini deintentii bune, sansa ii ajuta intotdeauna. In orice situatie ne-am afla, atunci candavem incredere in fortele launtrice este necesar sa ne bransam cat mai repedemintea asupra curentului infinit de forta care emana de la sursa divina. Aceastaeste credinta necesara care face posibil orice miracol. Sa nu uitam cuvintele luiIisus :

4


5/49

Cel care va avea credinta cat un bob de mustar, va muta si muntii din loc.

18. A crede cu fermitate in puterile noastre launtrice, in rezonanta caresurvine atunci cu energiile corespondente binefacatoare din Univers, ne ajutaimens sa faurim cu anticipatie succesul.

19. Nu intrebuinta niciodata formulari interioare de forma: nu am mijloacesau imi este imposibil sau niciodata n-am sa pot in care sa crezi,complacandu-te sa-ti accentuezi aparenta fatalitate prin aceste afirmatiiparalizante. Subconstientul te va asculta si va crea prompt premisele pe caredoar tu le-ai gandit aducandu-le din domeniul posibilitatii la o realizare efectiva.

Astfel, la propria ta comanda, chiar subconstientul va face ca intr-adevar sa-tilipseasca posibilitatile sau mijloacele de a realiza sau obtine ceea ce urmaresti.Cauta sa te convingi ca totul este posibil prin angrenarea puterii nelimitate amentalului tau de a comanda subconstientului. Realizeaza insa ca, desi totul itieste posibil, nu orice iti este permis (in sensul ca nu trebuie sa incalci niciodata

legile morale ale firii).20. Un aport extraordinar de mare, in cazul vindecarii majoritatii bolilor si inredobandirea starii de sanatate, o are credinta ferma in finalizarea cu succesa procesului curativ. O imagine mentala adecvata, reluata mereu si mereu cuincredere si entuziasm, accelereaza minunea grabnicei insanatosiri. Amplificareaputerii curative sau regenerative este strans legata de ceea ce stim despreaceasta, cat si de modul in care actionam. In caz de boala, cauta sa realizezistarea de rezonanta cu energiile binefacatoare ale Naturii si actioneaza indeplina armonie cu ele; astfel, Natura te va integra matern ca pe una dintrecreaturile sale si ti se va supune, sprijinindu-te din plin.

Citate

Istoria lumii este aceea a catorva oameni extraordinari care au avut credintadeplina in ei. Asemenea credinta face sa apara Divinul care este totdeauna inspatele nostru. O fiinta umana care are o credinta mare poate orice, acesteiatotul ii este cu putinta. O asemenea fiinta va esua numai cand nu-si va mai da inmod suficient osteneala sa manifeste puterea subtila infinita a Universului. Celce va intelege aceasta va realiza cat de important este sa credem, inainte detoate, in fortele noastre proprii. Swami Vivekananda

Fara indoiala, ne este usor si ne costa putin sa comitem raul; panta de caderene este fara nici o dificultate accesibila, aflandu-se oricand la indemana. In fata

perfectiunii admirabile, a virtutii si a realizarilor extraordinar de inalte, zeii auasezat, dimpotriva, efortul si sudoarea; calea care duce aici este abrupta, iaraccesul la ea este anevoios ori respingator pentru unii, plictisitor pentru ceilalti.Insa, pe masura ce ne elevam spiritual, calea se netezeste si se indreapta sub

pasii nostri, conducandu-ne spre nemurire.Buddha

5


6/49

Omule nebunule, tu faci minuni fara sa stii si nu cunosti aproape deloc putereaformidabila a gandirii tale. Sa stii ca tot ce inchipuiesti este realizabil si se facedirect proportional cu increderea ta... ...de ce te feresti oare sa stai de vorba cutine insuti si sa te inchipuiesti, descoperindu-te un perfect zeu?Tudor Arghezi

Omul seamana un gand si culege o actiune. El seamana o actiune si culege unobicei. El seamana un obicei si culege un caracter. El seamana un caracter siculege un destin.Swami Shivananda

Nu exista intamplare sau noroc. Exista numai o inlantuire de cauze si efecte,cuvantul intamplare nu exprima decat ignoranta noastra asupra anumitor cauze.Totul in natura se supune legii; orice aspect rezulta la fel de necesar intocmai

precum revenirea ciclica a anotimpurilor. Curba descrisa de atomul usor, pe carevanturile par sa-l poarte la intamplare, este reglata exact, intr-un mod tot atat de

precis ca si orbitele planetare.Laplace

Nu asteptati niciodata ca altcineva sa vina si sa va implore sa iesiti dinmediocritatea penibila in care va mentineti; faceti voi insiva cu curaj un pasinainte si lasati sa transpara o unica reflexie din aurul pe care il ascundeti in voi.Procedand astfel, comoara ascunsa va da in sfarsit roade.

Nu va ascundeti niciodata darurile innascute, calitatile si inzestrarile specifice inascunzisul pivnitei propriei fiinte. Procedati totdeauna asa cum face un negustorbun, expuneti-le cat mai bine la vedere in vitrina.

Puneti-va in valoare cu mult tact, aratati-va dar comportati-va in mod firesc chiarsi atunci cand dati dovada de spontaneitate. Elmer Wheeler - Cum sa reusimcat mai bine in viata

Optimismul, buna dispozitie debordanta, bucuria de a trai trebuie sa constituiestarea noastra permanenta. Procedand astfel vom fi mereu in contact cuenergiile minunate, benefice ale Universului. Este indispensabil necesar in epocain care traim, sa atragem in noi insine, cat mai multe dintre energiile subtile aleoptimismului si curajului pentru a deveni chiar si pentru ceilalti focareexemplare. Dr. Victor Pauchet - Fiti Optimisti

Daca intr-o situatie noi nu avem deloc incredere in ceea ce urmeaza sa facem,aproape ca nici nu mai este util sa incercam; indiferent care ar fi dorinta pe careo vom formula, aceasta va fi sterilizata de lipsa credintei.Henri Durville

Cum sa ne vindecam repede si deplin

In traditia spirituala este stiut faptul ca orice afectiune a corpului fizic are sianumite cauze subtile, profunde, mai precis porneste de la anumite greseli pecare respectiva fiinta le-a facut de-a lungul timpului si care s-au concretizat subforma acelei boli.

6


7/49

Boala trupului este de fapt rezultatul a ceva nepotrivit si acumulat in profunzimilefiintei. Ea porneste de la un mod de a gandi, vorbi sau actiona incorect, de laatitudini sau tendinte gresite pe care le-am intretinut o perioada mai mare saumai mica de timp. Nimic nu se petrece in trup fara sa existe un motiv mai adancsau altfel spus o cauza subtila de boala.

Boala efectiva este de fapt o modalitate de a elimina din fiinta energiile negativeacumulate. Desi poate fi mai greu de acceptat si chiar si mai greu de simtit, maiales atunci cand esti bolnav, totusi orice afectiune poate fi privita chiar ca o formade gratie a lui Dumnezeu deoarece prin intermediul ei ni se atrage atentia ceavem de facut ca sa ne reintoarcem la starea naturala de echilibru si armonie. Odata ce ne vindecam de o boala fiinta noastra este curatata de impuritati si chiarsufletul ne este vindecat. Cumva, intr-un mod poate mai neplacut, boala sisuferinta pe care ea o comporta ne face in sfarsit sa renuntam la ceea ne facearau.

De aceea e necesar ca atunci cand suntem bolnavi, sa cautam sa intelegem dece a fost nevoie sa ajungem in aceasta situatie si ce lectie avem de invatat dinea, ce atitudine interioara trebuie sa adoptam pentru a ne vindeca mai usor.

In primul rand e foarte important sa intelegem ca prin intermediul bolii nu suntempedepsiti, ci doar pusi intr-o situatie in care e necesar sa ne ajutam singuri,oferindu-ni-se in acelasi timp si o motivatie foarte convingatoare pentru a netransforma si a renunta la greseala. Dincolo de aspectele exterioare pe care oanumita afectiune le cere de la noi de genul "fii atent ce si cat mananci", "nu teenerva", "purificati organismul", exista si o stare mai profunda ce o putem simti

7


8/49

mai ales dupa ce vindecarea a inceput sa apara. Aceasta se concretizeaza princeva nou, ceva profund si minunat ce renaste in noi, o noua atitudine fata deviata, fata de oameni, o stare de puritate, de lumina interioara, de bunadispozitie, de maturitate si chiar de credinta reintarita in Dumnezeu Tatal. Acestestari sunt intotdeauna in stransa legatura cu lectia tainica pe care boala ne-a

facut sa o invatam.Pentru a grabi vindecarea este insa mult mai bine sa avem o stare de acceptaresi intelegere superioara a ceea ce ni se petrece ca fiind ceva necesar si chiar util,decat sa ne plangem de mila si sa avem impresia ca o nedreptate s-a abatutasupra noastra. Aceasta atitudine pozitiva, de incredere in noi si in DumnezeuTatal precum si in puterea tainica a remediilor naturale, adecvate, pe care lefolosim, va face ca ceea ce e impur sa fie mult mai repede eliminat iarvindecarea deplina, armonia si echilibrul sa reapara cat mai curand.

Astfel vindecarea unei boli ne va aduce nu doar tamaduirea trupului ci si a mintiisi chiar a sufletului.

Aceasta este de fapt adevarata vindecare a oricarei boli.

Gandirea schimba lupta trupului cu bolile

Medicina occidentala disocia, in Evul Mediu, mintea de trup, cand exista odiferenta de opinii intre matematicianul si filosoful francez Rene Descartes, caresustinea ca lumea materiala reprezinta baza a tot ce ne inconjoara, si BisericaCatolica care insista asupra puterii morale ca fiind creatia sufletului.

Dar, Descartes ale carui scrieri au fost introduse in Anexa Cartilor Interzise aleBisericii in anul 1667, considera ca cele doua interactioneaza in creier.

8


9/49

Folosindu-se de o capacitate analitica extraordinara, Descartes a ajuns laconcluzia ca "mintea este intr-un mod atat de intim dependenta de conditiile sirelatiile dintre partile corpului uman, incat orice om care va reusi sa stapaneascaaceste elemente va revolutiona medicina".

Desi a fost nevoie de cateva secole, doctorii si psihologii au descoperit recent camintea poate imbunatati procesul de vindecare a corpului, intr-un mod in caremedicina traditionala nu va putea niciodata.

