Anul XIV nr. 26 (655) 29 iunie 5 iulie 2004 32 de pagini 15.000 lei

Mo[tenitorul fra]ilor P`unescu nu gust` iarb`, dar e dependent de carne

Bobby P`unescu are pl`ceri cu minore

s ` p t ` m \ n a l

d e

m o r a v u r i

g r e l e

FBI-ul [i fiul

De Ion Ion }iriac se alege praful albAi no[tri tineri la Paris \nva]` s` trag` pe nas, s`-[i bage-n ven` [i s`-[i trateze depresiile de copii de bani gata cu piramidoane de la firma Ecstasy. S\nt odrasle de personalit`]i, ele \nsele personalit`]i. Cum vedetele dau trend-ul, Interpolul [i serviciile secrete ale Uniunii Europene s-au hot`r\t s` se opun` acestei mode, t`ind vedetele de la r`d`cin`. Despre culisele afacerii Ion Ion, citi]i \n Dosarele Chix!

N

u v` imagina]i c\t de complicat` e, din punct de vedere aritmetic, via]a de copil bogat. Totul se calculeaz` \n miliarde: miliarde de probleme, crize de identitate, fumuri \n cap, cioace, miliarde de locuri exotice unde po]i p`pa banii lu tac-tu. Unii nu rezist` psihic. Descoper` miliarde de moduri de a trage o linie de pe capacul de la veceu. Al]ii, ale c`ror n`ri sensibile nu suport` praful din ora[, prefer` trasul din pozi]iile clasice. E cazul miliardarului Bobby, delfinul juc`u[ al familiei P`unescu, care, mai nou, are o nou`, dar foarte minor` pasiune: o adolescent` de liceu, cu emisiune la B1 TV [i cu p`rin]i logic! miliardari.

Pagina 17

Pagina 19

Preg`tindu-se pentru alegerile viitoare, PSD-ul \[i pune la punct

CLANURILE DE B~TAIEB`i agaricilor, voi cu mine v` pune]i, m`? P`i, io am trei dani \n partidul `sta: Dan Ioan Popescu, Dan Matei Agathon [i Dan Nica. Pe mine vre]i voi s` m` d`r\ma]i, m` muco[ilor? Pe maestrul vostru care v-a fost sensei la Ku Mit`, Jiu Jil]u [i Fur Contract?

T

|nfr\n]i \n competi]ia s\ngeroas` de la Locale Combat, liderii PSD trec la lupte libere \n partid dup` ce [i-au cam f`cut to]i SUMO

2

academia CA}AVENCUNr. 26, 29 iunie 5 iulie 2004

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE N-aunimic la dosar \mpotriva mea! Au f`cut ei o leg`tur` c` dac` m` cheam` Erba[u e posibil s` fumez earb`. Nu m-ar mira dac` ar ancheta-o pe fata lu Coca Cosma Teoharie, pe nepotul lui Ha[ Nicolaide [i \nc` vreo opt copii n`scu]i de o mam`heroin`.

Anun] pe buneAgen]ia de Monitorizare a Presei Academia Ca]avencu (AMP), n parteneriat cu Centrul Educa]ia 2000+ (CEDU), organizeaz` vineri, 2 iulie, ncepnd cu ora 11,00, o dezbatere public` despre cum poate Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii cump`ra presa. n loc s` v` revolta]i n t`cere, mai bine veni]i s` g`sim mpreun` r`spunsuri la ntreb`rile: Ce face presa pentru educa]ie? Ce fac educatorii pentru pres`? Are presa vreo responsabilitate n educa]ie? Preciz`m c` discu]iile [i comentariile vor fi sus]inute de reprezentan]i de marc` ai mass-media [i ai Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii. Evenimentul va avea loc la sediul UZINEXPORT, et. 1 (B-dul Iancu de Hunedoara nr. 8). Informa]ii suplimentare: Ramona Lupu / 315.23.13; 0788.491.119; ramona@mma.ro.

Brfe, [menuri, [u[aneleMoartea miliardarului Erba[u are \n continuare Nunui roman de Conansuspansul Doyle, motivele sinuciderii (crimei?) r`mnnd ascunse \n cele [ase pagini ale scrisorii aruncate de doamna Erba[u pe conducta de evacuare a toaletei. Destul de probabil ar fi c` omul de afaceri avea foarte multe credite private de returnat [i nici masoneria din care f`cea parte nu-l mai putea salva de creditori, vulturi care vor ap`rea unul cte unul cu timpul pe la u[ile vilelor sale. {i mai e ceva: fiul cel mic al lui Erba[u, zis [i Erba[u jr., va avea probleme \n dosarul Cocaina! B`t`lia din PSD are \nc` multe necunoscute, dar motivele au \nceput s` se \ntrevad`. Clanul moldovean, cu pierderi masive \n plan politic (Bac`ul Sechelariu) [i financiar (RAFO One[ti Iacubov), se ap`r` cum poate, sco]ndu-[i to]i oamenii, care la b`taie, care \n afara ]`rii (Monte Carlo). Ba mai mult, ministrul Mitrea a s`rit la b`taie amenin]nd cu demisia dac` vinova]ii pentru pierderea alegerilor nu vor pl`ti. |n celalt` regiune a PSD-ului, cea ardeleneasc` (Rus, Dncu, generalul Ardeleanu, Pu[ca[), au \nceput mi[c`ri de trupe pentru repozi]ionarea grupului la Cluj, grup c`ruia, prin pierderea Ministerului de Interne, a \nceput s`-i fug` din ce \n ce mai mult terenul de sub picioare. Toate mi[c`rile tr`iesc sub o singur` p`l`rie: cine va conduce PSD-ul sub Ion Iliescu? De aceea, poarta Cotrocenilor s-a deschis s`pt`mna trecut` de zeci de ori pentru vizite reformatoare. {i se va mai deschide [i-n aceast` s`pt`mn`. Directorul executiv al PSD-Bucure[ti va fi c[tig`torul la musta]` \n fa]a femeii PD a singurului sector social-democrat din Capital`Neculai On]anu. Marius Vlaicu Popa Eremia Viorel, repet`m, Marius Vlaicu Popa Eremia Viorel, acesta este numele noului subprefect de Gorj. Fost [ef la TSD, tn`rul pesedist a primit promisiunea c` i se va repartiza o locuin]` n blocurile ANL-ului din Trgu-Jiu, dac` se va comporta loial partidului de pe noua func]ie. Subprefectul n`zuie[te ns` acum la mai multe apartamente, cel pu]in unul pentru Marius, unul pentru Vlaicu, unul pentru Popa, unul pentru Eremia [i, binen]eles, unul pentru Viorel. Ce se [tie deja: pe vremea cnd era doar candidat cu ceva [anse la func]ia de primar al sectorului 1, adic` \n seara scrutinului din turul II, Andrei Chiliman a fost fug`rit prin Bucure[ti de dou` coviltire ultramoderne. C]iva poli]i[ti blaza]i (unii ar zice mili]ieni) i-au interceptat [i i-au legitimat pe urm`ritori. Amabili, ace[tia l-au lini[tit pe Chiliman cu vor-

NNN NN

NN

A[ez`m\ntul cultural

Alexandru Erba[u, un b`iat de banii-s gata care, nevr\nd s` calce pe urmele tat`lui s`u pe [antiere, prefer` s` petreac` ore \ntregi la birou. Adic` la The Office.

(BULETINUL ACADEMIEI) (BULETINUL ACADEMIEI) R E DAC}IA: {tefan AGOP AN {tefan AGOPIIAN IIon BARBU on BARBU Marius BOR}EA Redactor-[ef adj.: Marius BOR}EA Doru BU{CU Redactor-[ef: Doru BU{CU Doru COSTEA Trebi juridice: Doru COSTEA R`zvan CUCU R`zvan CUCUII Marius DR~GHICI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Secretar general de redac]ie: Gabr e DROGEANU Gabriiell DROGEANU Florin IARU Consilier tehnic: Florin IARU A n ONESCU Alliin IIONESCU Eugen STODOR Eugen IISTODOR Cornel IVANCIUC {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC August n JULEA Augustiin JULEA Octav MARDALE Redactor artistic: Octav MARDALE Liviu MIHAIU Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU Ioan T. MORAR {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V ore MO}OC Viiorell MO}OC Drago[ MU{AT Drago[ MU{AT Bogdan PETRY Grafician: Bogdan PETRY Dan STANCIU Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Iulian T~NASE Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE Mircea TOMA {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA Alexandru C~UTI{, Reporteri: Alexandru C~UTI{, Dan e GOACE C`t` n MATE Daniiell GOACE,, C`t`lliin MATEII,, A exandru V~RZARU Allexandru V~RZARU {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drago[ VAS LE Drago[ VASIILE Sorin VULPE General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.

NN

be de tip [tim unde sta]i, v` t`iem, s` moar` m`-ta!. Ce se spune: c` seara trziu, cnd deja era aproape clar c` urm`ritul era deja primar, un mili]ian de rang superior a sunat \nfrigurat la re[edin]a acestuia pentru a-[i exprima regretele [i pentru a oferi asigur`ri c` se va face totul, bla, bla, bla, s`rut mna, [efu, m` ierta]i, cred c` ave]i o scam` pe pijama Un anume baron, reales pre[edinte de consiliu ju-

NN

de]ean peste o provincie european`, a demis c]iva lideri de organiza]ii PSD locale ce n-au fost \n stare s` c[tige alegerile f`r` ajutorul lui. Sau, mai precis, f`r` ajutorul minilor sale, care-au dirijat c`tre loc sigur, \ntunecos, \n urne, saci cu voturi \n avans [tampilate. A trebuit s` risc eu pu[c`ria ca s` c[tiga]i voi alegerile!, le-ar fi repro[at baronul destitui]ilor, de parc` mai crede cineva \n aceast` posibilitate, a r`corii. M` [i mir c`

destitui]ii nu l-au trimis s` plimbe ursul, prin locurile prin care-a plimbat urna mobil`. Acciduzzu Legend` N brf` pentru care nu b`g`m mna-n foc NN brf` cu parfum de credibilitate NNN brf`-beton

A]i v`zut, domle? Nu trebuie Europa s` ne \nve]e pe noi c` ce, c` cum, c` care-i treaba! V`zur`]i [i voi blatul SuediaDanemarca. P`i, s-a comparat cu ce-am realizat eu, [i \nc` \n comunism, la Scornice[ti sau la Dinamo Victoria? Nu se apropie nici m`car de o Bistri]aCATEGORIA CATEGORIA Bra[ovu sau un Ceahl`ul-Bac`u de pe vremea Cocente \n toamn`. EMIL BOBU operativei noastre. Aia e! Nu se pricepe, \[i Eu o s` dau \n Alian]a PNL- BARONUL Ovidiu Grecea (prefectul PD. M-am [mecherit [i eu \n INVECTIV~ bate joc de lucrurile serioase, d`-i \n Capitalei): |i doresc domnului politic`. Dumitru Sechelariu (fost gura m`-sii!

Bula demnitarului

Sorin AXINTE Marketing Director: Sorin AXINTE axu@catavencu.ro Laura IV~NCIOIUPR&Events Manager: Laura IV~NCIOIUIIONII}~ ON }~ laura@catavencu.ro Roxana BODEA Traffic Manager: Roxana BODEA roxana.bodea@catavencu.ro Cristian Coordonator distribu]ie: Cristian DOMN }EANU DOMNII}EANU cristi@catavencu.ro 2002 Concept Multimedia Design: 2002 Concept Multimedia V ad ARGH R & F or n ARU Vllad ARGHIIR & Flloriin IIARU Corina M|}~ Tehnoredactare: Corina M|}~

Comenzi publicitare la Comenzi publicitare la Publimedia International Publimedia International Mircea Ionescu Mircea Ionescu sales manager 021.305.32.40 021.305.32.40 mircea.ionescu@mpg.ro mircea.ionescu@mpg.ro Raluca Mohora Raluca Mohora senior sales DIFUZARE prin NDC Group 2000 , DIFUZARE prin NDC Group 2000 SRL, Tel.: 021.205.72.00; Tel.: 021.205.72.00; Fax: 021.223.21.00 Fax: 021.223.21.00 Abonamente prin Rodipet S.A. Abonamente prin Rodipet S.A. Nr. de catalog 2002 sau direct Nr. de catalog 2002 sau direct la la Academia Ca]avencu ADRESA REDAC}IEI: ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 2, Bucure[ti Sector 2, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Tip`rit la Tipografia Romnia liber`Biroul Romn de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

manager

St\nga e infernul, dreapta e primar al Bac`ului): Du-te, Negoi]` s` fie c\t mai lipsit de paradisul. Eu s\nt de dreapta. m`, \n pi m`-tii, vezi-]i de griji [i de \mpliniri. treaba ta, ce vrei, s` m` sco]i din CATEGORIA CATEGORIA s`rite? Du-te-n pu mea, laG|NDIRE AUTODENUN}ARE s`-m`-n pace, nu ]i-i ru[ine, CU PREMEDITARE HUMANUM EST vezi-]i de treaba ta, care-i proVasile Gherasim (pre[eSergiu Sechelariu (fost blema? dintele PSD Sector 1): Am secretar de stat \n Ministeimpresia c` acolo, la Guvern, rul Transporturilor, Construc- CATEGORIA exist` un birou care lucreaz` ]iilor [i Turismului): Am fost ZI-NE DIN ZIDANE! \mpotriva Guvernului. acuzat de pres` c` am luat fonVictor Ponta (pre[edinte Vasile Pu[ca[ (negociator- duri de la alte jude]e [i din mu- TSD): Pe 6 iunie am primit [ef al Romniei cu UE): Pro- nicipiul Bucure[ti [i le-am tri- cartona[ galben, iar dac` vom babil, oficialul MEC, Iulian Iancu, mis la Bac`u. A[a este! M` fac continua a[a, \n noiembrie vom primi ro[u. a visat frumos cu o noapte \na- vinovat de acest lucru! inte, \n timp ce eu am avut co[CATEGORIA CATEGORIA maruri.CATEGORIA

E{EC LA E{ICHIER

DETURNARE DE FUNDURI

PUP DIN PUP~

Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: office@catavencu.roacademia@catavencu.ro marius.bortea@catavencu.ro

Dumitru Dragomir (fost candidat PRM la Prim`ria CaCATEGORIA Adrian N`stase (prim-mi- pitalei): Mie nu-mi trebuie viPATRONUL nistru): Informa]iile circul` deoclip. Eu s\nt videoclipul. E ROTUND undeva \n stratosfer` [i, din c\nd Gigi Becali (pre[edinte \n c\nd, prin ploi acide, ele ajung |ntunericitul PNG): Am ni[te idei geniale la Bucure[ti. pentru a c\[tiga mai multe pro-

Dan Ioan Popescu (pre[edinte PSD Bucure[ti): Nu este un dezastru, este un e[ec politic, deci c\tu[i de pu]in un dezastru. Demisia de onoare nu exist` \n partid, nu exist` \n statutul CATEGORIA SERVICIUL nostru.

