548487 Ioan Scurtu Istoria Cont a Romaniei

8/12/2019 548487 Ioan Scurtu Istoria Cont a Romaniei

1/220

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei SCURTU, IOANIstoria contemporan a Romniei (1918-2005) / loan Scurtu. Bucuresti, Editura FundaieiRomnia de Mine,2005 216 p.; 20,5 cm Bibliogr. ISBN 973-725-5-6

9!9"# $191"/19"9% !075."#

&op'rta I( Catedrala ncoronrii din Alba-Iulia

Editura FundaieiRomnia de Mine, 2005

)'*actor( &on+tantin )'nor'*actor( ia'la SI&41&1&op'rta( Stan B)N

Bun *' tipar( 12.12.2005; &oli tipar( 13,5 ormat( 16/61"6

Editura si Tipografia FundaieiRomnia de MineSplaiul Independenei nr.313, Bucuresti, sector 6,

. . "3, 'l'on / a. 316.97.90888. Spiruar't.ro


2/220

UNIVERSITATEASPIRU HARET

IO AN SCURTU

ISTORIACONTEMPORANAA ROMNIEI

(1918-2005)

EDITURA FUDA!IEIROMNIA DE MINEBucur'+ti, 2005


3/220

CUPRINS

Introducere.................................................................................. 7

1. Noul cadru de evoluie a Romniei dup1918. Analizcomparativ cu alte state ale Europei

a# "opulaia ....................................................................... 9b# #aracteristicile $ieii politice .................................. 12c# %iaa cotidian&............................................................... 15*# Stiina si cultura .......................................................... 15

2. Dinamica economiei naionale

a#Tr&s&turi generale ...................................................... 16b# E$oluia principalelor ra'uri ale econo'ieinaionale ............................................................................ 17c# Econo'ia ro'(neasc& )n 193" ............................... 20

3. Viaa politic

a# ut'ril' +tatului ................................................................. 22b# Funcionarea regi'ului de'ocratic .................... 30c# Regi'ul de autoritate 'onar*ic& ........................ 1

4. Politica etern a Romniei !n perioadainterbelic

a# "rincipalele caracteristici si aciuni .................... 5"

b#Nicola' itul'+cu - acti$itatea diplo'atic& ............ 66c# Situaia internaional& a Ro'(niei )n anii 193"-1939

7"*# i'r*'ril' t'ritorial' *in 190 ........................................... "3

5. Romnia !n anii celui de"al doilea rzboimondial

a# E$oluia regi'ului politic )n perioada 190-1990

b#.............................................................................................lib'rar'a Ba+arabi'i +i nor*ului Buco:in'i. &ontinuar'ar&+oiului )n Est ........................................................... 92

c# ctul *' la 23 ugu+t 19 .............................................. 97


4/220

*# "articiparea Ro'(niei la r&+oiul anti*itlerist 106'# #onfrunt&ri politice )n perioada 23 ugu+t 19-30 'c'mbri' 197 .............................................................. 106

6. Romnia sub ocupaia sovietic (1948-1958)

a# Impun'r'a r'gimului Stalini+t .......................................... 113

b# Represiune, re+isten&, colaoraionis', lupt&pentru putere 129

7 . Ro!"#$ %" $"## 1958-1964

a# )'trag'r'a trup'lor +o:i'tic' !195"# ................................ 13

b# Deso$ieti+area Ro'(niei. Declaraia din aprilie

196 ...................................................................................... 12

8. #ocietatea romneasc !n perioada 1964-1974

a# "olitica intern&- lierali+area si li'itele ei ........ 16b# "olitica etern&- i'plicarea Ro'(niei )n 'arile

prole'eal' lumii ............................................................................ 19

9. Anii cultului personalitii (1974-1989)

a# Situaia intern&/ reali+&ri +i cri


5/220

INTRODUCERE

Anul 191 a marcat ncheierea procesului de formare astatului naional unitar romn, ca urmare a UniriiBasarabiei, Bucovinei si ransilvaniei cu patria-mam!Conferina "cii de la !ari" a con#irmat, prin tratateinternaionale, destrmarea imperiilor multinaionale din#uropa si apariia de noi state sau ntregirea teritorial aaltora, ntre care "i Romnia.

#voluia rii noastre n perioada interbelic ademonstrat c actele de Unire au avut consecine po$itiveasupra ntregii societi, pe multiple $lanuri% economic,cultural, $olitic etc.

%frmarea integritii teritoriale a statului romn

prin notele ultimati&e "o&ietice, din iunie 19'(, "i $rin dictatul de la)iena, din luna august a aceluiasi an, a creat o situaiedificil tuturor romnilor, dar mai ales celor c$ui subocupaia sovietic si maghiar!

In iunie 19'1, &omnia a intrat n r$boi alturi de'ermania *m$otri&a Uniunii +o&ietice, cu "co$ul de a eliera-a"araia "i nordul -uco&inei, care au #o"t reinterate "tatului romn *niulie 19'1.

(esfsurarea operaiunilor militare n #st, nfrngerilesuferite pe front, perspectiva ca ara noastr s devinteatru de r$boi au impus lo&itura de "tat de la /0 Auu"t 19'',

prin care &omnia a iesit din A) si s-a alturat coaliiei

*aiunilor Unite!In urma nelegerilor dintre +arile "uteri, din anii 19'0

19'2, statele din $ona central"i "ude"t european "olonia,Cehoslovacia, Ungaria, &omnia, Bulgaria, Iugoslavia,

Albania au intrat n sfera de influen a Uniunii %ovietice!In 19''. &omnia a fost practic ocupat de Armata &osie,

pn n 192.(up aceast dat, socialismul internaionalist,

impus de "o&ietici, a devenit un socialism naional, adaptatla realitile romnesti! %-a *nrei"trat "i o acti&i3are a $oliticiie4terne, #a$t ce a con#erit Romniei un autentic prestigiuinternaional

l


6/220

reptat, mai ales dup 195', reimul $olitic "a deteriorat,ca urmare a e)acerbrii cultului personalitii lui *icolaeCeausescu! (up 191, situaia material a populaiei adevenit tot mai grea, iar starea de nemulumire s-agenerali$at!

