8/6/2019 Catavencu 03 2 2004

1/30

8/6/2019 Catavencu 03 2 2004

2/30

8/6/2019 Catavencu 03 2 2004

3/30

Integrarea european` la Ceau[escu:Acum dou` s`pt`mni, integrarea eu-

ropean` a lovit Tribunalul Bucure[ti:panic`, biroul procurorilor a fost evacu-at cu procurori, fi[ete, mese, cu pixuricu tot; cur`]enie lun`; s-a sp`lat trotu-arul din fa]a tribunalului cu detergent;u[a de acces a judec`torilor a fost \nchis`s` nu murd`reasc` trlanii de magistra]icovorul; s-a \ncercat suspendarea [e-din]elor \n sala de judecat` pentru a-iface loc cunoscutei Ana Pauker a Justi]iei(cine s-a gndit la Rodica St`noiu o facepe riscul personal) s` se adreseze ma-selor de jurnali[ti cu prilejul acestui exer-ci]iu de alarm` scuze, integrare euro-pean`. |n ce consta integrarea? P`i, s-afilmat \nc`perea \n care sunt stocate\nregistr`rile [edin]elor de judecat`, pen-tru a oferi Bruxelles-ului dovada c` noifacem, nu doar promitem. |nregistr`rileaudio sunt necesare pentru reformaJusti]iei; toate tribunalele [i judec`tori-ile din ]ar` sunt obligate de cteva lunis` \nregistreze cu casetofoane tot ce sevorbe[te \n timpul proceselor, dup` caregrefierii trebuie s` transcrie de mnu]`tot. Num`rul grefierilor r`m`sese demult` vreme prea mic pentru nevoile in-stan]elor, a[a c` activitatea de transcri-ere a venit ca o lovitur` final`. Sistemulera departe de a fi preg`tit pentru im-plementarea acestei m`suri. Dar Gndi-toarea de la Ministerul Justi]iei nu putearata o surs` de haos att de generoas`.Iar dup` ce a aplicat m`ciuca, a sim]itnevoia s` se [i f`leasc`, nu-i a[a, noifacem reforma, nu conteaz` c` bloc`mJusti]ia. Ba mai avem [i ocazia, pe in-tern, s` dovedim c` preten]iile europe-nilor sunt absurde. Dup` terminarea ex-erci]iului de integrare, de]inu]ii au mutatfi[etele, birourile, pixurile [i procurorii laloc, \n biroua[ul lor. Permite]i s` ra-portez, integrarea a fost \ndeplinit`.

Tribunalul Bucure[tieste modelul

ideal de func]ionare a Justi]iei, a[acum o \n]elege doamna Rodica St`noiu.Principiul de baz` este asigurarea peda-lelor pentru controlul deciziilor. Pedalele,\n cazul nostru, sunt judec`torii careocup` func]ii de conducere. Ca s`-i ai latalp`, trebuie s` ai principii s`n`toase\n procesul promov`rii. Principiulnum`rul 1 este evitarea cu orice pre] acriteriului competen]ei. Principiul 2 esteevitarea accidentalilor, prin promovarearudelor [i a re]elei de vulnerabili. Prinvulnerabili \n]elegem magistra]i cu ocondi]ie material` mai mult dect con-fortabil`, discu]ia despre calea pe cares-a ajuns la aceast` condi]ie mai multdect confortabil` fiind subiect de dis-confort. Oameni care ar avea ce pierde,dac` m` \n]elege]i. Dar hai s` profit`mde ultimul sezon de promov`ri \n Tribu-nalul Bucure[ti pentru a ilustra povesteaasta abstract`. Doamna judec`tor LauraAndrei tocmai ce fu promovat` vi-cepre[edint`. A fost, pn` mai ieri,pre[edinta sec]iei de litigii de munc` [icontencios. Prin promovare, devine [i[efa celor dou` sec]ii penale. Ceea ce\nseamn` c` ea va dirija dosarele c`tresec]ii. Dac` am fi crcota[i, am puteacrede c`, fiind lipsit` de competen]` \npenal, doamna Laura Andrei va perturbacalitatea actului justi]iei. Dimpotriv`,stima]i justi]iabili, \n domnia PSD sin-gura competen]` de care e nevoie \ntr-oatare situa]ie este s` respec]i principiul

dosarul potrivit la judec`torul potrivit.Principiu pentru protejarea c`ruia nicic` se pune problema informatiz`riirepartiz`rii dosarelor o m`sur` euro-pean` pentru care au existat [i baniinecesari. Doamna Laura Andrei esteso]ia dlui Jean Andrei. Bun, [i? A, nu in-sist`m, ne cerem scuze notarilor pentruaceast` asociere, dl Andrei este un notarextrem de bine cunoscut. Pe vremuri,cnd doamna Andrei era pre[edintaJudec`toriei sectorului 4, toate con-tractele so]ului ei erau dirijate c`tre unsingur judec`tor pe atunci domni[oara

Alina {u]u. Preciz`m absolut inutil c`toate sentin]ele erau favorabile so]uluipre[edintei. Profit de prilej s` v` fac orecomandare: evita]i c`m`tarii. Unapeste alta, nu trebuie s` v` plnge]i destarea material` a familiei Andrei. Primapiatr` la temelia acestei bun`st`ri a fostpus` la \nceputul carierei Laurei Andrei,care a f`cut o frumoas` carier` de

judec`tor simplu la serviciul de execu-tori civili.

Are tribunalul Laure:

Laura Andrei are o rezerv`: LauraRadu. Bun` prieten` cu colega de pre-nume, au fost colege [i la Judec`toriasectorului 4; o frumoas` simetrie carac-terizeaz` rela]ia celor dou` doamne:Laura Radu a urmat pas cu pas traseulLaurei Andrei. I-a urmat \n func]ia depre[edint` la Judec`torie, iar acum i-aurmat \n func]ia proasp`t eliberat` depre[edint` a sec]iei c ivile din TribunalulBucure[ti. O performan]` pe care nici unsistem concuren]ial din lume n-ar fireu[it s` le-o asigure. Asta ca s` fim de-lica]i, c` dac` n-am fi am spune clar c`

judec`torii din tribunal consider` c` niciuna n-ar avea ce c`uta \n func]iile pecare le-au primit cu atta u[urin]`. Darct timp e[ti \n pozi]ie corespunz`toarefa]` de doamna vicepre[edint` PucheanuMonalisa [i mai ales fa]` de satrapul tri-bunalului, doamna Huza, nimeni nu semir`. A, s` nu uit, pe acela[i traseu sepreg`te[te s` poposeasc` la tribunal,

venind de la Judec`toria sectorului 4, [iAlina {u]u, responsabila cu dosarele dluiAndrei.

{i acum Huza, aia mare

Utilitatea acestei \ncreng`turi derela]ii este vizibil` \n cazul unor dosarespeciale. A[a cum este dosarul P`v`lache.Un dosar care zace temeinic ferecat, \nfi[etul pre[edintei tribunalului. Un dosarpe care procurorul general se preg`te[tes`-l declare secret de stat. Un dosar \ncare nu au acces dect 2 judec`toare Costache Antonela, pre[edinta sec]iei 2penale, [i Lolea Viorica. Conform prin-cipiilor expuse la \nceput, prima este

\narmat` cu un so] care se pare c` esteconsilier juridic al unui baron PSD, iarcealalt` a avut o problem` de etic` pro-fesional` pentru care a fost filat` maimult timp, dup` care a prezentat sufi-cient` \ncredere ca s` intre \n dosarulultrasecret. |n dosar este vorba [i despredou` judec`toare de la Tribunalul Bu-cure[ti care ar fi pretins mit` pentru a fa-

voriza atribuirea rolului de lichidator alBIR lui P`v`lache. Una dintre judec`-toarele men]ionate este Maria N`val`,despre care unul dintre martori a sus-]inut \n [edin]` public` faptul c` a cerut20.000 de dolari; cealalt` judec`toare arfi solicitat 200.000 de dolari. |n tran-scrieri se vorbe[te despre aia mic` [i,respectiv, despre aia mare, propor]ionalcu sumele. Sau cu func]iile. Aia marear putea fi chiar pre[edinta tribunalului.Care n-a fost arestat`, poate [i pentru c`a arestat ea dosarul \n propriul fi[et,unde se scutur`, \ncet, de probe. Pre[e-dinta Huza a fost aleas` de magistra]iidin tribunal, printr-un joc electoral de odes`vr[it` discre]ie, la care nu se [tie cemagistra]i au participat, membr` \n Con-siliul Superior al Magistraturii. Dinaceast` pozi]ie de judec`tor moral al co-legilor magistra]i, a reu[it s`-i influen-]eze pe moralii s`i colegi din CSM \ntru

\mblnzirea sanc]ion`rii colegei saleMaria N`val`. A[a se face c` aia mic`,amenin]at` cu excluderea din magis-tratur`, s-a ales cu o vacan]` suspen-dare pe 6 luni. Un gest care cu sigu-ran]` nu e menit s` alunge suspiciuneacomplicit`]ii `leia mari cu aia mic`.Dar chiar dac` n-ar fi adev`rat c` Tri-bunalul Bucure[ti este putred pn` la

vrf, din impresiile pe care le-am culesdin comunitatea magistra]ilor nu cred c`

este vreun judec`tor \n ]ar` care s`provoace atta dezgust ct reu[e[te s`strneasc` aceast` perl` din cununaRodic`i St`noiu. Nu degeaba a uns-odoamna ministru pe Huza c`petenie abatalionului expediat la Tg. Mure[ s`

\n`bu[e rebeliunea strnit` acolo de An-dreea Ciuc`.

Rodica St`noiu[i paula ei

Principiul pedalei nu se opre[te la vrful sistemului judiciar. Sistemul\nsu[i este gndit ast`zi ca s` fie folositca instrument de protec]ie politic`. Iardac` azi familia politic` \nseamn`, defapt, o famiglie de interese economice,atunci ministrul Justi]iei este o pies`esen]ial`. Func]ia nu poate fi l`sat`, deci,la cheremul unei persoane necontrola-bile. Acesta este motivul pentru care cre-dem c` ipoteza lansat` recent de istoriculMarius Oprea, cum c` Rodica St`noiu afost colaborator al securistului Ureche,este veridic`. Este vorba despre o fru-moas` colaborare, \ntins` peste ani [ipeste revolu]ii, o dat` ce l-am reg`sit peUreche uns de doamna ministru [ef alSIPA, recte Securitatea magistra]ilor.Ipoteza mai e sus]inut` [i de faptul c`doamna St`noiu, provenind dintr-o fami-lie de ]`r`ni[ti, a avut un dosar de Secu-ritate foarte greu. Greu [i la propriu, Do-sarul de Urm`rire Informativ` al Rodic`iSt`noiu avea 600 de pagini. Ei bine, cuun asemenea handicap era aproape im-posibil ca o persoan` s` fac` Facultateade Drept; iar dac` prin accident ar fireu[it, putea cel mult s` devin` jurist laGhimpa]i, nu autor al capitolului privindofensa adus` \nsemnelor na]ionale \ncel mai important tratat de drept penaleditat pe vremea lui Cea[c`. Cum crede]i,a[adar, c` toate acestea au fost totu[iposibile? {i, mai mult, cum crede]i c` afost posibil ca Rodica St`noiu s` bntuieprin ]`ri str`ine, \ndeob[te \n Canada,

\n schimburi profesionale? V` spunemnoi c`, \n asemenea situa]ii, viza seob]inea numai dup` ce ai semnat anga-

jamentul cu diavolul. Of, Paula mea.

Biroul de Investiga]ii

unora le place

jaful

3academia CA}AVENCUNr. 9, 2-8 martie 2004

Ministrul Brnzana fost tras pe sforiMinistrul S`n`t`]ii, Ovidiu Brnzan,so]ul mult mai celebrei DanaR`zboiu, prezentatoare de [tiri laTVR, a vizitat, n februarie, spitalulClinicile Noi din Timi[oara. Fie

vorba ntre noi, stabilimentul arat`jalnic, sub orice standarde, chiar [idin Africa sub-saharian`. La 40 debolnavi exist` doar un WC, iar de pepere]i cade zugr`veala ca fulgii iarnala Poiana Bra[ov, unde se relaxeaz`ministrul. {mecher`, ca orice romn,conducerea spitalului a adoptat ostrategie tupeist`, ca s`-l mpiedicepe Brnzan s` vad` adev`rata stare aspitalului: a tras c\teva dungi de

vopsea [i a pus sfori de care at\rnaupl`cu]e cu PROASP~T VOPSIT. Ast-fel, ministrul ne[tiutor a fost conduspe traseul format din sfori pe unde a

vrut conducerea, adic` pe unde sa-loanele ar`tau mai de Doamne-ajut`,[i a plecat din Timi[oara mul]umit destarea S`n`t`]ii.

Joc de glezn`la mai multe capetePentru iubitorii de scenarii, iat` nc`unul: cic` ar fi existat presiuni dintrei p`r]i pentru schimbarea luiN`stase: dinspre SUA, UE [i Rusia.Sim]ind asta, premierul s-a dus s`caute sus]inere tocmai n China. C`doar China are [i ea ceva putere [iceva rela]ii. Drept pentru care vor

veni investitorii chinezi [i valizele lorcu bani sau cu for]` de munc`. Darcu serviciile secrete chineze are orela]ie foarte bun` [i Ioan Talpe[,omul din cealalt` tab`r`! Care, astfel,printr-un joc subtil, a ajuns s` fie pardon de expresie, nea Nelu! sulalui Iliescu n coasta lui N`stase. Aces-ta ar fi primul pas spre schimbare?Nu se [tie, cert este c`, de acum, Gu-

vernul N`stase va fi, pu]in, [i guver-nul Iliescu. A[a nct pre[edintele l]ine n [ah pe premier [i poate s`fac` fa]` presiunilor externe, jucndla dou` (sau trei) capete. Iar dac` vafi vorba de schimbare, ei bine, cuIoan Talpe[ acolo, are cine s` fie pre-mier interimar!

