Cauzele cunoscute, bănuite și necunoscute ale dezastrului ... MIERII Blaj... · Apicultorii...

Cauzele cunoscute, bănuite și necunoscute

ale dezastrului apicol din 2016

Prof.univ.dr.ing.Petre IORDACHE

Apicultorii români au așteptat cu multe speranțe ca cei în drept, specialiști și

cercetători calificați în domeniul apicol, să dea explicații privind cauzele pentru care, din punct de vedere apicol, anul

2016 a fost deficitar și, mai mult, să dea soluții de salvare a familiilor de albine!

2

Sărbătoarea Mierii Ediția a X-a

Blaj, 25-26 martie 2017


.

Cauzele care au dus la dezastrul apiculturii românești în anul 2016 pot fi clasificate ca fiind:

• cunoscute;

• probabil cunoscute (bănuite);

• necunoscute.

3




Cauze cunoscute

1. Creșterea temperaturii medii anuale și decalarea anotimpurilor datorită fenomenului de încălzire globală

2. Variațiile mari de temperatură însoțite frecvent de precipitații abundente pe termen scurt

4




Fig. 1. Flori de salcâm care generează nectar. Fig. 2. Flori de salcâm afectate de ploi

și temperaturi scăzute.

3. Efecte negative ale unor fenomene extreme ca secetă și inundații rapide

5




Cauze cunoscute

Fig. 3. Secetă severă.

Fig. 4. Stupi inundați. Fig. 5. Zonele României unde este posibilă deșertificarea dacă continuă încălzirea globală.

6


Blaj, 25-26 martie 2017 Cauze cunoscute

4. Tratamentele cu pesticide, în general, și cu neonicotinoide, în special

Fig. 6. Tratamente cu pesticide la rapiță.


Fig. 7. Tratamente cu pesticide la floarea-soarelui.

Fig. 8. Familie de albine găsită moartă.

7

Declarația Președintelui ACA din România, ing. Ioan FETEA

„Sperăm să găsim o posibilitate ca, împreună cu Autoritatea Națională Fitosanitară din subordinea Ministerului Agriculturii, să facem un studiu privind efectele nocive ale neonicotinoidelor asupra albinelor pentru că în România nu s-au făcut astfel de cercetări, deși în Europa sunt destul de numeroase. Avem probleme pentru că în această iarnă s-au înregistrat depopulări și mortalități de albine. Am primit din 33 de județe astfel de semnale și așteptăm ca, după ce se mai încălzește vremea, la sfârșitul acestei luni sau la începutul lunii aprilie, să facem un inventar și să vedem cum stăm. Este posibil ca aceste depopulări să apară din cauza rapiței și a culturii de floarea-soarelui care au fost tratate cu neonicotinoide. Deși efectele acestor pesticide nu sunt imediate, ele apar în timp, sunt efecte subletale asupra puietului și a generațiilor următoare”. Publicată în data de 15.03.2015 (www.agerpres.ro)




http://www.agerpres.ro/





8


Blaj, 25-26 martie 2017 Cauze cunoscute

5. Agricultura intensivă și monoculturile

Fig. 9. Dovleci care se bagă sub brazdă (Elveția 5.10.2016). Fig. 10. Muștar care se bagă sub brazdă (Germania 6.10.2016).


9


Blaj, 25-26 martie 2017 Cauze cunoscute 6. Supraaglomerarea cu familii de albine și nerespectarea reglementărilor

privind stupăritul

Fig. 12. Stupină în pastoral - 35 de stupi (AUSTRIA, Graz).

Fig. 11. Stupină în pastoral - 50 de stupi (GERMANIA, Ravensburg).

Fig. 13. Stupine în pastoral – 500 de stupi pe 400 m2 (România, Crevedia Mare)

Fig. 14. Pavilion apicol autotractat - 174 stupi (România, Crevedia Mare)


10

Cauze cunoscute 6. Supraaglomerarea cu familii de albine și nerespectarea reglementărilor privind stupăritul

Fig. 15. Reglementări elvețiene.

