Catavencu 29 03 2006

Anul XVI nr. 12 (745) 2299 mmaarrtt.. –– 44 aapprr.. 2200006628 pagini – 2 lei – 20.000 lei vechi

T

e Ziua Francofoniei, premierul T`riceanu s-asim]it dator s` fac` un cadeau extraordinaire

Fran]ei: i-a d`ruit un cancioc de ciment, pe care l-apus cu m\nu]a lui la temelia unui liceu fran]uzesc ceurmeaz` s` fie construit \n Bucure[ti. Frumos ges-tul, doar c` liceul la care T`riceanu a pus cu mult fastcanciocul de temelie nu are autoriza]ie de con-struc]ie. Purcoa? V` invit`m s` citir \n

Pagina 15

D

n procuror din Oradea, pe nume Lele, care a\ndr`znit s` aresteze un mafiot local, pe nume

T`r`u, protejat de un fost premier, pe nume N`stase, afost pus sub „investigare cu mijloace specifice“ de c`tredou` institu]ii ale statului, pe nume Parchetul General[i SRI. „Mijloacele specifice“ au vizat nu numai pro-curorul, ci [i pe so]ia, p`rin]ii [i socrii acestuia. Pe vre-mea c\nd se \nt\mplau toate astea, SRI era condus totde Radu Timofte, iar la Parchet f`cea [i [unta legea ac-tualul consilier personal al lui Ilie Boto[. Mai multedetalii pute]i afla citind cu mijloacele voastre specificeancheta din

Din faptele mili]ienilor care au \ngrijit de cazul Lele:

Parchetul General [i SRI-ulau f`cut poli]ie politic`

U

Pagina 3

V|NT DIN CUPA!Matelotul na]ional le ureaz` fotbali[tilor de la Rapid [i Steaua:

Canciocu’ mic!

Premierul st` la temeliaconstruc]iilorfran]uze[ti f`r` autoriza]ie

Ca fost ofi]er, Traian B`sescu ar vrea s` bat` Steaua, iar ca fost ministru al Transporturilor ar vrea s` bat` Rapidul. |ns`, ca pre[edinte-juc`tor, ar dori s` bat` am\ndou` la un scor confortabil care s` le asigure calificarea.

s ` p t ` m \ n a l d e m o r a v u r i g r e l e

Da’ de ce nuveni]i la noi, domnu’

pre[edinte? Ce, Rapidu nu ebun s` face]i populism cu el?

A]i fost \n finala din 2004 cu uncomunist, merge]i acum,

pentru semifinal`, [i cu unutecist!

Hai la noi \ngalerie, dom’ B`sescu! C`

v` dau o c`ciul` de merinos, s`nu mai umbla]i cu cipilica aia deinunda]ii. Iar strict pe partea

economic`, v` dau un iaurt din `laadev`rat de-l bagi \n frigider [i

iese direct \nghe]ata lu’ frac-tu’ dumneavoastr`!

CATEGORIAPATUL LUI PROSTGUST

Ludovic Orban (vicepre[edintePNL): „V` recomand s` nu urma]i stilulde carier` politic` al Ralucì Turcan, alMioarei Mantale, al Elenei Udrea. Nu tre-buie s` trece]i prin patul nici unui [ef,dac` vre]i s` ajunge]i \n func]ii publiceimportante.“

CATEGORIALOVITUR~ SUB COAFUR~

Raluca Turcan (deputat PNL): „Amavut senza]ia c` nu s\nt chiar singur` \naceast` porc`rie.“

CATEGORIAGRAMATIC~ CU PREMEDITARE

Marian Vanghelie (primar sectorul5): „Mai are mult p\n` s` aib` puncte devedere asupra la ce spun eu.“

CATEGORIAEMIL BOBU

Cosmin Nicula (deputat PSD):„«Cioara» poate fi considerat` o figur` destil, c`ci nu exist` semeni de-ai no[tricare s` zboare.“

Eugen Bejinariu (deputat indepen-dent, fost PSD): „Chestiunea lui AdrianN`stase este treaba domniei sale.“

CATEGORIADE VIN~-I ANTURAJUL

Ilie S\rbu (membru PSD): „Iorgo-van e un simplu cet`]ean, senator, e drept,

dar nu mai e membru de partid [i nu intruîn dialog cu cet`]eni care nu au aparte-nen]` politic`.“

CATEGORIA

O DAT~ VEDE NA{UL MANDATUL FINULUI

Bogdan Olteanu (pre[edintele Ca-merei Deputa]ilor): „Sprijinul na[uluiT`riceanu a contat \n cariera mea politic`[i nu ascund asta.“

CATEGORIADIN PU}INUL G|NDIRII

Eugen Nicolicea (deputat PSD):

„Istoria nu este cum este, ci este cum sescrie.“

CATEGORIAPRO{TI, DA’ MUCI

Miron Mitrea (secretar generalPSD): „PSD a c`zut \n nas [i s-a rupt.“

CATEGORIAACESTE CUVINTE NE DOARE

Ana Varga (secretar de stat, Minis-terul Mediului): „Fiecare dintre noi esteo pic`tur` de ap` [i, \mpreun`, form`mun r\u. S` depunem cu to]ii efortul ca

apele din Romånia s` fie c\t mai bine ges-tionate [i c\t mai curate.“

CATEGORIATATA DE LA SECTORUL 5

Marian Vanghelie (primar sectorul5): „Eu am venit efectiv cu `sta micu’.“

CATEGORIASATELE UNITE ALE ROMÅNIEI

Mihail H`rdù (ministrul Educa-]iei): „S` se realizeze m\ndria natal`.“

|ntunericitul

2 academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006

DEMNITARII SPUNLUCRURI TR~sNITE

NNSe pare c` Cozmin Gu[` are unplan. C`ci ce s` faci cånd nu e[ti

nici la putere, nici \n opozi]ie? Pui de-ourzeal`. Mai ]ine]i minte c` pinifanionulGu[` a declarat c` sunt aproximativ o sut`de parlamentari din Camerele reunitesuspec]i de a fi colaboratori ai Securit`-]ii?! Gu[` are surse foarte bune \n SRI [inu avea nici un motiv s` bat` cåmpii cåndacuza nu unul sau doi parlamentari, ci osut`, adic` a [asea parte a parlamentuluiromånesc. Scopul [efului Laviniei {andrucoincide cu al fostului sù [ef, TraianB`sescu: alegeri anticipate! Mai precis,imediat dup` raportul de ]ar`, aceste do-sare, care, vorba pre[edintelui, vor aduce„mari surprize“, vor isca [i un mare scan-dal asupra calit`]ii Parlamentului Romå-niei, motiv foarte clar pentru noi to]i de amerge repede la urne [i a sc`pa de secu-ri[tii dracului! Interesant, nu-i a[a?

NMarian Iancu, cel a c`rui arestare sejoac` \n aceste zile, se laud` peste tot

c` a ajuns la Ilie Boto[ [i Monica Macovei[i a ob]inut finalmente o p`suire \n dosa-rul Carom, dosar unde e arestat fostul sùpartener, Ovidiu Tender. Curios e c` unuldintre martorii acuz`rii \n dosarul Caromeste nimeni altul decåt Corneliu Iacobov,fost tovar`[ de afaceri al celor doi. Poateasta negociaz` Viorel Hrebenciuc de lunide zile…

NNNCa s` nu mai fie nici o urm` de\ndoial`: Adrian N`stase dorea

s` plece cu arme, tablouri [i parlamentari(vreo zece-dou`sprezece buc`]i deputa]i)la Partidul Conservator. Interven]ia deci-siv` a avut-o Traian B`sescu, care a doritastfel s` evite o criz` guvernamental` på-n`-n raportul de aderare. Dac` mi[careas-ar fi produs, N`stase ar fi devenit colegde guvernare cu C`lin Popescu T`riceanu,c`ruia chiar ar fi putut s`-i vin` la dreap-ta, ca viceprim-ministru, pe motiv c` DanVoiculescu a \nceput s`-i caute \nlocuitorlui George Copos, din ce \n ce mai „scår-bit“ de cercet`rile DNA.

NNLiviu Harbuz [i-a luat viz` de Ame-rica valabil` timp de 10 ani [i vrea

s-o taie peste Ocean, unde s` nu mai aud`de durere [i \ntristare. C` cea mai maredurere a lui este s` nu-l \ntristeze Parche-tul, cånd i-o fi lumea mai drag`, [i s`-l iala \ntreb`ri despre felul \n care a tocat ba-nul public, cic` pe cåinii maidanezi, cåndde]inea func]ia de pre[edinte al Autorit`]iiNa]ionale Sanitar-Veterinare. Noaptea \nsomn, Harbuz aude o voce care \l trage demånec` a[a: jupåne, te cheam` [-un cåi-ne, cel mai necastrat, banu’ ne-a p`pat [il-a deturnat.

NNDe cånd s-a v`zut \n NATO [i, maiales, de cånd a descoperit ce poate

face cu un dosar de informator al fostei Di-rec]ii a IV-a de Contrainforma]ii militare\n rela]ia cu primul marinar al ]`rii, arma-

ta [i-a luat rù de tot nasul la purtare. Ge-nerali f`cu]i peste noapte fac legea \n ar-mat`. C`t`lin Zisu a ajuns general la 37 deani [i [ef al Direc]iei Administrative [i Ser-vicii, care controleaz` toate cercurile mili-tare din ]ar`. Singura contribu]ie a lui Zisula victoria armatei a fost s` organizezeparanghelii la Casa Central` a Armateidin Bucure[ti [i s`-i aduc` pe maneli[ti lanun]ile, tìerile de mo] [i cumetriile ofi]e-rilor.

NNGeneralul Zisu este måna murdarà lui B`d`lan, [eful Statului Major

General al Armatei. Pentru c` lui B`d`lan[i camarilei lui nu-i ajungeau locurile dedezm`] din Capital` [i \mprejurimi, l-aupus pe Zisu s` confi[te hotelurile militareale Corpului 4 Armat` Teritorial „Mare[alConstantin Prezan“. Zisu [i f`cut: Zisu a

g`bjit hotelul „C`min“ din Cluj, plus hote-lurile militare de la Ståna de Vale [i VatraDornei, precum [i c`minul de garnizoan`de la B`l]`te[ti, o superb` sta]iune mon-tan` din Bucovina. |n obiectivele confis-cate de B`d`lan [i trecute \n subordineaDirec]iei Administrative [i Servicii co-mandate de generalul Zisu au loc adev`-rate dezm`]uri cu putori [i maneli[ti, lacare particip` oamenii lui B`d`lan dinfruntea armatei.

Acciduzzu

Legend`N bårf` pentru care nu

b`g`m måna-n focNN bårf` cu parfum de

credibilitateNNN bårf`-beton

Bårfe, [menuri, [u[anele

Bula demnitarului

Biroul Romån de Audit alTirajelor a eliberat

Certificatul de Audit pentru

revista Academia Ca]avencu\n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

IInntteerrnneett:: http://www.catavencu.ro EE--mmaaiill:: [email protected]@catavencu.ro

V`c`roiu se mut` cuComisia de Bufet-Finan]e la subsolNoul bufet al Senatului, a c`ruiamenajare e \n plin elan, se vaafla la o ad\ncime de 9 metri subPalatul Parlamentului. Cu alte cu-vinte, bufetul Senatului va fi \n-tr-un fel de pivni]`, loc cunoscut\n popor ca gazd` pentru cele ne-cesare gurii, dar [i g\tului: dami-gene, pentru vizitele de cu sear`,respectiv borcane cu mur`turi,pentru acelea dinspre zori. Celmai bucuros, dac` nu deja vesel,trebuie s` fie nea Nicu V`c`roiu,[ef peste Senat [i, de-acum, [ipeste anexele acestuia de la sub-sol. {i [ti]i de ce s-ar bucura elcel mai mult c` noul bufet va fi lasubsol [i nu la un etaj superior?Simplu: pentru c` varianta lasubsol, spre deosebire de cea laetaj, face posibil accesul f`r` niciun efort; ba [i prin rostogolire.

Cr\[m` cu premeditare

((BBUULLEETTIINNUULL AACCAADDEEMMIIEEII))

REDAC}IA:{{tteeffaann AAGGOOPPIIAANN IIoonn BBAARRBBUU Redactor-[ef adj.: MMaarriiuuss BBOORR}}EEAA{ef Birou Mediu: DDrraaggoo[[ BBUUCCUURREENNCCIIRedactor-[ef: DDoorruu BBUU{{CCUUTrebi juridice: DDoorruu CCOOSSTTEEAARR`zzvvaann CCUUCCUUIIBirou Investiga]ii: MMaarriiuuss DDRR~~GGHHIICCIISecretar general de redac]ie:

GGaabbrriieell DDRROOGGEEAANNUUConsilier tehnic: FFlloorriinn IIAARRUU AAlliinn IIOONNEESSCCUUEEuuggeenn IISSTTOODDOORR{ef Birou Investiga]ii: CCoorrnneell IIVVAANNCCIIUUCCAAuugguussttiinn JJUULLEEAARedactor artistic: OOccttaavv MMAARRDDAALLEE Redactor-[ef adj.: LLiivviiuu MMIIHHAAIIUU{ef Birou Externe: IIooaann TT.. MMOORRAARR{ef Birou Distrac]ii-Amuzament:

VViioorreell MMOO}}OOCCDDrraaggoo[[ MMUU{{AATTGrafician: BBooggddaann PPEETTRRYYSecretar de redac]ie: DDaann SSTTAANNCCIIUUSec]ie Moravuri U[oare: SSiimmoonnaa TTAACCHHEEBirou Investiga]ii: IIuulliiaann TT~~NNAASSEE {ef Birou Social-Politic: MMiirrcceeaa TTOOMMAAMMiihhaaii BBUURRCCEEAA (documentarist)Reporteri: AAlleexxaannddrruu CC~~UUTTII{{,, AAlleexxaannddrruu

DDUU}}UU,, DDaanniieell GGOOAACCEE,, CC`tt`lliinnMMAATTEEII,, AAlleexxaannddrruu VV~~RRZZAARRUU

General Manager: SSoorriinn VVUULLPPEE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.

Design: ©© 22000022 CCoonncceepptt MMuullttiimmeeddiiaa –– VVllaadd AARRGGHHIIRR && FFlloorriinn IIAARRUU

Tehnoredactare: CCoorriinnaa MM||}}~~,, FFlloorriinn PPAARRAASSCCHHIIVV

Marketing Director: SSoorriinn [email protected]

Promotion Manager: RRooxxaannaa [email protected]

Traffic: AAnnaa--MMaarriiaa SSMMAARRAANNDDAACCHHEE [email protected]

Manager de distribu]ie: CCrriissttiiaann DDOOMMNNII}}[email protected]

CCoommeennzzii ppuubblliicciittaarree llaa SSpplleennddiidd MediazzeecceeMMiirrcceeaa IIOONNEESSCCUU –– sales [email protected].: 230.57.53

DDIIFFUUZZAARREE pprriinn SSCC CCaa]]aavveennccuu SSAA,,CCoorrnneell SSEEVVAASSTTRREE – director distribu][email protected].: 0727.722.624AAbboonnaammeennttee pprriinn RRooddiippeett SS..AA.. NNrr.. ddee ccaattaalloogg 22000022 ssaauu ddiirreecctt llaa AAccaaddeemmiiaa CCaa]]aavveennccuu

AADDRREESSAA RREEDDAACC}}IIEEII::BBuulleevvaarrdduull RReeggiinnaa EElliissaabbeettaa 77--99,, eettaajj 66,,

SSeeccttoorr 33,, BBuuccuurree[[ttiiTTeell..:: 331144..0022..3355;; 331144..0022..3388;; 331144..0022..3399FFaaxx:: 331144..0022..5588IISSSSNN 11222211--55559977TTiipp`rriitt llaa TTiippooggrraaffiiaa RRoommåånniiaa lliibbeerr`

A[ez`m\ntul cultural

Lavinia {andru [i Cozmin Gu[`, adic` partidul care a impus deviza „PIN noi \n[ine!”

Marian Vanghelie, primarul care prin bun`voin]a examinatorilor din sector s-a pricopsit cu un 5

Ai auzit, drag`, cem`g`rie a spus Ludovic Orban? Da,

drag`, {ic` de la PNL! A zis c` pentru apromova \n politic`, femeile trebuie s`treac` prin patul [efilor... Deci, tu cee[ti la noi \n partid? Vicepre[edinte?

Bun... vrei mai sus?

Ai auzit, drag`, cem`g`rie a spus Ludovic Orban? Da,

drag`, {ic` de la PNL! A zis c` pentru apromova \n politic`, femeile trebuie s`treac` prin patul [efilor... Deci, tu cee[ti la noi \n partid? Vicepre[edinte?

Bun... vrei mai sus?

Deci, a venit unii s`le dau teren pentru un ApaLand.

Au vrut [i ei s`-mi dea ceva, da’ io nui-am refuzat... Acuma e de icompeten]aPrim`riei Generale s` d`r\me blocurile [i

s` scoat` [inele de tramvai ca s`-ipunem pe oamenii ìa \n

posesie.

unora le placejaful

3

La Sibiu guverneaz` DA, îns` NUTocmai s-a împlinit un an de c\nd cei pe-neli[ti [i pedi[ti din Sibiu î[i dau mutualla cap pentru locul l`sat liber în CameraDeputa]ilor de Florin Muntean, amicul luiB`se, devenit director peste sacul de baninumit Transgaz. Pe locul `la, democra]iivor s`-l pun` pe Constantin Trihenea, ococot` politic` local`, numai c` pîn` aco-lo urm`torul pe list` e liberalul NicolaePetria. Care nu vrea s` se lase dus de pelista cu suplean]i p\n` nu prime[te unpost de vicepre[edinte la ditamai CEC.{eful democra]ilor sibieni, Nicu Neagu,poreclit [i Senatorul Vodcilor, str\nge dinm`sele c` n-are ghiul at\t de puternic s`-idea postul, Trihenic` str\nge din pung` desc\r]ar ce este, iar [eful politic al lui Pe-tria, Cornel {tirbe], strînge bezele detrimis lui T`riceanu, pe care a cam reu[its`-l conving` s` îi dea una peste Boc luiNeagu, cu postul lui de deputat cu tot.

Mîinile curate pe epole]ii imacula]iLa Inspectoratul Jude]ean de Poli]ie Bistri-]a-N`sùd, rufele murdare se spal` în in-teriorul institu]iei, dar nu din cauza presei.E o lege nescris`, iar excep]iile nu s\ntpermise. Ar complica prea mult proceselede con[tiin]e, [i a[a obosite, ale comisa-rilor [i acoli]ilor lor. În schimb, c\nd evorba de afacerile la care s\nt p`rta[i cubun` [tiin]`, principiul „nu-]i b`ga nasulunde nu-]i fierbe oala“ func]ioneaz` deminune. A[a s-a înt\mplat [i în cazul per-miselor de conducere pentru [oferi profe-sioni[ti, care a cam întors pe dos poli]iabistri]ean` la mijlocul anului trecut.Comisia de anchet` venit` special de laMinisterul Administra]iei [i Internelor afunc]ionat pe post de „Nuf`rul“, iar ceiasupra c`rora planeaz` suspiciuni devinov`]ie se pot bucura lini[ti]i de liber-tate. Mai ales c` „afacerea“ ce a f`cutobiectul anchetei – eliberarea permiselorde conducere – nu mai cade în sarcinapoli]iei, ci în cea a Prefecturii. DomnuleBlaga, nu pune]i botul la raportul subor-dona]ilor trimi[i de la Bucure[ti! LaBistri]a, to]i tigrii se transform` în pisici,dup` un tratament local cu ospitalitatecald`, cald` [i palinc` de Bîrgù!

Nu vinde]i castrave]i la p`curar{i comandantul poli]iei clujene, IoanP`curar, freac` ridichea degeaba pe la In-spectorat. {i cînd zicem asta, nu o facemla mi[to. Fostul [ofer al mah`rilor MI dinCluj, ajuns acum [ef peste fo[tii [efi, aresuprafe]e importante de sere în comunaclujean` Apahida. Oamenii lui VirgilArdelean [optesc amuza]i c` primul lucrupe care îl verific` P`curar diminea]a esteprognoza meteorologic`, s` vad` dac`recolta la ridichi este periclitat` sau nu.Noi, deloc amuza]i, ]inem s` îi spunemtot lui Blaga c` Clujul a devenit un ora[„de colec]ie“, cu pietoni nevinova]istrivi]i de tembeli vitezomani, cu proteja]iai [efilor de la Circula]ie care circul` frec-vent be]i la volan, cu bi[ni]arii [i c`m`-tarii din Pia]a Unirii ce au supravie]uitguvernelor. Dac` iese ridichea, restul nuconteaz`!

Platon [i Aristotel, un morcov [i-un p`trunjel

academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006

fin

c`

Cazul Lele. Recapitulare

|n anul de gra]ie pesedist`2001, un procuror din Oradea a\ndr`znit s` aresteze un mafiotlocal. Adrian T`rù, arestatul,era fiul prefectului de Bihor [imare sponsor al PSD. |n lista(public`) a donatorilor de par-tid, el figura pe primul loc, cusuma cea mai zdrav`n`. Definan]area sa a beneficiat, \ncampania electoral`, dl R`zvanIonescu, devenit deputat PSD.Deputatul cu pricina era finullui Adrian N`stase. Recapitu-lånd, procurorul – pe nume Ale-xandru Lele – se atinsese defamiglia Na[ului N`stase. Cumun na[ serios nu-[i abandonea-z` rudele, premierul de atuncia ie[it public \n ziua urm`toare– 21 aprilie – [i a declarat latelevizor: „Eu nu cred \n dosa-rele astea care sunt \nchise laPloie[ti [i redeschise la Ora-dea“ (T`rù mai avea un cutotul alt dosar penal, \nc` des-chis, la Ploie[ti). La interven]iacomplicelui N`stase, T`rù afost fulger`tor pus \n libertate(pe 22 aprilie). Azi, trìe[telini[tit \n Chicago, \[i rumeg`c`pi]a de dolari produs` dincontrabanda cu combustibili [i\[i g`se[te timp s` editeze [i ogazet` la Oradea, cåt s` dea cutifla detractorilor. Dac` T`rùa fost ajutat s` scape, soarta luiLele a fost diferit`. Nu putear`måne nepedepsit pentru tu-peu, a[a c` au \nceput [icanele:a fost retrogradat, i s-a refuzato func]ie dup` ce a cå[tigat unconcurs [i tot a[a cale de-un ande zile. Dar cum nu se potolea[i se ]inea numai de contesta]ii[i riposte, cineva a decis s` \iadministreze o lec]ie decisiv`.A fost pus sub urm`rire penal`.Dosarul i-a fost \ncredin]at u-nui tån`r procuror, deta[at la

Parchetul General, Cristian Pa-nait. Tån`rul a descins la Ora-dea ca s` rad` niscaiva per-chezi]ii acas` la Lele [i la rudede-ale acestuia. |ntors la Bu-cure[ti, i s-a cerut s` pun` \nmi[care ac]iunea penal`. Astaera pe 29 martie 2002, adicèxact acum 4 ani. ParchetulGeneral – pe atunci condus deJoi]a T`nase – a [i ie[it, pe laprånz, \ntr-o conferin]` de pre-s` [i a anun]at victorios c` de-cizia de declan[are a ac]iuniifusese deja luat` [i c` penalulde Lele este suspendat din ma-gistratur`. A urmat o lovitur`de teatru: Panait i-a anun]at c`nici nu se pune problema de-clan[`rii ac]iunii penale, nee-xistånd argumente pentru o ase-menea decizie. Au urmat zilegrele pentru tån`rul procuror,asupra c`ruia s-au concentratpresiunile [efilor sì, Ilie Picio-ru[, Ovidius Pùn [i ale mah`-rului Joi]a T`nase, care anun-]aser` public o decizie adminis-trativ` f`r` a avea suport legal.V` imagina]i c` i-a apucat bå-]ul. {i de parc` n-ar fi fost de-a-juns, ca s` fie clar c` nu accep-t` m`g`rii, Panait a \nchis ofi-cial dosarul Lele cu o rezolu]iede scoatere de sub urm`rirepenal` pe 1 aprilie. O asemeneaobr`znicie nu se mai pomeni-se, a[a c` dosarul i-a fost luat(un abuz pe care, azi, noualege \l interzice). Dup` cåtevazile, pe 10 aprilie, Panait se sin-ucide. T`rù p`r`se[te Ro-månia pe 18 mai. Ovidius Pùn\l ia \n lucru pe Lele.

Au trecut 4 ani de atunci

Contra lui Lele s-a depus unefort remarcabil: el a fost cerce-tat ini]ial pentru abuz, \n spe]aarest`rii lui T`rù; cum dosarultraficantului T`rù a fost re-

deschis, cu probe consistente,s-a ajuns \n situa]ia paradoxal`\n care Lele era cercetat pentruc`-l arestase pe cel pentru carese emisese un ordin de aresta-re. Cånd aceast` direc]ie a \n-ceput s` devin` prea compro-mi]`toare pentru Parchet, s-auinaugurat noi [antiere: au fostdeschise vreo 30 de capete deacuzare diferite, documentate\n 47 de volume. Dintre acestea,dup` 3 ani de cloceal`, PNA-ula anulat (scoatere de sub urm`-rire penal`) 22 de acuza]ii decorup]ie, iar instan]a a restituitParchetului restul de cauzepentru grave vicii de procedur`.

Anul trecut, CSM-ul a datcurs unei sesiz`ri [i a ordonato investiga]ie privind condi]iilemor]ii lui Panait. Investiga]iaa fost f`cut` de dou` flapsurinumite inspectori (procuror Ga-briela Voicu [i judec`tor Viole-ta Hutopil`) [i a constat \n asu-marea exclusiv` a punctelor devedere ale celor 3 suspec]i c`l-ar fi \mpins pe Panait la sin-ucidere – Joi]a, Picioru[ [i P`-un. Deci n-a fost \mpins de ni-meni, a fost doar labil.

Bombele lui LeleProcurorul suspendat – care

a devenit, \ntre timp, ziarist lao publica]ie din Oradea – a so-licitat, [i a ob]inut, acces la do-sarele „de cas`“ care \l priveau,din Parchetul General. Aici af`cut cåteva descoperiri care,zicem noi, vor arunca \n aer ac-tuala structur` de conducere aParchetului General. Sau nu.Noi suntem preg`ti]i pentruambele variante.

Poli]ie politicÀzi este evident c` Lele a

fost urm`rit pentru c` \ndr`z-nise s` se ating` de o structur`de crim` organizat`, protejat`\n cel mai clasic stil mafiot defostul premier Adrian N`stase.Gorilele de serviciu au fost pro-curorii de la Parchetul General.Dar nu numai. Ovidius Pùn aimplicat \n campania de neu-tralizare a lui Lele mai multeinstitu]ii ale statului \n cadrulunei opera]iuni de urm`rire in-

formativ`. Ac]iunea a fost bote-zat` „Sc`ri[oara“ (facsimil 2),la ea urmånd a fi implicate, pelång` SRI, \nc` 6 ([ase) orga-nisme. SRI-ului i se cere s` pu-n` sub „investigare cu mijloacespecifice“ so]ia, p`rin]ii [i so-crii lui Lele (facsimil 1). A fost,se pare, o nesperat` [ans` pen-tru ni[te oameni simpli, cu do-miciliul la ]ar`, s` se califice \npersoane care pun \n pericolsiguran]a na]ional` [i s` pri-measc` o asemenea aten]ie dinpartea celor mai redutabile ser-vicii de contrainforma]ii. |n de-fini]ia Parchetului [i a SRI-ului– condus atunci, ca [i acum, deacela[i obedient papagal Timof-te – siguran]a na]ional` seidentifica cu buna dispozi]ie aNa[ului N`stase.

A doua descoperirea lui Lele

se refer` la cazul Panait. Da-c`, \n anchete, Pùn [i Picioru[au rea[ezat evenimentele \na[a fel \ncåt s` elimine suspi-ciunea c` ar fi determinat sin-uciderea, \nscrisurile descope-

rite de Lele demonstreaz` c`presiunea din Parchet asupralui Panait a fost uria[`. Pentruinspectori, dosarul Lele a fost\ncredin]at altui procuror dup`moartea lui Panait. |n realitate,dosarul i-a fost luat \n ziua \ncare Panait a anun]at scoatereade sub urm`rire penal` (facsi-mil 3); oricum, cei doi se \ncurc`\n declara]ii, se contrazic reci-proc; mai mult, pe 1 aprilie 2002,sub impactul deciziei lui Pana-it, Pùn \i redacteaz` [efuluisù Picioru[ o rezolu]ie din ca-re reiese c` Panait a operat peun dosar care nu mai era al sùde cåteva zile. |n aceste con-di]ii, se impune redeschidereaanchetei Panait, o anchet` cares-ar putea ca, acum, dup` ce Pi-cioru[ nu mai este \n CSM, s`se desf`[oare mai profesionist.