}`r`ni[tii s\nt cu unochi la sl nin` [i cualtul la pragul electoralA]i dedus din titlu c` e vorba de]`r`ni[tii lui Ciorbea. Care se aga]`cu disperare de mai toate [ansele dea intra n Parlament. S-a zvonit c` aravea loc o apropiere de PRM (c`doar Vadim nu mai e antisemit, nu?),o alt` apropiere de PUR [i, n fine,chiar o fuzionare cu PNL. Dar toateapropierile astea se traduc printr-odep`rtare constant` de pragul elec-toral. {i, n acest caz, ar fi nevoie deo apropiere de PSD care s` mic[o-reze pragul electoral. Ceea ce e nasol

n PN}CD e c` pre[edintele Ciorbeanu va putea executa nici o apropieref`r` s` fie amenin]at de o rescindare!Drept pentru care va r`mne un par-tid extra! Extraparlamentar, am vruts` zicem!

Platon [i Aristotel,scenari[tii din cartel

f

i

n

c`

Independen]a Justi]iei.Studiu de caz: Tribunalul Bucure[ti

Rodica St`noiu [i Ion Iliescu, doi demnitari care demonstreaz` c` Romnia e ]ara tuturorposibilit`]ilor: o bojdeuc` p`rinteasc` se poate vinde \n Filia[i cu 100.000 de dolari c`trePetrom, pe c\nd un uria[ apartament \n Prim`verii se poate cump`ra cu numai 100.000 de leide la Protocolul de Stat

Pentru cinstea doamneiSt`noiu mi-a[ b`ga m\na \n foc.

Dar m` tem c` dup` aceea va trebuis` m` trateze medicul meu curant,doctorul Beuran, care s-a dovedit

p\n` la urm` c` e unplagiator.

8/6/2019 Catavencu 03 2 2004

4/30

4 academia CA}AVENCUNr. 9, 2-8 martie 2004

Cuget,

deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

RALU FILIP: Eu nu am nimic de pierdut aici,am numai de c\[tigat

N`scut` \n Domne[ti-Muscel, Arge[,stra[nica femeie care-[i f`cea cruce culimba \n cerul gurii \n timpul anchetei afost arestat` prima dat` \n 1949 [i an-chetat` de Securitate pentru c` a sprijinitactiv banda terorist` Arsenescu-Arn`u]oiu. Grupul de partizani, de fapteroi ai rezisten]ei anticomuniste, supranu-mit Haiducii Muscelului, ajuta]i de Elisa-beta Rizea, so]ul ei Gheorghe [i fiica sa, ct[i de c`tre majoritatea s`tenilor dinNuc[oara (familiile Arn`u]oiu, Jubleanu [iChirca au fost familii care s-au sacrificataproape \n \ntregime), a fost fondat de unfost colonel al Armatei Regale, GheorgheArsenescu, \mpreun` cu locotenentul TomaArn`u]oiu, [i a activat \ntre anii 1949-1958pe versantul sudic al Mun]ilor F`g`ra[,Iezer [i Leaota. To]i lupt`torii, inclusiv co-mandan]ii acestora, au fost uci[i \n lupte,

s-au sinucis sau au fost executa]i de Securi-tate, ultimii \n anul 1962. Elisabeta Rizea [iso]ul ei au fost aresta]i prima dat` \n 1949,ancheta]i [i b`tu]i de Securitate. Eliberat`

\n 1956, a continuat s`-i ajute pe partizani.Dup` doi ani a fost din nou arestat` [i con-damnat` la moarte, pedeaps` comutat` la25 de ani de munc` silnic`. A fost eliberat`

\n 1964 [i a murit \n 2003, dup` ce a fostvizitat` de c`tre Regele Mihai I [i pre[edin-tele Constantinescu. Urm`ri]i de vorbelesale:

T

T

r

r

e

e

i

i

z

z

i

i

l

l

e

e

d

d

a

a

c

c

`

`

m

m

a

a

i

i

t

t

r

r

`

`

i

i

e

e

s

s

c

c

,

,

d

d

a

a

v

v

r

r

e

e

a

a

u

u

s

s

`

`

[

[

t

t

i

i

u

u

c

c

`

`

s

s

-

-

a

a

l

l

i

i

m

m

p

p

e

e

z

z

i

i

t

t

l

l

u

u

m

m

e

e

a

a

,

,

\ncerc`ms`-i onor`m aceast` ultim` dorin]`, dar [ipe acele femei care au luptat um`r laum`r cu b`rba]ii lor, uneori cu arma-nmn`, murind \n \nchisoare sau \n mun]i:

Arn`u]oiu Lauren]ia, Plop Maria, ChircaElena, Maria Jubleanu, Tomeci Elisabeta.Monumentul propus s` ia locul statuii lui

Lenin \n Pia]a Presei Libere este nu numaio simpl` statuie a unei femei-simbol alluptei populare \mpotriva comunismuluisau un exemplu de verticalitate pentru to]iziari[tii care trec pe lng` el, ci [i o satis-fac]ie profund uman` c`, cel pu]in o dat`

\ntr-o sut` de ani, se face un pic de drep-tate.

Liviu MIHAIU

Au semnat pentru: Dan Pavel, AuroraLiiceanu, Adrian Cioroianu, H.-R. Patapievici,Neagu Djuvara, Monica Lovinescu, VirgilIerunca, Mircea Toma, Cornel Ivanciuc, An-drei Ple[u, Gabriel Liiceanu, Marius Oprea,Stej`rel Olaru, Ioan T. Morar, Anton Geor-gescu, Alexandru Ionescu, {tefan Agopian,Dana Deac, Costi Rogozanu, Ludovic Spiess,Dumitru Costin, Matei Br`tianu, PetruRomo[an, Dan Turturic`, Marius Ghilezan,

Viorel Mo]oc, Mona Musc`, Cornel Nisto-rescu, Marius Tuc`, Titus Muntean, SorinRo[ca St`nescu, Gabriela Adame[teanu,Rodica Palade, Doru Bu[cu, Mihai R`zvanUngureanu, Nae Caranfil, Lucia Hossu-Longin, Florin C`linescu, Lucian M\ndru]`,Cozmin Gu[`, Mircea Dinescu, SimonaKessler, Simona Marinescu, Valentin Nico-lau, Dan Chi[u, Cristian P\rvulescu, StelianT`nase, Radu Varia, Tudor Octavian, Mari-ana Nicolescu, Andrei Gheorghe, Viorel Hre-benciuc, Dan C. Mih`ilescu, Traian B`sescu,Rodica Culcer, Varujan Vosganian, SorinRadu, Dan Tomozei, Manuela {tef`nescu,

Mihai Dobrovolschi, Cristian Boureanu,Rodica Mandache, Mihaela Mihai, ElenaLasconi, Victor Ciorbea, Anca Fusariu, Mari-ana {oitu, Horia Romanescu, Doru Dumi-trescu, Doina Cacoveanu, Mihaela R`dulescu,Gheorghe Tache, P`rintele Iustin Marchi[,cei 1.500 de membri ai Federa]iei Romne aFo[tilor De]inu]i Politici Lupt`tori Anticomu-ni[ti (pre[edinte Borore] Vasile [i dr. Cornea),

Asocia]ia Universitari pentru Universitate [iAlian]a Tineretului Universitar. Le mul]umimdin suflet jurnali[tilor de la Gazeta de

Maramure[ care ni s-au al`turat att \nac]iunea de popularizare a monumentului,ct [i \n cea de finan]are. Le mai mul]umim

\n mod deosebit jurnali[tilor de laTeleviziunea Romn`, devenit` un partenerde n`dejde pentru \ntreprinderea noastr`.Lista r`mne deschis`.

FINAN}A}I AICI!A[ez`mntul cultural AcademiaCa]avencu va aduna [i administrafondurile necesare [i va ini]ia toatedemersurile pentru construc]iamonumentului Elisabetei Rizea, simbol alrezisten]ei \mpotriva comunismului. S-aob]inut acordul primarului general alCapitalei. Se va organiza un concursna]ional pentru proiectul acestuimonument, ce va fi ales de c`tre un juriualc`tuit, deocamdat`, din: Andrei Ple[u,Mihai Oroveanu, Radu Varia, Aurora

Liiceanu. Cei care doresc s` contribuiefinanciar la realizarea acestui proiect suntruga]i s` doneze \n conturile:

Pentru monumentulunei femei monumentale

ROL 4220102299012USD 4220102299013EUR 4220102299014 deschise laB.C. ION }IRIAC sucursala Izvor;titular cont:

A{EZ~MNTUL CULTURALACADEMIA CA}AVENCU.

Ralu este pre[edinte CNA. Els-a luat la tr\nt` cu Parlamentul\n plin` disput` pe legile elec-torale. Acum Ralu invoc` Europa[i zice: Vrei clip la televizor,pl`te[ti la r\nd cu publicitateaelectoral`. Vrei publicitate nega-tiv`, e, nu ai voie, dac` nu aidovezi. Ce-i cu Ralu `sta, de ast\rnit el sup`rarea parlamenta-rilor, de vor ei s` fac` o lege dedemitere oric\nd a CNA-ului?

Reporter: Ne putem integracu Ralu Filip \n Europa?

Ralu Filip: Presupun c` neputem integra cu oricine!

Rep.: Cu oricine?R.F.: Cu oricine respect` re-

gulile jocului.Rep.: S\nt \n fa]a lui Ralu-

vierme, ziarist al fra]ilor P`unes-cu? Imaginea de dinainte de pre-[eden]ia asta era de ne\ncredere.

R.F.: E posibil. Judecata publi-c` e divers`. Cred c` aici a jucatun rol simpatia sau antipatia fa]`de George P`unescu, fiindc` totce am scris eu \n gazeta lui P`u-nescu, ca principii, are valabili-tate oric\nd. Am ajuns la o con-cluzie destul de \n]eleapt`. E bines` aperi un principiu [i nu o per-soan`.

Rep.: Pute]i spune al`turi demine, acum: Jos Fra]ii P`unescu?

R.F.: Nu. Nu am motiv.Rep.: Cu toate \nv\rtelile f`-

cute, tot \l sus]ine]i?R.F.:Asta e. Eu \n textele mele

am invocat texte de lege [i iat` c`usti]ia mi-a dat dreptate. Unde afost condamnat P`unescu?

Rep.: N-o \ntoarce]i ca la Plo-ie[ti...

R.F.:Acum vre]i s` spune]i c`nu e bun` Justi]ia? Nu-mi punproblema dac` P`unescu e curatsau murdar, dar pre[edintele Con-stantinescu a spus c` P`unescue un om OK. |ntotdeauna e mai

interesant s` sus]ii cauze undenu te calci cu al]ii pe picioare.

Rep.: S` aperi un tic`los.R.F.: Nu am avut un asemenea

sentiment! Eu nu am vrut s`conving pe cineva c` George P`u-nescu e un \nger, ci am ar`tat c`actele anchetei s\nt incorecte.Totu[i, a fost un circ. Ne-a]i nu-m`rat scaunele, ma[inile din par-carea subteran`. Fiecare are li-bertatea s` se implice \ntr-o pro-blem`. E mai cinstit s` te implici,dec\t s` te faci c` munce[ti.

Rep.:A]i crezut \n ce a]i scris?R.F.: Da. |n chestiile juridice.Rep.:A]i intrat \n CNA.R.F.: Am aflat c` mi s-a pro-

pus. Gu[` m-a propus \nainte dea m` \ntreba. Am zis c` s\nt preat\n`r s` m` \ngrop aici. De aceea,c\nd m-am hot`r\t s` intru \nCNA, am venit cu o list` de lucrurice le voi face. Am zis c`, dac` potrezolva problemele alea, merit` s`m` bag, altfel nu am c\[tigat lasalariu. {i vreau s` mai spulberun mit... Nu am fost niciodat`bine pl`tit la Curierul Na]ional.Era un salariu normal de 300-400de dolari. Nu am scris pe bani.

Rep.: Nu s\nte]i pus de PSDca s` le face]i jocurile?

R.F.: Nu eu v` r`spund la \n-trebarea asta. Domnul Scheele a

venit aici [i CNA-ul a fost datdrept exemplu de bunul lui mersfa]` de alte institu]ii din Rom-nia. Eu nu am nimic de pierdutaici, am numai de c\[tigat.

Rep.: Este scandalul `sta cupublicitatea electoral`.

R.F.: Nu e vorba de asta. Primaproblem` este c` ni s-au golit decon]inut anumite atribu]ii, prima[i cea mai important` fiind regle-mentarea campaniei electorale \naudiovizual. Parlamentul vrea s`fie [i juc`tor, [i arbitru. Noi ampreg`tit un proiect bun, Parla-mentul ne-a zis: b`ie]i, mai sta]i

o tur`, iar proiectul nostru a intrat80% \n Legea alegerilor locale, l-aluat domnul Onisei [i l-a copiatacolo. Am spus c` noi avem res-pect pentru Parlament, l`s\ndu-ipe ei s` adopte, pentru a ne im-pune [i noi legea noastr`. Nu amavut ce s` mai adopt`m. A douaproblem` e legat` de a condi]ionaaccesul candida]ilor de \ncheiereaunui contract cu posturile private.Noi credem c` acest contract tre-buie \ncheiat acolo unde se cum-p`r` spa]iu pentru spoturi publi-citare. Altfel, nu cred c` jurnalis-mul se practic` pe baza unui con-tract. Dac` se \ncheie acest con-tract, atunci e[ti obligat s` daiemisiuni electorale la ore demaxim` audien]`. Asta mi s-ap`rut o imixtiune \n libertatea de-cizional` a posturilor. CNA-ul aspus c` libertatea de decizie tre-buie s` fie a posturilor [i-n pri-

vin]a formatului, con]inutului [ia orelor de difuzare. Bine\n]eles,cu respectarea regulilor jocurilor,f`r` acuza]ii f`r` acoperire. |nsf\r[it, e vorba de publicitate. C`avem mesaj de la Cola sau PSDsau PD e totuna. Publicitatea po-litic` trebuie s` intre \n cele 12minute. E mesaj pl`tit, e publici-tar.

Rep.: Publicitatea electoral`poate fi \nprime time?

