ANDRZEJ

SAPKOWSKIWITCHER CARTEAVI

TURNUL RANDUNICII

Traducere din limba polonezi deMnrelr-a FrscurceN

https://www.libris.ro/turnul-randunicii-seria-witcher-vol-6-andrzej-NEM978-606-43-0897-9--p13326737.html

niversul, dupl cum qtie toatl lumea, urmeazl la fel caviafa o traiectorie circularl. Pe circumferinqa acestuicerc sunt trasate opt puncte magice cate formeazd o

rotalie completi, un ciclu anual. Aceste puncte se aflI in perechi

gi sunt dispuse diametral opus pe circumferinqa cercului: Imbaelk,

germinare, 9i Lammas, maturizare; Belleteyn, inllorire, qi Saovine,

ofilire; solstidul de iarnl, numit Midinvaerne, iar cel de varl,Midaete; echinocliul de primlvart, Birke, 9i cel de toamnd" Velen.

Cercul este asdel impn4it in opt pd4i care corespund diviziunilor

unui an in calendarul elfesc.Oamenii care au debarcat Pe lermurile de la gurile Jarugii qi

Pontanrlui au adus propriul lor calendar bazat pe lu4l, ce irnphr'

1ca anul in doutsprezece luni 9i indica ciclul anual al muncii cAm-

pului, incepAnd de la plantarea puiEilor pAnr la gerul care ingh4a

plmintul. Cu toate ace*ea, chiar dacl aveau propriul calendar 9i

lropriile anotimpuri, oamenii au acceptat cercul el{ilor 9i celeopt puncte marcate pe circumferinla acestuia. Imbaelk 9i I-ammas,

Saovine 9i Belleteyn, cele doui solstilii gi cele doud echinoclii din

calendarul elfesc au dwenit gi pentru oameni niqte zile de serbn-

toare ca oricare altele, r{strind la fel de repede ca un copac sin-guratic in miilocul unei Pajigti.

ro I ANDRzEJ SlPxowsrl

Pentru ci aceste date erau inconiurate de o aurd de magie'

tntr-adevir, nu este un secret Pentnr nimeni, o aura cu totul

speciali inviluie atmosfera in zilele 9i noplle acestor sirbdtori'

Nu surprind pe nimeni manifestiriie supranaturale 9i fenomenele

stranii care insolesc aceste opt date, in special echinocliile;i sol-

stitiile. Toatn lumea s-a obignuit de-acum cu aceste ciudalenii,

rareori mai provoace mari senzatii.Dar in acel an, lucrurile au stat altfel.to

"cel "rr, o"*..tii sdrbitoreau echino4iul de toamni a;a cum

obiqnuiau, cu o cini fesdvi in sAnul familiei. Conform tradiliei,

trebuiau si fie pe masd cit mai multe roade din recolta acelui an,

chiar dacd erau doar citeva din fiecare. Acesta era obiceiul' Dupd

ce au luat cina gi i-au mulpmit zeilei Melitele pentru recolta anului,

oamenii s-au dus si se odihneascd. $i atunci a inceput calvarul'

Chiar inainte de miezul noplii s-a stArnit o furtune insplimln-

titoare, vAntul bitea ca nebunul, ficAnd copacii si se indoaie plnila pimAnt; prinre scrlqnetele cepriorilor, sci4Aiturile- obloanelor

Ei irosn.tel" .opacilor aproape smulgi din pnmAnt razbeau urlete,

rdcnete ti gemele infernale. PAni 9i norii care alergau pe cer luauforme extravagante: in mare pafte erau siluete de cai 9i unicorni

in galop. Dupi aproape o ord, furtuna a incetat brusc 9i, in linigtea

.".i ,-" "q,"rnrr, "b*pt,

oorpt." "

fost animatd de trilurile qi fAlffi-

rile de aripi ale sutelor de caprimulgi, acele pdsiri misterioase care,

potrivit ciedinlei populare, se aduni in jurul muribunzilor pentru

a 1e cAnta de ja1e. b" d"t, ".."t,", corul de caprimulgi risuna atAt

de intens, atit de puternic, incAt pirea ci moare intreaga lume'