Spre deosebire de notiunile din trecut cu referire la conexiunea dintre minte sitrup, care se bazau in mare parte pe povesti de fictiune, oamenii de stiinta potastazi confirma ceea ce numai Descartes a putut cu cateva secole in urma:gandurile noastre sunt capabile de a produce schimbari radicale de ordin chimicsi fizic ce ne afecteaza in mod direct sanatatea.

Psihologii sanatatii

Spitalele din ziua de azi angajeaza si promoveaza psihologi pentru a gasimetode noi de a trata pacientii cu boli comune gen cancer, probleme cardiace siprobleme intestinale.

Astfel, doctorii au ajuns la o concluzie pe care multi o neaga sau refuza sa oadmita: gandurile unui pacient pot afecta procesul de vindecare, iar efectulplacebo nu este un exercitiu de bine dispunere, ci o reactie biologica a creieruluifata de boli.

"De-a lungul ultimelor decenii, dovezile empirice ale reactiei organismului laefectul placebo s-au adunat, iar oamenii din ziua de azi sunt mult mai dispusi saimbratiseze aceasta metoda de vindecare" spune Kim Lebowitz, primul psihologangajat cu norma intreaga la un spital specializat pe boli de inima (NorthwesternMemorial, Chicago).

"Psihologii sanatatii" nu sunt ca psihiatrii care incearca sa gaseasca origineaproblemelor emotionale in copilarie. Medicina complementara care o practica eise bazeaza pe studii care ne arata ca: stresul, anxietatea si depresiile, pentrucare 60% din pacienti merg la medici, pot dauna corpului in egala masura cumicrobii, dietele, lipsa exercitiului sau obezitatea.

Un rezervor intact de vindecare

Patricia Mumby, profesor asistent in departamentul de neurostiintecomplementare la centrul medical Loyola University, face parte din nouageneratie de psihologi ai sanatatii. Dupa ce a fost asistenta pentru o perioadalunga de timp, a devenit sceptica ii privinta metodelor medicinii alopate si s-ahotarat sa studieze psihologia. Ea considera ca mintea noastra este un rezervornefolosit de vindecare.

9


10/49

"Pacientii isi dau seama de legatura dintre minte si trup si isi doresc sa aiba maimult control asupra sanatatii lor. Deasemenea, centrele de asistenta medicalaaccepta aceasta metoda neconventionala de vindecare..."

Puterea vindicativa a metodelor si exercitiilor folosite de psihologii sanatatii -

tehnici de relaxare, autohipnoza, yoga, acupunctura - se bazeaza pe douadescoperiri revolutionare ale cercetatorilor in legatura cu modul de functionare alcreierului. Prima sustine ca o retea vasta de nervi impanzesc corpul in foartemulte modalitati avand drept radacini terminatiile nervoase din creier. Cea de-adoua afirma faptul ca creierul transmite in mod constant valuri de hormoni pentrua regla sistemul digestiv si imunitar, valuri care apoi raspund mesajului chimic dinexterior.

Campul de cercetare, care poarta numele de psihoneuroimunologie, studiazamodul in care factorii de stres si emotiile negative pe care le genereaza setransmit drept deficiente de ordin fizic. Creierul, spre exemplu, comunica cusistemul imunitar, iar stresul poate genera hormoni gen cortizon si adrenalina,crescand astfel riscul unei posibile boli si intarziind procesul de vindecare. Rasulsi jogging-ul pe de alta parte, pot stimula eliminarea unor hormoni care reducinflamatiile si combat integrarea microbilor in corp, ceea ce ar putea oferi oprotectie mai avansata impotriva aparitiei cancerului.

Descartes stia faptul ca creierul putea fi cu usurinta pacalit si ca entuziasmul unuiom atunci cand confunda o bucata de sticla cu un diamant este echivalent cuentuziasmul unei noi descoperiri. Noile cercetari au aratat ca in creier au locreactii chimice care sustin aceste emotii. Deasemenea, s-a dovedit stiintific faptulca creierul persoanelor care sunt internate clinic si care iau ceea ce ei cred casunt droguri tari, dar care de fapt sunt pilule de zahar sau placebo, produc

aproape aceleasi modificari neurochimice.

Intr-un studiu, in care starea bolnavilor de Parkinson se imbunatatea considerabilin urma utilizarii unor medicamente "false", imaginile au aratat ca creierul lorproducea aceeasi cantitate de acetilcolina ca si creierul pacientilor care luaumedicamentele adevarate. Efectele placebo imbunatatesc capacitatea devindecare a organismului in 30-60% din cazuri spre deosebire de medicamente,care adeseori nu fac nicio diferenta. Dar, asemenea medicamentelor, efecteleplacebo pot avea efecte adverse.

Emotiile negative prelungesc bolile

De abia in secolul 21 am gasit dovezi pentru ce zicea filosoful Lucius Seneca inurma cu 2000 de ani: "Sa vrei sa fii vindecat este inceputul vindecarii."

Doctorul Patrick McCarthy, co-director al spitalului Northwestern Memorial, neexplica ce voia Seneca sa spuna de fapt: "Prin chirurgie putem vindecaproblemele de inima, si cam atat" spune el. "Pacientii ar putea in continuaresuferi de depresie si stres care le-ar face mai mult rau la inima decat o boala".

10


11/49

"In urma cu 20 de ani, daca ii sugerai cuiva sa se duca la o clinica de psihologie,acela s-ar fi opus cu siguranta" spune McCarthy. "Astazi insa este mult maiimbratisata aceasta metoda. Oamenii realizeaza ca depresia este o parte a bolii".

Dolores Rogalski, o femeie in varsta de 57 de ani din St. Joseph, Michigan, a

trecut printr-o operatie de transplant de cord pentru ca avea probleme grave destres; dupa 4 luni in care a trecut printr-un divort, o operatie la plamani,internarea fiicei sale, moartea unui prieten apropiat si a mamei sale vitrege.

Tratamentul doamnei Rogalski s-a bazat pe sedinte terapeutice cu dr. Lebowitz,directorul de medicina complementara, pentru a se vindeca de stres. "Oameniiincearca sa prezica sau sa controleze mediul in care traiesc", spune Lebowitz,"dar cand problemele se aduna, rezulta anxietatea: ei tind sa se concentreze latoate lucrurile care nu sunt asa cum erau planuite".

Inainte de transplant, Lebowitz a invatat-o pe Rogalski exercitii de relaxare acorpului si a mintii. A inceput cu respiratii lente si adanci si a continuat apoi cu

relaxarea fiecarui muschi din corp. Faptul ca a invatat aceste exercitii a ajutat-osa isi concentreze gandurile asupra unor elemente care o faceau sa se simta insiguranta si capabila de vindecare.

"Nu mai sunt deloc ceea ce eram inainte" spune Rogalski. "Mi-am acceptatdivortul. Am acceptat toate lucrurile din viata mea fata de care nu puteam facenimic. Mi-am aranjat lucrurile in functie de importanta lor si am privit problemeledin toate perspectivele. Acesta este elementul cheie..."

Stresul cronic

Cand oamenii de stiinta vorbesc despre stres, ei se refera la stresul cronic caredureaza cel putin 2 saptamani, nu la numeroasele varietati de depresie saufrustrare pe care le experimenteaza oricine zi de zi.

Bruce McEwen, neuroendocrinolog la Universitatea Rockefeller, a descoperitfaptul ca acest tip de stres poate modifica configuratia nervoasa a creierului inmod daunator. Cercetarile sale arata ca hormonii eliminati de stres pot activa unraspuns daunator care se intoarce la creier si il afecteaza in zonele carecoordoneaza presiunea sangelui, ritmul cardiac, activitatea intestinala, memoria,frica si anxietatea.

"Se pare ca circuitele in partea cognitiva a creierului sunt foarte sensibile la stres,

si de abia am inceput sa ne dam seama de consecintele grave pe care acestlucru l-ar putea avea la o persoana" spune McEwen. Caracteristica principala astresului cronic si a depresiei se numeste "sindromul bolii".

"Te simti ca si cum ai avea gripa sau ai fi racit" spune McEwan. "Te simti totallipsit de energie, vezi lucrurile in ceata si nu iti dai seama de ce se intampla in

jurul tau. Te simti bolnav din punct de vedere fizic si de fapt nu esti. Toate

11


12/49

acestea se datoreaza hormonilor eliminati de creier care trimit un raspunsdaunator organismului".

"Inima si celelalte organe sunt practic coordonate in totalitate de sistemul nervoscentral" spune Dr. Michael Jones, director al sectiei de boli gastrointestinale si

neurologice ale spitalului Northwestern Memorial.Ruptura s-a produs, spune el, inca din epoca iluminismului din secolul 18, candoamenii de stiinta au decis sa studieze anatomia corpului uman iar Descartes afost unul dintre promotorii acestui curent. "Asta s-a intamplat deasemenea si inperioada Inchizitiei", spune Jones, si Biserica Catolica a subliniat: "Rene, este oidee magnifica dar vreau sa tii minte faptul ca mintea si sufletul apartin luiDumnezeu si Bisericii Catolice."

Puterea de vindecare a creierului

Dualismul minte-corp a fost deasemenea o idee de afaceri eficienta: daca te

simti bolnav, eu am antidotul. Dar acest lucru neglija capacitatea de vindecarenaturala si potentiala putere distructiva a creierului, spune Jones.

Efectul gandului asupra corpului a fost intotdeauna vizibil in diferite ipostaze: Osituatie stresanta produce o senzatie de fluturi in stomac, acesta fiind unul dinorganele cele mai predispuse la boli provocate de stresul cronic. Hrana pe care osavurezi nu va fi la fel de bine digerata daca este intrerupta de un telefon de laFISC care te anunta ca iti vor fi majorate taxele pe care trebuie sa le platesti.

Nu conteaza motivul stresului. Ceea ce conteaza este ca trebuie sa opresti aceststres.

"Spitalul nostru detine ultimele versiuni de medicamente impotriva bolilorneurologice si analgezice viscerale", spune Jones. "Detinem toata aparaturanecesara, dar nimic din ceea ce avem nu poate face mare lucru atunci candstresul cronic s-a instalat". Dar in momentul in care vorbesti cu oamenii si teimplici in viata lor privata si ii inveti sa priveasca problema in ansamblu, deja eise simt mai bine.