R.F.: Sigur. {i publicitatea, [italk-show-urile. E o hot`r\re demarketing a televiziunilor, nu unaa partidelor. Mai mult, c\nd vor-bim de publicitate negativ`, credc` vorbim de acel tip de spot degenul celui cu Radu Srbu careera ar`tat \mpu[cat din cauza pri-

vatiz`rilor. Da discursului nega-tiv, nu spotului de acel fel. Nu cre-dem c` e corect s` se creeze spai-m`. Trebuie s` se dea informa]ie.

~sta nu a fost bun fiindc` nu a re-zolvat problemele ce ne determin`nivelul de trai. Ce e mai bine: un

dialog fa]`-n fa]` sau o lupt` \nspoturi?

Rep.: Exist` o imixtiune poli-tic` \n televiziuni?

R.F.: S-ar putea s` existe, darmai presus de toate exist` sim-patii [i antipatii [i astea se v`d.Exist` interese, a[a cum exist`concuren]` acerb` pentru rating.Dac` la unele televiziuni aparcimitire unde se dezgroap` unii [i]i se arat` cum se bea cenu[` cuap` sau tat`l care se masturbeaz`

\n fa]a fetei, astea se fac fiindc`se v\nd pe pia]` [i nu pentru c` unpartid cere s`-i da]i aceste pro-duse.

Rep.:Adic` are dreptate Adri-an Srbu care zice c` nu datoriilec`tre stat \l fac s` fac` programeproaste, ci ratingul [i publicitatea.

R.F.: Are dreptate, economicvorbind. El \]i arat` ni[te faptecare s\nt reale. Nu-]i arat` altce-

va. E un tip de jurnalism. Domle,s\nt pe banii mei. Analizele poli-tice nu se v\nd. Acum trebuie s`ne \ntreb`m [i la tipul de mesajpoliticianist. A]i v`zut altcevadec\t conferin]e de pres` [i de-clara]ii, lucruri mai aproape depresa scris`? Am \nv`]at [i euceva aici: noi gre[im uit\ndu-nedoar la [tiri [i la dezbateri. Un

consultant francez ne-a spus c`prezen]a unui politician \ntr-unprogram de divertisment \i ridic`acestuia mult mai mult cota. Pro-gramele s\nt f`cute de publicitate.{ti]i c\t e volumul de publicitate \naudiovizual? 110 milioane de do-lari, din care statul d` 6%. Publi-citatea asta nu poate fi teleghi-dat` c`tre anumite posturi. Ei dauseam` de v\nzarea produselor.Publicitatea provoac` audien]`,cer\nd anumite programe.

Eugen ISTODOR

Motto:Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumeaElisabeta Rizea

Cine este Elisabeta Rizea [i cui folose[teacest monument

Ralu Filip [i Emanoil Valeriu, doi fo[ti ziari[ti ajun[i \n structurileCNA care ilustreaz` perfect zicala: cine poate face;cine nu \i cenzureaz` pe al]ii

N-amvisat niciodat` s` fiu

[ef. Nu pot spune c` mi-a

pl`cut Puterea. Dimpotriv`, dup`cum scriam, Puterea m-a pl`cut pemine [i poate c` tocmai de aceeami-a dat un salariu de ministru

[i o p\ine s` m`n\nc.

8/6/2019 Catavencu 03 2 2004

5/30

8/6/2019 Catavencu 03 2 2004

6/30

8/6/2019 Catavencu 03 2 2004

7/30

8/6/2019 Catavencu 03 2 2004

8/30

8/6/2019 Catavencu 03 2 2004

9/30

8/6/2019 Catavencu 03 2 2004

10/30

8/6/2019 Catavencu 03 2 2004

11/30

Limona Alexandru este unul dintre cei mai buni juri[ti din Romnia. {inu pentru c` a fost vicepre[edintele Uniunii Juri[tilor din Romnia, nicipentru c` a fost un cunoscut judec`tor, nici pentru c` este un avocatcelebru. Nu, nenic`, juristul Limona este mare fiindc` a reu[it s` [un-teze legile [i s` cumpere contrar lor o cas` magistral` pe Splaiul Inde-penden]ei, la num`rul 80. Casa, revendicat` de fo[tii proprietari, a fostrec[tigat` n instan]` de ace[tia n 1994. Nu a contat! Limona, chiria[

n acea cas`, a intrat n ac]iune, a tras ni[te sfori, a mai pus o vorb` peunde trebuia, c` doar rela]ii avea, [i imobilul a fost chipurile repier-dut de proprietari. n 96, chiria[ul Limona cere s` i se extind` spa]iullocuibil cu nc` un apartament din imobil. De[i ini]ial Prim`ria l-a re-fuzat pe motiv c` imobilul e revendicat, ob]ine pn` la urm` aprobareapentru extindere. Rapid, apoi, musiu Limona a cump`rat apartamen-tele din imobil, adic` n total 4 niveluri. La aflarea ve[tii, proprietaracasei, doamna Constan]a Iarca, a paralizat [i la pu]in timp a [i decedat.Pn` se va prezenta [i Limona la Judecata de Apoi, va fi mai nti pro-babil judecat la Strasbourg. Diferen]a dintre procese este c` aici nu vapl`ti vinovatul pentru p`catul imobiliar f`cut, ci statul romn.

Biroul de Investiga]ii

}`rii, c\t mai mult p`m\nt! strig` minerii. Minerilor, c\t maimult` ]ar`! url` Iliescu, \nvizit` printre muncitori. Mine-rii se r`scoal`, Iliescu se ia \ncontinuare de ]`r`ni[ti [i vreas` se dea \napoi p`m\ntul lacooperativele agricole de pro-duc]ie. |n timp ce baronii fur`,Geoan` este trimis la MTV ca s`\mpace tinerii ca s` strigeVrem Shakira! \n loc de JosIliescu!. E bine. Dar era multmai bine f`r` ei. Pentru c` iat`cu ce se ocup` ei:

Nesim]ire 2004 (3 puncte):Ion Iliescu.Aflat \n vizit` prin-tre ai lui, la IMGB, Ion Iliescunu s-a putut ab]ine. Evident,Cel-care-le-[tie-pe-toate-c\nd-se-afl`-la-Pucheni-sau-la-Jibous-a luat de cei care critic` PSD-ul, lucru inadmisibil pentru unsecretar general de partid. Ilies-cu i-a numit pe criticii PSD-uluiciom`gari. Voil, pre[edintele-miner, care-a rupt \n dou` Pia]aUniversit`]ii cu b\tele b`ie]ilorveni]i direct de la abataj, \inume[te ciom`gari pe ceicare \[i permit s` [opteasc` pela col]urile c\torva ziare c` PSD-ul fur`. Poate c`, din c\nd \n

c\nd, la [tirile televiziunilorcump`rate de PSD ar trebui s` ise reaminteasc` telespectatoru-lui Ion Iliescu c` Ceau[escu ac`zut [i c` de 14 ani Romniatot \ncearc` s` devin` o demo-cra]ie. Andreea, ai leg`tura cutrecutul!

Tupeu 2004 (2 puncte):Nicolae V`c`roiu. Nea Nicus-a trezit. Da tot \l doare capul[i, \n mahmureala de a doua zi,c\nd toat` lumea \l enerveaz`,i-a r`spuns unui ziarist curioss` afle cum de reu[esc mereuabsen]ii s` voteze \n Parlament:cu grij`. {i `sta a \n]eles altce-

va din democra]ie. C` PSD-ulmerge \nainte cu [i f`r` votan]i,cu absen]i [i prezen]i \n Parla-ment, cu vii [i deceda]i pe lis-tele de vot nu conteaz`, PSD-ul s` ias`, ce mor]ii ei de demo-cra]ie!

M`g`rie 2004 (1 punct):Parlamentul Romniei. Cas`-[i asigure votul s ociet`]iicivile de la ]ar` [i al cresc`to-rilor de porci care se culc` la ora7, parlamentarii s-au luat deCNA. Pesedi[tii s-au g\ndit s`mute publicitatea electoral`p\n` \n ora 8 seara [i c` ar fi

bine ca membrii CNA s` poat` fidemi[i oric\nd adic`, maiexact, \nainte de alegeri. Defapt, asta [i e democra]ia dup`PSD: p\n` \n ora 8 seara, dup`care se d` stingerea, pentru c`trebuie s` \nceap` [tirile desprece-a mai f`cut penisul lui Mutuprin Anglia.

{i acum, s` vedem ce s-a\nt\mplat \n topul generalTupeu 2004:

1. Ion Iliescu 14 puncte

2 .Adr ian N stase 9 puncte

3. PSD 4 puncte

tupeu 2004

Ion Iliescu a mai f`cuto ciom`g`rie

Loc de retrocedat cu capulSala chiria[ilor pierdu]i

ministerulp`rerii na]ionale

11academia CA}AVENCUNr. 9, 2-8 martie 2004

Ce se-nt\mpl`? Nicoae V`c`oiu ae o plobem`:sistemu de votc paarmental

Hai, nenic`, las` caterin-ca! Cum nu crezi c` cartelele

senatorilor voteaz` singure c\nd ei nueste \n sal`? Da pantofii cum crezi c`m` duce singuri acas` c\nd eu nu mai

s\nt \n corpul meu [i sufletul mi-ar`mas la jumatea de bere

uitat` pe mas`?!

8/6/2019 Catavencu 03 2 2004

12/30

8/6/2019 Catavencu 03 2 2004

13/30

8/6/2019 Catavencu 03 2 2004

14/30

8/6/2019 Catavencu 03 2 2004

15/30

Senza]ional!Oana Roman nu sesl be[te cu cititul!

Am primit pe adresa de maila redac]iei urm`torul drept lareplic`, pe care nu \l public`m in-tegral:Am citit cu mare amuza-

ment \n nr. 7, pag. 12 (Trampa [iecranul n.r.), anul XIV din 17-

23 februarie 2004, al revistei dum-neavoastra. Continuati sa spunetiin legatura cu persoana mea ace-leasi minciuni penibile raminind

guvernati de aceleasi invidii mes-chine. (...) In 14 ani si sase de cind

am o relatie publica nu ati gasitdecit doua subiecte interesante de-spre mine: 1. ca am facut scoala cu pile si 2. ca am o relatie cu unstripper. (...) Este de altfel normalca aceste porniri sa apara la dvscaci este evident ca intr-o redactie

formata in proportie de 95% dinbarbati frustrarile sa fie mari si in-vidia pe masura. Nu ma deran-

jeaza faptul ca ne invidiati si ca vapare rau ca nu puteti cistiga banidin simplul fapt ca va dezbracati.(...) Va propun deci sa alegeti o

dsoara din putinele care lucreazala dvs si sa o trimiteti joi seara laclub Kristall pentru a urmari un

spectacol de cabaret masculin in

regia lui Cornel Pasat. i mul-]umim doamnei Oana Romanpentru preciz`ri, iar doamnaMaria \i mul]ume[te expr pentruinvita]ie: de-abia a[teapt` s`-lurm`reasc` pe Cornel la bar` [ichiar a pus pariu cu nea Vergilic`,

\n sensul c` dac` domnu Cornel,zis Corason, are p`r pe burt` saunu. C\t despre frustr`rile noastre,ale redac]iei, o inform`m cu re-gret pe doamna Roman c`, \nchiar aceast` iarn`, noi am \ncer-cat s` scriem trampele dezbr`-c\ndu-ne, lasciv, la calculator. Darconducerea misogin` a revisteinu ne las` s` venim la serviciu cuizmene din alea de cabaret, cua]`-n fund.

Cine candideaz`

la urm candideaz`mai bineCatindata la prim`rie Moni-

ca Tatoiu f`cea pe la \nceputul an-ului m`rturisirea c` l-ar cam \m-br\nci pe so]ul proprietate per-sonal` \n politic`, \n ciuda \mpo-trivirii acestuia. Pentru a aveasor]i de izb\nd`, campania de con-

vingere a frumosului [i destoini-cului domn Tatoiu trebuia prece-

dat` de una de z`p`cire. |n acestscop, cei doi Tatoi mereu amore-za]i porneau cu Samsonitele \nspinare \ntr-un concediu prelung[i romantic, la o destina]ie \nde-p`rtat` [i plin` de vraja m`rii.Dac` am timp, imposibil s` nu-lconving!, [i-a [optit \n b`rbiadat` cu fond de ten Oriflamedoamna Monica, exact \n mo-mentul decol`rii. La aterizarea peacela[i aeroport Otopeni, deciziafusese luat`: candideaz` ea. Deunde rezult` c` uneori chiar se

\nt\mpl` ce vor fetele [i nu vor eles` recunoasc` de la \nceput.

Trecut-au baniica nori lungi

pe [menuriLiza Panait, creatoarea demod` care a repus \n drepturiciucura[ii [i brizbizurile etno, aconvocat presa la o conferin]`.Dup` o nou` campanie de co-lectare de bani de la guvern, pri-m`rii [i ministere, la fel de \nfo-cat` [i de eficient` precum ceacomis` \n urm` cu un an pentruspectacolul dedicat etniei romilor,Sangre ardiente, Liza Panait

ca]`r` din nou pe scen` un showdedicat Mariei T`nase. A[ezat`

\n mo]ul prezidiului, str\ng`toa-rea de fonduri a m\r\it c`tre jur-nali[ti c` nu vrea s` vorbeasc`prea mult. C\t a costat specta-colul?, au insistat, indiscret, in-

vita]ii, iar ea s-a burzuluit, nevri-coas`, de parc` ar fi \ntrebat-ocineva ce tupeu! c\t b`net deprovenien]` contribuabil` \i var`m\ne ei personal.