In 199, reimurile 6 comuni"te7 din Euro$aau c$ut rnd pe

rnd-dup principiul domino-ului! .a // decembrie, n urmaunei ample aciuni populare, dictatura a fost nlturat sin &omnia! Ca urmare a &evoluiei din Decemrie 199, "are&enit la reimul democratic, "ocietatea romneasc parcurgndo lung perioad de tran$iie spre noi structuri economicesi sociale, spre integrarea european si euro-atlantic!

%pre deosebire de nvmntul preuniversitar, undeelevii nva dup manuale elaborate pe ba$a unor

programe aprobate de +inisterul #ducaiei si Cercetrii,nvmntul superior se caracteri$ea$ printr-o abordarelarg, deschis a unor speciali$ri menite s asigure

formarea cadrelor cu nalt calificare! .ucrarea Istoriacontemporan a Romniei tratea$ 11 teme ma8ore, *ncon#ormitate cu "tructura unui "eme"tru universitar! #le auconstituit obiectul preocuprilor stiinifice ale autorului dealunul mai multor ani, materiali3ate *n "tudii $ulicate *n re&i"te despecialitate, capitole din lucrri monografice sau generale,studii introducti&e la culeeri de documente, $recum "i alte materiale.

#vident, studenii nu trebuie s se limite$e la acestcurs, ci s studie$e o bibliografie ct mai larg, s-siforme$e propriile lor opinii referitoare la $rolematica i"torieicontem$orane a Romniei.

*ot/ &apitolul 10 #voluii dup &evoluia din(ecembrie 199, a o+t +cri+ *' @'orgiana argar'ta Scurtu.


7/220

1. N%&$ CADR& DE EV%$&'IE A R%()NIEI D&P*1918.

ANA$I+* C%(PARA,IV*CU A&TE STATE A&E EUROPEI

&a urmar' a >nirii Ba+arabi'i, Buco:in'i +i ran+il:ani'i, =n 191".)om?nia +i-a mo*iicat 'o' %" E*o+$, transfor'(ndu2se dintr2otar& 'ic& )n una de '&ri'e 'edie. Suprafaa sa a crescutde la 13".000 Am% =n 1915 la 295.09 Am =n 191", ocup?n* locul 10 =nuropa. )om?nia 'ra, dup& "olonia, cel 'ai 'are stat )nspaiul cuprins )ntre area Baltic& si ar'a g''. otri:it*at'lor :r'mii, olonia a:'a 3"9.000 Am%, &'o+lo:acia -10.000 Am

2,

>ngaria - 93.000 Am2, Iugo+la:ia - 2".000 Am

2, Bulgaria - 103.000

Am2

, lbania - 2".000 Am2

, @r'cia - 130.000 Am2

.Aceast& sc*i'are de statut teritorial a per'is o 'ai

larg& i'plicare a Ro'(niei )n $iaa internaional&, 'aiales, )n ti'pul 'inisteriatului lui icolae Titulescu !1932-

1936#.a- Populaia)om?nia a:'a 7,9 milioan' locuitori =n 1915; populaia sa a

crescut la 1,7 milioan' =n 1919, aCung?n* la 1" milioan' =n 1930 +i 20milioan' =n 1939. Din punctul de $edere al nu'&rului delocuitori, Ro'(nia se afla pe locul " =n Europa, dup& >)SS.,4er'ania, area Britanic, Frana, Italia, "olonia si Spania.In perioada interelic&, "olonia a$ea circa 30 milioan'locuitori, &'o+lo:acia - 1,7 milioan', >ngaria - ",5 milioan',Iugo+la:ia - 1 milioan', Bulgaria - 5,5 milioan', lbania - l milion,@r'cia - 6,5 milioan'.

' pro:incii i+toric', =n 1930, situaia era ur'&toarea/

Teritoriul "opulaia %uprafaa:nr ;

)om?nia 1".052."96 295.09 100lt'nia - 1.519.3"9 2.97" ",2unt'nia .02".303 52.505 17,"obrog'a "11.332 23.262 7,9ol*o:a 2.27.9" 3".05" 12,9Ba+arabia 2."63.09 .22 15,1Buco:ina "53.52 10.2 3,5ran+il:ania 3.217.677 62.229 21,1Banat 91.521 1".715 6,3&ri+ana-aramur'+ 1.390.23 21.33" 7,2


8/220

Dup& cu' se oser$&, pro$incia cea 'ai populat& erauntenia, ur'at& de Transil$ania- cel 'ai 'ic nu'&r delocuitori a$eau Dorogea si Buco:ina.

#onferina p&cii de la "aris !1919-1920# a pu+ la ba


9/220

gregorian& - 10.005, ar'eano2catolic& 2l .0, alt' r'ligii +i +'ct' -7.3,9ier2cuget&tori -6.60, nedeclarat& - 6.6"6. "ro$incia cea'ai o'ogen& *in punct *' :'*'r' r'ligio+ 'ra lt'nia !99D - orto*oc+i#,iar c'a mai 'o+aicat& era Transil$ania, unde se )nt(lneauaproape toate confesiunile.

Dup& 191", un nu'&r i'portant de ro'(ni a r&'as )n

afara granielor statului ro'(n. "otri$it unor date statistice,nu'&rul acestora era *' p'+t' un milion, *intr' car' 250.000 tr&iau )nRusia 6Uniunea7 So$ietic&, 230.000 =n Iugo+la:ia, 60.000 =n Bulgaria,23.000 =n >ngaria, 0.000 =n lbania, 13.000 =n &'o+lo:acia, 200.000 =nS.>.., 100.000 =n u+tralia, 70.000 =n &ana*a.

roc'+ul *' 'migrar' +i imigrar' a cuprin+ circa 10.000 *' p'r+oan' p'an. u pl'cat *in )om?nia =n >ngaria =nCur *' 200.000 *' p'r+oan', car' auoptat pentru cet&enia 'ag*iar&, iar 2.000 *' turci, mai al'+ *inobrog'a +i +u*ul Ba+arabi'i, +-au +tabilit =n urcia. u :'nit =n )om?nia

p'+t' 200.000 e$rei 6'ai ales din "olonia si Rusia So$ietic&7,30.000 arom?ni !*in @r'cia, Bulgaria +i lbania#, 10.000 rom?ni *in S.>..+i &ana*a.

