Anul XIV nr. 30 (659) 27 iulie 2 august 2004 24 de pagini 15.000 lei

Senza]ional! Dup` 500 de ani, Academia Ca]avencu vine cu bomba!

Dosarul de cadre al domnului {tefan Celmares ` p t ` m \ n a l d e m o r a v u r i g r e l e

Pe Canalul B\stroe se interpreteaz` la t\rn`cop

C\ntecul de leb`d`, de pelican cre] [i de cormoran pitic al Deltei A

m putea zice: s` moar` capra vecinului ucrainean, dac` el vrea; n-are dec\t s`-[i distrug` Delta. S`-i moar` pelicanii sau s` \i plece la noi, dac` nu [tie s` le asigure confortul. Din p`cate, nu-i a[a de simplu. Delta e un \ntreg: \mpiedici un pe[te s` depun` icre la ucraineni, moare un pelican de foame la noi [i te pomene[ti c` iese \n strad` s` \]i dea \n cap. Citi]i despre consecin]ele dezastruoase ale amenaj`rii canalului B\stroe pentru fauna din Delt`!

Pagina 8...{apte... opt... nou` sute... un miliard! Ce zici, Adriane, la suma asta te retragi? Sau mai vrei s` \ncasezi?

u mare la stat (\ns` ceva mai mare ca Adrian Minune), dar degrab` v`rs`toriu de s\nge nevinovat (chiar mai degrab` ca doctorul Ciomu), {tefan cel Mare a l`sat o amintire \n c`r]ile noastre de istorie, un obiectiv \n programul electoral al lui Ion Iliescu [i c\te-o gaur` cam c\t de-o sabie prin bur]ile femeilor care r`m`seser` gravide prin Br`ila pe vremea domniei lui. E timpul s` afl`m, acum, cine-a fost {tefan cel Mare, ce-a f`cut el \n afar` de biserici, c\]i copii a produs [i cu fonduri de unde.

N

Pagina 3

Chiar dac` a pierdut num`r`toarea, N`stase r`m\ne

|NVING~TOR LA PUNG~

T

Plecat peste Ocean \n c`utarea Centurii de Aur cu multe diamante, Adrian N`stase descoper` c` nu-i chiar at\t de u[or s`-i ia locul lui Mo[u [i-i cere echipei sale de tehnicieni s` arunce IRSOPu'

2

academia CA}AVENCUNr. 30, 27 iulie 2 august 2004

Refuz pe buneLuni, Clubul Romn de Pres` a str\ns presa local` \ntr-o sal` [i a anun]at-o c`, \ncep\nd de s`pt`m\na asta, se va ocupa [i de problemele ei. Un lucru, sincer vorbind, l`udabil, chiar dac` foarte \nt\rziat [i chiar inutil pentru unele zone \n care presa local` nu mai e c\ine de paz` al democra]iei, ci doar un m`i, animal de companie pentru Putere. Intrarea s-a f`cut pe baz` de acreditare, a[a cum i se mai zice la invita]ie \n limbaj diplomatic, c\nd nu vrei s`-i jigne[ti pe cei neinvita]i. Bine\n]eles, Agen]ia de Monitorizare a Presei Academia Ca]avencu nu a fost invitat`, prin urmare, n-a fost nici acreditat`. Totu[i, dou` reprezentante ale Agen]iei au \ncercat s` asiste la eveniment lucru socotit prea \ndr`zne] de dl George Ene, directorul executiv al CRP, care, v`z\ndu-le a[a, pline de entuziasm, le-a trimis la plimbare. Telefoanele de rechemare primite ulterior s-au dovedit inutile, semn c` nu chiar oricine \[i permite luxul s` trimit` dou` fete la plimbare [i apoi s` se r`zg\ndeasc`.

Brfe, [menuri, [u[aneleLa PNL au ca la orice partid \n febra NNghior`iturile\nceput, ciolanului, intestine ale puterii. Cum Stolojan are cele mai mari [anse pentru pre[edin]ia ]`rii (conform sondajului comandat de \nsu[i Ion Iliescu), a r`mas, a[adar, pre[edin]ia partidului, unde dau la foale [i la gioale, de zor, doi b`rba]i grizona]i ai partidului, C`lin Popescu T`riceanu [i Valeriu (S)Toica, doi fo[ti mini[tri c`rora guvernarea CDR le poate lesne repro[a cte ceva. {i c` tot veni vorba de a[a-zisa posibil` viitoare guvernare DAist`, liberalii nu prea au la aceast` or` o solu]ie onorabil` pentru postul de prim-ministru. Dup` spusele lui Stolojan, nici unul dintre fo[tii mini[tri ai guvern`rii 96-2000 nu va fi ales prim-ministru, ceea ce pare o solu]ie curat` [i, mai ales, \ndr`znea]`. Grindina a f`cut pagube de 225 de miliarde de lei, numai la serele Pope[ti-Leordeni. Armata, al c`rei comandant suprem este Iliescu [i al c`rei cap politic este mna lui dreapt`, Ioan Mircea Pa[cu, a f`cut pagube bugetare de peste 6 milioane de dolari pentru implementarea rachetei antigrindin`. De c]iva ani de zile, Institutul de Cercetare-Dezvoltare al Armatei de la Clinceni cere milioane peste milioane de parai pentru a lupta \mpotriva grindinei. |n tot acest timp, ministrul Pa[cu \[i vede lini[tit de treab`, cu vn`torile lui de ur[i din Maramure[, iar grindina, r`mas` nesupravegheat` acas`, \[i face de cap devastnd ]ara mai ceva ca armatele de odinioar` ale lui Hant`tar. Mihail Ian`[ a fost angajat ca director la Regal Petroleum. Ct` vreme a fost pre[edintele Agen]iei Na]ionale pentru Resurse Minerale, cu rang de secretar de stat, Ian`[ a dat dovada unui comportament extrem de suspect, atunci cnd i-a concesionat fostului deputat PD Adriean Videanu, patronul societ`]ii Marmosim, cel mai mare [i valoros z`c`mnt de marmur` din ]ar`, cel de la Ru[chi]a, [i i-a alungat pe investitorii italieni din Verona din spa]iu. Italieni care au \n zona Valpantena, din nordul Veronei, cea mai performant` industrie de prelucrare a marmurelor din lume. |nainte de a o tunde la Regal Petroleum, Ian`[ a apucat s` concesioneze patru procente din subsolul teritoriului romnesc unor clien]i ale[i pe sprncean`. Cea mai elevat` voce masculin` a muzicii populare romne[ti are probleme atat de mari de s`n`tate, \nct posesorul ei, Grigore Le[e, a trebuit s` fie arestat la propriu, de Poli]ia Maramure[, pentru a fi internat \ntr-o clinic` de specialitate [i diagnosticat medical. V`znd c` n-are \ncotro, Le[e a fost nevoit s` accepte tratamentul Internelor [i, apoi, pe cel al S`n`-

C`line, eu te sus]in! Tu chiar meri]i s` fii pre[edintele partidului nostru! P`i, cine ai vrea? Stolojan, cu cravatele lui mediocre de contabil anost? Stoica, aoleo, cu costumele lui de avocat pr`fuit? Sau Mona Musc`, cu parfumurile ei ieftine de intelectual` care ultimii bani [i-i d` pe c`r]i ca t\mpita? Nici m`car o Toyota \n leasing n-are, fraiera!... Nu, \]i zic io, doar d-alde noi putem constitui adev`rata alternativ` la PSD. C` doar noi ne mai compar`m cu ei la vile, limuzine [i conturi babane!

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE

NNN

N

A[ez`m\ntul cultural

NNN

C`lin Popescu-T`riceanu [i Viorel Cataram`-SAFIceanu, reprezentan]ii unei frac]iuni nu prea mari, dar destul de influente din Opozi]ie: PNL-Aripa |mbog`]it`t`]ii. Jude]ul Satu Mare pare c` n-are de gnd s`-[i revin` din coma politic` \n care a intrat, de mai bine de o jum`tate de an. Dup` ce Puterea central` l-a sacrificat pe prefectul Ciocan, l`sndu-l ca interimar pe subprefectul Riedl, s`pt`mna trecut` l-a numit pe controversatul Marian Valer \n cea mai \nalt` func]ie executiv` a jude]ului. Posesor al unui club de fotbal [i controlor al ziarelor locale, Valer \l are \n spate pe Ioan Mircea Pa[cu, care i-a supravegheat atent pa[ii \n tot acest timp, de cnd PSD piloteaz` ca un jandarm \ntreaga ]ar`. Acciduzzu Legend` N brf` pentru care nu b`g`m mna-n foc NN brf` cu parfum de credibilitate NNN brf`-beton

(BULETINUL ACADEMIEI) (BULETINUL ACADEMIEI) R E DAC}IA: {tefan AGOP AN {tefan AGOPIIAN IIon BARBU on BARBU Marius BOR}EA Redactor-[ef adj.: Marius BOR}EA Doru BU{CU Redactor-[ef: Doru BU{CU Doru COSTEA Trebi juridice: Doru COSTEA R`zvan CUCU R`zvan CUCUII Marius DR~GHICI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Secretar general de redac]ie: Gabr e DROGEANU Gabriiell DROGEANU Florin IARU Consilier tehnic: Florin IARU A n ONESCU Alliin IIONESCU Eugen STODOR Eugen IISTODOR Cornel IVANCIUC {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC August n JULEA Augustiin JULEA Octav MARDALE Redactor artistic: Octav MARDALE Liviu MIHAIU Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU Ioan T. MORAR {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V ore MO}OC Viiorell MO}OC Drago[ MU{AT Drago[ MU{AT Bogdan PETRY Grafician: Bogdan PETRY Dan STANCIU Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Iulian T~NASE Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE Mircea TOMA {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA Alexandru C~UTI{, Alexandru Reporteri: Alexandru C~UTI{, Alexandru DU}U Dan e GOACE C`t` n DU}U,, Daniiell GOACE,, C`t`lliin MATE A exandru V~RZARU MATEII,, Allexandru V~RZARU {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drago[ VAS LE Drago[ VASIILE Sorin VULPE General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.

NNN

NNN

Bula demnitaruluiCATEGORIA

Sorin AXINTE Marketing Director: Sorin AXINTE axu@catavencu.ro Laura IV~NCIOIUPR&Events Manager: Laura IV~NCIOIUIIONII}~ ON }~ laura@catavencu.ro Roxana BODEA Traffic Manager: Roxana BODEA roxana.bodea@catavencu.ro Cristian Coordonator distribu]ie: Cristian DOMN }EANU DOMNII}EANU cristi@catavencu.ro 2002 Concept Multimedia Design: 2002 Concept Multimedia V ad ARGH R & F or n ARU Vllad ARGHIIR & Flloriin IIARU Corina M|}~ Tehnoredactare: Corina M|}~

Ioan Opri[ (secretar de stat, Ministerul Culturii [i Cultelor): De fiecare dat` ne sesiz`m c\nd crap` ceva. Radu F. Alexandru (senator PNL): Lia Roberts (candidat la pre[edinE clar c` ne afl`m ori \n fa]a unui mi- ]ia Romniei): Vre]i s` m` comite]i s` tocan, ori a unui mizerabil. vorbesc despre lucruri pe care am s` le fac dac` voi fi aleas`, iar asta ]ine excluCATEGORIA siv de campania electoral`. Eu nu vreau FUNC}IILE MEANDRELOR s` m` calific \nainte de a m` descalifica.

A FI SAU A NU FIR-AR AL

Deci, fii atent`, p`pu[a: s-au se scrie cu liniu]a despreunat c\nd scrii, de ecsemplu, s-au dus. {i f`r` liniu]` c\nd scrii, s` zicem, \mpreunat eu sau tu. {tii cine m-a-nv`]at [mecheria asta? Dan! Dan Pavel, profesorul [i analistul politic, consilierul meu M` rog, m-a costat dou`j de mii de coco, da m`car m-am ales cu ceva. P`i, ce naiba f`ceam cu banii `[tia? |i d`deam lu Sechelariu pe un mar], la table

CONCRETULUI

Neculai On]anu (primarul secto- CATEGORIA rului 2): Primul-ministru este cet`]ean EMMYL BOBBY al Bucure[tiului [i, ca pre[edinte de parGeorge W. Bush (pre[edintele Statid, va ]ine cont de dorin]ele [i solicit`rile telor Unite): Voi c\[tiga alegerile prezicet`]enilor. den]iale [i premierul N`stase mi-a spus c` [i el va c\[tiga \n Romnia.CATEGORIA

Comenzi publicitare la Comenzi publicitare la Publimedia International Publimedia International Mircea Ionescu Mircea Ionescu sales manager 021.305.32.40 021.305.32.40 mircea.ionescu@mpg.ro mircea.ionescu@mpg.ro Raluca Mohora Raluca Mohora senior sales DIFUZARE prin NDC Group 2000 , DIFUZARE prin NDC Group 2000 SRL, Tel.: 021.205.72.00; Tel.: 021.205.72.00; Fax: 021.223.21.00 Fax: 021.223.21.00 Abonamente prin Rodipet S.A. Abonamente prin Rodipet S.A. Nr. de catalog 2002 sau direct Nr. de catalog 2002 sau direct la la Academia Ca]avencu ADRESA REDAC}IEI: ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 3, Bucure[ti Sector 3, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Tip`rit la Tipografia Romnia liber`Biroul Romn de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

manager

Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: office@catavencu.romarius.bortea@catavencu.ro

Traian B`sescu (primarul Capi- LIMBI LUNGI talei): Adrian N`stase nu \n]elege c`, PE ULTRA-SCURTE pentru a c\[tiga \n toamn`, trebuie s` aib` Drago[ {euleanu (pre[edintele Sosus]inerea romnilor, nu a liderului de la ciet`]ii Romne de Radiodifuziune): Casa Alb`. V` mul]umesc foarte mult c` v` afla]i aici. Este o onoare [i momentul realiz`rii CATEGORIA unui vis. Domnule prim-ministru, v` mulPROCENTUL ETAPEI ]umesc foarte mult c` v` afla]i aici. Adrian N`stase (prim-ministru): Adrian N`stase (prim-ministru): S\nt preg`tit 95 la sut` s` particip la Apreciez eforturile f`cute de Drago[ {ealegeri. uleanu, pre[edintele SRR, care a insuflat Gigi Becali, un intelectual ini]iat \n cultura cre[terii energie echipei. Pe unii \i cunosc numai ovinelor, care, l`murindu-se c` Machiavelli nu antreneaz` CATEGORIA dup` voce. Poate ar trebui s` acord`m o EMIL BOBU mai bine dec\t Pi]urc`, ar \ncerca mai degrab` cu Ravanelli importan]` mai mare Radioului. [i Altobelli Ioan Rus (pre[edinte PSD Cluj): {ansele realiste s` c\[tig`m alegerile CATEGORIA CATEGORIA Revolu]ia din 1989 a \nceput la Scors\nt de 60 la sut`, dac` vom avea o pres- ACEEA{I PRIM~RIE INTRAREA CU ALT~ P~L~RIE nice[ti \n frunte cu mine, \mpreun` cu ta]ie corespunz`toare. bolnavii mei. Tudor Mohora (deputat PSD): C\nd Traian B`sescu (pre[edinte PD): |N PARANORMALITATE cineva m` critic`, trebuie s`-i aduc amin- Electoratul nu a mai vrut s` voteze priConstantin Mudava (candidat la te ce a f`cut, dac` vrea s` revin` la guver- mari care st`teau \n borcanul din pri- pre[edin]ia Romniei): Aduc un cald |ntunericitul salut fenomenal tuturor! nare. m`rii.