Caprimulgii nu mai conteneau cu cAntecele 1or agonice, cu

trilurile lor salbatice, norii invadau orizontul, mascind ceea ca

,a-as"rtdi.t lrr-ina lunii. in acel moment, teribilul beann'shie,vestitorul mo4ii violente 9i iminente, a inceput sd geami din-

tr-odati, iar VAnitoarea Salbatica, un cortegiu de niluci cu or-

bitele in fliciri, cocolate pe spinirile unor cai scheletici, abrdzdat cerul noplii fluturlndu-9i mantiile ca pe nigte stindarde

zdrenluite. Aga cum obignuia sd faci la un anumit numir de ani,

VAndtoarea Selbaticd 19i aduna recolta. Nu mai fusese atit de

Tunnul nAruourutcll I rr

ndprasnici de zeci de ani; numai in tArgul Novigrad disPerusera

ferl urmi zeci de oameni.Cind Vinntoarea a trecut 9i norii s-au impri;tiat, ochii oameni-

lor au vezut din nou 1una. Era in scidere, ca intotdeauna la momen-

tul echino4iului. Numai ci, in acea noapte, era rogie ca sAngele.

Oamenii simpli aveau multe explicalii Pentru fenomenele le-

gate de echinocliu, care, de altfel, variau considerabil de la o re-

girrne la a1ta, conform demonologiei locale. Astrologii, druizii limagicienii aveau gi ei interpredri, de cele mai multe ori eronate

i;i exagerate. Cei care reugiserd sd stabileasci o legituri intre aceste

fenomene 9i faptele reale erau pulini, foarte puiini.Pe Insulele Skellige, de exemplu, o mAna de oameni superstiliogi

iru vtrzut in aceste manifestdri ciudat e matetializarea omagiului lui'l'edd Deireadh, sfArqitul 1umii, precedat de bftalia de 1a Ragh nar

lLoog, lupta finale dintre Lumina ;i intorr..ic. Aceptia au asociatlurtuna violentd care in noaptea echinoqiului de toamnn a zguduit

insulele cu un val puternic, impins de arcul monstruosului Naglfar

rlc Morhdgg, care duc ea o ^rmafi.

de vraiitori 9i demoni ai haosului

intr-o corabie construiti din unghiile cadavrelor. Oamenii mai

luminali sau mai bine informali, insi, au pus nebunia cerurilor qi

,r rn?irii pe seama lui Yennefer, magiciana malefici, 9i a dispariliei

sale cumplite. A\ii, cel mai bine informali dintre to1i, vedeau inurarea agitati un semn ci era pe moane cineva prin venele ciruia

cr,rgea sAnge din neamul regilor din Skellige qi Cintra.

De cAnd e lumea, noaptea echinocfului de toamne a fost o

,ro.rpte de co5maruri, fantome 5i aparilii, o noapte cu treziribruqte qi chinuitoare, cu sufociri Ei palpitalii cauzate de fric6,

printre agternuturi mototolite 9i leoarci de transpiralie. Nici cele

rn,ri luminate capete nu au fost scutite de viziuni gi de tulburiri:in Nil{gaard, in Turnurile^de Aur, s-a ttezit urlind insqi impi-rrtul, Emhyr var Emreis. in nord, in Lan Exeter, regele Esterad'l'hyssen a sirit brusc din pat, trezindu-;i so1ia, pe regina Zuleyka'

in Tretogor, Dijkstra, 9efu1 spionilor, s-a ridicat qi a pus mAna pe

pumnal, trezind-o pe nevasta ministrului de finanqe' In palatul

din Montecalvo, magiciana Filippa Eilhan s-a infigurat in

r2 | ANDRZEJ SAPKOWSKI

ceargaful de damasc, firi sa o trezeascd pe solia contelui deNoailles. S-au trezit mai mult sau mai pulin brusc 9i piticanulYarpen Zigrin din Mahakam, bdtrAnul vrijitor Vesemir din ce-tatea de pe muntele Kaer Morhen, scribul Fabio Sachs din tSrgul

