CARTEA SATULUI1 8

IS TORIAUNIRII ROMANILOR

LE

I. LUPASCU 0 REPRODUCERE TN CULORI DUPÀ 0 PANZA

DE D. STOICA§I CU MULTE ALTE CHIPURI §I VEDERI

FUNDATIA CULTURALX REGALX tPRINCIPELE CAR01.30STRADA LATINA, 8 - BUCURESTI

www.dacoromanica.ro

ROMÂNIA Marea Unire

1918-2018100 de cărți Ioan Scurtu

-coordonator-

Istoria unirii românilor / Ioan Lupaș. - Iași : Tipo Moldova, 2017

ISBN 978-606-676-986-0

821.135.1-4

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

LUPAȘ, IOAN

Proiect administrat de dr. Roxana Alexandra Constinescu Coordonator: Ioan ScurtuRedactor: Aurel ȘtefanachiRedactor consultant: Corneliu CiucanuCoperta: Andrei Ștefanachi

© Tipo Moldova

Editura TipoMoldova este recunoscută academic de Consiliul Național al Cercetării Științifice

pentru domeniile filologie (PN-II-ACRED-ED-2012-0285) și istorie și studii culturale (PN-II-ACRED-ED-

2012-0355).

Iaşi, 2017

Editura Tipo Moldova,

E-mail: office@tipomoldova.ro

www.tipomoldova.ro

Ediție anastatică

CARTEA SATULUI1 8

IS TORIAUNIRII ROMANILOR

LE

I. LUPASCU 0 REPRODUCERE TN CULORI DUPÀ 0 PANZA

DE D. STOICA§I CU MULTE ALTE CHIPURI §I VEDERI

FUNDATIA CULTURALX REGALX tPRINCIPELE CAR01.30STRADA LATINA, 8 - BUCURESTI

www.dacoromanica.ro RAMURI a a

CRAIOVA

JASSY~

IMPR_!.BIE!{IE DE L'ETAT

19Vi

ROMÂNIA Marea Unire

1918-2018100 de cărți Ioan Scurtu

-coordonator-

TABLA CUPRINSULUI

Cuvant despre urzirea acesteiCARTEA 1-a: TEMEIURILE UNIR11 ROMANILOR

1. Pared pufin lcimurite despre Unirea Romanilor. Ea nu ariísiírit din diirnicia vre-unei puteri lumesti, ci dinteo tai-nica i indelungatcl prezitire ¡storied. Temeiurile ei suntadanci i nesguduitelcoana pcimantului romanesc. Carpafil osia pamantuluiromanesc ca cele trei fronturi: moldovean, manteantransilvan. Rostul Transilvaniei in mijlocul celorlalte fciriromanesti. Insemncitatea- Carpafilor V a Durzeirii pentru pd-mantul romanesc. Campia, colina i muntele au indrumatindeletnicirile poparuluiSamanfa poporului romanesc. Neamul Tracilor ca ramura

sa daciccl este tulpina, din care a odrdslit poporul roman.Altoirea micidifelor romane in fulpina Dacilor. Arnesteculde saage slay n'a schimbat prea mult firea daco-romand abdstinasilor. Poporul roman cel mai trainic neam deoameni de pe fata pcimantului". Ce oaineni de valoare a datneamurilor vecine din scinuinfa sa bogata? El meritli in vii-tor f Turnos si mare"Tdria credinfei strcimosesti. Cum infelege poporul romanevanghelia lui ehristos? Asemanare intre Romani i popoa-rele vecine. Legciturile bisericesti cu Patriarhia din Constan-fino poi. Ortodoxia luptatoare apàrà unitatea sufleteasa aneamului i impiedeca pe Unguri a prinde radticini in Tran-silvania, Muntenia V Moldova. Cuvantal lui Mihail Eminescudespre mitropolia Sucevei. Uinzirea lui Antonia Possevino des-pre statornicia Romanilor din Transilvania in legea V Malrilsaritean, Pentru ce nu ca legua candidafii la scaune vld-dfcesti &I se abatii dela credinfa poporului?Putgrea grairdui romanesc. lnrudirea limbii rornane eabile odrcislite din tulpina iwclziului graiu Latin. Unitateagraiului romanesc s'a pdstrat peste granifele provinciilor desub felurite cdrmuiri strditze. Limba romadeascci nu a pututfi rdpusti de ncivala limbilor ateiptInitoare. Veacul XVI aseazciarme noud in serviciul limbii tiparnifa, cartea V scoala ro-

Pas.

3-46-48

9

18

20

www.dacoromanica.ro

L LUPAS: ISTORIA UNIRII ROMANILOR 405

ras.Atacut victorios dela Martisti. Insemnatatea lui. lzbucni-rea revolutiei rusesti pe frontal dela Siret. Lupta vitejeascaa Romanilor la Marasesti. Sfatul Tarn din Basarabia pro-clam& Republica Moldoveneascii 15 Decemvrie 1917. Uni-rea Basarabiei cu Romania 9 Aprilie 1918. Pacea dela Bu-curesti 7 Maiu 1918. Punctul culminant al tragediei ro-mane: o insula de onoare intr'uwi ocean de noroiu". lzbandaaliatilor Romilniei pe frontal de vest. Prabusirea Austro-Ungariei. Unirea Bucovinei si a Transilvaniei

Declaratiile de Unire dela Chisineiu si Cernauti. Memorialdela Darnita. Motiunea dela Oradea si prezentarea ei in par-lamen tul ungar. Adunarea Nationalii dela Alba Julia. Discur-sul lui Vasile Goldis. Povestea asa numitelor puncte delaAlba luia". Hoteirdrea Sasilor dela Medias. Motiunea Svabi-lor dela Timisoara. Explozia de bucurie a Romanitor des-robiti. Regele Ferdinand despre temeliile puternice ale Unirii.Victimele !arid de reizbunare a I ostilor carmuitori straini.Situatia primekluitii a Romdniei, amenintatii de bolsevici laNistru si la Tisa. Intrarea armatei romane In capitala Unga4riel. Cum pretuia francezul lules Cambon meritele Ronalaidpentru scaparea Ungariei de tireinia bolsevicilor? Unguriitrebue sa fie recunosceitori armatei romdne" (scrie pro fesorulamerican Upson Clark). Tratat ele de pace din 1919-1920.fertf ele Romaniei. Mica Intelegere".Incoronarea In catedrala dela Alba lulia (15 Octomvrie

1922). Program' Regelui Ferdinand I. Reforma agraril. Re-vizuirea constitutiei dela 1866. Organizarea bisericeasca siinfiintarea Patriarhiei. Reforma electoral& Reformele scolare.Starea igienica-sanitara. Organizarea economica-financiara.Viata socialei-culturalii. Moartea Regelui Ferdinand I. Re-.genta. Regele Carol llRomdnii reimasi In afara de granitele Pa/riel intregite. Ro-mdnii transnistrieni, din Republica Moldoveneascil ; ce! dinRepublica Cehoslovacii, din tinutul Mezerici, si cei din Ame-1rica. Romanii din Ungaria, lugoslavia si Bulgaria. Ros tul lorinsemnat de-alungul granitelor Romdnier.

349

361

377

393

www.dacoromanica.ro