Sergiu Sechelariu (fost secretar de stat \n Ministerul Transporturilor, Construc]iilor [i Turismului): Gradul de utilitate al meu [i experien]a va fi util, probabil, \n alt loc.

Traian B`sescu (primarul Bucure[tiului): Te pup, m`, Boc, e[ti singurul b`rbat din via]a mea pe care-l pup.CATEGORIA

ROMN DE MALFORMA}II

TE UI}I {I NU C|{TIGI

Mitic` Dragomir se str`duie[te s` scoat` un comision c\t mai mare specul\nd paritatea dintre o Divizie de 2 lei [i un Euro 2004

unora le place jaful

academia CA}AVENCUNr. 26, 29 iunie 5 iulie 2004

3

Alian]a D.A. cu oamenii NUMircea Co[ea, cu cuponu [i saco[anor rude, care au \nfr`]it o fabric` privatizat` cu ni[te companii off-shore. S`punaru a fost s`punit penal pentru abuz \n serviciu \n form` calificat`, pentru c` a a[ezat sediul V`mii Timi[oara \n poala unui membru PNL, contra unei chirii fabuloase; dar a sc`pat dl S`punaru neatins de fumul penal al }igaretei nr. 2; la anchet`, Nini Vam` a declarat c` avem de-a face cu un caz de contraband`, pentru c` timbrele de pe pachetele de ]ig`ri g`site \n avionul cu bucluc erau false; ei bine, expertiza a demonstrat c` timbrele erau foarte bune, c` fuseser` expediate din Romnia cu toate aprob`rile de rigoare, inclusiv cu cea a lui Dan Radu Ru[anu [i a]i ghicit Nini S`punaru. Avere: ss Risc penal: CCC Corup]ie & fur`ciuni |n 1993-1995, la Credit Bank, sucursala sectorului 2 al Capitalei, Adriean Videanu, Radu Berceanu, Vasile Bran [i un anume Cojocaru (membru PNL) au derulat peste 300.000 de dolari printr-un cont comun, numit CONFIDENT. Director al acelei sucursale era Petre Partal, fost deputat PD. Este patronul celei mai mari fabrici de marmur`, care-i aduce venituri de zeci de milioane de dolari pentru marmura exportat` sultanilor din Arabia Saudit`. Este milionar \n Topul 300, cu o avere evaluat` la 30 de milioane de dolari. Avere: ssss Risc penal: CC scump teren din Romnia, \n zona B`neasa. |n 1996, MApN-Babiuc a f`cut un schimb de 8 ha teren cu Gigi Becali, iar \n 1998, alte 21 de ha. Toate \nvrtelile s-au f`cut cu aprobarea generalului Dumitru Cioflin` [i au fost avizate de Consiliul Suprem de Ap`rare a }`rii (CSAT). Terenul cump`rat de MAPN-Babiuc valora 5 $/mp, \n timp ce terenurile date lui Gigi Becali valorau 250 $/mp. Tot \n perioada Babiuc s-a derulat o achizi]ie de armament din Israel la o sum` considerat` artificial umflat` cu cteva milioane de dolari. Victor Babiuc a fost citat \n nenum`rate rnduri drept protectorul unui om de afaceri bra[ovean, Petric` Hogea, implicat \n mai multe afaceri cu statul. Avere: sss Risc penal: CC

Radu Berceanu (II)

D.A. a adormit PRM-ul \n post-electoraleAm avut prea pu]in spa]iu \n episodul anterior pentru a epuiza calit`]ile acestui campion al guvern`rii cederiste. Mai \nti cred c` trebuie s` ne reamintim de performan]a sa ca maestru al reformei: \n efortul de descentralizare a sistemului energetic \n vederea preg`tirii pentru privatizare, dl Berceanu a reu[it s` transforme un sistem semidescentralizat \ntr-unul supracentralizat; un singur detaliu: \n varianta lui Radu, filialele [i-au pierdut pn` [i dreptul de a-[i controla propriile bugete; din fericire, tot ce a reu[it Berceanu a fost s` \ntrzie reforma, contrareforma propus` sub semn`tura lui a fost blocat`; oricum, maestrul nu s-a l`sat indispus de e[ec, pentru c` nu l-a \n]eles (a) [i nu a pierdut bani direct (b); cnd a fost vorba de bani, s-a mi[cat muuult mai prompt: pentru derularea fondurilor europene, a inventat o [mecherie cu numele de Eurofinances (EF); chestia asta cu nume de prestigiu a primit \n pedigree activit`]i care se petrecuser` \nainte ca firma s` existe; companii cu capital de stat au fost obligate (prin hot`rri de guvern) s` \ncheie contracte cu EF \n regim de \ncredin]are direct`; [i multe alte grosol`nii penale, toate ca s` preg`teasc` EF pentru nobila sarcin` de a derula 1 (un) miliard de euro. Sau alta: \n pragul iernii, guvernul a f`cut un credit de 250 de milioane de dolari pentru achizi]ie de combustibil; sarcina achizi]iei i-a revenit tot ministerului lui R`ducu; maestrul a ales s` cumpere nu motorin`, ci ]i]ei: ]i]eiul este mai scump cu 20% [i nu m` \ntreba]i ce cre[te dac` scade c[tigul pentru buget; ba a mai creat [i posibilitatea unor firme s` prelucreze ]i]eiul; cine alege firmele cu pricina? Lista poate continua la nesfr[it; \n istoria reformei sistemului energetic, putem \nscrie la mandatul Berceanu urm`toarea amintire: unde n-a fost rost de furat, a stricat. Avere: ss Risc penal: CCC Biroul de Investiga]ii|nainte de constituirea Consiliului Jude]ean Cluj, Alian]a D.A. s-a \n]eles la voturi cu UDMR, care s-a ales cu doi vicepre[edin]i la CJ. Previzibil: se a[teptau la aceast` manevr` p\n` [i anali[tii politici de la Etno TV. Problema e c` D.A. a negociat [i cu PRM, care \n schimbul voturilor de la CJ se a[tepta s` primeasc` un post de viceprimar. Lucru care nu s-a mai \nf`ptuit, semn c` falanga clujean` a Alian]ei nici nu s-a v`zut bine cu sacii de voturi \n jeep [i s-a [i apucat de [mecherii tip T\rgul Vitan, sec]ia comercial-mobile-portofele.

Traseu politic: FSN, PDSR, ApR, PNL, ministru de stat, pre[edintele Consiliului pentru Coordonare, Strategie [i Reform` Economic` \n guvernul V`c`roiu. Traseist transferat cu sume mari de bani. Corup]ie & fur`ciuni Mircea Co[ea este pentru economia romneasc` doctorul Mincu al S`n`t`]ii. P`rintele scufund`rii economiei romne[ti \n meandrele f`r` cale de ie[ire ale privatiz`rii prin cupoane, Co[ea a n`scut prin cezarian` mon[trii economiei: Societ`]ile Financiare de Investi]ii. Sub lozinca Nu ne vindem ]ara, mai bine o fur`m noi, SIF-urile au fost vaca de muls a tuturor politicienilor: de la sor` de premier la afaceri[ti tip Dinel Staicu. Anomalia marelui profesor comunist-socialist-liberal: o AGA legal` trebuia s` \nghesuie \ntr-o sal` milioane de ac]ionari. Marele economist liberal s-a bucurat de mici aten]ii de zeci de mii de franci eleve]ieni de la Adrian Costea, sponsorul lui Ion Iliescu, pentru vacan]e de lux \n Fran]a. Din acest motiv a fost inclus pe lista rechizitoriului pentru a se stabili dac` a fost doar mit` sau [i altceva. Prieten bun cu Hrebenciuc, Georgescu & ga[ca implicat` \n marile scandaluri financiare de dinainte de 96. Avere: s Risc penal: CC

Radu Vasile, poetul cu metafore [i pile

Cezar Preda, bani cu roaba [i cu REBU

Teodor Mele[canu, diplomat sau securist cu diplomatu?

Politicienii asem`n`tori[tiAm observat ni[te asem`n`ri ([i deosebiri) \ntre clanul Maz`re de la Constan]a [i clanul Sechelariu de la Bac`u, ambele din Romnia pesedist`. {i Radu Maz`re, [i Dumitru Sechelariu au pl\ns cu ocazia alegerilor. Primul \nainte, [i a fost ales, al doilea, neinspirat, fix dup` ce a pierdut. Unul din fra]ii lui Radu Maz`re tocmai a ajuns consilier local, dar ]intele familiei duc la Palatul Parlamentului. Dincolo, fratele stadionului din Bac`u tocmai s-a ejectat de la ministerul lui Mitrea. Fra]ii Sechelariu s\nt Little Brother [i Big Brother. Fra]ii Maz`re s\nt Brick Brothers Brick fiind complexul comercial care le apar]ine. {i de la care se simt datori s` se aprovizioneze tot mai mul]i investitori din Constan]a.

Nini S`punaru, vama bun` trece comisionul r`u

Traseu politic : PN}CD, PD, fost premier, deputat 2000-2004. Corup]ie & fur`ciuni Radu Vasile a fost acuzat de Victor Ciorbea c` a risipit 3 miliarde de dolari pe programe ineficiente. A semnat al`turi de Berceanu Radu vnzarea petrolului din conductele ConPetului la pre]ul din 1986. Prejudiciu 26 mil. $. Multiple sponsoriz`ri imorale. Fiul lui Radu Vasile a fost ochit de poli]i[ti cnd se avnta \ntr-o superb` [i ilegal` opera]iune de recuperare de bani. Rudele lui Radu Vasile au fost sprijinite s` ocupe posturi pentru care nici m`car nu aveau calificare: dup` modelul nepo]ii lui Diaconescu, s-a consumat episodul finii lui Radu Vasile. A devenit cu adev`rat celebru cnd a rostit \n Guvern: Nu a mai r`mas nimic de furat \n ]ara asta!. Beizadeaua sa a fost deseori z`rit` \n compania unor brunete focoase care nu pornesc la drum f`r` un portofel plin de euro. Avere: ss Risc penal: CCC

Traseu politic: vicepre[edinte PD. Corup]ie & fur`ciuni Cezar Preda este ac]ionar al mai multor societ`]i de salubrizare [i fost director la REBU Bucure[ti. Cnd firma a fost cump`rat` de germani, avea de recuperat 400 de miliarde de lei de la Prim`ria Capitalei. Datoria a fost returnat` imediat dup` ce B`sescu a venit la prim`rie. Printre performan]ele manageriale ale lui Preda se num`r` o serie de contracte de repara]ii [i \ntre]inere a ma[inilor REBU cu o firm` a unui pedist tocmai de la Buz`u. Firmele la care Cezar Preda este ac]ionar au contracte cu mai multe municipalit`]i din ]ar`. Avere: s Risc penal: CC

Victor Babiuc, cu Becali la muls

Traseu politic: PDSR, pre[edinte ApR, PNL, ministru de Externe. Corup]ie & fur`ciuni ApR a fost finan]at` de un grup de oameni suspec]i de multe lucruri, mai pu]in de onestitate. Unul dintre finan]atori a fost Adrian Costea, celebrul personaj din afacerea afi[elor pentru PDSR, precum [i cea a tip`ririi Eternei [i fascinantei Romnii. Mele[canu s-a relaxat, ca mai to]i cei implica]i, prin diverse hoteluri ale Fran]ei pe banii lui Costea. De altfel, Costea a beneficiat [i de pa[aport diplomatic, acordat oare de ce? de c`tre Ministerul de Externe. Teodor Mele[canu are vechime [i \n diploma]ia de dinainte de 89, cnd a lucrat la Viena \n diverse posturi, fapt ce treze[te suspiciunea unei rela]ii amicale cu Securitatea lui Ceau[escu. Avere: s Risc penal: C

De s\ngele securii va rugini c`l`uln timp ce Poli]ia lucreaz` politic la dosarele unor v\n`tori indisciplina]i care au refuzat s` fac` goan` pentru asocia]ia patronat` de nt\iul v\n`tor al patriei, Adrian N`stase, o sam` de pu[ca[i din cohorta domnului Calciu, [ef peste AJVPS Hunedoara, braconeaz` n interes de serviciu. n comuna V`rmaga, paznicul fondului de v\n`toare AJVPS a fost prins n timp ce bracona seara, cu reflectoare, mpreun` cu al]i doi colegi de grup`. Poli]ia, care face mult tam-tam pe seama v\n`torilor independen]i, nu a suflat o vorb` despre incident. |n schimb, tot Poli]iei i s-a ncredin]at dosarul de cercetare n care institu]ia este direct implicat`. Adic` Poli]ia este acuzat` c` a comis un abuz [i tot Poli]ia instrumenteaz` cazul. Ea centreaz`, ea d` cu capul c` la ce altceva [i-ar putea folosi poli]i[tii acest organ aproape la fel de inteligent ca pulanul?

Traseu politic: PNL, fost di- Adriean Videanu, rector general al V`milor, fost incomisionul, spector de credite la Bankcoop. marmura [i milionu Corup]ie & fur`ciuni S`punaru s-a remarcat prin protejarea unor interese [i acoperirea altora. |n timp ce unii vame[i corup]i erau retrograda]i, al]ii au fost promova]i \n Ministerul de Finan]e, cum a fost cazul lui {tefan Mihai, regele V`mii Otopeni. Nini S`punaru a trebuit s` se confrunte frecvent cu acuza]iile sindicali[tilor din Vam`, care avansau de fiecare dat` date despre [p`gi ru[inoase de vreo Traseu politic: vicepre[e3.000 de dolari. La Foc[ani s-a implicat suflete[te \n afacerile u- dinte PD.