DIN VOTUL G|NDIRII

CATEGORIA

unora le place jaful

academia CA}AVENCUNr. 30, 27 iulie 2 august 2004

3

Dosarul de cadre al domnului {tefan CelmareAnno Domini 1438 sau 1439; locul: probabil Borze[ti, jude]ul Bac`u, localitate suburban` a municipiului One[ti, botezat pn` la revolu]ie Gheorghe Gheorghiu-Dej, dictator, fost muncitor feroviar. One[tii au ap`rut \n 1956, prin unificarea satelor Borze[ti, One[ti [i Slobozia. Borze[tii de odinioar` p`streaz` ctitoria lui {tefan. Masa altarului s-a \n`l]at pe trunchiul stejarului (Quercus sp.), \ntre cr`cile c`ruia se juca de-a t`tarii [i moldovenii {tefan Celmare, cnd era mic. One[tiul este condus de primarul Emil Lemnaru (PSD), reales cu o majoritate (zdrobitoare) \n iunie 2004 (locale). Nume p`rin]i: tat`l: Bogdan II, bastard incert al lui Alexandru cel Bun sau al fratelui acestuia, jupnul Bogdan; profesie tat`: voievod; loc exercitare mandat: Moldova; final mandat: 15 octombrie 1451; de ce: eliminare; cum: asasinat; cine: Petru Aron, bastard; motiv: preten]ie tron; unde: sat Reu[eni; circumstan]e: nunt`, etilism acut; mod: decapitare; autori: 200 solda]i; martor ocular: {tefan Celmare vrst` 13 ani; mam` {tefan: Maria Oltea; origine mam`: s`n`toas`, Muntenia; profesie mam`: casnic`; fra]i {tefan: Ioachim, Ion, Crstea; surori: Sora [i Maria; educa]ie: \ngrijit`; institu]ie \nv`]`mnt absolvit`: Curte Borze[ti; limbi vorbite: slavona; limbi neb`nuite: romna. Anul \nceperii mandatului: 1457; modul \n care a pus mna pe putere: lovitur` de stat \mpotriva lui Petru Aron; sprijin extern: trupe mercenari Vlad }epe[, v`rul s`u. snge cu Kievul [i Moscova; {tefan Celmare n-a reu[it s` descopere \n 66 de ani de via]` c` muntenii [i moldovenii vorbesc aceea[i limb`; sau, dac` a aflat, s-a r`zbunat pe munteni, din cauza deselor conflicte \ntre]inute cu voievozii }`rii Romne[ti. |n interven]iile militare din Muntenia a f`cut dovada unui comportament de vampir, ca [i v`rul s`u, Vlad }epe[. |ntr-o lupt` a ucis toat` popula]ia civil` munteneasc`, tr`gnd-o \n ]eap` prin buric. Crime de genocid \mpotriva umanit`]ii: Br`ila, februarie 1470; surs`: Cronica moldo-german`: A trimis {tefan Vod` asupra Br`ilei, \n }ara Munteneasc`, [i a v`rsat mult snge [i a ars trgul cu totul [i a poruncit s` nu r`mn` copil \n pntecele mamei sale [i a spintecat snii mamei [i a spnzurat pe copii de ei. Motivul excesului de zel porne[te de la o scrisoare a boierilor munteni, care nu voiau ca {tefan s`-l pun` pe tronul }`rii Romne[ti pe pretendentul Mircea, pe care-l fac fiu de curv`, odrasla C`l]unei, cu care s-au culcat to]i pescarii Br`ilei: De spui c` Mircea ]i-este fiu, pe mum`-sa ia-]i-o [i p`streaz-o s`-]i fie doamn`, \[i \ncheie epistola boierii, \n stilul Romniei Mari, neb`nuind ce-i pa[te. Drept urmare, {tefan se r`zbun` pe popula]ia civil` a Br`ilei, necru]nd nici m`car femeile gravide pe care le scap` de urma[i, spintecndu-le bur]ile. Implic`ri \n scandaluri interna]ionale [i cafteli \n care a dat: Baia, Trgul de Floci, Vaslui, R`zboieni, Codrii Cosminului; cafteli \n care a luat-o: Valea Alb`. Ultimul act de vitejie al lui {tefan s-a consumat la 15 septembrie 1485, cnd, de bun`voie [i nesilit de nimeni, a purces la Domiciliul stabil: Kolomea, Republica Ucraina, \nso]it de o cetatea de scaun a Sucevei, str. Ce- [leaht` de boieri, unde s-a prosternat \n t`]ii, Suceava, jude]ul Suceava. Cod per- fa]a craiului polon Cazimir, c`ruia i-a s`sonal: Io {tefan Voevod i Gospodar Zemle rutat sabia [i i-a f`g`duit credin]` ve[nic`. Moldovskoe. Starea civil`: c`s`torit de trei ori cu neveste decedate de tinere [i Sabia lui {tefan: \ncurcat cu sute de muieri longevive, cu o droaie de urma[i legitimi, majoritatea nu e sabie, ci spad`. Fost` arm` alb`, mor]i prematur, [i de bastarzi incer]i, ast`zi neagr` oxidat`, format` lam` care au supravie]uit tuturor epidemiilor. lung` o]el damaschinat, fixat` mner Moldovenii de ast`zi pretind c` se trag cu bronz, descoperire \ntmpl`toare dup` to]ii din osul s`u domnesc. Cel mai spe- revolu]ie 89 \n Muzeul Top Kap\, Istancific urma[ al osului s`u este Mitic` bul, fost Constantinopol. Adrian N`stase Sechelariu, fostul cneaz al Bac`ului, a comandat o copie a sabiei, pe care a c`zut \n b`t`lia de la Bac`u, dintre 6-20 me[terit-o bijutierul turc de neam armeiunie 2004. Neveste duse la altar: Evdo- nesc Kirkor Buyuktasciyan, la porunca chia de Kiev: rusoaic` sau ucraineanc` ministerului turc al Culturii, care l-a sau lituanianc`; Maria de Mangop: bizan- pl`tit cu 3.000 de parai. |n luna mai 2004, tin`; Maria Voichi]a: munteanc` minor`, N`stase a luat copia din mna ba[tanufost` amant`; copii cu acte \n regul`: cu lui Recep Tayyip Erdogan, premierul TurEvdochia: Petru, mort la 14 ani; Alexan- ciei, [i a s`rutat-o ca pe un vjgal`u, \n dru, mort la 32 de ani; Elena, m`ritat` cu v`zul ]`rii. Pulimea n-a zis nimica. Intecneazul Moscovei, Ivan Ivanovici, r`ma- lighen]ia a zis c` capul plecat sabia nu-l s` v`duv` de tn`r` [i \nchis` \n turnul taie. Sabia lui Damocles a zis c` \nc` n-a Moscovei \mpreun` cu fiul ei, pn` la sosit ceasul. Iliescu a zis c` s-a \mplinit moarte; cu Maria de Mangop: Ilia[, mort vremea, c` se fac cinci veacuri de ani de la un an; Bogdan, mort la [apte ani; cu la prohodul lui {tefan [i i-a zis trlanuMaria Voichi]a: Bogdan Vlad, \nsc`unat lui de R`zvan Theodorescu \n compasub numele Bogdan III, zis Orbul, zis ra]ie cu care bourul de pe stema MoldoChiorul; Ana [i Cneajna, moarte amn- vei este filozof, iar zimbrul vnat de dou` de tinere; neveste duse \n tufi[ [i Drago[ Vod` este un adev`rat Socrate amante sigure: Maru[ca [i Maria R`re- s` pun` de-un parastas na]ional, de un [oaia; bastarzi cer]i: Petru Rare[, domn an de zile. Prostimea s-a \nghesuit la de dou` ori. Putna pe 2 iulie 2004, s` strng` \n bra]e mormntul lui {tefan, dar Puterea n-a l`sat-o s` intre \n`untru [i a ]inut-o afar` Date antropometrice: cu ochii \n soare. Vl`dica Pimen s-a zbrmic la stat, fa]` oval`, musta]` r`su- lit foarte r`u [i a afurisit Puterea, despre cit` \n sus; personalitate: mare la sfat, care a zis c` l-a furat pe {tefan [i c` e degrab` v`rs`toriu de snge, accentuat`, mai comunist` dect satrapul Ceau[escu. violent`, r`zbun`toare, coleric`, paranoic`; politica extern` spre nord, vest [i sud: Cum a ajuns sabia xenofob`, antiotoman`, antit`t`reasc`, lui {tefan la Istanbul: antimaghiar`, antipolon`, antiroma) a pierdut-o din teac`, \n timp ce o neasc`; politica extern` spre est: armonioas`: filorus, filoucrainean; alian]e de c`l`rea pe R`re[oaia pe cal [i umbla la

Data na[terii:

Privatiz`ri care se-nv\rt \n CECConstantin Teculescu, pre[edintele CEC, zis [i Tedy, a mai f`cut o ultim` inginerie salarial` (am numit inginerie salarial` corespondentul ingineriei financiare \n cazul persoanelor care n-au habar de finan]e): acum o s`pt`m\n` i-a convocat pe to]i liderii sindicali de la sucursalele jude]ene ale CEC [i i-a pus s`-i voteze r`m\nerea \n func]ie. Sindicali[tii au votat dup` cum le-a cerut Tedy, anima]i de g\ndul c` acesta va am\na c\t poate de mult procesul de privatizare a institu]iei [i, prin urmare, concedierile. Astfel, Tedy [i-a p`strat scaunul de pre[edinte, dar din p`cate numai la [ezut, nu [i la cap.

Opri[an \ncepe alfabetul cu litera A8Binecredin-ciosul (vezi icoana) {tefan cel Mare, voievodul care, dac` tr`ia pe timpul PSD-ului, ar fi r`mas un simplu baron local moldovean, obligat s` ridice biserici cu bani de la buget [i s` duc` 47 de b`t`lii electorale cu fonduri deturnate de la PHAREailant` teac`, de unde a scos o s`bioar` sau un caras sau un ]ipar sau o alt` spi]` de pe[te f`r` pic de ru[ine; \n aceste circumstan]e, {tefan poate fi acuzat de abuz de putere: ce c`uta un b`rbat c`lare pe o femeie, pe un singur cal putere?; b) a sc`pat-o din mn`, \n timpul r`zboiului cu turcii, cnd se lupta cu Maria de Mangop, care era frigid`; aici, {tefan poate fi acuzat de neglijen]` \n serviciu: de ce s-a \ncurcat cu o bizantin` rece?; c) a predat-o Turcului, de bun`voie [i nesilit dect de Maria Voichi]a, care era minor` [i voia mai mult` aten]ie din partea so]ului ei, cu testosteronul \mb`trnit \n r`zboaie de uzur`; \n atari \mprejur`ri, {tefan poate fi acuzat de \nalt` tr`dare, corupere de minori [i \nstr`inare de obiecte de patrimoniu; de ce s-a predat pe minile unei gerontofile, \n loc s` cad` pe cmpul de lupt`?; d) a fost f`cut` plocon |naltei Por]i de Ilia[ Vod`, un fiu al lui Petru Rare[, fratele Doamnei Chiajna [i nepotul lui {tefan Celmare, care \mbr`]i[eaz` dreapta credin]` a Profetului, sub \nsu[i numele lui, Mohamet, dup` ce ajunge pa[` de Silistra, \nainte de a fi surghiunit la Bursa [i otr`vit ca un cine \n Alep, la anul 1562; numele lui Ilia[ Vod` a fost ras de pe proscomidia bisericii domne[ti din Trgu Frumos [i din Evangheliarul de la Vorone]. ceaiuri: \nainte de cele trei mese principale; durat` tratament: 42 ani; medici curan]i: Ieronimo di Cesena, Matteo Muriano, Isac beg, b`rbier chirurg Buda; medic familie: Johann Klingensporn; evolu]ie posttraumatic`: febr` delirant`, gre]uri; complica]ii patologice: ulcer varicos, fistule osoase; evolu]ie patologic`: osteomielit` acut` cronicizat`; observa]ii: {tefan purtat 42 de ani glon] articula]ie f`r` evolu]ie gangren` [i f`r` finalizat amputare membru inferior; starea pacientului a fost mobilizat` de anticorpi nespecifici; alte afec]iuni pacient: artritism sau podagr` sau gut`; etiologie artritism: depunere s`ruri urice la articula]ii membre superioare [i inferioare; de ce depus s`ruri: alimenta]ie copioas` mult` carne; tip carne: vnat; tip vnat: cu p`r [i pene; evolu]ie artritism: imobilizare membre, senza]ie durere acut` cald-rece, invaliditate grad I, II, III [i IV; alte afec]iuni: diabet, acidoz`; etiologie diabet: regim alimentar (incorect) bazat carne (\n exces), vin (Gras` Cotnari), glucide (miere); patologie: diabet favorizat septicemie plag` \mpu[cat` (vezi supra maladii profesionale), agravare lips` know-how m`suri asepsie [i antisepsie, lips` total` antibiotice, tratament exclusiv ambulatoriu. La parastasul de 500 de ani de zile de la decesul lui {tefan, Puterea a tocat cteva zeci de miliarde de lei; la Borze[ti, de 1 iulie 2004, au benchetuit: boul b`l]ii, R`zvan Theodorescu, Mitropolitul Daniel al Moldovei, Vicarul Ioachim B`c`uanul, primarul Lemnaru al One[tilor; s-a jucat piesa Apus de soare; a cntat: Dumitru Furdui Iancu; s-au consumat: 30.000 sarmale; s-a \nc`lecat pe-o [a [i s-a spus poveste-a[a; a consemnat: Cornel IVANCIUC civanciuc@yahoo.comPentru c` din Nissan-ul de la serviciu era din ce \n ce mai greu s` evite pensionarele ce trec str`zile din Foc[ani, Marian Opri[an s-a g\ndit s` fac` o achizi]ie care s` asigure integritatea b`tr\nelelor care l-au votat [i [i-a luat un Audi A8 de peste 50.000 de euro. O ma[in` ceva mai stabil`, pe care baronul de Vrancea umbl` zilele astea s-o \nmatriculeze. S` vedem dac-o va \nregistra [i pe asta tot pe numele mamei, a[a cum a f`cut [i cu restul averii. Se vede treaba c` politica poate schimba destine aproape peste noapte. Bun`oar`, iat` cazul Opri[an: copil de turn`tori, \nainte, copil de bani gata, dup`.

