Realizarea unei Case de Vacanta cu Finisaje Moderne

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Facultatea de Construcii Civile Industriale i Agricole

Student: Master: CUPRINS:

Noi tehnoligii de constructii.pag.3Case de vacanta pe structura de lemn...pag.7Plansee..pag.12Bariera anti-vaporipag.14Lemnul ca material de constructiepag.16Elemente de constructie din lemn.pag.18Masuri de protectie a constructiilor din lemn...pag.19Anexe si pozepag.20Bibliografiepag.212.NOI TEHNOLOGII DE CONSTRUCTII.

Potrivit cerinei securitatea la incendiu, construciile trebuie s fie proiectate i executate astfel nct, n cazul izbucnirii unui incendiu n faza de utilizare a acestora, s se asigure:

-stabilitatea la foc a construciei pentru o perioad determinat;

-protecia i evacuarea utilizatorilor, innd seama de destinaia construciei;

-limitarea pierderilor de bunuri.Cauzele degradrii elementelor de construcie din lemn sunt:

-apariia crpturilor datorit fenomenului de contracie i dilatare;

-fenomenele de putrezire;

-atacul insectelor;

-deformaii excesive i slbirea elementelor de mbinare;

-comportarea la temperaturi ridicate i la foc;

-comportarea la aciunea agenilor chimici.Protecia lemnului sub aciunea focului se realizeaz prin tratarea cu substane denumite ignifuge, care au scopul de a mri rezistena materialelor lemnoase la ardere. Prin natura organic, aceste materiale (lemnul i produsele din lemn) fac parte din categoria substanelor combustibile i prin ignifugare nu pierd total aceast proprietate.

Tratarea lemnului cu substane ignifuge conduce la o ntrziere a aprinderii, iar dup aprindere, stingerea ct mai rapid a jarului. Efectul de ntrziere a procesului de ardere este limitat i conduce n practic la prelungirea timpului necesar pentru producerea incendiului, fcnd posibil luarea msurilor de stingere.Tipuri de fundaii:Fundaia casei din lemn tip pahar este realizat pn la adncimea de nghe, urmat de placa armat sau dublu armat de 10 cm. Avnd n vedere c ncrcarea fundaiei pentru o cas pe structur de lemn este de 4 ori mai mic dect ncrcarea pentru o cas tradiional, se recomand pentru cas, o fundaie redus, costurile acesteia reducndu-se cu pn la 25%.

O fundaie continu pn la adncimea de nghe cu o talp de 50X50 cm, urmat de cuzinei armai cu armatur realizat din plas sudat 6 mm aezat vertical i care se nchide cu o grind armat de 25X25 cm. Elevaia n lime, de 30 cm, se nchide cu plac armata de 10 cm. 3.Peretii caselor de lemn reprezint principalele elemente de rezisten i stabilitate ale construciei, care asigur preluarea sarcinilor verticale din greutatea planeelor i a arpantei, precum i a sarcinilor orizontale din seism, vnt i transmit aceste ncrcri fundaiei.Structur perei exteriori case de lemn:

1- placaj exterior;

2- structur de rezisten din lemn (50 - 150 mm)

3- vat mineral 50 mm, 100 mm sau 150 mm grosime;

4- barier de vapori (folie PE);

5-placaj interior.

Perei din panouri izolante tip sandwich.

Structura pereilor din panouri tip sandwich se realizeaz din dulapi din rinoase cu grosimea de 60 mm asamblai n cadre spaiale modulare. Asamblarea lor se face cu ajutorul uruburilor.

Spre deosebire de alte structuri, peretele de tip sandwich include pe lng structura de rezisten i stratul de izolaie, bariera de vapori, traseele instalaiilor, precum i straturile interioare i exterioare de finisaj.

Ca i n cazul pereilor de crmid sau beton, pereii caselor din lemn se pot finisa cu aproape orice tip de finisaj.

4.Planeele caselor de lemn.

De curnd s-a lansat pe piaa romneasc grinzile cu zbrele din lemn cu conectori metalici de tip multicui Posi-Strut, pentru planeele prefabricate.

Planeul din lemn tip grind cu zbrele este cel mai inteligent sistem de planeu, att pentru casele din lemn, ct i pentru casele de zidrie. Elasticitatea sporit, mrete rezistena la cutremur a caselor din lemn.

Grinzile Posi-Strut sunt un sistem deschis cu zbrele. Aceasta nseamn c grinda are o talp superioar i una inferioar conectate cu zbrele metalice uoare. Se economisete astfel materialul din mijlocul grinzii, unde din punct de vedere structural nu este necesar. SHAPE \* MERGEFORMAT

Deoarece grinzile Posi-Strut sunt calculate individual sunt luate n considerare toate elementele care interacioneaz cu planeul, precum instalaiile, scrile, golurile, courile de fum, etc. Golurile de scar sau alte goluri sunt deja realizate. Folosind grinzi Posi-Strut avei libertatea de a monta instalaiile n planeu n orice direcie.