Gors Velen, iarlul Crach an Craite de pe corabia Ringhorn. De

asemenea, magiciana Fringilla Vigo s-a trezit in castelul Beauclair,

preoteasa Sigrdrifa s-a trezit in templul zeilei Freya de pe insula

Hindarsfjall. Daniel Etcheverry, contele de Garramone, s-a trezit

ln cetatea asediati din Maribor. Z1'vik, decurionul Cuirasierului

Greu din fonul Ban Gleann. Negustorul Dominik BombastusHouvenaghel din tArgul Claremont. $i mul1i, mu\i allii'

Totugi, pulini au fost in stare sd asocieze aceste fenomenestranii cu fapte concrete gi reale. $i cu o anumiti persoani reali.

intAmplarea a facut ca trei dintre ace$ti oameni se Petreaci noap-

tea echinocliului de toamni sub acelagi acoperig. Cel al templului

zeitei Melitele din Ellander.

- Cucuvele, a gemut Jarre, in timp ce contempla bezna care sereversa peste parcul templului. Cred ci sunt mii, un cird intreg...Ele urli penrnr moartea cuiva... Pentru moartea ei". Moare'..

- Nu vorbi prostii! s-a intors Triss Merigold, ridicind pumnulinclegtat, ptuind pentru o clipe ci-l va imbrhci sau il va lovi pe bdiatin piept. Crezi in superstilii de-astea $uPide? Suntem la sfArqitul lunii

septembrie, pdsirile se strXng si migreze! E ceva complet natural.

- Moare ea...- Nu moare nimeni! a exclamat magiciana, palida de furie'

Nimeni, pricepi? Nu mai bate cAmpii!Adeptele, trezite de alarma nocturni, au inceput si curgi pe;

culoarul bibliotecii. Chipurile lor erau grave si palide.

- Jarre, ia spus Triss dupi ce ;i-a recipitat calmul, punAndu-9imlna pe umirul beian ui si strAngAndu-l. Tu e;ti singurul barbat din

templu. Toate se uiti la tine gi aqteapti sprijinul teu. N-ai voie sd-1i fie

fricn, n-ai dreptul si intri in panica. StlpAnqte-te! Nu ne dezamngi.

larre a inspirat adAnc, in timp ce a incercat din risputeri sd-9i

calmeze tremurul mXinilor 9i al buzelor.

TunruuL nAruourutctt I r3

- Nu mi-e frici... a goptit el, evitAnd privirea magicienei' Numi tem deloc, sunt ingrijorat! Pentru ea' Am vizut-o tn vis"'

- Si eu am visat-o. Triss ;i-a strAns buzele. Am avut acelagi vis,tu, Nenneke qi cu mine. Dar nu suflem nicio vorbe desPre asta'

- SAnge pe fala ei... AtXta sAnge...- Te-am rugat si taci. Vine Nenneke.tnalta preoteasi s-a apropiat de ei. Avea un chip obosit' La

intrebarea tlcuti a lui Triss, a dat din cap. Vdzind ci Jarre di sdvorbeasci, i-a spus:

- Nimic, din pdcate. CAnd VAnitoarea Sdlbatici a zburat dea-

supra templului, s-au trezit aproaPe toate, dar niciuna n-a avut

nicio viziune. Nici macar la fel de nebuloase ca a1e noastre' Du-te

la culcare, bdiete, n-ai niciun rost aici! Fetelor, in dormitor, vi rog!gia frecat fala qi ochii cu mAinile.

- Ah, echinocliui! Noaptea blestemati." Du-te la culcare,'l'riss. Nu putem {ace nimic.

- Neputinla asta mi innebunegte, a mirturisit magiciana,incleqtlndu-;i pumnii. Numai 1a gindul ci suferi nu qtiu pe unde,

cit sAngereazd, ce e ameninfata de un... La naiba, dace mi ducer:apul ce si fac!

Nenneke, inalta preotease a templului lui Melitele, s-a intors'

- Ai incercat si te rogi?

Spre miazdzi, departe, pe celdlalt versant al munlilor Amell,

in pio,,io.iu Ebbing, in inima unei leri Pe nume Pereplut, in

rnla5tinile imense, formate la confluenla riurilor Yelda, Leta 9iArete, la vreo opt sute de mile in zbor de cioari de la tArgul

I,)llander 9i de la templul lui Melitele, batrinul pustnic Vysogota

;r fost trezit in zori dintr-odati de un cogmar. Clnd s-a dezmeticit,

Vysogota nu qi-a putut aminti cu niciun chip ce visase, insi o

rrcliniqte bizari il impiedica si adoarmi din nou.