)n perioada interelic&, #"#' o*$/# a cunoscut oe$oluie po+iti$&. #u un spor natural de 35 la 1.000 *' locuitori,)om?nia +' ala p' primul loc =n uropa !ultimul loc 'ra ocupat *' Su'*ia, cu15 na+t'ri la 1.000 de locuitori7, )n acelasi ti'p, Ro'(nia ocupapri'a po+iie )n pri$ina 'ortalit&ii infantile, cu 20 *'c'+' la1.000 de nou n&scui !p' ultimul loc +' ala Su'*ia, cu ,7 *'c'+' la 1.000de nou n&scui7, )n cele dou& decenii ale perioadei interelice,

Ro'(nia a cunoscut un spor *'mograic *' , milioan' *' locuitori,aCung?n* =n 1939 la o populaie de aproape 20 milioan'.

)'parti


10/220

!l 13.000#, Ia+i !103.000#, &luC !101.000#, 4alai !101.000#. Bucur'+tii'rau c'l mai mar' ora+ *in


11/220

%ot ostesc, direct, egal, secret, pe co'une, )n 'odproporional, pentru a'ele see, )n $(rst& de 21 *' ani%.

5egislaia ro'(neasc& se )nscria )n ansa'lulrefor'elor )nf&ptuite )n Europa acelei perioade. : anali+&co'parati$& pri$ind $(rsta la care se acorda dreptul de$ot si situaia fe'eilor arat& ur'&toarele/

0ara Camer +enat Dre$t de &ot$entm #emei)om?nia 21 0 -lbania 21 0 -u+tria 21 21 *aBulgaria 21 - -&'o+lo:acia 21 26 *a@r'cia 21 0 -Iugo+la:ia 21 - -olonia 21 30 *aurcia 1" - ->ngaria 2/B 30/ 29/B 30/ da;dup& 30 *' ani

%otul uni$ersal a c*e'at la $iaa politic& acti$&'ilioane de cet&eni. Siste'ul partidelor politice s2adi$ersificat. Al&turi de $ec*ile partide de gu$ern&'(nt -ib'ral +i &on+'r:ator - si2au desf&surat acti$itatea 5iga6"artidul7 "oporului, "artidul !&r&nesc, "artidul Nationali+t-'mocrat, arti*ul Social-'mocrat !*':'nit arti*ul Sociali+t# =n:'ciul )'gat. or li s2au al&turat partidele din pro$inciileunite/ "artidul aional Ro'(n din Transil$ania, "artidul

!&r&nesc din Basaraia, "artidul De'ocrat al >nirii *inBuco:ina ; =n anii 1920-1923, ac'+t'a au u


12/220

13/26 *'c'mbri' 191" au o+t promulgat' *'cr'tul pri:in* ratiicar'aunirii ran+il:ani'i cu )om?nia +i c'l p'ntru numir'a =n gu:'rnul)om?ni'i a tr'i repre+entani ai acestei pro$incii- un altdecret, din aceeasi +i, stailea c& 0p(n& la definiti$aorgani+are a Ro'(niei )ntregite conducerea ser$iciilorpulice din Transil$ania era )ncredinat& #onsiliului irig'nt.

rin *'cr't'l' r'gal' *in 19 *'c'mbri' 191"/1 ianuari' 1919 +' ratiicaunir'a Buco:in'i; erau nu'ii doi repre+entani ai acesteia )ngu$ernul Ro'(niei si se asigura re+ol$area prole'elorspecifice acestei pro$incii de c&tre Secretariatele deSer$iciu cu sediul la #ern&ui. Toate decretele 'enionauc& aac'ril' str&ine, ar'ata, c&ile ferate, posta, telegraful,telefoanele, circulaia financiar&, $&'ile, )'pru'uturilepulice, sigurana statului intrau )n atriuiile eclusi$e alegu$ernului Ro'(niei. :rganele ad'inistrati$e local' a:'aum'nir'a *' a acilita proc'+ul *' int'grar' a Ba+arabi'i,Transil$anieisi Buco$inei )n cadrul statului ro'(n Iar& disfuncionalit&isi cu luarea )n consideraie a particularit&ilor create de2a

lungul $re'ii- ele lucrau su conducerea gu$ernului)om?ni'i.

' ac''a+i lini' +' =n+cri' a*optar'a cal'n*arului gr'gorian !+tilulnou7 pe )ntreg cuprinsul &rii, utili+at p(n& atunci nu'ai )n

Transil$ania si Buco:ina 3iua *' l aprili' 1919 +til :'ci *':'nin* 15aprili' +til nou.

=n noi'mbri' 1919 au a:ut loc prim'l' al'g'ri g'n'ral' pa ba


13/220

In


14/220

2 INAMICA ECONOMIEI NATIONA&E

a- ,rsturi 0enerale>nir'a *in 191" a *u+ la !ntrirea potenialului

economic al Ro'(niei, a creat condiiile necesarefructific&rii la scar& naional& a og&iilor solului sisusolului, a accentuat ponderea industriei )n ansa'lulecono'iei naionale. 5eg&turile econo'ice tradiionale auc&p&tat un cadru g'ograic-+tatal a*'c:at, au o+t lici*at' bari'r'l':amal' ri*icat' *' o+t'l' imp'rii p' teritoriul ro'(nesc, ceea ce aasigurat pieei interne o deplin& unitate.

&omparati: cu anul 191, suprafaa arail& a Ro'(niei acrescut de la 6,6 milioan' la 1,6 'ilioane *a, cea acoperit& cup&duri de la 2,5 milioan' la 7,3 'ilioane *a, reeaua c&ilorf'rat' *' la .300 Am la circa 11.000


15/220

inter$eniei statului )n $iaa econo'ic&, fapt reflectat si )nsporirea ponderii 'inisterelor econo'ice )n structuragu$erna'ental&.

b# Evoluia principalelor ramuri ale economiei naionaleI"*#$ a eneficiat de un spri8in susinut din partea statului.&surile $i+(nd refacerea produciei au ur'&rit )n acelasi

ti'p si reali+area unui organis' econo'ic unitar sifuncional, )nc& din ianuarie 1919 a luat fiin& Direcia Refacerii

)n cadrul inisterului Industriei si #o'erului, prin care

gu$ernul s2a i'plicat )n ac*i+iionarea si transportul'&rfurilor din str&in&tate, acord(nd prioritate produselor

asolut necesare econo'iei naional' !utilaC', mat'rii prim' 'tc.#. >nrol important 1-a a:ut Soci'tat'a aional& de #redit Industrial,constituit& )n 1923, car', prin politica *' credite, a spri8initde+$oltarea industriei. #u a8utorul statului au fost )nfiinate

mari =ntr'prin*'ri m'talurgic' cu proc'+' t'nologic' compl'', =ntr' car'Farica de S(r'& de la #('pia Tur+ii !1922#, U+inele Titan2&drag2#&lan !192#, #opsa ic&2#ugir !1925#, pr'cum +i=ntr'prin*'ri con+tructoar' *' 'asini din r(ndul c&rora se re'arc&/alaa2Bucuresti !1926#, I..).-Bra+o: !1926#. otri:it *at'lor +tati+tic',aproap' 60D *in totalul =ntr'prin*'rilor in*u+trial' 'i+t'nt' =n 1930fuseser& )nfiinate dup& 191".