Electricianul sau instalatorul pur i simplu amplaseaz componentele instalaiilor unde este necesar, fr s fie nevoii sa fac nici o gaur sau sprtur n beton. 5.

Deci, riscul de a face greeli costisitoare, prin crearea unor goluri n locuri nepotrivite care deterioreaz integritatea structural a grinzilor, este redus foarte mult.

Avantajele i dezavantajele caselor din lemn

Lemnul este de aproximativ 6 ori mai izolant dect crmida i de aproximativ 15 ori mai izolant dect betonul, fapt care conduce la economii de nclzire importante.

Din punct de vedere al comportrii la cutremur, principiul de transmitere al greutii caselor de lemn este acelai cu al structurilor din cadre, cu diferena c materialul folosit este lemnul, care este mult mai elastic comparativ cu celelate materialele de construcii clasice. Acest fapt, mpreun cu greutatea proprie redus permite construciilor executate pe structur de lemn s reziste la seisme cu magnitudine de peste 8 grade pe scara Richter.

Totui n cazul nefericit dac se prbuete o cas din lemn, creeaz mult mai multe goluri de aer, adic de supravieuire fa de o cas din BCA.

O cas din lemn este mai ieftin, uneori aproape la jumtate, dar ntreinerea ei n timp este mai pretenioas. O cas de crmid este mai trainic i rezistent la incendii, dar n ea iarna este mai rece i vara mai cald dect ntr-o cas din lemn.Avantajele caselor din lemn:

- sunt mai ieftine cu 30-40% dect cele din crmid; materialele folosite sunt mai ieftine;

- se execut rapid, ntr-o lun, maximum trei luni;

- sunt flexibile i uoare i nu sunt periculoase n caz de cutremur;

- sunt bune izolatoare termic, vara fiind mai rcoroase, iar iarna mai clduroase; pierderile de cldur au fost calculate de specialiti ca fiind cu 30-40% mai mici dect la casele din crmid;

- spaiul interior poate fi uor compartimentat sau modificat;

- strinii spun c sunt mai sntoase, lemnul este un element natural, ecologic. ntr-o cas din zidrie poate apare igrasia, condensul. Se spune c o cas de lemn "respir" i nu sufer din cauza vaporilor.

Dezavantajele caselor din lemn:

-triesc" mai puin dect cele din crmid; constructorii apreciaz c durata de via a unei case din panouri de lemn este cu 20-30% mai scurt dect a uneia din crmid;

- nu asigur o izolare fonic perfect;

- ntreinerea n timp este migloas i necesit bani;

- nu pot fi prea nalte; o cas de lemn nu trebuie s aib mai mult de dou etaje.

6.CASE DE VACANTA PE

STRUCTUR DE LEMN

Facilitile deschise turismului dar i plecrile masive de muncitori constructori n strintate au dus la constatri surprinztoare pentru cei mai muli: marea majoritate a americanilor (82% spun statisticile) locuiesc n case pe structur de lemn, n apropierea marilor orae germane se construiesc adevrate cartiere de case pe structur de lemn cu un etaj mansardat , staiunile montane cele mai celebre din Elveia i Frana se extind aproape exclusiv cu case pe structur de lemn.

Resursele mari de lemn de care dispune Romnia dar i deschiderea larg spre occident din ultimii ani au contribuit la apariia pe piaa romneasc a numeroase materiale moderne complementare structurilor din lemn. Att ca aspect exterior ct i la finisajele interioare, casa modern pe structur de lemn practic nu se deosebete cu nimic de o cas, s-i spunem tradiional - din crmid. Evident, daca nu dorim s accentum aspectul rustic sau de vacan, prin finisaje din lemn.

Fr ndoial c lemnul posed caracteristici mai favorabile n privina relaiei cu mediul nconjurtor dect orice alt material de construcie. Produsele din lemn consum relativ puin energie n procesul de fabricaie i acest proces este puin poluant. Important este c lemnul se prezint ca un material inerent regenerabil i nu prezint probleme de reciclare. Casele pe structur de lemn consum puin energie pe durata de exploatare iar consumul redus de energie pentru nclzirea incintelor se reflect i n emisia redus de CO2 n atmosfer.

Nu este nici o ndoial c i costurile de investiie pentru o cas pe structur de lemn, cel puin n ara noastr, sunt mult mai reduse (20-30% fa de o cas din crmid). i atunci, cum se explic reticena romnilor n a folosi cu precdere lemnul ca material de structur pentru casele familiale? Care sunt argumentele potrivnice, care sunt ntrebrile care l frmnt pe orice investitor sau simplu cetean ce viseaz la altceva dect la blocurile cenuii n care trim cei mai muli dintre noi?

