CARTEA TIPĂRITĂ VERSUS CARTEA VIRTUALĂ

( CA MIJLOACE DE CUNOAŞTERE)

TÎRCOLEA LUMINIŢA

GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.18

Cărţile reprezintă un element important în viaţa noastră, fie că vorbim despre lectura

didactică sau despre cea de plăcere. Ajungem să vedem, să atingem şi să răsfoim o carte încă de

la o vârstă fragedă, din perioada grădiniţei, deşi nu ştim prea bine ce să facem cu ea. Apoi la

şcoală suntem bombardaţi cu informaţiile din manualele şcolare şi tindem, din păcate, să credem

că lectura se rezumă doar la atât: o activitate plictisitoare, pe care trebuie să o săvârşeşti fără a

obiecta. Din fericire, lectura înseamnă mult mai mult decât atât şi cei care conştientizează acest

lucru devin, în timp, cei mai bogaţi oameni spiritual şi intelectual.

Societatea modernă, plasează instituţiile de învăţământ într-o poziţie cheie de o

copleşitoare responsabilitate. Aceasta este marea provocare a sistemului educaţional în prezent,

greşelile de abordare în educaţia modernă putând conduce la consecinţe greu de estimat chiar

pentru intervale de timp scurte.

Instituţiile de învăţământ trebuie să-şi adapteze metodele şi practicile clasice şi să

găsească metode şi procedee didactice noi care să permită a "produce" elevi cu noi aptitudini:

autonomie, flexibilitate, capacitate de cooperare şi dialog.

Trebuie să găsească mijloace de a stimula şi favoriza autoinstruirea şi de a păstra

echilibrul între "individualism" şi "socializare". Trebuie să pregătească individul pentru un nou

stil de viaţă şi de instruire: învăţarea continuă. „Supravieţuirea omului depinde de capacitatea sa

de a învăţa, de a se recalifica, de a uita ce a învăţat cândva şi de a se instrui cu totul altfel pe

viitor.” (Horst Siebert).

În sprijinul educaţiei pe langa modalitatile traditionale intervin noile tehnologii ale

societăţii informaţionale. Metodele învăţământului tradiţional nu pot face faţă avalanşei de

1

cunoştinţe şi acestei dispersii accentuate a calificărilor, meseriilor şi domeniilor de activitate,

care devin tot mai specializate, dar în mod paradoxal tot mai interconectate.

Experienţa didactică a profesorului este integrată în programul de învăţare, prezenţa

activă a profesorului fiind aici hotărâtoare; în momentul aplicării metodei prezenţa profesorului

este discretă, dar importantă prin faptul că acesta stabileşte momentul şi modalităţile de aplicare

a metodei, ca o alternativă importantă la metodele clasice. Prin urmare, metoda nu diminuează

rolul profesorului în procesul de instruire, ci îi adaugă noi valenţe, îi creează noi modalităţi

exprimare profesională.

In confruntarea dintre cărţi tipărite şi cărţi digitale, cele din urmă sunt incriminate

deseori pe motiv de indobitocire şi obosire mentală şi/sau emoţionala. E firesc pentru un cititor

avizat/pasionat să afirme că între coperţile fizice regăseşte comori, în vreme ce într-un pdf sau un

doc afişat pe un ecran îşi iroseşte energia şi capătă doar dureri de cap.

E uşor pentru un tânar obişnuit cu ritmul alert al vieţii pline de gadget-uri să- şi

insoţească orele libere cu lecturi electronice. La fel ca in cazul suporturilor muzicale sau

cinematografice diferite, apar catalogări mai mult sau mai puţin justificate, pornind de la

numitorul comun care este aparenţa/expunerea culturală. In acelaşi timp, studiile bazate pe

reacţii organice, lăsând la o parte alţi factori, alimentează discuţii pro şi contra in toate mediile,

pe toate continentele.

Ce e mai bine să citească omul obişnuit al prezentului: cartea tipărită sau cartea

digitală?

Până la urmă, totul se reduce la usability, la “ofertă”, calităţile ei şi nevoile pe care le

deserveşte. Iar la capitolul acesta, o carte electronică stă bine, mai ales când işi găseşte locul pe

un reader prietenos.