In urma cu 3 ani cand Seth Knocke avea 16 ani, tanarul suferea de greturiputernice dupa ce manca. A consultat mai multi doctori insa in zadar, iar in final aajuns la Jones, care mai intai a incercat aparatura sa sofisticata. Medicamenteleimpotriva greturilor n-au avut nici un efect. Apoi, Jones l-a tratat cu andidepresive

pentru a-i relaxa muschii netezi ai sistemului digestiv. Aceasta metoda afunctionat timp de 8 luni dupa care greturile au revenit cu aceeasi intensitate casi inainte.

Atunci Jones s-a hotarat sa apeleze la un psiholog, Laurie Keefer, acum membrudeplin al echipei de la Nortwestern. Jones si-a dat seama ca probleme luiKnocke au inceput datorita unui virus stomacal care ii provoca greturi cand

12


13/49

manca. Chiar si dupa ce virusul a fost eliminat, mintea sa elibera substantechimice care ii produceau greata oricand consuma alimente.

Pentru a stopa acest ciclu, Keefer a incercat sa-l trateze pe Knocke prinautohipnoza, proces in care pacientul ramane constient dar relaxat ca si cum ar fi

gata sa adoarma, pregatind astfel creierul sa accepte informatii ce aveau sadisocieze mancarea de greata.

Concentrandu-se asupra unei imagini luminate dintr-o camera intunecata,Knocke il asculta pe Keefer care ii spunea sa-si imagineze ca se afunda intr-unnor fin ca apoi sa cada intr-o barca ce plutea pe un lac linistit. Band aparacoritoare din lac, Knocke isi imagina cum aceasta ii trece prin esofag si maiapoi in stomac unde ii vindeca orice urma de greata.

Dupa 5 sedinte, senzatia de greata i-a disparut. De cate ori aceasta ameninta sarevina, el apela la autohipnoza, racorindu-si stomacul cu o sorbitura de aparacoroasa. Acum, "boboc" la Colegiul Beloit, el planuieste sa devina psiholog,

inspirat fiind de propria sa experienta in vindecarea bolilor prin autohipnoza. "Eispuneau despre creierul meu ca era ca hardul unui computer", spune Knocke.

"Ceea ce s-a stocat in memoria lui era senzatia de greata. Tot ceea ce trebuiauei sa faca era sa "formateze" aceasta senzatie si eu voi fi OK". Iritarile stomaculuisunt motivul principal pentru care oamenii apeleaza la gastroenterologi. De candterapia prin medicina alopata s-a dovedit a fi ineficienta pentru aceste boli, unnumar impresionant de fiziologi considera astazi ca mai intai trebuie tratatcreierul pentru ca mai apoi sa poata fi tratata boala in sine.

Un studiu recent al cercetatorilor Universitatii din Manchester, a descoperit ca la

sfarsitul unui an, atat psihoterapia cat si antidepresivele erau mai eficiente inreducerea simptomelor bolii si imbunatatirea calitatii vietii decat metodele clasice.Mai mult decat atat, psihoterapia s-a dovedit a fi cea mai ieftina metoda, costandcu 22% mai putin decat antidepresivele si cu 41% mai putin decat terapiastandard.

Selma Holme a adoptat o dieta de reducere a stresului in timp ce se trata decancer uterin, in urma cu 2 ani. Dupa ce l-a ingrijit 14 ani pe sotul ei, Jack, caresufera de Parkinson, ea avea imunitatea foarte scazuta.

Holme a folosit mai intai tehnica prin care isi ghida imaginatia catre relaxare simai apoi a folosit autohipnoza. Acum un an a inceput tratamentul cu acupunctura

ca si tehnica utilizata in programul de reducere a stresului utilizat de Loyola. Nu adurat mult timp pana cand sotul ei si-a dat seama ca nu este la fel de tensionataca inainte, apoi fiica ei a remarcat cat de bine se inteleg parintii ei.

"Am mai multa energie. Sunt optimista", spune Holme, care acum s-a vindecatde cancer dupa ce a folosit radioterapia.

13


14/49

Stresul, Anxietatea si Depresia necesita tratament

Evident, medicina complementara nu poate inlocui medicamentele, chirurgia saualte tehnici ale medicinei alopate si nimeni nu stie exact cat de eficienta este. Darse observa un acord general in comunitatea medicala, ca stresul, anxietatea si

depresia dauneaza sanatatii si trebuiesc tratate.In 1995, cercetatorii Janice Kiecolt-Glaser si sotul ei Romanld Glaser de la OhioState University, au publicat un studiu inovator, care arata ca persoanelor care isiingrijesc rudele bolnave de Alzheimer, o sarcina de altfel foarte stresanta, le suntmicsorate cu 24% sansele de vindecare a ranilor superficiale ale pielii, spredeosebire de persoanele de aceeasi varsta si situatie economica similara careinsa nu au aceste obligatii.

Acest studiu a fost urmat de un altul care arata ca vindecarea ranilor la studentiicare urmeaza sa sustina un examen, dureaza cu 40% mai mult decat la studentiicare asteapta vacanta de vara.

Stresul face ravagii prin cortizonul eliberat, acesta fiind un hormon de stres, siprin adrenalina eliminata, spune Glaser, directorul sectiei de Cercetare inmedicina complementara. Acesti hormoni cauzeaza pierderea echilibruluihematiilor, schimbarea functiei lor si dereglarea sistemului imunitar.

Celulele imunitare incep sa elimine proteine inflamatorii care, daca sunt eliminatein cantitati mici, pot grabi vindecarea dar, produse in exces distrug tesuturi inintreg organismul crescand riscul aparitiei cancerului, a bolilor cardiovasculare,osteoporozelor si diabetului.

"Cand Jan si eu am inceput sa lucram impreuna, nu credeam ca vom ajunge laaceasta concluzie" spune Glaser, referindu-se la impactul stresului asupra bolilorsi asupra vindecarii. "Ei bine, o sa studiem problema si daca nu vom gasiremediul ne vom opri. Iata-ne dupa 20 de ani de cercetari asidue, inca maimuncim in acest domeniu, fiindca evident merita."

De fapt, schimbam principiile medicale, spune el. "Medicii vor incepe prin aintreba pacientii ce se intampla in vietile lor atunci cand intampina problemelegate de boli infectioase sau cancere, boli metabolice, diabet sau obezitate.Pentru ca acum stim motivul care afecteaza vietile lor si motivul produceriiacestor boli."

Primul indiciu, descoperit inca din anii 1900, de catre Walter Cannon de laHarvard, arata ca stresul nu este doar o mare neplacere, dar poate nimiciorganele interne. El a descoperit ca in orice moment de timp, cand oamenii sesimt amenintati, corpul reactioneaza neplacut prin cresterea presiunii sangelui, abatailor inimii, prin crearea de contracturi musculare si prin respiratie ingreunata.

60 de ani mai tarziu, in acelasi laborator, al lui Cannon, Dr. Herbert Benson adescoperit antidotul stresului: "relaxarea".

14


15/49

Reactia de relaxare

In timpul cercetarilor sale, Benson a banuit dispretul colegilor sai de la Harvard,asa ca, activitatea sa se desfasura noaptea, cand putea sa aduca pacienti carepracticau meditatia transcedentala. El a descoperit ca doar prin simpla gandire,acestia pot transforma functiunile corpului. Respiratia scadea cu 25%, consumulde oxigen scadea cu 17%, tensiunea arteriala scadea iar bataile inimii erau maireduse.

Si nu numai meditatia reduce stresul. Cercetarile ulterioare aratau ca respiratiaprofunda, relaxarea progresiva a muschilor, hipnoza, imaginatia ghidata,rugaciunea si alte tehnici pot imbunatati reactia de relaxare a corpului.

"Prin extinderea practicii de relaxare a organismului, care s-a dovedit a fi opractica eficienta, orice boala care a fost cauzata sau s-a inrautatit datorita

stresului, a fost combatuta", spune Benson - profesor de medicina la InstitutulMedical Harvard. "Am descoperit ca aceasta practica este de mare ajutor inhipertensiune, anxietate, depresii mici si mijlocii, furii sau nemultumiri profunde,insomnii, printre multe altele."

Oamenii isi dau seama intuitiv, ca a face ceva pentru a-si calma sistemul nervosii ajuta, spune el. Un studiu din 2004 bazat pe fonduri federale a dovedit faptul ca

jumatate dintre americani practica o forma de relaxare, desi cei mai multi dinaceasta categorie nu impartasesc acest lucru cu psihologii lor.

"Noi privim sanatatea ca fiind o piramida triunghiulara", spune Benson. "Primafata este reprezentata de medicamente, cea de a 2-a de chirurgie. Trebuie saexiste si o a 3-a fata, iar noi am ajuns la concluzia ca aceea este grija de sine,care implica elemente asemenea relaxarii, nutritiei si exercitiului."

Investigatiile lui Benson in legatura cu efectul placebo, care este diferit derelaxare, l-a adus la concluzia ca acesta functioneaza prin accesarea urmelor dinmemorie care regleaza hormonii de stres - proces pe care el il numeste"insanatosire prin memorie".

"Sunt 3 componente ale efectului placebo", spune el. "Credinta si asteptarilepacientului, credinta si asteptarile fizioterapeutului si credintele si asteptarile carereies din relatia celor doi.

Cand cei doi sunt pe acelasi plan, ies la iveala capacitati de vindecareextraordinare. Daca te consideri in stadiul de vindecare, exista deseoriposibilitatea ca tu sa fii deja vindecat. Ar putea fi acesta raspunsul la toate bolile?Desigur ca nu. Dar foarte multe medicamente isi fac probabil efectul, datoritaefectului placebo."

15


16/49

Interventiile psihologilor pot imbunatati vindecarea, dar oare pot ele prelungivietile pacientilor foarte bolnavi? Acest lucru ramane foarte controversat, in ciudafaptului ca studiile facute pe acest domeniu arata un efect pozitiv al psihologiei inmedicina. Alastair J. Cunningham de la Institutul de Cancer din Ontario adescoperit faptul ca pacientii bolnavi de cancer care inca mai sperau la vindecare

traiau mai mult decat cei care erau in acelasi stadiu al bolii dar care erau frustratide stres si depresie.

"Avem niste dovezi care ne arata faptul ca atunci cand oamenii se implica maimult in a se ajuta pe ei insisi, ei isi cresc de fapt rata de viata", spuneCunningham. "Dar nu exista nici o garantie ca aceste lucruri se intampla cuadevarat."

Poate fericirea sa ne ajute vindecarea?