Aceste case pe structur de lemn, sunt mai fragile? Au o durat de via limitat?Nici pomeneal! n America de Nord sunt case pe structur de lemn nc funcionale, cu o vechime atestat de pe la nceputul secolului 17 iar mai aproape de noi, n regiunea Colmar din Frana (Chalets & Maisons Bois), sunt case pe structur de lemn cu o vechime mai mare de 500 de ani. i s nu uitm ct a progresat industria substanelor de tratare a lemnului i varietatea deosebit de tratamente la ndemna oricui.

7.

Prinderile elementelor se fac acum cu cuie speciale cu ncletare chimic iar mbinrile spaiale se dubleaz cu piese metalice specializate care asigur o conlucrare spaial deosebit, aceste case fiind capabile s se comporte excelent la cutremure de gradul 7-8 pe scara Richter, unde orice cas din crmid va fisura.

Structura este realizat ca un sistem spaial de cadre elastice, nu sunt concentraii de eforturi iar ansamblul este omogen i echilibrat. Dei foarte uor, lemnul este unul dintre materialele cele mai solide. Cu o singura condiie : proiectarea i executia trebuie fcute profesional i n cunotin de cauz, o astfel de cas nu nlocuiete crmida sau BCA-ul cu lemn ci necesit un alt mod de a gndi casa ca ansamblu dar i fiecare element n parte.

Constituie focul un pericol iminent?n Frana de exemplu, ar cu o legislaie foarte complet i sever (celebrele norme Feu"), casele pe structur de lemn sunt incluse n aceiai clas de exigen la foc cu casele din crmid sau alte materiale de zidrie. Companiile de asigurri confirm c statistic nu se constat incendii mai frecvente la casele pe structur de lemn. S-a constatat c n cazul unui incendiu, problemele apar la mobilier, mochete sau perdele care se aprind primele dar niciodat la perei. La poliele de asigurare pentru responsabilitatea civil la incendiu , calculul primelor de asigurare este acelai pentru toate casele individuale nou construite, indiferent de material.

Menionm c sistemul pe care l propune APROCOR are structura de rezisten din lemn placat cu diverse materiale de nchidere, OSB (Oriented Strand Board) este socotit neinflamabil iar la interior, plcile din gips-carton au un coeficient de transfer termic redus i conin preponderent ipsos care are ca element constitutiv apa n proporie de 20% iar aceasta devine liber n timpul incendiului. Lemnul este obinuit tratat prin imersie sau prin vaacum i imersie i aprat de plci rezistente la foc, el rmnnd aparent numai la parapeii balcoanelor, scri sau eventual la tmplria uilor si ferestrelor.

n cazul n care focul ajunge totui la structura din lemn, s-a constatat c lemnul atins de flacr este bine protejat de un strat de crbune ce se formeaz la suprafa, bun izolator un timp satisfctor.

n TEST-ul anual efectat de prestigioasa revista germana HAUSBAU, casele pe structur de lemn cu tratamente standard se ncadreaz n aceiai clas de rezisten la foc cu cele din crmid (F 30 B) iar cele la care lemnul este tratat special ajungnd la F 60 i chiar F 90. Indicativul 30...90 arat timpul n minute pn cnd componentele casei i pierd capacitatea portant n cazul unui incendiu.

8.Am vrea s subliniem c aceste tratamente sunt accesibile n Romnia ba mai mult, n cadrul Asociaiei noastre avem i o firm specializat care ofer soluiile cele mai performante pentru lemn pe plan mondial i pot ridica rezistena la foc la peste F 120, de neatins pentru orice alt sistem de construcie.

Folosirea lemnului in construcii accentueaz exploatarea neraional a pdurilor?Rezervele forestiere ale Uniunii Europene cresc anual cu 392 milioane de metri cubi iar din acestea numai 272 sunt recoltate. Restul rmne pe loc. Se recolteaz deci mult mai puin dect ofer natura i astfel, n fiecare an, suprafaa pdurilor europene crete cu 60.000 de hectare.

ntr-un lemn de rinoase, carbonul reprezint 50% din greutate i acest lemn stocheaz mai mult de 250 Kg de CO2 pe metru cub. Acest stocaj natural de gaz are ca efect ncetinirea distrugerii stratului de ozon i implicit a nclzirii planetei. Dac arborii, generatori de oxigen n perioada lor de cretere, sunt lsai s moar i s putrezeasc n pdure, CO2-ul pe care l conin este eliberat n atmosfer. Din contra, dac lemnul acestora este utilizat pentru construirea de case, CO2-ul rmne stocat.. Dup Atlanbois (conform Anuarului Chalets & Maisons Bois), construirea unei case pe structur de lemn neutralizeaz cinci ani de emisiuni de CO2 ale unui automobil mediu...

Dup 1995, legile europene pentru calitatea aerului recomand s se consume ct mai mult lemn posibil n construcii! i menioneaz c lemnul este o materie prim natural, curat i practic inepuizabil care protejeaz mediul unde este utilizat. Fabricarea elementelor din lemn consum puin energie i nu creeaz deeuri poluante". Poate prea paradoxal : ecologitii recomand creterea consumului de lemn, dar n construcii !