Ovidiu Pùn este, [i azi, la cårma Parchetului General

Istoria acestui personaj esteuna de succes. Cånd Ceau[es-cu a fost \mpu[cat, tov. Pùn ar`mas v`duv \n pozi]ia de ge-neral de mili]ie. S-a reciclat re-pede \n Parchetul General, ca[ef de birou anchete speciale.Adic` acele anchete care pre-supuneau m`suri speciale Cumar fi aceea de a semna ordinede arestare pentru bucure[te-nii s`lta]i \n båte de mineri, \n14-15 iunie 1990. Azi este con-silierul personal al lui Ilie Bo-to[. Ce nu se scrie, dar se [op-te[te este c` ar fi omul servici-ilor secrete la conducerea Par-chetului. Oricum, atåt el, cåt [ialde Boto[ [i Timofte suntmen]inu]i \n func]ii numai pen-tru c` a[a vrea un fan al anche-telor speciale, democratul B`-sescu.

Mircea TOMA

Parchetul General [i SRI-ul au f`cut poli]ie politic`

Reprezentan]ii a dou` institu]ii cu p`reri [imetode diferite despre p`strarea tainelor

1

2

3

P`rinte, las-op-asta cu via]a de apoi!

S` spun eu ceva din via]a dedinainte, c` ]i-am cititdosarul [i te cruce[ti,

nu alta!

Nu cere scuzepoporului

Reporter: V` da]i seama, nuplec de la dumneavoastr` p\n` nucere]i scuze poporului romån.

Marko Bela: Eu nu am obi-ceiul s`-mi cer scuze, v` spunsincer.

Rep.: Continua]i cu obr`znici-ile!

M.B.: Nu, eu din copil`rie amavut aceast` problem`. Nici p`-rin]ii nu au reu[it s` m` obliges`-mi cer scuze. Spun serios a-cest lucru. |n acela[i timp, ori dec\te ori am f`cut ceva, mustr`rilede con[tiin]` le-am avut, dar dac`p`rin]ii nu au reu[it, nu cred c`politicienii m` vor \ndrepta. Dedata asta am mustr`ri de con[ti-in]` fiindc` nu [tiu c\nd [i \n cefel am jignit poporul romån.

Rep.: Liderii no[tri de opinie,politicienii, ne spun c` \i jigni]i,c` da]i lec]ii privind felul de a vo-ta legea na]ionalit`]ilor.

M.B.: A[a lideri ave]i c` se jig-nesc din oficiu. A[a cum Justi]iase autosesiseaz` c\nd se \nt\mpl`ceva, politicienii no[tri se auto-sesizeaz` [i atunci c\nd nu se\nt\mpl` nimic.

Discursulantimaghiar

Rep.: De ce este rentabil dis-cursul antimaghiar \n ultimele[ase luni?

M.B.: Orice s-ar \nt\mpla, eunu pot avea interesul \ntr-o con-fruntare romåno-maghiar`. Nupot avea interesul unor discu]ii\n contradictoriu, fiindc` eu de la\nceput am spus c` numai prindialog [i colaborare putem ob]ineanumite lucruri… mi-a[ contes-ta propria menire, propriul crezdac` a[ accepta acest climat deconfruntare. Mie nu-mi folose[teacest lucru. UDMR-ului nu-i folo-se[te.

Rep.: Iar ei v` calc` \n picioa-re.

M.B.: Da, fiindc` aici, \n Ro-månia, ungurii de care trebuie s`se team` politicienii s\ntem noi[i nu ultraradicalii.

Rep.: De ce, s\nte]i par[ivi?M.B.: Nu, noi am avut puterea

s` schimb`m anumite lucruri, \n-cet-\ncet s` realiz`m anumitedeziderate, deci au dreptate dinacest unghi cei care-l atac` peFrunda, c` m` atac` pe mine. Noiam fost eficien]i \n ace[ti ani, f`-r` s` m` laud! Ceilal]i au f`cutproclama]ii, au anun]at dezide-rate, dar noi am realizat ceva. Iarlegat de jigniri, v` spun o povestesimpl`… Eu s\nt secui [i am v`-zut foarte bine \nc` din copil`rie,bine, \n alt regim, dar reflexelevechiului regim s\nt [i azi treze,

deci, din copil`rie am v`zut cumfunc]ionarii s-au comportat cani[te strìni cu comunitatea \nslujba c`reia ar fi trebuit s` fie,inclusiv prin necunoa[terea lim-bii maghiare. Repet, e vorba defunc]ionar, nu de omul simplu ca-re are alt` menire, care nu e obli-gat s` vorbeasc` maghiara. Unfunc]ionar al statului trebuie s`fie al comunit`]ii.

Rep.: Dumneavoastr` perso-nal nu v` d`dea p\ine, nu v` sem-na actele?

M.B.: Cu mine, nu. Eu nu amavut astfel de situa]ii, dar mul]idin secuime, nevoia[i, b`tr\ni,c\nd intr` \ntr-o institu]ie se bu-cur` c\nd se pot exprima \n pro-pria limb`, nu? Ce s` se mai chi-nuie \n romån`!

La ce folose[telimba romån`?

Rep.: Pì, nu au \nv`]at limbaromån`!

M.B.: Da, m` rog, romåna se\nv`]a din clasa a doua primar`!

Rep.: Bine, dar era o chestiece v` ajuta \n via]` sau era o impu-nere de refuzat?

M.B.: Mul]i au v`zut romånaca o impunere. Dar eu cred c` eun lucru bun. Pentru intelectualia fost [i mai bine fiindc`…

Rep.: Pì, ca intelectuali, dece s` \nve]i o limb` inutil`, ofund`tur`, o limb` ce nu a datnume \n literatura lumii?

M.B.: Uite, noi \n politic` ceam face? Dar s` v` spun altceva,romåna ne-a fost util` \n \nv`]areaaltei limbi. Romåna are o structu-r` de baz` bun` pentru \nsu[ireaenglezei, francezei. Rostul nueste acesta, sigur, iar eu cred c`to]i ungurii trebuie s` \nve]e ro-måna.

Rep.: Bun, dar dumneavoas-tr`, Frunda, Verestoy a]i reu[it tre-c\nd peste piedicile astea. Cei-lal]i?

M.B.: Da, am reu[it. Eu amavut o carier` atipic`. Am scris \nlimba mea poezie, eseuri. Iar du-p` ‘89 mi-a prins bine [tiin]a ro-månei. Dar aici nu discut`m doardespre \nsu[irea romånei. Doc-tori, profesori, avoca]i o cunosc.Dar bolnavului, reclamantului,nevoia[ului \i folose[te mai multlimba lui. Un bolnav care are pro-bleme serioase \[i spune durerea\n limba sa matern`. La fel, omulluat la rost de poli]ie. Are nevoiede comunicare \n limba sa.

Rep.: Nu e posibil` selec]ianormal` a personalului, f`r` olege?

M.B.: Acest lucru e reglemen-tat, nu face obiectul legii minori-t`]ilor. |n statutul poli]istului, \nlegea privind administra]ia publi-c` avem dispozi]ii clare.

Rep.: {i nu s-a \nt\mplat ni-mic.

M.B.: Ba da, dar nu prea mult.Rep.: Vorbim atunci de caren-

]ele Romåniei, care nu-[i aplic`legile.

M.B.: Eu zic c` \n cin[pe anicu to]ii ne-am schimbat [i c` numai s\ntem \n aceea[i situa]ie ca-n‘90. Dar ave]i dreptate, \n privin]aaplic`rii legilor st`m prost.

Rep.: E din cauza felului ro-månesc de a fi sau din cauza uneichestii inten]ionate?

M.B.: Nu cred c` e o inten]ie.Dar \n secuime sau \n alte zonedin Ardeal, romånii se \mpotri-vesc fiindc` cred c` \[i vor pierdepozi]iile, privilegiile. Un func]io-nar care nu [tie maghiara e sup`-rat, revoltat, dar trebuie s`-mipun \ntrebarea: de ce nu a \nv`]atlimba maghiar` p\n` acum?Multe situa]ii din astea vin dintemeri. |n secuime, noi spunemc` popula]ia maghiar` ar trebuireprezentat` potrivit ponderiisale, or realitatea e c` maghiariis\nt \n num`r foarte mic. Eu spunc` toat` lumea trebuie s` pri-measc` o slujb`, trebuie s` tr`-iasc`, dar \ncet-\ncet trebuie re-zolvate problemele. Aceste per-soane care se \mpotrivesc ce aufost? Au fost beneficiarii uneiinegalit`]i.

Rep.: Avem aici o lupt` biolo-gic`, a omului care supravie]uie[-te, nu?

M.B.: Da, dac` concepi func-]ia de conducere \n exclusivitateca fel de supravie]uire [i nimic alt-ceva. Or eu, he-he-he, nu abor-dez problema din punct de vedereal individului, ci din punct de ve-dere al comunit`]ii ce are nevoiede lideri ce [tiu bine problema.

Tr`darea UDMRRep.: UDMR a tr`dat tot: [i

Opozi]ia, [i Puterea noastr` ro-måneasc`, a fost [i cu Coposu, [icu N`stase, [i cu T`riceanu [iBoc. {i tot nu a]i ob]inut Legeaminorit`]ilor. A]i tr`dat degeaba!

M.B.: He-he-he! Noi am fost[i cu unii, [i cu al]ii, dar dac` fa-ce]i o analiz` ve]i vedea c` uniiau fost deja cu al]ii, al]ii au fostdeja cu unii, iar de politicieni ceau schimbat partidele s\ntemplini \n Parlament. Fa]` de aceas-t` agita]ie permanent`, UDMRnu a tr`dat. Noi am avut acela[iloc. De ce am colaborat [i cu st\n-ga, [i cu dreapta, vede]i, \n Romå-nia nici nu se [tie care e st\nga [icare e dreapta, fiindc` noi am fostaceia[i. PSD, \ntre ’96-2000, \nopozi]ie, ne-a atacat. Dup` 2000ei ne-au sprijinit exact pe ceea cene atacaser`. Acum tot ei ne atac`pe acelea[i lucruri. PNL-ul [i PD-ul, \n Opozi]ie, ne-au atacat durpe problemele rezolvate cu PSD.Mai mult, ei au votat \mpreun`cu PRM, pe vremea aceea. Alege-rile din 2004 au dus la alian]a cuPNL [i PD, [i PSD ne atac` peacelea[i probleme pe care lediscutasem pe vremuri.

Rep.: Boc nu prea vrea.M.B.: Sigur, dar eu nu cred c`

Boc este, he-he-he, un na]ionalist\nrìt. Orice politician romån aresentimente na]ionale, dar aicieste vorba de o campanie elec-toral` permanent`. Boc [i el.Alian]a nu [tie dac` vor fi sau nualegeri anticipate, a[a c` Alian]ae \n campanie. Pe de alt` parte,aceea[i Alian]` [tie c` alegerile\nainte de intrarea \n UE s\nt ocatastrof`. Fiecare forma]iunevrea s`-[i impun` pozi]iile, iar euam v`zut pu]in` empatie \n Coa-li]ia asta. Or partenerii no[tri nuconsider` c` partenerii de gu-vernare ar avea idei, deziderate.

Rep.: Ungurii nu au!M.B.: He-he-he.Rep.: S\nt numai obraznici!M.B.: Boc crede c` prin aceas-

t` retoric` poate c\[tiga un seg-ment de popula]ie.

Rep.: |l l`sa]i ca pe un nebun.M.B.: Ce s` fac cu el? |ncerc

s` discut cu el.

|mp`r]irea ]`riiRep.: De ce vre]i s` \mp`r]i]i

Romånia mea?M.B.: |n ce sens?Rep.: S` v` lua]i banii de pe

birurile din maghiarime [i s`-iinvesti]i \n ce ave]i dumneavoas-tr`, ungurii, chef, tot \n cai, sta-tui [i [ei. Banii vrem noi s` trea-c` prin Bucure[ti! S` v` d`m nois` m\nca]i c\t vrem.

M.B.: A[a vre]i? Uite, noi a-vem c\[tig de cauz`. S`pt`m\natrecut` s-a votat o ordonan]` deurgen]` prin care impozitul pe in-travilan va r`m\ne la consiliile lo-cale. Mie mi se pare c` acest dezi-derat satisface pe toat` lumea. Oparte din bani nu trebuie s` trea-c` prin Bucure[ti, la Bucure[ti sevorbe[te doar mai repede dec\t \nArdeal.

Perchezi]ie [i corup]ie

Rep.: De ce vreau s` v` maicere]i scuze… la votul cu perche-zi]ia lui N`stase a]i fost de un tu-peu… c` avem alte treburi dec\ts` vot`m la perchezi]ii… cumadic`, s\nte]i \mpotriva prinderiiho]ilor neamului meu?

M.B.: Nu, nu, s\nt \mpotrivapresiunii asupra parlamentarilor.Face]i, domnilor, anticipate, altparlament, sistemul de vot, dac`dori]i! Se f`cea presiune pentruvot deschis, se presupunea c` lavot deschis ar fi ie[it alt rezultatdec\t la vot secret. Asta \nseamn`c` avem o problem`. Unii au pre-supus c` votul deschis ar fi de-terminat alt` opinie dec\t \n ca-drul votului secret. Ori \n vot se-cret nu au votat conform convin-gerilor, ori \n cel deschis ar fi f`-cut la fel. E o problem`. UDMR aoptat pentru vot secret, apoi, fie-care a votat cum i-a dictat con[ti-in]a.

Rep.: Cum a votat UDMR?M.B.: Foarte mul]i au votat

pentru perchezi]ie.Rep.: Nu a]i dat indica]ii? Nu

v-a]i controlat colegii?M.B.: Pì, asta spuneam… e

cazul s` ne control`m colegii \nastfel de cazuri?

Rep.: Da, se intra cu buldoze-rul \n corup]i.

M.B.: Eu cred c` \n cazul luiN`stase nu conta de unde era,opozi]ie sau putere. Dumneavoas-tr` nu a]i v`zut, ca pres` spun,c` \n astfel de situa]ii nu trebuies` conteze apartenen]a la un par-tid? Atunci, lucrurile s\nt simple.C\nd s\nt unii la guvernare, cei-lal]i vor fi perchezi]iona]i, c\nd seschimb` roata, fo[tii guvernan]i.S` fiu clar: eu cred c` perchezi]iatrebuie s` aib` loc, dar nu am datindica]ii… eu nu dau indica]ii!

Rep.: A]i vorbit de circ!M.B.: Iar \n ceea ce prive[te

circul, da, era circ, s`pt`m\ni \n[ir nu ne-am ocupat de altcevadec\t de perchezi]ia la N`stase.

Rep.: Pì, nu era normal? Vo-ia]i s` se opresc` timpul \n loc?

M.B.: Nu, nu, dar era cazul s`se ocupe Justi]ia.

Rep.: Morar [i Macovei au f`-cut un demers ce s-a dovedit gre-oi de pus \n practic`.

M.B.: Eu cred c` o Justi]ie efi-cient` [i-ar fi f`cut datoria ori-cum. Pe de alt` parte, \n cazul co-rup]iei, cred c` trebuie puse pec\ntar, \n fiecare moment, m`su-rile pe care le lu`m. Eu s\nt pen-tru o reform` moral`, v`d feno-mene absolut compromi]`toare,v`d c` Parlamentul nu e respec-tat, v`d lupta [i \n privin]a dosa-relor Securit`]ii, or noi, cei dinUDMR, am rezolvat problemeleastea… La noi, \n UDMR, s-aaplicat punctul 8 de la Timi[oara\nc` din ‘90, un ministru a plecatdin func]ie numai din pricinaunei b`nuieli, un deputat a plecatc\nd a ap`rut o dovad` de laCNSAS. Noi, UDMR-ul, am par-curs aceste etape de la sine. |n

acela[i timp, noi, ca minoritari,s\ntem sensibili, mult mai sensi-bili la \ngr`dirile de orice fel alecet`]enilor. Privi]i, legea Sigu-ran]ei, dac` serviciile ne-ar as-culta telefoanele oric\nd, dac`ne-ar intra \n cas` f`r` forma-lit`]i, nu cred c` lupta \mpotrivacorup]iei, motivat` sau nu, \n dis-cu]ii, ar fi mai eficient`. |ntreba-rea este dac` pre]ul nu este preamare. Mereu punem pe c\ntardou` probleme [i aceast` punerepe c\ntar nu ar trebui s` fie g\ndi-t` ca obr`znicie. Eu cred c` e ne-voie de a asigura un echilibru \n-tre eficien]a Justi]iei [i libert`]i.

B`sescuRep.: B`sescu e de vin`! Arun-

c` bombe!M.B.: Nu e de vin`! Legile de-

pind de Parlament. Eu nu s\nt deacord cu B`sescu-juc`tor. Mai a-vem nevoie de antrenori, arbitri.Dac` toat` lumea intr` pe stadi-on, cine mai judec`?

VerestoyRep.: Pe Verestoy c\nd ni-l da]i

la arestat?M.B.: De ce s` vi-l dau? Are

afaceri cinstite [i corecte.Rep.: C` v-a scos pe dumnea-

voastr` la dou` fripturi cinstite [icorecte, \l ap`ra]i?

M.B.: Eu nu am avut nevoiede astea ale lui Verestoy.

Eugen ISTODOR

4 Cuget,deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

MARKO BELA: „A[a lideri ave]i c` se jignesc din oficiu!“


Nu trece s`pt`m\na [i apare un romån jignit de afirma]iile UDMR. S`nu uit`m seria Boc, dar nici „linia groas`“ a lui 15 martie. Unguriioficiali de guvern`m\nt s\nt ]epo[i, c` [i romånii s\nt neserio[i. S`vedem c\t de obraznic e Marko Bela, vicepremier, [ef UDMR [i s`vedem care romån mai sare \n]epat [i zilele astea, zile \n care ma-nipularea se poate face prin meciul Rapid-Steaua, „ungurii de servi-ciu“ ai ]`rii mersului de melc.

Dou` monumente ale maghiarimii care laurm`toarele alegeri nu vor fi \n ParlamentulRomåniei: unul pentru c` nu se poate cobor\ de pe soclu [i cel`lalt pentru c` nu se va putearidica peste pragul electoral

Marko draghe,p\n-aici, s` [tii... Orice arfi, tunul `sta io nu-l dau la

romåni! Ajunge c\te tunuri a datcolegu’ Verestoy cu

cheresteaua.

E vineri seara. Ai furat, te-auprins [i zaci \ntr-o celul`, \n a-restul Sec]iei X de Poli]ie. Cineo s` te ajute la ora asta?

Secretarele!Cele mai importante, \n tot

angrenajul acesta al legii, s\ntsecretarele de la Baroul Bu-cure[ti care repartizeaz` avo-ca]ii din oficiu pentru cazurilecare se ivesc. F`r` ele, e[ti mortca inculpat, dar mai ales e[timort ca avocat din oficiu. Nue[ti doar tu pe list`: sute [i sutear vrea s` li se dea cazurile. Labarou, cifrele s\nt tragice: peaprilie s\nt \nscri[i 638 de avo-ca]i pentru cazurile de instan]`.Consiliera Letzner spune care eproblema. P\n` \n martie, pro-gramau c\te doi avoca]i din ofi-ciu pe [edin]`. Din aprilie, fiindat\t de mul]i, nu se mai poate [is-a trecut la sistemul de trei.Marea activitate e diminea]a.Luni, la 9 [i un sfert, sun` tele-fonul. De la o sec]ie de poli]ie secere un avocat din oficiu pen-tru un caz de furt. Doamna se-cretar` \ncepe s` se uite princaiet. Apoi formeaz` un num`rla telefon [i spune direct:

– La sec]ia 2 mergi acum?…La inspectorul Siru, e o doamn`.Bine!

S-a adjudecat.Peste dou` minute, iar sun`

telefonul. De data asta de la Par-chet.

Se d` repede [i cazul `sta.– |ntr-o zi, la Jilava, era un

domn care f`cuse deja 18 mi-lioane. {i a mai ap`rut un caz,cu patru \nvinui]i. Putea s` mai

fac` 7 milioane. M-a sunat ner-vos, c` de ce nu poate s` se ocu-pe tot el. I-am zis: „Domnule Po-pescu, nu se poate“. S` [ti]i, la-comi s\nt tot avoca]ii vechi, careau cabinete, societate. ~[tia vormai mult, vor s` fac` ei tot. Noiavem un principiu: s` d`m lacopiii `[tia care abia au intratacum. S` aib` [i ei.

La 10 f`r` un sfert, apare ov`t`mare corporal`.

Doamna secretar` \ncepe s`dea telefoane. Unul nu r`spun-de, unul are telefonul \nchis, al-tul nu vrea. Se mai uit` pe list`.

– Am o avocat` nebun`. Peasta n-o trimit. M` \njur` poli-]i[tii.

La al [aptelea telefon, cinevapare interesat, dar p\n` la urm`refuz` cazul. Abia dup` vreo 15telefoane cineva e de acord.

CoadaTreizeci-patruzeci de persoa-

ne se adun`, mar]ea [i joia, pestrada Bati[tei din Bucure[ti.Coada e format` din avoca]i dinoficiu care au \ncheiat un pro-ces primit din oficiu, au actelef`cute [i vin acum s` \[i ia banii.La coad` e ca la orice coad`. Ul-timul care vine \ntreab`:

– Mai e cineva aici? Cine eultima persoan`?

– Eu, zice o doamn`.La coad` stau de la pu[ti,

care par s` vin` direct din fa-cultate, la femei \n v\rst`, doam-ne mature, b`rba]i respectabili.Plute[te \n aer o anumit` jen`.Dup` ce iau banii, cei mai mul]io zbughesc rapid [i \[i pierd ur-ma \n marele ora[. Din coad`se aude un zumzet profesional:„…Mo[tenitorii… \n instan]`…f`r` revendicare, eu le-am zis…Are din ianuarie f`cute [i nu auvenit s` ridice banii…“.

Un domn gras, \mbr`cat lacostum, se lamenteaz`: „400.000nu mi i-a dat pe ianuarie. Staula coad`, poate mi-i d`!“.

|n timp ce coada \[i vede detreab`, stau de vorb` cu domnulGabi, cel gras, care \mi spunecum e via]a din oficiu. E \mbr`-

cat la costum, are un telefonmobil scump [i o \nf`]i[are \n-grijit`.

– S\nt dosare mici: \ntreru-peri, contesta]ii, revizuiri. Asteafac 40 de lei noi dosarul. Apoi…fondurile. Se pl`tesc la 100 deRON fiecare inculpat. Dac` aipeste 3 inculpa]i \n dosar, un mi-lion cinci sute de fiecare. Maiiese de un telefon mobil. Uite,nevast`-mea, care e sus la coa-d`, are de trei ani un proces,abia acum l-a terminat [i abiaacum ia banii. |]i dai seama,trei ani! {i acuma stau pentru400.000 de lei.

{i c\t a luat cel mai mult?– Cinci milioane [ase sute.

Dar nu s\nt bani f`cu]i \n lunaaia. Mai multe procese se ter-min`, de[i s\nt \ncepute \n pe-rioade diferite, depui actele c`le-ai terminat [i prime[ti to]ibanii \n luna urm`toare. Deasta e a[a de mult.

|n fine, o avocat` din oficiu

pe care o abordez la tribunal,dar care nu \[i spune numele,\mi zice c` \n cea mai bun` lunà avut 15 procese. Po]i s` ai o[edin]` slab`, c\nd \n proceselede pe rol exist` avoca]i ale[i.Sau po]i s` ai o zi bun` [i tealegi atunci cu 5-6 procese. Asta\nseamn` bani.

C\teva mituri de peholurile tribunalelor

Avoca]ii din oficiu s\nt slabi!Oficiul e pentru mul]i o fun-

d`tur` \n care s\nt arunca]i deselec]ia natural` a profesiei lor.Nu \[i g`sesc clien]i, nu au sur-se de venit [i atunci ajung de-penden]i de coada din stradaBati[tei, unde, fie c` pierd, fiec` au c\[tigat procesul, primesccei 40-100 de RON. ProdecanulSt`culescu: „Mul]i dintre ei s\ntslabi. Dac` st` la oficiu, fie n-aretalent, fie e t\n`r. S\nt [i avoca]icon[tiincio[i. Unii, [tiu cazuri,au c\[tigat [i 40 de milioane de

lei pe lun`“.

Judec`torii se poart` ur\t cuavoca]ii din oficiu.

Prodecanul St`culescu: „Demulte ori, judec`torii se poartùr\t cu to]i avoca]ii. Prin duri-tate, limbaj, gesturi, de multeori rela]ia \ntre judec`tor [i avo-cat nu e corect`. Avocatul \ntot-deaun` \ncepe prin a spune:«Domnule pre[edinte…». Einu. Pe de alt` parte, cu avoca]iidin oficiu, mai ales dac` s\nttineri, foarte mul]i judec`tori sepoart` cu \n]elegere. Uneori in-stan]a le d` idei. T\n`rul nu areochiul format. Mai ales dac` av`zut dosarul doar cu o jum`tatede or` \nainte de [edin]`, se\nt\mpl` s` scape un decret degra]iere, un termen dep`[it. {iatunci judec`torul mai le suge-reaz` o solu]ie sau se face c`nu a auzit o prostie“.

Alexandru [email protected]


mama natur`tat`l alcoolic

reportaj cu ]ara de g\t

Avoca]ii din oficiu

România.Mici fragmente de neant.Cei de sus la job-uri de josS-a \ntors lumea cu curul \n sus: joiatrecut`, fetele alea dr`gu]e care\mpart de obicei, la stopuri, invita]ii,promo-uri, adrese, cartona[e [ih\rtiu]e de tot felul, fuseser`\nlocuite, pe bulevardul I.C. Br`tianu(adic` \ntre Universitate [i Unirii), cuun nene \mbr`cat la costum [i cu undispozitiv audio la ureche, din carevorbe[ti la mobil [i f`r` fire, [i f`r`telefon. |mp`r]ea ni[te c`caturi carete invitau la un restaurant deschisrecent, dar p`rea un fost CEO conce-diat de la o multina]ional`, neaccep-tat \n alte multina]ionale pe posturimai mici pentru c` era „overquali-fied“ [i care se distra f`c\nd muncimizere pentru c` tot avea str\n[i \nbanc` 6 milioane de euro, plusac]iuni la 2 fonduri mutuale [i baniinvesti]i pe [ase burse. Probabil \[iparcase [i un Ferrrari pe vreostr`du]` lateral`.

Taxi de Formular 1S\mb`t`, \n trafic, pe l\ng` magazinulUnirea, am v`zut ar`tarea secolului:un taxi Logan al firmei Total careavea montate la spate, pe portbagaj,aripioare pe care le au, de obicei,ma[inile din Formula 1. Se uita toat`lumea, pietoni, [oferi, pasageri deprin autobuze, ca la urs. Ce s` zic:tipul ori avea mult umor, ori nu aveadeloc.

Trending cu treningSpecial pentru un coleg care se mirac` n-a mai v`zut de mult oameni cutrening [i pantofi, iat` o combina]iev`zut` zilele trecute la un gagiu:trening gri, din material flau[at,para[ut` blond` (\nf`[urat`-n poli-ester 100%), pantofi negri. {i ca s`fie sigur c` lumea \l remarc`, iat` [isoneria telefonului: „MUUUU-UU!!!…“. La fel de trendy a fost [idoamna cu hain` de piele/vinilin cubl`ni]`, trening gri cu vipu[c` argin-tie [i ghetu]e cu toc. Cred c` mergea,totu[i, [i o [apc` din plastic, cu mo-tive florale sau religioase.

Genera]ia Pro TopopN-am avut aparatul foto cu mine, darcum \n situa]ii din astea nu po]i s`min]i, fiindc` blestemul te va ajungepe lumea cealalt`, v` rog s` m`crede]i. Deci: acum c\teva zile, pepor]ile unui mare spital din Ia[i in-trau doi c`lug`ri. Unul mo[, genul dec`lug`r STAS, cel`lalt mai t\n`r, maizvelt, cu plete, barb` [i strai negru,lung, m`n`stiresc. Peste straiulnegru, lung, m`n`stiresc, t\n`rulpurta un fel de chimir lat, tot negru.Din ceva, un fel de imita]ie de piele.Pe chimir era imprimat` o sigl`mare, argintie: „Pro Nutrition“.N-am \n]eles: o fi fost vorba de oreclam` ambulant` la o firm` careproduce semipreparate de tip mona-hal pentru Postul Mare, ceva gensalat` de gr\u[or cu hasma]uchi saucunoscuta br\nz` c`lug`reasc`? |ncazul `sta, de ce mergea la spital?Pesemne, s` duc` daruri cuiva carep`c`tuise prin \mbuibare.