* O astfel de unealtă poate stoca o bibliotecă intreagă şi o mulţime de documente personale prin

care posesorul se plimbă cu un meniu simplu, ajutându-se de degete apăsătoare de taste sau

mângâietoare de ecran.

* Utilizatorul işi poate insoţi lectura de muzică favorită, cu doar câteva click-uri, poate face

notiţe, işi setează semne de carte, işi caută mai uşor fragmentele care il interesează. In cazul

lucrărilor de specialitate, opţiunile astea pot salva mult timp.

* Paginile rămân curate, nu se ingalbenesc, sunt uşor de parcurs.

2

* Imprumutul se traduce in share/impărţire, lucru frumos care, insă, din cauza faptului că nu am

devenit incă androizi.

* Pentru publisheri şi pentru scriitori deopotrivă costurile de producţie sunt mult mai mici.

O carte digitală, mai precis forma pe care e citită, nu trece testul ciocanului sau al apei, nu

are mirosul “acela” şi răsfoirea e condiţionată de baterie. Dar cerneala asta electronică e o chestie

eficientă. Nu incape vorba: nu va inlocui CARTEA aşa cum o ştie şi-o iubeşte lumea, insă,

lansează provocarea selecţiei inteligente.

Profitând de faptul ca procesul digital e in continuă dezvoltare şi mai are cale lungă până

să ajungă să-şi mulţumească publicul cu features utile şi fără cusur, bijuteriile literare editate pe

hârtie premium, benzile desenate de calitate, cărţile cu senzaţionale fotografii, volumele cu

adevărat valoroase işi vor găsi mereu locul in librării şi biblioteci. O parte dintre acestea din

urmă se regăsesc pe diverse platforme online, ce pot fi stocate pe un suport uşor de transportat şi

nu-i vor răpi cititorului emoţia pentru că atitudinea faţă de lectură transcende in ecrane.

Ambele formate, clasic şi digital, au avantajele şi dezavantajele lor şi, având în vedere că

ne preocupă atât de mult viitorul cărţii şi faptul că e-book-ul câştigă teren în faţa cărţii tipărite,

voi menţiona câteva avantaje ale cărţilor digitale dar si ale celor tiparite.

Câteva avantaje ale ebook-urilor asupra cărţilor tipărite:

Mobilitate

Cititorii care optează pentru un format electronic (e-book) pot cu uşurinţă sa transporte

sute de cărţi. Acest lucru este ideal dacă ești genul călător. Bateria unui ebookreader poate ţine

până la o lună.

Preţ

Ebook-urile sunt de obicei mai ieftine deoarece nu necesită costuri de tipărire. În

majoritatea cazurilor găseşti cărţi online gratis, pe când cărţile tipărite aproape întotdeauna îţi

golesc portofelul. Deşi preţul unui e-reader la început este o investiţie destul de costisitoare, pe

termen lung este profitabilă.

3

Viteză

Informaţia poate fi obţinută fără să părăseşti biroul! Faci o cercetare de ultim moment

asupra unei teme? E simplu, găseşti un magazin virtual, cauţi online după cuvintele dorite,

cumperi cartea şi recompensa este instantanee.

Depozitare

Cei care aveţi o mulţime de cărţi ştiţi ce mult spaţiu ocupă, dar cu un e-reader, biblioteca

ta este înmagazinată într-un dispozitiv mic ce-ţi încape în palmă. Acest lucru te va salva de

spaţiul în plus şi totodată cărţile tale vor fi în siguranţă datorită backup-ului făcut.

Citit pe întuneric

Dacă îţi place să citeşti în pat, un e-book poate fi varianta câştigătoare, deoarece multe

modele e-reader vin cu lumină încorporată.

Protecţia mediului.

Formatul digital exclude folosirea hârtiei necesare la producerea cărţilor tipărite care, de

multe ori, sunt editate sau reeditate în tiraje prea mari în raport cu cerinţele şi nevoile publicului

ţintă. Acest lucru se întâmplă din pricina unei cercetări precare privind segmentele de

consumatori, iar cărţile, după ce petrec luni, poate chiar ani întregi pe rafturile librăriilor, ajung

să fie vândute în târgurile de cărţi sau anticariate la un preţ infim.