- Brrr, e frig, e frig, repeta pustnicul, urmAnd o poteci printre

t rrli5uri.

14 | AN D RZEJ SAPKOWSKI

IJrmitoarea capcani era goali. Nici micar o ondatri ' Zita de

v6nitoare ,. dol iir" lipsite de ,toro.. 1r, timp ce mormiia unblestem gi se smXrciia, Vysogota curila milul 9i ferigile care iiacoPereau caPcana.

I E ger, brr, hu-ha, ger cumplit, ce mai la deal, la vale! a repetatel in timp ce se indrepta spre mla;tini. $i totuqi, abia suntem in

,"pt.mbii.! N-"r, recut decat patru zile de la echinocliu! De cAnd

,,.irrt "r.,

pe 1n*aa "rta,

n-am a!'ut Parte de un asemenea ger in ano-

timpul ;sta. $i a trecut mulr timp de cAnd am venit eu pe lume!

lJrmdtoarea capcana, penultima deja, era goale. Lui Vysogota

nu-i mai ardea nici sd blesteme'

- La ce sd te-aqtepli? bodogdnea el merglnd' Clima este tot mai

rece de la un an la altul. $i acum se pare ci efectele ricirii se voraccelera ca o avalanqi. Ah! Elfii o anticipaseri de mult, dar cine

si dea crezare predicqiilor 1or?Deasupra capului bitrAnului se auzea fAlf5it de aripi qi se stre-

*.",, ,rpid siluete intunecate. Negura care trena peste mlagtiniera stripunsd brusc de trilurile sacadate 9i silbatice a1e cucuvele-

lor, de betaile rapide a1e aripilor lor. Vysogota nu a acordat nicio

atenlie pisdrilor. Nu era superstilios, iar cucuvelele se adunau

intotdeiuna ciopor deasupra mla9tinilor, mai ales in zorl; arit de

aproape zburau, incit te inspaiminta ideea cd s-ar Putea ciocnide c"f.rl .r.ti.'a. Ei bine, poate cd nu au fost intotdeauna atAt de

,rrr-"ro"r" ca\n acea diminealn, Poate ca nu au zburat intr-unmod atAt de demonic... Dar, plni la urmd, natura jongla cu tru-curi amuzante in ultima vreme: fenomene bizare se succedau,

unul mai bizar decAt altul.Pustnicul scotea din api ultima capcand, goald, cAnd a auzig

forneitul unui cal. Clntecul cucuvelelor a incetat ca la comanda'

Mlagtinile Pereplutului erau Presarate cu insule mai inalte,

uscate, acoperite cu mesteacen negru, arin, corn, sAnger, plopi si

salcii. Majoritatea acestor insule erau inconiurate de hiiiguri, in-

clt era absolut imposibil ca un cal sau chiar un cdlirel care nu qtia

calea si. aiungi la ele. Un alt forndit s-a auzit' La fel. ca primul,

venea dinspre una dintre insule.

Tunruur nAuoutttclt I r5

Curiozitatea a biruit Prudenla.Vysogota nu gtia prea multe despre cai 9i rasele lor, dar era un

cstet; tti; si recunoasci gi si aprecieze frumuseqea' Iar calul, deun negru strilucitor ca antracitul, care stitea in fala mestecenilor,

"." d" o fr.trrrrrseqe rari. Era chintesenla celei mai pure frlmuseli'

Atit de frumos, incAt parea irea1.Dar era cAt se poate de real 9i de bine priponit; frAiele 9i capul

ii erau incurcate in ramurile roqietice a1e singerului' CindVysogota s-a apropiat de el, calul qi-a ciulit urechile 9i a tropdit

.1" .-" .rrtr"-.ti"t pamlntul; qi-a clitinat capul gragios ;i s-a intors'Acum a putut observa cd era o iapl'. $i a mai vizut ceva' Ceva

.,are i-a facut inima si batd puternic. Un val de adrenalini l-a

coplegit gi l-a sugrumat, ca o pereche de ciuperci invizibile'

tn spatele caiului, intr-o scobituri zuperficiali, era un cadavru' -Vyrogot" ;i-a aruncat desaga. Primul gind care i-a venit in

rninte a fost si se intoarci 9i sd fugi, dar, ruqinat, s-a apropiat' S-a

rpropiat precaut, cdci izpa neagrd continua si tropiie; lr-a-lisatin jo.