Ultima or`!Aflar`m c` dl Radu Berceanu Avere: \[i ofer` tot talentul s`u de politi- 0 saci: de necrezut cian pentru a prelua func]ia de : are ceva pre[edinte executiv al PD de la s Emil Boc, devenit primar peste o ss: are [i de dat urbe care e mai complicat` dect sss: ar avea de confiscat un partid. Drept care ne gr`bim ssss: ar avea ceva de confiss`-i consolid`m [ansele. cat [i i-ar mai r`mne tot pe-att Risc penal: 0 c`tu[e: e zero C: e loc de amenin]are CC: e loc de sperietoare CCC: e loc de pu]in` r`coare

Traseu politic: Partidul Democrat, vicepre[edinte, PNL, judec`tor la Tribunalul Poporului Bra[ov (1965-1966), ministrul Justi]iei (1990-1991), ministru de Interne (1991-1992), ministrul Ap`r`rii (1996-1998), deputat (1998-2000, 2000-2004). Corup]ie & fur`ciuni |n ministeriatul Babiuc, Gigi Becali a devenit proprietarul a peste 500 de hectare din cel mai

f i n c`Platon [i Aristotel, unul tuns [i altul chel

4

academia CA}AVENCUNr. 26, 29 iunie 5 iulie 2004

Cuget, deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

CRISTIAN DIACONESCU: Acest Trabant numit Romnia arat` mai bine, dar cam ciudat!Ministru pus de N`stase ca s` uit`m de [menurile isterice ale lui St`noiu, Diaconescu a cam expirat \n mandat, a uitat c` are un termen de valabilitate \n care poate ar`ta ceva neamului nostru [i Uniunii Europene. Mai mult, s`pt`m\na trecut` l-a pensionat pe Paul Florea, unul dintre opozan]ii sistemului aberant de justi]ie promovat de c`tre St`noiu & co. A[a am cioc`nit la u[a Drept`]ii, ni s-a ar`tat cum judec` un ministru [i ne-a trecut timpul cu vorbe.

Reporter: S\nte]i o dezam`gire. Cristian Diaconescu: Oare? De ce? Rep.: T\n`r, for]e proaspete [i se simte c` v-a capcanat sistemul N`stase. C.D.: Nu, nu, nici pe departe. Ce mi-am propus a fost s` ajut ca Ministerul Justi]iei [i sistemul judiciar romnesc s` dea r`spunsurile adecvate \n c\teva luni, \n special c`tre Bruxelles [i pe urm` c`tre cet`]enii ]`rii. |ntreb`rile s\nt cam acelea[i [i de la Bruxelles, [i de la romni. Rep.: Dar sistemul e acela[i. |nvechit. Adic` v-au pus aici doar pentru r`spunsuri. C.D.: Am plecat la drum cu g\ndul de a organiza sistemul de sus p\n` jos, av\nd cele trei legi de organizare ce vor fi adoptate de Parlament, cred c` am f`cut ceva \n privin]a independen]ei Justi]iei Rep.: Domnule ministru, \ncepe vacan]a! C.D.: Legile s\nt gata! Rep.: Le voteaz` atunci repede ca s` nu piard` biletele la tratament \n Tahiti! C.D.: Vor fi votate! Rep.: Va fi a[a: e adev`rat c` a venit Justi]ia cu trei legi? Daaaa! Vot unanim! C.D.: Nu, nu! Cei care s\nt \n comisie [i \n Parlament cred c` au [i o alt` p`rere! Pe de alt` parte, legile s\nt evaluate de Consiliul Europei, de Banca Mondial`. Acum, chiar dac` dorim s` le g`sim probleme, evident c` le vom g`si, dar ceea ce vreau s` spun e c` Justi]ia, a[a cum arat`, va fi organizat` de sus p\n` jos pe baze normale. Pe de alt` parte, termin`m informatizarea sistemului judiciar p\n` la toamn`, schimb`m cu totul modul de g\ndire la Institutul Na]ional al Magistraturii. |n orice caz, cred c` acestea vor \nsemna ceva \n ceea ce prive[te Justi]ia [i felul cum cet`]eanul se va raporta la actul de justi]ie. Rep.: Ce-a]i avut cu Florea? C.D.: Absolut nimic! Rep.: A]i fost un executant al PSDului, de mult \l v\nau!

C.D.: Sper c` ave]i [i argumente c\nd spune]i chestia asta, dar, m` rog Rep.: Era un mare opozant! C.D.: Nu cred c` ar fi normal [i nu cred c` s-ar bucura d\nsul s`-i conferi]i aceast` calitate, dar, \n orice caz, e un mare jurist. Dumnealui i-a expirat mandatul [i dorea o reinvestire. Cred c` ideea care m-a preocupat nu a fost ceva politic, ci ideea de a da o not` uniform`. |n urm` cu dou` s`pt`m\ni, pentru acelea[i considerente au fost sco[i din magistratur` jum`tate din judec`torii de la Curtea de Apel Craiova [i Curtea de Apel Bac`u. Cred c` dac` vrem s` fim uniformi [i cinsti]i trebuie s` aplic`m o regul` uniform`. Nu pot ap`rea regimuri juridice diferite. Rep.: V-a scos din s`rite mo[u! C.D.: Absolut deloc! Rep.: P`i, a]i fugit de la [edin]`. C.D.: Am plecat fiindc` [tiam c` va urma votul! Rep.: {i de form` a]i plecat! C.D.: Nu de form`, ci de fond! Rep.: M`car at\t s` [tim, dac` \n tinere]ile dumneavoastr` v-a]i p`strat demnitatea s` nu deveni]i p`pu[ica lui N`stase! C.D.: Mi-am p`strat demnitatea indiferent de interpret`rile dumneavoastr`, \n ideea de a respecta legea. Legea e egal` pentru to]i [i \n primul r\nd pentru judec`tori. Rep.: Fiindc` dumneavoastr` a]i compromite [i ideea c`, uite, nici genera]ia de dup` p`ta]ii comuni[ti nu poate face nimic. C.D.: Repet, dac` se face dovada c` nu am respectat legea Rep.: Cu legea s\nte]i to]i acoperi]i. S\ntem \nmorm\nta]i cu legea la c`p`t\i! C.D.: Atunci? Rep.: O p`rere mai de filosofie de via]` a[ dori. A[ \n]elege chestia aia cu \nnoitul genera]iei. C.D.: Sigur c` poate exista [i o cul-

tur` din acest punct de vedere. Dar mi se solicita o reinvestire, or acest lucru nu se putea face, indiferent ce g\ndeam eu sau altcineva. O asemenea decizie ar fi creat un precedent. Rep.: Mai ave]i c\teva luni C.D.: Fac c\t pot. Rep.: Adic` ve]i da o vopsea, o aparen]`. Trei legi trecute repede prin Parlament ca s` vad` UE, Florea terminat, ni[te r`spunsuri [i uraaa, v-am dat independen]`, nu mai c\rti]i. C.D.: Cunoa[te]i legile? Rep.: V`d hibele. C.D.: Bun, atunci vom discuta dup` ce legile se vor aproba [i aplica! Rep.: Cum vede]i dumneavoastr` c` la }`nd`rei se va judeca european? C.D.: E obligatoriu, fiindc` [i }`nd`reiul va trebui s` judece dup` dreptul comunitar. Rep.: P`i, s\nt sute de dosare pe cap de judec`tor! Cum s` judeci normal? C.D.: Nu [tiu, acum trebuie s` o [i spunem c` noi, romnii, s\ntem [i mari amatori de a fi rezolva]i pentru orice conflict \n instan]`. S\nt peste dou` milioane de cauze \nregistrate, aproximativ jum`tate din popula]ia ]`rii se judec`, asta-i realitatea. Rep.: Sup`rare mare! C.D.: Au probleme. Marea majoritate a cauzelor \n civil s\nt pe restituiri de proprietate. Pe locul doi s\nt cele privind dreptul familiei. Deci, dac` ne g\ndim la o nevroz` social`, putem chiar s` ar`t`m de unde apar problemele. Rep.: Pe miliardari [i corup]i \i mai judeca]i drept? C.D.: Cifrele PNA s\nt clare, iar rezultate peste noapte s\nt greu de ob]inut. Rep.: Cred c` solu]ia pentru aceste procese de corup]ie este cea a lui Erba[u: sinucidere. {i mai sc`pa]i de ni[te cauze, mai dispar ni[te corup]i C.D.: Procesele dureaz`! Rep.: De ce? Europa zice s` judeca]i corup]i! C.D.: Capacitatea sistemului aceasta este! Mi-ar pl`cea ca urc\ndu-ne \ntr-o ma[in` neperformant` s` atingem viteze extraordinare, dar aceasta-i capacitatea de reac]ie [i cea de a produce rezultate.

Domnilor infractori, stima]i corup]i, v` rog, \n]elege]i-m` [i pe mine! Trebuie s` iau ni[te m`suri. Ce vre]i, a[a ne cere de la Bruxelles! V` rog, hai s` \ncheiem toate capitolele de negociere dintre judec`tori [i dumneavoastr` ca s` ne vedem s`n`to[i [i boga]i la treab` \ntr-o Europ` uimit`.

Cristian Diaconescu, un reputat cadru de la Externe care, de c\nd s-a transferat la Justi]ie, trateaz` dosarele de corup]ie cum se pricepe el mai bine: cu mult` diploma]ie

S` vedem ce se \nt\mpl` [i legat de alte instan]e, acolo unde munca este confiden]ial`, or noi vrem rezultatul fiindc` procesele s\nt publice. Noi judec`m prea aspru Justi]ia \n condi]iile \n care se primesc dosare incomplete, nefinalizate din faza de urm`rire. E poate o scuz`. Rep.: Sub]ire! C.D.: OK! Rep.: A]i f`cut m`car o chestie simpl`? S` da]i un telefon prin toate tribunalele, judec`toriile [i s` spune]i: judec`torilor, judeca]i dup` lege, dac` sun` vreunul pentru influen]`, mi-l spune]i mie! C.D.: Am spus-o public! Am cerut s` fie demni, am cerut s` fie profesionali [i s` nu accepte nici un fel de interferen]`! S` le dau un ordin scris s` fie demni? Nu! Fiindc` s\nt demni [i putem pleca de la premisa c` s\nt demni. Rep.: Europenii zic: Cristinel, mul]umim, ne-ai adormit frumos!

C.D.: Nu cred c` e a[a u[or! Rep.: {ti]i meseria asta, veni]i de la ministerul lui Geoan`. C.D.: Exist` ni[te rezultate, dar nu v` pot pretinde s` le accepta]i! Rep.: Le pot accepta, dar vin din ]ar`. De ce nu spune]i: nu s\ntem buni de integrat, noi oprim boii [i facem cur`]enie! C.D.: |mi pare r`u, s\ntem \n situa]ia, vorba domnului Verheugen, de a schimba roata la ma[in` \n timpul mersului. Rep.: Care-i hiba acestui Trabant numit Romnia? C.D.: S-au f`cut multe schimb`ri, modific`ri, numai c` multe au fost f`cute ca simple adaosuri f`r` a se ]ine cont de \ntregul pachet. Motiv pentru care acest Trabant arat` mai bine, dar din multe puncte de vedere arat` cam ciudat. Slav` Domnului c` nu s-a blocat! Eugen ISTODOR

Pentru monumentul unei femei monumentaleMotto: Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea Elisabeta Rizea

\mpotriva comunismului sau un exemplu de verticalitate pentru to]i ziari[tii care trec pe lng` el, ci [i o satisfac]ie profund uman` c`, cel pu]in o dat` \ntr-o sut` de ani, se face un pic de dreptate. Liviu MIHAIU Au mai semnat din Elve]ia-mam` pentru: Puiu Ganea, Ion Arge[ Ganea, Mircea Encioiu, Sofia Dumitru, Dan Niculescu, {erban Mironescu, Cornel Mare[, Ion R`[canu, Raluca R`[canu, Adrian Diaconu, Mih`lcescu, Oana R`[canu, Ngib, Catelu]a Gollnow, Dolly Andone, Nicolae David, Auric` Cristescu, Ion Lecca, Angy Iovi]`, Mihai Ciubotea, Aurel Prvu, Mihai Cicotti, Constantin H`l`ucescu, Modesta M`icu]a, Eugenia B`rbulescu.