Principalul avantaj la ridicarea unei case din lemn este durata de constructie a acesteia. Ridicarea scheletului din lemn dureaza doua saptamani, o saptamana dureaza invelirea casei si finisajele, iar daca se lucreaza repede si la fundatie, o casa de 100 de metri patrati construiti poate fi data in folosinta cam intr-o luna. Un alt avantaj ar fi acela ca o locuinta din lemn se incalzeste mult mai repede.

Evident, nu putem uita pretul. Pretul unei astfel de constructii, in functie de varianta aleasa, casa de vacanta sau de locuit, incepe de la 100-110 euro pentru metrul patrat construit si poate ajunge pana la 185 de euro/mpc.

Preturile nu includ fundatia, acoperisul sau finisajele. Din estimari, cu fundatie, cu utilitati, cu tot ce trebuie, pretul unei case la cheie creste cu inca 100 de euro pentru metrul patrat construit, adica pretul va oscila intre 200-285 de euro metrul patrat.

9.Un pret mediu poate fi considerat 250 de euro/mpc. De asemenea, cumparatorul va trebui sa scoata din buzunar bani pentru transportarea scheletului de lemn de la fabrica la locul de montaj.

Un ultim avantaj, potrivit specialistilor, pentru acei care vor sa isi cumpere o casa de lemn este elasticitatea acestui material, care nu permite aparitia fisurilor in pereti, amortizeaza vibratiile si absoarbe undele seismice.

nul dintre dezavantajele cumpararii unei case din lemn este faptul ca podelele trebuie oarecum izolate fonic.

asele din busteni sunt cunoscute drept locuinte prestigioase, ecologice si sanatoase. Acestea reprezinta constructii solide si durabile.Urmele de rasina care raman in compozitia bustenilor au impact benefic asupra sistemului respirator al celor care locuiesc in astfel de amenajari. Culoarea calda si naturala a lemnului influenteaza pozitiv starea de spirit, calmeaza sistemul nervos si creaza un mediu placut de locuit.Cheresteaua este materialul de baza folosit in contructia acestor case. Cheresteaua este un material natural, ecologic, care nu dauneaza sanatatii omului. Este, de altfel, si una dintre cele mai vechi materiale de constructii.Bustenii mentin un echilibru al umiditatii din casa, astfel ca daca aceasta creste, peretii incep sa o absoarba. Daca mediul devine prea uscat, atunci lemnul va aduce umezeala retinuta inapoi. Astfel, umiditatea din interiorul unei case din busteni este aceeasi ca cea de afara. Contrar altor tipuri de case, aerul din casele de lemn nu devine nicioadata uscat. Proprietatea lemnului de a retine si reda umiditatea, ajuta la mentinerea unei temperature optime a camerei.Bustenii din alcatuirea casei respira astfel ca nu exista nevoia unui sistem de aer conditionat, in casa existand deja un sistem de ventilatie natural.Nu exista praf in casele din busteni. Propritatile electrostatice ale lemnului nu permit formarea si acumularea prafului in camere.Acesta este un alt avantaj al acestor case, ele fiind recomandate personelor care sufera de alergii.Lemnul este un material de constructii durabil. Realizate in mod corect acestea pot dura si secole. In Siberia si unele tari scandinave exista case din lemn vechi de peste 600 de ani, in perfecta stare de conservare. Realizate prin metode moderne, durata de viata a acestora poate creste considerabil.Peretii din lemn au proprietati izolatoare. In Siberia, unde temperaturile pot ajunge la 40 C pe timpul iernii, nu de mult, oamenii locuiau in case lemn construite in busteni cu o grosime de 25-30 cm. Un perete de asemenea grosime are o capacitate de izolare a caldurii egala cu cea a unui perete de beton. Peretii de lemn mentin caldura si o distribuie treptat in toata casa. 10. Astfel, temperatura unui perete este asemanatoare cu temperature camerei. Acest fapt, creeaza conditii de comfort in astfel de case.Lemnul uscat este un bun izolator al sunetului. Propietatile fizice ale acestuia asigura o buna absorbtie a sunetului si previn distributia acestuia.astfel, compartimentele interiare ale lemnului asigura raspandirea zgomotului. Lemnul este cunoscut si datorita propietatii sale de a absorbi si minimaliza vibratiile.

- sunt flexibile i uoare i nu sunt periculoase n caz de cutremur;- sunt bune izolatoare termic, vara fiind mai rcoroase, iar iarna mai clduroase; pierderile de cldur au fost calculate de specialiti ca fiind cu 30-40% mai mici dect la casele din crmid; popoarele nordice prefer aceast tehnologie, ceea ce demonstreaz c ele sunt eficiente n lupta cu temperaturile foarte sczute; casele norvegiene i suedeze sunt realizate dup metoda sandvi;- spaiul interior poate fi uor compartimentat sau modificat; fiind case uoare, nu necesit prea muli stlpi de susinere, ceea ce face ca spaiul interior s fie uor de modelat. nu sunt pretenioase n ceea ce privete tipul terenului pe care pot fi amplasate; fiind uoare, casele din lemn pot fi construite i pe terenuri slabe sau nisipoase;instalaiile pot fi ascunse n perei; pereii fiind prefabricai, iar casele de lemn fiind construite de regul dup proiecte tip, se poate prevedea traseul firelor de cablu sau a conductelor de utilitati.

