Cartile de Joc Unguresti

2
Liga Transilvania Democrată ''Cărțile ungurești înfățisează personaje și scene ale piesei de teatru Wilhelm Tell, opera lui Friedrich Schiller, scrisă în 1804 și prezentată la Kolozsvár (Cluj-Napoca de astăzi) în anul 1827.'' Cărțile de joc ungurești (Magyar kártya) au o istorie aparte, care duce în urmă cu mai bine de 150 de ani. Ele au fost confecționate în anul 1837 de către József Schneider, un meșter din Pesta (Budapesta) care se ocupa de fabricarea și pictarea cărților. Inițial, deoarece înfățișează o poveste a eroului elvețian Wilhelm Tell, s-a crezut că aceste cărți au fost copiate după un original vienez, dar în 1974 s-a descoperit pachetul de cărți original, cu semnătura lui Schneider și anul fabricației. Până atunci s-a crezut că acest tip de cărti provine din atelierul celebrului vienez Ferdinand Piatnik, un cunoscut fabricant de cărți de joc, fondator al unei companii de succes prezentă pe piață și astăzi. Cărțile ungurești înfățisează personaje și scene ale piesei de teatru Wilhelm Tell, opera lui Friedrich Schiller, scrisă în 1804 și prezentată la Kolozsvár (Cluj-Napoca de astăzi) în anul 1827. Astfel, pe lângă ași, care înfățișează cele patru anotimpuri: Verde - Toamna; Roșu - Primăvara; Duba (Bâtă) -Vara și Mac (Ghinda) - Iarna, celelalte cărți reprezintă personaje sau scene ale piesei: Wilhelm Tell - eroul piesei (Treiarul de Mac/Ghinda) Hermann Geszler - demonicul Guvernator Imperial (Treiarul de Roșu) Walter Fürst - socrul lui Wilhelm Tell (Doiarul de Verde) Ulrich Ruden - (Treiarul de Verde) Stüssi d. Flurschütz - (Treiarul de Duba/Bâtă) Itell Reding - (Doiarul de Duba/Bâtă) Rudolf Harras - (Doiarul de Mac) Kuoni d. Hirt - (Doiarul de Roșu) Celelalte cărți prezintă scene din legenda lui Wilhelm Tell:

description

istorie

Transcript of Cartile de Joc Unguresti

Liga Transilvania Democrat''Crile ungureti nfiseaz personaje i scene ale piesei de teatru Wilhelm Tell, opera lui Friedrich Schiller, scris n 1804 i prezentat la Kolozsvr (Cluj-Napoca de astzi) n anul 1827.''Crile de joc ungureti (Magyar krtya) au o istorie aparte, care duce n urm cu mai bine de 150 de ani. Ele au fost confecionate n anul 1837 de ctre Jzsef Schneider, un meter din Pesta (Budapesta) care se ocupa de fabricarea i pictarea crilor.Iniial, deoarece nfieaz o poveste a eroului elveian Wilhelm Tell, s-a crezut c aceste cri au fost copiate dup un original vienez, dar n 1974 s-a descoperit pachetul de cri original, cu semntura lui Schneider i anul fabricaiei. Pn atunci s-a crezut c acest tip de crti provine din atelierul celebrului vienez Ferdinand Piatnik, un cunoscut fabricant de cri de joc, fondator al unei companii de succes prezent pe pia i astzi.

Crile ungureti nfiseaz personaje i scene ale piesei de teatru Wilhelm Tell, opera lui Friedrich Schiller, scris n 1804 i prezentat la Kolozsvr (Cluj-Napoca de astzi) n anul 1827. Astfel, pe lng ai, care nfieaz cele patru anotimpuri: Verde - Toamna; Rou - Primvara; Duba (Bt) -Vara i Mac (Ghinda) - Iarna, celelalte cri reprezint personaje sau scene ale piesei:

Wilhelm Tell - eroul piesei (Treiarul de Mac/Ghinda)Hermann Geszler - demonicul Guvernator Imperial (Treiarul de Rou)Walter Frst - socrul lui Wilhelm Tell (Doiarul de Verde)Ulrich Ruden - (Treiarul de Verde)Stssi d. Flurschtz - (Treiarul de Duba/Bt)Itell Reding - (Doiarul de Duba/Bt)Rudolf Harras - (Doiarul de Mac)Kuoni d. Hirt - (Doiarul de Rou)Celelalte cri prezint scene din legenda lui Wilhelm Tell:

Zecica de Duba/Bt - probabil reprezint casa lui Wilhelm Tell; Nouarul de Duba/Bt - bul pe care i-a atarnat plria Hermann Geszler, Guvernatorul, plrie la care trebuiau s fac plecciune toi cei ce treceau prin apropiere; legenda spune c Wilhelm Tell a refuzat s se nchine declannd astfel incidentul cu sgetatul mrului; Optarul de Duba/Bt - sfritul povestii - Wilhelm Tell reunit cu familia sa; eptarul de Duba/Bt - Arbaleta de vntoare a lui Wilhelm Tell i stema fabricantului crilor; Zecica i Nouarul de Rou - Castele ale principilor Imperiali; Optarul de Rou - Wilhelm Tell, la crma brcii, imediat nainte de a reui s scape din prinsoare; eptarul de Rou - Hermann Geszler, Guvernatorul, clare, n urmrirea lui Wilhelm Tel; Optarul de Verde - scen pastoral din Elvetia, poate pucria unde a fost dus Wilhelm Tell nainte de a evada; eptarul de Verde - scen pastoral din Elvetia; Optarul i eptarul de Mac/Ghinda - scen pastoral din Elvetia. Faptul c aceste cri l infiau pe Wilhelm Tell, un erou elveian al luptei mpotriva imperialismului habsburgic, a fcut ca acestea s devin de circulaie internaional i s fie foarte rspndite mai ales in Europa Central i de Est. Dac, n schimb, meterul maghiar ar fi ales s picteze nite patrioi unguri, cenzura vremii ar fi oprit rspndirea crilor. Ele au devenit cu att mai celebre cu ct n Ungaria de atunci exista un puternic curent anti-habsburgic i anti-imperialist, curent care avea s dea renatere Revoluiei ungare de la 1848.

Curnd dup ce crile ungureti au aprut n circulaie, ele au devenit foarte populare nu numai la maghiari ci i n Germania i Austria. Imaginile de pe crile de joc au rmas neschimbate nc de la apariia lor, fiecare reeditare cutnd s aduc ct mai mult cu originalul.