Cine este Elisabeta Rizea [i cui folose[te acest monumentN`scut` \n Domne[ti-Muscel, Arge[, stra[nica femeie care-[i f`cea cruce cu limba \n cerul gurii \n timpul anchetei a fost arestat` prima dat` \n 1949 [i anchetat` de Securitate pentru c` a sprijinit activ banda terorist` ArsenescuArn`u]oiu. Grupul de partizani, de fapt eroi ai rezisten]ei anticomuniste, supranumit Haiducii Muscelului, ajuta]i de Elisabeta Rizea, so]ul ei Gheorghe [i fiica sa, ct [i de c`tre majoritatea s`tenilor din Nuc[oara (familiile Arn`u]oiu, Jubleanu [i Chirca au fost familii care s-au sacrificat aproape \n \ntregime), a fost fondat de un fost colonel al Armatei Regale, Gheorghe Arsenescu, \mpreun` cu locotenentul Toma Arn`u]oiu, [i a activat \ntre anii 1949-1958 pe versantul sudic al Mun]ilor F`g`ra[, Iezer [i Leaota. To]i lupt`torii, inclusiv comandan]ii acestora, au fost uci[i \n lupte, s-au sinucis sau au fost executa]i de Securitate, ultimii \n anul 1962. Elisabeta Rizea [i so]ul ei au fost aresta]i prima dat` \n 1949, ancheta]i [i b`tu]i de Securitate. Eliberat` \n 1956, a continuat s`-i ajute pe partizani. Dup` doi ani a fost din nou arestat` [i condamnat` la moarte, pedeaps` comutat` la 25 de ani de munc` silnic`. A fost eliberat` \n 1964 [i a murit \n 2003, dup` ce a fost vizitat` de c`tre Regele Mihai I [i pre[edintele Constantinescu. Urm`ri]i de vorbele sale: Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea, \ncerc`m s`-i onor`m aceast` ultim` dorin]`, dar [i pe acele femei care au luptat um`r la um`r cu b`rba]ii lor, uneori cu arma-n mn`, murind \n \nchisoare sau \n mun]i: Arn`u]oiu Lauren]ia, Plop Maria, Chirca Elena, Maria Jubleanu, Tomeci Elisabeta. Monumentul propus s` ia locul statuii lui Lenin \n Pia]a Presei Libere este nu numai o simpl` statuie a unei femei-simbol al luptei populare

DONA}I AICI!A[ez`mntul cultural Academia Ca]avencu va aduna [i administra fondurile necesare [i va ini]ia toate demersurile pentru construc]ia monumentului Elisabetei Rizea, simbol al rezisten]ei \mpotriva comunismului. S-a ob]inut acordul primarului general al Capitalei. Se va organiza un concurs na]ional pentru proiectul acestui monument, ce va fi ales de c`tre un juriu alc`tuit, deocamdat`, din: Andrei Ple[u, Mihai Oroveanu, Radu Varia, Aurora Liiceanu. Cei care doresc s` contribuie financiar la realizarea acestui proiect sunt ruga]i s` doneze \n conturile:

ROL 4220102299012 USD 4220102299013 EUR 4220102299014 deschise la B.C. ION }IRIAC sucursala Izvor; titular cont: A{EZ~MNTUL CULTURAL ACADEMIA CA}AVENCU.

teoria constipa]iei

academia CA}AVENCUNr. 26, 29 iunie 5 iulie 2004

5

cuv\ntul care dezam`ge[te popula]ia interesat` de alegeri [i fotbalInterviul meu preferat din aceast` s`pt`m\n` face parte din ziarul Adev`rul [i se intituleaz` CFR Marf`, mai aproape de Europa, mai aproape de clien]i. Interviul, a[a cum se cade, \ncepe cu o descriere a interlocutorului: Victor Bucureanu, directorul general al CFR Marf`, ne \mp`rt`[e[te din secretele succesului \n procesul de restructurare: inova]ie, calitate [i apropiere de client. Putem chiar s` exemplific`m cu scurte pasaje din interviu: Domnule Bucureanu, ... cum face]i fa]` celor 14 concuren]i direc]i care \mpart cu CFR Marf` c`ile ferate pentru a transporta marfa? sau Cum crede]i c` ve]i face fa]` concuren]ei?. Se pare c` jurnalismul se completeaz` mereu cu noi stiluri [i abord`ri. Acesta este, de pild`, un gen care nu exist` \n manuale: Interviul publicitar mascat de \ntreb`ri, capitolul Jurnali[ti comerciali. Dac` nu v-a]i l`murit, permite]i-mi s` v` mai ofer c\teva exemple ipotetice de \ntreb`ri publicitare: P`rul t`u este gras, f`r` volum, [i cade?, Salut, domnule Castor! Cum de-]i p`strezi din]ii at\t de albi [i str`lucitori?, Ai uitat c-am dat o nimica toat` pe Bonux-ul `sta care spal` bine [i miroase frumos?, Pudding?, Costele, ne mai ]ii mult, m`? sau, mai elegant, mai disimulat: Domnule Heidi, cum crede]i c` o s` face]i fa]` celorlalte 14 marmote care \nvelesc ciocolata \n staniol, acum, \n pragul integr`rii europene?. Na]ional-ul de joia trecut` m-a f`cut s` visez. Editorialul de pe prima pagin` era exact genul meu de editorial, adic` cel cu \ntreb`ri, exact genul meu de subiect, adic` f`r` nici o leg`tur` cu realitatea. Subiectul era Cum ne vis`m... reali?. Citez: {i, dac` \n vis se strecoar` at\ta realitate, dac` izbutim s` tr`im [i noaptea ca \ntr-o lume paralel`, ce diferen]` este \ntre vis [i realitatea fizic`? Zicem c` ne trezim din vis [i ajungem \n realitate. Dar oare, c\nd adormim nu ne trezim din visul realit`]ii [i plonj`m \n visul nop]ii?. Teoria asta despre vis [i realitate a fost exploatat` de destul de multe filme

p\n` acum, \ns` de nici un ziar. E o premier` care merit` felicitat`. Totu[i, mi se pare c` Na]ional-ul se gr`be[te cu concluziile. E mai mult dec\t o fragil` grani]` \ntre vis [i realitate. Aici e vorba de holospa]iu. Dac` stau s` m` g\ndesc c`, de fapt, eu, unul, m` \nv\rt \n aceia[i 10 metri p`tra]i de holospa]iu, captiv \ntr-o lume artificial` pe care extratere[trii mi-au construit-o doar pentru a m` vedea cum reac]ionez, pu]in m` mai intereseaz` dac` visez. Oricum, vreau s` [tiu care extraterestru a programat ca eu s` iau ziarul Na]ional [i s` scriu despre asta azi (apropo, de unde [tiu c` azi e azi, [i nu e alalt`ieri, imediat dup` meci)? {i mai vreau s` [tiu c\nd o s` se termine revizia tehnic` la mine la holospa]iu, c` mi-au t`iat apa cald` de dou` s`pt`m\ni, [i c\nd o s` termine cu pickhammerele \n holospa]iul din fa]a balconului meu. For]a s` fie cu noi! C`t`lin MATEI

Haina nu-l face pe om, dar g\nde[te \n locul luiInstitutul de Cercet`ri Textile [i Institutul de S`n`tate Public` din Bucure[ti au pus \mpreun` la punct o nou` gam` de produse vestimentare care ar trebui s` apar` anul `sta pe pia]`, sp`rg\nd tiparele la propriu [i la figurat: hainele inteligente! S` nu v` \nchipui]i c` ar fi vorba de ciorapi care [tiu tabla \nmul]irii, de maieuri care recit` pe de rost Luceaf`rul sau de vreo basc` \n stare s` g\ndeasc` \n locul aleg`torului care o poart`: respectivele textile s\nt astfel concepute \nc\t s` elimine stresul [i varicele (ciorapii inteligen]i), s` elimine microbii, ciupercile [i bacteriile (lenjeria intim` inteligent`) sau s` ucid` cu non[alan]` moliile ori al]i parazi]i (cazul a[ternuturilor de[tepte). Aceste haine ale viitorului vor fi destinate mai ales celor care muncesc mult, umbl` mult [i s\nt marca]i de stres; prin urmare, ne a[tept`m s` fie foarte solicitate de parlamentari, mini[tri [i al]i cet`]eni care se str`duiesc zi [i noapte pentru ]ar`. |n cazul `sta, singura problem` cu respectivele articole vestimentare e c` s-ar putea s` nu reziste prea mult, ci s` se rup` de la prima purtare: fiind vorba de ni[te haine inteligente, b`nuim c` vor ceda primele. Textil Pu[cariu

A ap`rut un nou aliment: p\ine cu p\inic`Domle, uite c` se pot \nt\mpla [i lucruri bune. Cic` un romn a g`sit o chifl` \ntr-o p\ine. |ns` chiar crede]i c` a avut curaj s` o m`n\nce? C` de [oricei mor]i, de viermi[ori, de proteze, de fire de p`r sau coropi[ni]e \n p\ine s-a mai auzit. Dar ce s` caute o chifl` \ntr-o p\ine? }i se zb\rle[te p`rul. M`car dac` avea chifla dou` felii de parizer \n`untru sau jum`tate de mic bine f`cut, cu mu[tar, c` se convingea omul c` e comestibil` P\ine de ras`

canalul

mass-midia n`vodariq Nici nu emite bine postul Alfa TV (ie[irea la satelit nu nseamn` automat preluarea pe p`mntul str`mo[esc), c` [i are probleme financiare, n sensul c` nu-[i pl`te[te angaja]ii. Se zvone[te prin institu]ie c` anul calendaristic al postului nu ar avea luna mai. Sau, m` rog, dac` ea se nc`p`]neaz` s` existe, m`car nu exist` ca lun` de salariu. {i se trece direct la lefurile pe iunie, c` a venit vara [i lumea se descurc` cu bani mai pu]ini [i salate mai multe! q Viorel Hrebenciuc a f`cut o vizit` de serviciu \n redac]ia unui ziar central [i fundamental pentru a anun]a, de aceast` dat` oficial, ceea ce se [tia mai degrab` neoficial, [i anume c` e ac]ionarul principal al celui mai nervos cotidian. C\nd PSD-ul nu e la putere, bine\n]eles. Anun]ul oficial se va face dup` alegerile din toamn`, \n 2005. Probabil c\nd ac]ionarilor le st` bine \n opozi]ie.

Ze]arul Ivan

6

academia CA}AVENCUNr. 26, 29 iunie 5 iulie 2004

mama natur` tat`l alcoolic

Romnia. Mici fragmente de neant.Vrabia M`lai ViseazuPentru c` nu am fost atent la Discovery la timp, \mi fac mea culpa [i o s` v` rog pe dumneavoastr` s` m` ajuta]i. Am dou` vr`bii care vin s` m`n\nce la mine pe balcon [i mi-am luat o camer` video ca s` le filmez. Problema e c` la post-procesare nu [tiu care e b`iatul [i care e fata. |ntotdeauna mi-am imaginat c` b`iatul e `la cu negru pe gu[`, ca o barb`, iar fata e aia f`r` negru, f`r` barb`. Dar ieri aceast` prejudecat` mi-a fost cl`tinat` de o idee: ar putea foarte bine s` fie un instructor b`rbos de zbor [i elevul c`ruia \nc` nu i-a mijit musta]a.

reportaj cu ]ara de g\tDoi fra]i p`ta]i politic. Alegerile, fotbalul [i g`inile \n Vasila]iies din primul tur. Campania mea a fost pe sincer [i pe aproape de om. Adic`, c\nd venea vreun nea cu probleme, eu mergeam prin sal` [i \ntrebam: ce \]i trebuie tu[`, nea? O adeverin]`. Bun, du-te, ia-]i un timbru. I-am luat cu ma[ina p\n` la C`l`ra[i personal, dac` nu se putea rezolva aici, zic s` nu mai cheltuie oamenii un ban, hai cu mine. Eu personal am rezolvat multe probleme, iar oamenii au v`zut c` eu pot rezolva multe probleme. ~sta a fost un argument solid, mai ales c` eu am jucat fotbal de performan]`, la Electronica la Bucure[ti, la [antierul naval [i oamenii veneau cu autobuzele, dup` mine, s` m` vad`, c` eu la nivel de Vasila]i eram eroul lor. Am jucat coordonator de joc, mijloca[ [i i-am \nc\ntat cu goluri. Eram grupa mare, am sus]inut ni[te baraje, pe la Lehliu, pe la Cioc`ne[ti, toat` lumea venea dup` mine. Eu am sus]inut echipa cu bani, am fost [i antrenor [i timpul a demonstrat c` eu s\nt cel mai bun peste ei, dar fiind diferen]a asta prea mare de voturi... {i ie[eam din prima dac` ie[eau la Tr\ntava, dar acolo s\nt un neam de oameni mai sceptici, mai ne\ncrez`tori. Vede]i, nu e a[a, c` uite, vechiul primar a fost mereu cu o nesiguran]`, zicea c` rezolv`, dar nu rezolva, adic` nu refuza omul, dar nici nu-l rezolva. Prin asta a demonstrat c` e perceptibil, pe c\nd eu am fost ferm pe pozi]ie [i am ajutat omul. Eu s\nt un om mai dur, eu nu accept, am 20 de ani la prim`rie. Conteaz`.

Aurolacul \n carul cu f\n|n fa]a blocului meu am surprins un aurolac [i o aurolac`, \ndr`gosti]i, care st`teau pe cimentul sc`rii [i se scuipau \n fa]`, c\nd el, c\nd ea, dup` care r\deau [i se fug`reau. Observa]i, v` rog, c\t de mult difer` no]iunea de preludiu \ntre oamenii care trag din pung` [i cei care nu. Eu, unul, nu a[ putea s` fiu aurolac [i s` m` dedau unui asemenea preludiu, de[i trebuie s` recunosc c` metoda asta de lubrifiere este mult mai eficient`.

Vasile Lucian [i Vasile Paraschiv s\nt din Vasila]i. Vasile Lucian este fratele lui Vasile Paraschiv. Vasile Lucian a ajuns primar cu PSD-ul \n Vasila]i. Vasile Paraschiv a fost candidat la prim`rie cu PD-ul. I-au desp`r]it 700 de voturi.

|nceputAm dat telefon [i am \ntrebat c\t fac p\n` la Vasila]ii de C`l`ra[i. P`i, c\t? 45 de minute.

Pedistul Paraschiv Vasile, sup`rat c` partidul s`u a pierdut alegerile \n Vasila]i, dar pe undeva fericit c` m`car fratele s`u, Lucian Vasile, s-a ales primar, fie [i din partea PSD

PrimarulPrim`ria am g`sit-o dincolo de calea ferat`. Vizavi de bibliotec`. Cum intri \n cl`dire, \n st\nga scrie pe o u[` Primar, iar pe cealalt` Secretariat. Intru pe cea cu Primar. La o mas`, pe ghimpi, st`tea un om. A[tepta parc` o sentin]`. Era fostul primar Miric`. Da, am fost primar din partea la pesedeu, dar s-a spus s` nu mai candidez [i atunci eu am candidat, dar de la purulete. {i au intrat \n turul doi cei doi fra]i. Acum eu a[tept s` m` cheme primarul s` pred`m gestiunea. Eu voi deveni viceprimar.

FrancoafonAm fost [i eu s` \mi fac cump`r`turile \n Intersec]ia francez` de pe strada Orhideelor. |n fa]a mea, la ghi[eu, st`tea un individ de culoare, nu chiar ca Vanghelie, da pe-aproape. |ntrebat fiind de v\nz`toare dac` pl`te[te cash, acesta a r`spuns ceva de genul Bumbulunga imbungu ambungala. Foarte senin`, v\nz`toarea s-a uitat la mine [i, \ntr-un acces de afec]iune [i fraternitate, mi-a spus Nu te sup`ra, nu [tii ce spune, c` nu cunosc bine engleza?.