Ethos, Porthos [i Aramis

Grup de judec`tori deliber\nd asupra cererii de decontare a abonamentului RATB pe dou` linii [i subven]ionarea ventilelor de biciclet` pentru avoca]ii din oficiu

Era doar una din fetele des-tul de [terse de la Litere, anul 2,venit` cu g\nduri mari \n Ca-pital`: s` termine facultatea,s`-[i g`seasc` un b`rbat, s` se\ntoarc` profesoar` \n Pa[cani,s` ajung` la pensie. Etc., etc. [ia[a mai departe. |n iunie 1990,z`bovise pentru prima oar` \nPia]`, convins` de o coleg` dela Litere s`-l asculte pe IisusCristosul de Marian Munteanu.Acolo au prins-o evenimentelede pe 13-15 [i un grup de 6 mi-neri care au b`gat-o \ntr-o dubà poli]iei. |nùntru, i-au dat cio-cane [i ciomege p\n` au des-figurat-o. Au b`tut-o p\n` au f`-cut-o s` arate a[a cum o vede]i

\n poza aceasta din vitrina Aso-cia]iei Victimelor Mineriadelor.Interven]iile medicilor de la Ur-gen]`, opera]iile estetice dinFran]a [i Germania nu au maiputut face nimic. Spre ru[ineafamiliei, a ajuns nevasta unuimiliardar francez, care a luat-odin mil`. La 16 ani distan]` des\ngerosul 13-15 iunie, al`turide ea [i de Asocia]ia VictimelorMineriadelor, \nc` mai strig`m:„Vrem r`zbunare!“.

Paia]a Universit`]ii

Minerii au f`cut [i c\teva bune

Domnu’avocat din oficiu, ave]i ceva de

declarat \nainte de pronun]area sentin]ei?Cuum? S` v`-mprumut cincizeci de mii p\n` la

salariu? Cererea se respinge! ...{i lua]i-v`dracu’ [i dvs. un deodorant, c` de ]ig`ri

Carpa]i v`d c-ave]i bani!

teoriaconstipa]iei

7academia CA}AVENCU Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006

S\nt Istodor [i v` prezintbuletinul infrac]ional al s`p-t`m\nii: arest`ri: 1 ([eful gale-riei Steaua), la tribunal spre a-restare: 2 (Patriciu, Iancu), sta-]ion`ri la pu[c`rie: 1 (Hayssam),\nvinui]i la DNA 2 ({erban Mi-hìlescu, Bejinariu), condam-n`ri: 2 (Vlas [i Popa \n dosarulFNA), achit`ri: 1 (Carmen Pù-nescu), eliber`ri: 1 (Csibi Ist-van), sinucideri: 1 (Anghelescu),la congelator, \n a[teptarea \n-morm\nt`rii: 1 (fiul lui Carol II),umfl`ri de ochi: Costin M`rcu-lescu. S\nt tot eu [i v` prezinttitlurile de mare mìestrieambigu` ale s`pt`m\nii, dinZiua: „Secretele Vulpii“, „Fataf`r` zestre“, „Arsenalul {pag`“,„Rade V\rful“. Talentul titluriloreste sus]inut de munca asiduà subtitlurilor, ce treptat-treptat\ntrev`d protagoni[tii: [eful ser-viciilor secrete MI, N`stase,Micky {pag`, Iliescu. S\nt ia-r`[i eu [i v` indic marile ra-t`ri: 1) reportajul din Ziua pri-vind lepro[ii de la Tichile[ti(anun]at ca o \n[elare a vigi-len]ei oamenilor de ordine, re-portajul putea fi f`cut acas`, fi-indc` ne prezint` statistici, co-mentarii; lepro[ii au fost omo-r\]i de reporter); 2) reportajul

din Jurnalul na]ional cu neaNicu de la Morg` (\n afar` devoma reporterului bine ]inut`,unde e sufletul lui nea Nicu au-topsierul? Nu e, nu e nimic dinhobby-urile, preferin]ele lui cul-turale, nimic, nimic din ceea cene arat` c` Nicu ne taie pe p`-m\nt, nu \n cer); 3) Interviul cumama lui T`riceanu (\n Eveni-mentul zilei, at\t de oficial, \nc\tnu spune nimic). Revin \n c\-teva r\nduri pentru a v` indi-ca ideile transpirate degea-ba: 1) Grecea demis de la Consu-latul din Sydney \n Jurnalul na-]ional: „Prin faptul c` \ncerc s`v` r`spund la ni[te \ntreb`ri \n-seamn` c` \nc` trìesc [i deaceea vreau s` dau ni[te sem-nale \n acest sens“; 2) Bejinariu(tot \n Jurnalul) demisionat caprostul din PSD, fiindc` N`stases-a r`zg\ndit: domnule Geoan`,„a]i reu[it s` instaura]i practi-ca dezicerii mi[ele[ti de propri-ii colegi, a]i instaurat intriga [iarta de supravie]uire \n PSD.“Are dreptate mi[elul, dar a[a afost mereu \n PSD; 3) Declara]ia[efului Dracula Park (Adev`-rul) c` d` \n judecat` Guvernul.E fascinant cum un Marica, deat\]ia ani, e [eful unei institu]iin`scute ca s` se pr`bu[easc`.

Nu schimba]i foaia cu mine,fiindc` vin interviul [i pozas`pt`m\nii din Romånia libe-r` [i Gazeta Sporturilor. Inter-viul e cu Mitrea: „PSD a c`zut \nnas [i s-a rupt“, „PSD s-a com-portat ca un elefant \n farmacie“.Poza este cu Iancu de la Timi-[oara [i un poli]ist. Ambii auaceea[i fa]`. Nu [tii care esteorganul [i care e infractorul. S\ntIstodor [i v` preg`tesc un„{tia]i c`“. {tia]i c`… PD-ul seconduce prin SMS? Boc de la Clujtrimite SMS-uri colegilor de par-tid despre cum s` intre \n joculdeclara]iilor sau nu (Adev`rul).{tia]i c`… Inim`roiu cel gatade dat afar` din PNL a ie[it „laimagine“ \n Evenimentul zilei?

V` urez o s`pt`m\n` lini[ti-toare. S-a trecut la ora de var`doar, iar cifrele s`pt`m\nii s\nt:5 [i 11. 5 acte sexuale sus]in ro-måncele c` execut` pe lun`, 11este num`rul actelor pe care leexecut` b`rba]ii lor \n aceea[ilun`. Ziari[ti [i ziariste, voi \nce categorie vre]i s` fi]i?

[email protected]

bejin`re[te grece[tecuv\ntul care… Cum se \n]eleg

pesedi[tii

C\]iva deputa]i PSD se \nt\lnesc pen-tru a pune la cale o mo]iune de cen-zur`. Se discut` aprins: – Bì colegi,hai s` mai facem [i noi o mo]iune,ceva, c` m-am cam plictisit. – Facem,de ce s` nu facem? – Hai s` facemceva pe partea economic`. – E ca [irezolvat`. – Cum s`-i zicem? – Cui? –Pì, la mo]iune. – Mo]iune de cen-zur`. – Da, nene, de cenzur`, c` doarn-o fi mo]iune de coafur`, dar s`-id`m [i-un titlu. – Ceva cu partea eco-nomic`, nu? – Da. – O s`-i plac` luiGigi. – Becali? – Nu, lui Gigi Voicules-cu… – Aha, m-am prins, foartebun`… – Ce? – Faza cu Gigi Voicules-cu. – Bì, hai s` ne concentr`m pu]inpe mo]iune. – Deci, eu zic s` b`g`mceva cu simptom economic. – Da’ ce-i`la simptom? – Nu [tiu, s`-l sun`mpe Oprescu. – Gata, l-am sunat peVanghelie, avem titlu. – Cum \i zice?– Simptoamele unei economii\mboln`vite. – Foarte mi[to. Piticul]i-a dat titlul? – Da. – Bun Vanghelie,s` treac` pe la casierie! – Bì, sta]ia[a: cum adic` simptoamele uneieconomii \mboln`vite? – Pì, exacta[a. – O s` se spun` c` noi,pesedi[tii, am \mboln`vit economia…– Normal c` noi am \mboln`vit-o,`[tia de la Alian]` nici at\ta nu s\nt \nstare…

Familia Simpstom

Nu-l vor citi. S` vede]i cum ne-am dat seama. |n dou` numereale revistei noastre am scris despre \nv\rtelile generalului S\rbu,directorul Spitalului Militar. La prima or`, toate exemplarele re-vistei Academia Ca]avencu distribuite la cele trei chio[curi deziare din [i de l\ng` spital au fost cump`rate cu toptanul. Printrecump`r`torii lacomi, cunosc`torii l-au identificat [i pe [oferulgeneralului S\rbu. Acesta probabil nu a cump`rat de capul sùmald`rul de reviste, ci la ordin, c` a[a-i \n armat`. Iar ordinul i-lputea da S\rbu, c` el \i e [ef. Pe viitor, ca s` fie absolut sigur c`revista noastr` nu va fi citit` de bolnavi, c\nd se scrie despre el,S\rbu ar trebui s` ordone ca de acum \ncolo s` fie primi]i \n spi-tal numai pacien]ii analfabe]i.

Al. C.

Urmeaz` un text pe care nu-l vor citipacien]ii interna]i la Spitalul Militar

E BINEDrago[ BUCURENCI

Nu numai c` poate face binela carier`, dar poate fi de-a drep-tul pl`cut s` treci prin patul [efu-lui, mai ales dac` se-ntâmpl` canevasta lui s` nu fi trecut \nc` deprima tinere]e. Faptul c` LudovicOrban n-a sim]it nevoia s` treac`prin patul nici unui [ef pentru aajunge \n func]ia actual` mie \mispune lucruri foarte triste desprenevestele [efilor lui Orban.

Gabriel DROGEANUSincer, mi se pare OK s` treci

prin pat. |n dormitor, dac` dai cuun Pronto pe mobil` sau dai foc lao lum\n`ric` dup` ce aerise[tibine, e chiar agreabil. C` doar n-ofi mai bine s` treci prin buc`t`-rie, unde ri[ti s` se-mput` hai-nele de la o ceap` c`lit`, prin ga-raj, unde te umpli de ulei, ori prindebara, unde cine [tie de c\nd n-amai [ters nevast`-sa p\nzele aleade pìanjen.

Daniel GOACENu e chiar obliga]ie, \ns` nu e

rù ca angajata s` treac`, chiar [inumai o dat`, prin patul [efului.M`car curiozitatea s` [i-o satis-fac`, dac` nu altceva…

Marius BOR}EALudovic Orban a zis un lucru

pe care \l g\ndesc mul]i, dar ni-meni nu l-a mai spus. Din p`catepentru el, \i lipsesc dovezile. Dac`dovezile lipsesc, ceea ce a spuseste calomnie. Iar calomnie = „aspune lucruri neadev`rate desprecineva“. Prin urmare, Orban aspus un neadev`r. Dac` ce a spusel este un neadev`r, care e ade-v`rul, frate? Logic, adev`rul e cÈlena Udrea ajunsese consilier`la Cotroceni pe criterii de compe-

ten]`. Deci, din punctul meu devedere, \ntrebarea e alta: e bines` fii competent` cu [eful tù? P`-rerea mea e c` da, e bine s` fiicompetent` cu [eful tù, dar s`nu afle so]ul.

NU E BINEIoan T. MORAR

Nici vorb . Nu trebuie s treac`prin patul [efului. Numai dac` nucumva so]ul ei e vreun [ef [i el.Sigur, mi se pare c` legea h`r]u-irii sexuale, a[a cum se aplic` eaîn SUA, e absurd`, retezînd orice„\nfiripare de sentiment“, dar nicisuper-macho-ismul românesc (bal-canic, de fapt) nu e o variant`. „Totce poate fi cump`rat e prea ieftin“– spunea un poet. Un foarte bunpoet.

Simona TACHENu e bine [i, \n special, nu e

bine pentru [efu’. Pì, ia imagi-na]i-v` urm`toarea conversa]ie:{efu’: Nu]i, adu’, drag`, dou`cafele! Nu]i: Poftim?! Cum \]ipermi]i, drag`, s` m` umile[ti?!Dup` ce c` sforì ca un nesim]it,mai vii [i cu preten]ii de-astea deneam prost! Nu-]i aduc nici ocafea, ia uite la el, ce, nu po]i s`-]iiei singur?! {i vezi c` au venitni[te faxuri pentru ìa de la mar-keting, c\nd treci cu cafelele s` lela[i la ei, te rog!

E BINE {I NU E BINEAlexandru V~RZARU

Iat` genul de chestiune careprinde bine la [efi. Oricum ai r`s-punde, rezult` c` [eful e [ef. Cums` ocole[ti treaba asta? Oare spu-n\nd c` mai exist` posibilitateas` treci prin patul [efului, iar [e-ful s` nu [tie de asta?

S~ FIM CU B~GARE DE SEAM~Dan STANCIU

Cercet`torii americani sus]in,\ntr-un studiu recent, c` trecereaprin patul [efului poate avea e-fecte nedorite asupra organis-mului. Concluziile lor se bazeaz`pe analiza comportamentului a12 [obolani (masculi [i femele),care au fost \mp`r]i]i \n dou` gru-puri, cei din primul grup fiind pu[is` treac` prin patul [efului, pe c\ndcelor din al doilea grup li s-a reco-mandat s` r`m\n` pe loc. La \n-cheierea experimentului, s-a con-statat c` [obolanii din lotul TPP{(„Trecu]i Prin Patul {efului“) pre-zentau o cre[tere a tensiunii in-traoculare, transpirau abundent\n zona cozii [i chi]ìau moldove-ne[te, \n vreme ce [obolanii dinlotul NPP{ („Netrecu]i Prin Patul{efului“) n-aveau nici pe dracu’,ba chiar le sclipeau ochi[orii c\nderau introdu[i \n labirint.

NU {TIU, NU M~ DERANJEAZ~Iulian T~NASE

Nu [tiu, nu-mi dau seama cume s` treci prin patul [efului, c`cinici unul din [efii de la AcademiaCa]avencu nu e genul meu. |nschimb, pot s` v` spun cu m\nape – ca s` nu zic mai mult – c`,odat`, c\nd eram mai t\n`r mi-atrecut prin pat fiica unei [efe, [in-am ce s`-i repro[ez. Altfel, num` deranjeaz` ca angajatele s`treac` prin patul [efului, cu con-di]ia ca oamenii s` pun` la b`taie[i suflet, nu doar carne. Dac` dra-goste e, sexul \n patul de la birouchiar nu mai conteaz`.

NU M~DERANJEAZ~Alexandru DU}U

Dragii mei, eu am \ncercat p\nàcum s` m` realizez profesionaltrec\nd abuziv prin patul meu. Adi-c` st`team tol`nit mo]ìnd p\n`pe la unu ale amiezei. Ba uneoritr\nd`vesc pe divan c\t e ziua delung`. Recent, dup` modelul ame-ric`nesc de workaholic, mi s-aupus paturi [i la slujb`. Dar nu cas` mo]ì asemeni softi[tilor indi-eni de la Microsoft dup` 25 de orede munc` pe zi. A[a c`, \n princi-piu, nu m` deranjeaz` s` trec, bachiar s` \nt\rzii \n vreun pat, fieel [i al [efului. Important este s`nu m` deranjeze cineva cu pre-zen]a, c` nu am un somn bun dac`\mpart cu cineva aceast` pre]i-oas` institu]ie, patul.

NU M~ ODIHNESCAlin IONESCU

Eu am trecut de c\teva ori prinpaturile [efilor mei, cele cump`-rate pe banii firmei [i instalatela redac]ie pentru somnul de du-p`-amiaz`, [i nu prea m-am odih-nit. S\nt puse total aiurea acolo \nhol. Vara e prea cald, iarna e preafrig, doar toamna [i prim`varapo]i s` dormi c\t de c\t omene[te\n ele, dar odat` cu \nc`lzirea glo-bal` [tim cu to]ii c` anotimpurileastea au disp`rut. Pì, ce facem,domnu’ Mihaiu, ne batem joc desomnul redactorilor? Vine omu’la serviciu [i nu poate s` doarm`.S-a pl\ns [i nea Vergilic`.

E NECESARAlexandru C~UTI{

Ludovic Orban a gre[it ca poli-tician [i ca b`rbat c\nd le-a sf`tuit

pe tinerele colege s` nu treac`prin patul [efului. |n primul r\nd,e [i el un [efule] prin PNL [i, \ncalitatea asta, [i-a tìat singurmacaroana \n fa]a fetelor. {i apoi,pentru cine vrea s` fac` politic`,despre care [tim cu to]ii cum este,trecutul prin patul [efului ar fifost o prob` practic` edificatoare.

DEPINDENicolae-Ionu] SÅRBU

Nu s\nt \nc` [ef, caz \n carevotul meu ar fi fost, de cele maimulte ori, un „Oh, Daaa!“ hot`r\t.A[a, cred c` ar trebui s` fie \ntre-ba]i(te) cei (cele) care trec prinpatul [efelor/[efilor. {i, desigur,[efii/[efele \n cauz`. {i mai credc` dac` \nt\lnirea e liber consim-]it` [i ambele p`r]i s\nt satis-c`f… satisf`cute, este foarte bi-ne. Dac` partea mai mic` urm`-re[te s` creasc` prin, hmm, cre[-terea p`r]ii mai mari e doar otranzac]ie veche de c\nd lumea [ie OK. Dac` \ns` [eful/[efa [i-aimpus pumnul de vedere doarpentru c` putea, e foarte rù [ichiar penal de rù. |ns` am o \n-trebare: dac` penelisdele vor o

carier` sub Orban, tre’ s` treac`pe masa acestuia?

VOTUL LUI MATEIC`t`lin MATEI

V` prezint ultima mea inven-]ie de 100 de euro. Este hands-free-ul anti-radia]ie din kevlar.Este format dintr-o bar` de o]elinoxidabil, un paravan din \mple-titur` de kevlar [i dou` goarne

care transmit sunetul la [i de laom la telefon. Cel mai important,este complet wireless, de[i trebu-ie ]inut cu ambele m\ini din cau-za greut`]ii foarte ridicate, iar te-lefonul trebuie prins de ceva cuun dispozitiv special pe care nul-am inventat \nc`.


Mareaurnire

C\nd doi se pat– senza]ionalele voturi ale Academiei Ca]avencu –

Pe liberalul Ludovic Orban l-au luat un pic gura [i mintea pe dinainte[i s-a auzit spun\nd c`tre Organiza]ia Jude]ean` a Femeilor Liberaledin Alba: „V` recomand s` nu urma]i stilul de carier` politic` alRalucì Turcan, al Mioarei Mantale, al Elenei Udrea. Nu trebuie s`trece]i prin patul nici unui [ef dac` vre]i s` ajunge]i \n func]ii publice

importante“. Adic`, dac` o dam` vrea carier` politic`, zice Orban, nutrebuie s` parcurg` \nainte un stagiu pa(r)t-time pe l\ng` [efi. Lu-dovic Orban a folosit at\t de pu]ine nuan]e, \nc\t problema simtenevoia unor dezbateri [i necesitatea unui vot: E bine sau nu e bine s`treci prin patul [efului?

natura de noapte


Popa de la SecuVichentie, p`rintele stare] de la

M`n`stirea Secu din jude]ul Neam], epopa gol, ca s` m` exprim a[a. Cînd iaun pahar de vin în plus, Vichentie sedezbrac` de haina preo]easc` [i r`-mîne civil pu[c` pentru a le ar`ta mu-safirilor c` este un bun interpret albancurilor cu poli]i[ti, cu popi [i cuprostii. Cum ce prostii? Prostii cu el

[i ea, cu ea [i el, m` rog, prostii, nu neface]i s` d`m detalii c` ro[im! Vichen-tie bea cot la cot cu invita]ii ale[i pesprîncean`, rîde [i glume[te, dar nuuit` c` are [i probleme importante derezolvat, a[a c` pune mîna pe pix [ipe hîrtie [i scrie de ce ar mai avea elnevoie la m`n`stire. Cî]iva dintre vi-zitatorii care au avut onoarea de a fipofti]i la mas` de p`rintele stare] au

aflat c` la Secu ar mai trebui o ma[in`de teren, pentru a renun]a la mersulapostolicesc pe jos, ni[te calculatoare[i laptop-uri, pentru m`t`nii, [i o in-stala]ie de sonorizare. De sonorizare [inu de ascultare. Cînd nu muncesc pen-tru ca p`rintele stare] s` aib` ce s` lepun` pe mas` invita]ilor, c`lug`rii seroag` la Dumnezeu s` salveze p`dureacu care a fost împropriet`rit` m`n`s-tirea [i în care, din ordinul p`rinteluistare], fiecare î[i bag` drujba cînd arechef. Poate [tie cineva un preot cares`-i citeasc` lui Vichentie [i s`-l punùn pic sub ascultare.

Cuvio[ii Dezmierdarie [i Mahmurie

Aventuri \n viile Patriarhieide la Jerc`lì

|n ziarul Prahova din 23 ianuariea.c. ne-a s`rit ca broasca-n ochi arti-colul „2.000 de c`r]i de cult \n slavon`[i sute de icoane vechi vor fi salvate laM`n`stirea Jerc`lì“. Vor fi salvate dela M`n`stirea Sinaia care va s` zic`, aic`rei c`lug`ri s-au \ntrecut pe sine s`pun` la ad`post c`r]ile [i icoanele dela Jerc`lì, \n vremurile prigoanei co-muniste. De peste 30 de ani, valorilesalvate stau bine mersi la Sinaia, iaracum, c`lug`rii de la Jerc`lì zic c`-[isalveaz` odoarele, dup` ce ele au fostdeja salvate de fårta]ii lor \ntru cre-din]`. Jerc`lìi au fost la \nceput unschit, unde patriarhul Iustinian [i-af`cut cas` de vacan]` \n via Patri-

arhiei, cea \n care se produce vinul de\mp`rt`[anie, atåt de drag inimii, darmai ales preafericitei pipote a lui Teoc-tist. Ast`zi, via este p`storit` de stare-]ul Cleopa. Informa]iile despre Cleopase bat cap \n cap atåt de violent, \ncåtte-apuc` realmente råsul, dac` te-arispiti necuratul s` le dai crezare. Cånda fost zgornit de la Facultatea de Teolo-gie din Sibiu, studen]ii au cobit c`stare]ul Cleopa s-a dedat la feluriteafaceri pidosnice. Iar cånd a fost [utuitde la Teologia din Bucale, o alt` gene-ra]ie de studen]i a clevetit c` stare]uls-a spovedit sub rochia unei studente.Apoi, ca s`-[i mai nuan]eze oleac` exis-ten]a, Cleopa a s`vår[it urm`toarelesemne [i minuni: a f`cut s` verse mirun num`r de 38 de icoane; a våndut lasuprapre] mir adus din Grecia [i de laIerusalim; a f`cut rost de o icoan` cuMaica Domnului, socotit` drept f`c`-toare de minuni, dintre care cea maiclar` minune este c` produce banic`c`lù, l`sa]i de fraierii care o ador`.Dat afar` de la Jerc`lì, \n urm` cuni[te ani, Cleopa s-a \ntors triumfal lalocul faptei ca vier [i paharnic. |naceast` calitate, Cleopa \i spal` pi-cioarele patriarhului dup` obiceiulapostolic, cånd se abate pe aici, [iTeoctist se abate destul de des. Iardup` ce patriarhul pleac` la ale sale, lasfånta m`n`stire se \ncing chefuri deneuitat, cu notabilit`]ile prahovene,iar sp`l`torul de picioare Cleopa ud`mesele musafirilor cu vinul de \mp`r-t`[anie.

Cuvio[ii Izvestie [i Scånteie

culta noastr` cea de toate zilele La ANOFM se desf`[oar`

Opera]iunea Portbagajul,portbagajul de carne P\n` s`pt`m\na trecut` am avut impresia c`,dac` vrei s` devii func]ionar public, te costò avere. Fals, nu e deloc scump, trebuie doars` cuno[ti ma[in`ria uns` de PSD, carefunc]ioneaz` perfect [i acum, chiar [i cu [p`gimici, c` s\nt bune [i astea c\nd nu mai e[ti laputere. {paga mic` trece de la un candidatpentru un post public \n bra]ele unuifunc]ionar de la AJOFM-uri (Agen]iileJude]ene ale Ocup`rii For]ei de Munc`). Iarde la AJOFM-uri, pe rela]ii de colegialitate,ajunge sus, \n bra]ele unui func]ionar de laANOFM (Agen]ia Na]ional` a Ocup`rii For]eide Munc`). La Bacù e poate cel mai ieftin, eperioad` promo]ional` la angaj`ri pe posturipublice. Po]i s` devii func]ionar public pebaza unui portbagaj de ma[in` plin cu carne,dar s` fie carne bun`, macr`, calitatea I. Teduci cu carnea la AJOFM Bacù. Rup din ea ohalc` hienele b`cùane din AJOFM, iar restultrimit la Bucure[ti, s` se \nfrupte [i leii de laANOFM, care iau decizia final`. Acum, laAJOFM Bacù, departamentul ResurseUmane e condus de doamna Ro[u, care, a[acum arat` [i numele, are un trecut foartero[u, la Comitetul Jude]ean de Partid. LaANOFM, departamentul de Resurse Umane econdus de domnul Marian Oprea, al c`ruitrecut e albastru ca trandafirii PSD-ului. |ndepartamentele lor, porci, vi]ei, oi proasp`tsacrificate se re\ncarneaz` brusc \n compe-ten]i func]ionari publici, proasp`t angaja]i.

Sfor]a de munc`

bursa [p`gilor

H M` uitam la emisiunea lui Dan C.Mihìlescu [i din frustrarea mea de omcare nu prea cite[te c`r]i \n ritmul \n careo face Dan C. a izvor\t urm`toarea m`g`-rie pentru care \mi cer scuze, dar mi separe irezistibil`: „Domnu’ Mihìlescu, da’mai pune]i [i dumneavoastr` m\na pe unCD!“.

H Imagina]ia copywriterilor din Ro-månia are o limit`. Ciobanii [i lùtarii. Amai ap`rut o reclam` cu ciobani care \[iplimb` oile apel\nd la un anumit modelde ma[in` de transport de marf`. Mi separe, a[a, c` orice reclam` ar trebui s`creezi \n Romånia, o rezolvi apel\nd la oi[i la ciobani. Am impresia c` trend-ul numai e s` ajungi creativ apreciat, ci creatorpopular.

H E un concurs la TV la care ai [anses` c\[tigi dac` trimi]i linguri]e \n plic.Dup` ce am trimis capace, ambalaje [ietichete, acum trimit [i linguri]ele. Decioamenii `[tia au de g\nd s` refoloseasc`totul. |n cur\nd or s` \mi cear` [i s\mburiidin compot.

H Cel mai mare microfon din lume sefolose[te la B1 TV. Adic` m-am uitat laconcerte, m-am uitat la studiouri de\nregistr`ri, la Etno TV, dar un microfonde aproape 50 de centimetri lungime nuam v`zut dec\t la B1 TV. Trebuie s` \l ]iicu dou` m\ini ca s` nu obose[ti. Saupoate nu e doar microfon, poate pe acoloemite televiziunea B1 TV.

H La emisiunea de calculatoare de laB1 TV, care se nume[te Upgrade, numelevorbitorilor s\nt trecute \n partea de jos aecranului sub forma: „Claudiu Upgrade“sau „Mircea Upgrade“. Poate a[a au eifunc]iile. Pe [eful lor \l cheam` „IonelDevice Manager“. Iar pe femeile u[oarechemate \n redac]ie le-ar chema: „Plugand Play“.

H Lori a f`cut din emisiunea ei de peAcas` TV un prilej ca s`-i aduc` la tele-vizor pe ni[te c\nt`re]i autentici la ]ambalcu linguri, precum dl Nervus care, \n tim-pul liber, avea fonc]ia de buliba[` \ntr-unsat din Teleorman. Nervus, un artist cuimagina]ie, [i-a ales o so]ie cu nume spe-cial, pe numita Vitrina. M` g\ndesc c` [inumele a contat mult pentru Nervusatunci c\nd [i-a ales nevasta. S-o fi g\nditc` dac` vine seara mai cu chef [i spargeVitrina, nimeni n-o s`-l poat` acuza de vi-olen]` conjugal`. Iar c\nd o fi s` nasc`Vitrina, Nervus ar putea s`-i boteze pepuradei {ifonier, Recamier, iar `leia maimici s`-i spun` Noptiera. Dac`-i placesuficient de mult sexul, nici n-are sens

s`-[i mai cumpere mobil`.H L-am v`zut pe N`stase pe Reali-

tatea TV d\nd o declara]ie din postura desimplu participant la nu [tiu ce dezvelirede statuie pe la Ploie[ti. Geoan` [i Ilies-cu veniser` [i ei, dar st`teau \n fa]`, lacategoria vedete, \n timp de Adrian era\nghesuit cu poporul mai \n spate. Amimpresia c`, mai nou, N`stase iese dincas` diminea]a, \i urm`re[te pe-`[tia doica s` vad` unde se duc [i se ]ine dup` eica s`-i h`r]uiasc`. S\nt convins c` dac`Geoan` [i Iliescu ar fi invita]i s` taie vreopanglic` la o nou` fabric` de stru]i, N`s-tase s-ar deghiza cu pene & fulgi [i arb`ga capul \n cadru printre umerii bo[i-lor, pentru o declara]ie mic`.