Avantaje ale cărţilor tipărite asupra e-book-urilor:

Pirateria

Autorii şi editorii se confruntă cu o problemă similară pe care şi directorii şi producătorii

de muzică au întâlnit-o în anii 90. Partajarea fişierelor devine foarte simplă când este în format

electronic. De aceea oamenii intră în posesia e-book-urilor fără costuri, fiind grija numărul unu

pentru autori şi editori a căror profit se dimininuează. Pentru cititorul obişnuit poate fi frustant

deoarece nu mai poate “împrumuta” cartea favorită.

4

Bateria

Când te-a dezamăgit ultima dată o carte care trebuia conectată la priză? Firul acţiunii

începe să fie captivant şi te trezeşti că simbolul bateriei pâlpâie, problemă ce nu o vei întâmpina

la o carte tipărită.

Tradiţia

Cartea tipărită oferă o experienţă care nu se opreşte doar la văz. Mirosul, atingerea

texturii, greutatea cărţii oferă un festin simţurilor. Poate că pozele oferă mai mult în varianta

printată decât cea digitală.

Revânzarea

La fel ca muzica, o dată descărcată, nu vei putea revinde cărţile digitale. Dacă îţi place să

colectezi cărţi optează pe varianta printată.

Disponibilitatea.

O mulţime de cărţi nu sunt disponibile momentan în variantă digitală.

Fără gadgeturi

Te trezeşti într-un oraş mic fără laptop sau e-reader, nu vei putea descărca un titlu nou,

dar există întotdeauna o librărie unde poţi opri să-ţi satisfaci pofta de lectură.

5

Rezumat

Comparând cele două forme de manifestare a cărţii, surprindem aspectele pozitive şi

negative ale fiecăreia dintre ele. Cele două forme de existenţă a cărţii nu tind a se exclude, ci mai

degrabă se completează reciproc, limitele uneia fiind depăşite de cealaltă. Lectura pe hârtie este

diferită de lectura digitală. Absolut. Actul lecturii va avea loc în oricare dintre cele două cazuri,

detaliile sunt cele care fac diferenţa. Pentru că există o diferenţă, dictată tot de cititori.

Dar lucrurile nu trebuie văzute şi judecate atât de radical. Există cititori care adoră să

savureze cărţile clasice, textura, mirosul şi sunetul foilor răsfoite, alături de o ceaşcă de ceai, dar

care se împacă la fel de bine şi cu o carte în format pdf, atunci când este nevoie. Puţini sunt cei

ce aleg să nu se atingă de o carte clasică şi să citească doar cărţi în format digital, în schimb

există numeroşi fani înrăiţi ai cărţilor clasice care au păreri extrem de agresive despre cei ce aleg

să citească în format electronic.

În concluzie, viitorul cărţii şi al lecturii nu va avea de suferit atâta vreme cât editurile şi

librăriile vor începe să-şi aplece mai mult privirea către nevoile consumatorilor. Şi, bineînţeles,

atâta vreme cât noi vom propaga mai departe valorile morale şi intelectuale dobândite, ne vom

educa copiii astfel încât să ştie când au luat naştere primele scrieri şi cum s-a ajuns în secolul

XXI, îi vom învăţa să citească de pe dispozitive de câţiva mm grosime, dar le vom permite să-şi

aleagă singuri metoda prin care vor pătrunde în tărâmul lecturii.

6

Bibliografie

1. Revista Cultura *Fundatia Culturala Romana* Mai 2015, Nr. 513

2. http://www.unibuc.ro/eBooks/informatica.htm, Universitatea din Bucureşti, site-ul

oficial

3.M. Vlada, „Conceptul de algoritm-abordare modernă”, Gazeta de Informatică, Editura

Agora, Cluj, nr. 3(13), 2003.

4.George Văideanu, „Educaţia la frontiera dintre milenii”, Editura Politică, Bucureşti,

1988.

5. Alexandru Rădescu, „E-learning românesc”, Jurnalul Naţional, Vineri, Aprilie 23,

2004.

7