Veninul [i c\nepa

De[i este aproape evident c`Bursucul Gastric nu este prea cu-noscut \n Irlanda, iat`, Bursuculva face ca Irlanda s` fie mult maicelebr`, \n toat` galaxia, dup`r\ndurile ce vor urma. Baz\ndu-sepe spiritul de observa]ie al uneiamice de mare excep]ie a autoru-lui, rubricaLocalul b`lanva con-]ine, \n acest num`r, c\t maipu]ine E-uri [i c\t mai multe in-forma]ii despre unele obiceiuriculinare ale romnilor stabili]i \n

Insul`.O plimbare prin Dublin v`

poate oferi, pe l\ng` magazine \ncare n-are sens s` intra]i, [i dou`alimentare. Ca s` pricepe]i maibine: pe firm` scrie, cu ro[u, gal-ben [i albastru, Alimentara, de[imai haios putea fi un Gostat,un Aprozar sau La Valeric`.Pe vitrine apare, clar, Salamuri Vinuri, ca s` priceap` tot irlan-dezul fugit din Buz`u [i Pa[cani.Cele mai c`utate produse s\nt, pe

l\ng` c\teva studente de treab`,carnea de mititei [i varza murat`.La unul din magazine colaborea-z` cu succes un m`celar cu expe-rien]`, sosit special din ]ar`, cuacte \n regul`, vaccinat [i, proba-bil, licen]iat \n gnoseologie, decinu unul aterizat pe osia unui tren.C\rna]ii [i mur`turile se afl` [iele pe lista de priorit`]i ale curio-[ilor. Varza murat` are la baz`

varz` crescut` \n Romnia, c`cicea irlandez`, crescut` \n puf, \ncondi]ii occidentale, se defecteaz`sau, ca s` folosim termenul celmai potrivit, se b`lo[e[te.

Boooon. Trebuie s` [ti]i c` [iirlandezii mai intr` din c\nd \nc\nd prin magazinele romne[ti,

dar e posibil ca aceste vizite s` sedatoreze mai mult efectului beriiasupra organismului [i a sim]uluiorient`rii dec\t unei posibile st`ride luciditate [i con[tien]`. Pub-u-rile s\nt permanent aglomerate,mai r`u ca economatele noastre,iar b`[tina[ii, care par a se hr`nicu bere [i whisky, au un mod c\tse poate de orginal de a-[i g`sidomiciliul: de[i toate casele s\nt lafel, difer` culoarea u[ii. Probabilc` dup` ce reu[e[ti s` te urci \ntaxi e de ajuns s` spui la u[aroz!

Uite c` \ncet-\ncet am ajuns [ila desert. Unde, ca s` nu apelezela pr`jiturile deshidratate [i cugust indescriptibil ale irlandezilor

c`ci e greu s` descrii ceea cenu sim]i , romnii pot apela latradi]ionala Eugenia, biscuitulcu o urm` de crem` care ne f`ceanou` dictatura mai digerabil`.Ceea ce m\ncam noi cu 75 debani, \n Romnia, \n Irlanda sepoate savura cu 2 euro! Adic` \nBucure[ti, la cantina Facult`]ii deMedicin`, m`n\nci un piept depui la gr`tar cu ceva mai mult de

juma de euro, iar dup` ce-]i ieilicen]a [i fugi \n Irlanda, dai ofriptur` jumate pe o eugenie!?P`i, mai bine nu mai faci facul-tatea!

Bursucul gastric

16 academia CA}AVENCUNr. 9, 2-8 martie 2004

MONDENII VECHI

{I NOI

indexul evenimentelor mondene

Mutu joac` \n Dou`luni [i jum`tateDup` dou` luni, Mutu s-a desp`r]itde Kitty Cepraga. Cic` l-a p`r`sit

ea, sc\rbit`, dup` ce a g`sit subpatul lui MutuIdiotullui Dos-

toievski, l\ng` revistele alea porno,cu nuduri de Picasso [i Modigliani.

O fot` din poporAndrei Gheorghe vrea s`-[i fac`

trup` de dans cu c`lu[ari, care s`danseze \n costum popular, pe rit-

muri moderne! Eu zic c`, dac`Gheorghe vrea o audien]` mai

mare, mai bine o \mbrac` pe Gina

Pistol \ntr-o fot` cu paiete [i-opune s` ]eas` la gherghef costume

de baie pentru fetele de la C`p\lna.

S-a descoperit virusulcu musta]`!Pe Internet circul` un virus intitulat

Co[arc`! Iar de c\nd a plecatCo[arc` de la Na]ional TV, aud c`

s-a lansat [i viermele Brenciu(care vrea s`-]i buleasc` hardul,

dar se face singur de r\s), precum[i troianul denumit Fra]ii Micula,

care, odat` intrat \n calculator, \]i

vars` Frutti Fresh pe tastatur`!

Look cu bovino-ncoaLa finala na]ional` Eurovision,

Elena C\rstea va purta o me[` dinp`r de bovin` s`lbatic`, adus` din

Suedia! Normal c` de bovin` [i nu

de bou, \ntruc\t, \n opinia feminis-

tei Elena, to]i boii s\nt ni[te porci!

Prima noaptede umoriPrefectul Capitalei, Ovidiu Grecea,

a m`rturisit pentruLibertatea c`

[i-a pierdut virginitatea la Paris, c-odansatoare de la Moulin Rouge.

Cred c`, mai degrab`, a fost nevoiede toat` trupa de balerine, ca s`-l

dezbrace pe Grecea [i s`-l aruncepe pat, cu burta-n sus.

Rock & petrollAfl`m dinJurnalul Na]ionalc` trei

dintre componen]ii echipeina]ionale de fotbal a c\nt`re]ilor

vor da probe la echipa din prima

lig` kuweitian`, Al Jahra. Dac`b`ie]ii vor da totul pe teren, poate

au ocazia s` se transfere \n Kuweit[i-apoi s` c\nte \n snack-urile cu

shaorma [i la inaugurareasondelor de petrol.

Grecea o moar`pe Siret

Romnia,]ar`de p`cat

P\n` [i Eugeniase vinde \n Irlanda!

Localul b`lan LEGEND~:DDDD ca la mama acas`;DDD ca la tata acas`;DD ca la mine acas`;D ca la m`-sa acas`.

ieftin ca braga; caut`-te-n buzunar

\nainte de a intra; e bine s` mergi \n ziua

de salariu ca s` nu tefaci de r\s;

numai dac` te invit`cineva care pl`te[te.

po]i s` [i adormi; cur`]el; ai grij` pe unde p`[e[ti; n-ai putea s` mai rabzi?

muzeul figuran]ilorde cear`

Marcel Pavel [i Sanda Lado[i, dou` voci cunos-cute care au g\dilat pl`cut urechi [i portofelecelebre

e lung p`m\ntul,ba-i destr`b`lat!

Televiziunea Romn` pri-eten` cu Nicu Ghear` a transfor-mat lansarea de s`pt`m\na tre-cut` a albumului lui Marcel Pavel,Doar pentru tine, \ntr-un eveni-ment demn s` fie transmis caspectacol de M`r]i[or. ClubulSpace s-a dat de trei ori peste cap[i s-a preschimbat \n studio, iarcuv\ntul de ordine care s-a \n-[urubat \n urechile invita]ilor afost [[[ttt, c` doar se \nregis-tra Bine\n]eles c` gafele artis-tului [i b\lbele prezentatoruluiC`t`lin M`ru]` au fost cl`tite lamontaj, dar dac` tot am fostprezen]i la fa]a palid` a locului amasistat la urm`toarele incidenteru[inoase pe care ne gr`bim s` vile \mp`rt`[im: Marcel Pavel asus]inut un concert. |nt\mplarea

\n sine nu e chiar at\t de jenant`,dar dac` ad`ug`m la ea faptul c`Pavelic` a recunoscut c` \ncepecu un playback [i mai ales faptulc` \n momentul \n care a dat s`

deschid` gura i s-a comunicat c`nu se g`se[te CD-ul, devine de-adreptul penibil`. M` rog, CD-ul aap`rut, finul lui Ghear` s-a plei-bec`it nervos, dup` care a trecutla exerci]ii live ale coardelor vo-cale. Doar c` atunci c\nd \[i bul-bucase venele de pe g\t \ntr-un trilplin de av\nt, instala]ia de sono-rizare a le[inat de emo]ie. |n timpce Pavel r`cnea de draci cer\ndexplica]ii, circula prin hruba delux zvonul c` un operator [i-ar fiag`]at bombeul \n m`]`raia defire [i c` de-aici s-ar fi tras po-cinogul.

Un alt moment deloc veselpentru protagonistul noului al-bum ie[it pe pia]` a fost acela \ncare M`ru]` l-a \ntrebat pe [leau:Ia zi tu, Marcele, c\t b`net a in-

vestit \n tine Nicu Ghear`?. LuiPavel i s-a \nro[it chelia de nervi[i i s-au pus miliardele \n g\t, a[ac` n-a reu[it s` \ngaime nici unr`spuns coerent. Dar la momentul

potrivit a mul]`mit cum se cuvinesponsorului n`na[ (pe care-l

pute]i admira mai sus, \n toat`splendoarea unui Mer]an obi[nuit,de dus la pia]` [i la lans`ri), care\ns` n-a p`rut prea impresionat.|n separeul lui tocmai se instalasepicior peste picior preaminora

Andra [i f`tuca p`rea s`-i comu-nice chestiuni de maxim` impor-tan]`, fiindc` pavilionul urechii ise apretase vizibil [i st`p\nulSpace-ului d`dea preocupat dincap, \n timp ce cu gheara st\ng`b`tea darabana pe genunchi.

Penibill Clinton

Transmisiune imposibil 2

{iasta nu-i nimic, Sanda!

Mi-a promis domnul Nicu Ghear`c`-mi face [i mie un serial cam cum i-a

f`cut Andrei Boncea lu Loredana s` joace\n serialul `la de La bloc. Din c\te am

\n]eles, al meu se va numi La vil`,continuarea fireasc` a comediei

La gip.

Os`-mi repro[ezi, drag` Oana,

c` eu n-am re]inut nimic legat de mese-ria ta pe care, de fapt, nici tu nu o practici.

|]i jur \ns` c` tu po]i s` \nve]i de la mine de laserviciu m`car c\]iva pa[i. S` vezi ce bine \i va

prinde lu t`ticu socru la partid c\nd vomprezenta \n campania electoral` un pro-

gram coerent cu strip`ri.

Membr` fondatoare a partidului For]a Demografic`,Oana Roman r`m\ne o fidel` utilizatoare a modelului Cornel Passat TDipe motorin` cu mul]i cai \n putere

8/6/2019 Catavencu 03 2 2004

16/30

Sincer, noi am fi preferat \n aceast`[tire de dragoste s` fie vorba despre ta-lentatul actor Alexandru Papadopol, pecare l-am v`zut mai \nt\i \n Marfa [i

banii [i-am zis c` o s` mai auzim de el.Ceea ce s-a [i \nt\mplat imediat, el av\ndo presta]ie memorabil`al`turi de o gravid`,

\ntr-un celebru se-rial de pe Acas`TV. Dar rolul luiPapadopol \n [ti-rea noastr` esteabsolut episodic [ise termin` chiaraici: o dat` cu des-p`r]irea lui brusc`,dramatic`, de t\n`raactri]` Anemona Nicules-cu. Despre Anemona (fost`component` a trupei A.S.I.A., absol-

vent` de particular`, debutant` la TNB \npiesa Cadavrul viu,\n regia personajuluide banc Gelu Colceag) speram, de dra-gul nostru, s` nu fie vorba niciodat`.

n]elege]i, e genul acela de tip` la mod`,care, \n liceu, la Constan]a, [i-a f`cut sin-gur` piercing \n buric [i a luat-o Sal-

varea pentru c` \ncepuse s` p`teze co- vorul. Dar mergem mai departe, \namintirea marelui succes de public \ncare era vorba despre o valiz`, inima ta[i patru personaje foarte comice, \n

c`utarea unei vize de America. Sau deAsia, oric\t de stupid ar suna. Cert estec`, dup` episodul cu Papadopol, Anemona[i-a g`sit recent un alt suflet-pereche, cuinim` de artist: compozitorul Andrei Ke-restely, fiul maestrului Jolt Kerestely,

contemporan cu Gic`Petrescu [i feti-

]ele dulci de al-t`dat`. C\t de-spre Andrei, elcompune azi [iorchestreaz`peste c\teva mi-nute tot ce prin-

de (de la Si[u dinLa Familia p\n` la

tristul personaj care esteAdrian Enache, al`turi de care

Andrei a c\[tigat Trofeul Mamaia2002). Papadopole, nu fi trist! Im-

portant e c` Anemona s-a mutat cumicul Kerestely, \nc` din a doua jum`tatea primului act. Printre pic`turi [i cartofipr`ji]i cu orice, ea joac` \n vreo cincipiese la Na]ional, el compune pentrugemenele de la Indiggo. Ce poate fi maifrumos \ntr-o rela]ie? Sincer, noi am fipreferat s` scriem c` via]a sexual`, darcu o actri]` at\t necunoscut` [i poliva-lent` ca Anemona, nu se [tie niciodat`.

Ploaia de Kerestely

frumoasa

[i chestia

17academia CA}AVENCUNr. 9, 2-8 martie 2004

q Brusc, \ncepu s` emit` pesatelit (satelitul Sirius, ca s`

v` spui drept) postul OlteniaTV. Fusei s`-l v`d la cineva pe

calculator [i bine ar`ta ea, tele-viziunea afaceristului Samir

Spr\ncean` din Craiova, care fu

mare negustor de spirtoase f`r`timbru (acuzat \n 2002 de evazi-

une fiscal`, \n[el`ciune, fals [iuz de fals). Filme americane,

emisiuni \n direct, promo-urif\[ne]e, treab` finu]`, vericule!