{i totu[i, primarul|n camera secretariatului era noul primar, Vasile Lucian. Am lucrat din timpul lui Ceau[escu la Finan]e \n Prim`rie. |n octombrie, adunarea de cet`]eni din Vasila]i m-a desemnat pe mine ca [i candidat, \n locul lui Miric` Constantin, fostul primar. Eu i-am propus s` fie consilier, cum i-am propus [i fratelui meu, eu eram sut` la sut` precis c`

Amintirile ne r`scolescFa]` de pozi]ia lui nenea, c` e fratele meu cel mai mare, c\nd eram mici m` iubea tare mult, poate [i acum, dar ce s` faci, a fost lupta asta [i ne-am distan]at un pic, or eu nu am aruncat cu noroi \n el, el a f`cut c\teva afirma]ii, eu pur [i simplu am mers din cas` \n cas` frumos \mbr`cat, cu po[ta[, cu profesori, cu

oameni care erau consilierii mei. Or, el [i-a ales consilier de la G`lbina[i, de unde oamenii de aici nu-l vrea [i aici l-am b`tut tare de tot. E fapt unicat, fiindc` oamenii au zis: uite cu cine lucreaz` Lucic`! Eu cu omul `sta am fost la mare, cu familia, cu el m-am ajutat, de mi-a dat bani s` fac cas` la fata mea \n Bucure[ti. El a fost primar \n 90, \n provizorat, or, a v`zut c` nu face fa]`, dar electoratul a vrut un om mai exploziv, mai dr`cos, c` dac` am v`zut toate col]urile ]`rii, chiar le-am v`zut, [i asta m-a f`cut s` am alt orizont, or el este mai dur, iar eu mai maleabil, poate din lucrul lui cu g`inile, l-a f`cut mai distant, c` lucreaz` la combinat. De 9 pe mai ne adunam [i ne \mb`tam, dar dup` aceea, Revolu]ia a venit \n Vasila]i cu o r`ceal`.

dum, cu aprobarea Guvernului [i cu asta sper s` fiu ridicat un pic mai sus. Noi avem apoi problema cu apa [i am avut un fler de a scoate o pomp` care f`cea obstacol la a ajunge apa la oameni. Or, voi apela la un fond {apard, ceva, nu-mi pun problema, voi avea \nc` o bil` alb`, c\nd \n c\teva luni va curge apa mai \n centrul ]ig`niei [i oamenii nu se vor mai duce la Fo[neagu cu cobili]ele ca pe vremea lui Pazvante.

C`r]ile te ispitescIon Matusalem a intrat \n bibliotec`, dar nu a putut lua o carte fiindc` nu avea buletinul la el. Bibliotecara este Miric` Mirela, de 12 ani, ajuns` aici de dinainte de a ajunge Miric` Constantin primar. Acum este nora fostului primar. E bucure[teanc` [i are \n custodie 9.000 de volume. A venit \n vacan]` la bunica ei, avea nevoie de bani, a lucrat ca bibliotecar` peste vacan]`, a prins drag de carte [i nu a mai plecat. La Vasila]i are siguran]a locului de munc`. Dar a r`mas [i cu bunica, ea a crescut-o p\n` la [coal` [i Mirelei \i place s` r`spl`teasc`. |i plac [i acum c`r]ile de copii, \l are drept erou pe {tefan cel Mare, fiindc` {tefan \[i iube[te ]ara asta. Pl\nge c\nd se dau filme cu eroii neamului la televizor, pl\nge fiindc` ei au putut [i, uite, noi nu s\ntem \n stare. Idealurile Mirelei? La 30 de ani, ea spune c` viitorul ei nu mai e. A abandonat idealurile tinere]ii. Asta e, dac` nu a [tiut s` cear` mai mult dec\t i s-a dat.

Sinuciderile se \nmul]escAvem ho]ii aici de animale, de g`ini, dar nu s\nt ho]i de la noi din comun`, eu nu cred c` s\nt de la Vasila]i. Voi diminua pu]in [i o s` angajez jandarmi, [i [tie omul, bre, m` \nt\lnesc cu Fane a lui Codin [i are o mic` team`, [i se ajunge la propor]ie mic`. Dar cel mai r`u e sinuciderea. C\te doi oameni pe an se sinucide. Avem un num`r de sp\nzura]i. E probleme psihice. De ce? Nu [tiu ce s` zic. Nu pot eu s` p`trund \n omul care pune [treang la g\t. Eu am avut o familie aproape de perfect. Ce e sinuciderea? O mitoc`nie fa]` de oameni. Ion Matusalem, cet`]ean din Vasila]i, spune c` sp\nzura]ii nu s\nt interesa]i de politica asta. Cum nici el nu este. Uite, el a fost secretar de UTM [i f`cea la restaurantul Par\ng, f`cea jum`t`]i pentru cine era f`cut utemist. Scurt [i cuprinz`tor, adic` punea ]uic` \n pahare pentru `ia care se f`ceau utemi[ti. Dac` nu crede]i c` e politica bun`, el ne \ntreab` c\te c`r]i am citit. El a citit numai Eminescu [i de virtutea energiei vie]ii caloric` care exist` la ora actual`, fiindc` i-au murit \ntr-o s`pt`m\n` mama, tata, so]ia, un frate. Are 33 de ani de Vasila]i, un tip cuminte, visual, corect. Iar acum trece pe la bibliotec` s` ia o carte [i s` mearg` la o sinucidere sigur`, dar cere s`-i dau 20.000 de lei. Al]ii stau pe sub stre[ini de pomi, la virtutea energiei [i b\rfe[te, dar Matusalem [tie manevrele.

Doctrinele ne \nso]escPe noi, domle, nu ne-a f`cut doctrinele. Noi nu am prea f`cut politic` aici, eu unde am fost [i ce mi s-a \nt\mplat am spus \n gura mare. Poate s-a \ncet`]enit ideea c` dac` vin eu dau pe to]i afar`, nu pot da pe to]i, c` s\nt c\t de c\t competen]i. Au fost doar lejeri.

Las`-m`, pap`-lapte, la mareDoi pu[ti mergeau c`tre mare (tot) cu trenul. Unul mic, uscat, cu p`rul pe spate, cercel tip cruce, multe inele tip Bogdan Petry (dar slabe, nu ca ale acestuia), cel`lalt [mechera[ \nchipuit, cu tente evidente de mototol uria[ de apartament. V\rsta, undeva \ntre capacitate [i bac. Slabu: B`i, e mai bine c` am plecat din seara asta; c\[tig`m o noapte. Mototolu, nimic. Slabu nu se las`: B`, oricum nu dormim, mergem undeva, poate mergem \n Office, acolo numa intrarea e 500.000. Grasu, tot nimic. Slabu \l d` un pic cu capul de perete [i continu` cu esen]ialul: B`, fraiere, o s` vezi: \n noaptea asta FUTEM!.

G`inile se puiescParaschiv e la g`ini ou`toare din 72. A fost furat de fratele s`u, cu certitudine. Domle, m`car dac` a c\[tigat, s` c\[tige curat. Paraschiv a g`sit un investitor str`in, belgian, [i d\n[ii \ncearc` s` fac` ceva frumos, adic` s` se treac` de la g`ini ou`toare la pui de carne. La g`ina de ou` s\nt probleme de salmoneoz`, iar la pui de carne nu s\nt: la 42 de zile \i tai.

Rela]iile se recunoscLucr\nd \n finan]e, s\nt recunoscut la nivel de finan]e, de pe la Casa de Pensii, apoi la Curtea de Conturi, domnul Sima, cu care am jucat fotbal \mpreun` [i m` apreciaz` c` s\nt mai mic ca d\nsul, [i iar zic de talentul `sta al meu, c` m-a cam ]inut [i \n bra]e a[a. Am por]i deschise [i \n poli]ie [i \n justi]ie, c` au jucat fotbal cu mine, oameni competen]i, care automat dac` le cer sprijinul m` vor ajuta. Mai ales c` eu vreau s` separ Vasila]iul de G`lbina]i, G`lbina]iul fiind un sat de origine rom`, care ei vor s` se separe c` nu pl`tesc taxe la stat deloc [i asta trage \n jos Vasila]iul. Ei vor, e o treab` pertinent` la care [i ei s-au g\ndit. Voi face un referen-

Sf\r[itAm plecat de la ferma fratelui Paraschiv [i dup` mine alerga un b`[tina[. |l iau p\n` \n centru [i \l \ntreb c\t fac p\n` la Bucure[ti. P`i, c\t? 20 de minute. Eugen ISTODOR

Ethos, Portos [i Aramis

Lucian Vasile fericit c` s-a ales primar la Vasila]i dar sup`rat pe undeva c` fratele s`u de la PD a suferit un e[ec \n alegeri

Paragini Aurii

academia CA}AVENCUNr. 26, 29 iunie 5 iulie 2004

7

bursa [p`gilorhalbelor, topless-urilor, fustelor scurte [i pa[apoartelor, ci [i al doamnelor, coloneilor, generaVara este anotimpul florilor, lilor [i whisky-urilor. decapotabilelor, halbelor, topVara nu-i ca iar n-ai less-urilor, fustelor scurte [i pa[apoartelor. Natura, trezit` la via]` \nc` din prim`var`, se Nou slogan electoral, treze[te, vara, cu un mare chef inspirat din liberali: de duc`. Oamenii pleac` de acas` pe u[a din fa]`, nu \nainte de a verifica dac` au \nchis lumina, apa [i gazele. Cei care O s` relatez aici, cu semivor s` plece din ]ar` verific` lux de am`nunte, cea mai sim\nc` o dat` dac` [i-au luat cu ei pl` metod` de a smulge \ncredebanii, periu]a de din]i, nevasta rea electoratului nu cu [i pa[aportul. Unii \[i dau sea- programe, chestii elaborate de ma prea t\rziu c` \ntre nevast` PR, proiecte SAPARD sau o litr` [i pa[aport exist` nu doar ase- sincer` de ]uic`. Despre ce este m`n`ri, ci [i diferen]e. Una din- vorba: pe 20 iunie, \n diminea]a tre aceste diferen]e ar fi c` pen- scrutinului, candidatul X din tru pa[aport trebuie s` stai la satul Y din jude]ul Constan]a r\nd. Dac` n-ai pa[aport, de[i ai (at\t am reu[it s` smulg, doar nevast`, trebuie s` te duci fu- jude]ul, de[i am pus la b`taie gu]a la Direc]ia Pa[apoarte [i s` p\n` [i promisiunea c` \l las pe \]i faci unul, dou` sau c\te ai povestitor s`-mi dea mingea nevoie. P\n` de cur\nd, un pa[a- printre picioare c\nd mergem la port se putea elibera \n regim de fotbal) s-a deplasat pe la conurgen]`, acum nu se mai poate. s`teni [i le-a d`ruit c\te un panVorba vine c` nu se mai poate, tof. St\ngul sau dreptul, evident, fiindc`, de fapt, se poate. Cu- \n func]ie de doctrin`. Pe l\ng` nosc eu o doamn`, prieten` cu pantof, le-a d`ruit [i singura sa ni[te colonei [i generali (unii promisiune electoral`: dac` va dintre ei \n rezerv`), care, pen- ie[i primar, le va oferi [i cel`lalt tru o sticl` de whisky, \]i fac pantof, dreptul sau st\ngul. Ca pa[aport \n trei-patru zile. Prin s` \n]elege]i mai bine de ce am urmare, vara nu este doar ano- avut parte doar de semi-lux de timpul florilor, decapotabilelor, am`nunte: sursa mea [i-a dat

Pa[aport pentru [pag`

seama c` politicianul cu pricina e prieten cu propria familie, de aceea identitatea lui a r`mas secret` p\n` la \nchiderea urnelor, a edi]iei [i, cel mai important, a postului de poli]ie. Nici m`car meseria nu i-am aflat-o. S` v`d dac` e [i el vreun cizmar, ca Ceau[escu, ca s` fac` \n satul `la un canal, un metrou sau un bordei al poporului. Friedrich Nike

Ro[ul, culoarea care l-a condus pe Iliescu \n via]`. Acum [i la semaforIntersec]ia de l\ng` Facultatea de Medicin`. S\nt printre primele ma[ini la semafor [i a[tept nervos de vreo zece minute. Un poli]ist ]ine blocat` circula]ia a[tept\nd, cu ochii a]inti]i spre poarta Cotrocenilor, coloana oficial` a lui Nea Nelu. Ne[tiind ce se petrece, un Matiz ner`bd`tor iese din convoiul interminabil, pe contrasens [i-o frige tare ca s` ne dep`[easc` \nainte de a se face verde. Dar exact c\nd micul gigant descinde cu vitez` \n intersec]ie, apare [i alaiul de girofaruri al gigantului politicii romne[ti. Suspans. Stupoare. Voi avea [ansa s` fiu printre martorii asasin`rii lui Iliescu? Patriotul kamikaze n-o fi [tiind c` tataie mai are doar c\teva luni de mandat? Dar toate speran]ele mele s-au n`ruit, iar singurul om distrus, la faza asta, a fost [oferi]a, care, tras` la timp pe dreapta, a r`mas f`r` carnet. Mi s-a confirmat un lucru bine [tiut de 15 ani: \n ]ara asta, c\nd e vorba de condus, nimeni n-are loc de Iliescu.