Daca stresul produce schimbari chimice daunatoare corpului in creier, poatefericirea produce schimbari benefice? Aceasta intrebare a fost scopul carierei lui

Lee Berk, profesor asociat de promovare a sanatatii si educatiei la UniversitateaLoma Linda din Los Angeles.

Determinat fiind de cercetarile sale de dinainte care sustineau ca rasul la comediiil ajutau sa evite boli care afectau sistemul imunitar, Berk a descoperit ca rasul,ca si exercitiul, muzica si meditatia, cresc nivelul de endorfina a corpului.Endorfina, care este de fapt morfina produsa de corpul uman, este o substantacare ne regleaza starea de zi cu zi si care reduce hormonii de stres.

"Face ca ritmul cardiac sa fie mai lent, scade presiunea sangelui si reduce ritmulrespirator astfel incat sa nu fii nevoit sa respiri cadentat", spune Berk. "Se

instaleaza in celulele sistemului imunitar si produce schimbari benefice."Studiul lui Berk in legatura cu pacientii care au suferit primul lor atac de cord,arata faptul ca cei care se uita la o comedie jumatate de ora pe zi sunt in modsemnificativ mai putin predispusi la un al 2-lea atac de cord in comparatie cu ceicarora nu le-a fost recomandat tratamentul prin umor.

El spune deasemenea ca si daca am impregna pilulele cu bucurie, din cauzaefectelor pe care le-ar produce, tot ar trebui sa cerem aprobarea guvernului.

Boala este prietenul nostru

Boala este o atentionare - ne semnaleaza ca incalcam armonia universala.Mai mult chiar, ne arata in ce mod si in ce privinta o facem. Nu este o pedeapsanemeritata, ci consecinta faptelor si a atitudinilor noastre. Ne oglindestedefectele. Ne reflecta erorile. Ne pune fata in fata cu noi insine.

16
http://suntsanatos.ro/spiritualitate/boalaesteprietenulnostru.htmlhttp://suntsanatos.ro/spiritualitate/boalaesteprietenulnostru.html


17/49

Nu este un accident, nu este o intamplare, nu este ceva strain, ci ne reprezinta.Ne indeamna sa ne sesizam neajunsurile si sa ne ascultam imboldurile profundeale sufletului. Prin urmare, vindecarea nu este posibila decat in momentul in carene constientizam hibele si ne mobilizam pentru a le transforma in calitatilecorespondente (de exemplu, teama este o caricatura a prudentei, mania odistorsiune a pasiunii, lenea o degradare a calmului). Boala nu ne este undusman, ci, paradoxal, cel mai bun prieten, caci are curajul sa ne spuna verde in

fata ce, unde si cum gresim.De aceea, atitudinea de a o respinge este contraproductiva. Eforturile de a onega si de a o suprima au ca rezultat cel mult mascarea simptomelor, si nu oreala vindecare. Dimpotriva, camuflarea manifestarilor fizice exprima refuzul de ane privi cu luciditate, accentuandu-ne starea de inconstienta. Reprimandu-neboala, pe noi ne reprimam. Negand-o ori dusmanind-o, pe noi ne negam sau nedusmanim. Luptandu-ne cu boala, cu noi ne luptam - nu putem iesi decat invinsi,scufundandu-ne si mai mult in tenebrele ignorantei.

Trebuie sa o acceptam si sa o intelegem, deoarece in acest mod pe noi neacceptam si ne intelegem. Boala ne semnaleaza instrainarea de propriul sine,avand ca substrat ignoranta. Nu o putem vindeca decat daca revenim in maduvafiintei noastre, daca ne reimprietenim cu noi insine. Boala este calea deschisacatre esenta din noi. Nu este o inlantuire, ci fereastra deschisa catre libertate.Ignoranta ne incatuseaza. Un om bolnav nu mai este el insusi, nu se maicunoaste pe sine, isi este siesi strain. Aceasta instrainare poate avea gradevariate si se poate referi la diferite aspecte ale fiintei umane. Cea mai severainstrainare va genera si boala cea mai severa (si cea mai greu vindecabila).

17


18/49

Boala este rodul unor convingeri false, adanc inradacinate in fiinta celuibolnav. Atat de adanc, incat ajung sa ia forme materiale si sa se manifeste lanivelul corpului fizic. Esenta tratamentului consta in dobandirea claritatii mentalecare permite descatusarea de aceste convingeri gresite. Este ca si vindecat celcare intelege ca boala sa este licarirea care-l poarta catre intimitatea

propriei fapturi si se accepta drept ceea ce este, se impaca cu sine insusi siare curajul de a se cunoaste si de a se transforma - procesul vindecarii in sine numai este decat o chestiune de timp; cu conditia, ce-i drept, ca modificarile dinplanul fizic (leziunile morfologice) sa nu fie prea severe (si deci ireversibile).

Boala este consecinta unor rezonante joase pe care cel bolnav le intretine,avand falsa convingere ca este una cu ele. Ele isi au sorgintea in subsolulconstiintei, inaccesibil in mod obisnuit fiintei umane, dar pot fi percepute de catreoricine, in stadiul incipient de manifestare, sub forma gandurilor si a trairilordegradante. Acolo, in hrubele mentalului, mocnesc reprimate tendintele noastreascunse, negate, condamnate, ostracizate, natura noastra primara pe care nuvrem sa o recunoastem din cauza prejudecatilor si a inhibitiilor nascute dinconstrangeri sociale, familiale, religioase, politice, materiale, profesionale etc.

Greseala esentiala pe care o comite cel susceptibil la boala este de a seconfunda cu aceste manifestari psihomentale, de a se lasa cuprins cu totul devaltoarea, valvataia ori vijelia lor, de a-si lasa claritatea constiintei inecata inmlastina, mistuita de magma ori spulberata de vifor. Ele tin de structura lui, darnu sunt decat involburari, vapai, vartejuri ale diferitelor straturi ale mentalului,distincte de samburele fiintei sale. El spune "sunt trist", "sunt manios" ori "mi-eteama" nereusind sa se disocieze (sa se detaseze) de aceste trairi, sa inteleagaca sunt doar o parte din el, diferita de esenta sa, sa le perceapa doar ca pe nistefluxuri care ii parcurg structura tocmai din cauza frecventelor inferioare de

vibratie pe care le mentine in faptura sa. Un individ nu sufera atat pentru greselilesale din trecut sau pentru ale altora, cat pentru greselile lui actuale, de fiecareclipa. In acest sens, boala este un nepretuit indrumator. Localizarea si tipul ei nusunt niciodata intamplatoare, ci se coreleaza cu functia esentiala si/sau cusemnificatia subtila a organului/tesutului/teritoriului afectat. Rostul bolii este dea-i deschide ochii celui bolnav, de a-l scoate din ignoranta.

Boala este pragul, poarta intredeschisa spre lumina. Putem sa o negam, sa orespingem, inchizand-o si zavorandu-ne in bezna prostiei, sau putem sa odeschidem larg, sa avem curajul sa pasim peste prag in lumina constiintei, aconstientizarii - mintea ne devine clara, umbrele amagitoare ale ego-ului sunt

date la o parte. Odata ce am trecut pragul, poarta inceteaza sa mai existe pentrunoi - o lasam undeva in urma, nu ne mai intereseaza: boala nu-si mai are rostul,este vindecata.

Feminitatea, ca termen generic, cuprinde mai multe aspecte distincte - o femeiedesavarsita este aceea care manifesta toate aceste aspecte in mod deplin.Nemanifestarea lor va determina diverse suferinte, intai in plan emotional, ulteriorin plan energetic-functional si, in final, in plan fizic.

18


19/49

Fiecare dintre aceste aspecte are o zona a corpului predilecta la nivelul careia seproiecteaza:

- feminitatea manifestata in aspectul de iubire ocrotitoare, hranitoare, dedaruire - are ca zona de proiectie sanii; nemanifestarea acestor trairi va generainitial frustrare, ulterior senzatii diverse la nivelul sanilor si, in final, mastoza fibro-

chistica;- feminitatea in aspectul de matrice originara, de maternitate generatoare,creatoare, de forta sustinatoare - se manifesta mai ales la nivelul uterului;reprimarea ei va duce in cele din urma, trecand prin etape similare, la aparitiafibromului uterin;

19


20/49

- feminitatea in aspectul de interactiune bipolara, erotica mai ales, dar si lanivel socio-familial- se reflecta preponderent in zona ovarelor; nemanifestareaei va genera, intr-un final, chisturile ovariene.

Mastoza fibro-chistica

Sanii sunt legati de unul dintre cele mai elevate aspecte ale feminitatii: iubireacare se daruieste, ocroteste si hraneste. Nu este iubirea dominatoare (care isilasa amprenta mai ales asupra inimii) si nu vizeaza nici aspectele erotice (carese proiecteaza mai ales in zona ovarelor). Pentru o femeie, iubirea materna estecea mai implinitoare forma de iubire. Blocarea manifestarii acestui sentiment esteurmata de acumularea unor tensiuni in aceasta zona, cu aparitia de manifestariin plan functional (dureri si diverse alte senzatii) si, in final, a patologiei organice -cel mai frecvent, diverse forme de mastoza fibrochistica. Acest blocaj este, decele mai multe ori, o limitare, o distorsionare a capacitatii de a primi si atransmite sentimente de afectiune.

Daca durerea provocata de frustrarea sentimentelor materne este foarte intensa(o mama ranita sufleteste de atitudinea copiilor, de lipsa lor de recunostinta, denepasarea lor, de felul urat in care se poarta cu ea etc.), pacienta poate sangerade la nivelul mamelonului, iar daca trauma afectiva este intensa si repetata, potsa apara modificari displazice sau chiar neoplazice (cancerul de san).

Fibromul uterin

Este o tumora benigna a tesutului muscular si conjunctiv al uterului, careia i seatribuie, atunci cand sunt prezente, diverse senzatii dureroase pelviene sisangerari intre menstruatii (metroragii) sau un flux sangvin mai abundent la

menstruatie (menoragii).Cauzele fibromului uterin sunt: frustrarea, ruinarea, violarea dorintei sau asentimentului de protectie, de stabilitate, de intimitate. Lipsa derecunoastere si de gratitudine din partea barbatului ii reprima femeii energialatenta care-i asigura vitalitatea, capacitatea de a se manifesta, de a se exprima,de a fi ea insasi. Consecinta in plan fizic este, adesea, tot fibromul uterin.

