2. Aşezarea şi enunţarea categoriilor în perechi cu componente contrastante evidenţiază caracterul specific al judecăţii estetice: fenomenele exterioare (natură, societate, artă) emit semnale estetice care declanşează, după intensitatea şi natura lor, fie reacţii pozitive (frumos, sublim, tragic), fie negative (urât, comic), fie ambivalente (ironie, tragi-comic, grotesc etc.). Există însă şi fenomene care nu ne provoacă aparent nicio reacţie de ordin estetic; acestea pot fi considerate „obiecte” estetice ale căror semnalizări ca atare nu trec pragul sensibilităţii noastre estetice. Instabilitatea care domină în efortul de sistematizare a categoriilor estetice mai este alimentată şi de concepţia ce se are în vedere despre estetică. Dacă prin estetică se înţelege o anume „însuşire” a realităţii de către om, atunci categoriile se definesc în raport cu aspectele sub care existenţa obiectivă se prezintă sensibilităţii noastre: frumoasă, tragică, graţioasă, comică, patetică, urâtă. Dacă estetica e înţeleasă cu sensul mai vechi de „ştiinţă a frumosului”, atunci categoriile ei vor fi inevitabil concepute ca „modificări ale frumosului”, iar dacă, pe lângă aceasta, ea mai este concepută şi ca filosofie a artei, atunci categoriilor tradiţionale li se mai ataşează şi acelea de realism, clasicism, romantism, baroc, liric, epic, dramatic, stil, curent, mişcare artistică…Uneori estetica a fost axată pe procesul de creaţie artistică sau de practică artistică. În acest caz, se impune acceptarea categoriilor de metodă de creaţie, procedeu artistic, mijloc de expresie, imagine artistică, tipizare. Dar o extindere prea amplă a categoriilor estetice duce inevitabil la eclectism şi la confundarea esteticii cu alte discipline artistice.

Categoriile estetice sunt noţiuni de maximă generalitate ce caracterizeaza operele de artă, natura sau viaţa socială.Categoriile estetice sunt: frumosul, graţiosul, sublimul, urâtul, tragicul, comicul, satiricul, ironicul, sarcasmul, grotescul, umoristicul, fantasticul, absurdul.

1 - FRUMOSUL, categorie estetică fundamentală care provoacă satisfacţie, emoţie, datorită armoniei, proporţiei şi echilibrului dintre conţinut şi formă. Apare în toate domeniile vieţii - frumos natural - şi în toate operele literare, în artă • frumosul artistic. Exemple: Luceafărul de M. Eminescu. Gioconda de Leunardo da Vinci, Simfonia a IX-a de Beethoven etc.

2 - GRAŢIOSUL categorie estetică ce numeşte un anumit tip de impresii estetice declanşate de contemplarea unei opere de artă: delicateţe, gingăşie, fineţe, eleganţă, armonie, sugestie de joc etc.

3 - SUBLIMUL, categorie estetică ce sugerează sentimente de admiraţie şi veneraţie în faţa măreţiei naturii sau faţă de faptele excepţionale ale unor oameni. Sublimul implică pateticul, grandiosul, eroicul, solemnul; creează tensiuni sufleteşti. Sublimul reprezintă "gradul superlativ al frumosului".

4 - URATUL categorie estetică ce reflectă aspecte ale realităţii lipsite de armonie, respingătoare şi care determină un sentiment de neplăcere. Se află în opoziţie cu frumosul şi în operele de artă comportă valenţe estetice

5 - TRAGICUL categorie estetică ce se referă la sacrificiul unor eroi excepţionali sau la dispariţia unor valori umane, în confruntări cu forţe potrivnice, producând sentimente puternice de groază sau de ură

6 - COMICUL categorie estetică ce implică conflict comic, situaţii, personaje comice, provocând râsul. Comicului îi sunt caracteristice: satiricul, ironia, sarcasmul, persiflarea, grotescul, umoristicul.

7 - FANTASTICUL, categorie estetică ce se caracterizează prin miraculos, fantezie Realul se îmbină cu supranaturalul Ca particularităţi subliniem: schimbarea ritmului în succesiunea momentelor; personajele sunt plăsmuite prin exagerare, tipicul capătă o altă dimen siune.

8 - ABSURDUL, categorie estetică ce caracterizează dezacordul dintre om şi mediul său social

Categoriile estetice menţionate mai sus facilitează accesul la textul literar, pentru o înţelegere mai corectă a acestuia. In general în operele literare se pot identifica mai multe categorii estetice una din acestea putând să fie relevantă.