La Cluj, studen]ii-s trata]i ca sluj|n Cluj-Napoca tr`iesc, \nva]` [i, dac` au noroc, se iubesc aproximativ 80.000 de studen]i. Tot \n Cluj-Napoca exist` [i o Cas` de Cultur` a Studen]ilor, care are un centru de pres` studen]esc. Centrul de pres` studen]esc scoate, din c\nd \n c\nd, dac` are bani, un ziar numit Ziarul studen]esc. Ziarul acesta studen]esc este o publica]ie normal` pentru Romnia de azi [i u[or d`un`toare pentru Romnia de m\ine. Fiindc`, precum orice ziar cu probleme financiare, nici el nu a sc`pat de pesedizare. Editorialele nu prididesc \n a felicita studen]ii transilv`neni c` sprijin` proiectele locale ale PSD-ului unul dintre acestea fiind construirea autostr`zii Bra[ov-Bor[. Sprijinul studen]ilor a constat, \n cazul autostr`zii, \n str\ngerea de semn`turi pe strad`, ac]iune la care au participat 10-15 studen]i trimi[i pe strad` de [eful Casei de Cultur`, [i el pesedist p\n`-n m`duva oaselor, dac` nu chiar p\n`-n m`duva ciolanului.

Decesul lui {tefan:survenit 2 iulie 1504; vrst` persoan` decedat`: semper incertus, 64 sau 66 ani; cauz` deces: maladie profesional`: plag` \mpu[cat` proiectil localizare articula]ie membru inferior, probabil cu fractur` cominutiv` oase metatarsiene; tip proiectil: bombard`; loc accident: cetatea Chilia, Republica Ucraina, asediu an 1462; autor accident: necunoscut; tratament local: cauterizare fier ro[u \n ambulatoriu f`r` terapie intensiv` sau interven]ie chirurgical` bloc operator; tratament pe cale oral`: ceaiuri medicinale; posologie

f i n c`Platon [i Aristotel d\nd cu biciul c`tinel

4

academia CA}AVENCUNr. 30, 27 iulie 2 august 2004

Cuget, deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

OVIDIU BR|NZAN: |n S`n`tate, ca [i la fotbal, tot poporul se pricepeOvidiu Br\nzan este ministrul S`n`t`]ii. Adic` a fost p`c`lit de protocolul de la spitalul de nebuni de la Poiana Mare [i a uitat de ni[te fonduri anticorup]ie ale Ambasadei Americii. Bine, dumnealui a avut [i vremuri mai bune. O carier` de parlamentar, o c`s`torie cu Dana R`zboiu, prezentatoarea [tirilor de la TVR. Cam `sta e [i parcursul interviului, doar c` acesta e \nt\mpl`tor pres`rat cu sunete [i coinciden]e. Reporter: N-am prea \n]eles ce vre]i dumneavoastr` s` face]i \n via]`. Ovidiu Br\nzan: Mai concret! Rep.: Nu [tiu ce S`n`tate e asta unde un doctor \i taie unuia penisul de trei ori? (Ovidiu Br\nzan este sunat pe mobil. I se cer detalii despre licita]iile electronice. |ncheie cu cuvintele: Bine te sun eu mai \ncolo, nu pot vorbi acum.) Rep.: Ce S`n`tate e asta unde un medic taie \n trei penisul unui pacient? O.B.: La fel ca \n societatea mare, [i \n societatea medical` mai exist` [i oameni care se \mboln`vesc. Unii se \mboln`vesc [i cu nervii. Se pare c` aici avem un asemenea caz. Oricum, concluziile le va prezenta ancheta Parchetului. Rep.: Pentru nervii celor ce au sc`pat cu penisul net`iat nu dureaz` prea mult? O.B.: Nu, c\nd am ales \n 1990 democra]ia, am ales [i s` ne supunem statului de drept, iar asta \nseamn` ca Justi]ia s`-[i urmeze cursul, uneori poate mai greoi. Rep.: Vorbe goale O.B.: Nu s\nt vorbe goale. Doctorul respectiv a fost suspendat din primul moment, nu mai are nici un contact cu bolnavii. Rep.: Dumneavoastr`, ca ministru, a]i fi putut p`]i a[a ceva? O.B.: Este categoric c` s-a \nt\mplat o tragedie [i cei care au fost vinova]i vor pl`ti. O.B.: Eu cred c` s-au tran[at acolo lucrurile Rep.: Adic`, Guest a vorbit de nebun O.B.: Chiar nu am f`cut afirma]ia asta. Dumnealui avea multe idei utile Rep.: Dar s`-[i ]in` banii acas`! O.B.: Acum, cu banii fiecare s`-[i vad` de priorit`]ile lui. Noi am avut ni[te priorit`]i, le-am transmis exact. |n primul r\nd, lupta anticorup]ie este o prezen]` real`, chiar [i \n practica medical` Rep.: Dar 300.000 de dolari e prea pu]in. O.B.: Era mult pentru alte proiecte care s-ar fi putut realiza cu banii aceia. Rep.: 300.000 e [paga la licita]iile astea O.B.: Acum nu mai este. Acum este licita]ia \n format electronic. (Pe u[a ministrului intr` un tip cu un borcan de icre ro[ii. Apetisante. I le ofer` ministrului: De la mine, de la Gala]i!. Ministrul spune mul]umesc. Apoi, mi se adreseaz`: Nu m`n\nc. Le dori]i dumneavoastr`?. Pofticios, spun: Nu. Ministrul le ia [i le bag` \n dulap.) Rep.: S\nte]i \nc` naiv. O.B.: S\nt realist. Dac` faci un sistem bun, el func]ioneaz` cum func]ioneaz` [i \n alte ]`ri. Sistemul nu trebuie s` mai depind` de oameni [i de voin]a lor. Noi ne l`s`m la imagina]ia unor oameni. Or, noi, la S`n`tate, nu mai depindem de aceast` imagina]ie. Banii americani Rep.: Dumneavoastr` n-a]i Rep.: {i cu ambasadorul Ame- prea comunicat cu Guest. ricii cine pl`te[te? O.B.: Ne-am \nt\lnit de trei ori [i nu am reu[it s` finaliz`m proiectul respectiv. Rep.: N-a]i \n]eles limba. O.B.: Nu am \n]eles faptul c` d\nsul era s`tul de lucrurile ce le spusese at\tor mini[tri ai S`n`t`]ii \n ultima vreme Nu e vina mea c` s\nt al patrulea pe parcurs de un an. A avut senza]ia c` nu e luat \n serios. Noi am \ncercat s` rezolv`m din punctele discutate cu el. De exemplu, declara]iile de interese la cei ce particip` la comisiile de licita]ie. Se f`ceau declara]ii la func]ionari, mini[tri, deputa]i. Eu s\nt deputat. Nu am v`zut ban public niciodat`. Nici nu [tiu cum arat`. |n schimb, cei de la licita]ii nu f`ceau asemenea declara]ii. Vreau s` extindem acest sistem de declara]ii \n S`n`tate.

V` b`g`m de 200.000 sau v` facem plinul?

|n S`n`tate la ce se pricepe un ministru?Rep.: Nu v` crede nimeni. O.B.: Fiindc` S`n`tatea \n toate ]`rile din lume e bolnav`. Am vorbit cu colegii mei, mini[tri ai S`n`t`]ii din ]`rile europene mini[trii de acolo au cea mai sc`zut` speran]` de via]` ca membri ai guvernului. A[a e acolo, a[a e [i aici. Aici sistemul e cu mult mai discreditat fiindc` nu a avut un drum credibil. Oamenii [i-au pierdut \ncrederea \n drumul S`n`t`]ii romne[ti. Eu cred c` m`car un mesaj am transmis: m`car avem un drum. Sper s` avem [i puterea [i \n]elepciunea s`-l ducem p\n` la cap`t. Rep.: V` mai aminti]i cum v-au p`c`lit medicii la Poiana Mare? V-a]i dus \n control [i medicii de acolo v-au ar`tat zonele de protocol [i dumneavoastr` i-a]i crezut. O.B.: {ti]i c` nu a fost a[a? La vremea respectiv` se f`cuse o afirma]ie foarte grav` \n pres`, c` e genocid. Era vorba de imaginea ]`rii. Scopul vizitei mele e drept, anun]at` cu o zi \nainte Nu am fost p`c`lit nu erau lucrurile

Ovidiu Br\nzan, ajuns de t\n`r s` umble prin spitale cu diagnosticul Ministru \n urma unor repetate abuzuri cu medicamenteacelea apocaliptice din articolul scris. Erau deficien]e foarte serioase, care nu se pot cosmetiza peste noapte. Le-am constatat [i am \nceput s` le remediem. Rep.: |n S`n`tate la ce v` pricepe]i? O.B.: E un r`spuns foarte dificil, fiindc` \n S`n`tate, ca [i la fotbal, tot poporul se pricepe. Eu m` pricep (Sun` mobilul reporterului. |ndelung. Reporterul nu r`spunde.) O.B.: cred c` am reu[it s` \n]eleg (Sun` orologiul din cabinetul ministrului. Lung, intens, vibrant. De 18 ori.) O.B.: care este cel mai important lucru \n S`n`tatea romneasc` [i cel mai important lucru e o strategie, lucru care trebuie s` ne duc` acolo unde trebuie s` ajungem. Aceast` strategie am realizat-o sub patronajul B`ncii Mondiale. Ea indic` ce trebuie f`cut \n urm`torii 10 ani. Chiar dac` nu va fi respectat` de urm`torii mini[tri, ea ofer` o pozi]ie privilegiat` fa]` de mine, c\nd am devenit ministru. Rep.: Nu tot PSD-ul a dat ultimii mini[tri? |nseamn` c` acest partid nu a fost \n stare s` dea un ministru ca lumea. O.B.: Nu. A fost o conjunctur` nefericit` care Rep.: Conjunctur` interna]ional` r`zboiul din Irak? O.B.: Nu. S-au schimbat trei mini[tri \ntr-un interval foarte scurt. Rep.: Ce vrea PSD-ul de la S`n`tate? Comisioane. O.B.: PSD a reu[it s` stabileasc` faptul c` S`n`tatea este una dintre priorit`]ile na]ionale azi. pe medici dup` munca depus` [i dup` preg`tirea lor ei fac totu[i [ase ani de facultate, \ntre cinci [i [apte de specialitate [i apoi \nc` cinci ani de primariat. Doctorii merit` s` fie pl`ti]i mai bine, c\nd o s` reu[im s`-i pl`tim mai bine, o s` putem s` le cerem mai multe lucruri. Condamn categoric condi]ionatul \n acest fel al actului medical. Omul d` bani fiindc` e mul]umit [i c` [tie c` doctorul e mai s`rac ca pacientul, de multe ori. Rep.: Ha-ha-ha! Cum a[a? Logica e corect`, dar gre[it`, domnule ministru! Nimeni nu se g\nde[te la salariul medicului, vrea un tratament mai bun. Iar [paga se d` \nainte, ca s` nu existe surprize! O.B.: Singura solu]ie este ca medicii s` fie pl`ti]i mai bine. Rep.: Altfel ce mai face Dana R`zboiu? O.B.: Cu televiziunea. Rep.: {i cu copilul. O.B.: Are cele dou` mari ocupa]ii, cele dou` mari iubiri. Eu sper c` s\nt a treia. Eugen ISTODOR

Hit etern: [pagaRep.: {ti]i ce ar fi trebuit s` face]i dumneavoastr`? S` face]i s` scad` [paga medicilor. O.B.: Asta \ncerc`m s` facem. Vrem s`-i pl`tim pe medici cum trebuie. Salariul din S`n`tate e mai mic cu un milion dec\t salariul din |nv`]`m\nt [i cu trei fa]` de cel al func]ionarilor publici. \i vom pl`ti

Pentru monumentul unei femei monumentaleMotto: Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea Elisabeta Rizea

\mpotriva comunismului sau un exemplu de verticalitate pentru to]i ziari[tii care trec pe lng` el, ci [i o satisfac]ie profund uman` c`, cel pu]in o dat` \ntr-o sut` de ani, se face un pic de dreptate. Liviu MIHAIU Au mai semnat din Elve]ia-mam` pentru: Puiu Ganea, Ion Arge[ Ganea, Mircea Encioiu, Sofia Dumitru, Dan Niculescu, {erban Mironescu, Cornel Mare[, Ion R`[canu, Raluca R`[canu, Adrian Diaconu, Mih`lcescu, Oana R`[canu, Ngib, Catelu]a Gollnow, Dolly Andone, Nicolae David, Auric` Cristescu, Ion Lecca, Angy Iovi]`, Mihai Ciubotea, Aurel Prvu, Mihai Cicotti, Constantin H`l`ucescu, Modesta M`icu]a, Eugenia B`rbulescu.