H Am observat c` de la o vreme am \ngrila de programe un post chinezesc:CCTV9! Se vorbe[te \n englez` [i seam`-n` c\t de c\t, chiar [i la gesturile prezen-tatorilor, cu televiziunile romåne[ti. Cine[tie, poate c` \n cur\nd \[i va deschide ofilial` [i pentru chinezii din Romånia. Nutrebuie s` fie mare, ajunge [i una scun-d`. Condus` de Cristoiu. {i va detronaOTV \n topul televiziunilor cu cele maimici studiouri, c`ci una e s` emi]i dinditamai garsoniera, alta dintr-un simplugeamantan.

H Invitat la emisiunea lui Andi Moi-sescu, Apropo TV, s` vorbeasc` despreLiviu Negoi]`, un tip de la ProSport a zisc` [tie el c` „Negoi]` \n tinere]e ar fi co-chetat [i cu… biip!“. Exact: bìe]ii aub`gat bip din montaj peste numele pecare noi i l-am citit clar pe buze: LauraAndre[an. Cred c` pe undeva s-a exage-rat, mai d`-o-n Laura Andre[an de treab`!

H Vrem, nu vrem, avem [i TVRM pecablu. Fiind [i el pe cablu, a ]inut s` cele-breze \ntr-un fel calificarea a dou` echiperomåne[ti \n sferturile Cupei UEFA.Cum? Cu imagini, evident. La Steaua auavut o caset` video, destul de bine p`s-trat`, cu finala de la Sevilla, din ‘86. Pen-tru Rapid au avut secven]e de la un mecicu Dinamo, de prin ‘99. Jucau Lobon],Lupu, Lupescu [i Florentin Petre. Care ofi fost criteriul dup` care au ales aceapartid`, n-am \n]eles. Totu[i, e un pas\nainte. Nu de alta, dar m` g\ndesc c`,dac` mai era Tele 7 abc, d`deau cartonul`la cu „Grev`, nu ne-au pl`tit de treiluni“, pe care adùgau un sincer „Le do-rim succes bìe]ilor no[tri \n CupaUEFA“.

H Dau s\mb`t` pe Realitatea TV, \lv`d pe B`sescu \n direct, de la Cluj-NaBo-ca. M` mai \nv\rt prin redac]ie, dau lameciul de handbal Steaua-Zagreb, trans-mis \n direct de PRO TV. |n tribun`,acela[i B`sescu. S`-nnebunesc, nu alta.Eu ca eu, dar s`-i vede]i pe gagiii ìa din

jurul lui, care \ncepuser` deja s` vor-beasc` \n m\nec`, s`racii…

H Am v`zut pe Discovery un docu-mentar (mai exact, dat` fiind tema, ni[tebuc`]i de documentar) cu un rechin carecon]inea buc`]i dintr-un nene sau o tanti.Un Rekinder Surprise, adic`. Mi-am a-mintit, astfel, c` \ncepe perioada de um-blat dup` miel, c\nd trebuie controlat dac`\n burta animalului cump`rat din pia]`nu se afl`, cumva, buc`]i de nene dinJaponia.

H La Discovery, un episod din serialulDetectivii legendelor. Am urm`rit, de fapt,un documentar despre Vlad }epe[ – lu-minatul nostru voievod care a inventatsupozitoarele din lemn de esen]` tare –[i am v`zut \nc` o dat` c` e greu s`-isco]i din cap occidentalului, fie el [i re-alizator de emisiuni la Discovery, ro-manul Dracula [i filmele cu vampiri [iv\rcolaci de la Hollywood. „Cum, n-a trìt\n Transilvania? N-a bùt s\nge?“, tot\ntrebau ei ca fraierii. Se vede treaba c`n-au documentat suficient la fa]a locu-lui. Ar fi v`zut c` \n Transilvania trebuies` fii chiar cretin ca s` bei s\nge c\ndexist` at\ta p`linc`.

H {ti]i reclama aia la o past` de din]i,cu actorul `la enervant, din SecretulMariei; ei bine, l-am prins pe respectivul\ntr-o secven]` dintr-un episod. Avea

p`rul mai crescut, cu clampete pesteurechi, [i ]inea un pistol \n m\n`, \ndrep-tat asupra unei dudui. Cred c` \n aceleclipe tocmai o interoga: „Zi, m`, de c\ndcump`rarea unei paste de din]i a devenito op]iune dificil`, m`?“.

H Cic` la \nmorm\ntarea lui Anghe-lescu au participat [i ni[te fal[i popi. LaObservator, materialul a purtat titlul„Preo]i cu timbru fals“. Nu mi-am datseama cum au fost recunoscu]i respec-tivii ca fiind ni[te impostori – pentrumine, nimic nu seam`n` mai mult cu uncet`]ean b`rbos dec\t alt cet`]ean b`rbos.Pesemne, vreun oficial de la Patriarhies-o fi apropiat pe la spate de respectivii,]in\nd \n m\n` o lamp` cu ultraviolete, [io fi v`zut c` holograma de pe anteriu nu-i\n regul`.

H }ine]i minte campania aia, de lipitpeste tot, pe geamuri, pe case, chiar pema[ini, inimioare ro[ii inscrip]ionate cu„Maggi“? Ei, am v`zut la televizor c` s-areluat. Prin urmare, ne a[teapt` iar petede culoare (ro[ie) pe griul mohor\t alora[elor romåne[ti. Totu[i, cred c` maibine s-ar fi b`gat chestia asta \nc` deprin iarn`, fiindc` inimioarele alea dinplastic ar fi lipit cr`p`turile din geamurilelocatarilor [i n-ar mai fi intrat criv`]ulat\t de lesne prin ele.


tunulcatodic

|mi cer buze!Dup` aproape doi ani de zile deabsen]` ca telespectator, m-amuitat fix 10 secunde la Profe]ii de-spre trecut cu Mihai Codreanu. 10secunde este cam pu]in pentru oemisiune cu accente dramatic-politice. Dar cum po]i s` te ui]i laProfe]ii c\nd primul lucru pe care \lobservi la emisiune este c` MihaiCodreanu nu are buze deloc? Timpde 10 secunde, c\t a insistat cadrulpe prezentator, am r`mas pironitcu ochii \n ecran, dup` care amschimbat rapid. Adic` nu numai c`Mihai e complet lipsit de orice zon`rozalie care s` anun]e prezen]aacelor mici excrescen]e. Dar gurap`rea format` din doi melci lipi]ipicior \n picior, care se mai g\dilau\ntre ei din c\nd \n c\nd. {i din c\team observat, prezentatorii de tele-viziune din Romånia nu prea aubuze. Mircea Radu e cam la fel, darare gropi]ele alea care distrag. {ice e cu faza asta, s` nu ai buze caprezentator? La c\t \i machiaz`fetele alea, buzele s\nt oglinda su-fletului lor, nu?

C`t`lin MATEI

Discovery Travel & Living Las VegasPrietena mea se uit` numai pe Dis-covery Travel. Cum prinde pu]intelecomanda, pac, televizorul peTravel & Living. Din c\te am \n]eleseu, canalul respectiv se adreseazòamenilor c`rora le place s` seuite cum se plimb` al]i oameniprin lume. Spre exemplu, exist` unserial despre un tip care se plimb`prin buc`t`riile mapamondului.Miercuri sear`, individul a nimerit\ntr-un restaurant extrem de exo-tic. Chi[u cu homarii lui pr`ji]i laflac`ra autogenului e mic copil...Era vorba de un local unde m\ncaipe \ntuneric total, chipurile ca s`sim]i mai bine gusturile [i mirosul.Chelnerul avea un vizor cu in-fraro[ii, da’ tot mai v`rsa din sticlade vin ro[u pe clien]i. Foarte in-teresant, doar c` la noi ar fi im-posibil de pus \n practic`. V` ima-gina]i din ce resturi ar fi f`cut`pizza aia [i cum ar mai l`tra pe\ntuneric carnea din c\rna]i? Ca s`nu mai vorbesc de ciunga lipit` dep`rul domni[oarei [i portofelullips` din haina de pe sp`tarulscaunului la aprinderea luminii.

Maurice Travel

Anacronica TV trampa [i ecranul

Loredana Groza [i Stela Popescu, dou` stele care ]inmor]i[ s` fac` altceva dec\t meseria pentru care le-a\ndr`git publicul: de la meseria de c\nt`rea]`, respectivactri]`, au trecut la meseria de prezentatoare, respectivprezentatoare

Drag`, am \n]eles c`televiziunea este cu totul

altceva! Deci, mai bine facememisiuni proaste cu Cabral [i CostiIoni]` dec\t s` mergem la [u[e de

prost gust cu Mito[eru [iFlorin Salam.

Ce bine c` se face cald: \ncur\nd, vom sta din ce \n ce maipu]in \n fa]a televizorului. {iatunci, numai la meciuri. Astfel,nu vom mai putea asista ca a-cum, c\nd e frig, la m`g`riilecelor ale[i sau din opozi]ie, pen-tru c` seara, c\nd noi, poporul,ne vom \ntoarce de la terase,vom g`si pe televizor numai K1,a opta reluare la filmul Ghea]`verde (ceva cu ni[te diamante,da’ nu ale lui Udrea) [i cel multpe Sabbagh arest\nd ni[te pros-tituate \n fundul gol [i cu o [ose-t` de un fel [i alta de alt fel. {iuite-a[a o s` se duc` pl`cereade a afla ce [mecherii a mai f`-cut PD-ul cu votul primit acumdoi ani \n toamn`, ce porc`rii vamai face Justi]ia cu alde neaV\ntu [i Becali [i cum s-a f`cutdreptate \n ]ara asta d\ndu-i unplus de [apte ani elvisului deIoana Maria Vlas. Aici e Tupeul,aici e Tupeu:

Tupeu 2006 (3 puncte): Jus-ti]ia. „Ave]i ceva de spus?“ – a\ntrebat-o judec`torul pe IoanaMaria Vlas acum o s`pt`m\n`,dup` ce i-a mai dat [apte ani de\nchisoare. „V~ MUL}UMESC!“– a r`spuns doamna. Este celmai mi[to r`spuns public datvreodat`, dup` memorabilul

„Lua]i de aici!“, adresat de An-done \n ’89 tribunei oficiale. „A-ve]i ceva de spus, domnule V\n-tu?“, ar trebui \ntrebat [i neaSorin. Numai c`, \ntre timp, cines-a f`cut prieten cu fostul patronal Ioanei Maria Vlas? GIGI! Carea ie[it din nou curat, pentru cìnstan]a a decis s` nu porneasc`nici un dosar pe numele lui Be-cali. Care a ie[it triumf`tor \nfa]a fanilor, autodeclar\nd c`Gigi e curat, nu are nici un do-sar. A[adar, avem o ]ar` mi[to.|ntruc\t marinarul nu vrea s`stea l\ng` un arestat peste o s`p-t`m\n`, la returul care va fitransmis pe Realitatea TV, Be-cali iar a fost sp`lat de institu]ii-le statului. Ce ecua]ie frumoas`:ciorditorul de terenuri de la ar-mat` va sta la st\nga pre[edin-telui, ambii ap`r\nd ferici]i pemicile ecrane ale televiziunii`luia de la FNI. Ceara m`-sii dedreptate, mai bine nu se califi-ca nici o echip`, da’ intra [i Gigipu]in pe la r`coare, c` ne-ams`turat s`-l tot vedem trec\nd pero[u cu Maybach-ul!

M`g`reu 2006 (2 puncte):Adriean Videanu & PD. De-geaba strig`m aici. Degeaba netocim noi tastaturile, Videanutot aia declar`: c` l-ar primi \n

partid pe On]anu, dac` ar demi-siona, f`r` nici un fel de re]i-neri. Adic` cei care au votat unpartid se trezesc a treia zi dupàlegeri c` s\nt reprezenta]i deOn]anu [i Mer]anu. Ca s` nuspune]i c` vorbim aiurea: Ona-ca, fostul scafandru peremist,este ast`zi \n PD! Deci, dac`[tia]i sau nu [tia]i, cei care a]ivotat Alian]a, vi s-a \nt`rit par-tidul cu tubul de oxigen ambu-lant [i cu barb Onaca de la PRM.|n fa]a Europei, s\nte]i ap`ra]i:vi s-a dat mult aer \n nas de

c`tre domnii de la PD, aer cumiros putred de PRM.

Nesim]eu 2006 (1 punct):Comisia juridic` a Senatului.Aceasta a am\nat dezbatereaproiectului Legii lustra]iei, dinlips` de cvorum. De[i ar trebuinumit` Legea luxa]iei, c` maimult a fr\nt visele de lustra]ieale societ`]ii civile. Adic` cei „X“deputa]i de la Comisie n-au reu-[it s` se adune pentru lustra]ie,de[i pentru m`rirea coeficien-tului la pensie cu 0,0000000001ar fi venit [i din Congo sau Mar-

te. |n fine, aproape nici nu maiare sens legea: Iliescu a fost pre-[edinte [i ne-a distrus ]ara timpde zece ani, B`sescu a fost pre[e-dinte [i va mai fi probabil \ncùn mandat, a[a c` peste 9 aninici nu va mai fi vorba de vreolustra]ie. Ci de o mare frec]ie,cum a fost obrazul politicianuluiromân timp de 16 ani, fost PCR,s` nu uit`m s` preciz`m. Pro-babil c` va fi lustrat` genera]iacare deseneaz` ast`zi „P***“ cugraffiti pe pere]i.

Bursucul drastic

ministerul p`rerii na]ionale


11

tupeu 2006

Gigi e pe Becali mari

De la spate, de la spateFost secretar general al Guvernului N`s-tase [i fost prim-ministru (pentru o s`pt`-mîn`) al Guvernului N`stase, colec]ionarulde tablouri Eugen Bejinariu a r`mas unfan al colec]ionarului de tablou` AdrianN`stase. Împins de N`stase (scuza]i expre-sia) de la spate, Bejinariu a plecat din PSDcu gîndul c`-l va urma pe idolul sù în PC.Fiindc` deputatul N`stase n-a mai demi-sionat [i pentru ca suferin]a deputatuluiBejinariu s` nu fie [i mai mare decît este,ar fi frumos din partea autorit`]ilor s`-lajute pe fanul lui N`stase s`-l urmeze peidolul sù m`car la DNA. C` motive ar fi.

Tablow-up

Dac` lustra]ie nu e,m`car ilustra]ie s` fieDoamnelor, domni[oarelor [i domnilor,iat` \n sf\r[it o veste foarte proast` dinRomånia: Comisia juridic` a Senatului aam\nat dezbaterea proiectului Legii lus-tra]iei, din lips` de cvorum, motivul realfiind, de fapt, prezen]a masiv` a absen]ilorla discu]ii. Din fericire, nu exist` usc`turif`r` p`duri, proverb pe care l-a]i mai auzitprobabil. Vestea foarte bun`, [i tot dinRomånia, este urm`toarea: un senator alminorit`]ii thailandeze din Senatul Romå-niei a propus spre dezbatere proiectulLegii ilustra]iei. Aceast` lege prevede catoate legile votate de Parlamentul Romå-niei s` con]in` o ilustra]ie color: fie o cari-catur`, fie o reproducere dup` picturile luiSabin B`la[a, fie o fotografie de la mare,cu familia parlamentarului care a ini]iatlegea, fie o poz` cu Nicoleta Luciu.

Armata Lustra

Primarul general Videanu explic\ndu-i primarului de sector On]anuavantajele noului regim: dac` Puterea abia gust` un platou, independen]ii se-nfrupt` din ditamai fursecu’

...Mmmm, miam-miam!Ec[elente pateuri! Serve[ti,

On]ane? Hai, dom’le, c` te cost`gratis: semne[ti un formular de

adeziune la PD [i gata! Po]i s`-]i facide cap lini[tit ca pe vremea

bandi]ilor `lora din PSD.

12 LIBERTE, Egalite,infrac]ionalite

Uneori are [i B`sescu drep-tate s` se dea la judec`tori. Uniidintre ei, dac` nu s\nt corup]i,atunci sigur s\nt pro[ti. Dac` nu

s\nt pro[ti, atunci sigur s\nt rù-voitori. Iar dac` nici rùvoitorinu s\nt, atunci sigur s\nt comu-ni[ti p\n`-n m`duva cioc`nelului

de judecat`. Nu ne-am decis \nc`la ce categorie s`-l b`g`m pejudec`torul Colina Petre, de laJudec`toria sectorului 4. V` l`-s`m pe dumneavoastr` s`-i g`si]iatributul, dup` ce citi]i despre orecent` isprav` de-a sa, \ntr-unproces obi[nuit, pe tema unei ca-se na]ionalizate, \n care se ju-dec` dou` romånce stabilite \nStatele Unite cu un romån, de-spre care nu se [tie unde lo-cuie[te. }in\nd partea cet`]eanu-lui nelocalizabil pe glob, Colinaa urlat de-a dreptul cer\nd ca ace-le dou` romånce, Pa[nicu Adeli-na [i Popa Corina, s` fac` cumva[i s` se mute de urgen]` \n Ro-månia. S` aib` \n termen de os`pt`m\n` un domiciliu aici,eventual aproape de Judec`toriasectorului 4, s` poat` fi citatelejer \n instan]`. Sau dac` nu, s`se prezinte \n fa]a lui \n maxi-mum o s`pt`m\n`. S` se terminerepede procesul, s` poat` da elimediat sentin]a, s` \mpart` cum\na lui o cas` na]ionalizat`, s`se sar` peste etapele permise delege. La o asemenea abera]ie,avocata romåncelor-americancea cerut recuzarea judec`torului.Pentru cine nu a fost niciodat`\ntr-o sal` de judecat`, recuzareajudec`torului este dreptul legalal oric`rei p`r]i din proces de a

cere schimbarea judec`torului,pe un motiv justificabil. C\nd aauzit c` se cere recuzarea lui,Colina a explodat, \n plin` [e-din]`. A \nceput s` urle la avoca-ta americancelor, spun\ndu-i c`gestul ei (repet`m, foarte legal)e o „r\g\ial` juridic`“. A ordonatapoi ca avocata s` ias` afar` dinsala de [edin]`. Din nou pentruaceia care nu a]i fost niciodat`\ntr-o sal` de judecat` public`,judec`torul poate s` cear` ca opersoan` s` p`r`seasc` sala nu-mai \n cazul \n care aceasta tul-bur` [edin]a. Avocata ceruse unlucru legal, normal, nu fluierase,nu urlase (precum judec`torul),nu d`duse cu petarde \n [edin]`.Judec`torul Colina a comis-o rùde tot, nu at\t prin urletele sale [iprin gonirea avocatei din sal`.{i-a b`tut joc [i de scopul lui as-cuns. Dac` tot voia s` terminemai repede procesul, putea s` odea afar` pe avocat` cu un scopprecis. S`-i cear` expres s` seduc` imediat \n America [i \ncinci minute maximum s` vin`cu clientele ei la proces, tunse.

Alexandru C~UTI{[email protected]


Un grup de studen]i s-a adresatlui Pruteanu pentru a-l \ntreba dece origine este pizda. Spredeziluzia lor, Pruteanu a zis c`pizda ne-au inventat-o slavii. |ngraiurile slave de r`s`rit, la pizd`se spune aproape la fel, na p`zdumatiri, \nsemnånd p` pizdam`-tii. Neconsola]i, studen]ii[i-au imaginat atunci urm`toruldialog care ar fi avut loc laSarmizegetusa, \ntre romani [idaci. „Te futueo et caballumtuum!“. Adic`, „Futu-te-n cal s` tefut“ sau „O s`-]i fut [i calul“, \iamenin]au romanii pe daci, \ntimp ce-i asediau. „Tuam matremcunnus feci!“, adic` „S-o fu]i p`m`-ta-n pizd`“, le r`spundeaudacii, pr`v`lindu-le stånci \n cap.{i mai neconsola]i, studen]ii auzis atunci c` „Tuam matrem pizd`feci!“ ar suna mult maiconving`tor \n daco-roman`. Dinlatinescul cunnus deriv` spaniolulcoño, cåt [i termenii popularifran]uze[ti sau portughezi pentrupizd`. Ce mai vedem din expresi-ile astea latine[ti? C` futaiul este

tot latin, fiind mo[tenit deitalieni, \n verbul fottere, adic`futere, am zice noi, pentruac]iunea de a fute. Pula e [i eatot de la taica Traian. Pulla ar fifemininul lui pullus, adic` pui degìn`, iar numele p`s`rii este uneufemism pentru pul`. |n spanio-la neao[`, polla \nsemn` pul`. |nfine, curul, flocii [i coaiele sunttot latine[ti [i, cu bun`voin]asavan]ilor, au reu[it s` intromi-sioneze \n dic]ionare. Curulderiv` din latinescul culus,coaiele din coleus, iar flocii dinfloccus, care \nseamn` smoc micde p`r. Ora[ul de Floci, port\nfloritor pe Dun`re, la v`rsareaIalomi]ei, nu f`cea nego] cu p`rulpubian, ci cu flocii de oaie. Listatermenilor populari pentruorganele genitale este foartelung`, iar lindicul, jdeauca,bonda, metehùl, våjgalùl [i[tromeleagul mai a[teapt`clarific`ri din partea cunosc`to-rilor.

{est modus in rebus

Loc de retrocedat cu capul

Pizd`, pul`, coaie,floci, cu romåna nu te joci!

descoperyMintea judec`torului Colina o cam ia la vale

Darurile au fost aruncate


Ioan Vida (n. 1946) a fost alespre[edinte al Cur]ii Constitu]io-

nale la 8 iunie 2004, pentru unmandat de 3 ani, de[i poate lui i-arfi pl`cut s` aib` mandat pe via]`,a[a cum se obi[nuia s` fie ale[ioamenii pe vremurile form`rii saleca om de [tiin]`, om de partid [iom \n general. Va trebui s` spu-nem \n clar despre care vremurivorbim, pentru c` din biografia luiIoan Vida s-ar putea \n]elege cutotul [i cu totul altceva: anume, c`nici cu limba n-a dat, nici guranu-i miroase.

Pe CV-ul s`u de pe site-ul ofi-

cial al Cur]ii Constitu]ionale spu-ne c` \n perioada 1977-1988 a fostasistent, apoi lector la Catedra dedrept a Academiei de Studii Social-Politice. Foarte mul]i activi[ti PCR[i-au trecut aceast` titulatur` (Aca-demia de Studii Social-Politice) \nloc de adev`rata denumire: Acade-mia „{tefan Gheorghiu“.

Tot \n CV, tov. Ioan Vida maizice a[a: „Autor de manuale, cur-suri, monografii [i studii în dome-niul dreptului constitu]ional, al in-stitu]iilor politice, teoriei generalea dreptului [i legisticii formale“.Una dintre aceste „lucr`ri [tiin]i-fice“ la care Ioan Vida a fost coau-tor se chema „Pobleme fundamen-tale ale statului [i dreptului so-cialist romån“, Editura Didactic`[i Pedagogic`, Bucure[ti, 1982 [iera un manual analizat [i aprobatde colectivul catedrei de drept [iadministra]ie de stat de la Acade-mia „{tefan Gheorghiu“.

|n \ncheiere, v` vom l`sa \ncompania unor vorbe nemuritoaredespre cel care a fost, dimpreun`cu genialu-i fund, pe limbile at\tor

genera]ii de activi[ti, din r\ndulc`rora s-a desprins [i Ioan Vida,semnatarul articolului „Teze [iidei revolu]ionare, profund nova-toare \n g\ndirea [i ac]iunea tova-r`[ului Nicolae Ceau[escu / Sis-temul unitar al democra]iei socia-liste – cadru organizatoric fertil departicipare activ` la conducerea\ntregii vie]i economico-sociale“din Informa]ia Bucure[tiului, 22ianuarie 1983:

„Perfec]ionarea continu` a

democra]iei noastre socialiste, \nstr\ns` leg`tur` cu noile cerin]eale edific`rii societ`]ii socialistemultilateral dezvoltate [i \naint`riiRomåniei spre comunism, consti-tuie o preocupare de prim ordin apartidului nostru, a secretaruluis`u general, tovar`[ul Nicolae Cea-u[escu. «Se poate afirma – se ara-t` \n Raportul de \nsemn`tate is-toric` prezentat de la tribuna re-centei Conferin]e Na]ionale a PCR– c` am realizat o concordan]` co-respunz`toare \ntre dezvoltareafor]elor de produc]ie, a societ`]iisocialiste romåne[ti [i cadrul de-mocratic de participare la condu-cere.»

O m`rturie elocvent` \n acestsens o constituie generalizareaprincipiului autoconducerii mun-citore[ti \n toate unit`]ile econo-mice [i social-culturale, precum [itrecerea la aplicarea consecvent` aacestui principiu \n activitateaconsiliilor populare.

(…)Dac` este o lume \n care drep-

turile fundamentale ale omuluis\nt cu adev`rat respectate \n lite-ra [i spiritul lor, aceasta este lu-mea socialist`, unde nim`nui nu ise refuz` dreptul la munc` saudreptul la \ngrijirea s`n`t`]ii, drep-tul de a \nv`]a [i de a-[i \ndeplinicele mai \nalte aspira]ii, dreptulde a alege [i de a fi ales [i – \n afa-r` de acestea – dreptul de a parti-cipa activ la conducerea treburilorob[te[ti“.

R`zvan [i Vida

{eful Cur]ii Constitu]ionale a prestat la Curtea Dictatorial`

De ce b`nuia Udrea c` Monitorul Oficiale o publica]ie de scanDalli Elena Udrea a zis la B1 TV, la Na[ul, c` Monitorul Oficial estecea mai de scandal publica]ie din Romånia, c` dac` te ui]iprin el g`se[ti tot felul de minun`]ii. Nu c` ne-am fi a[teptats` spun` de Gazeta Matematic`, dar – nu-i a[a? – ne-a camluat prin surprindere cu afirma]ia sa. A[a c` am pus m\na peMonitorul Oficial [i am \nceput s`-l r`sfoim, ca s` vedemcam ce mai con]ine el. Re]ete – nu. Sfaturi pentru prima\nt\lnire – nu. Legi, hot`r\ri, decrete, plictiseal` – da. Hopa,dar iat` [i ceva interesant: \n Monitorul Oficial scrie [i despreDalli Exim, firma de la Golden Blitz la care a fost ac]ionarso]ul doamnei Udrea. Zice, de exemplu, c` onor Curtea deConturi a Romåniei, institu]ie bugetar`, a \ncheiat trei con-tracte cu Dalli Exim (pentru servicii de parcare \n parcaj sub-teran, servicii de sp`l`torie auto interior [i exterior [i lamotor) „prin negociere direct` cu o singur` surs`“. Asta de[i,ne permitem s` presupunem, Curtea ar fi avut chef s` orga-nizeze o licita]ie. Lucru imposibil, \ns`, atunci c\nd, zice legea,„lucr`rile sau serviciile pot fi furnizate sau prestate doar deun singur contractant, din motive de natur` tehnic`, artistic`sau din motive legate de protec]ia unui drept de exclusivitateasupra acestora“ (am citat tot din M.O.). Ne \ndoim c` neafl`m aici \n fa]a unei probleme de natur` tehnic` sau artis-tic` – doar nu se face [i un concurs de tricouri ude c\nd sespal` capota [i motorul –, a[a c` r`m\ne exclusivitatea,proverbiala deja exclusivitate a lui Dalli pe parc`rile din Bu-cure[ti. {i s` nu uit`m c` \nsu[i B`sescu, pe vremea manda-tului de primar, a pus um`rul [i semn`tura la l`rgireaspa]iilor concesionate so]ului Coco[. Se vede, deci, c` aveadreptate doamna Udrea: ceva s`m\n]` de scandalos seg`se[te prin Monitor. O exclusivitate dat` la timp, prin ‘95,rezolv` contracte la care nimeni nu s-ar fi g\ndit. Unde maipui c` s-ar putea s` mai fie [i altele, de care nu se [tie – deunde reiese c` Monitorul Oficial e de scandal at\t prin ceeace scrie \n el, c\t [i, mai ales, prin ceea ce nu scrie.