Auzir`]i cine se mai b`g` \n

combina]ie cu Samir la OlteniaTV? Cic` localul Gigi Ne]oiu [i

un domn mare de la Bucure[ti,Nicu Ghear`, pe care \ns` nu-i

g`sii \n acte, dar, pe de alt`parte, ce nevoie or avea ei de

facturi?

q Andreea Berecleanu [i Andrei

Zaharescu [i-au luat cas` \nB`neasa, unde se mut` \n aces-

te zile. Deci s\ntem curio[i ceanume din casa asta a primit

[pag` Zaharescu, dup` vechiu-i

obicei: casa, pijamalele Steil-man din [ifonierul din dormitor

sau papucii Shang-Lyang de lau[`?

q Pentru a m\nca o p\ine-n plus

la fiecare salariu, unii angaja]i

de la Realitatea TV au semnatun contract de fidelitate pe 3

(trei) ani, \n schimbul unor micimilioane (dou`) pe [tatul de

plat`. Cazul lui Robert Turcescu(revela]ia stagiunii) e pu]in mai

complex. Conform contractului,se pare c` moderatorul emisiu-

nii 100% r`m\ne \n custodia luiAndronic p\n`-n 2005 (\n caz

contrar, Turcescu urm\nd s`

pl`teasc` ni[te daune de jdemii de parai). P\n` atunci, Tuc`

poate s` doarm` lini[tit.

q O veste bun` pentru b`ie]iidin redac]ie, cu dedica]ie spe-

cial` pentru Big G`bi]` Dro-

geanu: Oana Andoni (blonda dela Ia[i, corespondent PRO TV de

mare impresie artistic`) are[anse mari s` prezinte Un alt

fel de jurnal, noul format de[tiri care va fi difuzat \n week-

end la PRO TV. Jurnalul intr` pe

sticl` peste dou` s`pt`m\ni [i vacuprinde [tiri hard, fapte di-

verse [i alte groz`vii din reper-toriul interna]ional.

q Noile aventuri ale Mihaelei

R`dulescu la Antena 1 \ncep pe

15 martie. Emisiunea-concurs pecare o va prezenta se nume[te,

cel mai probabil, Secrete defamilie. Iar primul secret care

nu va fi dezv`luit aici este c\t acostat, domnule Elan, emisiunea

Galade la B1 TV [i cine mai

acoper`, domnule Bobby, pier-derile ei din nema publicitate?

Domenica in famiglie

VIP-ude la cablu b\rfe din televiziune

A fost \n A.S.I.A. Acum s-a mutat la el acas`

Anemona, \ntr-o pies` de amorcu compozitorul Andrei Kerestely

dosarele hardcore

De[i \n ziua \n care scriam aceste r\nduri mair`m`seser` doar patru zile p\n` la lansarea lui Cold

Mountain\n Romnia, la Bra[ov, iarSt`p\nul ine-lelorc\[tiga deta[at un[pe Oscaruri de neam prost,pe noi ne interesau, normal, [tirile inspirate dinfapte reale. Anume c` regizorul Anthony Minghella(The English Patient, Talented Mr. Ripley [i altele) ar`mas at\t de pl`cut impresionat de frumuse]ile pa-triei noastre de la Bra[ov (unde s-a tras Cold Moun-tain [i, dac`-i credem pe b`ie]ii de la The Sun, NicoleKidman cu Jude Law), \nc\t s-a decis s`-[i cumpereo vil` de vacan]` pe-aici, prin zon`: Bra[ov, R\[nov,Bran. Cu ocazia lans`rii de la Bra[ov, el va vizitani[te loca]ii bine dotate, cu tot ce trebuie, [i se va de-cide asupra num`rului mare de camere.

Astfel, celebrul regizor englez (\n foto, al`turi deNicole [i Jude)va putea deveni, \n sf\r[it, vecin cuCerbul de Aur, Valer Dorneanu (ditai cocioaba,genul rustic, la ie[irea din Bra[ov), C.V. Tudor (cas`de vacan]` [i concediu medical, la Bran) sau, cu pu]inefort, chiar cu Adrian N`stase (un viloi arogant, cu24 de camere, la Predeal). N-ar fi atunci exclus s-o

vedem pe Dana cum vine cu elicoperul \n vizit` la Min-ghella, s`-i cear` un kil de orez [i 500.000 de parai

\mprumut, p\n` se-ntoarce b`rbatu-s`u de la munc`.

Ho]car de la Renta

Dup` dublele dinCold Mountain[i plasa de la Oscar

Anthony Minghella \[i trageo cas` de vacan]` la Bra[ov

8/6/2019 Catavencu 03 2 2004

17/30

8/6/2019 Catavencu 03 2 2004

18/30

8/6/2019 Catavencu 03 2 2004

19/30

cornude umbr`

Acest anun] de pe o strad` dincomuna Cornu arat` ce notorie-tate a c`p`tat premierul. Din p`-cate, credem c` nu \i intereseaz`dec\t ca fapt divers pe cititoriino[tri, care s\nt la fel de s`racica [i noi. Noi [i ai no[tri nu vomputea s` corespundem niciodat`profilului unui cump`r`tor inte-resat de zona asta. Un anun] caV\nd vil` 30 camere, gresie fa-ian]`, zona Adrian N`stase ne

va l`sa \ntotdeauna nep`s`tori.Cum \l las` [i pe premier, caretinde deja mai sus, poate chiar laforme de relief: Cmpia AdrianN`stase, Dealul N`st`[elul Micsau Balta Danei.

Vezica imobiliar`

Stima]i consumatori, nu s\ntC`t`lin Radu T`nase [i v` trans-mit din avionul cu care o dele-ga]ie oficial` care \l con]inea [ipe premierul nostru s-a deplasatacum c\teva zile ca s` vad` Ir-landa de aproape. |n primul r\nd,trebuie s` v` spun c` doamnaaceea care anun]` c`l`torii de-spre vreme, altitudine [i reduce-rile din duty-free i s-a adresat ex-clusiv domnului prim-ministru,restul lumii nu a contat. Apoi,de[i avionul era dotat cu stewar-

dese tinerele, de tip corpul debalet de laSurprize, surprize, s-azburat pe principiul stewardesab`tr\n` duce cafeaua mai bun`,astfel c` pe domnul Adi l-a servitcea mai \n v\rst`, ca s` zicemdoar a[a, dintre ele. C\nd nimeninu se mai a[tepta, poporul romnaflat \n delega]ie a fost r`zbunatpentru faza cu anun]ul acela ex-clusivist. La aterizarea \n Du-blin, N`stase [i \nc` trei persoaneau trecut prin vam` \n mare vi-tez`, ceilal]i fiind opri]i pentru o

vizionare mai atent`. Ei bine,primul solicitat pentru control afost Eidriean Nasazi. EidrieanNastazi, please!, se tot auzeaprin aeroport, de[i Eidriean tre-cuse de mult. |ns` oamenii deacolo, care nu prind posturileTV de la noi, nu l-au recunoscut,semn c` mai e de lucrat v` da]iseama c` p\n` [i masorul luiMutu ar fi trecut cu coafeza luiKitty f`r` astfel de incidente?

Arogan]a Mare

Ne scriucer[etorii

O dat` cu \ncasarea potului celmare la 6 din 49, la Loteria Ro-mn` au sosit [i primele scrisoriadresate celor trei milionari \n pa-rai. Iat` numai c\teva exemple:

Alminteri Liliana, din Bucu-re[ti, profesoar`: Bun` ziua,m` numesc doamna profesoar`Lili din Bucure[ti. Visul nostru, alprofesorilor de la catedra de ana-liz` matematic`, este s` lu`mmasa o singur` dat` la restau-rantul Nababbo. Dup` calculelenoastre, asta s-ar putea \nt\mplafix \ntr-o miercuri pe la pr\nz, prinanul 2018, asta \n cazul \n care nesponsoriza]i [i dvs. cu suma de2.347 de dolari, c\t s` ne achit`mm`car scobitorile [i lum\narea depe mas`.

H. Rebenciuc, Bucure[ti, a-nonim: Partid la putere \n plin`campanie electoral` c`ut`m t\n`r,minim 1 milion de dolari, dispus lariscuri, maxim \nchisoare cu sus-pendare, care s` pun` um`rul latrecerea pragului electoral. Garan-t`m amortizarea investi]iei \nc`din primul an de mandat.

Tr`il` Mier`u, din Plopeni,[omer: S\ntem [apte fra] acs`mama a murit c\nd avea 14 aniiar tata nu munce[te \n Italia dincauza c` a fost arestat pentru furtdin buznare. Ajuta]ine [ipe no cuun ban dac` pute]i s` ne lom nijtehaine pe noi c` ne recunosc c`-l`torii c\nd mergem la serviciu [ine d` imediat jos din tramvai.

P\r] [i cer[etor

N`stase,un adev`ratlider zonal

Premierul, \n stare de celebritate

Un reportaj dinJurnalul Na-]ionalne dezv`luie localurile detain` \n care se adun` condu-cerile partidelor atunci c\nd elenu se scad. De exemplu: Vadimse adun` cu PRM la Casa Gor-

jean`, l\ng` PMB, tinerii libe-rali la White Horse, b`tr\nii li-berali la Hanul lui Manuc, pe-di[tii la McMonis, iar pese-di[tii la Cap[a. Din list` lip-sesc tinerii PUR, care cic` mai

m`n\nc` pe la Kulinoriada,atunci c\nd nu au chef de scan-dal ca s` mearg` la Petri[orsau la Buc`t`ria lui Radu,precum [i b`tr\nii ]`r`ni[ti,care \[i iau ceaiul cu medica-mente pe cele patru scaune dinfa]` rezervate v\rstnicilor dintroleibuzul 66, `la care duce peMo[ilor.

Mase-fripte

Politicienii se preg`tesc

de alegerile localuri

8/6/2019 Catavencu 03 2 2004

20/30

Cu un cec de c`l`toriepo]i ajunge departeTiberiu Postelnicu nu este un personaj la fel decunoscut ca Ioan Niculae (InterAgro, Asirom,Rafin`ria Astra etc.). Cei doi s\nt buni prieteni [i,imediat dup` ce Ioan Niculae a cump`rat pentruprima oar`, \n anul 2000, Societatea Na]ional` Tu-tunul Romnesc, Postelnicu a ajuns s` controleze(prin sereleul s`u, Total Distribution Group) dis-tribu]ia de ]igarete romne[ti, prelu\nd 80 la sut`din produc]ia SNTR. Prietenia cu Niculae a f`cut caPostelnicu s` devin` unul din ac]ionarii semnifica-tivi ai Asirom. |n anul 2001, Oficiul Na]ional de Pre-

venire [i Combatere a Sp`l`rii Banilor a documen-tat un caz tipic de sp`lare de bani: cump`rarea dececuri de c`l`torie \n valoare de un milion dedolari. Cump`r`torul se numea ([i \nc` se nume[te)Tiberiu Postelnicu. Cazul a fost mu[amalizat, poate[i pentru faptul c` Ioan Melinescu, pre[edintele Ofi-ciului, este prieten cu acest Postelnicu.

Cu o floare nu se faceevaziune fiscal`E bine s` fii demnitar \n Romnia! Ajungi s` cuno[titot felul de oameni, afaceri[ti, infractori [i a[a maideparte. Cu unii te po]i chiar \mprieteni. Ioan Meli-nescu, [eful Oficiului Na]ional de Prevenire [i Com-batere a Sp`l`rii Banilor, asta face: se

\mprietene[te. C\nd era mic, pesemne c` astaspunea: c\nd o s` fiu mare, o s` m` fac prieten.Acum, c` a ajuns mare, Melinescu s-a f`cut prietencu tot felul de interlopi. Unul dintre ei se nume[tePetre Leonid Mihai, florar. |n 2001-2002, acest

Mihai a fost cercetat de IGP pentru contraband` cuflori din Olanda. Le subevaluase la vam` c\t putuse[i el. |n plus, florarul mai f`cuse ni[te tranzac]ii du-bioase cu o firm`-fantom`, comi]\nd ni[te evaziunifiscale. Cazul a ajuns [i la Oficiul prietenului Meli-nescu, care era obligat s` raporteze mai departeParchetului. {i s` [ti]i c` a raportat, nu \nainte de ascoate din dosar filele cele mai compromi]`toare.

Vede]i, asta \nseamn` prietenie!

Gigi Becali a f`cutprimii pui vii. La AvicolaSocietate comercial`, 279 de miliarde de lei datorii,rate nepl`tite c`tre APAPS. Falimentar`. R`spundecotcod`cind la numele Avicola. Asta a cump`ratGigi Becali de la Florinel C`mar`. Deci e un fapt c`a cump`rat bolovanul produc`tor de pui [i datoriic`c`l`u (g`ina]i, ca s` respect`m adev`rul biologic).

|ntrebarea: ce dracu o s` fac` cu ea?! Varianta unu:Gigi e pretenar cu Seche, iar Florinel e finul luiSeche, deci Gigi altruist [i salvat Florinel. Numai c`Florinel nu e chiar cer[etorul din tramvai s`-i deaGigi 100 de parai [i s`-l scoat` din foame, dimpre-un` cu mama [i tata care nu munce[te. Deci vari-anta unu sc\r]\ie. Varianta doi: Gigi e pretenar cuSeche, iar Florinel e finul lui Seche, deci Gigi nu-ialtruist, ci doar \ndatorat la Seche. Posibil transfe-ruri juc`tori, posibil blat. A? Merge? Varianta trei:Gigi interesat teren de sub Avicola, deci afacereimobiliar` pe termen lung. Iar ultima variant`: Gigic`lcat urme N`stase [i vrea ferm` de g`ini. S`

vedem dac` are prin anturaj pe cineva care s` [ties`-i numere ou`le m`car p\n` la 10. Ne \ndoim.

Yasser ArAPAPS

21academia CA}AVENCUNr. 9, 2-8 martie 2004

capitalulfra]ilor marx

Face]i ochii mari, n`rile mici[i trage]i cu putere aer \n ven` urmeaz` un material cu marepriz` la pu[timea de azi. {i c\ndspun priz`, neap`rat m` g\ndescla ni[te substan]e care de regul`se prizeaz`. Ne vom apleca aiciasupra unui anume tip de co-mer], profund ilegal, tenebros deimoral [i al dracului de rentabil.V` vom spune o poveste desprere]elele de trafic de droguri caretrec prin Romnia. {i folosesc,\n parte, vechile filiere est-eu-ropene de comer] cu armament,f`cute de comuni[ti [i de ]`rilelumii a treia. Nu \ncerca]i s`face]i [i dumneavoastr` astaacas` (sta]i lini[ti]i, nici n-a]iavea cum!).