11.PLANSEECasele construite pe structura din lemn se particularizeaza prin exceptionale calitati termo si fonoizolatoare ale planseelor. Stratul izolator de vata minerala sau polistiren expandat regleaza transferurile de caldura pe verticala si amortizeaza foarte eficient chiar si zgomotele cele mai stanjenitoare (calcatura unor pantofi cu toc inalt, tropaitul copiilor, caderea unui obiect greu).

Spre deosebire de planseele de beton, cele ce fac parte din structura orizontala de rezistenta a caselor din lemn pot primi cu mai multa usurinta si cheltuieli mai reduse, finisaje variate si spectaculoase. Grinzile structurii pot fi lasate la vedere, efectul estetic fiind garantat. Ele pot fi acoperite in totalitate prin placare cu lambriu sau gips - carton.

Golul de aer dintre grinzi va constitui un element izolator suplimentar.

Un planseu bine executat, conform detaliilor din proiectul de structura, este tot atat de rezistent din acest punct de vedere ca si unul de beton armat.

Pentru plansee, peste panourile de pereti se aseaza, de regula, dulapi orizontali de 20/5 cm, la interax de 40 - 50 cm, care constituie elementul de rezistenta al planseelor. Peste acesta se aseaza straturile care formeaza pardoseala camerelor (in primul rand termoizolatia). La deschideri mai mari de 6 m se pot utiliza subgrinzi avand sectiunea de 200 x 200 mm.

Optional, in locul grinzilor masive se pot folosi grinzi lamelare, lipite multistrat. Planseele se pot realiza in mai multe moduri constructive:

a. plansee cu grinzi din lemn dispuse la distante reduse (40 - 60 cm) care se reazema pe scheletul portant din lemn;

b. plansee cu grinzi din inima plina realizate din placaj si incleiate. Aceste tipuri de grinzi dau posibilitatea de modulare astfel incat sa se poata acoperi deschideri si forme diverse in plan ale constructiei;

c. planseele cu ferme din lemn realizate cu zabrele metalice sau din lemn. 12.Aceasta solutie da posibilitatea unei montari simple pe santier, fara a folosi utilaje de ridicare, iar pozitionarea conductelor pentru instalatii se poate face in inaltimea grinzilor prin golurile existente;

d. in cazul etajelor mansardate, talpile inferioare ale fermelor de acoperis constituie grinzile de planseu peste etaj.

In toate cazurile, termoizolatia si fonoizolatia la nivelul planseului se realizeaza cu saltele de vata minerala sau polistiren cu densitate mare.

La partea interioara se executa finisajul tavanului alcatuit din placi de gips carton sau lambriuri din lemn, montate prin intermediul unui caroiaj de sipci.

La partea superioara, pentru imbunatatirea comportarii structurii de rezistenta a caselor din lemn la solicitari seismice sau la solicitari de vant cu intensitate mare, grinzile planseelor se vor placa cu placi fibrolemnoase tip OSB sau cu doua randuri de scanduri dispuse incrucisat la 45 de grade.

Fixarea placilor fibrolemnoase sau a scandurilor pe grinzile de planseu se realizeaza cu cuie si holzsuruburi, iar fixarea grinzilor de scheletul portant din lemn se face cu piese metalice speciale. Pentru o preluare cat mai eficienta a eforturilor de lunecare in plan orizontal, placile fibrolemnoase sau scandurile trebuie sa fie prelucrate pe cant in sistem lamba si uluc.

Daca se doreste un montaj rapid si se dispune de utilaje de ridicare a planseelor se pot realiza module prefabricate asemeni panourilor de pereti: cu termoizolatie, placare de rezistenta din placi OSB sau scanduri incrucisate, finisaje.

13.BARIERA ANTI VAPORIAre rolul de minimaliza efectele umiditatii. Exista trei modalitati prin care umiditatea ataca constructia:

-difuzia: umiditatea migreaza dintr-o zona cu umiditate crescuta intr-o zona cu umiditate redusa. Acest fenomen face ca fenomenul sa se extinda in scurt timp in zone intinse ale constructiei. Bariera anti-vapori face ca difuzia umiditatii sa fie redusa sau chiar sa fie eliminata;

- acumularile si scaparile de aer din constructii genereaza spatii in care se acumuleaza umiditate in exces in cavitatile din pereti si in eventualele imperfectiuni ale structurii. Bariera antivapori creeaza un start izolator care diminueaza substantial aceste efecte.

- patrunderea ploii: afecteaza structura izolatoare a casei. Bariera anti-vapori este utilizata pentru a preveni infiltratiile generate de actiunile ploii.