Gic` Contract

mili]ia spiritual`

Ristea Priboi, un securistantic [i acceptat

entru c` vorba pe care a lan-sat-o domnul Iorgovan despre

masonerie nu a fost întîmpl`torspus` de la Craiova, suntem con-vin[i c` domnia sa [tie mai multe,dar nu vrea s` spun`. Ca s`-l a-jut`m pu]in, am dori s`-i amintimc` putea s` dea u[or pe goarn`rolul jucat de Ristea Priboi în or-ganiza]ie, atît în Dolj, de unde-[itrage r`d`cinile, cît [i la nivel na-]ional, unde a contribuit la relan-sarea mi[c`rii dup` 1990, tr`gîn-du-l [i pe Adrian N`stase, c`ruiai-a pus compasul [i echerul înm\n` [i i-a dat lumina în rîndurileacesteia. Calitatea de na[ spiritu-al s-a transformat în aceea de con-

silier personal [i nu numai. ÎnDolj, de[i nu f`cea parte din lojilelocale, a supervizat activitatea ma-soneriei, avînd grij` ca din ele s`nu lipseasc` oameni importan]i caGenic` Boeric`, marele maestru alreturn`rilor de TVA, Samir Sprîn-cean`, Silvian Filoti zis Fulgu]`,nepotul celebrului Fulgeran, îm-preun` cu alte figuri marcantecare au marcat banul din oricepozi]ie [i care au pus um`rul lafùrirea unei Românii moderne cucare p`[im acuma mîndri \n Eu-ropa avînd masoneria de parteanoastr`. Din p`cate, unele eveni-mente care nu mai ]in de putereamasoneriei din ultimul timp au de-terminat lojile craiovene s` se camdescotoroseasc` de cei care au

probleme cu Justi]ia pîn` cînd s-oschimba si constitu]ia acesteia, iaro simpl` re]inere de cîteva luni sauo condamnare de cî]iva ani s` numai constituie un impediment pen-tru un mason adev`rat, ca domnulN`stase. {i, în definitiv, de ce nus-ar face o loj` [i la p\rnaie dac` seadun` cel pu]in [apte mae[tri în-tr-un loc?

Escroc cu suspendarede mån`

cuza]iile lansate \n sc`fårliaJusti]iei c` ar fi corupt` sunt

atåt de dese, \ncåt e de \n]elesfrustrarea judec`torilor c` suntpersecuta]i. S`racii. S`raci, uniidintre ei. Al]ii tac [i me[teresc.Uite de ce noi ne-am propus s`-iajut`m pe judec`torii frustra]i c`sunt corec]i, påråndu-i pe ceilal]i,cei måndri c` sunt [mecheri. Iatò poveste despre [mecheri. Vintil`Marian a fost [ofer la SocietateaNa]ional` de Compensare, Decon-tare [i Depozitare pentru ValoriMobile. El i-a povesti unui amic c`

e broker la societatea al c`rei nu-me complicat putea l`sa senza]iac` se chiar ocup` cu brokerajul [ic` \i poate intermedia achizi]iona-rea de ac]iuni. Amicul, om maicredul, i-a [i tråntit \n bra]e 1,16miliarde lei vechi, s`-i procureac]iuni la un SA. {oferul a [terpelito [tampil` pe care a aplicat-o peniscaiva formulare desc`rcate depe net \ntr-un Internet Café [i [i-amul]umit prietenul. Evident c` s-aajuns la poli]ie, unde Vintil` alnostru [i-a recunoscut escrocheriadin prima. Drept care procurorul\ncheie rechizitoriul [i-l expediaz`\n instan]`. Unde o judec`toare i-aaplicat, sub ochii holba]i de frus-trare ai p`guba[ului, o pedeaps`de 3 ani cu suspendare. Suspenda-rea se aplic` atunci cånd nu ai an-tecedente penale. Or, Vintil` Ma-rian are antecedente penale, faptconsemnat clar [i vizibil de procu-ror \n rechizitoriu. Judec`toareaBråndu[a Chiujdea, pre[edintacompletului de la Judec`toria sec-torului 3 Bucure[ti, a reu[it s`-llase liber pe cel care [i-a \nsu[it

peste 1 miliard de lei [i pe p`guba[liber s` asiste neputincios cum es-crocul \i d` cu tifla. Cum a fost po-sibil? Neaten]ia este exclus`, pen-tru c` \n motivarea sentin]ei, jude-c`toarea se refer` explicit la mo-tivul pentru care acord` suspen-darea execut`rii pedepsei: lipsaantecedentelor penale. Ce r`må-ne? Pì, mai r`måne s` ne uit`mla cine a r`mas miliardul.

Monopol pe mulinet` u trebuie s` fii nici pescar, nicivân`tor [i nici m`car zoolog ca

s` te prinzi c` AGVPS-ul, Asocia]iaVân`torilor [i Pescarilor, este ostru]o-c`mil` din clasa Birocra-ceelor, ordinul Perimatelor. Mo-nopolul practicat de AGVPS asupra\ncredin]`rii dreptului de a pescuise bate cap \n cap cu forma de or-ganizare a acestei structuri non-guvernamentale: libera asociere aunor persoane. Nu are sens s` de-taliem aici cum a schimbat AGVPStrei republici (una popular`, altasocialist` [i una cu gaur` \n steag)[i cum a reu[it s` pun` mâna, lasfâr[itul secolului 20, pe exclusivi-tate \n materie de pescuit. AdrianN`stase, pre[edintele onorific alacestei asocia]ii \nc` de pe vremeacând electoratul agrar era mituitcu butelii de aragaz, are pe ]eavapu[tii r`spunsul.

O s` venim iute la cestiune [ianume la legea 192/2001, care astabilit c`, \n democra]ie, dreptulde pescuit se atribuie de adminis-tratorii statului, prin concesionare,asocia]iilor de pescari sportivi [ialtor forme de asociere. Adic`,dac` vrei s` pescuie[ti, trebuie s`te asociezi. Cu cine? Cu bìe]ii dela AGVPS. Legea face total` ab-strac]ie de art. 20 din Constitu]ie([i, coinciden]`, de articolul cu a-cela[i num`r din Declara]ia Drep-turilor Omului), care spune c` ni-meni nu poate fi silit s` fac` partedintr-o asocia]ie. Pescarii au profi-tat totu[i chiar [i de aceast` m`-runt` [tirbire a monopolului [i,mai ales dup` 2000, AGVPS a re-sim]it o acut` hemoragie de mem-bri pescari care s-au scurs spre tot

felul de asocia]ii rebele.Speria]i de perspectiva libera-

liz`rii b`l]ii, speciali[tii piscicul-tori au copt o nou` strategie. Or-dinul 1134/2005 vine cu o revolu]iecare-[i propune, la prima vedere,s` termine cu odiosul monopol alAGVPS-ului. Revolu]ia proclamàccesul egal la resursele piscicolenaturale [i instituie o vignet`, va-labil` \n toat` ]ara, ca sistem unicde autorizare [i recunoa[tere. Dararticolul 6 (1) transform` fragedarevolu]ie \ntr-o r`scoal` e[uat` lamargine de drum comunal, cumiros reav`n de râm` de b`legar.Aici, pescarul inflamat afl` c` pen-tru dobândirea permisului de pes-cuit este musai s` fac` „dovadacalit`]ii de membru al unei aso-cia]ii de pescari sportivi legal con-stituite“. Zeci de noi asocia]ii depescari, unele cu sediul \n aparta-mentul de bloc al socrilor, au datbuzna s` cumpere permise pentrua consfin]i liberarea din servituteaAGVPS-ului. Pre]ul libert`]ii? Al]i40 de euroi adùga]i la cei 30 ini-]iali pentru accesul la toate resur-sele piscicole naturale, ape l`satede la Dumnezeu [i braconate decredincio[i.

Iat` cum, intrând \ntr-un sis-tem concuren]ial pe care \l poatedomina destul de u[or, flexându-[imu[chiul financiar, AGVPS cap`t`legitimitatea dorit`. Sub aparen]aliberal`, sistemul propus de or-dinul 1134/2005 este tributar gân-dirii colhoznice, iar efectele se vorface sim]ite pe termen lung. Sili]is` se \mpace cu noua domina]ie avechii stru]o-c`mile, pescarii vordeveni [i mai apatici, iar [anseleca ei s` se implice \n \ns`n`to[ireasistemului vor deveni, cu timpul,nule. Decât s` scoat` 70 de euro,m`m`liga pe post de nad` [i coco-lo[ prefer` s` nu explodeze.

Biroul de Investiga]ii

codrul bunelor maniere

Bancuri cu mili]ieni s-au f`cut infi-nit mai multe dec\t bancurile cupoli]i[ti. Statistica decurge desigurdin diferen]a anilor de func]ionarea Mili]iei fa]` de Poli]ie, ap`rut`de-abia dup` ’89. Am avut timp s`r\dem mai mult de unii dec\t de`[tilal]i, c` \n rest, s\nt aceia[i.Poate de-aia le [i este ru[ine[efilor Poli]iei Romåne s` declarec` au fost [i mili]ieni \nainte de a fipoli]i[ti. Pe site-ul Poli]iei Romåne,la CV-urile poli]i[tilor-[efi descope-rim a[a: Dan F`tuloiu, actual In-spector general de Poli]ie, a f`cut\ntre 1975-1978… Academia de

Poli]ie; Eugen Corciu, actual Ad-junct al Inspectorului General alPoli]iei Române, \nc` din 1983 erapoli]ist la Inspectoratul Jude]eande Poli]ie C`l`ra[i; iar {tefanIancu, acum Adjunct al Inspectoru-lui General al Poli]iei Române,de[uruba becuri la Ro[iorii deVede nu prin metoda clasic` demili]ian, ci ca [ef de Poli]ie. Cum arveni, ei nu erau tablagii, ci [ahi[ti.{i ca s` dea [i mai bine, F`tuloiupozeaz` \n ceva mai mult dec\t unpoli]ist: el e „Don Fotuloiu“. S`vedem acum cine are curajul s`r\d` de un Na[.

|n Poli]ie lucreaz`,totu[i, ni[te mili]i[ti

Tun imens cu Siemens

ac` n-a fost \n stare s` se ocu-pe de afacerile de mare cali-

bru din sistemul energetic, anultrecut, DNA (PNA) a avut succesla categoria „vånat mic [i mijlo-ciu“: a fost demolat` re]eaua carea \mpånzit sistemul energetic cuaparatur` chinezeasc` marca „Sie-mens“. Procurorii anticorup]ie auexpediat \n judecat` dosarele a 24de persoane acuzate c` ne-au in-festat cu falsuri existen]a electric`.Numele mari sunt interlopul VasileCroitoru din partea seduc`torilor,respectiv Silviu Boghiu, directorgeneral Electrica Bucure[ti, dinechipa sedu[ilor. (Boghiu, de e-xemplu, ar fi \nceput s` vad` Sie-mens \n chinez`rii dup` ce s-aa[ezat la volanul unui Audi \n va-loare de dou` miliarde.) Dar nu is-torie vrem noi s` povestim aici, ciactualitate. Avem o ]ar` plin` defalse aparate Siemens, pl`tite careale, care nici m`car nu sunt ni[tecòpii care s` func]ioneze ca lumea.Banii s-au pl`tit, le ai pe stoc. Cefaci? O solu]ie la \ndemån` din

punct de vedere juridic este recu-perarea banilor de la autorii es-crocheriei (au fost identificate vreo60 de firme prin intermediul c`roras-a derulat [mecheria). O alt` va-riant` ar putea fi sp`larea fraudei.Care se pare c` a fost op]iuneaministrului, dup` principiul „Amluat ]eap`? Bun` [i ]eapa la ceva!“.Drept care, acum, pe masa luiCodru] {ere[ se afl` un documentcare propune urm`torii pa[i: in-ventarierea f`c`turilor, reomologa-rea lor [i introducerea lor oficial`\n dotare. Frumos? Nu c` i-ar p`sabandei de la conducerea acestuiminister tratat ca o vac` de muls debanii publici sau de daunele gene-rate de func]ionarea la parametriide falsuri a respectivelor suban-sambluri; principala preocupareeste s` se dilueze caracterul penalal faptelor prin transformarea cor-pului delict \n „solu]ie tehnic` al-ternativ`“, [i asta pentru a reduceriscurile ca [i al]i directori s` umfledosarele DNA. Pedeapsa cea maidur` pe care o anun]` acest planpentru firmele ]epare este „ex-cluderea acestora de la licita]iileviitoare“. Adic` „fura]i, bìe]i, dar

cu grij`, c` dac` v` prind ìa, numai putem lucra \mpreun`“.

Premierul d` cancioc legii

a distribuitor de automobilfran]uzesc, T`riceanu e legat

str\ns de Fran]a cu [ufa. Bìatfinu], serviabil cu ]ara care i-a dat[ansa s` fac` afaceri mari, pre-mierul s-a sim]it dator de ZiuaFrancofoniei s`-i fac` [i el un ca-deau extraordinaire Fran]ei: i-ad`ruit un cancioc de ciment, pecare l-a pus cu m\nu]a lui la teme-lia unui liceu fran]uzesc ce urmea-z` s` fie construit \n Bucure[ti.Frumos gestul, doar c` liceul lacare T`riceanu a pus cu mult fastcanciocul de temelie nu are auto-riza]ie de construc]ie. Purcoa?Parsc` nici liberalul Andrei Chili-man, primarul sectorului 1, caretrebuia s` semneze autoriza]ia, nuputea s` o fac`, oric\t ar fi vrut els`-[i serveasc` [eful de partid. Dincauz` c` terenul aferent liceului,m` rog, jum`tate din el, e subiectde dosar la CEDO. |n dosar zice c`firma Ruxandra Trading avea ob]i-

nute din 1997 toate aprob`rile de laPrim`rie ca s` ridice pe teren ocl`dire. Mai zice c` tot Prim`ria s-aopus \n mod ilegal construirii, faptcertificat [i de o instan]` din Ro-månia. {i mai zice c` statul are dedat o desp`gubire de cel pu]in3.000.000 de euro \n acest caz.Avem, a[adar, pe acela[i teren oconstruc]ie cu aprob`ri ob]inute,dar interzis` \n mod ilegal de laconstruire [i un liceu f`r` auto-riza]ie, dar la care premierul punepiatra de temelie. Punem pariu c`va c\[tiga liceul fran]uzesc, chiardac` la CEDO se decide invers.Constructorii („maçons“ \n fran-cez`) [tiu de ce.

Popimea [i pesedimea[i-au dat måna \n CNSAS

intre membrii ColegiuluiCNSAS propu[i de PSD [i va-

lida]i de Parlament, Lauren]iuT`nase face o figur` aparte. T`na-se este \ntr-o rela]ie foarte stråns`cu Adrian N`stase, care l-a numitsecretar de stat la Culte, cåt` vre-me Bombo era premier. La suges-tia lui Nicolae Necula, decanul Fa-cult`]ii de Teologie din Bucure[ti,Teoctist l-a adus pe T`nase asis-tent universitar la catedra de Teolo-gie Sistematic`, ca patriarhul s` sepun` bine pe de o parte cu pre-mierul, iar pe de alta, s` aib` omulsù de încredere la Culte. {i Ne-cula [i T`nase sunt de prin p`r]ileBuzùlui [i se \n]eleg de minune\n feteasca veche de S`h`teni. T`-nase [i-a sus]inut doctoratul lasfâr[itul anului trecut, cu men-]iunea „Très honorable“, la Facul-tatea de Sociologie a Universit`]iiprotestante din Strasbourg. LaStrasbourg, T`nase a fost înso]itde so]ie [i de Necula. Pe când erasecretar de stat la Culte, T`nase aprimit gradul de lector la Teologie,de unde \[i lua [i salariul, dar nuvenea cu lunile la cursuri. |n tim-pul vizitei f`cute de N`stase la Fa-cultatea de Teologie, în prezen]alui Teoctist, premierul a fost înso]itde Lauren]iu T`nase, iar laudele la

adresa lui Bombo au fost redactate[i de[`n]ate de decanul Necula.Dup` pierderea alegerilor de c`trePSD, \n 2004, T`nase s-a reîntorsla catedr`, unde se preg`te[te sàccead` la gradul de conferen]iar.Cirac de încredere al lui Teoctist [iconfident de n`dejde al \naltelorfi]e biserice[ti, T`nase este omulpotrivit la locul potrivit. Votul sù\n colegiul CNSAS poate bloca cer-cetarea sau publicarea oric`ruidosar popesc sensibil. BisericaOrtodox` s-a opus din r`sputeri capreo]ii [i ierarhii s` fac` obiectullegii de deconspirare a Securit`]ii,ca poli]ie politic`. Cu pu]in` bun`-voin]` din partea lui Ticu Dumi-trescu, care [i-a manifestat [i el a-numite rezerve cu privire la popiiinformatori, Biserica Ortodox` aretoate [ansele s`-[i vad` visul cuochii [i dosarele popilor care s-auspovedit la Securitate s` fie pusesub obroc, pentru cåteva sute deani de acum \nainte.

Comentarii pe marginea nouluicod al spionuluiromån

in p`cate, nici \n noul proiectde lege al SIE, conceput de SIE

[i trimis la CSAT [i apoi la Parla-ment cu parafa „strict secret“, nuse specific` limpede ce \nseamnàlte surse de finan]are „legal con-stituite“, \n afar` de bugetul destat, care asigur` buna func]ionarea institu]iei. Legal constituit` poa-te fi orice societate comercial`, peac]iuni sau cu r`spundere limitat`.Or, asta nu schimb` cu nimic da-tele vechii legi a SIE, \n care sestipula c` finan]area institu]iei seface din surse bugetare [i extra-bugetare, deschizånd o adev`rat`cutie a Pandorei [i alimentånd o

serie de specula]ii c` omul de afa-ceri X sau Y este protejat de struc-turile de securitate ale statului,pentru c` investe[te \n SIE sau càre ac]iuni la SC SIE SA. Proiectulde lege privind organizarea [ifunc]ionarea SIE este \ns` multmai explicit cu privire la statutulofi]erului acoperit. Articolul 19 allegii prevede c` func]ionarii de in-forma]ii externe \[i desf`[oar` ac-tivitatea deschis sau sub acoperire.Orice informa]ie cu privire la iden-titatea sau calitatea func]iei acope-rite este calificat` drept secret destat. SIE se angajeaz` s` asigureprotec]ia [i \ncadrarea \n munc` afunc]ionarului de informa]ii exter-ne care, lucrånd sub acoperire, afost dat \n gåt, \n circumstan]e careexclud vinov`]ia sau lipsa de vigi-len]` a acestuia. |n rånd cu lumeabun`, adic` inclusiv cu SRI, [i SIEaspir` s` solicite [i s` ob]in` de laautorit`]ile publice, persoane juri-dice, precum – aten]ie! – [i de lapersoane fizice, „informa]ii nece-sare pentru \ndeplininea atribu]ii-lor sale“. Este totu[i curioas`, ine-dit` [i dezarmant de sincer` aceas-t` formulare din articolul 16. SIEnu vorbe[te despre comandamentede stat [i siguran]` na]ional`, ci debunul mers al atribu]iilor sale per-sonale. Cu alte cuvinte, un func-]ionar SIE \]i poate intra oricånd\n cas` sau \]i poate viola [i dor-mitorul dac` trebuie, sub imperiulunor necesit`]i egoiste sau pa-sionale, de genul: \mi caut nevastacare a disp`rut de la domiciliu cuamantul [i, dac` nu-mi dai infor-ma]ii despre amant, \]i introduc unglon] \n curriculum vitae, de te s`-rut` m`-ta rece.

Biroul de Investiga]ii

xXLdosarele chi

1514 MANGLA CUM LAUDE academia CA}AVENCUNr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006


Alexandru V`rzaru d` jos capacul de pe butoiul na]ional de mur`turi

– Pfui! |n masoneria oltean`, Priboi esteMare Zidar al c`r`mizilor cu bani.– Bleah! Un judec`tor a condamnat un mi-liard de lei la \nchisoare \n portofelul unuiescroc.– Puff! Nu mai po]i pescui \n Romånia dac`nu te asociezi cu rechinii.

dosarele chix Cu g\ndul la cina romantic` de-acas`,Alexandru Cùti[ v` prezint` meniul de la Dosarele chix:– un antreu electrizant cu {ere[;– o salat` de boeuf de T`riceanu;– o ciorb` de fasole c`lug`reasc` cu ex-plozie \n CNSAS;– o por]ie de fripturism din SIE.

24 martie 2006: Ludovic Orban zis „{ic`” consum\nd o ultim`tentativ` de fu... ziune cu apolitica Mioara Mantale Banal! Aflat \n situa]ie penal`, Adrian N`stase este atras de solu]ia imoral`

Dinu Patriciu, bucuros c` fumeaz` \n libertate,spre deosebire de al]i petroli[ti care n-au ]inut cont de avertismentul „Tunul dùneaz` grav s`n`t`]ii”

Marius Oprea [i Ticu Dumitrescu constat\nd cu triste]e c` tot ei r`m\n for]ele noi \n lupta cu Vechile Dosare ale Vechii Securit`]i

PA

DC

Inginerul constructor T`riceanu integr\ndu-se \n noua arhitectur` european` al`turi de dom’ maistru Manole

N

D

D

Sezice c` securi[tii au dus-o

bine \n comunism... Aiurea! Pì, plu-tonierul `la care m-a b`tut pe mine la

Aiud \n ’58 [tii ce grad avea c\nd ]i-a rupt]ie oasele \n ’87? Abia colonel. I-au tre-

buit \nc` cinci ani dup` Revolu]ie cas` ajung` general peste

noapte.

Bine,dom’ Adi, po]i s` vii la noi \n

partid f`r` electorat propriu, c` de-`lan-avem nici noi. Da’ am o rug`minte: ca s` nu maipl`tesc at\]ia bani pe platouri la Romexpo, te rog

s` ne prime[ti s` film`m Duminica \n familiela tine, \ntr-un col] al biroului din

Zambaccian.

A[a,dom’ inginer... f`r` fric`!

Nu v` formaliza]i! }ipetele asteacare le auzi]i este de la so]ia Ana

Maria care am zidit-o io cu echipa mea.Era gravid`, s`raca, \n luna a opta, da’

nu-i bai: aloca]iile-s mici [i oricumdintr-un salariu n-aveam cum

s`-l cre[tem.

Dac` m` refuzi [i dedata asta, s` [tii c` m\ine, la Alba

Iulia, m` \nt\lnesc cu femeile peneliste[i te dau \n g\t! {i pe tine, [i pe `lelalte

dou` care mi-a]i zis c` n-am cu ces` v` promovez.

Alooo...domnu’ Patriciu! Gata, dom’le! E a

treizecea ultim` ]igar` pe care mi-o fumezi subfereastr`. Vorbe[te cu procurorii [i hot`r\]i-v` odat`:ori te execut`, ori te las`, c` io m-am s`turat s` tot

cur`] la chi[toace stinse pe zid doar pe motivc`-s vecin` cu Parchetul General.

Orice fin \[i arena[ul Ghear`

C` tot se vorbe[te de Mutu \npagina cealalt`, poate v` intere-seaz` ce mai face. Sau poate nu vìntereseaz , dar noi totu[i (da, Adi-[or, ai ghicit, e cam pleonastic`formula) v` zicem: face foartebine, a[teapt` s`-i nasc` nevasta,mai cite[te o carte, iar mai a[teap-t` s`-i nasc` nevasta, iar mai ci-te[te o carte [i tot a[a. C\t desprescurtele intervale \n care nici nucite[te o carte, nici nu a[teapt`s`-i nasc` nevasta, se pare c` Adii le dedic` na[ului Ghear` [i c` elese desf`[oar` \n felul urm`tor: na-[ul ordon` ceva, orice, ce vreamu[chiul lui de na[, iar finul ac]i-oneaz` \n consecin]`, nu v` spu-nem cum, ci, dimpotriv`, v` d`mun exemplu, ca s` v` ]inem un pic\n tensiune. S` presupunem, a[a-dar, c` na[ul Ghear` \i cere finu-lui Adi s` nu mai pozeze cu acce-sorii [i lucruri scumpe, s` nu maivorbeasc` de accesorii [i lucruriscumpe, s` nu se mai afi[eze \npublic cu accesorii [i lucruri scum-pe. Ce face finul Adi \n aceast`situa]ie? Crede]i c`-i zice: „Bì,na[ule, ia du-te matale la aldedoamna Ghear`, la alde Laviniade la Spicy, la alde Claudia Neghi-n` [i la alte fete de-ale lu’ matale[i spune-le cum s` se-mbrace [icum s` se dezbrace [i las`-m`-ndurerea mea s` port ce vrea aia amea“? Oare \i spune politicos: „O

s` m` g\ndesc, drag` na[ule, laaceast` sugestie“, dup` care facetot cum vrea el? Sau, dimpotriv`,se execut` far` s` cr\cneasc`? Ias` vedem, [tie cineva care-i vari-anta corect` sau tre’ s` \ngro[`m[oriciul [i s` v-o spunem explicit?Bineee… Deci, da, frate, asta eraideea, nu v` mai preface]i c` nuv-a]i prins: Mutu are, mai nou, in-terdic]ie de la n`[icul Ghear` s`se mai dea mare [i jmeker cu ac-cesorii [i haine scumpe. N-am \n-]eles de ce, dar at\ta timp c\t nu evorba de noi, s\ntem de acord cuorice interdic]ie a na[ului Ghear`.Deci bine i-a f`cut, s` se-n]oleas-c`, de-acuma, numa-n Adibas [iPuna [i numa’ din Pavilion Ha[,de pe Aleea Castanilor sau de labazarul din Medgidia.

Protocolul Casei IrinaleColumbeanuEpisodul II [i ultimul

Exact cum v` promiteam \nnum`rul trecut, revenim cu ritua-lul de la care Irinel Columbeanunu accept` s` fac` vreo excep]ie,atunci c\nd iese s` se distreze \nora[, la Clubul Bamboo. Care ritu-al, ca s` intr`m direct \n subiect,debuteaz` \ntotdeauna cu apari-]ia cuplului princiar, Monica [i Iri-nel. Care Monica [i Irinel se a[az`singuri, la o mas` mare, [i purceda degusta ni[te [ampanie. Urmea-z` apoi intrarea \n scen` a famili-

ei Miko, compus` din una bucat`Matei (patronul agen]iei de mo-deling Transilvania Fashion, alc`rui partener de afaceri este \n-su[i Irinel) [i una bucat` so]ie alui Matei, ambii consacra]i ca fur-nizori de fete de (restr\ns [i dis-cret) consum. Ei vin, evident, \n-so]i]i de ni[te gagici special ame-najate [i programate ca s` dan-seze lasciv \n jurul mesei cu pri-cina. Ele nu danseaz` \ns` la infi-nit (asta-i acuma, doar nu-s decapul lor, n]]]!), ci strict p\n` c\ndse ridic` \n acela[i scop \ns`[iconsoarta lui Iri, liceana Monicadin Bacù. Moment \n care sea[az` sp`site pe c\te-un scaun,l`s\nd-o pe Moni s` se desf`[oaresingur`, \n deplina-i lascivitate [i

sub privirile supermegamul]umi-te ale lui Iri. |n definitiv, e foartemi[to s`-]i vezi toate fi]ele… ``,asta, toate visele \mplinite [i s` tepo]i bucura c` ]i-ai salvat la timpiubita din ghearele manualelor[colare [i ale unor profesori s`r`n-

toci, \mbr`ca]i de cacao [i, pe dea-supra, [i ochelari[ti.

P.S. De data asta, nu vom re-veni.

Veninul [i c\nepa

Pentru c` e bine ca la pomullùdat s` nu te duci cu sacul, eupur [i simplu nu m-am dus larestaurantul Dada, de pe lîngÀcademia de Teatru [i Film, pen-tru c` m-am temut. Nu m-amdus, adic`, nici cu sac, nici f`r`sac. Pîn` cînd, silit de împre-jur`ri, pentru c` trebuia s` invitni[te strìni într-un loc unde s`nu trebuiasc` s` r`mîn la sp`latvase pentru a achita nota de

plat`, m-am riscat. Hai s` v`dcum e mîncarea la Dada, c`pre]urile nu-s prea mari, mi s-aspus. {i aici pot avea încrederepentru c` totul se bazeaz` pecifre, nu? Singurul lucru care nueste super la local este amplasa-mentul, undeva la un col] custrada Agricultori [i Matei Voie-vod. Merita un amplasament maibun. Pentru c`, în rest, totul estefoarte pl`cut. Atmosfera este, ca

s` zic a[a, pronun]at artistic`.Nu [tiu dac` exist` [i arhitec-tur` dadaist`, cea de aici ducespre Gaudí, un pic, [i Hundert-wasser, înc` un pic. (Am dat a-ceste am`nunte s` vede]i c` [i laAcademia Ca]avencu [tim cevacarte.) Decorul aduce aminte deleg`tura restaurantului cu CastelFilm, g`se[ti, în hol, fotografii alevedetelor care au filmat în Ro-mânia, iar în local, totul este cu

bun gust, bine g`sit, inteligent.Mobilierul, cu scaune transpa-rente, se încadreaz` [i el la fix înaerul întregii loca]ii. Pe lîng` as-ta, exist` [i marf` de vînzare,po[ete, piese de vestimenta]ie,cam ceea ce g`se[ti la magazi-nele Dada. Bun, destul despre lo-cal, hai s` mergem la meniu. Amg`sit, [i aici, lucruri bune, rafi-nate, de la creve]i, la o larg` se-lec]ie de paste. Desertul e „afi-[at“ în frigider, la vedere. Ce amluat noi i-a satisf`cut [i pe str`-ini (francezi preten]io[i, de fapt),asta [i pentru c` vinul ales, unulautohton, dar bine f`cut (de laVinarte) a corespuns exigen]elor.Serviciul a fost atent, f`r` s` aga-seze [i, surpriz`, osp`tarul carene-a servit pe noi vorbea fran]u-

ze[te. Ceea ce e destul de rar înzilele noastre. Dac` m` întreba]i:„Vei mai merge acolo?“, eu voir`spunde sincer: Da, Da.