Cine este Elisabeta Rizea [i cui folose[te acest monumentN`scut` \n Domne[ti-Muscel, Arge[, stra[nica femeie care-[i f`cea cruce cu limba \n cerul gurii \n timpul anchetei a fost arestat` prima dat` \n 1949 [i anchetat` de Securitate pentru c` a sprijinit activ banda terorist` ArsenescuArn`u]oiu. Grupul de partizani, de fapt eroi ai rezisten]ei anticomuniste, supranumit Haiducii Muscelului, ajuta]i de Elisabeta Rizea, so]ul ei Gheorghe [i fiica sa, ct [i de c`tre majoritatea s`tenilor din Nuc[oara (familiile Arn`u]oiu, Jubleanu [i Chirca au fost familii care s-au sacrificat aproape \n \ntregime), a fost fondat de un fost colonel al Armatei Regale, Gheorghe Arsenescu, \mpreun` cu locotenentul Toma Arn`u]oiu, [i a activat \ntre anii 1949-1958 pe versantul sudic al Mun]ilor F`g`ra[, Iezer [i Leaota. To]i lupt`torii, inclusiv comandan]ii acestora, au fost uci[i \n lupte, s-au sinucis sau au fost executa]i de Securitate, ultimii \n anul 1962. Elisabeta Rizea [i so]ul ei au fost aresta]i prima dat` \n 1949, ancheta]i [i b`tu]i de Securitate. Eliberat` \n 1956, a continuat s`-i ajute pe partizani. Dup` doi ani a fost din nou arestat` [i condamnat` la moarte, pedeaps` comutat` la 25 de ani de munc` silnic`. A fost eliberat` \n 1964 [i a murit \n 2003, dup` ce a fost vizitat` de c`tre Regele Mihai I [i pre[edintele Constantinescu. Urm`ri]i de vorbele sale: Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea, \ncerc`m s`-i onor`m aceast` ultim` dorin]`, dar [i pe acele femei care au luptat um`r la um`r cu b`rba]ii lor, uneori cu arma-n mn`, murind \n \nchisoare sau \n mun]i: Arn`u]oiu Lauren]ia, Plop Maria, Chirca Elena, Maria Jubleanu, Tomeci Elisabeta. Monumentul propus s` ia locul statuii lui Lenin \n Pia]a Presei Libere este nu numai o simpl` statuie a unei femei-simbol al luptei populare

DONA}I AICI!A[ez`mntul cultural Academia Ca]avencu va aduna [i administra fondurile necesare [i va ini]ia toate demersurile pentru construc]ia monumentului Elisabetei Rizea, simbol al rezisten]ei \mpotriva comunismului. S-a ob]inut acordul primarului general al Capitalei. Se va organiza un concurs na]ional pentru proiectul acestui monument, ce va fi ales de c`tre un juriu alc`tuit, deocamdat`, din: Andrei Ple[u, Mihai Oroveanu, Radu Varia, Aurora Liiceanu. Cei care doresc s` contribuie financiar la realizarea acestui proiect sunt ruga]i s` doneze \n conturile:

ROL 4220102299012 USD 4220102299013 EUR 4220102299014 deschise la B.C. ION }IRIAC sucursala Izvor; titular cont: A{EZ~MNTUL CULTURAL ACADEMIA CA}AVENCU.

teoria constipa]iei

academia CA}AVENCUNr. 30, 27 iulie 2 august 2004

5

cuv\ntul care

canalul

ziarisc`q n timp ce agen]iile de turism se chinuie s` ne ofere ori o Mare Mediteran`, ori o Egee [i chiar o Mare Neagr`, agen]ia de terorism Al-Qaeda i amenin]`, din p`cate, pe italieni, polonezi [i bulgari cu o mare de snge. Luni, Jurnalul Na]ional, gndindu-se c` terori[tii vor ataca obiective simbolice ale acestor ]`ri, se ntreab` cum ar ar`ta Italia f`r` Turnul din Pisa. Dup` ct se chinuie italienii s`-l ]in` n picioare, e posibil ca arabii s` se fi gndit s` trimit` o duzin` de porumbei terori[ti care s` se g`in`]eze to]i o dat` pe partea nclinat`. Iar n privin]a Bulgariei, chiar nu-mi dau seama ce obiective ar putea viza terori[tii. Poate cteva fabrici de castrave]i, monumente istorice, de pe vremea lui Hristo Botev. Pe perioada vacan]ei, pentru cei care n-au chef de politic` [i terorism, Jurnalul Na]ional se poate ntoarce invers [i, ca-n reclama aia n care s`ri n piscin` printr-o cutie, te treze[ti direct printre [tiri sub]irele, de var`, din care afli, de exemplu, c` Lucian Viziru umbl` ca un vampir alcoolic prin baruri [i plnge dup` Catrinel Sandu sau c` la barul nudi[tilor din Vam` vin oameni mbr`ca]i. Hm, exagera]i, b`ie]i! Ce, acum nseamn` ca la Buddha Bar s` intre numai budi[ti [i n restaurantele ar`be[ti s` fie obligatoriul v`lul pentru gagici? q n acela[i trend estival, Evenimentul zilei de mar]i ne ofer` un interviu cu membrii trupei Activ, care spun c` p`rin]ii le-au dat bani s`-[i fac` [i ei un hit. ns`, dup` ce l-au f`cut, au fost acuza]i c` au copiat imnul echipei de fotbal a Malaieziei. Ce fraieri! Nu erau attea alte echipe de care n-a auzit nimeni? Dac` s-ar fi inspirat din imnul na]ionalei de popice a Sudanului sau din cntecul de lupt` al na]ionalei de [ah a Coastei de Filde[, crede]i c` i-ar fi acuzat cineva vreodat`? Nici dracu! q S` mai p`r`sim pu]in plaja de frivolitate a subiectelor verii [i s` trecem la pagina de cultur` a Adev`rului de miercuri, care reproduce fragmente din discursul dlui Cristian Tudor Popescu cu ocazia intr`rii n posesie a premiului Flac`ra sec]iunea ziari[ti. Hai, v` rog, fi]i serio[i [i nu mai rde]i acolo n spate, c` v` dau afar`! C-aici e vorba de profesia de ziarist care n Romnia, n ziua de azi, este ceva ntre gunoier, poli]ist, pompier [i serviciul de pompe funebre (cioclu n.m.). S` fii gazetar n-

mass-midia n`vodariq La Arad, schimbarea puterii locale s-a f`cut pe principiul La oameni noi, cum ne scoatem [i noi acum?. Astfel c` la Consiliul Jude]ean s-a organizat o licita]ie pentru publicitatea institu]iei \n pres`, iar noua Putere a venit cu tema f`cut` pe caiet. Pe caietul de sarcini al licita]iei, mai exact, redactat cu dedica]ie, a[a \nc\t s` nu poat` concura dec\t o publica]ie: Adev`rul de Arad, care-l are coproprietar pe liberalul Gavril Popescu, noul vicepre[edinte al Consiliului Jude]ean. q O p`s`ric` ne [opte[te \n casc` cum c` profesorul de fizic` de la Sava, Iosif Georgescu, ar umbla pe la pilele din pres` \n vederea unor articole despre meritele lui [tiin]ifice, menite s`-i mai \ndrepte coloana vertebral` avariat` de liceenii pe care-i trateaz` ca pe ni[te nevertebrate. Poate face o oprire [i prin redac]ia noastr`, s`-i \nm\n`m ultimele pl\ngeri venite de la elevi.

seamn` s` stai cu nasul n dejec]iile acestei ]`ri, n fiecare zi, de diminea]a pn` seara. O meserie care te face de multe ori s` fii violent, dur, c`ci tot umblnd prin noroiul `sta, ri[ti s` sar` pe tine. Are dreptate dl Popescu. A[a e. n ]ara asta care se flatuleaz` ncontinuu n nasul nostru, al ziari[tilor, care-[i exhib` purulent toate mizeriile ei subepidermice, toate dejec]iile [i miasmele putreziciunii ei interioare, care-[i gjie flegma din fundul grumazului ei insalubru (v` place, nu?), ei bine, n ]ara asta, ca ziarist, nu ai cum s` nu

nnebune[ti, s`-]i cad` p`rul de nervi, s` ]i se fixeze privirea-n gol asemeni unuia care nu-[i mai poate reveni s` priveasc` normal dup` ce a stat cu ochii bulbuca]i n lunet` n c`utarea unei tigve. q {i totu[i exist` o speran]`. Joi, Ziua, c`lc\nd pe urmele interviului lui Eugen Istodor din Academia Ca]avencu, propune un material pe toat` pagina 3 despre revolta copiilor de la Sf. Sava mpotriva umilin]elor la care au fost supu[i de c`tre dirigentele Georgescu, dndu-ne sentimentul c`, uneori, ziari[tii

au un rost pe lumea asta. Iat` cteva din vorbele spuse la absolvire de Roxana Iosif, o fat` mai adev`rat` dect mul]i colegi de-ai ei care fac probabil pe durii cnd [i bag` porc`rii n ven`, dar tac ca melcii cnd e vorba de curaj adev`rat: Cred c` nemaiascunznd metehnele acestui sistem, nemaipref`cndu-ne c` ele nu exist`, am putea schimba ceva. Auzind-o, Guest a zis: Acest act de curaj mi-a redat ncrederea n viitorul acestei ]`ri. {i nou`. Deci se poate, dle Popescu. Alin IONESCU

Ze]arul Ivan

6

academia CA}AVENCUNr. 30, 27 iulie 2 august 2004

mama natur` tat`l alcoolic

Romnia. Mici fragmente de neant. Auto-denun]Vreau s`-mi cer scuze fa]` de sutele de [oferi care, s\mb`t` diminea]`, pe la 8 [i ceva, poate chiar 9 f`r`, mergeau de la Bucure[ti c`tre Constan]a [i au fost nevoi]i s` stea aiurea \n localitatea Dor M`runt sau s` circule bar` la bar` o mare parte a drumului. Nu, sta]i, c` nu s\nt Mitrea, B`sescu, Boagiu sau cine s-a mai ocupat de infrastructur` pe la noi. Nu, chiar s\nt unu de la Academia Ca]avencu [i am tr`it un sentiment ciudat: ore bune am fost aproape singur pe sensul c`tre redac]ie, deci c`tre munc`, \n timp ce pe sensul c`tre distrac]ie se st`tea pe kilometri \ntregi sau se rula, cum spuneam, bar` la bar`. Deci: eu s\nt `la care v` f`cea semne cu farurile s` v` feri]i de radar!

reportaj cu ]ara de g\t

Cu ce alifii de bronzat s\nt un[i micii Titule[tiEcosy este Organiza]ia de Tineret a Partidului Socialist European, din care face parte, normal, [i Tineretul Social-Democrat din Romnia. TSD a organizat zilele trecute Tab`ra de Var` Ecosy, la N`vodari. |n acest scop, a \nchiriat zeci de imobile din tab`ra de la N`vodari [i le-a pus un gard de tabl` \n jur. Acces interzis scria pe tine dac` nu aveai la m\n` o curelu[` colorat`. |n josul paginii ve]i afla ce-a p`]it un cet`]ean c\nd a vrut s` intre cu copilul la spitalul care, f`r` voia lui, s-a trezit \n interiorul gardului de tabl`. Aici ve]i afla cam cum este \n spa]iul `la interzis al lui Ecosy, ce se m`n\nc` la Ecosy, ce se bea, cu ce se circul`, ce c`r]i se joac` [i cui i-au disp`rut cearc`nele. Am intrat destul de lejer \n zona \ngr`dit`, rezervat` laboratorului cu tineri sociali[ti. Am vrut s` m`n\nc o ciorb` mic` [i scump` la terasa din campus. }in s` men]ionez c` am spus Bun` ziua! la intrare. Urm`torul gest a fost unul brusc: m-am ferit din calea ma[inii de serviciu a Dacianei Pon ```, Srbu, fiica tat`lui s`u. {oferul domni]ei a trecut \n mare vitez`: Mi-a zis Daciana c` Victor are nevoie de ma[in`. Badigardul Ramirez, de la TSD (brunet, solid, avea tricou cu Staff), nu a vrut \n ruptul capului s`-i dea voie \ntr-un mic spa]iu interzis aflat la r\ndul s`u \n marele spa]iu interzis. Dar numele lu [efa [i a lu [efu au c\nt`rit mai mult dec\t regulile. Ca s` [ti]i [i dumneavoastr` pe ce arunca]i banii c\nd pl`ti]i impozitele: ma[ina asta era ma[in` de la guvern, cu benzin` pe banii no[tri, folosit` la o ac]iune a partidului. Vorba ceea: partidul nostru e mai [mecher dec\t impozitele lor. Banal. Hai, c` m-am luat cu vorba [i am uitat de ciorb`. La teras`, v`taful chelnerilor s-a mirat foarte tare c` am reu[it s` p`trund \n raiul social-democrat \n care se zbenguiau a zis [optit vreo 2.500 de tineri din toat` Europa. Care aveau la dispozi]ie plaj` \ngr`dit`, terenuri de sport, hotel, s`li de spectacol, Internet caf, conference room, radio station, post office, bank office, o revist` \n englez`, ni[te muncitori care jucau lab-tenis cu ochii dup` [efu, b`!, ni[te muncitori care citeau ni[te popa prostu, un ghid turistic nou din 2002, un cort LesBiGay, the most important Romanian drinks company, European Drinks, joins TSD to offer the cheapest prices at the reception, spaghete cu 180.000 de lei. L\ng` panoul imens cu PSD [i TSD era tr\ntit la p`m\nt un panou mic [i-al dracului, un intrus ce-l \nf`]i[a pe candidatul PD la prim`ria N`vodari. A, r`m`sesem la ciorb`! C\nd s` m`n\nc din ciorb`, a intrat \n campus o cohort` de ma[ini de-alea cu num`r cu WST. Alea care asigur` paza pe l\ng` coloanele oficiale sau pe l\ng` casa omului de la marile institu]ii ale statului. Deci, chermez` de partid cu ma[ina de la stat. Banal, deja. Victor plecase p\n` la Bucure[ti, cu atelajul Dacianei. Daciana s-a \ntors. Avea teni[i mi[to, portocalii, m-a rugat un coleg s-o \ntreb de unde i-a luat. De unde i-a]i luat? Avea [i ochelari de soare, de[i era cam umbr`. Un coleg a asigurat-o c` arat` mai bine ca ieri, c` i-au trecut cearc`nele. Nu m-am b`gat, c` n-o v`zusem ieri. Mi-am f`cut o idee v`z\nd poza asta din revista campusului. A \ntrebat-o dac` a plecat Victor. Victor a vrut s` plece p\n la Bucure[ti cu elicopterul, dar n-a reu[it, a plecat cu ma[ina. Seara era a[teptat [i Adrian N`stase, tot cu elicopterul. Nu mai insist cu elicopterele astea, c` iar sar

Febr` caftoas`Am trecut zilele trecute prin ora[ul Medgidia (un coleg pretinde c`-i municipiu!). Pe o str`du]`, o ]ig`ncu[` era alungat` de c`tre familie cu pietre. Zburau cataroaiele pe strad` cam ca la Posada. C`tre ie[irea din localitate, dou` [arete pline cu f\n [i cu romi se fug`reau fix pe mijlocul str`zii. Fiecare conduc`tor de atelaj urla, blestema [i se str`duia s`-l plesneasc` pe cel`lalt cu biciul peste mecl`. Vede]i? S` nu se mai spun` c` ]\ganii dau \n cap la lume pe strad`! E adev`rat c` dau, dar \[i dau \ntre ei, iar dac` asi[ti ai [anse s` ie[i \n c\[tig: vezi un spectacol de folclor autentic [i, \n caz c` rico[eaz` ceva, biletul e pl`tit de Asigur`rile de S`n`t`te.