"reihile, qi-a dezvelit dinlii deasupra zibalei, agtePtAnd mo-

,nentul oportun sel mu;te pe Pustnic sau si-i dea o copiti'Cadavrul era al unui adolescent. Zdcea at faqa in jos, avea o

mlnn lipiti de corp, cealalti era rlsucitl in lateral, cu degeteleinfipte in pitnAnt. Era imbrdcat cu o jacheti din piele d e cdprioari

qi pantaloni strimli, din piele; purta cizme elfegti, cu catarame'care ii ajungeau pini la genunchi.

Vysogota s-a aplecat qi, in acel moment' cadavrul a scos un

geamit. Iapa a nechezat prelung, lovind pdmintul cu copitele'

Pustnicul a ingenuncheat 9i l-a intors cu Precaulie pe rdnit'

Instinctiv, el gia intors capul 9i a guierat vizind masca oribill dernurdirie gi sAnge coagulat care-i acoperea chipul tinnrului'Vysogota a indepdnat cu delicatele mu;chiul, frunzele 9i nisipul

d. pJr".le beloase ale tAni'rului gi a incercat sa-i desprindi depe obraz ;uvilele de pir lipite cu singe. Rinitul a gemut surd, s-a

i.rcordat gi s-a zguduit. Vysogota i-a indepnnat pnrul de pe fald'

- O fati! a exclamat el cu voce tare, nevenindu-i si creadi ceavea in fala ochilor. Este o {ati!

16 | ANDRzEJ SAPKowsKl

Daci in acea zi, dupi ldsarea noplii' cineva ar fi izbutit si sestrecoare plnd la coliba cu acoperiqul nnpndit de muEchi, pierduta

intre mlagtini; dace ar fi privit printr-una dintre crePdturile obloa-nelor, ar fi vdzut in odaia slab luminati de lumAniri o adolescenticu capul infdqurat in bandaje groase, inlepenitd ca un cadavru pe

o lavili cdptuqiti cu piei. Llngn ea, ar fi vazut un bitrAn cu frun-tea increlitd, cu o barbe suri, asculitd fi cu Pirul alb, 1ung, revir-sat peste umeri, in ciuda cheliei din vArful capului. Ar fi pututsiJ vadi pe betrAnel aprinzAnd inci o lumAnare de seu, punlndo clepsidre pe masi, asculind o pand ;i aplecindu-se peste o foaiede pergament. L-ar fi vizut grijuliu, in pline reflec1ie, vorbind cuel tnsu$i, fnrd sn-$i ia ochii de la fata care zicea pe lavild-

Dar era imposibil. Nimeni nu-i putea vedea. Coliba pustnicu-lui Vysogota era bine ascunsi in mijlocul mla;tinilor, intr-o pus-

tietate veqnic cufundati in pAcli, unde nimeni nu indreznea si se

aventureze,

- Sd consemnim urmdtoarele. Vysogota Ei-a inmuiat pana in tuq.Au trecut trei ore dupd procedurd. Diagnostic: ztulnus incisioum,rand carzatd cu multi fo4i de o unealte neidentificatd, aparentcu o margine asculiti, cu siguranla cu o lama curbatd. Situatd inpartea stangi a fe1ei, incepe ln regiunea infraorbitali, continuide-a lungul obrazului, ajungAnd in regiunea parotidiani qi la mu9-

chiul maseter. Partea cea mai profunde a rinii, ce ajunge pAni laperiost in fa1i, este cea de sub orbita, la nivel osului zigomatic.Timpul scurs intre momentul rdnirii 9i prima intervenlie: zece ore.

Pana a scArlAit pe pergament, insd doar vreme de cXteva se-

cunde. $i cAteva linii. Vysogota nu a considerat demn sd notezgtor ceea ce i5i spunea.