Bursucul gastric

Buc`t`rie: DDDD; pre]:πππ; WC: µ.


MONDENII VECHI{I NOI

– indexul evenimentelor mondene –

Desp`r]irea ca obliga]ieSora Andreei Marin s-a desp`r]itde iubit pentru c` el nu i-a maisuportat crizele de gelozie. Las`c`-l roag` Andreiu]a pe Lazarovs`-i bage \n fa]`, la \mp`care, \nemisiunea de profil a lui MirceaRadu.

Nevasta la vista,baby!Fizz revine \n show-biz [i vreas`-[i g`seasc` nevast` prin Liber-tatea. Un prilej foarte potrivitpentru inaugurarea unei rubricinoi, intitulat` „Fata de la paginafizz“.

Insula seCretaActorii care interpreteaz` perso-najele principale \n telenovela dela Antena 1 s\nt la cu]ite. Pentruc` s\nt \ns` foarte curio[i s` afle[i ei secretul Mariei, au decis s`r`m\n` \n distribu]ie p\n` lasf\r[itul serialului.

C\ntarea gol`nieiOana Z`voranu renun]` latelenovele, ca s` se apuce dec\ntat. Se va feri s`-[i scriesingur` versurile, de team` c`-ivor ie[i numai cu bipuri [i n-o sì le difuzeze nici un radio.

|nsur`toarea n-a mai avut loc Mircea Badea nu se poate c`s`-tori, fiindc` maic`-sa \i monito-rizeaz` toate iubitele [i nu e deacord cu nici una. Ei, probabil c`mai exist` un motiv [i mai seriospentru care Mircea nu face pasul.Pì, chiar dac` i-ar fi pl`cut luimami vreuna, are Dan Voiculescutimp s`-i dea voie s` se-nsoare?N-are.

|n]elepciunea dezastrelorSeria de documentare Dezastre \naer va fi prezentat`, \ntr-adev`r,de Andreea Marin, dar nu peDiscovery, cum am scris noi, cani[te nesim]i]i, \n num`rul trecut,ci pe Etno… ```, asta, peNational Geographic Channel.Gluma cu rudele pensionarilorromâni, care vor refuza, dup`documentarele astea, s` maizboare c`tre studioul Surprize,surprize r`m\ne \n picioare.

B`nic` J.R. Ewing

Romånia,]ar`de p`cat

Localul b`lanLEGEND~: DDDD ca la mama acas`;DDD ca la tata acas`; DD ca la mine acas`; D ca la m`-sa acas`.

π ieftin ca braga; ππ caut`-te-n buzunar

\nainte de a intra; πππ e bine s` mergi \n ziua

de salariu ca s` nu tefaci de r\s;

ππππ numai dac` te invit`cineva care pl`te[te.

µ po]i s` [i adormi; µµ cur`]el; µµµ ai grij` pe unde p`[e[ti; µµµµ n-ai putea s` mai rabzi?

muzeul figuran]ilor de cear`

Restaurantul dadaist care-i vesel, [i nu trist. Po]i s` mergi ca biciclist

Ajuns la v\rsta deplinei maturit`]i, pentru Adrian Mutu a venit momentul s` trag` linie. {i s-o inspire profund.

Col]ul bibliofilului prezint`:

Abonament lunar pe metrosexualNiciodat` b`rba]ii moderni nu au avut mai mult` nevoie de repere. De[itoat` lumea [tie c` b`rbatul metrosexual este ceva tip „Genera]ia Pro“, se\nt\mpl` ca o editur` (Petrescu & Cioponea) s` tip`reasc` un ghid de bun`cre[tere a metrosexualului (Metrosexualul. Ghid de stil pentru b`rbatulmodern). |n cele ce urmeaz` vom da cu degetul murdar de cerneal`tipografic` peste pojghi]a de informa]ii care formeaz` acest animal dresatsocial care este metrosexualul. |n primul r\nd, e bine de [tiut c` autorul manualului de metrosexualitate,Michael Flocker, este un bìat care a trìt la Berlin, Los Angeles [i New York.Adic` e din interior. Se men]ioneaz` pe spatele c`r]ii c` metrosexualulperfect este David Beckham. Ca s` [tim care e idealul. Se spune c` manualul e un reper sigur pentru b`rbatul modern. Siguran]a epe primul loc. Pe pagina 143 se men]ioneaz` clar: „Lucruri pe care nu ebine s` le faci \n pielea goal`: t\mpl`rie, coresponden]`, aprinsul focului,pr`jitul [uncii, orice activitate care presupune superglue“. Din partea asta,noi am \n]eles c` metrosexualul este un idiot complet, care trebuie avertizats` nu \[i lipeasc` burta cu superglue de tigaia \ncins` sau s` nu \[i taiepenisul cu cu]ita[ul pentru desf`cut scrisori. Mai departe. Presupun\nd c` aisc`pat de teroarea g`titului \n pielea goal`, te-ar interesa capitolul „Corpul[i forma fizic`“. Unde se recomand`: „|ncearc` s` \nve]i statul \n m\ini…Dac` reu[e[ti, ai o nou` [mecherie cu care s` te lauzi la petreceri“. Decimetrosexualul nu e doar idiot, e [i complet stupid, merg\nd la petreceri pen-tru a se remarca f`c\nd giumbu[lucuri de clasa a doua. Mai avans`m pu]in,dezgusta]i realmente de ideea de metrosexual gol, st\nd \n m\ini. Cu ce se\mbrac` acest individ penibil? Cit`m: „Linii de \mbr`c`minte preferate: Adi-das, Puma, Nike“. Mergem mai departe [i verific`m [i cultura omului metro-sexual. O list` de 15 filme, de la Lynch la Jeunet, este recomandat`. La fel, lacapitolul muzic`, se men]ioneaz`: „S-ar putea s` nu \]i plac` \ntotdeauna ceascul]i, dar \]i vei l`]i perspectiva [i vei avea un subiect de discu]ie la petre-ceri“. |n concluzie, dac` e[ti capabil s` mergi la petreceri [i s` stai \n cap,vorbind despre Elephant Man, e[ti OK. E[ti metrosexual. Felicit`ri. Acumd`-]i pantalonii jos [i f`-]i o [unc` cool.

Adidas de Vito

Miercuri, 22 martie, \n ziarul 7 plus. Supratitlu:„Zice lumea c`-i frumoas`…“. Titlu: „Simona P`tru-leasa prime[te goluri \n sex-appeal“. Textul – ceva\ntre Romånia Mare [i peluza stadionului din Fù-rei, cu halt` de-o motorol` la c\rciuma Institutuluide Filozofie-Marketing-Prelucrare prin A[chiere dinDolhasca City. C\teva citate: „Imaginea de devora-toare de masculi care au bani destui \nc\t s`-i bage[i-n fund (al ei!)…“; „P`truleasa s-a ridicat pe falsulmit al societ`]ii moderne conform c`ruia cutia desticl` poate transforma o fat` cu poten]ial limitat demediul frustrant al cancelariei \ntr-o «mic` siren`» a[tirilor sportive“; „Admira]ia [i idolatria pentru pro-pria mecl`…“. Autor: „Clubul admiratoarelor Simo-nei P`truleasa“. Ei, dar crede]i c` s-au mul]umit s-otortureze doar cu textul? Nu… Au b`gat [i o poz`.{i ce crede]i c` mergea la un articol despre SimonaP`truleasa, fie-i fardul [i pudra u[oare? Evident, opoz` trist`, cu bluz` p\n`-n g\t [i pantaloni banali,

cu Simona Gherghe. Oameni buni, de ce SimonaGherghe? De ce?! Nu cumva mergea mai bine unAndrei Gherghe?

Simona {`ptuleasa

P`truleasa are probleme cu fotogramele-n (7) plus

Cumn-o s` prind

niciodat` o final` deCampionat Mondial? Pì,

mi-am luat o plasm` de treimetri p` doi [i-o s-o

prind perfect,fraierilor!

Acum c\]iva ani, c\nd presao cupla cu stelistul Iulian Miu(actualmente juc`tor prin Tur-cia, conform speciali[tilor no[-tri \n fotbal [i – nou! – semin]ef`r` sare, \n pung` ro[ie),Kitty Cepraga a reac]ionat ne-vricos, explic\nd c` nu se va\ncurca \n via]a vie]i[oarelorei cu vreun fotbalist, deoareceace[tia „s\nt pro[ti“. Pu]in mait\rziu a trìt cu Mutu un amorde vreo dou` luni, care a \nce-put la Londra, \n preajma unuirevelion, [i s-a terminat c\ndBriliantul i-a dat papucii. Nuse [tie dac` de atunci dateaz`pasiunea lui Kitty pentru fot-bali[ti, dar ni se pare foarteplauzibil` ideea. Cum dracu’s` nu \nceap` s` ]i se par`brusc de[tep]i, dup` ce ]i-a re-citat din Eminescu, Dostoiev-ski [i Idiotul \nsu[i \nt\iul in-telectual al sportului cu balo-na[ul rotund? Cum, am uitats` v` spunem cine e Kitty Ce-praga? Pì, e o blond` care,dup` ce a fost vigei]` (adic`VJ-i]`, of…) pe la MTV Româ-nia [i prezentatoare pe la TVR

(tot România), s-a c`rat \n Ita-lia, la Roma, s` se fac` actri]`.Acum, problema e c`, dac`Kitty s-ar fi c`r`b`nit la Roma,la vremea c\nd fotbali[tii eraupro[ti, adic` \nainte de expe-rien]a cu Geniul, ar fi pututs`-[i vad` acum lini[tit` decariera de actri]` de m\na apai[pea, dedic\ndu-i 24 de oredin 24. Din nefericire, \ns`, lu-crurile n-au stat a[a, prin ur-mare, \n momentul de fa]`,Kitty pierde o gr`mad` de timpcu alte prostii. Ca de exempludeclar` oricui vrea s-o ascultec` fotbali[tii i-au pl`cut din-totdeauna, iar, spre exemplifi-care, at\rn` pe l\ng` anturajullui Cristi Chivu, recent [i in-tempestiv eliberat dintr-o rela-]ie solid` cu Maria Marinescu,ce era c\t p-acilea s` se trans-forme \n c`s`torie. R`m\nea[adar de v`zut dac` Chivu vafi la fel de inteligent [i de cititca Mutu [i o va b`ga-n seam`pe blonda Kitty p\n` apare obrunet` pe care s-o ia de ne-vast`.

{unca de Cepraga

frumoasa[i chestia


De c\nd s-a prins c` fotbali[tii e de[tep]i,

Kitty Cepraga l-ar vrea [i pe Chivu

Bogdan Gamale] face copii la serviciuE clar: de[i fost coleg de [coal` cu Artanu, lui BogdanGamale] i-a pl`cut mai mult televiziunea dec\t muzica[i, de[i inginer de forma]ie, cel mai mult dintre tele-viziuni i-a pl`cut Realitatea TV, unde, de[i a trecutpu]in [i pe la Prima TV, se afl` din 2002 [i unde, de[ia \nceput ca redactor-[ef, a sf\r[it ca redactor-prezen-tator. Dar mai bine s` ne uit`m pe site-ul RealitateaTV, s` vedem ce scrie \n fi[a lui de prezentare. Pì,scrie a[a: Via]a lui Bogdan Gamale] se \mparte, cate-goric, \n TELEVIZIUNE [i restul. |[i petrece o bun`parte din timp la Realitatea TV, unde lucreaz` dinanul 2002. (…) Are \ncredere \n mass-media, caremodeleaz` [i educ`. At\ta timp c\t este folosit` cumtrebuie, spune Bogdan. Dincolo de aceast` limit`,poate influen]a negativ milioane de oameni. Desigur,am extras ceea ce ni s-a p`rut mai interesant pentrusubiectul textului de fa]`. Care, f`r` vreo introducere,ar fi sunat cam a[a: Bogdan Gamale] iube[te televi-ziunea unde \[i petrece foarte mult timp. Rezult` c`n-are vreme de gagici din afara postului la care lu-creaz` [i e nevoit s` se concentreze pe alea dinùn-tru. Rezult` c` nu folose[te televiziunea cum trebuie[i c` dep`[e[te limita dincolo de care influen]a nega-tiv` \[i spune cuv\ntul. {i mai rezult`, desigur, un co-pil cu o coleg` de serviciu, c`reia nu-i d`m numele,de[i \l [tim, pentru c` ni s-ar p`rea o cruzime. Saucruzime e atunci c\nd, dup` ce-i faci un bebe uneitipe de la serviciu, nu-i mai r`spunzi nici m`car la sa-lut, adic` atunci c\nd procedezi exact cum a procedatGamale], \n \ncrederea lui total` \n televiziunea caremodeleaz` [i educ`? Nu mai conteaz`, de[i pentru[efii lui Bodgan ar fi trebuit s` conteze, de-a lungulvremii. S`-i fi dat mai pu]in de lucru, ca s` aib` omultimp [i de f`cut copii \n afara postului [i de r`spunsla bun` ziua. Da, [tim, tocmai se \nt\mpl` asta (Gama-le] nu va mai prezenta [tiri, ci doar o revist` a presei),dar ni se pare cam t\rziu.

Bogdan, c`pitan de playKitty Cepraga, o vedet` \mplinit`: \n sf\r[it, \ncepe s` n-aud`nimeni de ea [i-n Italia

Drag`,b`rbatul meu trebuie s`

fie doar tandru, de[tept [iatent. Ce, nu exist` nicìeri un

fotbalist milionar cucalit`]ile astea?

interne]ef`r` b`tr\ne]e


A mai trecut un trimestru, filtrul despam din Mozilla Thunderbird-ul meu alucrat profesionist, iar \n folder-ul„Junk“ s-a adunat material c\t pentru aalc`tui un nou Top Best of Forward. Num` mai chinui s` le pun \ntr-o ordine [i\mi pare r`u c` nu avem nici spa]iulnecesar s` ilustr`m aici toate tr`sn`ileenumerate. Dac` v` intereseaz` ceva\n mod special, scrie]i-mi [i v` trimiteu toat` documenta]ia.

1) Setul de fotografii de pe falezadin Constan]a, cu Marea Neagr` \n-

ghe]at` \n ianuarie.2) Instantaneul cu poli]i[ti cretini

odihnindu-se.3) Becali intr\nd cu ranga \n May-

bach dup` accident.4) Afi[ul cu c\[tig`torul la „6 din 49“

din Constan]a pe care-l cheam` MuiaGheorghe.

5) Nu mai punem fotografia, \ns`crede]i-ne pe cuv\nt c` este o adres`trimis` pe fax din partea unui poli]istde la sec]ia 20 c`tre, citez: „Bor[ Lising“\n loc de Porsche Leasing.

6) Dialogul de pe Messenger dintrebulache_17 [i giovvany.

7) „Petition for stop the slaughter-ing of BABY SEALS“.

8) F`tul care \ntinde o m\nu]` doc-

torului obstetrician din uterul mamei…B\h, sinistru!

9) România a[a cum e ea v`zut` peun glob p`m\ntesc \n form` de popone].

10) {i setul de poze cu blonda Elena

Udrea. S\nt calde, au circulat tot week-end-ul trecut.

Hacker, poli]ist [email protected]

Best of Forward ianuarie-martie 2006

interne]ef`r` b`tr\ne]e

Urban Reign este exact genulde joc (de consol` – PlayStation2) la care se g\ndesc toate comite-tele [i comi]iile din lume atuncic\nd sus]in c` jocurile ar trebuiinterzise pentru c` incit` ado-lescen]ii la violen]`. Genul exacteste Beat ’Em Up, adic` „Sparge-i,frate!“, iar complexitatea scena-riului n-a fost chiar ceea ce a ur-m`rit echipa de programatoriatunci c\nd l-a realizat. Apropo,Urban Reign a fost realizat deaceia[i care au f`cut faimosulTekken [i Soulexcalibur. Povesteaeste c` tu, Brad Hawk, ai fostchemat \n China Town de c`tre o

gagic` ]\]oas`, Shun Ying Lee –cine naiba a mai v`zut chinezoa-ic` cu s\ni mari! – ca s-o aju]i s`scape de derbedeii care voiau s`...ce puteau s`-i fac` ni[te derbedei

unei domni[oare cu s\ni uria[i [i\mbr`cat` sumar, cu un ditaidecolteul. Deci, va trebui s` ba]imai \nt\i c\te un singur tip, la \n-ceput mai sl`bu], apoi, pe m`sur`ce \naintezi, c\te doi, c\te trei, caremai de care mai rezisten]i.

Din punct de vedere grafic, jo-cul este foarte bine realizat, iarfazele de caft s\nt excelente. Po]is`-i ]ii pe adversari doar \n pumni[i lovituri de picioare sau, dup` ce\nve]i toate combo-urile (combi-na]iile de taste), s` te urci pe ei,s` le rupi c`p`]\nile la c\te doi de-odat`, s` execu]i mi[c`ri de wrest-ling, s`-i iei de picior, s`-i rote[tipeste cap, s` le fr\ngi coloana pegenunchi [i tot ceea ce mai trebu-ie s` [tie s` fac` un pu[ti de 10-12ani c\nd se duce la ora de citire. Pem`sur` ce spargi mai mult la ne-gri cu ciorap pe cap – jocul e ex-trem de incorect politic – c\[tigipuncte pe care po]i s` le investe[ti\n forma ta fizic`: fie \n rezisten]ala lovituri, agresivitate, mi[c`ri spe-ciale etc. Mie cel mai mult mi-a pl`-cut geaca fin` din piele de [arpe apersonajului principal, precum [iceafa sa groas` din piele de bulgar.

Septimiu Server

single player \mpotriva tuturor:Dai Urban, da’ [tii c` nu-l mai ai


Google o cam search cu lum\nareaCompania Google este acuzat` c` ar fi scos din indexul motorului sù decùtare site-ul unei companii mai mici din California care are, la r\ndulsù, propriul motor de cùtare. KinderStart.com este un portal \n careg`se[ti tot ceea ce ]ine de copii, un fel de „Adi, kinder-ul minune“ alamericanilor, iar de s`pt`m\na trecut` acesta nu mai apare printrerezultatele \ntoarse de Google, fratele mai mare [i mai monopolist. Caurmare, Google a fost dat \n judecat` [i se contureaz` din ce \n ce maimult ideea c` zilele practicilor abuzive de ranking cu miros de monopolinstituite de Google s\nt num`rate.

Dac` VoIP nu m` vre]i, eu v` vreauDom’le, greu e s` mai fii chinez cu calculator conectat la Internet \nzilele noastre! N-ai voie pr0n, n-ai voie filme occidentale, n-ai voie s`cau]i orice pe Google, n-ai voie aia, n-ai voie ailalt`! Uite, de alaltìeri,chinezii n-au voie VoIP. Autorit`]ile tocmai au interzis Skype s` maifurnizeze clien]ilor chinezi servicii de comunicare voice over IP \ntrecalculator [i telefon. Calculator – calculator, da. Altfel, nu! Pì, adic` s`vorbeasc` chinezul gratis sau foarte ieftin pe Internet [i s` moar` defoame compania de telefonie cu bani de la stat, adic` RomTelecom-ullor? Li siaung uen sie… sau cum s-o spune la ei „nu, tat`, a[a ceva nu sepoate, pentru c` s-ar r`suci \n morm\nt tovar`[ul Mao“!

Prigoana dup` aur|l [ti]i pe Prigoan` cum e: mai \ncet de piciorul de lemn, da’ iute dem\nie [i degrab’ de boabe de orez v`rs`toriu \n fa]` la ofi]erul St`riiCivile. Nu mai [tiu \n ce stadiu e Prigoan` cu Bahmu]eanca, \ntre divor][i nunt` sau \ntre nunt` [i divor], \ns` cu V\ntu [i cu angaja]ii Realit`]iiTV Prigoan` e clar certat. Altfel nu-mi explic de ce, toat` s`pt`m\natrecut` (\ntre timp, bìe]ii au pus pe picioare realitatea.net), cine \ncercas` acceseze site-ul www.realitatea.tv era automat redirec]ionat c`tresite-ul www.prigoana.ro, „pagina personal` a marelui om de afaceriSilviu Prigoan`“, ca s` citez de pe Trafic.ro.

Spune-mi ce Pite[ti ca s`-]i spun cine e[tiUn coleg de breasl` din Pite[ti ne roag` s`-i facem cunoscut demersul dea-[i scoate la licita]ie gazeta online. Se nume[te Pite[teanul.ro – Jurnalonline de opinie [i informare [i omul nostru vrea pe ea nici mai pu]in,nici mai pu]in dec\t 30.000 de euro. Te pomene[ti c` omul vrea directMercedes Clasa E! Sau apartament cu trei camere decomandate \ncentrul Pite[tiului! Hai, dom’le, c` ne-am uitat [i noi pe gazet`: p`rereamea ar fi s` te mul]ume[ti matale cu Logan plus garsonier` la mansard`.Oricum, noi am scris. Dac` iese ceva, tot tre’ s` dai un bidon de ]uic`…

Game Ovar

hard de ner`bdare

Site-ul lui Gheorghe a luat un [ut \n kurd

Zalud, mai admin! Bre,matale mai trecut pe lasait www.andreigheor-ghe.ro/gayandrei? Acolounde avut vedeta BROTV, Andena Unu [iRealitat TV rubrica de discu]ia la homozegzuali [i lezbienele? Numai trecut gam de mult, huh? Atunci treci m`d`lu] [i vezi c`hacherii spart la tine lingu’ resbectiv cu bobonarii drept \n kurd.Nu, bre, io nu [tie la mine gine e iSKORPiTX! O fi vreun amig \n[alvari de-al lui Gheorghe din gopil`ria din Constan]a, care acumare afacere cu alvi] [i carpet [i la care nu place la el emisiunea„Bolitica, fratele!“ de pe Realitate.

Emisiunea Poli, frate!

Românul get-beget neam]

Walter Frank este neam] get-beget [i este inginer silvic. Pecale de consecin]`, el are câtevatr`s`turi care îl deosebesc net denumero[i, aparent, semeni. A[a-dar, ca orice neam] get-beget n`s-cut în România, el iube[te Româ-nia [i nu vrea autonomie pe bazeetnice. Spre deosebire de româ-nii get-beget, el iube[te pân` lasuferin]` p`durea vie, lucru careîl separ` de altfel [i de cei maimul]i silvicultori. A fost 30 de ani[ef de ocol silvic la Rusca Mon-tan`, pozi]ie din care, numai el[tie cum, a reu[it s` p`strezeneatinse 6.800 ha de p`dure „vir-gin` [i cvasivirgin`“ (cum atest`documentele), adic` peste jum`-tate din suprafa]a ocolului. Totulpân` în 1990, când s-a pensionatpentru „limit` de vârst`“.

Înv`]`turile românului Marinc`tre neam]ul Walter

„România p`[e[te pragul vre-murilor moderne f`r` un sufletforestier, care este singura ga-ran]ie a întocmirii unei bune eco-

nomii forestiere [i a conserv`riip`durilor unei ]`ri“, spunea sil-vicultorul Marin Dr`cea, într-oconferin]` din 1938. {i adùga:„Un patrimoniu forestier, odat`distrus, nu se mai poate refacedecât dup` secole de munc`“,avertizând [i c` „Ce a intrat îngura democra]iei nu se mai poa-te scoate“.

Dosar pentru extratere[tri [i pro[ti

Luând aminte la înv`]`turi,Walter Frank a alc`tuit un dosarcu documente, explica]ii [i ple-doarii, pornind demersuri de con-servare a celor peste 6.000 ha a-mintite. Dosarul, explicit la limi-ta închipuirii, ar stoarce lacrimi[i unui extraterestru, la gânduldispari]iei acelui ecosistem uni-cat. Fùrit astfel încât s` fie pri-ceput de orice prost (pesemne c`[tia semnatarul de ce), dosarul-cerere a fost depus la „institu]iiabilitate“, care se chemau Acade-mia Român`, Regia Na]ional` aP`durilor Romsilva, Direc]ia Sil-vic` Re[i]a, Institutul de Cerce-t`ri [i Amenaj`ri Silvice. Întretimp, „gura democra]iei“ [i-a b`-gat din]ii drujbelor [i TAF-urileîn „virgin`“, încât în 2003 mai r`-

m`seser` doar 2.430 ha neatinse.

Stima Europei [i mândria

„Suntem recunosc`tori Româ-niei pentru c` a p`strat acestep`duri“, scria în august 2004 prof.dr. Hubert Weiger, pre[edinteleUniunii pentru Protec]ia Naturiia landului Bavaria, adresându-seministrului P`durilor, Petre Daea(finul celui de-al doilea socru allui Adrian N`stase), sperând înp`strarea m`car a acestui rest decodru (1.088 ha în rezerva]ia na-tural` „P`durea Ple[u“, 411 haprev`zute a fi exploatate înce-pând cu 2003 [i 931 ha progra-mate la moarte din 2012). Profe-sorul Weiger, membru în consi-liul director al „Friends of theEarth“ [i „Euronatur“, explicaoficialilor români avantajele petermen lung prezentate de p`s-trarea acestui unicat european(care stârnise uimirea specia-li[tilor din Austria, Belgia, Slove-nia etc.).

Dru-mu-ri-lee noaas-tre toa-teee…

În 2005, la 72 de ani, WalterFrank [i-a reluat demersurile. Undosar a ajuns pe masa dr. ing.

Ioan Seceleanu, [eful birouluicadastral al RNP Romsilva. Aces-ta l-a sf`tuit s` se adreseze Di-rec]iei Silvice Re[i]a. Zis [i f`cut:un dosar a ajuns la directorulacesteia, Ioan Tabugan, care i-apromis peti]ionarului o „analiz`în teren“, în iulie 2005, lucru ne-întâmplat pân` în ziua de azi. Înseptembrie 2005, cu documen-ta]ia la subsuoar`, omul s-a în-f`]i[at într-o audien]` la directo-rul general al RNP Romsilva, Si-mion Maftei (uns pe func]ie deministrul Flutur), care i-a promisun r`spuns la domiciliu. Pân` înianuarie 2006 r`spunsul înc` nu

sosise.

Scrisoare de adioÎn 15 decembrie 2005, Walter

Frank îmi scria despre cele 931ha programate la tìere din 2012:„Vor fi atacate sub masca legalà unor «tìeri de igien`», impro-vizate, greu de controlat ulteriortìerii. Sub acest motiv, se taiecei mai valoro[i arbori [i, dupèvacuarea lor din p`dure, în do-cumente se scrie c` au fost us-ca]i, doborâ]i de vînt [i z`pad`,ataca]i de insecte etc.“.

Nicolae R. D~R~MU{


verzii[i usc`turile

Cazul Walter Frank sau cum s` p`strezi azi pentru ho]ii de mâine

Unii cu mapa, al]ii cu apaAna Varga – ce nume simplu! –este secretar de stat \n Minis-terul Mediului [i, \n aceast`calitate dificil`, dar frumoas`,doamna Ana a declarat c` –aten]ie! – „fiecare dintre noieste o pic`tur` de ap` [i,\mpreun`, form`m un r\u“. Nicinu vrem s` [tim ce-o fi fost \nsufletul lui Nicu V`c`roiu c\nd ofi citit aceast` declara]ie. Pì,cum adic`, doamn` Ana? Chiarat\t de rù am ajuns? S` fimpic`turi de ap`? Pì, de Sauvi-gnon Blanc nu a]i auzit? De[pri] nu a]i auzit? Deci, v`rug`m foarte mult, doamn`secretar de stat, s` v` reveni]i [is` reformula]i declara]ia dup`cum urmeaz`: „Fiecare dintrenoi este fie o pic`tur` de ap`mineral`, fie 10 pic`turi de vin,[i, \mpreun`, form`m un [pri],pe care Nicu V`c`roiu \lserve[te p\n` i se face r\u“.{i-a[a pre[edintele Senatului ecu moralul sub mas`, nu ecazul, doamn` secretar, s`-imai turn`m [i noi ap` gazoas`pe toc.

Golden {pri]

Ileana R`cean (F`g`-ra[): Consider, în conti-nuare, c` v` face]i grijidegeaba în ceea ce pri-ve[te statutul minori-t`]ilor. Dar, desigur, ave]idreptul la p`rerile „încrîn-cenate“ pe care le re-lua]i [i în ultima scri-soare.

Floarea Dumi-tru (Giurgiu): Amînmînat scrisoa-rea colegilor meide la Investiga]ii.