O alta cauza a aparitiei fibromului uterin o constituie chiar reprimarea dorintei dea fi mama (de a avea un copil) din cauza conditiilor (neajunsurilor) materiale, aambitiilor sau a obligatiilor profesionale, a dorintei de a avea libertate (pentru acalatori, a se distra etc.), a nesigurantei in casnicie, a instabilitatii (sau a

inexistentei) relatiei de cuplu s.a.m.d.

Chisturile ovariene

Cauza lor subtila o reprezinta reprimarea functiei erotice: daca nu estelasata sa se manifeste ca expresie a afectiunii fata de barbatul iubit,energia sexuala este blocata si, prin condensare, va determina aparitia de

20


21/49

chisturi; fiind frustrata, femeia respectiva devine mai retinuta, se retracteaza, se"inchisteaza".

Orice fiinta umana are nevoie de o viata erotica implinitoare, ipostaza in careaceasta isi va manifesta liber potentialitatea afectiva, daruind celuilalt din

preaplinul sau. In sens mai larg, orice om simte nevoia de a intra in relatii cusemenii. Simbolic, femeia se ofera pentru comunicare si comuniune, sedeschide, urmand ca barbatul sa-i raspunda. Aceasta duce la o amplificare aunor trairi launtrice, realizand o stare de tensiune afectiva, o efervescenta adorintei de a intra in relatie, de a fuziona, care, in cele din urma, debordeaza, semanifesta in exterior, se exprima pe sine.

Reprimarea acestei aspiratii firesti va determina, in timp, aparitia initial a unorsenzatii (greutate, apasare, arsura, tensiune, intepaturi, junghiuri, durerinevralgice) si, in final, aparitia chisturilor ovariene (atunci cand in cele din urmava prevala tendinta la conformism si inertie).

O femeie care are vreuna dintre aceste afectiuni trebuie sa o considere drept unsemnal ca perpetueaza o atitudine eronata prin care-si reprima energiilefeminine. Boala ii este nu un dusman care trebuie reprimat ori eliminat, ci un aliatcare o invata sa-si descopere natura proprie si sa o valorifice.

Intelegand unde greseste, femeia isi poate redirectiona energiile, mobilizandu-leascendent spre implinirea aspiratiilor ei nobile. Odata greseala corectata,nemaiavand ce sa semnaleze, boala dispare.

Doctorul Dorin Dragos, medic primar medicina interna la Spitalul ClinicUniversitar, considera ca atunci cand un pacient acuza o senzatie de disconfort

(durere, jena, nod, constrictie, apasare sau chiar sufocare) in zona anterioara agatului, in dreptul tiroidei, de cele mai multe ori nu exista in realitate nici otulburare a acestei glande, ci doar "somatizari ale unor tulburari de tip anxios saudepresiv care mimeaza simptomele unor afectiuni tiroidiene". Cel mai adesea,modificarile de ordin organic, gusa sau noduli, nu explica simptomul clasic de"nod in gat", acesta fiind, de cele mai multe ori, "manifestarea la nivel energetic aunor tendinte emotionale reprimate si acumulate in zona gatului, nemanifestate,neexprimate, neverbalizate". Dr. Dorin Dragos pune un accent deosebit pelegatura psiho-emotionala care sta la baza manifestarii oricarei boli. Cauzasubtila a tulburarilor tiroidei, spune dr. Dorin Dragos, este "reprimarea dorintei dea da glas" acestor porniri, de a spune, de a exterioriza. Daca omul ar da frau liber

pornirilor interioare si s-ar elibera de emotiile negative, acestea nu ar ajunge sase acumuleze in planul psiho-emotional, generand senzatiile de jena, nod in gatsi dificultate la inghitire. Reprimarea repetata a emotiilor duce in final la aparitialeziunilor in planul fizic: chisturi, noduli, gusa. Atunci cand apar astfel demodificari organice este necesara efectuarea unor investigatii endocrinologice.

21


22/49

FITOTERAPIE. Ca tratament fitoterapeutic in hipertiroidie, dr. Dorin Dragospropune salvia, care este "o planta armonizatoare, favorizand exprimareaemotiilor acumulate fie prin vorbe, fie prin activitati creatoare. Eliminablocajul in exprimarea exact a ceea ce simtim, exercitand un efect depurificare a emotiilor". Ideala este administrarea sub forma de pulbere (plantamacinata cu rasnita): cate o lingurita rasa de 3 ori pe zi; se mesteca timp de 5-10minute, apoi se inghite cu putina apa. Sunt utile si alte plante cu un continutridicat de uleiuri eterice: chimen, coriandru, fenicul, anason, menta, lavanda,busuioc, roinita, cimbru, maghiran, coada soricelului. Uleiul de porumb are siel un efect moderator asupra tiroidei, fiind indicata cate o lingurita de doua ori pezi, inainte de micul dejun si de cina. In hipotiroidie sunt recomandate, pentru

continutul lor in iod, doua alge marine: laminaria si iarba de mare. Dr. DorinDragos mai indica tratamentul cu ienupar si sanziene, "plante care pregatescfiinta pentru a pasi pe un nou drum", ajutandu-i pe cei comozi si rigizi sa iasadin anumite scheme comportamentale.

HIPOTIROIDIAScaderea secretiei de tiroxina sau hipotiroidismul determina insuficientatiroidiana, iar secretia foarte mare duce la hipertiroidie. Caracteristice pentru

22


23/49

bolnavii de hipotiroidism sunt: fata umflata, pielea uscata si aspra, activitateapsihica si fizica reduse, parul rar si subtire, circulatia sangelui proasta, senzatiede frig. Interesant este ca boala se intalneste de cinci-sase ori mai frecvent lafemei decat la barbati.

HIPERTIROIDIASecretia prea mare a tiroxinei duce la hipertiroidie, manifestata ca boalaBasedow, adenomul tiroidian, gusa polinodulara si alte boli. Simptomele acestorbolnavi sunt: aparitia gusei, ochii bulbucati, pulsul cardiac accelerat, obosealaaproape permanenta, tremuraturi ale mainilor si picioarelor, transpiratie excesiva,agitatie si tulburari de comportament, intoleranta la caldura, scadere in greutate.

Este regiunea dintre fese si talpi. Ea cuprinde, de asemenea, cele patru micivertebre ale coccisului.Este zona care face legatura cu Pamantul, de la care primim hrana si pe care nesprijinim la propriu si la figurat.

Persoanele care au probleme in aceasta zona sunt cele care resimt sentimentede frica, de neliniste, legate de viata materiala, de existenta fizica.Lipsite de credinta, ele se simt izolate, abandonate intr-un univers ostil si ausentimentul ca sunt singure in fata greutatilor vietii.Devin adesea foarte dependente de alte persoane sau chiar de anumite lucruri,de care isi imagineaza ca depinde fericirea si armonia lor sufleteasca.Frica lor exprima lipsa de incredere in propriile forte, nesiguranta in fata drumuluipe care il au de parcurs in viata.In general astfel de persoane nu au un scop bine definit in viata sau, in cazul incare il au, le este frica sa treaca la realizarea lui, asteptand ca toate imprejurarilesa le fie propice.Ele au nevoie de lucruri exterioare, fiinte sau obiecte, care sa le aduca

23


24/49

securitatea de care duc lipsa.Adesea lasa impresia ca sunt in lupta cu o persoana din anturajul lor, pe care opercep ca pe o amenintare, sau ca se opun unor conditii ostile din mediul lor deexistenta.MESAJUL pe care il trimite corpul este acela de a deveni constienti de

propriile frici si de a restabili contactul cu puterea noastra interioara.REGIUNI SI ORGANE SPECIFICE ZONEIGamba picioruluiProblemele in aceasta regiune indica teama de a merge inainte, frica de viitor,incertitudinea.SOLUTIA: Intrucat situatia prezenta indica un blocaj, faptul ca batem pasul pe locnu este deloc benefic. Va trebui deci sa actionam, sa avansam in viata cu maimulta incredere si cu convingerea ca mergem pe drumul cel bun.

TalpiProblemele de sanatate care afecteaza aceasta regiune sunt legate de frica deviitor precum si de teama permanenta de a nu putea face fata propriilorresponsabilitati.Este posibil ca dorinta de a ajunge cat mai repede la telul propus sa fie incontradictie cu capacitatea noastra de a planifica etapele drumului.SOLUTIA: Sa ne bucuram de viata si sa acceptam tot ceea ce ea ne asterne incale.

CalcaiDaca manifestam dureri sau problemele legate de calcai inseamna ca ne simtimadesea neintelesi sau ca traim o stare de incertitudine cu privire la o situatieviitoare.

SOLUTIA: Sa incercam sa comunicam, sa verificam intotdeauna care estemesajul pe care ceilalti vor sa ni-l transmita, inainte de a ne simti neintelesi. Vomavea surpriza de a constata ca totul se petrece in lumea gandurilor noastre si cade fapt nici nu avem atat de mare nevoie de a fi intelesi pentru a avansa in viata.

BOLI SI TULBURARI SPECIFICE ZONEICelulitaProblemele de celulita pe coapse denota resentimente legate de perioadatineretii. Anumite lucruri si evenimente care ne-au afectat copilaria ne impiedicasa abordam viata in mod creativ.MESAJUL CORPULUI: Nu te mai agata de traumatismele trecutului si paseste

cu dezinvoltura pe calea viitorului!VariceVaricele la picioare ne arata ca ne gasim intr-un loc unde facem ceea ce nu neplace.Sangele reprezinta energia vietii, bucuria. Cand venele pierd capacitatea de atransporta sangele in picioare, inseamna ca traversam o perioada de pierdere avitalitatii, de lipsa de pofta de viata.

24


25/49

MESAJUL CORPULUI: Traiesti prea mult cu ideea ca n-ai de ales si catrebuie sa faci asta! E foarte important sa iubesti ceea ce faci, ceea ce lucrezi.Daca nu iti place ceea ce faci ar fi mai bine sa-ti alegi o activitate care te atragecu adevarat.De asemenea fa loc mai mult in viata ta placerilor si bucuriilor.

Unghii incarnateSunt un semn de ingrijorare si culpabilitate datorate faptului ca nu prea stim in cedirectie ar fi bine sa mergem. Avem in fata mai multe alegeri si ezitam.MESAJUL CORPULUI: Linisteste-te! Nu trebuie sa te lasi tulburat de faptul ca aiputea gresi! Viata insasi este o experienta si orice ai alege, daca o faci cucugetul curat, este o oportunitate de a experimenta si evolua.