- Revenind la examinarea rinii, a reluat betrAnul dupn o clipncu privirea alintiti la lumina strdlucitoare a luminerii pilpAitoarede seu, se notem urmdtoarele. Nu am teiat marginile crestiturii,m-am limitat si continui cu ablalia unor lambouri neirigate inmod natural. Am curilat rinile cu tincturi de scoa4i de salcie.Am inliturat toate impuritilile 9i corpurile straine. Am cusut cu

Tunruur nAruour:rcr I r7

fir de cinepi. Nu aveam niciun alt fir disponibil; aqadar si scriem;i asta. Am aplicat o compresi cu arnici de munte pe rani inaintetlc a o infiqura cu muselini, formind un bandaj.

lJn goarece a traversat camera. Vysogota i-a aruncat o bu-( ilti mici de pAine. Fata de pe lavild se chinuia si respire,gcmea in somn.

- Opt ore dupi proceduri. Starea pacientului: fara modifi-crlri. Starea vraciului, adici a mea, imbunitdlita, pentru cenr-am oblojit cu un pui de somn... Sunt in stare si-mi continuirrotele. Prin urmare, ar trebui si scriu citeva informalii desprepacientul meu. Pentru posteritate. Pentru cazul ln care varrjunge cineva vreodati in aceste mlagtini inainte de a putrezitotul 9i de a se preschimba in scrum.

Vysogota a oftat adAnc, 9i-a inmuiat pana in tug gi a qters-o degura cdlimirii.

- In ceea ce priveqte pacienta, a mormdit el, relinem urmitoa-lcle. VArsta, din cXte se pare, qaisprezece ani. Este mare, are oconstitulie destul de sublire, dar feri si fie slabe. Ferd urme desubnutrilie. Musculatura gi structura osoase sunt mai degrabe( rrracteristice tinerilor elfi, dar nu existi dovezi ci este vorbatlespre o rasd mixti sau de semielf. {Jn procent mai mic de sAnget:lfesc, dupd cum gtim, nu poate lisa urme.

Doar atunci Vysogota gi-a dat seama cd nu scrisese nicio runipc pagind, nici micar un cuvAnt. A pus pana pe pergament, dartu5ul se uscase. BitrAnul nici nu s-a clintit.

- De remarcat, a continuat el, ci fata nu a niscut niciodati.l)e relinut ci trupul ei nu poani nicio sarcini, nicio cicarricevcche, nicio urmi care se sugereze ci a efectuat vreo muncegrea, ci a fost victima unor accidente sau cd a avut o vialipcriculoasi. Md refer aici la urme strivechi. fJrmele recentenu lipsesc, sunt pe tot corpul. Fata a fost bdtuti, biciuita, ginu de o mAnd paternd, putem afirma cu tirie. Evident, a lovit5i ea. Am gisit pe corpul siu un semn destul de ciudat...I Imm... Si nottrm, de dragul sriintei... in zona inghinala, chiar

18 | ANDRZEJ SAPKowsKr

lingi muntele lui Venus, fata poartd un tatuai reprezentAndun trandafir ro9u.

Concentrat, Vysogota a aruncat o privire spre vArful asculit

"f p"""iti

" ."i""aat]o in cdlimara cu tu9' De data aceasta' inse'

,rrr-",rir"a de ce a {icut-o 9i a acoperit repede foaia cu linii obi;-

nuite, aplecate. A scris pAni cAnd s-a uscat pana'

I Pe'iumatate conqt;nta, a continuat el' a vorbit ;i a strigat'a...rri,,iL ql f.to1 "i

de a se exprima, intercalate cu argoul obscen

specific infractorilor pe care l-a folosir' sunt destul de neconcor-

a'""t" ti Jiiil a. Io.jlir"t, d"' m-"g incumeta si afirm ci provinmai degrabe din nord decit din sud' Unele cuvinte"'

p-,1^ ,scl4iit din nou pe Pergament, nu {oarte mult timp'

orea outin pentru a fi in stare si noteze tot ceea ce spusese' Dupi

'.rr" ii-"."iur, monologul exact de unde il intrenrPsese''"'-i-J".f.