=n int'r:alul 1923-193" industria ro'(neasc& s2a de+$oltat)ntr2un rit' de 5,D p' an, unul *intr' c'l' mai ri*icat' *in =ntr'agalum'. =n perioada interelic&, Ro'(nia ocupa pri'ul loc )nEuropa si locul sase din lu'e la producia de petrol 6ni$elul

'ai' de etracie fiind de ",7 milioan' ton' =n 1936#; locul al *oil'a=n uropa la etracia de aur !5.355 Ag. =n 1937#, dup& Suedia-acelasi loc 6dup& Uniunea So$ietic&7 la etracia *' ga


16/220

o $ite+& de 530


17/220

acea fora de 'unc& disponiil& din lu'ea satului, care nu2si

g&seapla+am'nt =n alt' ramuri 'conomic'.S-au *'pu+ 'orturi, p' linie gu$erna'ental&, pentru

spri8inirea 'icilor proprietari, dar re+ultatele au fost 'odeste.: anu'it& contriuie au adus la de+$oltarea agriculturii

Institutul de #ercet&ri Agrono'ice, #a'erele de Agricultur&,

#onsiliul Superior al Agriculturii, Institutul aional de?oote*nie. A )nceput producia intern& de ato+e, se'&n&tori

si alte 'asini agricole, care )n 193" satisf&cea "0D dinnecesit&ile Ro'(niei.

"roducia la *ectar a cunoscut o crestere sensiil& )nperioada 1921-193" !*' la ",56 cintal' la 12,5 cintal' la gr?u, +i *' la",1 cintal' la 13,6 c*intale la poru'7, dar ea a r&'as )ncontinuare cu 'ult su 'edia european&. "roducia gloal& a

sporit de la 7,1 milioan' ton' la 13,6 milioan' ton' =n 1929 6ni$elul'ai' din perioada interelic. )om?nia +' ala p' pri'ul loc )nEuropa si pe locul al cincilea pe glo la producia total& de

porumb, p' locul al patrul'a *in uropa +i p' locul al


18/220

put'rii econo'ice a &rii, pre+ena capitalului str&in )nindustrie s2a redus la 37D !=n in*u+tria p'trolului ac'+ta a:'a 70D*in totalul capitalului#.

Comerul eterior al Ro'(niei s2a aflat la un ni$elfoarte sc&+ut )n 1919, dup& care a cunoscut cresterinotaile. Balana co'ercial& a fost )n general acti$&, )n

anii cri+ei econo'ice s2a practicat o politic& de forare aeportului, desi preurile produselor ro'(nesti cunosteauo sc&dere sensiil& 6)n anul 1929, :aloar'a un'i ton' 'portat' 'ra*' .000 l'i, iar =n 1932 *' l ."00 lei- dac& )n 1929 +' 'portau 6,6tone de produse ro'(nesti pentru o ton& de produsestr&ine, )n 1933 raportul 'ra *' 15,6 tone pentru o ton&7.

#a ur'are a 'utaiilor sur$enite )n econo'ianaional&, cereal'l' au pi'r*ut primul loc la 'port, iin* =nlocuit' *'pro*u+'l' p'troli'r' !cu o pon*'r' *' 2D din totalul eportuluiro'(nesc7. : alt& caracteristic& o constituia crestereacontrolului de stat asupra co'erului eterior, care din193 :i


19/220

date arat& li'pede c& Ro'(nia )ncetase s& 'ai fie un statagrar, de$enind un $ $*$*-#"*#$'. r'*ominant' 'rau=ntr'prin*'ril' in*u+trial' mici. Enciclo$edia Romniei constata c&9","D *in totalul =ntr'prin*'rilor a$eau 'ai puin de 20 *'p'r+oana, =n timp c' =ntr'prin*'ril' cu p'+t' 200 de persoane a$eauo pondere 'ai 'ic& de 0,1D. '-a lungul =ntr'gii perioade

interelice s2a 'eninut o suprapopulaie rural&, adic& ofor& de 'unc& disponiil& )n lu'ea satelor, care nu2sig&sea plasa'entul dorit )n acti$it&i econo'ice din 'ediuluran.

ro:inciil' i+toric' unit' =n 191" s2au integrat ar'onios )necono'ia &rii, unde le era locul firesc. : atest& puternicade+$oltare, dina'is'ul $ieii lor econo'ice. Astfel, dinnu'&rul societ&ilor anonim' in*u+trial' 'i+t'nt' =n 1939 )n

Transil$ania, aproape trei sferturi erau )nfiinate dup& 191".Indicatorul cel 'ai sintetic pri$ind de+$oltarea

econo'ic& a unei &ri '+t' venitul naional p' locuitor, =n193", ac'+ta +' pr'ngaria -10" dolari, Frana - 16 *olari, nglia - 90 *olari, S.>.. -512 *olari !c'l mai =nalt *in lum' la ac'a dat&7.

Aceste date arat& li'pede c&, desi era )n ur'a unorstate de+$oltate ale lu'ii, Ro'(nia se g&sea )ntr2o situaiea$anta8oas& co'parati$ cu +tat'l' :'cin', *' car' o l'ga un *'+tini+toric comun.

=nr?ng?n* num'roa+' ob+tacol' - =ntr' car' *i+trug'ril' *in timpulpri'ului r&+oi 'ondial, ra$agiile cri+ei econo'ice din1929-1933, presiunea 'onopolurilor str&ine - )om?nia acuno+cut =n p'rioa*a interelic& o de+$oltare econo'ic&

se'nificati$&.