Daciana Srbu (cu ochelari de soare, \ncruntat`), nervoas` c` nici m`car \n Tab`ra de Var` a Social-Democra]ilor n-a sc`pat de Ponta aia veche cu pasta de din]i de pe clan]a ma[iniib`ie]ii de la Alian]a D.A. la g\tul pesedi[tilor (poate v` aminti]i cum comb`tea Boc la Tuc` pe aceast` tem`), pe tema Cine a pl`tit elicopterul pentru depla- apucat s` v` povestesc aici. sarea \n interes de partid?. De[i, sincer, ar merita s` sar`, c` prea Gabriel DROGEANU era mic` ciorba aia de care n-am

{i caise-mpu[c`, nu-i a[a?La Br`ila, patronii de frigidere cu \nghe]at` nu se pot ab]ine [i m`n\nc` pe [est din \nghe]ate, apoi pun staniolul la loc, mai \ndreapt` h\rtia pe ici, pe colo [i o pun la loc la v\nzare. C\nd am avut de ales \ntre dou` sortimente cu c`p[uni sau cu caise patronul, galant [i corect cu clien]ii, mi-a zis, totu[i, dup` ce o alesesem pe cea cu c`p[uni: {efu, ia-o pe-ast`lant`, c`-i mai plin`!.

La N`vodari, Ponta se poart` ca N`stase la Putnantrebare: Ce este Ecosy? R`spunsul \l ave]i \n textul de mai sus. ntrebare: Cine este C`t`lin Pop? R`spuns: C`t`lin Pop este un domn din Cluj, care a stat o zi n N`vodari cu familia, a f`cut plaj` [i are un copil care s-a sim]it r`u de la soare. Atunci [i-a dat seama c` pe lume exist` TSD. ntrebare: Cum a[a? R`spuns: Simplu. Pentru a prentmpina eventualele atacuri ale copiilor care vin n tab`ra de la N`vodari sau amestecul turi[tilor, TSD-ul a nconjurat o suprafa]` uria[` cu garduri de fier. Gardurile intr` pn` n ap`, pe plaj`. O alt` m`sur` de siguran]` o reprezint` bra]ele [i piep]ii zecilor de jandarmi [i bodiguarzi care vegheaz` ca tinerii sociali[ti s` nu fie agresa]i de poporeni. ntrebare: Revenim la domnul C`t`lin Pop. Care a fost problema lui cu TSD-ul? R`spuns: Problema a fost c` spitalul din N`vodari e n zona nconjurat` de gardul de fier al socialismului european [i de paznicii de care vorbeam. Cnd a vrut s` mearg` cu copilul la spital, domnul Pop nu a fost l`sat s` intre. Cnd domnul Pop le-a zis c` spitalul e acolo [i a ntrebat ce s` fac`, un bodiguard i-a spus textual: Duce]i-v` n ora[ul vecin, pe aici nu e voie!. Cu alte cuvinte, p\n` la urm` tinerii pesedi[ti repet` [i ei ce-au v`zut n cas`, la p`rin]ii lor politici. Tineretul Social-Demodat

{ase din 79V` mai aduce]i aminte textele cu [oferii RATB: unul care s-a dat jos din autobuz s` repare un Oltcit [i cel`lalt care a l`sat troleul 79 la stop [i s-a a[ezat la coad` la gogo[i? Ei bine, se pare c` s-a angajat la RATB [i prietenul lor. Zilele trecute, la stopul de la Baba Novac, [oferul de pe 79 a cobor\t pe trotuar [i s-a holbat c\teva minute la zeppelinul cu BMW care survola cartierul Dude[ti \n eventualitatea c` vreun ]igan din zon` [i-ar lega c\inele la ceva mai performant.

Ethos, Portos [i Aramis

Paragini Aurii

academia CA}AVENCUNr. 30, 27 iulie 2 august 2004

7

bursa [p`gilorla vile. A[a ajung s` urce pe scara ierarhiei [i indivizi care \nc` nu s-au c`]`rat suficient pe scara evolu]iei, de nici cinii poli]i[ti nu prea au ce discuta cu ei. Ritualul avans`rilor \n Poli]ie Bulan-Pa[a s-a schimbat de ceva vreme. Consecin]ele sunt pe m`sur`. A]i v`zut la televizor cum le[inau absolven]ii de la Academia de Poli]ie \n timp ce premierul, ministrul de Interne [i al]i generali umpleau microfonul cu metafore? S` nu-i crede]i pe meAm scris, acum dou` s`pt`dici, care spun c` tinerii poli]i[ti m\ni, despre popa Mihai Dinc` le[inau de c`ldur`! Mai bine s`-i de la biserica Postelnicu Firu [i ascult`m pe tinerii absolven]i despre obiceiurile lui laice, \nabia \ncadra]i \n Poli]ie, care au deosebi acela de a arunca \n alt` explica]ie. Dup` ce au ter- st\nga [i-n dreapta bancno]ele minat un an, doi de activitate cu de una sutana mie lei. |ntre Excep]ional, a[teapt` cu ne- timp, am aflat [i sursa prosper`bdare s` fie avansa]i ofi]eri. rit`]ii p`rintelui. Lovelele nu-i Numai c` acest ritual al avans`- pic` din ceruri, fiindc` se pare rilor a fost modificat. Nici o c` la ~l de Sus contabilitatea avansare nu se face f`r` avizul dubl` func]ioneaz` mult mai lui Toma Zaharia, secretarul de bine dec\t pe p`m\nt. Popa stat personal al lui N`stase. Iar Dinc` este profesor [i diriginte avans`rile se fac, de cele mai de clas` la seminarul teologic de multe ori, prin intermediari. Ei la Mofleni, unde studen]ii reuau atribu]ia de a testa terenul [i [esc s` evite examenele de de a face apele. Dup` acest toamn` contribuind la bun`stastudiu de pia]` intern, tinerilor rea de iarn` a p`rintelui. Monepoli]i[ti li se spune c` umbl` da de circula]ie la examene este vorba de vreo 5.000 de euro, dar suta de dolari sau, pentru cine c` nu e sigur. Poate fi mai mult nu are a[a ceva, porcul. Astfel cre[te nici unul. Se poate astfel slujb` de r\t porcin. sau mai pu]in, \n func]ie de ce c` popa ajunge s` taie de Cr`- zice c`, la serviciul de la semili s-a mai stricat superiorilor pe ciun o gr`mad` de porci, de[i nu nar, popa de rit bizantin face o Popa Na-m

descopery

Ct e avansul la ofi]erii de poli]ie?

Slujb` incredibil` \mpotriva reedit`rii potopuluiRomnia p`streaz` attea eresuri la \nceputul mileniului III, \nct ai putea alc`tui cu ele o enciclopedie. |ns` cel mai neverosimil, mai atemporal [i mai [ocant dintre ele este, de departe, unul consumat \n Bor[a, Maramure[, \n intervalul cuprins \ntre Pa[ti [i Snziene. Cnd, \n fiecare zi de joi a acestei perioade, preo]ii de la cele cinci parohii ale Bor[ei fac o slujb` cu totul [i cu totul special`, pentru \mblnzirea apelor Iezerului de sub Pietrosul Rodnei, ca ele s` nu se reverse peste ora[ [i s`-i \nece pe p`mnteni. Bor[enii, al c`ror ora[ se \ntinde la o altitudine \ntre 700-850 m, sunt convin[i c` Iezerul, aflat la o \n`l]ime de 1.826 m, comunic` pe sub p`mnt cu Marea Neagr`, care se poate enerva r`u de tot, umfla urt [i refula ireparabil, inundnd Maramure[ul mai sinistru ca la potopul lui Noe. |n credin]a lor, Iezerul, care este un banal lac glaciar, cu o suprafa]` de cteva sute de metri p`tra]i [i o cu adncime maxim` de 2,8 m, n-a avut niciodat` fund. Tocmai de aceea, mai toate t`urile [i mla[tinile din Maramure[ poart` numele generic de ochiuri de mare. Oamenii cu capul pe umeri [i glagorea intact` nu lucreaz` cu pietre sau pe cmp, \n nici o zi de joi a anului, de fric` s` nu se urneasc` diluviul peste capetele lor. Cei care au mai v`zut o ]r` lumea [i Bor[a are circa o treime din locuitori care lucreaz` \n Italia, Spania [i Australia [i-au revizuit \ntre timp obsesia [i au dat u[or \nd`r`t, recalculnd adncimea Iezerului, de la minus infinit la 40 m. Asta nu-i \mpiedic` \ns` s` respecte obiceiul locului, de a nu lucra \n nici o zi de joi din an pe cmp [i de a participa con[tiincio[i la slujbele de \mbunare a stihiilor potopului. Nu se [tie de cnd dateaz` tradi]ia, \ns` legendele locului sus]in c` in illo tempore s-a urnit o mare stnc` de sub Pietrosul Rodnei, care a c`zut \n Iezer, fapt care a deranjat Marea Neagr`, ce s-a umflat att de tare prin gaura aceea sinistr` care se casc` pe sub lac, \nct a desfiin]at omenirea de pe suprafa]a Bor[ei.

Un pop` care crede \n godac

Arca lui Goe

8

academia CA}AVENCUNr. 30, 27 iulie 2 august 2004

CLO{CACU PUII DE [aur

Tribunalul din Bac`u e \mpodobit cu o pictura fural`De vreo cinci ani de zile, \n Bac`u este p`strat la mare secret, mai ceva ca salariul Andreei Esca, modul \n care se \nal]` sediul noului Tribunal. De fapt, nu cl`direa \n sine, ci felul \n care s\nt toca]i m`runt banii publici, despre care nici cei mari din justi]ie, nici am`r`[teanul de r\nd care calc` \n sediul cel proasp`t nu trebuie s` afle pe ce ape s-au dus. E de ajuns, totu[i, s` spunem cine este antreprenorul general al investi]iei [i ne d`m seama cam \n ce [ampanii se scald` afacerea: este vorba de Conimpuls, firma fostului secretar de stat Sergiu Sechelariu, fratele fostului primar; c\t despre proiectant, el se nume[te Vaneli Exim SRL, firm` care apar]ine arhitectului Constantin Am`rie, prieten la cataram` cu antreprenorul. M`g`oaia ar fi trebuit finalizat` la un an de la data \ncheierii contractului, adic` \n 1999, [i ar fi trebuit s`-l coste pe contribuabil 13 miliarde de lei. Sum` cu ghinion, pare-se, din moment ce s\ntem \n anul 2004, pr`v`lia nu s-a terminat, iar decontul bate deja spre suta de miliarde. Nec`ji]ii care vor face ture prin sala pa[ilor pierdu]i vor fi alina]i, spiritual, \nc` de la intrare, de o imens` fresc`, o adev`rat` oper` de art` pentru care au pl`tit, f`r` s` [tie, 1,3 miliarde de lei. U[ile care-i vor ascunde pe de]inu]i au f`cut juma de miliard. Conimpuls a fost iertat` de obliga]ia de a cump`ra mobilier, adic` vreo 13 miliarde, sum` ce a trecut tot \n sarcina tribunalului. Mai s\nt pe acolo [i sisteme antiefrac]ie, antifoc, instala]ii de supraveghere de sute de milioane. Gestionarii afacerii au comandat unei firme din Capital`, Seltea SRL, decorarea unei suprafe]e de 64 de metri p`tra]i, prin tehnica picturii murale, \n s`lile de [edin]` [i prin birouri. Ca s` ajung` \n Bac`u, probabil c` materialele s-au plimbat \nt\i \n jurul lumii, pe cheltuiala bugetului, din moment ce constructorii au \ncasat de la tribunal peste 3 miliarde de lei, plus \nc` 2 pentru decora]iuni interioare. Cei care au v`zut minunea sus]in, ai naibii incul]i, c` pictura mural` nu-i dec\t un autocolant pus \ntr-o ram` preten]ioas`. La sumele astea, e clar c` cei ce s-au \ngrijit de lucr`ri au fost grijulii cu sim]ul estetic al ho]ilor de g`ini [i al controlorilor prin[i de PNA (nici o aluzie la mama antreprenorului!), c` la al]i inculpa]i oricum nu ne a[tept`m.

cu m\inile curat murdare Ucraina ne trimite pelicanii la Canalde vapor, dar numai dac` poate s` \l asculte la c`[ti audio Sony. Dac` nu, \i vine s` vomite tot pe[tele pe care l-a prins cu o sear` \nainte. G\sca cu g\t ro[u, care \[i face cuibul \n apele lini[tite din tuf`ri[uri, e \nc\ntat` c\nd valurile produse de cargouri \i spal` cuibul [i-l las` curat, f`r` ou`. Vulturul codalb se distreaz` cel mai tare pentru c` \i place s` se fereasc` de sticlele goale de vodc` pe care le arunc` marinarii ucraineni c\nd \l v`d \n vreo salcie, pe mal. Cu alte cuvinte, mai serioase, aceste specii s\nt intolerante la activit`]ile industriale; nu le place munca, \n special a omului. C\nd aud c` e de lucru, se car` \n delte cu oameni mai puturo[i [i lini[ti]i. P`cat c` nu e toat` Delta a noastr`, fiindc` noi, romnii, corespundem perfect acestui profil. Raportul INCDDD arat` ca s\nt amenin]ate zonele de protec]ie integral` Letea (2.825 ha), Ro[ca-Buhaiova (9.625 ha), ostroavele renaturate Babina [i Cernovca. Colonia de pelicani de la Hrecisca-Buhaiova va intra \n procese de revendicare a locuin]elor cu statul romn, iar egretele, lop`tarii, [i ]ig`nu[ii \[i vor depune dosarele la CEDO.