Intelegerea substratului psihoemotional al diabetului are ca punct de plecaresemnificatia, pentru organism, a zaharului, a zaharurilor, adica a glucidelor(propriu-zis, a glucozei), de fapt a gustului dulce. Este gustul hranirii, al iubiriihranitoare, deci al iubirii materne, ocrotitoare, este gustul satisfactiei, aldeliciilor, al placerii, al vietii dulci, confortabile, care ne ofera bucuria micilornoastre tabieturi, savoarea traiului tihnit, la adapost de zdruncinaturi.

Manifestarea cea mai directa in plan fizic a acestei dorinte de protectie, detihna, de savurare a micilor placeri de zi cu zi este tesutul adipos (de altfel,pentru sinteza grasimilor depozitate la acest nivel aportul de glucide este decisivbiochimic vorbind, mai important chiar decat acela de lipide). Este imagineapersoanei dolofane care se refugiaza in mancare (mai ales dulciuri, fainoasesi alte alimente delicioase) atunci cand este supusa stresului, cand se confrunta

cu dificultati (asa-zisa bulimie de stres). Glucoza nu poate intra insa in celule (cuexceptia creierului si hematiilor) in absenta insulinei (unul dintre hormoniisecretati de pancreas), ci trece pe langa ele, incapabila sa le mai ofere aceahranire si satisfactie pe care si-o doresc. Absenta insulinei (in cazul diabetuluizaharat de tip I) sau absenta efectului ei asupra celulelor (in cazul celui de tip II)reprezinta reflectarea in plan fizic a privarii fiintei de hranire, confort si satisfactienu numai la nivel grosier, cat mai ales (si originar) la nivel subtil, psihoemotional.In acest moment, trebuie sa distingem intre cele doua tipuri de diabet zaharat.

Cel de tip I (zis si juvenil) este rezultatul absentei insulinei din cauza distrugeriicelulelor beta pancreatice printr-un proces inflamator (viral, autoimun sau

ambele, similar distrugerii celulelor hepatice in hepatitele virale)asadar, esterezultatul unei agresiuni fierbinti, adica al unui exces de foc.

In cazul diabetului de tip II, insulina exista, cel mai adesea, chiar in cantitate maimare decat normal, dar ea nu mai poate actiona asupra celulelor, ca si cummecanismele de actiune nu ar mai functiona, ar fi inerte sau nu ar mai simti (nule-ar mai pasa de) prezenta hormonului. Subtil, el este consecinta unei existenterutiniere, limitate la anumite tipare comportamentale si punctate de obisnuinte si

25


26/49

tabieturi. Acestea confera un soi de confort, de stabilitate, de bunastare, sursa desatisfactii si placeri marunte, cotidiene, mereu aceleasi, din care persoanarespectiva nu ar iesi nici in ruptul capului. Simultan, se izoleaza de evenimentelecu potential transformator, aceasta izolare se poate referi atat la refuzul de a letrai, de a participa la ele, cat mai ales, in cazul ca ele se produc, la refuzul de a le

percepe si de a le accepta semnificatia.Certurile, rupturile, neimplinirile, insatisfactiile, pierderile in cadrul unor relatii, inviata familiala, sociala sau profesionala de cele mai multe ori neplacute, impun,de regula, iesirea din confort, din obisnuintele placute cotidiene si asumarea unortransformari radicale, adoptarea unor noi atitudini, in general, mai active, maienergice, mai ofensive. Atitudinea vicioasa in confruntarea cu astfel de situatiieste de a le respinge semnificatia (ii blamam pe ceilalti, desi noi suntemresponsabili pentru tot ceea ce ni se petrece) si de a ne mentine in aceleasitipare comportamentale, dar mai ales de a ne alina necazul prin complacerea inmicile noastre satisfactii (in general sedentare): mancam o prajitura sau ceva

bun, ne asezam in fata televizorului, ne apucam sa citim ziarul etc., ca pentru auita, a ne sterge din memorie ceea ce s-a petrecut. Ramanem neatinsi, nuraspundem, evenimentul trece pe langa noi fara sa ne influenteze, fara sa nepatrunda (ca semnificatie) si fara sa declanseze in noi nici o reactie(transformatoare). Aceasta insensibilitate fata de evenimentele (aparent)exterioare si, in schimb, cautarea permanenta a satisfactiilor marunte se rasfrangatat la nivel subtil, creand premisele aparitiei insensibilitatii la insulina, cat si lanivel grosier, deoarece alimentatia excesiva (folosita drept surogat pentru stareade fericire si implinire) este cauza directa a obezitatii, la randul ei premisa aaparitiei diabetului de tip II.

Evenimentele neplacute ne sunt date pentru semnificatia lor transformatoare. Elene ajuta sa sesizam care aspecte ale fiintei noastre ne coboara si, de aceea,trebuie metamorfozate. Daca insa, in loc sa le accepte semnificatia si saactioneze in consecinta, unii prefera sa se mentina in aceleasi atitudini si isiestompeaza suferinta, cufundandu-se in tabieturi (mai ales culinare sisedentare), atunci singura solutie este aceea de a fi privati de posibilitatea de ase mai bucura de aceste marunte bucurii. Aparitia diabetului zaharat (de tip II, celputin), poate fi insa prevenita daca cel predispus la a dezvolta boala isi asumaviata drept o experienta transformatoare si, in loc sa se refugieze in comoditatearutinei si a tabieturilor isi da drumul, lucid si curajos, in fluxul evenimentelor.

Pentru ca o for ostil s obin controlul unei alte ri sau asuprapopulaiei respectivei ri, fr lupt fizic, o prim etap const n creareaunui cadru social, economic i politic capabil s produc n mod constantemoii negative populaiei, n distrugerea din interior a valorilor morale,etice i spirituale ale respectivei comuniti. Pe un astfel de fond, oameniisunt receptivi la anumite influene exterioare negative iar emoiile igndurile lor pot fi uor modelate i controlate.

Este foarte greu s controlezi oameni echilibrai, fericii, mulumii de viaa

26


27/49

lor, care i triesc zilele cu calm i optimism i care, n plus, mai au timp idisponibilitate s se ocupe de aspectele spirituale ale vieii, de cunoatereade sine. n schimb, o mas de oameni frmntai de grijile zilei de mine, omas de oameni temtori, nemulumii, stresai i care privesc viitorul nculori cenuii, fiind mai ales preocupai de probleme materiale, devin uor

manipulabili.Dac privim la societatea n care trim constatm c principiile antice alelui Sun Tzu, din Arta Rzboiului, sunt aplicate cu punct i virgul

mpotriva noastr i a valorilor noastre. Prin urmare, e momentul sdevenim mai contieni i s facem ceva pentru noi i pentru cei apropiainou. Aadar, putem nva principiile proteciei psihice i anumite metodede aprare.

Un nou tip de rzboi este n plin desfurare: un rzboi al controlului minii, almanipulrii gndurilor i emoiilor, de la distan.

La prima vedere, un rzboi bazat pe metode parapsihologice i tehnologiipsihotronice pare s se duc doar ntre agenii secrei, armatele i liderii unornaiuni rivale... i dac rzboiul parapsihologic intete mai mult dect att? Arputea fi controlul maselor unul dintre obiectivele lui? Dac da, te privete n moddirect!

Medicina moderna a nceput s ia n serios strvechile precepte ale filosofiilororientale. A scdea tensiunea arterial sau a preveni cancerul prin concentrarese consider acum perfect normal i posibil. Biologi i neurofiziologi prestigioi(din SUA, Elveia, Frana, Germania, Anglia) au realizat numeroase cercetri iverificri tiinifice pentru a nelege complex i profund efectele binefctoareale meditaiei yoghine.

Pentru a ajunge la performane surprinztoare, antrenamentul n meditaie estedestul de scurt: de la una la cinci luni, n timpul crora se exerseaz douedine zilnice, ntre 15 i 30 de minute. n timpul meditaiei profunde, subiectulse instaleaz confortabil ntr-o camer ct mai bine izolat fonic, nsemiobscuritate, orientndu-i faa ctre Nordul magnetic, profund relaxat, cuochii nchii. n prealabil, va nva de la un ghid competent o metod interioarspecific de evocare a unei imagini vizuale unice, a unui sunet luntric specialsau a unei idei universal valabile (de exemplu: iubire, fericire, bucurie, calmprofund). Aceast modalitate i va permite punerea n rezonan i acordultelepatic cu anumite aspecte mentale benefice sau energii spirituale infinite dinMacrocosmos. Prin urmare, meditaia este i un fenomen telepatic de rezonansublim, spiritual, elevat.

Exersarea mentalului

Punctul de plecare n meditaia propriu-zis nu este furnizat de aparentantmplare a unei banale asociaii de idei, de anumite sunete sau imagini. El este

27


28/49

ntotdeauna n strns legtur cu tradiia filosofic autentic oriental. Darpracticantul occidental nu are neaprat nevoie s se preocupe de filozofie.Totdeauna Ghidul spiritual competent va fi cel care posed anumite chei, graiecrora tie c o anumit imagine, un anumit sunet sau un anumit gnd i se vapotrivi sau nu aspirantului, n funcie de structura sa i de continuitatea dezvoltrii

procesului de meditaie.n prezent, muli oameni de tiin fac cercetri de laborator i urmresc sneleag, servindu-se de modelele neurocibernetice, cum funcioneaz celulelecerebrale pentru a permite anumite manifestri ale minii, cum ar fi: percepia,memoria, emoia. Este evident pentru oricine c o aceeai imagine mental(pipa, de exemplu) va lsa complet indiferent un tnr care nu fumeaz dectigri, emoionnd totui foarte mult o femeie care i-a pierdut de curnd souliubit, fost fumtor de pip. Aceast evocare interioar, specific de la caz la caz,va antrena anumite repercusiuni sau rezonane luntrice. Prin urmare vor surveniunele fenomene diferite de consonan subtil inefabil n sfera funcionariiintime a celulelor cerebrale ale unui subiect n comparaie cu cele care vor

aprea la un altul. Nu este deloc ntmpltor c nelepii Extremului Orient careau acces la o tradiie milenar secret, cunoscnd criteriile dup care o anumitimagine mental, un anumit sunet, o anumit idee sau culoare evocat luntricva mobiliza dominanta caracteristic a unei fiine umane, punndu-i mentalul nstarea cea mai favorabil exersrii meditaiei profunde. Odat ce a evocatimaginea, sunetul, ideea sau culoarea, subiectul nva s experimenteze n modliber gndul primar de impulsionare. Practicantul i las mentalul s manipulezeimaginea, sunetul sau, altfel spus gndul primar, fr eforturi sau sforritensionate de concentrarea luntric.