STABILIREA LOCAȚIEI DE PASTORAL La alegerea locației stupinei pentru efectuarea stupăritului pastoral trebuie respectate anumite distanțe minime la așezarea stupilor: • distanță de 10 km față de o stupină de tip A; • distanță de 3 km față de o stupină de tip B; • distanța față de o stupină vecină pe vatră permanentă de 500 m; • distanța față de o stupină vecină pe vatră de pastoral de 200 m; • distanță față de clădiri publice de 50 m și distanța față de drumuri publice

de 5 m. Așezarea pe locația aleasă se va face cu acordul proprietarului terenului sau al ocolului silvic.

Fig. 16. Reglementări românești (Legea apiculturii, art.13).


11

7. Fenomenul de depopulare, moarte sau dispariție a familiilor de albine

Fig. 18. Infestare mare cu varroză pericol de părăsire a stupului

Fig. 19. Stup părăsit datorită infestării masive cu molia cerii.



Fig. 20. Stupi la culesul

de la floarea-soarelui. Fig. 21. Stup depopulat după culesul

de la floarea-soarelui.


12

• Cauze care pot provoca fenomenul de depopulare sau chiar de moarte a familiilor de albine:

• infestații peste limitele admise cu boli parazitare externe de tipul varroză, brauloză sau molia cerii;

• infestații peste limitele admise cu boli parazitare interne ca nosema apis și/sau nosema cerana;

• intoxicații cu pesticide de toate tipurile inclusiv neonicotinoide de la plantele melifere tratate cu acestea;

• folosirea pentru tratarea bolilor parazitare de substanțe nedestinate albinelor cum ar fi insecticide pentru pomi sau pentru tratarea râii la capre ș.a.m.d.;

• utilizarea unor supradoze de medicamente preventive aplicate albinelor;

• hrănirea albinelor cu suplimente energetice și proteice insuficient de verificate;

• uzura prematură a albinelor prin completare rezervelor de hrană cu zaharuri neinvertite până târziu în toamnă și utilizare de rezerve de hrană pentru iernare în care procentajul suplimentelor zaharoase depășesc proporția de 40 – 50% față de mierea floral existent în stup sau administrată;

• iernarea albinelor având ca rezerve de hrană miere cu conținut mare de substanțe minerale cum ar fi mierea de mană sau din sucul unor fructe;

• iernarea pe rezerve de hrană insuficiente.

7. Fenomenul de depopulare, moarte sau dispariție a familiilor de albine;




Sindromul Colony Collapse Disorder (CCD) sau Sindromul Depopulării, respectiv Dispariției Coloniilor de Albine (SDC). Ipoteze: • parazitul extern Varroa destructor, dar și alți paraziți care atacă albinele melifere; • paraziții interni Nosema apis și/sau Nosema ceranae care în actuala epocă sunt în plină expansiune; • încălzirea globala care duce la schimbări climatice materializate, mai ales în zonele temperate, prin

perioade lungi de secetă și chiar de deșertificări; • apariția intoxicărilor chimice mai ales din cauza polenului care nu mai are calitățile necesare; • o alimentație de completare a rezervelor de hrană deficitară ce le-a slăbit sistemul imunitar; • insecticidele, pesticidele și, respectiv, neonicotinoidele folosite în agricultură existând suspiciuni că

acestea pot afecta memoria și sistemul imunitar al albinelor; • radiațiile electromagnetice sunt o altă cauză posibilă, cercetările stabilind că acestea pot perturba

capacitatea albinelor de a se orienta și astfel rătăcindu-se ne mai găsind stupi gazdă; • transferul de rase și hibrizi de albine dintr-un ecosistem în altul (țări, continente) producându-se astfel și

transferul de noi boli și dăunători și totodată scăderea adaptabilității acestora la noul mediu.

13 Prof.univ.dr.ing.Petre IORDACHE



7. Fenomenul de depopulare, moarte sau dispariție a familiilor de albine

Va mulțumesc pentru atenție!

Prof.univ.dr.ing.Petre IORDACHE tel: 0744670533

[email protected]

14

mailto:[email protected]

Cauzele cunoscute, bănuite și necunoscute ale dezastrului ... MIERII Blaj... · Apicultorii...

Documents

Transcript of Cauzele cunoscute, bănuite și necunoscute ale dezastrului ... MIERII Blaj... · Apicultorii...