21


20/220

3 VIA'A P%$I,IC*

a# P*#' $'##onstituia din 1923, car' *' apt pr'lua t'tul l'gii

un*am'ntal' *in 1"66, pr':'*'a la art. 33( 0Toate puterile statuluie'an& de la naiune, care nu le poate eercita dec(tnu'ai prin delegaiune si dup& principiile si regulilease+ate )n #onstituiunea de fa&. Ea a$ea la a+&principiul separ&rii puterilor )n stat )n/ putere legislati$&,putere eecuti$& si putere 8udec&toreasc&.

. Repre+entaiunea aional& se )'parte )n dou& Adun&ri/Senatul si Adunarea Deputailor !art. 3#. S' f&ceapreci+area c& 0'e'rii Adun&rilor repre+int& naiunea!art. 2#. Adunarea Deputailor se co'punea din deputaialesi de cet&enii ro'(ni maCori, prin :ot uni:'r+al, 'gal, *ir'ct,obligatoriu +i +'cr't p' ba


21/220

precu' si de 'e'rii consiliilor 8udeene si de 'e'ri/

consiliilor comunal' +i urban' !c?te unul de fiecare 8ude7, de'e'rii #a'erelor de #o'er, de Industrie, de unc& si de

Agricultur& - c(te unul din fiecare circu'scripie si pentrufiecare categorie- de fiecare Uni$ersitate c?t' un +'nator, al'+

prin :otul pro'+orilor.

rau m'mbri *' drept ai Senatului, )n $irtutea )naltei situaiideinute )n stat si )n iseric&/ 'ostenitorul tronului de la

$(rsta de 1" ani )'plinii, el a:?n* *r'pt *' :ot *'lib'rati: *' la :?r+ta*' 25 ani )'plinii- 'itropoliii &rii, episcopii epar*ioi aiBisericii rto*o' )om?n' +i @r'co-&atolic'; capii con'+iunilorr'cuno+cut' *' +tat, c?t' unul *' i'car' con'+iun', dac& au fost alesisau nu'ii confor' legilor &rii si repre+int& un nu'&r de p'+t'200.000 *' cr'*incio+i, pr'cum +i r'pr'


22/220

+' c'ntrali


23/220

'andatului s&u !art. 5#. Un alt articol din #onstituiepre$edea/ 0ici un 'e'ru al uneia sau celeilalte Adun&ri nupoate, )n ti'pul sesiunii, s& fie nici ur'&rit, nici arestat, )n

'aterie de represiune, dec(t cu autori+area Adun&rii din care

face parte, afar& de ca+ul de flagrant delict. Dac& ar fi arestatpre$enti$ sau ur'&rit )n ti'pul c(nd sesiunea era )nc*is&,

ur'&rirea sau arestarea treuie supuse apro&rii Adun&rii dincare face parte, )ndat& dup& desc*iderea sesiunii #orpurilor

legiuitoare. Detenia sau ur'&rirea unui 'e'ru al uneia sau

celeilalte Adun&ri este suspendat& )n ti'pul sesiunii, dac&Adunarea o cere !art. 55#.

Puterea eecutiv 23uvernul-. &on*uc'r'a tr'burilorcur'nt' al' statului era asigurat& de gu$ern. #onstituia din 1923

pr':'*'a la art. 92( 04u$ernul eercit& puterea eecuti$& )nnu'ele regelui. odul de alc&tuire a gu$ernului nu erafoarte clar stailit prin #onstituie. 5egea funda'ental&

pre$edea c& 0inistrii )ntrunii alc&tuiesc #onsiliul de ini+tri,car' '+t' pr'


24/220

anu'e/ inisterul de Interne, inisterul de Eterne,

inisterul de Finane, inisterul de 9ustiie, inisterulInstruciunii "ulice si al #ultelor, ini+t'rul rmat'i, ini+t'rulgriculturii +i om'niilor, ini+t'rul Industriei si #o'erului,inisterul uncii, inisterul S&n&t&ii si :crotirii Sociale. Sepreci+a c& 'inisterele si susecretariatele de stat nu se

puteau )nfiina si desfiina dec(t prin lege- nu'&rulsusecretariatelor de stat nu putea dep&si nu'&rul

'inisterelor- reparti+area lor pe 'inistere se f&cea prin *'cr'tr'gal. otri:it art. 2", $r'+'*int'l' &on+iliului *' ini+tri '+t' sefulgu$ernului. 5egea stailea atriuiile fiec&rui 'inister )n

parte, pr'cum +i +tructura ac'+tora. >lt'rior, prin *'cr'te regale s2au)nfiinat noi 'inistere, iar altele s2au scindat- de ase'enea, s2

au instituit noi funcii/ $icepresedintele #onsiliului de inistri

6)n octo'rie 1932# +i mini+tri *' +tat !*in octombri' 1930#.)n fapt, s2a a8uns, dup& nu'ai doi ani de la a*optar'a l'gii *in augu+t 1929, lao dulare a nu'&rului de 'inistri si +'cr'tari *' +tat.

Puterea 4udectoreasc 25ustiia-. #ea de2a treiara'ur& a puterii de stat era 8ustiia. "otri$it articolului 0 din#onstituie, 0"uterea 8udec&toreasc& se eercit& de organeleei. @ot&r(rile lor se pronun& )n $irtutea legii si se eecut& )n

nu'ele regelui. "entru )ntregul stat eista o singur& #urte de#asaie si 9ustiie- aceasta a$ea dreptul s& 8udece

constituionalitatea legilor si s& le declare inaplicaile pe c'l'car' 'rau contrare #onstituiei. 9udec&torii erau ina'o$iili,#onstituia suliniind/ 0#el $&t&'at )n drepturile sale, fie

printr2un act ad'inistrati$ de autoritate, fie printr2un act degestiune f&cut )n c&utarea legilor si regula'entelor, fie prin

rea2$oin& a autorit&ilor ad'inistrati$e de a re+ol$a cerereapri$itoare la un drept, poate face cerere la instanele

8udec&toresti pentru recunoasterea dreptului s&u. :rganeleputerii 8udiciare 8udec& dac& actul este ilegal, )l pot anula saupot pronuna daune ci$ile p(n& la data restailirii dreptului

$&t&'at, a$(nd si c&derea de a 8udeca si cererea dedesp&guire, fie contra autorit&ii ad'inistrati$e, c*e'ate )n

8udecat&, fie contra funcionarului $ino$at !art. 107#.=n iuni' 192 a fost adoptat& &$ +"* "#/#$*$ -

ctoreasc/ prin care se pre$edea organi+area de8udec&torii urane, rurale si 'ite, de triunale 6)n capitalede 8ude7, a 12 #uri de Apel, precu' si a unei )nalte #uri de#asaie si 9ustiie, care 8udeca situaiile ecepional'6constituionalitatea legilor, acu+aiile aduse 'inistrilor7.