Intresul pentru cresterea eficientei termice a locuintei a facut ca tehnologiile dezvoltate pe aceasta linie sa determine scaderea infiltratiilor de aer si implicit a umiditatii, fapt care genereaza cresterea coeficientului termic al constructiei. Umiditatea care patrunde in cladire, in special prin zonele de intersectie ale structurilor genereaza condens, determina ulterior aparitia igrasiei si mucegaiului care au un efect distructiv asupra cladirii. Barierele anti-vapori bine realizate reduc aprope la zero riscurile aparitiei umiditatii in nou constructie.

Nivelul de umiditate al aerului defineste umiditatea relativa a constructiei. O umiditate relativa de 100% indica faptul ca aerul contine o mare cantitate de vapori fapt care poate influenta negative temperatura din incinta. O umiditate relativa situata intre 30 si 50% este optima pentru un grad de confort normal.

Aerul cald poate transporta mai multa umiditate decat aerul rece. Umiditatea difuzata de caldura umezeste structurile constructiei pana la nivelul in care acestea nu mai pot retine cantitatea de vapori suplimentara, moment in care apar problemele legate de igrasie si mucegai. Cand aerul cald intra in contact cu suprafete reci, vaporii de aer se condenseaza iar picaturile de lichid se depoziteaza pe respectivele structuri. In zonele cu variatii climatice, condensul apare de regula in perioada lunilor reci.

14.De asemenea, aerul cald generat in interiorul cladirilor se strecoara prin defectele din structura cladirilor formand zone in care se depoziteaza umiditatea, care se difuzeaza ulterior spre zonele mai putin umede. Acumularea acesteia in exces poate dauna foarte mult constructiei.

Pentru izolarea peretilor si acoperisului contra infiltrariii umiditatii se folosesc bariere anti-vapori realizate, de regula, din folii de polietilena sau folii de aluminiu montate intr-o structura continua, etansa, care previne realizarea scurgerilor de aer si difuzia vaporilor de apa in interiorul constructiei. Cel mai utilizat material pentru realizarea barierei de vapori pentru pereti din structuri prefabricate din lemn este folia de polietilena continua cu grosimea de 0.15 mm.

Infiltrarile determinate de ploaie sunt minimalizate de finisajele exterioare eficiente care impiedica aparitia fenomenului. Deoarece lemnul folosit la realizarea structurilor de baza are un grad scazut de umiditate, in combinatie cu bariera interna anti-vapori si finisajele exterioare anti-umiditate, exista sanse reduse ca in interiorul structurii peretilor sau acoperisului sa se formeze acumulari de umiditate care sa afecteze stabilitatea termica a constructiei.

Bariera anti-vapori este o membrana care restrictioneaza migrarea umiditatii prin difuzie din zone cu un grad inalt de umiditate. Bariera de vapori trebuie instalata in apropierea partii incalzite a peretilor pentru a nu genera condesarea vaporilor de apa pe partea rece a structurii. Zonele dintr-o construtie in care apar probleme de umiditate. Exista mai multe zone in care umiditatea poate provoca probleme pentru o constructie.

Ferestrele. Condensul care se instaleaza in jurul ferestrelor este determinat de scaparile de aer care apar datorita unor probleme de constructie. Problemele de condens pot fi rezolvate prin cresterea eficientei termice a ferestrei, reducerea pierderilor de aer din jurul ferestrei printr-o etansare cat mai buna, realizarea unei incalziri suplimentare a zonei, montarea unei bariere tip termopan.

Zonele de intersectie ale peretilor si tavanului. Aceste intersectii sunt principalele generatoare de umiditate, putand afecta structura peretilor si generand scaderea coeficientului termic si scaderea substantiala a confortului din locuinte. O buna bariera anti - vapori poate diminua in mare masura eventualele neajunsuri.

Mansarda si plafonul. Scaparile de aer din mansarda si condensul care apar ulterior pot afecta structura generala a cladirii. O buna izolatie exterioara, o ventilatie eficienta si o bariera anti-vapori pot inlatura aceste neajunsuri.

15.LEMNUL CA MATERIAL DE CONTRUCTIE

n construcii, lemnul se foloseste ca structur de rezisten la acoperiuri, pentru finisaje, la tmplarii, pentru structuri de rezisten la pardoseli, placaje, cofraje etc.

Arborii din care se obine lemnul pentru construcii se impart n dou grupe: rainoase (bradul, molidul, pinul, tisa etc.) i foioase (stejarul, fagul, plopul, nucul, salcia etc.).

Lemnul are ca principali compui chimici: celuloza, lignina i hemiceluloza, iar secundari: uleiuri vegetale, rini, acizi volatili, tanini, sruri minerale, colorani naturali etc.

Celuloza face parte din cadrul polizaharidelor, fiind un compus macromolecular, cu structur fibroas insolubil n ap, prin nclzire nu se topeste, ci se descompune, iar fr aer se carbonizeaz, ea constituind scheletul de rezisten al membranei celulare.