Filiera african`.A luat fiin-]` \n primele dou` mandate con-stitu]ionale ale lui Ion Iliescu [iare ca principal obiect de acti-vitate ha[i[ul. Traseul filiereipleac` din Pakistan, unde sefabric` drogul, [i apoi [erpuie[te

prin Kenya, Israel, Africa de Sud[i Europa. |n Europa, primulpopas este portul Constan]a, aldoilea, pl`m\nii c\torva localnici,iar al treilea, se pare, Germania,

via Polonia.Filiera Docmanov(de-

funct`). A func]ionat p\n` acumc\]iva ani [i s-a ocupat de co-cain`. Drogul venea din Ucrai-na, o ardea un pic la linguri]`prin Timi[oara [i Arad, iar apoiajungea \n Italia. Filiera Doc-manov nu mai exist`, a fost ani-hilat`. Dar nu de poli]ie, ci de ofilier` concurent` mult mai pu-ternic`.

Filiera concurent` este Filie-ra rus`. Adic` mafia rus` dinBasarabia [i Moldova. La un mo-ment dat, despre aceasta se [tiac` este condus` de un anumeVadim. Nu-i vorba de VadimTudor, tribunul n-are treab` cuastfel de stupefiante pe el s`-l

\ntreba]i de mafia calmantelor,cel mult. Ca s` c\[tige r`zboiulcu vechea filier`, acest Vadim a

dus o b`t`lie crunt` cu vamaromneasc` pre] de c\teva zecide vile de vame[.

Filera Lombardi. Este filie-ra na[ilor din Ndraghetta, cupunct de lucru la Satu Mare.Traseul drogului (heroin`) esteTurcia Romnia Ungaria

Austria Italia.Filiera Sacra Corona Uni-

ta. Tot cu heroina [i asta. Dro-gul, care ajunge \n final \n Italia,provine tot din Turcia, ]ar` carese pare c` ar furniza peste ju-m`tate din heroina ce tranzi-teaz` Romnia.

Filiera binladez`. Obiect deactivitate: tot heroina. Cap depod: Afganistan. Despre aceast`filier` a existat suspiciunea c` afost ajutat` o vreme de Armata a14-a. Cert e c` drogul intr` \nRomnia prin Moldova [i Ucrai-na, pleac` apoi prin Ungaria [iSlovacia [i se ramific` \nspreGermania, Austria, Italia, Belgia[i Olanda.

(Dac` p\n` s`pt`m\na care vine m` hot`r`sc s` plec din]ar`, poate am s` v` spun \nnum`rul urm`tor [i despre Fi-liera chinez`.)

Cocain [i Abel

{tii drog,faci bani

Din nou la cass`

Nici nu [tim de unde s`\ncepem acest text: de la le-

galizarea deturn`rii de fonduri?De la [menuirea unui scaun?De la gaura \n bugetul public?Chiar nu [tim. Mai bine o lu`mcronologic. De la 1 ianuarie2004. C\nd a intrat \n vigoareHG 1.574/18.12.2003, care\nfiin]eaz` Agen]ia Na]ional` deAdministrare Fiscal`. Aceast`

autoritate are ca sarcin` co-lectarea veniturilor bugetuluiasigur`rilor sociale de stat,bugetului asigur`rilor pentru[omaj, bugetului Fonduluina]ional unic de asigur`ri so-ciale de s`n`tate (cf. art. 19).Deci firmele nu se mai duc laCasa de Pensii, la cea de Asi-gur`ri de S`n`tate sau la {omajs` dea banul de impozite, cimerg direct la ANAF. Care, dup`ce ia banii, \i redistribuie eaunde trebuie, \n burta mare [i

ur\t mirositoare a guvernului,acesta folosindu-i cum vreamu[chiul lui electoral. S-a mai

\nt\mplat a[a ceva, da atuncise chema deturnare de fonduri.

Acum se va chema aprobat` de ANAF. Pentru aceast` nou`c`pu[` guvernamental` vorlucra (cf. organigramei), se vorface c` muncesc nu mai pu]inde 355 de angaja]i, iar t`tucul ei

va fi ministrul secretar de statNicolae Pl`ia[u.

S` zicem c` p\n` aici a fostplanul macro. O s` continu`mcu o mostr` de micro. De exem-plu, cum se nume[te un [ef

ANAF \n teritoriu. P`i, uite cum:se uit` Pl`ia[u la Direc]iile deFinan]e locale [i \ntreab`: Careare mai multe bube \n cap?. Laaceast` \ntrebare, de la Ia[i a

venit urm`torul r`spuns: Vic-torel Lupu ([eful Fiscului) [i

Ioan Grigoriu (adjunctul lui).Victorel Lupu are o bub` foartepenal`, s`racul, de la progeni-tur`: fiu-su, Lucian Lupu, a ]e-puit vreo cinci firme cu cecurif`r` acoperire [i s-a f`cut cudosar pentru \n[el`ciune. Gri-goriu, \n schimb, a lucrat singurpentru bub`: se cheam` GECAF[i este o firm` de contabilitate

\nfiin]at` [i de]inut`, acum, deactuala nevast`, Du]ica Nechi-for. Ni[te oameni r`i spun c`,dac` ai o contabilitate vrai[te,]i-o rezolv` GECAF de nici ANAFnu mai are ce s`-]i fac`. Evident,[eful ANAF la Ia[i este Grigoriu(c` doar nu puteau s`-l pun` [efpe fiul lui Lupu, nu?). S` nu-]i

vin` s` dai de p`m\nt cu bascaplin` de m`run]i[ [i s` exclamiTu-i ANAFura m`-sii de fisca-litate!?

Tacsu pe valoareaad`ugat`

Doar o tax` s`-]i mai pun

Guvernul ne mai bag`o m\n` de ajutor \n buzunar

8/6/2019 Catavencu 03 2 2004

21/30

23academia CA}AVENCUNr. 9, 2-8 martie 2004

CLO{CACU

PUII DE [aur

Niciodat` nu sim]i mai binediferen]a dintre spiritul latin [ioricare altul din lume dect caatunci cnd treci din Japonia \nAlaska, traversezi toat` Ameri-ca, f`cnd slalom printre rotofeinesimti]i, care nu ar l`sa o firi-mitur` \n farfuriile umplutepn` la refuz cu cel mai junk-food de pe planet` [i ajungi\ntr-un final \n dolce farniente mexican, unde timpulare parc` alt` valoare. Asta amsim]it [i noi. O mare bucurie!Dar cea mai mare bucurie amavut-o cnd, \n pia]a central` aora[ului, timpul a mai \ncetinitviteza, l`snd locul lenei [iacordurilor de chitar` [i trom-pete ale mariachi-lor. Ce poatefi mai frumos dect vreo 50 delustragii care te \ndeamn` cuapelativul Senior s` \]i rupi10 minute din via]` ca s` cite[tiziarul sau s` cuge]i la ne-murirea sufletului \n timp ceunul \]i face pantofii lun`?!Mncarea este din ce \n ce maibun`, gustoas` [i, paradoxal,descoperim [i asem`n`ri cumncarea de-acas`. A[a c`,dac` [tii ce s` ceri, po]i primioricnd o iahnie de fasoleb`tut` cu crn`ciori [i garni-tur` de gogonele murate, ca s`nu mai vorbesc de o sopa de

tripas, ce altceva dect o ciorb`de burt`, care [i aici, ca [i lanoi, se recomand` dup` o noap-te grea [i care, culmea, se dregetot cu o]et, usturoi [i ou crud.V-a]i prins ct de prost am mn-cat \n America?!

Dar nu avem timp prea multde Guadalajara, pentru c` Ha-

vana ne a[teapt`: c`l`torie \ntimp, b`ie]i! La fel ca \n Rom-nia, pe vremea lui nea Nicu!Cubanezu e asuprit r`u de tot;nu are voie s` plece nic`ieri,dect eventual s` \[i ri[te via]ac`tre Florida, nu are acces lanici un alt canal de televiziunedect cel cubanez, iar despre In-ternet sau telefon mobil nici nupoate fi vorba. Havana p`strea-z` urmele gloriei avute \n 50,dar comunismul [i timpul aum`cinat aproape totul pn` ladegradare general`. Doar locu-rile pentru turi[ti fac excep]ie.

Aici totul e posibil. Peugeot-ulsau Mercedes-ul ultimul tippoart` turistul str`in oriunde,cu condi]ia s` scoat` paraiuldin buzunar. De altfel, totulpoate fi pl`tit \n dolari; de la

\nghe]at` la mojito-ul de dup`masa de sear`, prin discotecilecu intrare \n valut`, \n fa]ac`rora a[teapt` crduri de fete,

care nu au acces acolo dect \n-so]ite de str`ini. Trai pe v`trai!P`r`sim Cuba cu un gust amar,poate din cauza faptului c` nune vine s` credem ct de repedeam uitat [i ne \ntoarcem \nMexic, pentru c` doar de acoloputem zbura c`tre Brazilia.

Aici, problema se pune dac`\]i place samba sau nu. Pentruc`, \n perioada Carnavalului,pn` la 5 diminea]a, \n orice locdin Rio ai fi, sute de tobe \]i batacela[i ritm \n creier. Sambasi, trabajo no! Carnavalul de laRio, v`zut de la fa]a locului,este, \n realitate, o afacere demilioane de parai. Atta risip`

de butaforie [i atta mizerie nuam mai v`zut \n via]a mea! |nprimele ore ale serii, lumea

\ncepe s` se pi[e, c`utndlocurile mai \ntunecate, dar pem`sur` ce noaptea \nghiteora[ul [i ]iganezii `[tia debrazilieni \nghit beri \n ne[tire,parc` prind curaj [i \ncep s` sepi[e peste tot. Pn` [i turi[tiise pi[` al`turi de ei. C`tre di-minea]`, jumate se pi[`, jumatedanseaz`. A[a c` v` imagina]icum pute ora[ul `la! Ceea cem` oftic` cel mai tare este c`nu [tiu ce pile au avut sau ce[pag` au dat los brazileros, deau prins o reparti]ie a[a bun`,pentru c` ora[ul este pozi]ionat

superb, \nconjurat de nenum`-rate plaje, care mai de care maifrumoase, cu vedere spre insuleexotic laminate, toate dominate[i parc` date \n grija Christ-ului Redentor. Timp de 4 zile,milioane de oameni au dansatne\ntrerupt, care mai de caremai l`ud`ro[i, prezentndu-[i[coala de samba ca fiind ceamai tare din parcare, trecndprin sambadrom, c`]`ra]i peni[te kitschoptere de care ale-gorice, ca s` fie ale[i ReginaBalului, [i b`ie]i [i fete, la gr`-mad`, pentru c` oricum jum`-tate din ei sunt travesti]i.

Dan CHI{U

Banul UEochiul draculuiS` [ti]i c` [i din jude]e periferice sepot scoate bani. Nu trebuie s` stai laBucure[ti, nu trebuie s` ai vil` l\ng`Becali sau \n Cotroceni. Ia fi]i aten]i!Acum c\teva s`pt`m\ni \ncepusem s`scriem [i s` punem ni[te \ntreb`ri le-gate de un program GRASP, de asisten-]` [i strategie de dezvoltare a jude]uluiBr`ila. Nu era vorba dec\t de 20.000de parai c\[tiga]i, \n urma unei licita]ii

\ntre diferite institu]ii, de c`tre o uni-versitate particular` unde predau ni[teoameni pesedi[ti afla]i \n comisia carea organizat licita]ia. Pre[edintele Con-siliului Jude]ean, Aurel Simionescu,preda la Universitatea Brncoveanu,iar banii s-au dus, deloc surprinz`tor,de la el tot la el. Pentru ast`zi am aflatlucruri noi. Ca s` vezi: dac` banii seduceau la Camera de Comer], de ase-menea aflat` \n competi]ie pentruaceste fonduri, d`deau peste pesedis-tul Ion Chiriacescu, care preda [i el laparticular`. Pentru c` noi nu ]inem cuPSD-ul, am putea s` zicem: mai binec` nu i-a luat Chiriacescu. Dac` \ns`banii ajungeau la ADR (Agen]ia pentruDezvoltare Regional`), teoretic cea maiprofi institu]ie dintre cele care au lici-tat, s-ar fi lovit de Lumini]a Mihailov,directoarea de aici care este [i fina luiAurel Simionescu, [eful ConsiliuluiJude]ean [i profesor la particular`.

|n]elege]i? Oricare institu]ie i-ar fi luat,tot la ei ar fi ajuns banii. {i s\ntem,iat`, \n situa]ia c` nu [tim cu cine s`]inem, pentru c` PSD-ul este peste tot.

R`pirea din parai

Ori la bal,ori la carnaval

Dan Chi[u [i C`t`lin Mih`escu, re\ntor[i \n emisfera sudic`,de data asta cu capul \n sus

Mitrea [i Adrian Premieru Minune c\nt` ANLNu, acelea nu s\nt cheile de la

telecomanda scaunului nouluiMer]an al lui Miron Mitrea. S\ntcheile de la casele ANL pentrutinerii care-[i permit p`rin]i

\nst`ri]i, cu pile la PSD. V` rug`ms` observa]i gestul ministrului.Parc-ar fi na[ la nunt`, cel pu]in,ori na[ la mafia programelor so-ciale, cel mult. S` tr`iasc` na[umare, n-a m\ncat, n-a b`ut! Doar af`cut promisiuni. S` vin` repedemirele cu cear[aful de documente,s` vedem [i noi dac` mireasa are

vreo pat` la dosar. Ce vrem s` [tim:e nunt` cu dar \n plic sau se

vireaz` direct \n cont, ca s` n-avemprobleme?

Agen]ia Na]ional`pentru Lecuin]e

B`iC`t`line, ia fii atent ce

gagici mi[to la Muzeul {colilor deSamba! C\t e intrarea? Un dolar!!! Mam``,

ne-a rupt! Ia d`-mi saco[a cu legitima]ii, s`v`d cu ce pot s` intru gratis: cu aia de ra-lisateur de cinma franais, cu aia de pa-

tron de festivaluri sau cu carnetu destudent la Ziaristic`?