26


25/220

)n fiecare capital& de 8ude eista un triunal cu unasau 'ai 'ulte seciuni- fiecare seciune a$ea unpresedinte, cel puin doi 8udec&tori de sedin&, unul saudoi supleani, precu' si grefieri, a8utori de grefieri sii'piegai. "e l(ng& 8udec&torii de sedin&, fiecare triunala$ea 8udec&tori cu )ns&rcin&ri speciale 6de instrucie,

sindic, pentru tutel&, pentru infraciunile 'inorilor7. "el(ng& triunalele din Tulcea, #onstana, Silistra si Durostorfunciona c(te un 0#adiat care 8udeca dup& legile siu+urile 'usul'ane afacerile ci$ile dintre 'a*o'edani,pri$itoare la organi+area fa'iliei, puterea p&rinteasc&,di$or, c&s&torie, succesiuni. "e l(ng& fiecare triunalfunciona o #urte de 9urai, care 8udeca afaceri cri'inale,delicte politice si de pres&.

ini+t'rul ublic +au arc'tul +' compun'a( la =nalta &urt' *'#asaie, dintr2un procuror general si sase procurori- la#urile de Apel, *intr2un procuror general si un nu'&r deprocurori pre$&+ui de fiecare &urt'; la tribunal', *intr-un

procuror cap *' parc't +i un +ub+titut. "rocurorul general al #uriide #asaie a$ea dreptul s& atace cu recurs toate actele

8udec&toresti contrare legii.&onsiliul Supre' al agistraturii era alc&tuit din/

colegiul presedinial al )naltei #uri de #asaie- pri'iipresedini ai #urilor de Apel sau presedintele 6unde eistao singur& secie7- inspectorii 8udec&toresti- 'inistrul de

8ustiie sau delegatul s&u. #onsiliul )si d&dea a$i+ul asupraconfir'&rilor, nu'irilor si )naint&rilor 'agistrailor, asupraaltor c*estiuni puse de 'inistrul de 8ustiie- a $alid&riiea'enelor de 'agistrat- a confir'&rii celor propusi s& fiedeclarai ina'o$iili 'tc.

5egea pre$edea c& 'agistraii nu puteau ocupa oalt& funcie pulic&, nu puteau fi alesi )n "arla'ent sau )nconsiliile co'unale si 8udeene, nu puteau s& fiead'inistrator sau cen+or )n societ&i co'erciale. Seecepta calitatea de profesor la Facultatea de Drept sau lao scoal& superioar& din orasul de resedin& al'agistratului.

Mo"$*#$ (R'). Dup& 191", Ro'(nia a continuat s&fie un stat cu regi' 'onar*ic2constituional. )n siste'ulpolitic al &rii, regele ocupa un loc c'ntral. otri:it l'giiun*am'ntal' *in 1923, $ut'ril' constituionale ale regelui suntereditare )n linie coor(toare direct& si legiti'& a

a8est&ii Sale regelui &arol I *' o'n


26/220

5a urcarea pe tron, regele depunea ur'&torul8ur&'(nt/ 09ur a p&+i #onstituiunea si legile poporuluiro'(n, a 'enine drepturile lui naionale si integritateateritoriului !art. "2#. rticolul "" din #onstituie stailea+**o$#' su$eranului/ 0Regele nu'este si re$oc& pe'inistrii s&i. El sancionea+& si pro'ulg& legile. El poate

refu+a sancionarea sa. El are dreptul de a'nistie )n'aterie politic&. Are dreptul de a ierta sau de a mic+orap'depsele )n 'aterii cri'inale, afar& de ceea ce sestatorniceste )n pri$ina 'inistrilor.

El nu poate suspenda cursul ur'&rii sau al 8udec&ii,nici a inter$eni prin nici un 'od )n ad'inistraia 8ustiiei.

El nu'este sau confir'& )n funciile pulicepotri:itl'gilor.El nu poate crea o nou& funciune f&r& lege special&.El face regula'ente necesare pentru eecutarea

legilor, f&r& s& poat& $reodat& 'odifica sau suspendalegile si nu poate scuti pe ni'eni de ''cutar'a lor.

l '+t' capul put'rii armat'.El confer& gradele 'ilitare )n confor'itate cu legea.El $a conferi decoraiunile ro'(ne confor' uneianu'ite legi.

El are dreptul de a ate 'oned& confor' unei legispeciale.

El )nc*eie cu statele str&ine con$eniunile necesarepentru co'er, na2$igaiune si alte ase'enea- )ns& pentruca aceste acte s& ai& autoritate )ndatoritoare, treuie 'ai

)nt(i a fi supuse puterii legislati$e si aproate de ea.rticolul 90 preci+a c& regele 0desc*ide sesiunea

Adun&rilor l'giuitoar' prin esa8, la care Adunarea si

Senatul adopt& r&spunsurile la esa8. Regele pronuna)nc*iderea sesiunii, putea con$oca "arla'entul )n sesiuneetraordinar&. Deoseit de i'portante erau ur'&toarelepre$ederi/ $l Er'g'l' - n.n.F ar' *r'ptul *' a *i


27/220

rticolul 39 gl&suia/ 0"uterea eecuti$& este)ncredinat& regelui, care o eercit& )n 'od regulat prin#onstituiune, iar la articolul 92 +' pr'ci


28/220

cu pri'irea Repre+entaiunii aionale. Regena eercita,totodat&, si tutela asupra 0succesorului tronului )n ti'pul'inorit&ii lui%.

a 20 iuli' 1927 a )ncetat din $ia& regele 'r*inan*, astfelc& a intrat )n funciune Regena, deoarece M#$# I 'ra minor!a:'a *oar 6 ani7. Dup& tr'i ani, =n