Concentrarea

Dezvoltarea punctului de plecare a meditaiei devine precum o spiral din ce nce mai vast, care se ridic ntr-o creativitate din ce n ce mai fin, din ce n cemai bogat, din ce n ce mai detaat de orice ambian prezent sau trecut. nvirtutea imuabilelor fenomene de rezonan mental cu infinitul din afara sa(Macrocosmosul), gndul se izoleaz de tot ceea ce nu este el nsui n acelmoment. Este trit o contiin total, eliberat de orice vigilen exterioarexperienei sale (inclusiv atenia automatic reprezentat de controlul involuntaral activitilor corporale). Trupul abandonat astfel lui nsui este n totalitaterelaxat i nu are nevoie dect s-i menin activitile minime care permitsupravieuirea vegetativ. Astfel, ntr-o oarecare msur este atins starea deYOGA, definit ca o rezonan plenar cu nemrginirea divin, ntr-o contiinindividualizat, mai elevat i mai detaat acum ntr-un corp n totalitaterelaxat. S nu uitm c YOGA nseamn, de fapt, fuziunea plenar ntrecontiina individual i contiina divin universal, macrocosmic, fuziune pecare nimic nu o mai poate distrage, nici chiar senzaia incontient a luminii, atemperaturii ambiante, a poziiei corpului ceea ce formeaz n mod obinuit,cnd suntem treji, zgomotul de fond al contiinei noastre.

28


29/49

Dinamizarea cerebral maxim

Cea mai simpl stare de relaxare interioar pe care un om o obine n modvoluntar se traduce la electroencefalograf, atunci cnd are ochii nchii, prinapariia unor unde regulate (alpha) cu amplitudinea medie, ntr-un ritm de 9-12

unde pe secund. Se tie c este suficient ca subiectul s deschid ochii, chiardac rmne n continuare destins psihic, pentru ca aceste unde s dispar i sfie nlocuite de un ritm mai rapid, mai neregulat: aa-zisul ritm de baz. S-aatribuit adeseori undelor alpha semnificaia de ritm de repaus, iar ritmului debaz ritm de activitate.

Este de ajuns deci ca retina s intre n contact cu lumina din ambian, pentru caaceasta s declaneze n mod automat suficient de mult energie subtilvigilent, pentru a activa cortexul cerebral. Invers, este suficient ca, dei inem ncontinuare ochii nchii, s ne gndim n mod sistematic i activ la o problemoarecare, pentru ca undele alpha s dispar. Este semnificativ s menionm

ns c la subiecii anxioi sau foarte stresai, chiar dac menin ochii nchii, nuse ajunge, adesea, la apariia undelor alpha. n schimb s-a constatat c yoghiniin meditaie pot s deschid ochii i chiar s-i menin deschii, fr ca prinaceasta undele alpha s dispar! Este un miracol? Trebuie s considerm decica perfect posibil ipoteza conform creia aceste unde nu corespund repausuluinostru privit n sensul su cel mai simplu, deoarece meditaia yoghin nu estenici pe departe o oprire a activiti psihice, ci, din contr, o perioad de maximcreativitate superioar, n care fabulosul nostru potenial cerebral este dinamizati folosit ntr-o msur mult mai mare.

Secretul undelor theta

n sprijinul acestei ipoteze (a undelor alpha de o alt natur) se pot citarezultatele doctorilor Das i Gastaut care au nregistrat elecroencefalogramayoghinilor n timpul progresiei lor luntrice n meditaie, punnd n evidencteva etape distincte. n primele minute, n care subiectul se afl aezat npostur, cu ochii nchii, sunt remarcate unde alpha obinuite n cazuldeconectrii i relaxrii banale, care dispar odat cu deschiderea ochilor. Apoi,undele alpha sunt nlocuite de o activitate mental rapid, dovad a activitiiintelectuale.

Aceast etap corespunde cutrii imaginii, sunetului, culorii sau ideii punct deplecare i nceputului asociaiilor mentale modulate pe care meditaia leantreneaz. n timp ce meditaia interioar se dezvolt, apar undele alphaspecifice, care nu mai sunt blocate odat cu deschiderea ochilor. Sub influenaacestei activiti mentale particulare din ce n ce mai ample i euforice, sepetrece ceva nou i misterios n cortexul cerebral. Apar undele theta, mai lente,cu un ritm de 7-8 unde pe secund, care gradat se vor extinde pe toat suprafaascalpului. Surprinztor, cci aceste unde apar n condiii biologice cu totuldiferite.

29


30/49

O stare biologic unicat

Condiiile care par s se apropie cel mai mult de ceea ce ne intereseazcorespund unor experiene ale savantului englez Grey Walter. Acesta a

nregistrat n condiii de laborator electroencefalogramele unor studeni n timpul

unor anumite stimulri, minile i faa lor erau mngiate de o femeie deosebitde frumoas (ceea ce, de fapt, Grey Walter numete stimulare agreabil). Or,n timpul stimulrii agreabile, acest savant a constatat nregistrarea unui ritmrapid martor al activitii corticale n timp ce, imediat cu ncetarea acestuia, elvede aprnd un ritm theta! El a atribuit acestui ritm semnificaia unui scanning,un fel de cutare aspiraie n vid (a acelei plceri brusc disprute).

Se poate lansa deci ipoteza c apariia undelor theta n cursul meditaieicorespunde momentului n care mentalul oarecum detaat, se mic n vid,liber acum de orice contact cu realitatea terestr. De altfel, absena blocajuluiundelor alpha la deschiderea ochilor e cea mai bun dovad a acestei detari

de lumea ambiant, pentru a rezona amplu cu o lume nou, spiritual, elevat,sublim, cu care se afl n inefabil rezonan (acord). Astfel,electroencefalograma face dovada c meditaia profund este o stare biologicparticular extraordinar, o veritabil transformare i o amplificare uria afunciilor cerebrale pe care nu o produc celelalte metode cum sunt hipnoza,autosugestia, relaxarea simpl sau chiar experienele de condiionare datoratesugestiei. Prin urmare, este evident c muchii i viscerele depind intim degradul de contiin, nsi viaa vegetativ fiind rapid i considerabil modificatprin meditaie.

Modificri spectaculoase

Acestea sunt n practic cele mai interesante i au fost studiate n mai multelaboratoare universitare mari, pe subieci voluntari, n timpul unor perioadesuficient de lungi pentru a permite studii comparative:

- 30 de minute de punere n stare, n timpul crora subiectul ce mediteaz seobinuiete cu fotoliul laboratorului, cu aparatele aezate n anumite zone alecorpului sau cu ustensilele necesare acestor nregistrri;- de la 20 la 30 de minute de relaxare nainte de meditaie;- de la 20 la 30 de minute de meditaie propriu-zis;- de la 20 la 30 de minute de repaus sau contientizare ulterioar dup meditaie.

De ndat ce s-a obinut starea de calm interior profund, apare o scdere apresiunii arteriale, o uoar ncetinire a ritmului cardiac i respirator. Se constat

ns c, odat cu intrarea n meditaia propriu-zis, apar anumite modificriremarcabile: presiunea arterial rmne neschimbat, dar ritmul cardiac scadepn la mai puin de 30 de bti pe minut, iar respiraia se diminueaz namplitudine i n frecven pn cnd devine abia perceptibil. Aceasta estedovada rezonanei microcosmosului celui care mediteaz cu energii cosmice

30


31/49

extrem de elevate ce i compenseaz spontan aproape toate necesitileinterioare i fac posibile economii surprinztoare. Meditaia profund face cacelulele s nceap s ard complet oxigenul, ceea ce este, dup cum se vede,excelent pentru inim. Un aspect fundamental se remarc prin transformareafuncionrii biologice n nsi intimitatea sa: consumul de oxigen scade rapid de

la 251 cm3 pe minut (n faza de relaxare) la 211 cm3 pe minut. Acelai consumde oxigen va urca, n faza ulterioar meditaiei, la 242 cm3 pe minut. La fel,eliminarea de gaz carbonic va trece de la 219 cm3 pe minut n faza de relaxare,la 187 cm3 pe minut n timpul meditaiei profunde, pentru a reveni la 219 cm3 peminut dup meditaie. Astfel, raportul eliminare de gaz carbonic / absorbie aoxigenului rmne neschimbat (excepie: la sfritul meditaiei, el nclin nfavoarea unei creteri proporionale uoare a eliminrii de gaz carbonic). Ritmulintim al metabolismului este cel care s-a schimbat, prin diminuarea consumuluide oxigen la nivelul esutului.Dat fiind c eliminarea de gaz carbonic este n mod proporional meninut,aceasta declaneaz, prin reflex involuntar, diminuarea ritmului respirator. ntr-

adevr, dac se face contraexperiena de a se diminua n mod involuntar propriulritm respirator, nevoia la nivelul esutului nu face dect s creasc, cci gazulcarbonic nu mai este deloc eliminat n cantitate suficient. Se poate ajungeastfel, rapid, la o intoxicare i experiena nu poate fi meninut fr tulburrigrave.

Relaxare profund

Savanii au urmrit s neleag semnificaia acestei diminuri a consumului deoxigen la nivelul esutului. Se tie c celulele dispun de dou cicluri defuncionare diferit: ciclul anaerobic, n care schimburile metabolice se

efectueaz n absena oxigenului liber, i ciclul aerobic, n cursul cruia oxigenuleste n mod direct ars de celul prin operaiile sale metabolice. esuturile nualeg n totalitate un ciclu mai mult dect cellalt. Ele funcioneaz dup unraport variabil anaerobioz/aerobioz, determinat de un ntreg ansamblu decondiii hormonale, nutritive etc. Concentraia de acid lactic n snge este unindice utilizat n practic pentru a aprecia importana proporional a funcionriianaerobe n raport cu aerobioza. Cu ct exist mai mult acid lactic, cu att maimult funcionarea metabolic general este anaerob. Eliminarea de acid lactic

n timpul relaxrii, nainte de meditaie, este de 11,4 mg pe or prin 100 cm3 desnge circulant. n timpul meditaiei, eliminarea de acid lactic trece de la 8 mg peor prin 100 cm3 de snge circulant i chiar la puin timp dup meditaie elcoboar nc la 7,3 mg/h n 100 cm3 de snge circulant!