8/6/2019 Catavencu 03 2 2004

22/30

8/6/2019 Catavencu 03 2 2004

23/30

s O firm` din SUA a pus lapunct o pereche de aripi cu careoamenii pot lini[ti]i s` planeze

n picaj f`r` s` se accidenteze. ]i dai drumul din avion [i, cuajutorul aripilor, te plimbi u[or[i lin pn` cnd aterizezi. Mair`mne ca ingineria genetic` s`produc`, n corpul nostru, unmotora[ la picioare [i o elice lacap! s Un fermier britanic afost amendat de poli]i[ti pentruc` a l`sat dou` cadavre de vacila marginea drumului pentru afi ridicate de gunoieri. Motivulinvocat de purt`torii de uni-form` nu a fost nicidecum polu-area mediului, ci faptul c` vaci-le au fost socotite vehicule ne-supravegheate parcate nere-gulamentar. Bine c` poli]i[tii, nde[tept`ciunea lor, nu le-au blo-cat ro]ile! s De[i din punct de

vedere fizic e bine mersi, Sad-dam Hussein i ngrijoreaz` pemedici prin starea psihic` foarteneobi[nuit`. Fostul dictator bol-borose[te fraze f`r` n]eles, esteilogic, tresare n somn, e neli-ni[tit. Te pomene[ti c` o fi ne-bun! s Biserica Catolic` a An-gliei [i }`rii Galilor a distribuito bro[ur` credincio[ilor s`icerndu-le s` iubeasc` taxele [is` le achite. Altfel, probabil,Dumnezeu le va taxa zgrceniaca pe un p`cat!s n Singapore,la Gr`dina Zoologic`, vizitatoriiau avut surpriza s` vad` ur[i po-

lari cu blana verde! Aspectul cro-matic deosebit nu se datoreaz`cine [tie c`rei [mecherii comer-ciale ci, pur [i simplu, unei algedezvoltate n exces n blana ani-malelor. Iat` c` regnurile se

amestec` ncet-ncet, de auajuns ur[ii s` se nverzeasc`.Oare c`rui animal i vor cre[teprimele frunze?

AgenCIA de pres`

s`pt`m\na str`inilor

popoarele

denigratoare

25academia CA}AVENCUNr. 9, 2-8 martie 2004

Marius Vasile (Negre[ti-Oa[, jud. Satu Mare): A[a-i, \nnr. 6 al revistei, Marius Oprea l-a confundat pe apostolul Tomacu Petru. Petru s-a lep`dat detrei ori de Isus \nainte s` c\ntecoco[ul. Ne cerem scuze [i fa-cem cuvenita rectificare.

Dr. Mihai Zamfir (Bu-cure[ti): {tefan Furtun` (1860-1937) a fost ziarist [i directorgeneral al Serviciului zootehnic[i sanitar veterinar civil. Ascris, printre altele, lucrareaDezenteria la oi. Nu am [tirede leg`tura sa cu r`scoala de la1907. |n orice caz, nu comuni[tiil-au inventat. Pe vremuri stradase numea General Angelescu.

Anonim (Bucure[ti): Cumar putea s` fie bine \n pu[c`rie,c\nd \n libertate e cum ar trebuis` fie \n pu[c`rie?

Secu de la poz. 1501 (Bu-cure[ti?): Ne \ntrebi dac` n-amauzit dictonul Despre mor]inumai de bine. De auzit, amauzit, dar el nu se aplic` fo[tilorsecuri[ti. Nu de alta, dar s-ar\ntoarce \n morm\nt victimelelor. Cu Doina[ nu avem nimic.Chestia e c` el a avut ceva de\mp`r]it cu scriitorii.

Drago[ Bora (Bac`u): Ofirm` care vinde foi de dafin [i

are ca deviz` credin]a \n Dum-nezeu precis c` ascunde cevanecurat. Habar n-am dac` dafin-ul cre[te [i \n paradis, a[a cumsus]ine firma respectiv`, dar nu

v`d nici un motiv s` nu creasc`.Cum ar pune \ngerii mur`turidac` n-ar avea foi de dafin?

Tiberiu-Mihai Sturzu(Boto[ani): Schi]a ta are umor,dar noi nu public`m literatur`.

Anghel Petrache Roman(Ploie[ti): Din p`cate, de peurma poeziei nu se poate tr`i,dar nu din cauza astaAcademiaCa]avencu nu public` poezie.

{tefan AGOPIAN

r`spunsuri la scrisori Drag` Busol`,snt debusolat!De cnd s-a introdus noul serviciu de

Busol` Connex [tiu nu numai pe celume tr`iesc, dar [i pe ce str`zi m`

poart` pa[ii. Cu toate acestea, am o

mic` problem`: eu locuiesc pe C`l`-ra[ilor, n Bucure[ti, [i, adesea, cnd

stau acas`, asta scrie [i la mine pe te-lefon. Dar, adesea, \mi apare c` m-a[

afla pe strada Agricultori, n Pia]aMuncii, pe Bulevardul Decebal, pe

Mihai Bravu sau chiar, mergnd mai

departe, pe Pache Protopopescu. Nun]eleg exact, s-ar putea s` fie vorba

cumva [i de introducerea unui nouserviciu de TT ee ll ee pp oo rr tt aa rr ee ? {i, doi roman,

sper c` nu voi primi cumva facturamut`rilor de pe o strad` pe alta!

(I.T.M.)

Nu de team-buildingm` temCa s` nu r`m\n` [i wee-kend-ul acestaacas`, conducereaAcademiei Ca]aven-

cu [i-a luat angaja]ii cu autocarul [i i-adus la Poiana Bra[ov, la team-building.

Ac]iunea a \nceput cu un referat despre

comunicarea \ntre departamente [i a[aa continuat. Din fericire, seara, atmos-

fera s-a mai \ncins [i s-a l`sat chiar cuv`rsare de vin fiert. Victime au fost un

berbecu] tras la pro]ap de fa]` cu toat`lumea, un porc f`cut gr`tar [i ni[te

frig`rui de pui care s-au dat prea aproa-

pe de focul de tab`r`. Mul]umiri gazdei,dna Boia, pe care o g`si]i la terasa din

spatele discotecii Capra Neagr`.

Michael Gust

8/6/2019 Catavencu 03 2 2004

24/30

26 academia CA}AVENCUNr. 9, 2-8 martie 2004

coana mi]a

beletrista

qO excelent` analiz` a rela-]iei autor-critic literar face IoanaPrvulescu \nRomnia literar`,nr. 7 (25 febr. 2 martie). Oric\tde autori am fi, nu putem s` nufim de acord cu Ioana Prvules-cu: Un autor vrea o critic` se-

ver` la o carte ratat` a colegului,dar nu admite nici cea mai mic`re]inere la propria carte. Saupentru autor, criticul este ne-demn de acest nume doar atuncic\nd scrie r`u despre cartea lui,de[i, dac` ne g\ndim bine,rata-

rea critic` prin laud`e la fel defrecvent`. Patimile autorilor vordura at\ta timp c\t se vor sup`ranumai pe eroarea de judecat`negativ`, nu [i pe cronica lauda-tiv nedreapt`. Cum spuneam,Ioana are dreptate, dar nu v`d,oric\te eforturi a[ face, cum artrebui s` arate lumea aia \n careun autor s` se supere c` a fost

l`udat pe nedrept. Cu toate c`,sincer s` fiu, n-am murit de pl`-cere atunci c\nd am fost l`udat[i am constatat c` respectivul cri-tic fie a citit (mai cur\nd r`sfoit)superficial cartea, fie a citit-o,dar n-a \n]eles nimic din ea. Edrept \ns` c` nu m-am sup`ratpe el. De c\nd lumea, laudele es-tompeaz` superficialitatea sauprostia.qArticolul Ioanei Prvu-lescu se intituleaz` Patimile [im`re]ia criticii literare, titlu ca-re trimite la un titlu celebru al luiBalzac, Splendeurs et misresdes courtisanes. S` fi vrut IoanaPrvulescu s` ne sugereze c`

\ntre critica literar` [i curtezan`este o oarecare leg`tur`? Nu dealta, darcurtezan`are [i sensulde femeie de moravuri u[oare(care se deosebe[te de o prosti-tuat` prin spiritul ei, prin mani-erele elegante). ({t. A.)

qnRomnia literar`, nr. 7,Alex Florian de la Centrul deMonitorizare [i Combatere a An-tisemitismului din Romnia [icere, n sfr[it, scuze pentru acu-za]ia adresat` domnului MirceaMih`ie[ cum c` acesta ar fi in-

ventat un citat laudativ referitorla Vadim aflat pe site-ul organi-za]iei sus-amintite, e drept, vari-anta n limba englez` a acestu-ia. Dac` M.M. nu a inventat cita-tul, nsemn` c` el a existat, Va-dim fiind prezentat ca un inte-lectual foarte elocvent, care nupierde nici o ocazie pentru a-[idemonstra vasta capacitate inte-lectual`. Cam nasoal` situa]ia,semn ori c` domnii de la Centrulde Combatere a Antisemitismu-lui nu au fost vigilen]i, ori c` Va-dim are o mn` att de lung` n-ct a reu[it s`-[i fac` lobby (prinNati Meir? prin Eyal Arad?) lainstitu]ia care ar fi trebuit s` ldema[te prima pentru antise-mitismul f`r` echivoc al Tribu-nului. Credem c` domnii de laacel Centru nu ar trebui s`-[icear` scuze doar de la Mircea

Mih`ie[, ci de la to]i cei cares-ar fi putut l`sa p`c`li]i de bunalor credin]`. Oricum, scrisoareadeschis` din Romnia literar`este un prim produs din ceea ces-ar putea s` se nfiripeze, anu-me industria scuzelor pentruetichetele gre[ite puse [i ntr-oparte, [i n alta. Dar, dac` Vadimeste numit intelectual fin, atuncie normal ca un intelectual au-tentic s` fie numit oricum alt-cumva! q R`zvan Theodorescu[i-a cam pierdut cump`tul n ul-timul timp [i asta-l face s`-[i deaarama pe fa]`. Recent, ntr-uninterviu (nu spui unde, revist`important`!), R.T. l-a f`cut peGabriel Liiceanu librar, nu pen-tru a-i l`uda munca de editor, cipentru a-l ridiculiza. Dac` a[as\nt de bulib`[ite criteriile valo-rice ale ministrului, putem s`-lsocotim [i noi pe el drept unchel care s-a ncurcat cu o func-]ionar` subaltern`, iar bunul luiamic F`nu[ Neagu e [i r`mnedoar un [pri]ar gras [i asudat.(I. M.)

show biz da cul]iCraii de curtezan` veche

Via]a e ca o cutie de ciocolat` da' de-aia unii sufer`, pentru c`numai c\]iva sorb romul din bomboane. Tetelu face deschidereala prim`var` cu ziua lui Iliescu [i Ziua Femeii!

Nu cred c` s\nt mul]i aceia pecare nceputul anilor 90 s`-i fiprins f`r` s` cumpere m`car ocarte de Eliade, Cioran, Noica sauVulc`nescu. Erau vremuri cnd}u]ea ap`rea la televizor mai ce-

va ca Andreea Marin, iar disci-poliipoten]iali se nghesuiau s`-ibage reportofonul n gur` ma-relui muribund ca s`-i smulg`nostalgii delicioase sau profe]iiincandescente. Cioran f`cea tira-

je cam ca Sven Hassel sau Pa-cepa, iar Pa]urc` zdr`ng`nea lachitar` prin Pia]a Universit`]ii,dac` mai ]ine]i minte. Ortodoxia[i interbelicii erau n mare vog`,iar lumea se nghesuia prin bise-rici [i pe la Humanitas, care pen-tru slujbe, care pentru c`r]i. Visultumultuos al reg`sirii unei spi-ritualit`]i interbelice neconta-

minate de comunism a f`cut dinto]i acei intelectuali ni[te idolipreistorici, parc`, ni[te sfin]i ai

vrstei de aur curat a romnis-mului. Au trecut ani [i, ncet-

ncet, istoria [i-a venit n fire, aap`rut [i s-a dus genera]ia PRO,iar interbelicii s-au c`rat tiptilc`tre biblioteci, disp`rnd cu-minte din libr`rii. S-au atenuatdramele istoriei dislocate dinmersul s`u de damblaua comu-nist`, oamenii au nceput s`cumpere TV Mania, nostalgiile au

\nceput s` aib` doar dimensiu-nile personale ale cozii la carne,ale cravatei ro[ii sau ale iubiriifa]` de profa de mate. B`trnii lplng pe Cea[c`, iar tinerii gn-desc c` nu era chiar nasol s` fiicopil n vremuri de foamete. Ge-nera]ia interbelicilor e undeva de-

Jurnalul lui TeteluDe[i nu s-a bucurat de glorie

n timpul vie]ii, n mod cert, Vir-gil Mazilescu va avea un loc pri-

vilegiat n literatura romn`.Dup` ce se va decanta imaginealui de marginal, de personaj pito-resc, [i va fi judecat numai dup`oper`, Mazilescu va fi a[ezat prin-tre creatorii de [coal`, printre re-

volu]ionarii sensibilit`]ii poetice[i inovatorii limbajului. Recentul

volum numit Opere* adun` toatescrierile mazilesciene, jum`tatede volum con]innd poeziile, iarrestul, din cele patru sute de pa-gini, fiind alc`tuit din publicis-tica literar` [i din Jurnal. Un jur-nal tragic, o cronic` a ultimuluis`u an de via]`, 1984. Paginiles\nt scrise, parc`, cu propriul sn-ge, poetul [i prive[te naintarearapid` spre moarte. Este o croni-c` a distrugerii, a abandonului

n alcool, o consemnare f`r` me-najamente a disper`rii pe carei-a provocat-o desp`r]irea de iu-bit`. Senza]ia pe care o ai citind

jurnalul este c` autorul lui [i vi-oleaz` propria singur`tate [i-[i

biciuie[te sensibilitatea. Jurna-lul nu face dect s` autentifice,f`r` anestezie, destinul de poetdamnat, nefericit [i unic, s` a-runce o lumin` crud` asupra o-perei, s` o mbog`]easc`, poate,cu un oftat autobiografic. n locs` v` vorbesc, ns`, despre ver-suri, m` gndesc s` reproduc,aici, n chip de omagiu, o poezie.S\nt convins c` pentru mul]i citi-tori va fi primul contact cu liricade o frumuse]e stranie a lui Vir-gil Mazilescu:mam` din revol-ta privighetorii // mam` din re-

volta privighetorii / mam` dez-l`n]uit` / mam` din toate oglin-zile / mam` tu r`suceai cheia a-ceasta a sngelui meu oprit / r`-suce[te tu cheia ncet ncet capentru furt.