29/220

circa 100.000 de aleg&tori cu $ot direct, dup& adoptarea legiielectorale, nu'&rul ac'+tora a cr'+cut la c?t':a milioan' !,6 milioan'=n 1937#. =n 191, un *'putat 'ra al'+ *' aproimati: 00 de cet&eni-decretul2lege din 191" stailea c& un deputat era ales de30.000 de cet&eni, iar prin decretul2l'g' *in 1920 - *' 50.000 decet&eni, adic& de 125 de ori 'ai 'uli co'parati$ cu

perioada anteelic&.&irca "0D din populaia Ro'(niei tr&ia )n sate, astfel c&

&r&ni'ea a de$enit principala 'as& electoral&, iar centrul de

greutate al confrunt&rilor politic' =n timpul al'g'rilor +-a mutat *e laoras la ar&. S2a sc*i'at si 'odul de desf&surare a

ca'paniei electorale- dac& p(n& )n 191 un candidat )i putea$i+ita la do'iciliu pe toi aleg&torii din circu'scripia sa, )n

condiiile $otului uni$ersal el treuia s& se adrese+e +ecilor de

'ii de oa'eni, s& participe la nu'eroase )ntruniri electorale,s& tin& discursuri )n 'edii foarte $ariate 6la cluuri, la

c(rciu'i, )n piee pulice 'tc.#, s& se a*r'+'


30/220

popular&, dup& care a intrat )ntr2un accentuat declin. "entru a

nu de$eni o 0a'intire istoric&%, grupar'a lui cta:ian @oga +-a*'+prin+ =n 1932 *in "artidul "oporului si a constituit o nou&organi+aie politic& - "artidul aional2Agrar.

Aaterea de la linia progra'atic& pe a+a c&reia unpartid a oinut )ncrederea electoratului a generat reaciaunor

li*'ri politici. Spr' ''mplu, =n 192", "artidul aional2!&r&nesc,afis(nd un larg progra' de refor'e, a oinut 77,76D dintotalul $oturilor. Dar, foarte cur(nd, s2a osenat c& 0era

nou& pro'is& de naional2&r&nisti a r&'as un sloganelectoral, )n faa acestei situaii, #onstantin Stere a fost

ne$oit s&2si pre+inte de'isia din "artidul aional2!&r&nesc.In scrisoarea tri'is& lui luliu aniu, pr'+'*int'l' parti*ului, =n aprili'1930, ac'+ta apr'cia( $' la :'nir'a la c(r'& a "artidului aional2

!&r&nesc, aateri succesi$e de la principii si o serie de '&surisi acte, pe care - cu' stii, do'nule presedinte - am a:ut 'ereuonoarea si durerea s& le de+apro ca neco'patiile cu'etodele de gu$ernare de'ocratic& si parla'entar&, ca si cu

ideologia noastr&, au creat )n 8urul partidului o at'osfer&destul de neprielnic&, pentru ca s& poat& fi cu succesde+l&nuit& o co'panie de ni'ic 8ustificat&, care a dus

gu$ernul pre+idat de du'nea$oastr& )ntr2un i'pas, )n 'ai

1931, &on+tantin St'r' a$ea s& )nte'eie+e "artidul !&r&nesc2De'ocrat. )n noie'rie 1932, "artidul aional2!&r&nesc a fostp&r&sit de gruparea lui 4rigore lunian, care a constituit

"artidul Radical2!&r&nesc.

'pr'+i' a r'gimului *'mocratic +unt parti*'l' politic' car'repre+int& curente de opini', int'r'+' al' anumitor grupuri +ocio-

pro'+ional', 'tnic' 'tc.)n perioada interelic&, Ro'(nia a a$ut unlarg e$antai de partide politice/ de dreapta 6"artidul

#onser$ator2"rogresist, arti*ul &on+'r:ator-'mocrat#, *' c'ntru!arti*ul National-ib'ral, "artidul "oporului7, de centai2st(nga6"artidul !&r&nesc, "artidul aional2!&r&nesc7, de st(nga

6"artidul Socialist, "artidul Social-'mocrat#, *' etre'&2st(ng(6"artidul #o'unist din Ro'(nia7, de etre'&2dreapt&

65egiunea Ar*ang*elul iail - @ar*a *' i'r#; *' a+'m'n'a, au acti:atpartide ale 'inorit&ilor naionale 6"artidul ag*iar, "artidul4er'an. arti*ul :r'i'+c +.a.#. i'car' parti* a:'a un program +ii*'ologi', propunea soluii proprii pri$ind de+$oltarea statuluiro'(n. #et&'nilor li +' o'r'au o multitu*in' *' $:ariant'%, put?n* opta,

prin :ot, a+upra un'ia +au alt'ia.

32


31/220

Dina'ica partidelor politice a reflectat, )n un& parte,capacitatea acestora de a propune soluii adec$ate pentruprole'ele cu care se confrunta Ro'(nia. Este un fapt c&"artidul National-ib'ral +-a alat la put'r' circa l ani *in 20 aip'rioa*'i int'rb'lic' =ntruc?t a o+t, ''cti:, c'l 'ai ine organi+at,cu $i+iunea cea 'ai clar& asupra e$oluiei Ro'(niei dup&

area Unire, a a$ut un progra' cuprin+&tor, precu' silideri cu eperien& politic& si net&g&duit& capacitateorgani+atoric&. Acest partid si2a legat nu'ele deadoptarea #onstituiei din 1923, de legile de unificare6ad'inistrati$&, 8udec&toreasc&, electoral&, pri$ind

)n$&&'(ntul, cult'l' 'tc.#, de cele $i+(nd de+$oltareaecono'iei naionale 6legea 'inelor, a 'n'rgi'i, a ap'lor 'tc.#.

)n perioada interelic&, alternana la putere a o+t or'alitat'( 191"-1919 - arti*ul National-ibral; 192J-1921 - arti*uloporului; 1921-1922 - arti*ul &on+'r:ator-'mocrat; 1922-1926 -arti*ul National-ib'ral; 1926-1927 - arti*ul oporului; 1927-192" -arti*ul National-ib'ral; 192"-1931 - "artidul aional2!&r&nesc-

1931-1932 - o coaliie 6Uniunea aional&7- 1932-1933 - arti*ulaional2!&r&nesc- 1933-1937 - arti*ul National-ib'ral. u aeistat nici o situaie )n care un partid s& +t'a la put'r' p'+t'limita *' ani a arlam'ntului p' car' +' +priCin'a.