Aten]ie, poli]i[tii Drept-st\ng la ]int` de la circula]ie dau radarele \napoiDup` ce poli]ia rutier` a fost dotat` cu noile aparate radar importate din SUA, s-au ales apele [i s-a v`zut care snt poli]i[tii frico[i [i care cei curajo[i. Nu prea s-a n]eles care snt poli]i[tii cinsti]i, dar asta-i o alt` problem`. Poli]i[tii frico[i snt cei care folosesc radarul, dar f`r` s` nregistreze pe band`. i repereaz` numai pe supervitezomani, i opresc pe dreapta [i le spun c` au superdep`[it limita de vitez`, lucru pe care supervitezomanii l [tiu prea bine. Moment n care ncepe o trguial` bazat` pe ncredere reciproc` [i terminat` cu l`sarea ploconului. Inconvenientul e c` atunci cnd vitezomanul are tupeu [i cere s` vad` nregistrarea, poli]istul fricos trebuie s` spun` c` aparatul nu a nregistrat [i s` i dea

drumul nesim]itului. Dac` asta este fric`, ce nseamn` oare s` ai curaj ca poli]ist cu radar? Iat` [pilul! Curajo[ii trebuie s` se aib` bine cu [efii [i asta pentru c` IGP-ul a avertizat n repetate rnduri c` poli]i[tii nu au voie s` [tearg` banda. Deja e clar: poli]i[tii curajo[i nregistreaz` toate ma[inile care dep`[esc viteza, arat` nregistrarea, se bucur` cnd nenorocitul d` semn c` are bani

[i se bucur` c` pe lumea asta s-a inventat negocierea. Iar la sfr[it, apas` vesel pe butonul RW al camerei de filmat. De[i, repet`m, IGP-ul le-a spus de nenum`rate ori s` nu mai aud` de a[a ceva. Nu pentru c` ar fi un indiciu pentru practica [p`gii, ci pentru c` n felul acesta radarul se uzeaz` [i se bule[te. Inspectoralul General al Poli]iei

Carnet de tun

De ziua lui, N`stase a pus s` i se numere koyolePe data de 22 iunie, zi picat` ca din senin s`pt`m\na trecut`, premierul nostru, Adrian N`stase, a \mplinit o frumoas` v\rst`. Nu se cade s` spunem c\]i ani a \mplinit, dar e de la sine \n]eles c` num`rul trandafirului prins la buchetul vie]ii este bine trecut de 50 [i egal cu 54. Anul acesta, [ampania, plocoanele [i b`g`torii de seam` n-au mai curs ca alt`dat`. Aniversatul ar fi putut s` petreac` la serviciu. Adic` acolo pe unde se plimb` adev`ratele [ampanii [i plocoane [i adev`ra]ii b`g`tori de seam`, epigonii lui P`v`lache. |ns` a trebuit s` se \nt\lneasc` cu tot felul de oameni plictisitori, a[a cum reiese [i din programul de lucru. Cred c` Adrian n-a mai avut o aniversare at\t de plictisitoare de c\nd era mic [i-l puneau p`rin]ii s` cheme acas`, pe prispa din T`rt`[e[ti, to]i tocilarii din clas`. De distrat, nu cred c` s-a distrat dec\t la caterinca aia de conferin]` Autoritatea Na]ional` pentru Control 1 an de lupt` \mpotriva fraudei [i corup]iei, ce a avut loc la Marriott. Mai ales c` a fost o petrecere clasic`, [i nu un bal mascat, cu mul]i masca]i \narma]i, a[a cum ar fi fost normal

av\nd \n vedere calitatea invita]ilor. |n afar` de ce vede]i \n program, v-ar face bine s` [ti]i c` premierul a mai fost de ziua lui [i la Alexandria, unde a ]inut discursuri la Fabrica de rulmen]i Koyo Rom S.A. Teleorman [i a dat startul lucr`rilor pentru o sta]ie de reglare. Fiind vorba de de reglat avansul. Or, cadou mai rulmen]i, deci de bile, [i de o frumos ca `sta nici c` se putea. fabric` cu un nume at\t de sugestiv, precum Koyo, e de \n]eles Clondirul c` sta]ia de reglare o fi fost una cu onomastic`

Ma[in` pentru fiin]` [i timp liberO veste bun` pentru posesorii de Rolls-Royce dar proast` pentru cei care conduc m`rci precum Tico, Cielo, Renault Clio sau BMW ne-a parvenit de la Garcea, zis [i Leana, zis [i Mugur Mih`escu. Garcea [i-a Horia-Roman Patapievici [i-a cump`rat de cur\nd un Lam- cump`rat un Aston Martin Heiborghini Gallardo, ma[in` care degger. este cu 130.000 de dolari mai Lumea e un Scenic scump` dec\t un bilet RATB. |n replic` la achizi]ia lui Garcea,

8

academia CA}AVENCUNr. 26, 29 iunie 5 iulie 2004

Marea urnireteaz` toate ocaziile de gol, \n loc s`-i lase pe ochelari[tii de band` Alin Ionescu [i Mircea Toma s` se faulteze reciproc), pot spune c` am competen]a necesar` unui verdict: da, a fost blat, v` mul]umesc c` mi-a]i dat ocazia s` votez ca titular [i a[ vrea s` transmit tuturor iubitorilor de fotbal din ]ara noastr` un sincer [i sportiv Jos Iliescu!. plus, la Gazetacsson Sportivsen nu s-a scris c` ar fi fost blat. Deci eu zic c` a fost meci strategic. Ce este acela un meci strategic? Este atunci c\nd pre[edin]ii de federa]ii au abdomenul plat, de la fructele de mare, [i costume de 3.000 de euro pe ei; c\nd atacan]ii m\ng\ie mingea, finu], cu exteriorul [i cer scuze galeriei c` au ratat; [i c\nd stadionul \ntreg c\nt` la unison, \n dou` limbi foarte asem`n`toare. Chestie de nuan]`, nu ]`r`nie! Daniel GOACE Sincer, eu s\nt convins c` nu cred c` a fost blat. Cel pu]in nu \n primele 75 de minute, p\n` c\nd am aflat eu c` la noi \n Titan se intr` \n revizie [i am dat fuga la baie s` str\ng ap` cald` \n cad`. ia ni[te note de 7 la tezele de la fizic` din liceu ar spune c` n-a fost dec\t un meci care a dovedit c` nordicii `[tia nu au ajuns \nt\mpl`tor la nivelul la care au ajuns: mi se pare c` tre s` fii un pic inginer, chirurg [i olimpic la mate s`-]i ias` blatul perfect, \n minutul optzeci [i ceva. A[a c`, de[i a fost blat, eu m` ab]in, c` n-am v`zut meciul [i ur`sc fotbalul. Hai Andorra! Marius DR~GHICI M`rturisesc sincer c` nu am v`zut meciul, a[a c` m` pot exprima obiectiv. Suedia [i Danemarca sunt dou` dintre ]`rile mele favorite pentru c` au cel mai mic indice la corup]ie, \n lume, o cre[tere economic` invidiat` \n toat` UE [i la ei e r`coare vara. De aceea, sunt ct se poate de suspicios fa]` de suspiciunea de blat: cred c` fotbali[tii \[i declar` averea \nainte [i dup` fiecare meci [i nici dac` vor nu pot lua [pag`. Dan STANCIU |ntruc\t prefer fotbalului jocurile mai pu]in colective [i cu un public mai discret (ba chiar f`r` public), n-am s` m` pronun] asupra acestei chestiuni care \nfierb\nt`, aud, pixurile comentatorilor. |nclin totu[i s` cred c` \n Danemarca a r`mas p\n` azi ceva putred (poate balonul, confundat uneori de c`tre danezi cu craniul lui Yorick), iar blondele suedeze [i-au p`strat la fel de penetrabil blazonul.

Remiz` sau lovitur` de blat? senza]ionalele voturi ale Academiei Ca]avencu S-a dovedit c` [i f`r` noi Euro 2004 se joac` de parc` s-ar juca cu noi. Sau ca [i cum ar fi organizat de noi, undeva \ntre Kosovo-ul lui Pinalti [i Kandahar-ul lui tata Jean. |nt\lnindu-se \n ultimul meci al grupelor, Suedia [i Danemarca au \ncheiat partida \ntr-o frumoas` atmosfer` de s`rb`toare [i \n fluier`turile publicului, parte \ndreptate c`tre juc`tori, parte c`tre folcloristele suedeze din tribune. Scor final, 2-2, exact c\t le trebuia celor dou` echipe ca s` se califice \mpreun`. Remiz` sau lovitur` de blat? s-au \ntrebat marii speciali[ti ai fotbalului cu balonul din redac]ie, care n-au mai pus piciorul pe-o minge cam de c\nd au pus prima dat` m\na pe-o bere. S`-i vedem ce-au votat.

N-A FOST BLATAlinsen IONESCUSSON Di undi blat, brie? Ie ievidient c-a fost un mie[i coriect. {\ mai tiermina]i cu apuc`turili aistea balcani[e c\ n-o fost ni[i un aranjamient. Voi n-a]i v`zut c` pi scandinavi \i chiam\ la fel? E rudi, brie, [i s-or fi v`zut [\ iei ca fra]ii \nainti di me[i la un Scandic d-`la di-al lor [-or vorghit di fotbal, di arbitri, c` doar nu era s` vorbeasc\ di Hieghel, [ie dracu! {e, dac\ Am`riucisen s\ vedi cu Am`riisson \ntr-o ]ar\ str`in`, s` nu-[i vorbeasc`? L`sa]i, brie, prostiili aistea! Drago[ VASILE N-a fost blat. Blatul e atunci c\nd se se-nt\lnesc doi pre[edin]i de cluburi la un mic, a[a, mai bine f`cut, [i se-n]eleg \ntre ei, ca burto[ii; c\nd atacan]ii bag` [pi]u [i rateaz` cu poarta goal`, iar la reluare nu se cite[te pe buzele lor nici o B`ga-mi-a[ p; sau atunci c\nd galeriile dezgustate arunc` cu sticle de Scandic sau cu scaunele de la peluz` pe teren. n

A FOST BLATDrago[ MU{AT A[a cum am declarat [i pentru Gazzetta dello Sport dup` \ncheierea meciului, r`spunsul este da, adic` nu. Mai exact. P`rerea mea este c`, de fapt, numai Danemarca a f`cut blat, \n timp ce Suedia a jucat pe bune, [i de aia a [i pierdut, dup` cum am v`zut cu to]ii! |n consecin]`, somez FRF-ul din Danemarca s`-[i dea demisia din func]ia de pre[edinte, a[a cum s-a v`zut [i \n meciul cu Cehia (3-0; 1-0 la pauz`; 0-0 la \nceperea partidei). Iulian T~NASE Comentatorii cre[tini [i de alte na]ionalit`]i s-au gr`bit s` spun` c` e ceva putred \n meciul SuediaDanemarca (2-2), c` meciul a fost clar unul strategic, f`c\ndu-i pe un Jean P`dureanu sau pe un Pinalti {tefan s` se simt` precum Fecioara Maria \n filmul lui Mel Gibson. Dup` eliminarea din sferturi

at\t a Suediei c\t [i a Danemarcei, unii, adic` aceia[i, ar putea spune c` s-a f`cut, \n sf\r[it, dreptate, c` italienii au fost r`zbuna]i [i a[a mai departe. N-am v`zut meciul Suedia-Danemarca, m-am uitat, \n schimb, la Italia-Bulgaria (2-1) [i m-am bucurat ori de c\te ori s-a dat gol: c\nd au deschis scorul bulgarii, c\nd au egalat italienii, c\nd au marcat danezii, c\nd au egalat suedezii etc. M-am bucurat mai ales c\nd au \nscris italienii golul victoriei (\n min. 94), fiindc` [tiam c` Suedia [i Danemarca se terminase deja cu 2-2. Da, a fost blat, dar a fost bine. Alexandru V~RZARU {i ce dac` a fost?! Ce, dac` Romnia ar fi fost n grup` cu Fran]a, Spania [i Republica Moldova, iar noi [i fra]ii no[tri de peste Prut aveam [ansa s` ne calific`m mpreun`, n dauna bog`tanilor `stora, nu am fi f`cut blat? Eu zic c` f`ceam. Mai complicat ar fi dac` Transilvania [i-ar c`p`ta indepen-

den]a [i ar ap`rea situa]ia urm`toare: Romnia, Transilvania, Republica Moldova [i Spania se bat ca s` promoveze. Pe cine s` alegi dintre Transilvania [i Republica Moldova ca s` faci blatul? Viorel MO}OC S-a ar`tat pricea \n meciurile din sferturi, c\nd i-a b`tut Dumnezeu pentru toat` nemernicia. At\t pe danezi, c\t [i, mai ales, pe suedezi. Dumnezeul fotbalului nu bate cu parul. Bate cu st\lpii por]ii [i la loviturile de la 11 m. Marius BOR}EA Ca rezerv` consacrat` \n toate echipele de fotbal \n care-am evoluat, pornind cu [coala general`, continu\nd cu liceul [i facultatea (nici aici nu aveam loc la titulari, de[i echipele erau pline de tocilari ochelari[ti, pe care ]in s`-i salut [i pe aceast` cale, b`, fraierilor cu fumuri de vedet` care s\nte]i) [i \ncheind cu echipa redac]iei (\n care Gabi Drogeanu [i Liviu Mihaiu ra-

AB}INERIGabriel DROGEANU O parte din mine zice c` a fost un blat ordinar. Partea aceea cu care am dat un gol senza]ional, \ntr-un meci Medgidia-Craiova (Cupa Speran]elor 90, 5-0, pentru colec]ionari). Gol care, dac` era filmat, cu siguran]` ajungea pe Fox Kids, la Etno TV, la OTV [i pe CNN, la Faza mileniului. Nu se poate s`-]i ba]i joc de italienii `ia care au muncit at\ta ca s`-[i fac` frizuri, tatuaje [i gagici dup` o vorb` a lui Marin Preda, parc` incredibil de mi[to. Partea din mine care s-a str`duit \ns` s`

baronul ovalLa at\]ia ani de c\nd baronul a absolvit cu brio [coala de tractori[ti,

academia CA}AVENCUNr. 26, 29 iunie 5 iulie 2004

9

Mama lui Opri[an \nc` mai face temele fiuluiDac` vre]i s` [ti]i cine este cel mai bogat om din Vrancea, atunci afla]i c` numele lui nu este Marian Opri[an. Declara]iile de avere au schimbat mult ierarhiile sociale \n ]ar`, baronii pierz\ndu-[i pozi]iile de frunte \n fa]a unor persoane care, \n afar` c` s\nt rude cu ei, alte calit`]i n-au. Este cazul doamnei Lucica Gherarde, cel mai bogat om din Vrancea, altfel o b`tr\nic` la locul ei, ale c`rei m\ini muncite arat` c` la via]a ei a dat mai mult cu pixul pe dela]iunile c`tre Securitate dec\t cu [tampilele pe bugetele locale. Doamna Lucica a ajuns poate cel mai bogat om din Vrancea doar din simplul motiv c` fiul ei, Marian Opri[an, a f`cut o plea[c` de avere [i n-a g`sit pe numele cui altcuiva s-o treac`. S`raca doamn`, dac` \n trecut s-a remarcat prin turn`torii mai corecte gramatical dec\t ale fiului, iat` c` nici \n prezent n-a sc`pat de calvarul datului cu subsemnatul. {i de data asta, tot \n locul fiului, \ns` nu pentru c` scrie mai corect dec\t acesta, ci pentru c` i-a mo[tenit averea. Inclusiv pu]ul absorbant luat la verific`ri de un comisar de la Garda de Mediu, un du[man declarat al cuplului de cumetri Opri[an-B`e[u, unul baron, cel`lalt prefect. Numai mam` de baron local s` nu fii: te chinui o via]` s`-i bagi cartea-n cap, s`-l \nve]i s` scrie o pagin` de turn`torie f`r` s` foloseasc` guma sau Pic-ul, [i p\n` la urm` te treze[ti la b`tr\ne]e c` tot tu trebuie s`-i faci temele c`tre organele statului. Declama]ia de avere

Plutonierii vs. speciali[tii \n plutoniu

Avem un coleg care se \ntreab` adesea unde naiba se duc banii no[tri de amend` atunci c\nd se duc iat`, unii se duc la Ministerul de Interne, ca s` m`n\nc` [i gura celor care ofer` presei, pe l\ng` [uturi \n frez` [i pulane la intercostali, comunicate oficiale. A[adar, cit`m: am fost sesiza]i de c`tre Camera de Gard` a Spitalul Mary Kiury Bucure[ti, cu privire la. A[adar, prima victim` din text a fost forma de genitiv-dativ a substantivului spital, pocit` iremediabil sub asaltul intelectual al organului care a luat particula ui de la sf\r[it (spitalului) [i a dus-o acas`, poate-poate o reu[i m`car c`]elul `la care d` din cap \n ma[in` s` o re]in` ca lumea.