Lignina este un compus macromolecular, amorf, aromatic ce umple spaiile din jurul fibrelor, marind rezistena mecanic a lemnului.

Apa se gaseste n lemn sub form de ap absorbit i ap liber. Apa legat prin absorbie (apa de higroscopicitate) i apa liber constituie, impreun, umiditatea lemnului, care se exprim sub form de umiditate absoluta sau de umiditate relativ.

Avantajele lemnului folosit ca material de construcie:

coeficient de calitate ridicat;

coeficient de dilatare liniar mic;

se prelucreaz uor;

se poate folosi n orice anotimp.

Dezavantajele folosirii lemnului:

prezint defecte de structur ca: noduri, crpturi, guri de insecte etc.;

prin debitarea butenilor materialul lemons este limitat ca lungime i seciune;

este un material putrescibil i inflamabil etc.

Folosirea lemnului n construcii trebuie s in seama de proprietile acestuia si anume: fizice, termice, mecanice, rezisten la solicitari statice, rezilien, duritate, durabilitate, rezisten la smulgerea cuielor.

Proprietile fizice ale lemnului sunt:

densitatea aparent este definit prin raportul dintre masa si volumul aparent. Densitatea aparent a lemnului uscat variaz de la o specie la alta, n raport cu porozitatea. Datorit contraciei, porozitatea scade i, ca urmare, compactitatea lemnului crete, iar acest lucru difer i de la o specie la alta (la foioase este mai mare dect la rinoase). 16.Proprietile termice ale lemnului sunt:

- dilatarea termic, difer pe direciile longitudinal, radial i tangenial deoarece lemnul este un material anizotrop (cea mai mare dilatare termic este pe longitudine);

- conductivitatea termic este redus deoarece lemnul este un material termoizolant;

Proprietile mecanice ale lemnului. Lemnul, datorit anizotropiei proprietilor mecanice, prezint un modul de elasticitate mai mare pe direcia longitudinal fa de cea radial i tangenial.

Rezistenele lemnului la solicitrile statice. Rezistenele mecanice ale lemnului sunt diferite de la o specie la alta dup natura solicitrii, n funcie de densitatea aparent, direcia solicitrii, umiditatea i defectele lemnului.

Reziliena lemnului reprezint rezistena la ncovoiere prin oc i caracterizeaz tenacitatea sau fragilitatea lemnului, ea depinznd de densitatea aparent i direcia aplicrii solicitrii.

Duritatea lemnului reprezint marimea forei lemnului n plan transversal, dup care lemnul se clasific n: dur (stejarul), mijlociu de moale (fagul) i moale (molidul).

Durabilitatea lemnului depinde de putrescibilitatea si combustibilitatea acestuia, n funcie de care distingem: lemn foarte putin durabil (plopul), putin durabil (molidul), durabil (salcamul) si foarte durabil (stejarul). mpotriva putrezirii lemnului se folosesc substane antiseptice i fungicide, iar mpotriva inflamabilitii se utilizeaz soluii ignifuge.

n construcii, materialul lemnos se poate folosi sub form brut, semiprelucrat, prelucrat sau ca produse derivate din lemn.

a) Materialele lemnoase brute se folosesc sub form de lemn rotund obinut prin curirea de crci i decojirea butenilor. n funcie de dimensiuni, lemnul rotund poate fi sub form de bile, manele sau prjini diferite ca diametru la captul subire i gros, precum i ca lungimi.

b) Materialele lemnoase semiprelucrate pot avea una sau mai multe fete plane si acestea se folosesc sub form de cioplitur care poate fi: de depozit sau de comand, i de lemn semirotund, ntrebuinat ca piese supuse la ncovoiere sau la fixarea altor piese din lemn.

c) Materialele lemnoase prelucrate sau cheresteaua se obin prin tierea longitudinal a butenilor, proces numit debitare, cu ajutorul gaterelor, fierstraielor cu panglic sau cu circulare. Cherestelele cu muchii vii i marginile plane se prezint sub form de: scnduri, dulapi, ipci, rigle, grinzi, difereniate ntre ele prin lime i grosime.

17.d) Materialele lemnoase prelucrate, finite se prezint sub form de: i, indril, scnduri fuite, duumele cu lamba i uluc, parchete.

e) Produsele derivate din lemn se prezint sub form de: - placaje (obinut din trei sau mai multe foi de furnir, ncheiate cu un adeziv sintetic rezistent la umiditate;

- paneluri (obinut dintr-un miez gros realizat din ipci sau lemn lamelat ncleiat, peste care se lipesc pe ambele fee cte una sau dou foi de furnir). Se utilizeaz la realizarea foilor de u, la finisaje uscate etc.

- produse din achii din lemn PAL- (obinute prin aglomerarea achiilor din lemn neindustrializabil sau din deeuri, sub presiune i la temperatur ridicat, cu ajutorul unui liant dintr-o rin sintetica i clei. n construcii se folosesc la: perei despritori, foi de ui, finisaje uscate, straturi-suport pentru pardoseli, izolari fonice i termice etc.