Sergiu Schelariu

Ce fac ucrainenii cu canalul B\stroe e ca [i cum ar pune acolo o autostrad`, cu un complex de mall-uri, cu discotec` de manele [i sp`l`torie de autobuze. Nici c` se putea mai r`u pentru Delt`. C\t de bine se simt vulturul Organiza]ia Salva]i Dun`rea codalb, pelicanul [i sturionul l\ng` civiliza]ia [i Delta Academia Ca]avencu ucrainean`, ve]i vedea \n cele ce urmeaz`. Marea bomb` a s`pt`m\nii trecute a fost raportul unei organiza]ii ecologiste slovene care ar`ta deja c` mii de ou` de r\ndunic` de mare nu au mai eclozat din cauz` c` p`rin]ii s-au c`rat de la zgomotul f`cut de echipamentele firmei germane Moebius. Iat` c` Academia Ca]avencu a intrat \n posesia unui raport de la Institutul Na]ional de Cercetare Auzi, [i Dezvoltare Delta Dun`rii (INCDDD) care Eusebiule, N`stase arat` efectele pe termen lung: \ndiguirea `sta chiar nu \n]elege c` pomalurilor [i ad\ncirea albiei vor avea ca relitica dement` de braconaj a zultat un pruncucid \n mas` pentru speciile care \[i depun icrele \n zon`, respectiv sturi- PSD-ului ne amenin]` cu dispari]ia. B`, ca s`-l convingem, hai s`-l onul [i scrumbia. Directorul general al INinvit`m s` ne numere CDDD, inginerul Romulus {tiuc`, apreciaz` c` cinci kilometri \n jurul canalului vor fi afecou`le! ta]i de poluare. Cormoranul pitic din Delt` se simte \n apa cu reziduuri petroliere ca pe[tele Cea mai mare colonie de pelicani a planetei, amenin]at` \n vodc`. Prefer` ori s` moar`, ori s` plece. cu extinc]ia din cauza guvern`rii iresponsabile a unor Pelicanul cre], specie din care exist` vreo 200 p`s`ri de prad` de perechi \n Delt`, ador` uruitul motorului

|n Nuc[oara rezisten]ei anticomuniste,

N`stase omoar` capra neagr`|n Nuc[oara Elisabetei Rizea, mureau de plictiseal` capra neagr`, ursul [i mistre]ul. Atunci, Marian Bucur, n`scut \n T`rt`[e[ti, mare rud` cu N`stase [i reconstructor de Cap[a din Bucure[ti, s-a g\ndit s` concesioneze pe 49 de ani fondul de v\n`toare numit Col]ul Bulii. Acest decor de basm a fost \n primul r\nd \ngr`dit, astfel \nc\t elementele lui de baz` s` nu fie t\mpite la cap de ciobani [i ]`rani cu oi [i pove[ti despre rezisten]a str`mo[ilor \n mun]i. P`durea foie[te pe mii de hectare, cerul \[i alearg` norii, soarele \[i freac` razele de c`ldur`, animalele se scarpin` cu copitele \n nas. Pe acolo pe unde, prin anii cincizeci, oamenii Securit`]ii \i alergau pe ]`r`ni[ti [i pe liberali, ast`zi, N`stase, Mitrea, Srbu [i al]ii cu mari pasiuni joac` b\za cu v\natul. {i, ca s`-[i aminteasc` de cum au fost \mpu[ca]i anticomuni[tii patriei, pe locul unde pornea alt`dat` Elisabeta Rizea cu dem\ncarea la partizani Bucur [i-a tras un viloi de 21 de camere (foto 1), fiecare cu toaleta ei. C\nd guvernan]ii s\nt ocupa]i cu trebile la Bucure[ti, Bucur trage folos de pe urma spaniolilor, nem]ilor, italienilor cu gust de s\nge [i bani \n te[cherea. Tot pe aceste meleaguri, dar cu trei poteci mai jos (foto 2), combate anticomunismul de zor \nsu[i V`c`roiu, [eful Senatului [i senator de Arge[. {efii PSD locali, Constantin Nicolescu, senator, dar [i noul [ef al Consiliului Jude]ean Arge[ [i Nelu Iv`nescu, strigat pe nume de baron Nenea, \l \nfund` pe Nicu V`c`roiu cu gr`tare [i \l desfund` cu whisky, Campari [i Martini p\n` zice senatorul: Gata!. Am aflat ce nevoi au localnicii! Uite ce face anticomunismul din oameni, uite cum se rezolv` dosarele Securit`]ii! Cu glon] pe ]eav`, cu r`bdare, cu a[tept`ri nenum`rate \n tufi[uri, cu un pic de ]uic` s` fii b`rbat, cu gonaci, dac` ur[ii s\nt t\mpi]i [i nu ies \n tr`gaci. Ce bine e s` fii anticomunist! La mistre]i, capre negre, ur[i, la [pri]. Eugen ISTODOR2

1

10

academia CA}AVENCUNr. 30, 27 iulie 2 august 2004

tunul catodic

Anacronica TVGigi Becali [i Garda de Oier5 Cu c\teva dimine]i \n urm`, la Realitatea TV mai exact, \n cadrul unei emisiuni care se cheam` Club VIP sau cam a[a ceva am prins o secven]` de c\teva clipe; pu]ine, dar agreabile! Doi cet`]eni care o apucaser` de m\ini [i de picioare pe Naty Badea au balansat-o ce au balansat-o, apoi au aruncat-o \n ap`. Din nefericire, respectivii cet`]eni nu [tiau c`, \n prealabil, se leag` [i un bolovan de picioare. Tot din nefericire, nici cei care au realizat emisiunea n-au [tiut c` nu se scrie Watter Park, ci cu un singur t, de la t`nt`l`u, ca la Water Closet. 5 |n vreme ce urm`ream un spot publicitar la ni[te produse cosmetice Garnier ni s-a pus \ntrebarea: P`rul t`u e cu moralul la p`m\nt?. Am stat [i ne-am g\ndit dac` da sau ba; p\n` la Potul pentru ]ar` urm`, l-am \ntrebat chiar pe el, pe p`rul nostru: ne-a r`spuns c` st` bine cu moralul, dar \l doare burta [i \l sup`r` ni]el reumatismul. Unul dintre marile c\[tiguri ale emi5 Edi]ia din acest an a tradisiunii Buc`t`ria lui Radu este reabi]ionalului T\rg de Fete de pe Muntele G`ina a fost una de mare suclitarea lui Busu. Din b`iatul care ne ces, iar la televizor ni s-a ar`tat prezenta vremea [i care \mpiedica c` de cea mai mare c`utare s-au ascensiunea dragei noastre P`s`rin, bucurat fetele dolofane, care au Busu a devenit invitatul lui Radu la tras mai greu la c\ntarul pe care mas`. Nu oricine poate. Bun`oar`, Romica Jurc`, cu merite mult mai au fost a[ezate. Ceva ne face s` mari \n previzion`rile meteo, \nc` credem c`, din pricina nivelului mai g`te[te singur`, acas`. Pe c\nd de trai, cump`r`torii au achizilui Busu i-au fost suficiente c\teva ]ionat fete nu \n scopul \ntemeaverse [i desc`rc`ri electrice bine ierii de familii, ci \n scopul \nteneinspirate ca s` ajung` s`-nv\rt` la meierii de provizii la borcan, penacela[i ceaun cu cel mai simpatic tru la iarn`. B`nuim c` dup` c\buc`tar b`rbat. Ce frumos trebuie s` teva luni, c\nd socrii vor veni \n fie s` mergi la serviciu ca s` m`n\nci vizit` acas` la gineric` [i-l vor ce g`te[ti \mpreun` cu Radu Anton \ntreba: Da unde-i fata noastr`, Roman! {i ce bine i-ar fi prins lui s-o \mbr`]i[`m cu drag?, li se Busu s` mai aib` c\teva emisiuni ca va r`spunde: P`i, lipse[te pu]in, asta, la care s` fie invitat permanent. e \n pod [i \n pivni]`. Dup` Buc`t`ria lui Radu, trecea pe la 5 La PRO TV, care ne-a prezentat un scurt material pe tema Inunda]iile lui C`t`lin Radu T`nase, s` se spele pe m\ini, apoi pe la Buda tendin]elor estivale, ni s-a spus mai \nt\i c` Slipul bunicii revine lui Tab`r`, iar mai pe sear` d`dea \n for]`. Prima informa]ie ne-a pe la Du[ul lui Luciu [i p-orm` se bulversat completamente [i ne-a lungea la Dormitorul lui Brucan, de nu-l mai trezeai p\n` la De[tept`torul f`cut s` ne punem o problem`: \n cazul nudistelor, unde slipul lui Srbu. Nici nu mai era cazul s`-i bunicii n-are cum s` mai revin`, dea salariu. George W. Busu la ce trebuie s` ne a[tept`m: la o revenire \n for]` a vechilor frizuri c\rlion]ate?Dup` ce Dan Pavel, cu o sear` \nainte, venise, la Realitatea TV, s` ne fac` o prefa]`, a urmat [oul lui Gigi Becali. Moderatorul: B`sescu e corupt? Becali, hot`r\t: Da. Apoi: Stolojan e corupt? Da. Hrebenciuc e corupt? Pauz` r\s complice: Nu pot s` zic; e prietenul meu. Urmeaz` o alt` \ntrebare incomod` pentru Gigi. Se concentreaz`, se c`zne[te [i r`spunde hot`r\t: Poate s` m` dea \n judecat` dac` zic? Mai la vale afl`m din nou despre strategia de comunicare a politicianului : Eu v-am zis a[a c` nu pot s` mint, dar dac` zice cineva ceva o dau la-ntors, zic c` n-am zis sau c` nu i-am dat bani. Uite a[a! Apoi, gazda \ncearc` s` \ntoarc` pu]in cu]itul \n adeziunea sa la legionarism. Becali r`spunde clar: P`i, eu nu [tiu chestiile astea, c` v-a[ spune! Eu nu s\nt prieten cu Becali, ca s` am re]ineri \n a v` povesti tot circul `sta, dar parc` m-a[ \ntreba: Poa s` m` dea \n judecat` ? Zic [i eu c` n-am scris eu. Uite-a[a.

trampa [i ecranul5 |n acela[i material de pe PRO TV ni s-a mai spus [i c` Nu investi]i prea mul]i bani \n culorile verii: toamna aduce noi tendin]e!. Adic` s` nu ne mai cump`r`m acum costum de baie, ci s` a[tept`m p\n` \n toamn`, s` mergem la mare \n octombrie? Dar de ce s` ne cump`r`m \n toamn`, c` poate se schimb` din nou trendul? Cel mai bine ar fi s` achizi]ion`m \nc` de pe acum costume de baie de iarn`, eventual \mbl`nite, cu glug` [i cu un singur deget. 5 Un cet`]ean de la TVR 1 ne-a zis c` prin unele sta]iuni montane lapovi]a [i ninsoarea au f`cut deliciul turi[tilor. G\ndindu-ne la c\t de minunate s\nt, la munte, zilele cu lapovi]`, ne-am \nchipuit c` respectivii turi[ti or fi fost membri ai cercului Micii sado-masochi[ti; b`nuim c`, \n cur\nd, vom auzi c` alunec`rile de p`m\nt, desele cutremure, invaziile de l`custe [i grindina atrag an de an tot mai mul]i vizitatori [i c` Ministerul Turismului pune la dispozi]ie onor publicului Trenurile Viscolului, Trenurile Alunec`rilor de p`m\nt, Trenurile Inunda]iilor [i chiar personalul de H\rl`u. 5 La Prima TV ni s-a spus [i ni s-a repetat c` o ursoaic` s`lbatic` a atacat un t\n`r [i c` mai mul]i ur[i \nfometa]i b\ntuie prin Valea Prahovei \n scopul consum`rii de gunoi menajer. M` mir c` din reportaj a lipsit tocmai inspectorul Piedone, care ar fi putut s` mearg` [i el la fa]a locului [i s` r`stoarne tomberoanele cu gunoi pe motiv c`-i expirat. 5 Fiindc` de Sf\ntul Ilie a fost [i Ziua Avia]iei Romne, la televizor ni s-a vorbit poate mai mult ca de obicei despre meritele inventatorilor romni, pionieri \n domeniu. Desigur, despre Henri Coand` se pomene[te deseori [i la Discovery, dar la un moment dat, t\n`ra Ioana Moldovan de la Observator ne-a spus despre ai no[tri cum c` ar fi conceput [i primul avion invizibil din lume. P`cat c` aparatul cu pricina a fost a[a de bun [i, mai ales, a[a de invizibil, \nc\t cei care l-au conceput, din cauz` c` s-au cherchelit