Se tie c acidul lactic este produsul deeu al contraciei musculare i se poatedeci considera c diminuarea sa este datorat scderii tonusului muscular. Esteevident deci c deja din timpul fazei de relaxare tonusul este considerabildiminuat i el nu se va schimba deloc n timpul meditaiei. n timp ce procentajulde eliminare a lactatului, care este de 11,4 mg n 100 cm3 de snge circulant la

nceputul relaxrii, poate atinge 10, 25 mg n 100 cm3 de snge circulant la

31


32/49

sfritul relaxrii. Dac se face o relaxare suficient de prelungit, ea scade, darnu cade ntr-un mod att de brutal dect atunci cnd subiectul trece n meditaieprofund.

O cale de salvare

Iat deci c meditaia face s basculeze metabolismul general ctre aerobioz inu ntr-un mod simplu prin diminuarea tonusului muscular, ci printr-o aciune maiintim asupra comenzii metabolice. n cazul de fa aceast comand este deorigine mental i merge la esuturi pe cale sistemului nervos autonom careacioneaz modificnd diametrul vaselor, influennd secreiile hormonale isecretnd el nsui hormoni, dintre care noradrenalina este de o importanconsiderabil (att n organism, ct i pentru funcionarea creierului). Se tieacum c o asemenea cretere proporional a aerobiozei este n mod specialbinefctoare i n prezent nenumrai cercettori vor s gseasc mijloacemedicamentoase pentru a o obine: acesta ar fi un tratament de calitate i cu

totul natural al muchiului cardiac, permind chiar prevenirea infarctului itratarea anginei pectorale. Pe de alt parte, se tie c neoplasmul este nsoit deviraj anaerobic al metabolismului. Este deci logic s gndim c aceste curbe deaerobioz nu ar nsemna neaprat tratamentul cancerului, ci un mijloc util de a-lpreveni. Aadar este evident c meditaia profund obine aerobioza prinfrnarea activitii simpatice, diminuarea noradrenalinei etc. La aceastdiminuare a activitii simpatice nu se poate ajunge doar prin voin: este o partea sistemului nervos autonom i toate experienele care s-au fcut n vedereacondiionrii i frnrii simpatice au artat c acest reflex dificil de nscris seterge foarte repede.

Medicamentele care pe o alt cale (nenatural) frneaz simpaticul nuantreneaz deviaia aerobic a metabolismului. Altfel spus, meditaia profundrealizat sistematic este o modalitate simpl i absolut natural ce declaneaz

n organism modificri benefice concertate, acolo unde terapeuii notri auadeseori doar efecte pariale. Lsnd la o parte interesul pe care meditaia poates-l aib n confruntarea cu cardiopatiile sau pe terenul fenomenelor canceroase,ea poate s joace un rol marcant chiar n existena noastr cotidian. Mai multdect att, importana proporional a anaerobiozei importana noradrenalineicirculante sunt indici ai procentului de anxietate i agresivitate.

Antrenarea gradat i practica perseverent n ntregime lipsit de pericole ameditaiei profunde ar putea s devin pentru omul nelept spaiile verzi nuniversul viitor de poluare: o cale divin de salvare.

Este metoda inefabil prin care ne putem transforma i ndumnezei contiina.Cu siguran ne va oferi, n cele din urm, iluminarea spiritual i un puternicsentiment de siguran i ncredere n sine, pe care nicio alt conjuncturexistenial sau nu conteaz ce acumulare material nu ni l-ar putea oferi.

32


33/49

"Cei slabi nu pot ierta niciodata. Iertarea este atributul celor puternici.""Ura te face mai mic, in timp ce iertarea te forteaza sa cresti dincolo delimitele tale"."A gresi este omenesc; a ierta este divin". Alexander Pope"Bucuria inefabila a iertarii si a fi iertat formeaza un extaz care ar putea sa

trezeasca invidia zeilor"."Iertarea este cheia spre actiune si libertate!""Ieri att ct iubeti."

"Iertnd te ridici mai presus dect cei ce te-au insultat.""nvingtorul care iart este de dou ori nvingtor.""Iubete adevrul, dar iart greeala."Singura cale de a ne cura rnile emoionale de otrava lor este iertarea.Este necesar s iertm pe cel ce ne-a rnit, orict de grav ni s-ar preagreeala n mintea noastr. Trebuie s iertm chiar dac nu merit s fieiertat, dac nu de dragul lui, mcar de dragul nostru, pentru a nu mai suferide fiecare dac cnd ne gndim la acea persoan sau la acele ntmplri carene-au creat suprarea. i nu sntem noi n msur s judecm greelilealtora. Cu toii avem un unic Judector, Dumnezeu. Dar Dumnezeu, n imensaSa iubire cu care ne nconjoar, ne iart greelile noastre, dac le recunoatemi dac implorm smerii iertarea Sa.Iertarea este remediul care ne poate vindeca mintea i apoi i sufletul. Iertareatrebuie ns s fie total, n profunzimea sufletului. Am iertat n ntregime atuncicnd, oricte eforturi am face s ne reamintim, nu mai tim care a fost cauzasuprrii, pentru c ea a disprut. Iertarea trebuie exersat, chiar dac la nceputni se pare dificil. Cu timpul va deveni o obinuin i n cele din urm ne vomputea ierta i pe noi nine pentru toate rnile i otrava pe care le-am creat.Iertarea de sine duce la acceptarea de sine i apoi la iubirea de sine.

Putem s cerem ajutorul i Graiangerului devotamentului i iertriingerul iertrii este reprezentat iconografic cu o crengu de liliac n mn, simbolal puritii. El se roag pentru ca fiecare dintre noi s dobndeasc puterea de ane drui deplin i necondiionat lui Dumnezeu. Aceast modalitate de a ne druieste cunoscut i ca devotament. Manifestarea deplin a devotamentului implici iertarea tuturor acelora care ne-au pricinuit suferin i lacrimi. Numai aa vomputea ajunge s trim aici i acum iubirea divin pe care ngerii o manifest iexemplific nencetat.Pentru a ierta corect, ngerul devotamentului i al iertrii ne ajut s vedemrnile i suferinele noastre ntr-o alt lumin. Rugandu-l intens s ne ajutes ne detam de trecut i de suferinele noastre, vom accelera procesul devindecare spiritual. Numai renunarea la resentimente ne ofer ansa de ane putea clarifica diferitele aspecte ale vieii i consecinele aciunilornoastre manifestate n prezent. Vom nceta a mai crede c ntotdeaunaceilali sunt cauza manifestrii necazurilor i durerilor noastre.

ngerii iertrii ne ajut s nelegem lecia la care am fost supui, pentru aputea, eliberai de trecut, s trim plenar clipa prezent.

33
http://angelinspir.ro/ingeri/ingerii-devotamentului-si-iertarii.htmlhttp://angelinspir.ro/ingeri/ingerii-devotamentului-si-iertarii.html


34/49

Iertarea ne ajut s ne eliberm de aceste triri negative i s ne ridicm peun alt nivel de contiin.

Iertarea ne aduce n suflet Lumina Divin i aspiraia ctre Dumnezeu.Este o art prin care folosim talentul de a avea o via bun. Este o cale pe

care trebuie s cltorim iari i iari, pentru a ne menine fericirea.Deseori credem c iertarea este spre beneficiul persoanei care ne-a rnit.Dar nu este aa. Iertarea lucreaz pentru binele celui care iart. Iertareapare chiar mai dificil atunci cnd cel care lovete nici mcar nu i cereiertare, sau atunci cnd nu-i d seama c te-a rnit. Iertarea pareimposibil atunci cnd distana fizic sau emoional face ca reconciliereas apar de neatins. Atunci cnd rana este att de adnc nct s-i afecteze

n ntregime viaa, iertarea cere un curaj enorm.A nu ierta nsemneaz a fi prizonierul trecutului, al unor vechi plangeri,care nu permit vieii s mearg nainte cu ceva nou. A nu ierta nsemneaza te supune controlului pe care l exercit altul asupra ta... a te bloca ntr-osecven de aciune/ reaciune, de suprare/rzbunare, ochi pentru ochi,

ntr-o ncletare din ce n ce mai puternic, n care prezentul ar fi venicdepit i devorat de trecut. Iertarea l elibereaz pe cel care iart.Iertarea nu este un eveniment brusc, rapid. Aa cum o ran fizic nu se vindecdoar dac ai pus un bandaj pe ea, nici iertarea nu se petrece ntr-un moment deregsire plin de lacrimi. Iertarea este o cltorie, un proces. De aceea trebuies nvm s devenim rbdtori i persisteni atunci cnd mergem pe drumuliertrii, avand ferm n minte captul cltoriei, pacea interioar i libertatea ctrecare tindem.

"Iubii-i pe dumanii votri!" pare UNEORI aproape imposibil de realizat. Mainti trebuie s ieri, apoi iubirea vine de la sine i-i umple inima. S ierti i s

iubesti fiecare fiin: aceasta ESTE CU ADEVARAT O FORA tainicDUMNEZEIASCA.Cel mai adesea noi spunem: nu pot s iert pentru c..., dardac am fi s fim cinstii cu noi am spune: nu vreau s iert pentru c...!Iertarea este msura iubirii. n singura rugciune pe care Iisus ne-a lsat-o,avem i msura iertarii: "...i ne iart nou grealele noastre precum i noi iertmgrealele greiilor notri...".Iar dac iertarea i iubirea sunt nedesprite, atunci ar trebui s cutm iertarea

n inim, nu n minte. i dac devenim contieni c nu tim totul, c nu putemcontrola totul, c mai presus de noi este o Voin care a creat totul i meninetotul, atunci voina de a ierta devine de fapt voina de a te abandona n faaVoinei Divine. Iar aceast Voin este Voina de a iubi, pentru c Dumnezeu

este iubire. Iertarea este n inima ta, este alegerea ta s poi spune:"Doamne, fac-se Voia Ta!".

In urma cu doua decenii, un psiholog hawaiian surprindea lumea stiintifica cuceea ce am putea numi, pe buna dreptate, un miracol. Spitalul de Stat din Hawaiise confrunta in acel moment cu probleme deosebit de grave in sectia bolnavilorpsihici care comisesera crime abominabile.Violenta acestora era atat de mare incat, desi purtau catuse la maini si la

34

Cauzele Profunde Ale Bolilor

Documents

Transcript of Cauzele Profunde Ale Bolilor