Privi]i, \ns`, ce i-a f`cut distinsei Marie Curie, femeie care s-a str`duit s` descopere, printre altele, poloniul [i radiul, sau s` fac` cercet`ri inteligente privind radioactivitatea. Marie Curie a devenit subit Mary Kiury. Nici nu \ndr`znim s` ne imagin`m c\t s\nge s`rea dac` autorul insista s` ortografieze [i primul nume al cercet`toarei, Sklodowska. Pe bune, credem c` i-ar fi mult mai bine bugetului ]`rii dac` cineva l-ar aresta, s` zicem, pe primarul Marian care este, l-ar condamna la munc` \n folosul comunit`]ii [i l-ar pune pe el s` scrie gratis comunicatele astea.

Constantin Gramaticu Dumitrescu

10

academia CA}AVENCUNr. 26, 29 iunie 5 iulie 2004

tunul catodic

Anacronica TVClarv\nz`torii [i pr`jitoareleM` uit de o bun` bucat` de vreme la o emisiune TV care se nume[te Al 6-lea sim] [i \n care tot felul de clarv`z`tori [i ghicitoare vor s` dea de i]ele unor crime r`mase neelucidate. S\nt chiar \ngrijorat de o chestie. Adic` m` g\ndesc c` eu m` uit la emisiunea asta, dar nu v`d tot ce este de v`zut. Poate \n timp ce vorbe[te spiritista la televizor, \n spatele ei s\nt vreo 4-5 spirite puradei, care \[i i]esc capul ca s` se vad` la televizor. Sau poate \n spate trece prin cadru Hitler, care face cu m\na. Sau: Ptiu, uite c-am ajuns dracu [i la televizor!. Se v`d \n spate spirite gunoaie [i spirite c\ini vagabonzi care mu[c` pe cameraman. Sau poate c` credin]a aia a aborigenilor, c` aparatul foto-video fur` sufletul e adev`rat`. V` imagina]i ce aglomera]ie e \n camera aia video de c\nd a \nceput emisiunea? C\te spirite s-au ag`]at \n band` [i se dau peste cap la fiecare filmare? C\te stafii se electrocuteaz` c\nd se bag` acumulatorii la \nc`rcat?

trampa [i ecranul5 Pasiunea pentru evenimente de senza]ie c\t mai s\ngeroase n-a putut fi ostoit` de [tirile despre rezultatele alegerilor, iar m`celul din sec]iile de votare a g`sit un adversar pe m`sur` \n m`celul de la Sulina, unde un poli]ist de frontier` beat lemn s-a apucat s` trag` \n mul]ime. Am stat [i ne-am \ntrebat cum a putut respectivul s` trag` \n mul]ime; r`spunsul ne-a venit de la C`t`lin Radu T`nase, care a ]inut s` explice telespectatorilor PRO TV c` poli]istul de frontier` a tras cu automatul ca la nunt`. De aici am \n]eles noi c` e mai bine s` nu fii invitat la nun]ile cunoscu]ilor lui C`t`lin; ne [i imagin`m strigarea darului: Din partea lui na[u Pandele, trei rafale de Kala[nikov nou-nou]e [i dou` \nc`rc`toare de pistolet Carpa]i! Ura-ta-ta-ta-ta!. 5 Acela[i C`t`lin Radu T`nase ne-a povestit cu acela[i prilej c`, dac` vreunul din gloan]ele trase de poli]istul beat ar fi nimerit buteliile depozitate \n apropiere, navele [i blocurile din jur ar fi s`rit \n aer ca ni[te cutii de chibrituri. De spaim`, imediat am s`rit pe burt` [i ne-am ad`postit: pe m`su]a din sufragerie, l\ng` scrumier` [i ]ig`ri, aveam o cutie de chibrituri care putea s`ri \n aer dintr-o clip` \n alta. {i ia g\ndi]i-v` ce s-ar fi \nt\mplat dac` de la cutia de chibrituri ar fi explodat ulterior, prin simpatie, cea[ca de cafea, telecomanda [i motanul nostru, aflat \n apropiere, care tocmai s`rea \n aer s` prind` o musc`. 5 Avem [i noi o \ntrebare: dup` ce vom intra \n UE (a[a cum ne-a promis domnul N`stase, \mbr`cat \n c`ma[` rozalie [i f`r` cravat`, imediat dup` ce s-a anun]at rezultatul alegerilor) [i va trebui s` vot`m parlamentarii europeni, oare candida]ii la \naltele func]ii se vor duce prin sate s` \mpart` g`ini, miei, f`in`, ulei [i burdu[ele de br\nz` aleg`torilor? 5 Faptul c` [i boga]ii pl\ng este cunoscut de to]i iubitorii telenovelelor. Faptul c` [i miliardarii romni se sinucid a devenit cunoscut tuturor telespectatorilor care au urm`rit s`pt`m\na trecut` jurnalele de [tiri. Cele mai multe s-au deschis cu materiale despre sinuciderea omului de afaceri Mihail Erba[u; cu acest prilej, de la Brigada Mobil` am aflat c` bazinul era gol, deci ipoteza unui \nec a fost exclus`. }inem s`-i felicit`m pe realizatorii materialului pentru logica lor de fier, dar le vom face o observa]ie: n-au remarcat c`, de asemenea, lipsa rechinilor din bazin exclude [i ea c\teva ipoteze. 5 Pe micul ecran a ap`rut zilele trecute mai precis pe 22 iunie, zi trecut` cu litere de aur \n calendarul sim]irii romne[ti, zi de na[tere a celui mai iubit dintre romni, adic` domnu prim-ministru duduia reporter Theodora Massini de la Prima TV, cea care a fost de cur\nd la Vene]ia pentru a ne vorbi despre Bazilica San Marco, cunoscut` [i sub numele de Palatul Dogilor. Ea s-a repezit s` ia interviu unui t\n`r absolvent de liceu cunoscut [i sub numele de fiul premierului N`stase, care tocmai d`duse oralul la romn`. Andrei tocmai luase nota maxim` dup` ce spunea d\nsul profesorii i-au pus [i \ntreb`ri suplimentare. Cele mai dificile, g\ndim noi, or fi fost: Ce mai face domnul t`ticul dumneavoastr`, cum suport` c`ldura, ave]i ]\n]ari acas`, ce-a mai g`tit m`mica? etc. A[tept`m [i examenul la matematic`, unde va fi r\ndul lui Andrei s` pun` profesorilor \ntreb`ri suplimentare, ca de pild`: C\te ou` a reie[it c` are tata la ultimul calcul?. 5 Am auzit zilele trecute textul unui spot publicitar televizat f`c\nd reclam` la ni[te cosmetice (parc` Axe, Dove [i Rexona simbol al bun`st`rii pe vremea \mpu[catului, al`turi de BT, Kent, Pepsi, coniac albanez \n sticl` cu paie [i radiere chineze[ti parfumate). Mai exact, am auzit c` |n vara asta miroase a premii, apoi c` Po]i c\[tiga zilnic un aer condi]ionat. Deoarece \n textul reclamei cu pricina nu se face nic`ieri referire la vreun aparat de aer condi]ionat, ci doar la aerul respectiv, ne g\ndim c` poate

Alo, Sandra, Lucian s\nt. Fii atent` cum cre[tem audien]a Observatorului. Tu dai [tirea cu mitingul `sta aviatic. Eu fac un picaj, intru \n vrie, iar tu te dai speriat` [i creezi pu]in` tensiune. Dac` ai timp, \mi bagi [i o scurt` biografie cu articolele din Dilema [i emisiunile cu Brucan. Ar fi beton! P\n` curge publicitatea, eu redresez spectaculos \n ultimii zece metri. |]i zic, o batem pe Esca sut` la sut`. Iar dac` nu redresez, ne dubl`m [i salariile.

C`t`lin MATEI

La B1 TV, [i dromaderii stau capr`B1 TV a difuzat \n exclusivitate selec]iuni dintr-un spectacol al Circului Globus. Cel mai mult mi-a pl`cut mie la Circul Globus partea cu trupa Vulturii [i italianul Steve Tony. Trupa Vulturii este o trup` de acroba]i \mbr`ca]i \n costume populare romne[ti, cam gr`su]i ei, a[a, dar oricum, destul de energici. Se cam coco[au ei un pic sub greutatea colegilor, da p\n` la urm` au reu[it s` nu scape nici una dintre m\ndre. Dup` aia a urmat un italian pe care \l chema Steve Tony, care avea dresur` de dromaderi. Adic` a chemat 4 dromaderi \n scen`, care au dat vreo trei ture simple, dup` care au \ngenuncheat, i-a s`rit capra un ied [i gata. Lucru care m-a f`cut s` \mi dau seama c` Steve `sta a crezut c` ne p`c`le[te pe noi c` asta e dresur`. B`i, Steve, noi, `[tia de 25 de ani care am prins Teleenciclopedia, ne-am prins c` i-ai cump`rat gata dresa]i. Da g\nde[te-te [i tu la dromaderii `ia, care s-au obi[nuit s` se a[eze pe vine ca s` se suie arabii pe ei [i, c\nd colo, vii doar tu, un italian \n costum care \i am`ge[te cu m\ncare [i nu se mai hot`r`[te odat` s` plece \n de[ert.

Curajosul Lucian M\ndru]`, acest Pilot din Pont al Antenei 1 care, sear` de sear`, se spal` pe m\ini [i \ntreab` mul]imile cine s` fie ucis la [tiri

Cutia c`milei

toat` treaba asta n-o fi dec\t o vorb`-n v\nt sau, mai r`u, \n v\nturi caz \n care nu ne-am prea dori s` afl`m a ce premii miroase \n vara asta. 5 Lucian M\ndru]` a zburat \n direct cu avionul la mitingul aviatic transmis, duminic`, de Observator. N-au ar`tat la televizor dec\t decolarea, deci habar n-avem cum a decurs aterizarea [i nici dac` M\ndru]` a sc`pat. |ns` faptul c` la [tirile de la ora 5 n-am v`zut dec\t dou` camioane r`sturnate, un tren deraiat [i 8-9 babe c`lcate de tramvai (din care 4-5 gata violate) ne d` motive s` sper`m c` lucrurile au mers bine. 5 La Oradea, o ambulan]` care transporta un bolnav aflat \n com` s-a ciocnit cu alt` ma[in`, iar pacientul a decedat ulterior la spital. O veste trist`, \n peisajul [tirilor difuzate de PRO TV. Vesel` este doar mintea neted` ca oglinda a celor care au b`gat, \n col]ul din dreapta-sus al micului ecran, titlul Accident de com`. Respectivii ar fi \n stare, m\ine-poim\ine, s` pun` Luat

peste picior la un material despre un accident de tren \n urma c`ruia victima a r`mas f`r` membrele inferioare sau O lume tr`snit` la o [tire despre ni[te ]`rani care s-au dus la coas` [i i-a prins furtuna pe c\mp. 5 Ni[te b`ie]i de la OTV, cu sim]ul penibilului, au zis a[a: Asta e cea mai bun` emisiune de divertisment pe care am putut-o face noi. Bravo, b`ie]i! Sinceritatea e bun`. De[i adev`rul era mai degrab`: Aceasta e cea mai bun` emisiune de divertisment care a \nc`put pe spa]iul care mai r`m`sese pe caseta VHS cu Dan Diaconescu \n Direct. 5 {ti]i reclama la Romtelecom cu bunicul [i copilul care \ntreab` ce e cu impulsurile astea la fizic`? Eu nu mai ]in minte exact \n ce clas` se studiaz` impulsurile la fizic`, da oricum, eu zic s` \l p`streze pe copil c` e bun, c` poate \n viitor or s` se m`soare apelurile \n vectori. 5 Am observat c` s\nt la mod` reclamele \n care apar nori care au forma unor lucruri pe care [i le dore[te lumea. Bom-

boane Orbit, suc Prigat, telefoane de la Orange, toate s\nt f`cute din nori. Sigur, norii s\nt pufo[i [i simpatici, dar chiar a[a, nori, nori \ntruna. M-am plictisit. A[ dori reclam` [i pe baz` de alte fenomene meteorologice. De ce nu se fac, de exemplu, [i spoturi pe baz` de ploaie [i grindin`? Ar fi mi[to o reclam` \n care s` cad` din cer grindin` de frigidere, ma[ini de sp`lat [i fiare de c`lcat. Cred c` asta \[i doresc oamenii, nu nori. 5 |n timp ce Portugalia [i Anglia jucau primul sfert de final`, Gigi Becali era la OTV, st`tea de vorb`, despre orice, cu Dan Diaconescu. Din c\nd \n c\nd, Diaconescu \i citea lui Gigi \ntreb`rile telespectatorilor, iar Gigi r`spundea, indiferent dac` [tia sau nu r`spunsul. La \ntrebarea De ce trebuie s` pl`tim abonament la TVR 1?, Gigi a r`spuns: Da, iat` o \ntrebare.

ministerul p`rerii na]ionale

academia CA}AVENCUNr. 26, 29 iunie 5 iulie 2004Domle, [tii de ce n-am suportat eu comunismul? Pentru c` \mi sufoca aspira]iile mele politice! P`i, unde dracu puteai s` tr`dezi, nene, c\nd exista un unic partid politic, [i `la singur la putere?!