Foto- [i videodocument care arat` diferen]ele dintre Vest [i Est: \n timp ce televiziunile noastre s-au chinuit inutil f`c\ndu-i propagand` timp de 4 ani, televiziunile de peste Ocean l-au scos pe Adrian N`stase pre[edinte dintr-o singur` apari]iede bucurie [i au uitat unde l-au pus, nu l-au mai v`zut dup` aia [i nu l-au mai g`sit, a[adar nu l-au putut prezenta. 5 Cic`, la Timi[oara, comunit`]ile evreie[ti au cerut s` nu se mai interpreteze lucr`ri de Wagner \n sala pus` la dispozi]ia Societ`]ii Filarmonice Banatul, pe motiv c` marele compozitor a fost \ndr`git de Hitler. Eu, unul, \ncep\nd de azi n-am s` mai ascult Wagner. Ba n-am s` mai port nici pantaloni, fiindc` am auzit c` [i Hitler purta. 5 |ntr-una din zilele s`pt`m\nii trecute, la Monica era s` se lase cu mardeal`, dup` cum am v`zut noi \n cele c\teva secven]e urm`rite. C\nd ne bucuram noi c` se mai \nvioreaz` atmosfera, duduia invitat` \n platou, care a deschis u[a [i l-a v`zut acolo pe duduiul ei cu fa]` amenin]`toare, s-a dovedit a fi mai iute de picior [i a accelerat brusc, a[a c` respectivul n-a prins-o, fiind \mpiedicat [i de agen]ii de paz`. Am urm`rit [i la [tirile de sear`, alea cu s\nge, [i n-am v`zut nimic, semn c` femeia s-a ascuns bine. 5 La rubrica Parlamentarii [i pasiunile lor de pe Realitatea TV l-am v`zut pe domnul Bogdan Niculescu-Duv`z. Pasiunea sa este aceea[i ca a [efului s`u de partid N`stase, adic` v\n`toarea, motiv pentru care tocmai se afla \n perioada de dresaj al celor doi c\ini. C\teva clipe mai t\rziu am aflat c` a cam exagerat [i c`, de fapt, respectivii c\ini s\nt ni[te bi[oni, motiv pentru care ne \ntreb`m dac` domnul Duv`z \[i dreseaz` patrupedele s` fac` aport la ]\n]ari sau s` dea din codi]` c\nd s\nt folosite la pescuit, pe post de momeal`. 5 Ni s-a spus zilele trecute, la [tirile de pe Realitatea TV, c` tot mai mul]i liceeni din Romnia se viseaz` politicieni. Am stat [i ne-am g\ndit, apoi ne-am dat seama c` asta este, de fapt, o veste proast`: e semn c` tot mai multor [colari din Romnia nu le place munca. 5 Pe Acas` TV se d` Rosalinda n reluare. ~la cu Thalia. La un moment dat, el descoper` c` m`tu[a iubitei lui e, de fapt, mama ei care a ie[it acum din pu[c`rie, unde intrase pentru c`-l omorse pe taic`-su. Clar? Cum i repro[eaz` el posibilei lui soacre c` l-a omort pe taic`-su? Cam a[a: Dumneavoastr` a]i f`cut un lucru att de reprobabil cnd l-a]i omort pe tat`l meu!. Asta da polite]e. Ce, dac` ]i-a omort cineva tat`l, asta te mpiedic` s`-i vorbe[ti cu dumneavoastr`? 5 Pe Tele 7 abc se ntrerupe pauza publicitar` [i pe ecran apare urm`torul text: Salaria]ii postului Tele 7 abc protesteaz` fa]` de neplata salariilor timp de dou` luni. Adic`, pur [i simplu, oamenii au profitat de un moment de neaten]ie al patronului [i au blocat studioul 4 al tele[aptelui, dup` care [i-au b`gat protestul pe post. Am mai trecut apoi cu telecomanda pe-acolo [i n-am mai v`zut nimic deosebit. Probabil c` mica lor revolu]ie e[uase [i noi, telespectatorii, ne puteam uita n continuare lini[ti]i la reluarea filmului `la SF de la 1900, cu ac]iune \n 1987. 5 Am v`zut pe TVR 1 un minireportaj despre Festivalul Cl`titelor de la Moneasa. Da, da, de cl`tite. Nu [tiu pe ce hart` turistic` snt promovate evenimentele astea supermi[to, dar a[ dori s` fac aici o cerere oficial` c`tre toate agen]iile de turism din ]ara noastr`. V` rog s` trimite]i [i la noi la redac]ie ni[te comunicate de pres`, ceva, pentru urm`toarele festivaluri: al papana[ilor, al fursecurilor [i cornule]elor cu rahat, al torturilor, al pl`cintei cu brnz` [i stafide, al musacalei [i, neap`rat, al ciocolatei. V` mul]umesc.

Buc`t`ria lui Radu, farfuria lui Busu

ministerul p`rerii na]ionale

academia CA}AVENCUCine e [i Cioroianu `sta care se vrea pe liste? {i ce-a realizat t\n`rul `sta f`r` experien]` p\n` acum? Andreea Marin? Vax! A, dac` ar fi fost cu Luciu, da, jos p`l`ria! Mam`, ce buc`]ic` Nicoleta! Nr. 30, 27 iulie 2 august 2004

11

tupeu 2004C\nd vine vorba de alegeri,

p rotec]ia preseiNu da pumnul din gur` pe pulanul de pe gardianCe plictisitor trebuie s` fie s` ai meseria de gardian public \ntr-un ora[ ca Sighetul Marma]iei! Se pune praful de c\te-un de[t pe pulanu-]i \ntre dou` manifesta]ii. Abia a[tep]i s` se mai dea vreo ]eap` la un SAFI, un FNI [i s` mai ias` 20-30 de bo[orogi la proteste; nu iese cine [tie ce cafteal`, da c-o saco[` de proteze tot te \ntorci acas`. |n rest \ns`, cum ziceam, plictiseal` mare. {i mai c` ]i-ar veni s`-]i at\rni bocancii, combinezonul [i dramul de intelect \n cui dac`, din c\nd \n c\nd, n-ar mai ap`rea c\te-un ziarist cu din]ii-ntregi [i spinarea dubios de dreapt`. A[a s-a scos din plictiseal` [i gardianul D`ncu[ Dinu Dorin, care l-a amenin]at cu moartea pe ziaristul Teofil Ivanciuc de la Gazeta de Maramure[, dup` ce acesta i-a fotografiat un coleg care, \mpreun` cu un func]ionar al prim`riei, \mp`r]ea ilegal amenzi ma[inilor parcate prin ora[. Prim`ria i-a sanc]ionat pe cei doi cu 10% din salariu, motiv foarte bun pentru gardianul D`ncu[ s`-l amenin]e pe ziarist cu moartea [i chiar s` \ncerce s` aplice promisiunea, strig\nd \n gura mare c`tre asisten]`: S\nt nepot de general! Las` c`-i ar`t eu! [i \n gura mic` c`tre victim` Ai belit p...a! Ai ncurcat-o! Nu amu, da las c` dau de tine! Oricum, nu scapi de mine, ai belit-o!. Aceste frumoase [i ad\nci vorbe au fost strigate pe holurile Memorialului Sighet, unde ziaristul se refugiase pentru a sc`pa de pumnul mare c\t un creier [i de creierul mare c\t un pumn cu care amenin]a gardianul.

PNL umbl` cu Cioroianu vopsitDegeaba pleac` jeep-ul \n vacan]`, tupeul aici r`m\ne. N`stase joac` cu Bush la deschidere. Al-Qaeda une[te pe Bush cu N`stase, pe Saddam cu Amnesty International, pe Turnurile Gemene cu siamezele Lina [i Gherghina, pe sp`rg`torii de conducte PETROM cu austriecii cu cravate de la OMV. PNL-ul e c\nd la guvernare cu PSD [i c\nd \n opozi]ie cu PD-ul. Numai crupiera UDMR care st` la mas` cu sp`rg`torii de la putere adun` [i cu `ia, [i cu `ia. Toat` lumea vrea p`duri, regii, ma[ini, numai aleg`torul st` ca prostul [i adun` impresii politice [i civice cu colegii de gr`tar: Ne calific`m sau nu ne calific`m. Cehii [i olandejii e favori]i. Jos actualii [i urm`torii! Tupeu: Mega-tupeu 2004 (3 puncte): PNL. Boiera[ul de pictorial Adrian Cioroianu nu a fost pus pe listele partidului. Dup` ce presa [i societatea civil` l-au sus]inut \n numele unei cauze mai bune [i dup` ce s-a v`zut cu cracii \n c`ru]`, PNL-ul s-a \ntors la practicile de dinainte de Revolu]ie, ca s` zicem a[a: t\n`rul Adrian Cioroianu s-a ales, da f`r` loc, adic` neeligibil. |n timp ce bo[orogii de tip baron PNL au r`mas pe pozi]ii eligibile, ba[ca mai [i strig\nd: S`-l ]in` Stolojan \n bra]e, c` el l-a adus!. S` v` fie ru[ine, de-aia [i-a stricat societatea civil` vacan]a de var`, ca s` v` sus]in` manierele voastre pesediste \n alegeri: ma[ini str`ine, tupeu de baron [i bo[orogi ave]i, Guvern v` mai trebuie! M`g`rie 2004 (2 puncte): Parlamentul Romniei. F`r`delegislativul romn a aprobat o lege anti-caras: pescuitul cu plas`, dinamit` sau curent electric nu mai constituie infrac]iuni. Braconierii nu mai risc` dec\t amenda sau s` fie ale[i deputa]i, senatori sau premieri. B`, l`sa]i pe[tele la locul lui, c` nu de-aia au murit at\tea icre \nainte [i dup` Revolu]ie \n

Dup` nealegerea tinerei speran]e Adrian Cioroianu pe listele eligibile ale partidului, conducerea PNL \[i face o poz` de familie cu noua sa orientare politic`: spre pensieportbagajele [tabilor de la Bucure[ti, s` \mbuiba]i voi popula]ia din Delta Dun`rii cu curent electric alternativ la putere! {men`u 2004 (1 punct): Guvernul Romniei. Casa Na]ional` a Asigur`rilor de S`n`tate a a anun]at c` Guvernul va finan]a, din august p\n` \n decembrie, 90 la sut` din medicamentele compensate pentru pensionari. Brusc, Guvernul [i-a adus aminte de m`-sa [i de taic`-su, care s\nt ni[te b`tr\ni s`raci dintr-un sat romnesc [i care se hr`nesc numai cu Furazolidon, Piramidon [i Iart`-m`! [i voteaz` doar cu Iliescu. A[a, fra]ilor, cump`ra]i-ne. Domnu N`stase, frate-miu are pojar nu-i pl`ti]i [i lui medicamentele ca s` v` voteze prietena mea care are scarlatin` pre[edintele Romniei? {i acum, s` vedem ce s-a \nt\mplat \n topul general Tupeu 2004:

1. Ion Iliescu

31 puncte

2. Adrian N`stase 15 puncte 3. PSD 13 puncte

www.mma.ro

12

academia CA}AVENCUNr. 30, 27 iulie 2 august 2004

MANGLA CUM LAUDE

academia CA}AVENCUE simplu jocul, domnule Nicolaescu. Deci, cum vede]i un revolu]ionar care se plimb` pe ecran, pac, ape[i pe tasta # [i \l omori! E, [i cu c\t omori mai mul]i revolu]ionari, cu at\t aduni la score mai multe c`su]e [i terenuri! Pe urm` treci la nivelul doi, [i aduni: ma[ini, b`rci de vitez` [i conace! Plus c`-]i mai iei dou` vie]i [i po]i s` mai mori de dou` ori la Revolu]ie.

13

Liviu Mihaiu v` prezint` [tirile de la ora canci|n Ministerul Agriculturii avem ni[te ucraineni ce [i-au f`cut f`r`delege \n limba romn`: noua lege a fondului braconiscicol; la Academia Romn`, Eugen Simion [i Adrian P`unescu se iubesc pe tunuri [i pe bani; \n Maramure[, Vasilic` SRL a cump`rat moc`ni]a de pe Vaser cu ajutorul mitoc`ni]ilor de la Bucure[ti.

dosarele chicelor mai grave fapte de braconaj piscicol, suspendnd nu numai dreptul de control al Poli]iei, G`rzii de Mediu, G`rzii Financiare [i ARBDD-ului, ci [i cele 400 de dosare penale pe care Procuratura Tulcea le are de solu]ionat \n cazurile de braconaj aflate pe rol, trecnd exclusiv rolul de controlor unic la minister Inspec]iei Piscicole, organism eminamente birocratic ce nu dispune nici de personal [i nici de logistica necesar` unui fenomen att de bine organizat. C` se car` icre negre ob]inute prin braconaj cu elicopterele patriei, asta se [tie de mult [i se tolereaz` de pu]in, dar de aceast` dat`, \n loc s` se \nt`reasc` m`surile de protec]ie a Fondului Piscicol, prin legea 298/2004 se institu]ionalizeaz` jaful piscicol la rezerva]ia mare, rezerva]ie pe care altfel o ap`r`m cu tam-tam interna]ional \n fa]a d`un`torilor ucraineni. Cerem demiterea celor care au promovat aceast` lege [i ure-

xAcherea celor care au semnat-o ca tuturor academicienilor [i memprimarii care au pierdut alegerile. brilor coresponden]i ai Academiei, din oficiu, f`r` ca ace[tia s`-[i depun` dosarele, \ns` \ntreb\ndu-i dac` vor indemniza]ia, nu cumva s`-i nenoroceasc` p\n` la sf\r[itul vie]ii cu ploconul de 8,4 milioane de lei lunar. Astfel, 211 academicieni [i membri tunci c\nd nu-[i arunc` scau- coresponden]i ai Academiei au ne-n cap, membrii Academiei primit indemniza]ia de merit, Romne arunc` unii \n ceilal]i cu de[i ei mai aveau o indemniza]ie indemniza]ii. La ultima rund` de lunar` de 11, respectiv 9 mi\mp`r]it bani la poporul posesor lioane. Printre membrii cu greude m\n` cultivat`, ar fi trebuit s` tate ai Comisiei s-a num`rat [i se atribuie indemniza]ii de merit Adrian P`unescu, care, de la \n`l(8,4 milioane lei/lun` pe via]`) ]imea greut`]ii sale, a dat indempersonalit`]ilor care-au \mplinit niza]ii la to]i tovar`[ii lui de 60 de ani [i care trec de furcile ograd`, \n speran]a c` ace[tia-l comisiei evaluatoare. Evident, vor face, drept r`splat`, membru p\n` la urm`, de indemniza]ii corespondent. Situa]ie \n care s-au bucurat nu m\inile cultivate, ]inem s`-i reamintim ce se-nt\mci acelea aplaudace, mult dragi pl` cu membrul celor din stirpea pre[edintelui Academiei. Eugen sa, atunci c\nd se apropie c`lSimion, care-a fost [i pre[edin- durile. tele Comisiei Na]ionale de Acordare a Indemniza]iilor de Merit, a f`cut aceast` bucurie pecuniar`

dosarele chi

xXL

Nr. 30, 27 iulie 2 august 2004

Lui Alexandru V`rzaru i se pare c` avem o ]ar` vesel`:Revolu]ionarii lui Codrin {tef`nescu [i Bebe Ivanovici s-au apucat de trafic cu droguri; un proces al judec`toarei Ciuc` \mpotriva lui Radu Timofte, clar ca luna sf\nt` de pe cer, a fost plimbat \ntre instan]e p\n` s-a zaharisit; iar un senator care a \ncasat TVA ilegal miliarde de lei a amenin]at c` le ia carnetul [i slujba tuturor poli]i[tilor care au \ncercat s` \i opreasc` bolidul \n week-end. Veselie mare!