Ioan T. MORAR

* Virgil Mazilescu, Opere, Editura

Muzeul Literaturii Romne,edi]ie alc`tuit` de Alexandru

Condeescu.

Norme ale durerii

munca cu cartea

Galeria na]ional` de filme ro-mne[ti nici m`car discutabile aultimilor ani s-a mbog`]it. La locde cinste lng` Noro, Maria sau

Raport despre starea na]iunii, avenit [i gloriosulDulcea saun` amor]ii*, un film de Andrei Blaierf`cut cu 700.000 de dolari, care a[i disp`rut de pe ecranele cine-matografelor din Bucure[ti, dincauza fricii directorilor c` la doispectatori pe s`pt`m\n` or s` deafaliment. 700.000 de coco ar fiputut fi bani pentru o capodoper`sau chiar mai multe. {i ce a ie[it?

Avem un scenariu slab [i filmatprost, cu un de]inut b`trn, Gheor-ghe Dinic`, pe care l apuc` miladin senin pentru un tip (implicat

\ntr-o chestie complicat` de laRevolu]ie) pe care trebuie s` lomoare la comand`. Deja primabub` a filmului. De ce i e mil`?{i \ntr-un film american de du-zin`, mila asta ar fi avut un rost,ar fi fost provocat` de ceva. Ceicare comand` asasinatul cum del-au ales pentru treaba asta pe celmai milos om din tot penitencia-rul? Avem [i ni[te actri]e care [iarat` ]]ele degeaba, \n manieradinA doua c`dere a Constantino-

polului. Binen]eles, n afar` deAbramburica, ea [i arat` ]]ele

pentru c` altceva nu are ce s` a-rate. Vocea ei strident` [i teatra-l`, perfect` pentruLa Bloc, stric`tot. {i ce p`cat c` Blaier nu [ties` \[i v\nd` filmul. Cu un afi[ po-trivit [i un slogan ca Un film cu]\]ele Abramburicii, ar fi avut a-ceea[i n`val` ca la A doua c`-

dere {i poate [i acelea[i profi-turi. Oricum, \n loc de acest filmlung [i slab, putea ie[i un filmporno scurt [i bun. Scena \n careDinic` vine \n celul` [i \i pune peto]i s` se masturbeze e revelatoa-re. Insisten]a cu care camera seopre[te pe chipul fiec`rui de]inut[i \i arat` schimonoselile dezv`-luie un talent ascuns \n aceast`direc]ie. Din moment ce episodulnu prea se justific` \n economiafilmului, [i nici un sens artisticprofund nu are, \n afar` de porno-grafie de bun` calitate, altceva nuprea mi-a sugerat. Una peste alta,un film pe care vi l-a[ recomanda,dac` a[ putea, dar nu pot.

Alexandru V~RZARU

*Dulcea saun` a mor]ii, regiaAndrei Blaier; cu Mitic` Popes-

cu, Gheorghe Dinic`, Val Theo-

dosiu, Costel Constantin, IrinaMovil`, Abramburica.

Dulcea saun` a mor]iicinematografului romnesc

parte, alungat` de grijile curente:UE, baroneasa, N`stase, alegeri.Cam `sta e contextul n care s-a

ntors printre noi Mircea Vulc`-nescu*. {i s-a ntors, am impre-sia, exact cnd trebuia. Un omcare a preferat s` sfin]easc` o ce-lul` de pu[c`rie dect s`-[i de-pun` c`r]ile pe un raft de biblio-tec`. Merit` un gnd [i merit` olectur` toat` povestea asta in-terbelic` a tinerei genera]iieliberat` dup` 1918 de idealulMarii Uniri la trup a Romnieitocmai pentru a se ocupa de spi-ritul ei. Este mai degrab` obse-sia lui Vulc`nescu dect a lui Eli-ade. Citind aceste gnduri ordo-nate, amestec ciudat de sociolo-

gie aplicat` [i ideologie cre[tin-na]ional`, m` apropii cumva nude tn`ra genera]ie a anilor30, ci de aceast` genera]ie b`-trioar` a anilor no[tri, etero-gen`, ni]elu[ postmodern`, mise-rupist`, r`spndit` pe mapa-mond ca o grip` aviar`, dar te-meinic vaccinat` mpotriva ori-c`rei ideologii. O genera]ie careare forma creierului fiec`ruiadintre membrii ei.

Alin IONESCU

* Mircea Vulc`nescu, Tn`ra

genera]ie, Editura Compania,2004.

Te salut genera]ie-n lan]uri,Te salut genera]ie-n blugi

cinem-a p\r\t

8/6/2019 Catavencu 03 2 2004

25/30

CARTONA{ULRO[u

cu tricolor

27academia CA}AVENCUNr. 9, 2-8 martie 2004

q Ne-a ajuns pe la urechi o poveste deiarn`, cu oameni de fotbal, c`r]i de joc [i

juc`tori de fotbal. Oamenii de fotbalerau a[a: un fost arbitru din Vaslui, un

patron cu nume de stadion din Bac`u,un patron cu renume de lovitur` de la

11 metri din Piatra Neam]. C`r]ile s\nt

cele cunoscute, iar fotbali[tii nu au nici ovin`. Cic` dup` ce s-au s`turat s` umble

cu mize de trei lei, adic` diferite sume \ndolari, au hot`r\t s` pun` jos juc`tori.

Probabil de aceea s-a \nt\mplat ca, \nscurt timp, c\]iva fotbali[ti s` se trezeasc`

transfera]i de la Ceahl`ul pe la Vaslui [iBac`u, fiind lua]i prin surprindere p\n` [i

antrenorii care s-au pomenit cu ni[te oa-

meni noi pe cap. Or s` ajung` s` joacepoker [i s` ias` un full de funda[i, doi

mijloca[i [i un libero sau doi portari,un v\rf retras [i o rezerv` de masor.

q Nu vi se pare c` Gigi Becali este camdes la PRO TV? Cum apare o nemul]u-

mire la patronul echipei Steaua, cum

trec, \nt\mpl`tor, o camer` de luat ve-deri, un microfon [i un reporter pe la

biroul s`u. Se spune c` la mijloc ar fi o\n]elegere \ntre magnatul din Pipera [i

televiziunea din Pache. Ei transmitmeciurile Stelei f`r` s` mai pl`teasc`,

el apare la televizor de c\te ori vrea s`

mai spun` c\te ceva. Abia a[tept`m s`emit` postul s`u de televiziune, sigur o

s` fie emisiuni de tip Doar o vorb`s`-]i mai spun, Iord`nescule!.

Eva Hen]igova

A venit prim`vara. De submantia groas` de nea (nea Mi-tic`, nea Mircic`, nea Gigi saunea Giovanni), fragejii juc`tori\[i i]esc c`p[oarele firave lasoare. Este ceasul rede[tept`rii,ora c\nd natura revine la via]`,cu tot alaiul ei uman de m`g`rii,m\n`rii, \mbr\nceli, porc`ieli,mici sau mari mi[ma[uri. C`cimai s\nt doar c\teva zile, iat`, [icaravana campionatului va pornidin nou pe drumul de retur.Show-ul st` s` \nceap`! Va ficr\ncen.

|n avanpremiera \nceperii de-butului, epilogul pauzei competi-]ionale [i-a consumat, vioi, ulti-mele zbateri: Liga s-a mai \mpinsni]elu[ cu Federa]ia, DumitruDragomir a r`mas pe pozi]ie, dar

nici Mircea Sandu nu s-a l`satmai prejos. Una peste alta,clubul Steaua a fost amendat,dar juc`torii au sc`pat nesus-penda]i. D\nd dovad` de cle-men]` [i chiar \n]elepciune,antrenorul Puiu anun]` c` \i vaconvoca totu[i la amicalul cuSco]ia, de la sf\r[itul lunii. Cumar veni, nimic nou pe frontulnostru at\t de estic. Se tottatoneaz` revenirea la formulacu 18 echipe \n campionat, da

\nc` nu s-a hot`r\t modificareaschimb`rii. R`m\ne, deci, cumnu s-a stabilit. Dup` at\ta frig [icea]`, \n loc s` ias` soarele,prognoza meteo r`m\ne nefavo-rabil` pe \ntreg teritoriul fotba-lului romnesc. Se anun]` abun-dente precipita]ii de flegme,averse de zoaie [i intensific`riale v\nturilor \n toat ]ara. Pe vre-muri (ce vremuri!) se zicea, \nlimbajul nostru lemnos, c` pauzaeste un sfetnic bun. Ei, dup`aceast` pauz` nesf\r[it` dintreturul [i returul campionatului,noi zicem ca spectatorii de filme\n serie: partea a doua va fi mainasoal dec\t partea \nt\i. Crede]icumva c`, din decembrie p\n`-nmartie, cluburile [i-au preg`titloturile, antren\ndu-le \n ideea

unor noi abord`ri tehnico-tac-tice? Sanchi, ]i-ai g`sit! {i-auconsolidat doar obiectivele stra-tegice: alian]e, c\rd`[ii, mi[cu-

la]ii, m\n`rii. Se anun]`, a[adar,cin[pe etape de tot haiul. Adev`rgr`im vou`: returul acestui cam-pionat din secolul XXI va fi al

unuia din verii Becali! Adic` ces-o mai aburim? nu va fi deloc.

Viorel MO}OC

La start, \n rebutulcampionatului

mazeta sporturilor pozi]iede moftsaid

b \ r f e d i n s p o r t

Gigi [i Giovani Becali dovedindu-ne zi de zi c` Machedonul,ca fotbalist, a fost uria[, dar ca antrenor, patron sau pre[edintede club e o pacoste pentru fotbalul romnesc

Falez` Nord este un cartierdin Constan]a. El va con]inecur\nd un cartier mai mic [i maidat dracului, care tocmai se \nal]`acum pe o bucat` de p`m\ntcreat` de om, cu mul]i ani \nurm`, pe c\nd nu se [tia \nc` fap-tul c` unii consilieri ai Prim`rieilui Maz`re, firmele familiei aces-tuia [i alte rude, cuno[tin]e [irela]ii ale celor din prim`rie vordori s`-[i ridice case exact acolo.Adev`rul e c` [i oficialit`]ile aces-tea [i-au dat seama abia prin2000-2001, c\nd au \nceput s`voteze diferite hot`r\ri de Consi-liu Local care s` pun` bazele vi-itorului cartier. Deocamdat`,

acesta este reprezentat de 63 deloturi de p`m\nt, fiecare cu 300de metri p`tra]i, [i c\teva vile,unele \n stadiu de schelet, alteleajunse deja la maturitate.

Un metru de teren \n zonaFalez` Nord se d` cam cu 150 deeuroi. Un raport de evaluare din2001 se jur` c` acela[i metruf`cea atunci 31,39 dolari edrept c` suma ar fi sunat cu totulaltfel dac` aveam pe vremeaaceea euro. Dar nu aveam. Co-misia care a organizat masa, fe-licit`rile [i dansul de la licita]iapentru cele 63 de loturi de 300mp a decis c` pre]ul de pornireeste de 377 dolari/an. Rezultatele

finale nu s\nt cunoscute mareluipublic, dar exist` informa]ii c`nu au dep`[it 500 de dolari, at\tde mare a fost du[m`nia \ntrepretenden]i. Cum s-ar spune \nfotbal, cei care au pierdut [i-audorit mai mult victoria celor ceau c\[tigat.

Ca s` nu ne mai lungim, iat`c\teva nume de proprietari:Marin Neagu, consilier local [ipre[edintele [edin]ei \n cares-au aprobat rezultatele licita]iei;consilierii locali Gheorghe Cu-le]u, Gheorghe Stoica, Paul Boc`-nete, Nicolae Peride, ConstantinCaracoti; Ionel Pilat director \nPrim`rie; fiul viceprimarului

Butnaru. Unsprezece loturi aufost c\[tigate, la mare lupt`, deFive Holding SA, afacere a fami-liei Maz`re. St` mo] printre con-cesionari, cu dou` parcele, [i unanume Remus Vasea, jum`tatedin duetul Fra]ii Vasea, celebriinterlopi care, oficial, s\nt \nmare r`zboi cu marele Radu Ma-z`re. La una din vile trage ade-sea, obosit`, ma[ina lui GabrielStan, [eful Corpului de Control alPrim`riei Constan]a [i liderPSD. Culmea, cam \n zona lotu-lui 59, lot adjudecat de o femeiedin popor pe care o cheam` StanConstan]a.

Una din hot`r\rile Consiliului

Local, adic` ale unora dintre pro-prietarii din zon`, anun]` con-tribuabilul c` e pe cale s` con-struiasc` [i un zid de sprijin

\ntre linia blocurilor BM7-BM9 [iMZ9-MZ11 [i mare, zon` FalezaNord. Ca s` \n]elege]i mai bine:cele 63 de parcele se g`sesc fix\ntre linia de blocuri BM7-BM9[i MZ9-MZ11 [i mare. Zidul vacosta jum`tate de miliard [ireprezint`, probabil, un fel degard \ntre blocurile respective [ifraierii din ele [i vilele conce-sionarilor. Str`zile pe care vorcircula locuitorii micului cartierau primit deja nume, iar con-cep]ia lor este determinat`, con-

form constructorului, de rela-]iile interumane [i dezvoltareaevolutiv` a acestora, existen]aacestora gener\nd amplificarearela]iilor sociale comunitare.

|n \ncheiere, trebuie spus c`Inspectoratul de Mediu nu arecuno[tin]` de cl`dirile ridicatedeja, deci nu a eliberat acord demediu. Iar f`r` acord de mediunu prea se poate vorbi de autori-za]ie de construc]ie. Deci f`r`autoriza]ie de construc]ie nuprea ar trebui s` vorbim noi aicide vile aproape terminate.

Biroul de Investiga]ii

Const`n]enii le pl\ng de vil` [mecherilor locali

Nuhi glar`, li! Di ]e s` d`m

exclusivitate doar la c\te o televi-ziune fiecare, c\nd putem s` vindem

scandalul nostru de familie, pe buc`]i, latoate tele