Iulia Coco[na(Ia[i): {i insisten]aeste o calitate omeneas-c`. Dar, de data asta, nu cred c` eimportant`. V-am mai spus c` înmaterie de caricaturi trebuie unexerci]iu îndelung, dac nu te na[ticaricaturist de geniu.

Grigore Gheorghe (Brìla):Cazul dvs. ne intereseaz`, pamfle-tele nu. A[a c` am separat lucru-rile, urmînd s` ne ocup`m de ne-regulile prezentate în memoriu.

Agathon Mitrescu (Bucu-re[ti): Dac` s-ar mai lucra pu]inpe textul trimis ar fi mai aproapede publicare.

Emil S`ceanu (Craiova): In-teresante informa]iile, vom cùtas` ne document`m [i, apoi, s`d`m în vileag, dac` e adev`rat.

Delmar Ionescu (Bucure[ti):Fi]i lini[tit, nimeni nu cite[te scri-sorile redac]iei. {i cum nu v-a]i

dat numele real, ce crede]i c`se poate întîmpla? Trimite]i,

cum a]i promis, datele de-spre demnitarii de care po-meni]i în scrisoare.U.N. Popescu (Bra[ov):

Am re]inut gluma [i pro-misiunea c`, dac` a-junge domnul N`stasela penitenciarul Co-dlea îi ve]i face vizite

cu ou` în buzuna-re, s` aib` ce nu-m`ra. {i eu a[ ve-

ni m`car o dat`s`-l v`d, dac` se

ajunge acolo!Koko (Bucure[ti):

Chiar a ap`rut Almanahul, nu e oglum`. Îl g`si]i deja la chio[curilede încredere.

Marius B. (Constan]a): Î]imul]umim pentru aprecieri. Aidreptate, mazilirea lui N`staseeste [i o victorie e presei. Mi separe valabil` [i presupunerea c`dac` ar fi fost N`stase pre[edintenu am fi intrat în UE la data a[-teptat`. Or fi occidentalii mai na-ivi (de[i nu cred), dar s\nt bineinforma]i.

Adela Medrea (Deva): Credc` trebuie s` te adresezi, cu eseu-rile tale, revistelor Dilema vechesau 22. Mie mi s-au p`rut intere-sante.

Ioan T. MORAR

Foameaculpa


21

De ce iubim femeile nu vomafla-o poate niciodat`. Dar ast`zine vom propune s` r`spundemla o interoga]ie cel pu]in la fel deexisten]ial`, oleac` mai abisal`[i cu pu]in mai profund`: de cesinucidem femeile? Sau, dac`vre]i s` fim corec]i politic [i coe-ren]i logic, de ce se mai sinucidfemeile. Femeia care a avut a-mabilitatea s` se sinucid` ast`zi

pentru noi se nume[te VioricaHar]anu, de 45 de ani, din Rediu,de prin p`r]ile dul[ielui t\rg alIe[ilor. Sau cel pu]in a[a \i pl`-cea ei s` cread`. Oricum, astanu are nici o relevan]`. Dar, cas` nu-i zguduim bietei femeisistemul de valori, vom crede [inoi acelea[i lucruri despre ea.Aceasta a fost g`sit` sp\nzurat`\n podul casei f`r` vreun motiv

anume [i, colac peste pup`z`, [if`r` vreun bile]el care s` elu-cideze misterul ancestral alvie]ii [i al sinuciderii. Dar, odatàjun[i \n acest impas explicativ,ne vine \n ajutor tanti Trandafi-ra Har]anu, soacra fericit`, poa-te, c` tocmai a sc`pat de nor`. {icum crede]i c` ne lumineaz`]a]a Trandafira? Ea crede c`cre[tina s-ar fi sinucis (de[icre[tinii adev`ra]i nu prea re-curg la asta), nici mai mult, nicimai pu]in, pentru c` nu se des-curca cu bancnotele nou intro-duse de domnul Is`rescu. „Nu[tiu de ce s-a omor\t, dar [tiu c`de c\nd au ap`rut banii `[tianoi, era foarte nervoas` [i agi-tat` pentru c` nu se descurca cuei [i o \n[elau mul]i. Cred c` deasta s-a omor\t“ – conchide soa-cra. Acuma, c` Is`rescu poateprovoca prin m`surile sale maimulte sinucideri dec\t Cioran cutoate bro[urile lui nihiliste, [tiam.Dar m` g\ndeam c` cei care alegaceast` cale de ie[ire din via]` ofac pentru c` se simt deodat`mult mai s`raci. {i asta fiindcÀdrian Vasilescu n-a catadicsits` le explice c` [i pre]urile vor fitot \n lei noi, nu doar salariile.

Murmur Is`rescu

coasa luxr`spunsuri la scrisoriBNR, BNR, banul nostru unde e?

Repeti]ia e mama \njur`turiiJandarmii maramure[eni auamendat cu un milion de lei vechiun elev de 17 ani care a \njurat \n[coal`. Asta \n timp ce, \n alt`parte a ]`rii, un elev i-a dat jospantalonii unui profesor. A[a s\ntjandarmii. Au fost \nv`]a]i pe baz`de reflex, ca maidanezul lui Pavlov,[i de-aia reac]ioneaz` \ntotdeaunamai bine la sunet dec\t la imagine.

Pavlov Story

Romånii ajung pe Lun` cu naveta de bereCic` s\ntem pe urmele nem]ilor: acrescut consumul de bere laromåni. O asocia]ie a berarilor acalculat c`, dac` punem cap la capsticlele golite de ai no[tri, acoperimdistan]a p\n` la Lun` [i \napoi. O fibine, o fi rù, nu [tim. Dar netemem c` or s` \nceap` romånii sùmple Luna de gr`tare [i Dacii din‘70, cu caset-ul la maximum! Iarcine ajunge primul o s` se filmezecu telefonul mobil \n timp ceroste[te celebra replic`: „Bìatu’!Una mic` pentru mine [i una, h\c,mare pentru omenire!“.

Neil Am Strung


Reclame de ras

Ha! Ziari[tii de investiga]ie ai Academiei Ca-]avencu lovesc din nou! |n timp ce reporterii tele-viziunilor [i ziarelor, ba poate chiar [i ai radioului(nu [tim, c` n-ascult`m dec\t Guerrilla) se dau deceasul mor]ii s` transmit` (eventual \ngropa]i p\n`la br\u \n le[uri fumeg\nde de gìn`) despre fo-carele de aviar` care se apropie \ncet, dar sigur deCapital`, noi am descoperit c` puii kamikaze s\ntprintre noi, \n Bucure[ti, chiar \n ora[! Reporterii

no[tri, mai vigilen]i ca ai lor, le-au fotografiat chiarsediul central, dar central de tot. La arme, fra]i ca-pitali[ti! Pune]i m\na pe cu]ite, pe furculi]e, pe ro-tisoare [i frig`rui [i s` facem astfel \nc\t ora[ul s`r`m\n` doar cu ce \l f`cea faimos odinioar`: killerchicks (pentru domnu’ comandant de ]ar`: puicu]emortale).

Chick Guevara

S\nt c\]iva pui mor]i \n ora[, iubito!

|mmm, prezervative cu gust de banane, cu gustde c`p[uni, cu arom` de mango! Toate astea pot fini[te de-ale gurii foarte bune. Sta]i, pudicilor, nu vòripila]i! Altceva voiam s` spun. Ia g\ndi]i-v`, din elese pot face compoturi, dulce]uri, peltele foarte bunela gust. {i iat`, o firm` produc`toare de sucuri chiara f`cut un cocktail de fructe din ele, dup` cum reiesedin etichet`. Din p`cate, n-au l`sat [i prezervativele\n suc, c` atunci era [i mai bun produsul: deveneasuc cu pulp` de prezervativ.

Suc my Drink

Bon appétit sexual!

„Noi [tim exact de c\te por-tocale e nevoie pentru a face unsuc delicios: dou` kilograme [ijum`tate pentru fiecare litrude suc Tymbark“. A[a zice recla-ma sucului meu preferat. Eu s\ntmare consumator de sucuri cuE-uri naturale, pe care mi le cum-p`r aproape \n fiecare zi. Acum,c\nd am aflat din reclama de laTV c` cic` ìa de la Tymbark arstoarce c\te 2,5 kg la fiecarelitru, m` g\ndesc s` nu mai cum-p`r. Am dou` motive. Primul ar fic` nu vreau s` pic de fraier: s`-mispune]i mie cu]u dac` vreun succu termen de garan]ie mai marede 48 de ore are \n el 100% por-tocale proaspete stoarse, a[acum ne arat` \n reclam`. Al doi-lea – nu ]in s` pun um`rul la fali-mentarea unei companii care d`60.000 de lei pe portocale plus cemai cost` \mbutelierea, ambala-jul, distribu]ia, promovarea etc.[i dup` aia \mi vinde mie suculf`r` s`-[i scoat` nici un profit,absolut \n pierdere, cu 30-40.000de lei.

Linking Tymbark

La pomul lùdat s` nu te duci cu sucul

condica de sugestii [i reclame

Scenariul galben ca un g`lbenu[...

Tat`, tu e[ti? Iar ai bùt sau nu-]i mai ajungepensia, ha? Pì, de ce nu spui a[a? „Via]a zbuciu-mat`“ e cumva atunci c\nd m-a]i l`sat singuracas` [i m-am jucat eu cu chibriturile \n biblio-tec`? Sau c\nd ]i-am furat cheile de la ma[in` [iam parcat-o prin geam \n laboratorul de chimie?C` \n cazul `sta trebuie s`-mi dai [i mie jumate

pe post de 7 ani de [oim al patriei, 10 ani de pio-nier, comandant de deta[ament, 3 de utecism [i15 ani de [omaj.

Vi]a bate filmul

abera]ia de libertate

v-am print, vr`jitoarelor!

CLO{CACUPUII DE [aur


23

Nasc [i la Petrila edili. {i,odat` n`scu]i, edilii Petrilei sesimt datori s` duc` faima ora[u-lui pe care-l edilesc \n cele 4 z`ri.|n cursul ultimului an, ei au reu-[it s` rezolve, pe banii municipa-lit`]ii, dou` din cele 4 z`ri: Bosnia(o destina]ie turistic` foarte fru-moas`, care poart` acela[i numecu porecla dat` celui mai s`raccartier din Petrila) [i Creta. Acuma venit r\ndul celei de-a 3-a z`ri:Egiptul. Vizita, rod al unui proiectde hot`r\re din 17 februarie, a \n-ceput pe 28 martie. Din calculeleestimate de direc]iunea economi-c` a prim`riei, cheltuiala depla-s`rii per fund de edil ([i vorbimde un total de 12 funduri) este de638 de euro [i 245 de dolari. Din

programul oferit de agen]ia de tu-rism SC Mondo Travel SRL Petri-la \n renumita sta]iune Hurgha-da, situat` pe malul M`rii Ro[ii,spicuim: „ziua a treia – mic dejun,\nt\lnire cu edilii locali pe tema«Modalit`]i de administra]ie a do-meniului public»; ziua a patra –mic dejun, deplasare cu autocarulla Luxor, schimb de experien]` petemele urm`toare: amenajarea depie]e [i oboare; construc]ii dru-muri [i poduri; ziua a cincea –mic dejun [i vizit` la Aswan; sedezbat probleme de urbanism [ialimentare cu ap`“. Mai r`m\n depierdut prin Egipt \nc` 5 zile, alo-cate pentru: timp liber, plaj`, vizi-t` la Piramide, Sfinx, Templul dinVale, Muzeul Egiptean, Colo[ii lui

Memnon, Templul lui Hatsepsut,Valea Regilor, Teba. Ei, [i acum,dup` ce v-a]i convins c` munici-palitatea din Petrila nu [ade depoman`, ci umbl` pe pomana bu-getului, s` urm`rim, \n premier`pe mapamond, c\teva secven]e dela deplasarea \n Creta:

1) Consilierul PRM Androna-che Emanoel, la conferin]a „S\nide cretan`, trecu]i, prezent [i vi-itor“, desf`[urat` pe o plaj` de la

Pasok;2) Consilierul PSD Cojocaru

Vasile, la conferin]a cu acela[inume, f`c\nd o fotografie de grup:el [i cu unul din cei doi s\ni pre-zen]i la dezbateri;

3) Consilierul PD ex-PSD Bal-can Marinela dezb`t\nd singur`dou`-trei probleme de umanism[i alimentare cu ap` \n valuri;

4) consilierul Cojocaru Vasileservind interesele Petrilei directdin rachet`;

5) consilierul Gheorghi]` Iorga\n sala de for]` [i sentiment cuconsiliera Balcan Marinela;

6) un obiectiv cretan nimerit\nt\mpl`tor \n raza aparatului defotografiat ;

7) un alt obiectiv cretan nime-rit \nt\mpl`tor \n raza aparatuluide fotografiat, \mpreun` cu o anu-mit` parte a consilierului Cojo-caru Vasile.

Creta Garbo

Consilierii petrileni ard de grija aleg`torilor,pe plajele lumii

1

2

4

7

5

6

3


Cornude umbr`

Libertatea presei \n Romånia,2005Agen]ia de Monitorizare a Presei – Academia Ca]avencu aprezentat public, la Centrul Cultural American, Raportul privindlibertatea presei din Romånia, a[a cum a fost ea \n anul 2005.Foarte concentrat, se poate spune c` Guvernul T`riceanu arenun]at explicit la politica de \nc`lecare a televiziunilor, prac-ticat` de Cabinetul N`stase; da, e bine c` nu \ncalec`, dar [auade ce n-o arunca-o, fratele meu? O lege nou` pentru Radioul [iTeleviziunea publice – o lege care s` reduc` riscurile reedit`riicontrolului politic al con]inutului editorial – a fost promis`, dar\nc` nu exist`. Deocamdat` n-a renun]at decåt la unul dintreinstrumentele de presiune politic`: publicitatea din bani publiciare reguli noi – transparen]a este mai mare, licita]iile suntobligatorii, criteriile oblig` la responsabilitate. Da, dar asta nu\nseamn` c` \n provincie procesul de berlusconizare nu con-tinu`; s-au schimbat oamenii, practicile mai pu]in. La BaiaMare, primarul liberal Anghel, aflat la al treilea mandat, acump`rat spa]iul editorial din care un ziarist \l h`r]uia ca s`-[ifac` propagand` pe bani publici \n exact acela[i interval orar.Vestea bun` este c` a dat peste un ziarist suficient de catår cas` nu se resemneze: Ro[iianu a cå[tigat contra lui Anghel primacondamnare pentru cenzur` din istoria Romåniei. Berlus-conizarea este un proces care continu` netulburat de vreo in-terven]ie legislativ` care s` previn` concentrarea excesiv` apropriet`]ii \n media [i conflictul de interese; s-a ob]inut unplus de transparen]` \n structura ac]ionariatelor din mass-media prin eforturile organiza]iilor neguvernamentale [i aleCNA; nu acela[i lucru se \ntåmpl` \n leg`tur` cu finan]areamass-media. S-a redus num`rul de violen]e fizice administrateziari[tilor, dar asta nu \nseamn` c` un ziarist n-a fost b`tut desuporterii unei echipe de fotbal sub ochii blajini ai poli]i[tilor.

P.S. Mul]umim Ambasadei SUA pentru sprijinul acordat progra-mului de monitorizare a libert`]ii de exprimare, freeex.

www.freeex.org

protec]ia preseiSpre deosebire de Agen]ia

Domeniilor Statului, unde era s`se fac` o crim` pentru p`m\nt, laDirec]ia General` a Finan]elorPublice Bucure[ti (DGFPB) e alt`r\nduial`: de o s`pt`m\n`, peholurile sale se face (la)crim`pentru cazierele fiscale. Aci o in-vestitoare cu ochii-n lacrimi, coloun sobor de avoca]i cu texte-ngu[`, dincolo tot felul de mana-geri gata s` \njunghie func]io-narii cu o sticl` frumos ambalat`.Pe to]i \i m\n`-n lupt` goana dup`cazierul fiscal, care, de[i dup`lege nu se poate elibera \n maipu]in de cinci zile, g`sea maimereu o porti]` prin care s` scape

mai repede – porti]` deschis`,se-n]elege, doar dup` ce se ungeabine balamaua. De c\teva zile,\ns`, cic` s-a schimbat \ncuie-toarea, de unde [i valul de lacrimide care ziceam la \nceput. Direc-torul executiv al direc]iei, Nico-lae Stoina, vrea ca toate caziereles` p`r`seasc` incinta \n termenlegal [i numai dup` ce le-a sem-nat el, cu m\na lui personal`. Nu[tim ce l-o fi apucat, dar probabilc` l-a inspirat sistemul de supra-veghere, ale c`rui camere de luatvederi ar`tau c` unele birouriprea deveniser` camere de dataten]ii.

Fiscalul Troian

Iat` c` Parlamentul Romåniei nueste at\t de incompetent pe c\t sespune la Etno TV sau la Telesport.C\teva cadre pe care eu le-am v`zut laAntena 1 (dar am \n]eles c` au fost [ipe alte sta]ii, poate chiar [i pe AnimalPlanet) demonstreaz` c` nu doar oa-menii, ci [i porcii din Senat [tiu s`m\ne porcii la jir. De[i \n sal` era ooarecare g`l`gie, iar doi colegi auvorbit la microfoane despre prostiiprecum dezvoltare, achizi]ii sau im-porcuri… scuze, importuri, AdrianPùnescu a reu[it s` doarm` bine-

mersi, de[i, la un moment dat, o m\-nu]` era s`-i amor]easc` [i a trebuits` efectueze c\teva mi[c`ri de deza-mor]ire. E clar acum c` oamenii, m`refer mai ales la cei care au cam uitatcumva Ferma animalelor, ar trebui sàprecieze mai mult eforturile, res-pectiv sforrrrturile senatorilor, c` se-natorii trebuie s` primeasc` spor, res-pectiv sfor de stres [i c`, ce mai, obra-zul groh cu cheltuiala aleg`torului se]ine.

Pic [i Porc

Pùnescu a visat Odihn` conduc`torului iubit!

Cum mai merge opera]iunea„cazier contra [pag`“

Jos discrimin`rile de teras`!La Observator am urm`rit un material despre un cet`]ean romån

urcat pe o copertin` din incinta Ambasadei Germaniei. Realizatoriirespectivului material au b`gat din burta lor cum c` omul era urcatpe „terasamentul“ cl`dirii. Dup` mintea lor, terasament \nseamnòrice are leg`tur` cu o teras`. O teras` ap`rea, ce-i drept, \n cadru,era sub copertin`, dar \n cazul `sta micii, mu[tarul, chiflele, sco-bitorile [i berile s\nt [i ele terasamente, nu? C` au leg`tur` [i maimare cu terasele. Terasament \nseamn` „lucrare const\nd dins`p`turi în p`m\nt, umpluturi etc., care se execut` în vederea rea-liz`rii unei cì ferate, a unui dig, a unui canal etc.“. Cel pu]in a[a[tiam noi [i la fel [tia [i dic]ionarul, s`racu’.

Cip IE{AN

poli]ia presei

St`m de at\ta vreme aici, lapor]ile Orientului, de ce crede]i?Pentru c` nu ne deschide ni-meni! Din c\nd \n c\nd, mai s`-rim gardul ca s` le lu`m turcilorblugii Piramyd de pe s\rm`.Ceea ce este un bun exemplu desupravie]uire. Avem deci o pozi-]ie at\t de geostrategic` [i ni[tegarduri at\t de mici \mprejur, c`,practic, am putea supravie]uif`r` s` mai muncim. Din p`cate,nu ne prea putem ab]ine. {imuncim. Vom vedea ast`zi cumvom integra \n Occident acestdefect, al muncii \ndelung exer-sate la por]ile [i pe l\ng` gardulOrientului.

|n primul r\nd, va trebui sìntegr`m cu cea mai mare efi-cien]` principiul sprijinirii decoada cazmalei. La cap`tul desus al cozii de cazma st` spriji-nit` a[a-numita materie cenu-[ie romåneasc` refuzat` la ex-port, recte acele min]i care n-auemigrat p\n` acum pentru sim-plul motiv c` meseria lor n-a fostcerut` peste hotar. Dar a venit,iat`, vremea s` export`m coadade cazma ca tehnologie de v\rf(de v\rful cozii). Cel mai binele-ar folosi nem]ilor de la Mer-cedes. ~stora oricum le fac ro-bo]ii toat` treaba, a[a c` o coad`de cazma bine plasat` \n sec]iade cercetare a fabricii Mercedesn-are cum s` strice. Cercet`torii

de la Mercedes ar putea s`-[isprijine barba \ntr-o coad` decazma romåneasc` [i s` cugetecu ajutorul ei, de exemplu, la noitehnologii. Numai s` nu le deaprin cap s` \ncorporeze coada decazma \n sistemul de alarm`, fi-indc` atunci toat` treaba s-ar\ntoarce \mpotriva noastr`, dar[i a spin`rilor noastre, exact caun bumerang. Ar fi chiar culmeaca, dup` ce at\ta amar de vremeam furat saci de ciment profi-t\nd de neaten]ia muncitorilorromåni sprijini]i \n cazmale, s`nu mai putem ciordi o oglind`de Mer]an tocmai din cauza teh-nologiilor romåne[ti de export.

Ar mai fi de integrat [i sa-lopeta cu buzunar special pen-tru semin]e. O alt` cucerire acercet`rii romåne[ti de atelier,salopeta cu buzunar special pen-tru semin]e ar putea fi folosit`cu succes \n Elve]ia, \n fabricilede ciocolat`, unde marmotelealea pare c` au intrat \ntr-o criz`de inspira]ie. Dup` ce mai \nt\iau masat v`cu]e [i apoi au nu-m`rat alunele pe calculator,marmotele nu prea mai au ni-mic de zis. O infuzie de know-hou romånesc este ceea ce letrebuie pentru a se relansa cunoi n`zb\tii \n industria publici-t`]ii. Mai precis, cu un nou spot:unul cu o marmot` care spargesemin]e [i scuip` cojile \n caza-

nul cu ciocolat`. La finalul cli-pului, apar doi bìe]i [i scuip` lar\ndul lor cojile de semin]e pecare le g`sesc \n ciocolat`, iarunul dintre ei spune: „|]i daiseama, m\nca-]i-a[, le sparge pecalculator!“.

Ar mai fi de integrat mersul\n [lapi la \ntreprindere, celebra]eav` cu prelungire de munci-tor, gaura \n gardul fabricii etc.,etc. Dar treptat, ca s` nu-i [o-

c`m chiar at\t de tare pe eu-ropenii `[tia, care au reu[it s`construiasc` at\tea catedraledoar pentru c` muncitorii lorn-au dispus de faimoasa roab`romåneasc` de c`rat acas`. S` fidispus de a[a ceva, catedralelear fi r`mas f`r` turle; \n schimb,zidarii lor ar fi avut pe veceuriledin cur]i tabl` de cea mai bun`calitate, iar pe noptiere, sculp-turile lui Michelangelo.

popoareledenigratoare


Amintiri din carantin`Copilul meu, de cinci ani, a \nv`]at s`pt`m\na trecut`, la Spitalul de copii„Grigore Alexandrescu“, un nou cuv\nt: „carantin`“. „Carantin` \nseamnàtunci c\nd nu e voie ca p`rin]ii s` intre \n spital ca s`-[i vad` copiii interna]i.C` p`rin]ii aduc grip` pe pantofi. Nenea care vinde ziare [i \nc` un nene, cu unaparat de fotografiat la g\t, care face poze copiilor dac` ei \i dau bani (25.000de lei), au voie s` intre. Cei doi neni n-au copii interna]i, dar au voie s` intre \nspital. Da, au voie, nu te mint! Ei nu aduc grip` pe pantofi. A[a zice doamnaansistent` care \i las` s` intre pe nenea cu ziare [i pe nenea cu aparat. Doam-na ansistent` seam`n` cu vulpea \mpìat` cu care m-am pozat eu la Bu[teni,dar e un pic mai ur\t` ca vulpea.“ Copilul meu a plecat sup`rat din spital. Nu fi-indc` tat`l lui n-a putut s` intre s`-l vad`, pe motive de carantin`. Nici fiindc`v\nz`torul de ziare [i fotograful de spital (foarte inspirat` idee, s` le faci copiilorfotografii \n timp ce zac la pat, s` ]in` minte toat` via]a suferin]a prin care autrecut) aveau voie s` intre. Ci fiindc` doamna „ansistent` cu chip de vulpe“ n-avrut s` fac` poze cu el. Rog pe aceast` cale conducerea Spitalului „GrigoreAlexandrescu“ s` oblige cadrele medicale s` se pozeze cu copiii interna]i, dac`tot s\nt jivine, mai ceva dec\t cele din pove[ti.

Alexandru C~UTI{

Ilie S\rbu ridic` oul amenin]`torE vremea [edin]elor ce mor, mor \n gr`dini [i mor \n limuzine, [i-au fost c\ndvade via]` politic` pline, dar s` nu exager`m. |ntr-o [edin]` a PSD, vicepre[edin-tele Ilie S\rbu, tat`l biologic [i politic al Dacianei, a cam spumegat la gur`\mpotriva lui Antonie Iorgovan, un senator at\t de simplu, dup` vorb`, dup`prost. Pe un ton ridicat, S\rbu a cerut satisfac]ie pentru insulta de a fi inclus dec`tre Iorgovan \n cercul de prieteni cu apuc`turi inverse ai lui Adrian N`stase.„Adic`, am ajuns [i homosexual?!“, s-a \ntrebar erotic, pardon, retoric, IlieS\rbu, continu\nd, pe acela[i ton: „Dac` nu-i face]i nimic, m` duc, \l iau de p`r[i \l bat \n plenul Senatului!“. S` mai zic` cineva c` Ilie S\rbu nu (mai) are ou`!

Ou, via]a mea!

intr`m \n UE. Cum ie[im?

La Viena, proprietarii de c\ini trebuie s`-[i ia un fel de carnet de condu-cere a c\inelui. Acesta se ob]ine \n urma unui examen efectiv, \n careproprietarul trebuie s` dovedeasc` calit`]i de conducere a c\inelui prinora[. Cic` cele mai grele probe de la examenul `sta de [ofer de c\ine s\ntdefecarea din lateral [i defecarea \n ramp`!

l O foarte util` [i binevenit`rubric` ]ine dl Alex. {tef`nescu\n Ziarul de duminic` (suplimentcultural al Ziarului financiar).Rubrica se cheam` „Pe al`turi“[i \n ea s\nt puse la col] produc-]iile unor grafomani cu aere descriitori. Numai c`, din c\nd \nc\nd, dl Alex. {tef`nescu \ncurc`borcanele. Astfel, \n nr. 10 al Zia-rului este pus pe coji de nuc`Laszlo Alexandru, autorul unuivolum de polemici, Toate p\nzelesus! Iat` ce scrie dl Alex. {tef`-nescu: „Mahalagioaicele, cel pu-]in, se ceart` \ntre ele \n timp ceLaszlo Alexandru jigne[te dinsenin oameni de valoare... Dinpunctul de vedere al polemistu-lui, G. C`linescu a slujit cu fer-voare comunismul...“. Dl Alex.{tef`nescu pare s` nu [tie sause preface c` nu [tie c` G. C`li-nescu a f`cut tot ce a putut, \nscris, pentru a intra \n gra]iilecomuni[tilor, viitorii st`p\ni ai

Romåniei. |nc` din 1946, ziarulDreptatea le atrage cititoriloraten]ia asupra lui G. C`linescu:„Trebuie s` m`rturisim c`, dupàcapararea puterii de c`tre co-muni[ti, am fost curio[i s` ve-dem care personalit`]i culturalevor fi anexate partidului (...) A[acum seniorii medievali aveau c\-te un trubadur \n personalul cas-nic, B.P.D. (Blocul Partidelor De-mocrate, bloc controlat de comu-ni[ti, n.m.) are pe dl C`linescu...Unele defecte trag \n reputa]iemai rù dec\t calit`]ile. {i e trist,d-le C`linescu, pentru cultura ro-mån` [i pentru reputa]ia dum-neavoastr`!“. l Este adev`rat\ns` c`, \ncep\nd din 1947, C`li-nescu a fost atacat \n presa co-munist`, acuzat fiind de idealism[i estetism. La aceste acuze, C`li-nescu a r`spuns cu [i mai multòbedien]`. |n 1949, \n urma uneic`l`torii \n URSS, a publicat volu-mul Kiev, Moscova, Leningrad, vo-

lum \n care laud`, printre altele,colhozurile... l Nu vreau s` secread` c` ap`r\ndu-l pe dl LaszloAlexandru pun la \ndoial` operalui C`linescu, cea scris` \naintede convertire. Din fericire, dis-tinc]ia \ntre etic [i estetic esteun loc comun, bine b`t`torit demul]i predecesori ai dlui Alex.{tef`nescu, precum BertrandRussell, care-[i permite s`-l con-trazic`: „Pentru un om este o ca-litate s` fie un mare poet, saucompozitor, sau pictor, dar nueste o calitate moral`... Calit`]ilemorale au de-a face doar cu actede voin]`, adic` cu alegeri co-recte \ntre moduri de ac]iuneposibile. (...) |n acest fel un nu-m`r de calit`]i de mare \nsemn`-tate social` (scrierea unei c`r]iexcep]ionale, de exemplu, n.m.)s\nt eliminate din sfera eticii“(Istoria filosofiei occidentale, Ed.Humanitas). Dar aceast` dife-ren]` e poate o chestiune preasubtil` pentru dl Alex. {tef`nes-cu. ({t. A.)

l Valuri mici [i mijlocii pe laAcademia Român`. În mod sur-prinz`tor, Nicolae Manolescu nu

a fost confirmat ca membru plin.Las’ c` e plin F`nu[ Neagu, ceeace, la o eventual` sec]ie oenolo-gie, subsec]ia [pri], chiar s-ar jus-tifica. Dar F`nu[ e la literatur`,al`turi de Buzura, tot membruplin. Lipsesc din Academia Româ-n` profesori universitari cu cari-ere în strìn`tate. Dar cum s`-iadmit` Eugen Simion al`turi deel pe Matei C`linescu, Sorin Ale-xandrescu, Virgil Nemoianu? S`înceap` lumea s`-i compare?!Dar de ce nu ar fi membru IonVianu sau Vladimir Tism`neanu?Pì, pentru c` e Dan Berindei [ial]ii ca el! N-ai servit regimul co-munist, e greu de intrat în lumeanemuritorilor români. Dar nufoarte greu, ca dovad`, Sorin Du-mitrescu, pictorul, a fost admisca membru corespondent. Dac`îmi amintesc bine, nu prea i-ammai auzit vocea civic` în ultimultimp, a[a c` se mai explic` in-trarea. Îndelunga r`bdare [i vicle-nia [arpelui (recomandate de Bi-blie) ajut`, uneori. Am s`-i re-amintesc plasticianului o maiveche porunc`: „S` nu-]i faciJeep cioplit!“. (I. M.)


coana mi]abeletrista

Sf\r[itul lumii e din ce \n ce mai aproape, iar noi citim texte de umor.Sf\r[itu’ lumii, mai las`-ne un r`gaz, s` citim [i acest text. Te rug`mnoi frumos. Mersi, e[ti amabil. Urmeaz` poate ultima [ans` s` citi]iJurnalul lui Tetelu vii.