Unde se duc banii Academiei c\nd se duc pe pile

Puiu Pa[cu a pus mna pe Valea Vaseruluiparent, proprietarul majoritar al V`ii Vaserului este Vasile Coman, zis V`rzaru. Fost sudor, apoi tehnician, Coman pleac` la lucru \n Elve]ia, unde st` [ase luni [i de unde se \ntoarce cu o avere imens`, fiind \n stare s`-[i cumpere cu ea aproape jum`tate din suprafa]a forestier` a Vaserului, care este de 37 de mii de hectare. Tot \n Elve]ia a fost, dac` v` mai aminti]i bine, [i sediul unei c`su]e po[tale cu care s-a f`cut Columna Bank. Firma lui Coman se nume[te Vasilic` SRL. O dat` cu p`durea, Coman a cump`rat [i moc`ni]a de pe Vaser, cu tot cu g`ri [i cale ferat`, \n lungime de 65 km. Toate mediile informate din Maramure[ sus]in c` \n spatele lui Coman st`, de fapt, ministrul Ioan Mircea Pa[cu, originar, dup` mam`, din Vi[eul de Jos [i cu interese mai mult dect transparente \n zon`. Pa[cu a sus]inut [i lansat candidatura la prim`ria ora[ului Vi[eul de Sus a lui Adrian Filip, fiul fostului deputat PSD de Maramure[, Niculae Filip, \n legislatura 92-96, decedat \ntr-un accident rutier. Coman a finan]at cu 12 miliarde de lei candidatura acestui candidat, implicat \n mai multe accidente de ma[in`. Dup` ce Filip a pierdut \n favoarea lui Ciolpan, V`rzaru spoliaz` acum muncitorii, c`rora le re]ine din salariu prleala de 12 miliarde. Pe mo[ia lui Coman lucreaz` circa 5.000 de muncitori, majoritatea f`r` carte de munc`. Pentru c` sunt amenin]a]i cu desfacerea contractului individual, ei accept` condi]iile impuse de patron. Printre altele, Coman este persoana care a sponsorizat \n \ntregime costurile de protocol ale vizitei lui Iliescu \n Maramure[, din 2001.

A

Salva]i Delta Dun`rii Academia Ca]avencu protesteaz` \n scris. Deocamdat`.

Braconierii cu girofar din Ministerul Agriculturii au f`cut-o de ploaie` infractorii se descurc` cu \nmuiatul [i \nc`lcatul legii \n Romnia, asta nu mai mir` pe nimeni \n epoca St`noiu a Justi]iei. Dar acum, prin modificarea legii Fondului Piscicol (Legea 192/2001), ei au ajuns s` [i promoveze modific`ri fundamentale \n folosul infrac]iunii prin Ordonan]` de Urgen]`. Cum \n Delta

C

Dun`rii, rezerva]ie din care Romnia \[i ia peste 50% din pe[tele de pe pia]a intern`, braconajul este practicat inclusiv de c`tre unii concesionari social-democra]i c`rora le place negrul de pe spatele sturionilor [i negrul banilor f`r` factur`, cineva a dat iama \n Direc]ia de Pescuit [i Piscicultur` [i a anulat incriminarea

codrul bunelor maniereUn interviu cam prea bilingv cu o purt`toare de cuv\nt mult prea so]ieIntri pe site-ul Ministerului Culturii [i Cultelor [i imediat e[ti invitat s` \]i alegi limba: romna, engleza, franceza, germana, italiana sau spaniola. Wenn Sie sind Deutsch, Italien oder Spanisch, l`sa]i-o balt`, c`ci limbile dumneavoastr` native nu s\nt suficient de culte [i de culturale pentru un minister at\t de cult [i de cheltural! Te \ntorci acas`, home adic`, [i alegi s` zicem limba romn`. Dai click pe Presa [i g`se[ti aici doar o poz` a purt`toarei de cuv\nt Carmen Pintilie, so]ia ministrului R`zvan Theodorescu. Timp de un an (martie 2003 martie 2004), a fost postat \n acest spa]iu un articol u[or penibil al dnei Pintilie, publicat \n prealabil \n Cronica Romn`. Articolul a fost [ters de pe fa]a site-ului dup` ce minunea a fost semnalat` \n Academia Ca]avencu. Acum te \ntorci din nou acas` [i alegi why not? limba englez`. Dai click pe Press [i g`se[ti surprize-surprize un interviu cu dna Carmen Pintilie preluat din aceea[i Cronica Romn` (30-31 martie 2002). Interviul cu so]ia-purt`toare de cuv\nt este, desigur, \n limba englez`. Dac` \ns` sim]i]i nevoia s` graseia]i precum so]ul so]iei lui R`zvan Theodorescu, pute]i citi interviul \n limba francez`, dup` ce, \n prealabil, a]i f`cut click pe drapelul fran]uzesc. Parcurg\nd acest interviu \ntr-o diagonal` convenabil`, ve]i afla multe, multe lucruri minunate, inclusiv faptul c`, \n materie de parfumuri, dna Pintilie prefer` dar mai bine s` o l`s`m pe dumneaei s` ne spun`: I like very much Jdor of Dior, Paloma Picasso, of course, depending on the occasion. S` ne mai mir`m, oare, c` \n mintea so]ului R`zvan interviul cu so]ia Carmen este cel mai cultural lucru care s-a \nt\mplat \n presa romneasc` \n ultimii doi ani [i ceva? Jamais [i never!

|nalta Curte de Casa]ie, dup` noua denumire, a dispus ne\nceperea urm`ririi penale \mpotriva lui Radu Timofte. Ciupi]i-v` \nainte de a citi, ca s` v` convinge]i c` nu dormi]i! Motivul invocat: De la data la care a]i aflat numele persoanei care v-a calomniat [i pn` la data prezent` au trecut mai mult de 60 de zile, deci plngerea este tardiv`. Cu aceast` m`sur`, Andreea Ciuc` va ob]ine la Strasbourg o nou` condamnare a Romniei, \n locul celei a lui Radu Timofte. Pl`ti]i ferici]i impozite. Iat` ce fac st`noii pe banii vo[tri. Biroul de Investiga]ii

Codrin {tef`nescu, liderul Asocia]iei R`ni]ilor [i Urma[ilor R`ni]ilor Mult Dup` Revolu]ie

Dac` ai certificat de revolu]ionar, nu pl`te[ti taxe pe corup]ie

E

So]ii [i avangardi[tii Biroul de Investiga]ii

mil Cuteanu, secretarul de stat pentru problemele revolu]ionarilor, \[i simte via]a amenin]at` de cnd a anun]at c` va lua la puricat toate dosarele revolu]ionarilor. Conform unor surse din Palatul Cotroceni, din preajma consilierului preziden]ial Dan Iosif, unul dintre revolu]ionarii cu musca pe c`ciul` este deputatul PSD, ales pe listele PRM, Codrin {tef`nescu. |n acest moment, {tef`nescu are cel mai mare num`r de consilieri din istoria parlamentar` postdecembrist`: 30. Unul dintre cei pe care i-a angajat personal este Ioan Iulian Potoroc, ginerele lui Bebe Ivanovici, \mprumutat deputatului PSD Viorel

Gheorghiu, cercetat penal pentru \n[el`ciune, fals [i uz de fals. Potoroc a fost arestat pe Aeroportul Otopeni, \n timp ce-[i a[tepta cele [apte kile de cocain`, aduse de un curier din Venezuela. Dac` exist` suspiciuni acute cu privire la participarea la revolu]ie a lui Potoroc, c`ruia socrul Bebe Ivanovici, zis Certificat, i-ar fi putut furniza o patalama de revolu]ionar, \n cazul lui Codrin {tef`nescu nel`muririle sunt de-a dreptul cronice. Pe de o parte, martori de la revolu]ie, din cl`direa fostului sediu al CC al PCR, sus]in c` {tef`nescu a ap`rut \n loca]ie la cteva zile dup` fuga lui Ceau[escu. Iar pe de alta, n-a ap`rut singur, ci cu m`-sa [i cu escroaca Starcz, care scoteau cu trna obiectele din biroul 1, al lui Nicolae Ceau[escu, strnse de revolu]ionari. Poate a[a se explic` [i provenien]a unor rarit`]i bibliofile din uria[a colec]ie a deputatului

Codrin {tef`nescu, cu care acesta a \nceput s` se f`leasc` tot mai lipsit de precau]ie, \n ultima vreme, \n direct [i la o or` de maxim` audien]`.

Justi]ia, un timoft

P

este cazul judec`toarei Ciuc` se a[terne o lini[te suspect`. Afla]i c` procurorii PNA merg cu zel spre cele mai \nalte culmi ale anchetelor care se vor \ntoarce \mpotriva lor. Atitudine care a contaminat [i instan]a suprem`, transformat` \n parcul de dinozauri ai pre[edintelui Iliescu. Andreea Ciuc` i-a deschis un proces fain lui Radu Timofte, directorul SRI, cu scopul ca acesta s` dovedeasc` leg`turile ei cu mafia italian`, a[a cum a declarat prin ziare, sau s` pl`teasc` pentru calomnie. Rnd pe rnd, cu maximum de obedien]` [i de sfidare a legii,

toate Parchetele au concurat la punerea de be]e \n roate. |n august 2003, Parchetul de pe lng` Curtea Suprem` de Justi]ie i-a r`spuns lui Ciuc` c` [i-a adresat gre[it plngerea penal`. |n octombrie, judec`toarea Ciuc` a depus plngerea la Tribunalul Mure[. |ns` este \n[tiin]at` c` Timofte a depus cerere de str`mutare a cauzei, iar Curtea Suprem` de Justi]ie a trimis dosarul la Judec`toria Trgu Secuiesc. |n martie 2004, cnd trebuia s` \nceap` dosarul, Timofte d` cu flit Judec`toriei, pe motiv c` nu e competent` s` judece un caz a[a gras ca persoana lui. Surprinz`tor, Judec`toria Trgu Secuiesc zice da, sunt incompetent`, [i retrimite plngerea lui Ciuc` la Parchetul de pe lng` Curtea Suprem` de Justi]ie, de unde \i fusese respins` prima dat`. Unde, cu maxim tupeu, Parchetul de pe lng`

Un parlamentar pe care legile \l las` Rece

A

cest text se va \ncheia cu o referire la un pesedist penal, dar p\n` s` ajungem la el va trebui s` ne punem centura de siguran]` [i un filtru pentru \njur`turi de mahala, s` sfid`m un filtru al Poli]iei [i s` ignor`m interdic]ia de la o trecere la nivel cu calea ferat`. Este week-end [i ne afl`m \n Tulcea, la intrarea (rutier`) dinspre Gala]i. Fiind \n misiune, \n loc s` fie liber [i s` mearg` la iarb` verde, un om al legii face semn c`tre un vehicul, ca s` opreasc`. Vehiculului nu-i cade bine semnul agentului [i merge mai departe. O ma[in` cu angaja]i DPIR merge [i ea mai departe, p\n` reu[e[te s`-l blocheze. Din vehicul coboar` un cet`]ean care de[art` asupra organelor un h\rd`u cu \njur`turi, amenin]`ri [i alte chesiuni de tip

B`, io-s parlamentar, tu cine pizda m`-tii e[ti, s` m` opre[ti pe mine?. Istoria ajunge, prin telefon, la un superior care-[i aminte[te brusc de o alt` \nt\mplare din aceea[i zi: \n timp ce a[tepta cu ma[ina la o barier` CFR de pe DN Tulcea-Constan]a, un vehicul dep`[e[te coloana [i trece peste calea ferat`, f`r` s`-i pese de avertiz`rile sonore ce anun]au apropierea unui tren [i, implicit, de Codul Rutier sau m`car de propria-i piele. O patrul` de Poli]ie afl` de \nt\mplare (de la ofi]erul din coloan`) [i opre[te vehiculul n`r`va[. Din nou, texte de tip S\nt parlamentar, care-i problema? Acuma-l sun pe cutare!. Omul care tot cobora din lighioan` cu aere de rebel coclit [i \njura ca la grajdul birjarilor se l`uda c` e parlamentar [i c`-l cheam` Traian Rece, b`, ce m`-ta-n cur vrei de la mine? Pentru cei care nu-l [tiu, pentru c` exist` [i ale[i care n-au f`cut \n cariera lor absolut nici o br\nz` folositoare, ci doar dosare penale, domnul Rece este un revolu]ionar care a ajuns apoi senator f`r` imunitate, cu halte prelungite pe la diferite organe de cercetare penal` (pe 13 septembrie va fi judecat la |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie, fiind acuzat c` a \ncasat ilegal TVA de 3,6 miliarde de lei). Dar, la urma urmei, oricine poate s` spun` c`-i Traian Rece, a[a cum [i eu pot s` semnez aici Ion Iliescu, Adev`ratul Tetelu, Zeno Bundea sau, simplu, Gabriel DROGEANU

Onorat` instan]`, desigur, m` ridic \n picioare cu cea mai mare pl`cere pentru anun]area sentin]ei! Cum, numai 5 ani cu suspendarea pedepsei? Protestez! {i ca s` vede]i c` vorbesc serios, acum v` voi obliga s` m` mai ]ine]i \nc` zece ani \n pu[c`rie: domnule judec`tor, so]ia dvs. este curv`! {i m`-ta, boule! Nu-[ ce am, da nu mi-e foarte bine! De o lun` \ncoace nu-mi mai g`sesc rostul: majoritatea din Consiliul General m` sus]ine orbe[te, primarii de sector ascult` de mine ca de tata, p\n` [i N`stase, c\nd ne-am v`zut s` discut`m proiectele mele, era numai z\mbete \n obr`jorii lui buc`la]i... Ce s` m` fac? Dac` merge tot a[a, mi-e c` nu mai am cu cine s` m` cert [i-mi pierd dracu tot electoratul! C`pitanul Traian B`sescu, un comandant care, dup` modelul din Marin`,