11

tupeu 2004

Migrea]a politic` a partidelorCe-a mai r`mas din tovar`[ii `ia doi, Arogan]a [i Tupeu? Ia[iul, Craiova [i c\teva ora[e mici de la sate, plus amenin]`rile de hamal de port ale lui Dumitru Sechelariu. Cum v` sun`: Biblioteca Jude]ean` Dumitru Sechelariu, dup` amenin]`rile adresate de fostul primar PSD unui ziarist? Cum ar veni, ce mai lipsea? P`i, lipseau urm`toarele: Cartierul G\]ii m`-tii, Intrarea Te-n cur pe m`-ta de ziarist, Aleea Te tai cu m\na mea [i Pia]a Biip mea. Ei, [i \n loc s`-[i ia needuca]ii de la v\rf [i s`-i scuture m`car pu]in \n fa]a Europei, PSD-ul face remaniere la P`t\rlagele [i revolu]ie local` la Slobozia. Culmea ipocriziei: corup]ii \i judec` pe cei care n-au avut rezultate! V-a fost lene [i s` fura]i! a fost probabil mesajul de la Bucure[ti. C\nd nu se fur`, ce se \nt\mpl` r`u \n Romnia? Deci: Mega-tupeu 2004 (3 puncte): Comisia Juridic` a Senatului. C\nd s` sc`p`m [i noi de panglicarii care trec de la un partid la altul cu ocazia tradi]ionalei zile supranumite Ziua Ho]ilor Deschise, Comisia juridic` a Senatului a zis NU la propunerea PNL de interzicere a migra]iei politice. A[adar, nici \n mandatul acesta nu vom sc`pa de libidino[ii care la \nceput \l vor iubi pe frumosul zeu N`stase pentru ca apoi s`-i toarne cheseaua de rahat \n pantofii coruptului arogant N`stase [i s`-l laude brusc pe charismaticul superb Stolojan [i apoi din nou s`-l \nal]e-n ode pe genialul Vadim \mpotriva dictatorului ur\t Stolojan, pentru ca \n final s` se \ntoarc` s`-i ling` pantofii minunatului N`stase. |ntregii clase politice: Sictir! {mecherie 2004 (2 puncte): Parlamentul Romniei. Parlamentul a aprobat legea privind func]ionarea B`ncii de Export-Import a Romniei, Eximbank. Conform legii, orice apropiat al Puterii se poate servi de un \mprumut de la banc`, dac` se d` o hot`r\re \n acest sens. Romnia r`m\ne vaca Milk` [i Proast` de muls de c`tre to]i fripturi[tii cu numere de DEP, SEN, GUV, SRI, SPP,

Poli]ia c`lare d` din fese pe motoareDac` e[ti motociclist, atunci c\nd d` c`ldura, sim]i musai cum se umfl` \n tine t`r\]a de outlaw. Dar am v`zut cu ochii mei cum poli]ia romn` i-a pus, \n sf\r[it, cu botul pe labe pe b`ie]ii `[tia, lovindu-i abil acolo unde-i doare mai tare: \n orgoliul lor de rebeli. La un semafor, vreo dou`trei motociclete sport ambalate asurzitor. Durii \[i r\deau \n barb`, [i \n casc`, de colegul lor pe dou` ro]i, un poli]ai c`lare pe o baragladin` de-aia de BMW mare c\t dou` Matizuri; el \i privea binevoitor [i impasibil. Se d` verde. B`i, [i c\nd \mi ]\[ne[te acest Valentino Rossi \n uniform`, face c\teva flic-flac-uri de senza]ie printre ma[ini, iar \n c\teva clipe \i las` de c`ru]` pe [mecherii care se chinuiau oftica]i! De[i s\nt un client constant al m\rl`niei [i cretin`t`]ii poli]i[tilor, de data asta nu m-ar fi deranjat dac` omul legii \i saluta cu semnul `la din deget at\t de frecvent \ntre motocicli[ti. C` \n mod cert era de zece ori mai motociclist dec\t ei.

Bogdan Niculescu Duv`z, un traseist politic de pe PSDN 1

{ME, NESIM, HOT, FUR. T\mpeu 2004 (1 punct): Puterea. Pentru c` a \mplinit un an de activitate, Ion Iliescu, Adrian N`stase, V`c`roiu, Dorneanu [i, poate, p\n` [i Iord`nescu de ce nu? au l`udat oficial Autoritatea Na]ional` de Control a lui Bl`nculescu de ziua ei. Ce a controlat Bl`nculescu? L-a controlat pe Sergiu

Sechelariu care a deturnat banii {i acum, s` vedem ce s-a publici \nspre ora[ul care tre- \nt\mplat \n topul general buia s`-l voteze pe frac-su? L-a Tupeu 2004: controlat pe N`stase care \[i 25 puncte ridic` blocul de vile din Zam- 1. Ion Iliescu baccian tot cu Sergiulic` Sechelariu? A[a, corup]ii lu tata, pu- 2. Adrian N`stase 15 puncte pa]i-v` \ntre voi, c` \n toamn` 3. PSD 11 puncte v` pup`m noi una peste bot cu [tampila de vot!

AdrenaLino Ventura

12

academia CA}AVENCUNr. 26, 29 iunie 5 iulie 2004

LIBERTE, Egalite, infrac]ionaliteVorba dulce Cult aduce

Tat`l nostru carele e[ti \n ceruri, voteaz` cu pesedeuPe timpul campaniei electorale, |nalt Prea Sfin]itul Teofan Savu al Olteniei a disp`rut complet din peisaj, lumea \ncep\nd s` se-ntrebe dac` nu cumva, Doamne p`ze[te, o fi luat drumul pustiilor [i o fi plecat \n concediu s` sparg` banii pe telecabin` la Muntele Athos. Habar n-avem. Ce se poate spune sigur e c` `stimp, c\t Teofan n-a dat semne c-ar fi pe-acas`, popii din subordinea lui au jucat care pe mas`, care pe altare \n favoarea preacucernicilor candida]i PSD. |n acest scop, de pild`, [i-au for]at octavele prin slujbe p`rintele Dinc` [i ]\rcovnicul Dolea de la parohia Carpen, reu[ind s`-l propulseze \n fruntea celor laice pe primarul PSD Marin Cojocaru, un vrednic cre[tin acuzat de crim`. {i exemplele ar putea continua. At\t de multe s\nt c`, dac` s-ar apuca s`-i tr`sneasc` pe to]i, ~l de Sus s-ar trezi cu ditamai factura la curent.

culta noastr` cea de toate zileleS` nu fuck ce face popaUndeva, \n estul Olteniei, la parohia Vulpeni, popa Mircea Popescu se plictisea. A[tepta de ani de zile o minune [i ea, minunea, nu mai venea. P\n` \ntr-o zi c\nd, merg\nd cu ma[ina, popii \i ie[ir` \n cale 5 minuni, una mai bun` [i mai blond` ca alta. Cu promisiunea c` le duce p\n` la [coal`, la Bal[, popa le-a urcat pe minun`]iile alea de gagici \n bolid [i nu s-a mai oprit cu ele dec\t \ntr-un lan de porumb. {i nu ca s` ]in` \mpreun` cu fetele o slujb` de ploaie, pentru recolte. Ci ca s` le ridice fustele dimpreun` cu sutana lui popeasc`, spre a ar`ta norilor p`rul b`lai al copilelor. {i dintr-o dat` norii se risipir` [i asupra popii se cobor\ o lumin`, una alb-albastr`, de la girofarul poli]iei, care-l trase dup` d\nsa direct la sec]ie, la spovedanie. Epilat din Pont [i mai face ceva pe legisla]ia n vigoare. Cum organele nu se prea nghesuie s` controleze sfnta biseric`, cu att mai pu]in Schimbarea la Fa]`, unde enoria[ul Ioan Rus face parte din Consiliul Parohial, e lesne de priceput c` activitatea religioas` [i cea politic` merg mn` n mn` prin fa]a altarului. De exemplu, Titus Moldovan a b`tut din u[` n u[` pe la enoria[ii s`i, pentru a-i convinge s` voteze cu marele enoria[ Rus. Mai apoi, pentru c` banii nu mai reprezentau o problem`, Arhiepiscopia a decis s` desfiin]eze un parc din campusul universitar Hasdeu, unde a purces s` ridice o a patra biseric` n zon`. Straniu e c` Universitatea Babe[-Bolyai a aprobat proiectul, biserica urmnd s` devin`, cic`, o oper` de art`. ngrozi]i, studen]ii au pus de un protest. Ei consider` c` nv`]`mntul romnesc, fiind laic, nimic nu justific` transformarea campusului n m`n`stire [i nici distrugerea singurului spa]iu verde, cu att mai pu]in f`r` un plan urbanistic. Gurile rele spun ns` c` principala problem` ar fi, totu[i, banii, \nc` insuficien]i. {i pentru rezolvarea acestei probleme, protopopul a[teapt`, cu sufletul [i buzunarele larg deschise, solu]ii de la viitorul paroh, fostul pre[edinte ASCOR, Ciprian Negreanu.

Biserica din Cluj c\[tig` la ASCORDup` ce enoria[ul Ioan Rus a decis s` candideze pentru prim`ria din Cluj, ca prin minune s-au deblocat ni[te miliarde din rezerva bugetar` a statului [i pentru protopopul Titus Moldovan. Acesta p`store[te cu generozitate centrul Clujului, face afaceri cu arabi

Zarurile [i tablele lui Moise

La o prim` vedere, despre Lauren]iu T`nase, secretarul de stat pentru Culte, nu po]i avea dec\t cuvinte de laud`. E t\n`r, d`[tept, doctor \n sociologia religiilor, [colit pe la Strasbourg, unde l-a \nt\lnit \nt\mpl`tor pe Adrian N`stase, pe atunci raportor \n problema sectelor la Consiliul Europei. {i cum dl N`stase e mare iubitor de tineri inteligen]i [i poliglo]i, \n 2000, acest Ponta antisectant a devenit [eful politicii religioase a guvernului N`stase. Vorba vine politic` religioas`, pentru c` Secretariatul de Stat pentru Culte, \nglobat din 2000 \n Ministerul Culturii, a r`mas, ca pe vremea comuni[tilor, aceea[i institu]ie trist` cu dou` func]ii mari [i late: salarizarea clerului [i fonduri prentru construc]ia de biserici. Adic` mit` din banul public pentru \naltele [i scundele fe]e. }\rrr, popa de la Cut`re[ti, din partea dlui ministru Icsulescu, ]\rrrr, episcopul Teozofie T. c` te roag` Adelu dac` se poate de c\teva miliarde printr-o ordonan]`, c-am vrea [i noi ni[te termopane [i ni[te aere condi]ionate la chiliile alea, faze de-astea. {i se poate c`, vorba aia, T`nase nu d` din buzunarul lui, plus c`, la o adic`, gura popii mai scap` [i ea o vorb` de recuno[tin]` \n biseric`, mai d` un acatist pentru Adrian, pentru familia politic` a lu dom ministru, c` tre s` supravieBela AMBRUS ]uiasc` [i ea, biserica, \n istorie.

|n fine, dup` ce a dat miliarde pentru biserici, t\n`rul Lauren]iu s-a sim]it u[or frustrat fa]` de condi]iile \n care \[i desf`[oar` activitatea [i s-a apucat s` bage [i el ni[te miliarde \n sediul Secretariatului de Stat pentru Culte, o c`soaie de dou` niveluri de pe l\ng` Ambasada S.U.A., ce i-a apar]inut pe vremuri interbelice industria[ului Leonida. Partea haioas`, din care reiese c` t\n`rul socio-teolog [colit la Strasbourg e p\n` la urm` tot un banal cozmnc de D\mbovi]a, vine din faptul c` dom ministru (a[a-i place s` i se spun` oric`rui secretar de stat [i mai ales lui) a b`gat banu doar \n etajul 1, al conducerii adic`.

Gips-cartoane + gresii + termopane + aere condi]ionate + u[i + mobil` nou` din lemn de cacao = aprox. 4 miliarde de leu]i. |n rest, cl`direa arat` ca pe vremea lui Dej. O nimica toat`, a]i putea spune, dac` ne g\ndim la c\t bag` `[tia \n autostr`zi. Dar dac` ne g\ndim c` banii `[tia s\nt ai dumneavoastr`, ai credincio[ilor, poate c-ar fi bine ca dom ministru Lauren]iu s`-[i dezactiveze sistemul `la de supraveghere cu camer` video, la care se hlize[te g\ndindu-se dac` s` le deschid` sau nu u[a enoria[ilor care sun` la u[a Secretariatului de Stat pentru Culte. Teodosie Termopanu

Darurile au fost aruncate

academia CA}AVENCUNr. 26, 29 iunie 5 iulie 2004

13

mili]ia spiritual` Un economist [colit [i incultul personalit`]iiCititorii mai tineri, mai ales, se tot ntreab` auzind pove[ti despre Epoca Ceau[escu: cum a fost posibil? Acum e greu de crezut cum oameni cu capul pe umeri, cu ani de [coal`, au adus osanale unui semianalfabet [i mult ranchiunoasei sale so]ii. {i, totu[i, s-a ntmplat, ntr-o la[itate colectiv`, ntr-o plecare vinovat` de capete, ntr-un concurs de promov`ri pe linie de partid.

Vasile Bulucea a fugit de la blocul faptei

Co[ea [i-a supraintitulat textul cum c` ar fi n sp