Jurnalul lui Tetelu munca cu cartea

Cum s`-]i dai \n eticshow biz da’ cul]i

A ap`rut recent, la EdituraCartea Româneasc`, piesa AlineiMungiu-Pippidi, Evangheli[tii,pies` care, dup` punerea ei înscen` la teatrul „Ateneu“ din Ia[i,a stîrnit multe reac]ii pro [i con-tra. Piesa a fost acuzat` de blas-femie de c`tre Patriarhul Teoctist[i de Ioan Robu, Arhiepiscop Mi-tropolit romano-catolic. Cum pu-]ini [tiu subiectul acestei piese, os`-mi permit s` vi-l povestesc: \ndeceniul [apte d.Hr., la o Acade-mie falimentar` din Antiohia, con-dus` de sofistul Cherintos, sose[teun strìn care se recomand` a fiPavel din Taurus. Acesta îi propu-ne lui Cherintos s`-i pl`teasc` omare sum` de bani pentru a scrieîn patru variante o biografie. Che-rintos accept` [i, ajutat de unpersonaj care îl înso]e[te pe Pa-vel, Povestitorul, î[i pune ceipatru elevi, Matei, Luca, Marcu [iIoan, la munc`. Pe parcursul pie-sei se dovede[te c` povestitoruleste, de fapt, Iisus, care n-a fostr`stignit, în locul lui fiind omorîtBaraba. Nefiind omorît, Iisus n-aputut s` învie [i apoi s` se înal]ela cer. În final, Pavel îi omoar` peto]i, mai pu]in pe Cherintos, care

se sinucide. Iisus, înjunghiat dePavel pentru c` nu mai voia s`participe la falsificarea adev`-rului, învie. Am uitat s` spun cÌisus face amor cu singurul per-sonaj feminin al piesei, Elena, ofost` prostituat`, amanta sofis-tului. Dup` cum se vede, subiec-tul este destul de fumat, punereala îndoial` a Evangheliilor cano-nice întîmplîndu-se chiar în peri-oada cre[tinismului timpuriu, da-c` e s` ne gîndim m`car la Evan-ghelia lui Toma. De obicei, în tea-trul modern e nevoie de mai mul-t` inteligen]` decît de talent [icum la Alina Mungiu-Pippidi in-teligen]a d` pe afar`, ea reu[e[teo construc]ie coerent`, cu repliciviabile, care din cînd în cînd au [iumor. Din p`cate, tipul acesta desubiect poart` s`mîn]a scandalu-lui în el, a[a c` este de b`nuit càutoarea a mizat pe faptul c` în-tr-o zi aceast` s`mîn]` se va trans-forma într-o plant` viguroas`,ceea ce s-a [i întîmplat.

{tefan AGOPIAN

Evanghelia dup` Alina

Nu [tiam nimic despre IoanIacob, am fost avertizat de {tefanAgopian c` e vorba de un pictorromân format în Germania, unde[i locuie[te, de altfel. Plecat de tî-n`r, a studiat artele plastice laAcademia de Art` din Düsseldorf,dup` care s-a impus ca pictor ger-man. E la prima sa expozi]ie înRomânia, la Galeria Curtea Veche(deasupra acestei galerii, fostànticariat, în cîteva c`m`ru]e sor-dide, a început aventura numit`

Academia Ca]avencu). De la bunînceput trebuie spus c` am avuto surpriz` foarte pl`cut`, pestenivelul meu de a[teptare. Ioan Ia-cob este un pictor deplin, cùt`rilesale nu se mai raporteaz` la for-mule plastice, aici e bine a[ezat,puternic, st`pîn pe toate instru-mentele plastice. „Vopse[te nem-]e[te“ este o formul` care i se po-trive[te, dac` o golim de rostul eicomercial. Toate lucr`rile din a-ceast` expozi]ie, fie c` s\nt de

mari sau mici dimensiuni, poart`semnele valorilor a[ezate. Artis-tul mediteaz` asupra lumii pecare o prive[te, o descompune [io recompune plastic, îi [tergecontururile sigure [i ne las`-nnesiguran]a marginii de culoare.Dac` ar fi s`-l asem`n cu o direc-]ie din pictura româneasc`, debun` seam` c` el se înrude[te cuHoria Bernea [i cu {coala de laPoiana M`rului, o înrudire sub-teran`, în modul de a decupa [i aprelucra imaginea, într-un pro-ces de medita]ie. Mai e ceva caresurprinde la Ioan Iacob, dincolo

de cromatica stenic`, puternic`:absen]a oric`rei [ovìeli. Precizia(nem]easc`) este vizibil` chiar [iacolo unde se ascunde în aparen-ta imprecizie a vibra]iei de culoa-re. M` bucur c`, la atî]ia arti[ticare pleac`, mai s\nt unii care [ivin.

Ioan T. MORAR

* Ioan Iacob, pictur`, GaleriaCurtea Veche, Bucure[ti.

Un artist care s-a g`sit în Germania

S\mb`ta trecut` am f`cutce-am f`cut [i i-am convins pe aimei s` mearg` cu mine [i cu prie-tena mea la film, la Mall. M-a pusnaiba [i, \n loc s` aleg un Panteraroz, un Ice Age 2 sau, eventual,Povestea lui Johnny Cash, ammers pe m\na lui Gorzo (Dilemaveche, ultimul num`r), care zicec` München-ul lui Spielberg [iConstant Gardner ar fi mici copiipe l\ng` scenariul [i complexi-tatea Syrianei*. Perfect! Numaic` acum ar trebui s`-l pun peGorzo s` le explice filmul [ip`rin]ilor mei. M-a pufnit r\sul lacas` c\nd bìatul de la ghi[eune-a \ntrebat dac` vrem card defidelitate. M` la[i?!… Pì, tai-c`-meu n-a mai fost la cinema-tograf de la Piedone \n Egipt [iImperiul contraatac`, iar mai-c`-mea are deja dou` carduri defidelitate: unul la Secretul Mariei[i altul la Surprize, surprize, \nfiecare s\mb`t` pe TVR 1.

A[ putea s` spun c` Syriana eun film, a[a cum scrie prin set`-rile de la calculator, „for advancedusers“. E filmat \n vreo cin[pemii de locuri din SUA [i OrientulMijlociu, vorbit \n trei limbi str`-ine, din care dou` dialecte arabe,[i are cel pu]in cinci-[ase planuridistincte care se \ntrep`trund a-

bia \n ultimul sfert de or`. Cum s`te mai miri dac`, pentru un ochimai pu]in avizat, filmul nu se re-duce la „Pfuuui, uite o Dacie 1300pe str`zile din Teheran!“ sau„Cum \l cheam` pe actorul `s-ta… Mì, ce lapsus! Zi s`-i zic…~la care a jucat \n… cum \i zi-ce… Dom’le, ce a mai \mb`tr\-nit!“? Ba da, tat`, a[a e. Tipul echiar Cristopher Plummer, careacum are fix 75 de ani. {i da, aiaera Dacie 1300 din lotul de ma-[ini exportat de Ceau[escu prinanii ’80 \n ]ara nevecin`, darpe-atunci foarte prieten`, Iran.|n rest, avem politic` la greu,corup]ie la nivel \nalt, petrol,terorism, spionaj, Jihad, CIA, lan-satoare de rachete [i un Clooneyrotofei [i cu barb`, care seam`nìzbitor de mult cu Dinu Patriciu.Las’ c` s`pt`m\na viitoare [tiu lace \i duc pe ai mei: vine Basic In-stinct 2!

Daniel GOACE

* Syriana, thriller, SUA, 2005.Regia: Stephen Gaghan.Cu: George Clooney, MattDamon, Cristopher Plummer.

Syriana are merecinem-a p\r\t

rebelle arte

Pì, ce v` ziser`m? |ntreagasuflare fotbalist` g\f\ie \n spasmulistoricului sfert european Rapid-Steaua [i, din neant, ]u[ti, r`sartot c\inii ro[ii de la Dinamo. Nuc-ar fi echipa tot lider \n continua-re, dup` ce a c\[tigat – cam dis-cutabil, zicem noi – \n ultima de-plasare. Astea s\nt, ca s` zicem a[a,detalii de parcurs. Altceva e mai ha-ios. De[i dubla man[` romåneas-c` din Cupa UEFA ar trebui s` fieun fel de s`rb`toare a prim`veriide la Bucure[ti, ei bine, Dinamoe-n toate, \n cele ce s\nt, \n pum-nii ce-]i las` lentilele-n soare. Stai[i te g\nde[ti c`, \n recenta rund`,asta de la Constan]a, nu s-a b`tutFarul cu Dinamo. Ci Dinamo totcu Dinamo, adic` Jandarmeria cugaleria Ministerului de Interne.A[a cum s-a v`zut in extenso petoate posturile, a ie[it un specta-col pe cinste, o produc]ie horror detoat` frumuse]ea: gabori mardi]icu be]ele de la steaguri, ultra[i cuf`]ùl \nvine]it [i c`r`bu[i la bot,iar \n final o emo]ionant` scen`de reconciliere concentra]ionar`,\n care trupe]i pizdo[i f`ceau peranger[ii americani, \n timp cefanii t`v`li]i \n ]`r\n` ar`tau caar`be]ii de]inu]i la Guantanamosau Abu Ghraib. La fel de haios e[i c` respectivii turbulen]i, specie

mutant` a Evului Media, abia a[-teptau s` apar` la televizor, s` sevad` cum dau pe sticl`. Pileala od`duser` pe g\t mai devreme, di-rect din pet-uri. {i, ca de obicei \nsitua]ii de genul acesta, fac]iunilebeligerante se \nvinuiesc reciproc,\ntruc\t nu se mai [tie, nene, deunde a \nceput exact iure[ul, cinea aruncat primul cu piatra [i carea pus mai \nt\i m\na pe pulan. Su-porterii au \ntrecut clar m`sura(huo, lighioanelor!), da’ [i jandar-mii au lucrat cu jum`t`]i de m`-sur` (ru[ine, ru[ine, ru[ine s` v`fie!), fiind evident mai \ng`duitoricu const`n]enii dec\t cu bucure[-tenii. {i tot ca de obicei, unii seconsoleaz` cu argumente false:bine baremi c` n-au murit oa-meni… Fi]i pe pace! Dac` treabamerge tot a[a, or s` moar`! Dinh`]i[ul de justific`ri ale a[a-zi[ilorultras (brute, mai pe romåne[te)rezult` o chestie care ne prive[tepe to]i, la nivel de societate: mo[u-le, e bune [i regulile, da’ mai alespentru al]ii! Astfel, se tot semnea-z` protocoale \ntre Jandarmerie [iGalerie, pentru ca, \ntr-un abruptfinal, nimeni s` nu le mai respec-te. Sub aceste contondente aus-picii, fotbalul romånesc \nt\mpin`cel mai important episod inter-na]ional din ultimii ani. Suporteriilu’ Dinamo au dat un semnal \ncompeti]ia intern`. Fie ca ia de laRapid [i Steaua s` ne consacrepretutindeni \n Europa! {i, dac`nu se las` cu fotbal, m`car s` ias`cu b`taie, s` ne pomeneasc` \ntregcontinentul, c` ne-a cam uitat dela mineriade \ncoace! Gre[im cuceva, stima]i cititori? B`, poatevre]i un cap \n gur`!

Viorel MO}OC

cartona[ul ro[ucu tricolor


Nu te sup`ra,bate!

mazeta sporturilor

Suporter dinamovist care nu ]ine cu tot dinadinsul de scaun, ci-l arunc` direct \n capul jandarmilor

l Emil Gr`dinescu, Radu Naum[i Cosmin Cernat au statut devedet` TVR, ceea ce ar însemnaun fel de exclusivitate a postuluiasupra comentatorilor sportividistin[i cu un spor baban lasalariu. Bogdan Cosmescu,Drago[ Bocanaciu, SorinHobana, Narcis {elaru, tot de laSportul televiziunii publice, nuau statut de vedet`. {ti]i ce au,îns`, în comun, [i unii, [i al]ii?Faptul c` li se permite s`comenteze la Eurosport, pe bani,desigur. Numai c` aceast`permisiune se opre[te laredactori, operatorilor fiindu-leinterzis ca, în timpul liber, s`munceasc` la o transmisie sau lao filmare pentru alte televiziuni,inclusiv Eurosport.

Eva Hen]igova

pozi]ie de moftsaid

b \ r f e d i n s p o r t

C\t a fost Dinamo-Farul? Nu [tiu,frate, ce m`-ntrebi pe mine? Io am fost s` m`

bat cu jandarmii! Sincer, mie nici nu-mi place fotbalul,nu-i \n]eleg pe-ìa care fac a[a o pasiune din 22 de

analfabe]i care plimb` 25 de minute o minge peteren, p\n` ne evacueaz` pe noi...


dubios democra]ia trecea

Mircea Geoan`, acest MMStoica al PSD-ului... ni se parea[a de bun` gluma, c` ne-amopri aici, dar trebuie s` maiscriem ceva, s` nu fie spa]iul golcu o singur` glum`. Ca o glumè [i tot ce zice Geoan`, c\nd seumfl` ca un Donald R`]oiu’ dinplastic [i, cu o voce de bibilic`,anun]` c` nu va mai tolera... ha,ha, ha, de ce nu merge Geoan`la gr`dini]`, s` se r`steasc` lacopii? Poate l-ar crede mai mult.S`racu’ PSD: a r`mas s` fie con-dus de un pu[tiulic`, s` nu piceputerea iar la un mo[ulic`. Oconstatare grav`: PSD n-areclas` de mijloc. Ca v\rst`. Destulde nasol. Adic` au numai miliar-dari, ori foarte b`tr\ni, ori foartepuberi. Pe m\na cui va intra par-tidul? Mai bine s-ar face un felde concurs ca la Eurovision, \ncare s` aleag` poporul, c` [i a[ase d` PSD-ul partid al m\rlanu-lui. Adic` s` se adune Mitrea,Ponta, Geoan`, Iliescu [i ceilal]imari lideri ai fostului partid. De

guvern`m\nt. A[a, [i apoi s` \n-ceap` s` danseze, ca s` mo-tiveze publicul s` voteze cine s`fie liderul! Adic`, s` fie ca laCiao, Darwin! Geoan` s` scoat`[erpi cu m\na goal` dintr-o oli]`,Mitrea s` interpreteze o manea\n duet cu Carmen {erban, Pon-ta s` patineze cu bocanci de as-faltator pe o p\rtie cu unt, \nfine, tot circul ca s` atrag` popu-la]ia s` voteze pe CEL MAI BUN.Pe cel mai bun la gargar`, lam\ncat crocodili cu mu[tar –`sta ar fi cel mai bun de pre[e-dinte \n partidul social-demo-crat. C`, oricum, cea mai se-rioas` chestie \n PSD e musta]aaia de gabor cu p`l`rie a lui Mi-trea. {i mai uite o propunere.Noua conducere a partidului s`fie aleas` festiv \n cadrul unuiRevelion Vanghelie, peste o lu-n`-dou`, \n aprilie sau mai. Mic,sarmale, Gheorghe Gheorghiu [isocial-democra]ie, iat` re]etapentru un partid care vrea s`preia puterea de la popor! ý

Fanii echipelor de fotbal se batmai nou pe stadioane ca Ahilecu Hector, Troilus cu Cresida,Kant cu Laplace, Bumbe[ti cuLivezeni, ca Alecu Chitaru cu[eful de la Agen]ia DomeniilorStatului. Mai mult, s-a ajuns laabera]ia ca meciul s` se joace\n tribune, pe spectatori nemai-interes\ndu-i ce se \nt\mpl` peteren, ci numai rezultatul me-ciului lor cu jandarmii. Astfel, artrebui lansat un nou campionat,pe gustul b`tù[ilor din cauzac`rora nu mai po]i s` te duci laun meci dup` ce ie[i de la Bi-blioteca Central` Universitar`:FC (Fotbal cu Cafteal`) Galerialu’ Dinamo cu FC JandarmiiConstan]a, FC Galeria lu’ Steauacu FC Galeria lu’ Rapid. S` fiecalific`ri, cupe [i campionate deb`taie, ca s` nu mai fie \ncurca-t` lumea care vine la stadionpentru fotbal [i nu pentru b`-taie. Pì, s` se bat` galeriile cuo or` \nainte, s`-[i scoat` ochii[i s` se taie cu s`biile, dup` ca-re, satisf`cu]i c` au r`mas f`rò m\n` [i un picior, s` se careacas` – abia apoi put\nd s` \n-ceap` [i meciul, pentru supor-terii de fotbal.

Cronic` a lu’ {tefan a Petrei

De cånd a \nceput r`fuiala dintreB`sescu [i Patriciu, scuze, T`ri-ceanu, s-a lansat o mod` a parti-zanatelor. Cum te-ntorci [i cumte-nvår]i, dai fie de \nver[una]iacuzatori ai dictatorului B`sescu,fie de sus]in`tori ai lupt`toruluianticorup]ie B`sescu. |n ce m`prive[te, pån` s` apuc s` optezpentru vreuna dintre paradigme,m-am trezit \mpins \n prima ca-tegorie chiar de jupånul \n ces-tiune. Eram, car’ va s` zic`, partea unui grup de pres` manipulatde un grup de interese de natur`patrician`, drept care am fostsupus controlului la conturi caun sp`l`tor de bani de rånd.Asta dup` ce \n Academia Ca]a-vencu s-a scris despre ElenaUdrea c` ar fi practicat traficul deinfluen]` \n favoarea Coco[eluluidånsei. Ei bine, uite c` n-am sàccept aceast` \nregimentare [i

am s`-mi respect dreptul la op]iunecontra naturii: \n ciuda prezum]iilorpreziden]iale, eu nu m` pot pozi]io-na, ca ziarist, la nivelul meschin alpropriilor mele interese. Pot faceabstrac]ie de ele \n favoarea citi-torului, a[a cum pre[edintele nureu[e[te, \n favoarea aleg`torilor.A[a se face c`, iat`, am libertatea s`descop`r nu nuan]e ale conflictuluiB`sescu-T`riceanu, ci mult mai in-time \ncìer`ri ale lui B`sescu cusine \nsu[i. Imaginea acestui conflictinterior mi-a fost revelat` de ati-tudinea pre[edintelui fa]` de dou`probleme fierbin]i pentru noi: co-rup]ia [i securitatea. Corup]ia ([i,implicit, reforma Justi]iei) a fost ata-cat` mai ferm decåt de orice prede-cesor. Iar cånd spun predecesor, num` pot gåndi decåt la Emil Constan-tinescu, pentru c` ceilal]i – Iliescu [iN`stase – n-au f`cut decåt s` cree-ze problema. Deci, fa]` de Emil,

oricåt i-ar enerva pe amåndoi com-para]ia, Traian a fost infinit mai ho-t`råt. El a \nceput prin a crea obre[` f`r` precedent \n istoria re-cent`: a numit un ministru al Jus-ti]iei care nu avea dependen]e fa]`de nici un partid. Deci nici fa]` devreun sponsor. Cu alte cuvinte, Mo-nica Macovei a primit mån` liber`s` rezolve cea mai dur` problem` aRomåniei – impunitatea marilorcorup]i. {i Monica a f`cut ceea ce acrezut ea c` e mai bine, \n condi]iile\n care Uniunea European` urladup` cåteva dosare de pe[ti mari,iar poporul gemea de s`r`cie laumbra unei bande de lichele nunumai corupte, ci [i arogante [i cumulte case. Copilul reformei Maco-vei este DNA-ul, o institu]ie f`r`Dumnezeu, care a \nceput s` lu-creze \mpotriva cutumelor auto-htone, adic` f`r` filtrul politic. Dreptcare a [i declan[at furia celor viza]i,

imunii din Parlament. |n acela[itimp, B`sescu a fost provocat, \ndiferite situa]ii, s` se pronun]e \nproblema fostei Securit`]i. O prim`dat`, \n campania electoral`, \naintede a fi fost ales. Atunci a promis c`dosarele Securit`]ii vor fi deschise.Dup` ce s-a \nc`l]at cu boto[eii depre[edinte, [i-a pierdut elanul. Afost, de exemplu, de acord cuTimofte [i Oni[oru – care, \n calitatede director CNSAS, s-a dovedit a fiactual colaborator al fostei Securit`]iCNSAS – ca SRI-ul s` predea doar oparte (8 kilometri de arhiv` din to-talul de 12) dintre dosare. Mai apoin-a protestat cånd Timofte [iOni[oru au mimat selec]ia restuluide dosare. Acum, l-a propus dinpartea Cotroceniului, ca membruCNSAS, pe Drago[ Petrescu, istoricreclamat de colegii din InstitutulRomån de Istorie Recent` c` ar fiboicotat demascarea ofi]erilor de

Securitate. Aici se cuvine s`facem o precizare. Corup]ia, \nRomånia, s-a n`scut [i dezvoltatpe cernoziomul rela]iilor fo[tilorofi]eri de Securitate [i nomencla-turi[ti. Cel mai bun argumentpentru aceast` teorie este topulcelor 300 de oameni boga]i, \ntrecare doar cå]iva n-au avut rapor-turi de serviciu cu fosta Securi-tate. Or, cånd pe de o parte atacicorup]ia pe bune cu reforma Ma-covei [i cu procurorul Morar, iarpe de alt` parte boicotezi decon-spirarea re]elelor de corup]i,l`såndu-l pe Timofte \n func]iesau promovåndu-l pe Drago[ Pe-trescu \n CNSAS, ceva nu e \nregul` cu bibilica pre[edintelui.Singura ipotez` viabil` ar r`månec` B`sescu este mai pu]in coruptdecåt e securist.

Mircea TOMA

contraeditorialB`sescu \l va da \n gåt pe B`sescu– indexul altor evenimente –

Furt cu gust tamarUn pu[ti de 18 ani din Arad [i-a je-fuit propria m`tu[`, fur\ndu-i biju-teriile. Presa a speculat c` adoles-centul s-a inspirat din cazul m`tu[iiTamara, \ns` nu e chiar a[a. Dac`N`stase ar fi furat bijuteriile m`tu[iisale, nu le-ar fi v\ndut direct, le-ar fipurtat un pic \nainte.

C`pitan la 15 ani \nchisoareUn c`pitan romån, g`sit bùt la bor-dul navei sale, a fost condamnat la\nchisoare de autorit`]ile britanicedup` ce nava pe care o pilota ae[uat \n Canalul M\necii. Dar ce-auavut englezii cu bietul om? A ador-mit la timon` [i a e[uat pe con-trasens? Ce mi se mai pare intere-sant aici e c`, la viteza cu care mergvapoarele, dac` ar exista emisiuneaReflec]ii maritime, nimeni n-ar puteas` spun` „Unde v` gr`bea]i, dom-nule c`pitan?“.

Unde nu-i captur`,vai de picioarePe aeroportul din Timi[oara a fostf`cut` o captur` de un kilogram decocain`, ascuns de ni[te cet`]enichilieni \n 15 crose de golf. Pì, cums` nu fie suspec]i ni[te chilieni cucrose de golf? Ce s` fac` chilienii cucrose? Dac` aveau ni[te p`s`riflamingo \mpìate cu care spuneauc` joac` golf, erau mai credibili.

6 Bufeet underSenatorii \[i vor amenaja un bufet la9 metri sub p`m\nt, la serviciu, undes` m`n\nce. Deci senatorii no[tri au\nceput s` m`n\nce sub p`m\nt. Dinpunctul `sta de vedere seam`n` cuni[te r\me, cu diferen]a c` r\meles\nt mai curate [i nu au ochi pentruma[ini scumpe.

Discurs la seralUn elev din Bacù care s-a clasat pelocul doi \n clasamentul na]ional alunui concurs interna]ional de limbaenglez` a fost invitat la PalatulBuckingham s` ]in` un discurs \nlimba englez`, \ns` statul nu vrea s`\i pl`teasc` deplasarea. Pì, normalc` nu vrea. Dac` discursul copiluluicon]inea informa]ii despre rolulstrategic, geopolitic al Romåniei,evolu]ia ultimelor eforturi anti-corup]ie [i Axa Washington-Londra-Bucure[ti, i-ar fi pl`tit [i diurn`, [iconsilier`, chiar dac` nu [tia preabine engleza.

Ciuperci combustibilePrahoveanul Iustin Capra a inventato ma[in` care consum` \n mediecam un litru de combustibil la sutade kilometri. Felicit`m eforturile pra-hoveanului, dar, din p`cate, se [tiec` ma[ina ideal` pentru romåni nu eaia care consum`, ci aia care pro-duce, fur` sau car` combustibil.

Cronicarul Grigore dup` Ureche

Avem o ]ar`. Cum proced`m?

ý Românii au trecut oficialla ora de var`. A]i auzit, dom’manager general? E deja var`!Deci, putem s` cerem s` ni sedea concediu de var`. Eu vreaus`-mi iau acum dou` s`pt`m\nis` m` duc la munte unde, dacàm noroc, mai prind pu]in` z`-pad`… Dup` aia vine Pa[tele,deci c\teva zile o s` merg la]ar`… Imediat e 1 Mai, deci iar

liber – merg la Vama Veche. {idup` aceea vine luna iulie, c\ndtot angajatul trebuie s` aib`concediu s` mearg` la mare.

ý Antonie Iorgovan a fostexclus din PSD filiala Cara[-Se-verin din cauza unor declara]iideplasate pe care le-a f`cut \nultima perioad`. Dac` ]inemcont c` d\nsului i se mai spune[i „tat`l ho]ilor“, atunci ne este

team` ca, dup` acest divor], Ior-govan nu cumva s` fie obligats` pl`teasc` pensie alimentar`PSD-ului care, a[a cum se [tie,este mama lor.

Str`buna Vestire

Ve[ti bune

Ora de iarn` nu-i ca ora de var`

{tii de ce pl\nge Chitaaaaruuu...S`pt`m\na romånilor

V`z\nd c` Gigi Becali s-a descurcat bine-mersicu terenurile de la Armat`, Alecu Chitaru a vrut s` dea [i el o ]eap` statului. {i atunci l-a \njunghiat pe directorul Agen]iei Domeniilor Statului.

...Numele: Chitaru.Deci, buletin, seria, num`ru’...

a[a... {i vre]i s` intra]i \n audien]`la domnu’ pre[edinte B`sescu... Bun!

Arme albe ave]i asupra dumneavoastr`?Da? O b\t` de baseball, un cu]it [i

dou` s`bii ninja? Bine... Atunciintra]i, c` v` v`d om serios cu

geac` de piele!

Catavencu 29 03 2006

Documents

Transcript of Catavencu 29 03 2006