- produse din fibre din lemn PFL (obinute prin ncleierea sub presiune i la temperatur ridicat a fibrelor de lemn, formnd plci. Plcile se pot finisa prin aplicare de lacuri sau emailuri. Se utilizeaz ca straturi izolante termice i fonice, la perei desparitori, tencuieli uscate, cofraje, tavane etc.

Elemente de construcie din lemn

n urma asamblrii diferitelor piese din lemn, dup diverse reguli, cu ajutorul mijloacelor de mbinare, se obin diferite elemente de construcie, respectiv: grinzi cu inim plin, grinzi cu zbrele, arce, cadre etc., acestea constituind sistemele de rezisten ale respectivei construcii.

Grinzile cu inim plin pot fi din scnduri ncruciate btute n cuie sau realizate prin ncleiere, respectiv:

grinzile cu inima plin din scnduri ncruciate se folosesc la acoperiuri cu pant mic (10%) i cu deschideri realtiv mici (6-12 m), fiind constituite din: tlpi, inim i nervuri;

grinzile cu inim plin ncleiate se folosesc la acoperiuri cu deschiderea pn la 15 m, forma lor fiind la fel cu cea din scnduri ncruciate, respective dreptunghiular sau trapezoidal.

Grinzile cu zbrele, se folosesc la acoperiuri cu deschiderea ntre 10-40 m, putnd fi:

triunghiulare;

dreptunghiulare;

poligonale;

cu talp superioar curb. Alegerea sistemului constructiv se face n funcie de deschidere, de sortimentul de lemn disponibil, de tipul mbinrilor i de posibilitile de dispunere a montanilor i a diagonalelor. 18.Barele ce delimiteaz conturul fermei se numesc tlpi (superioar i inferioar), barele verticale se numesc montani, cele ncleiate se numesc diagonale, iar intersecia ntre talp, montant i diagonale formeaz nodul. Avnd n vedere consumul de metal folosit, fermele din lemn pot fi:cu consum mic de oel (sunt realizate din scnduri sau dulapi avnd tlpile din dou sau trei elemente ntre care ptrund diagonalele i montanii care sunt realizai din unul sau dou elemente. Metalul este utilizat n mbinri, sub form de cuie sau buloane;

cu consum mediu de oel (sunt realizate din lemn masiv ecarisat sau rotund, cu mbinri prin chertare. Montanii tensionai sunt din oel-beton, iar consumul de metal la aceste tipuri de ferme este de 12-20% din greutatea fermei;

cu consum mare de oel (sunt ferme care au barele din lemn i cele tensionate din oel. Consumul de metal este de 20-40% din greutatea fermei.Msuri de protecie a construciilor din lemn

Avnd n vedere c lemnul este un material putrescibil i inflamabil, la realizarea construciilor din lemn se iau o serie de msuri de protecie, att a materialului lemons, ct i a construciei n sine, pentru a se evita apariia unor fenomene de degradare. Aceste msuri sunt:

mpotriva putrezirii;

mpotriva focului.

mpotriva putrezirii, la realizarea construciilor din lemn se prevd msuri chimice de antiseptizare pentru distrugerea sporilor de ciuperci i msuri constructive pentru a feri lemnul de umezire. Antiseptizarea se realizeaz prin impregnarea n profunzime sau vopsire superficial cu substane antiseptice uleioase sau solubile ca: creuzot, sulfat de cupru, clorur de zinc etc. Msurile constructive constau n proiectarea construciilor din lemn astfel nct s se evite umezirea lemnului sau s se permita uscarea acestuia n cazul unei eventuale umeziri. Pentru aceasta trebuie ca:

soclul construciilor din lemn sa se realizeze din beton, zidrie de piatr sau de crmid avnd nlimea minim de 40 cm;

se evit ncastrarea stlpilor de lemn n fundaii de beton;

grinzile planeelor din lemn se reazm pe zidrie prin intermediul unei cosoroabe, capetele grinzilor se impregneaz sau se izoleaz cu carton bituminat i se prevd orificii pentru aerisire;

se evit mbinrile care permit acumularea sau stagnarea apei.

mpotriva focului se utilizeaz ignifugarea. Ignifugarea se face prin spoire cu var sau prin impregnare cu substane (fosfat de amoniu, silicat de sodiu, etc.). Msurile chimice urmresc: 19.evitarea folosirii lemnului n ncperi cu temperaturi ridicate sau unde este foc deschis;

ndeprtarea lemnului de sursele de cldur;

evitarea seciunilor cu goluri care activeaz arderea, etc.

ANEXE SI POZE

PLAN PARTER

20.

PLAN ETAJ

BIBLIOGRAFIESurse:-prezentare Garibald Popescu, Drago Pavel;-www.bicau.ro;-www.casedelemn.ro. 21.