.""1"r", orrl" 9i denumiri bAiguite de fata in timpul

d.lir..lrri ei merite si fie relinute' $i examinate' Totul pare si

iodi.. .a .ra" o persoani neobignuiti, care a gisit calea citre co-

liba betrinului VYsogota'.'S-a oprit o cliPn, ascultXnd'

- pi." ".""ro .oliba a batrAnului Vysogota sl nu fie capitul

celitoriei sale!-- Vyrogoa" o"

"plecat asupra pergamentului qi a pus chiar virftrl

o.n i o" !L drt or, "

scris nimic, nici mecar o runa' Enervat '^annrc t

il;;;;;. A ".sdrit

o clipd, mormiindfirios d suflindu+i nasul'tJJ* ,p.. rr";tu si a asculiat s'netele care veneau dintr-acolo'

- Trebuie si recunosc, a spus el cu o voce obositl' cI temerile

-"t" ,o* trrr"-.i"te. ToatJ l"act'rile mele pot fi inadecvate 9i

in"fici.nt., i"r "fonurile mele pot fi zadarnice' Pacienta 1le.a

estt

tare viiguiti gi are febri mare' Rana este infectati" Avem deta trer

s;-ptoit" d. ;rn amaiie aatt6' Rubor, calor si tamor sunt ugor de

observat fn ace$ moment cu ochiui liber 9i prin atingere.' Cind

ioJ forrop"r".or va fi trecut, nu va exista niciun dubiu' va

aoerea si cel de-al patrulea simptom, lolor' Consemnez cI a trecut

;;;;i";;r.t.'de ,,eac de cind m-am dedicat practicnrii medi.i;;iai;t cum anii lasi urme in memorie 9i in agilitatea

Tunruur aAruoururcll I 19

tlcgetelor. Nu gtiu si fac mare lucru, cu atXt mai pulin pot sd fac.Nu am suficiente remedii sau leacuri. Toatd speranla mea constiin mecanismele de apirare ale unui organism tlndr...

- Doudsprezece ore de la proceduri. Aga cum era de aqteptat, a.rplrut cel de-al patrulea simptom al inflamaliei, dolor.Pacienta fpitlt' durere; febra gi tremurul ei se intensifici. Nu am nimic, niciunlcrnediu pe care sd i-l administrez. Am o cantitate mici de elixir desr rirmonium, dar {ata este prea sleiti de puteri pentru a supravielui.rt liunii sale. Am gi ceva aconit, dar ar ucide-o instantaneu.

- Cincisprezece ore de la procedurd. Zori de zi. Pacienta esteirrcongtientS. Febra este in continud cregtere qi tremurul se inten-sil'icn. in afari de asta, pare si existe o contraclie puternici arrrrrr;chilor fe1ei. Dacd este vorba despre tetanos, fata va pieri. Dar\.i sperim cd este vorba doar despre un nerv {acial... Sau de trige-rrrcn... Sau de ambele. Va rimine desfigurati... Dar va trii...

Vysogota a aruncat o privire pe pergament; nu scrisese niciolrrntr, niciun cuvAnt.

- Cu condilia, a adeugat el incet, sd supravieluiascd infeqiei.- Douizeci de ore de la procedurd. Febra este ln continud

.. r'cltere. Starea pacientei este critica. Rubor, calor, tumor gi dolorsrrnt pe cale si ajungd, mi se pare, la punctul culminant. Dar ealrr rrre nicio gansi sd trdiasci nici mdcar pAni si ajungl la acesteliruite. Aga cd scriu... Eu, Vysogota din Corvo, nu cred ln exis-tcnlrr zeilor. Dar, dacd din intAmplare acegia existi, ii rog s-o iasrrb proteqia lor pe fata asta. $i sd mi ierte pentru ce am facut...l)rrctr ceea ce am ficut se dovedeSte a fi gre;it,

Vysogota gia lisat pana, ;i-a frecat ochii umfla1i, care il jenau,

1i .r spri jinit pumnii pe timple.- I-am dat un amestec de aconit qi stramonium, a spus el cu

v,rcc ini.bu5iti. lJrmitoarele ceasuri vor fi hotirAtoare.

Nu dormea, doar moliia, cAnd a fost trezit deodati de un zgo-rnor urmat de un strigit. De minie, mai degrabtr, decit de durere.