"rin alternana la putere s2au eperi'entat diferitefor'ule de abor*ar' a probl'm'lor cu car' +' conrunta )om?nia. '''mplu, gu:'rn'l' national-libral' din pri'ul deceniu interelicau pro'o$at centrali+area ad'inistrati$&, iar celenaional2&r&niste din 192"-1930 au ur'&rit odescentrali+are prin crearea a sapte 0directorate'inisteriale. 5ieralii au acionat )n spiritul doctrineiecono'ice 0prin noi )nsine, iar naional2&r&nistii a

0porilor desc*ise. #et&enii s2au putut astfel con$ingecar' 'rau r'


32/220

nu au *at re+ultate, liderii politici nereusind s& dep&seasc&ri$alit&ile si disensiunile. 4u$ernul din 1919-1920 s2a creat caur'are a faptului c& nici un partid nu a$ea 'a8oritateparla'entar&, astfel c& el se spri8inea pe un $bloc parlam'ntar%,car' +-a *o:'*it a i *'+tul *' ragil. )'g'l' &arol al II-l'a a pro'o$atideea gu$ernului de uniune naional& cu scopul de a di'inua

rolul parti*'lor politic' +i *' a +' implica 'l =n+u+i =n acti:itat'a ''cuti:ului.@u:'rnul *in 1931-1932, pr'n cuno+cut+p'ciali+t =n probl'matica +ociologi'i politic', attei Dogan, aprecia/

0#o'po+iia social& a parla'entului poate fi ilustrat& printr2opira'id& cu $(rful )n 8os. Intr2ade$&r, categoriil' +ocial' c'l' mainum'roa+' - &rani, 'uncitori, funcionari, arti+ani - nu 'rau, =n'od practic, repre+entate. Aceast& structur& era epresiaunei realit&i a societ&ii ro'(nesti, )n care gradul de cultur&politic& era 'ai sc&+ut, co'parati$ cu &rile occidentale, cu$ec*i tradiii de'ocratice.

Mo"$*#$ a constituit o i'portant& instituie a regi'uluide'ocratic din Ro'(nia, c&ut(nd s& 'edie+e )ntre puterilestatului, astfel )nc(t s& se asigure o de+$oltare nor'al& a$ieii econo'ice, politice, social' 'tc. Soluiile date )nre+ol$area cri+elor de gu$ern au satisf&cut, adeseori, stareade spirit a populaiei. Astfel, )n 1919, c?n* nici un parti* nu a c?+tigat3


33/220

al'g'ril', r'g'l' 'r*inan* a nu'it un gu$ern de coaliie, )n 19201-a a*u+ la put'r' p' l'an*ru :'r'+cu, c'l mai popular om *in)om?nia =n ac'l mom'nt, =n 1922 a )ncredinat puterea lui Ion I.#.Br&tianu, cunoscut pentru ecepionalele sale calit&i delider politic si de stat. )n 192", Regena a o'rit man*atul *'pr'mi'r lui luliu aniu, pr'+'*int'l' arti*ului aional2!&r&nesc,

)n care o un& parte a populaiei )si punea 'ari sperane.Desigur, era )n interesul instituiei 'onar*ice s&

inter$in& )n anu'ite 'o'ente pentru a da satisfacieopiniei public' +i a ':ita '+cala*ar'a tensiunilor politice sisociale. Regele era atent la dina'ica raporturilor de foresi c&uta s& dea soluii adec$ate. De regul&, for'area unuinou gu$ern era precedat& de consult&rile su$eranului culiderii partidelor politic', car'-i ofereau sugestii,pre+ent(ndu2i propriile progra'e si aciuni pe care lepreconi+au. Su raport for'al, spiritul #onstituiei erarespectat, regele u+(nd de prerogati$ele sale de0'ediator )ntre forele politice, )n fapt, cel mai a*'+'a,

*'ci


34/220

0For'ele legale au fost 'ai ine 0acoperite de 0fondulsociet&ii ro'(nesti, care a f&cut progrese i'portante pecalea 'oderni+&rii si a cresterii gradului de educaie ci$ic&a populaiei.

otu+i, carenele re0imului democratic au o+t :i


35/220

parla'entul si anuna organi+area alegerilor pentruAdunarea Deputailor si pentru Senat. 4u$ernul proceda ladestituirea $ec*ilor autorit&i locale 6pri'ari, prefeci7 sinu'irea unor oa'eni de )ncredere aparin(nd partiduluiinstalat la putere- noile autorit&i acionau pentruasigurarea :ictori'i 'l'ctoral' a gu:'rnului. rin ac'+t +i+t'm,

parlam'ntarii =+i *atorau )n cea 'ai 'are parte 'andatulaciunii gu$erna'entale. %ec*ea utad& a lui ".". #arp/0aiestate, dai2'i gu$ernul si $& dau parla'entul, a fost

)n un& '&sur& o realitate si dup& 191".)n perioada interelic& s2a )nregistrat un ade$&rat

$*' *"$"$', )n pri'ul deceniu de dup& areaUnire s2au perindat la c(r'a &rii 11 gu$erne, iar )n cel de2al doilea, 1 gu:'rn', *'ci =n total 25 gu:'rn' =n 20 de ani. Aueistat doar dou& gu$erne care s2au 'eninut p&tai ani!1922-1926 +i 193-1937#, *ar +i +a+' gu:'rn' car' au *urat c?t':as&pt&'(ni, iar alte opt s2au aflat la c(r'& )ntre o lun& sidou& luni. E$ident, c& aceste dese sc*i'&ri de gu$erne

au afectat coerena politicii de stat si, nu o dat&, auderutat 'area 'as& a cet&enilor.

"artidele politice tr&iau mai al'+ prin +'ii lor( ac'+tia =+icon+tituiau grupuri de interese care nu ineau sea'a deorganis'ele statutare de con*uc'r'. arti*ul National-ib'ral acuno+cut p'rioa*a +a *' glori' atunci c(nd a fost pre+idat de IonI. #. Br&tianu !1909-1927#, personalitate 'arcant& a istorieiro'(nilor. Acesta nu con$oca dec(t arareori forurilestatutare de conducere, lu(nd deci+ii dup& consult&ripersonale cu diferii fruntasi, pe care stia s&2i utili+e+e cu'&iestrie/ I.4. Duca pentru organi


36/220

conclu+ia pe care o dorea, 0do'nul pre+ident, cu un aers'erit, declara c&, aceasta fiind 0$oina de'ocraticepri'at&, el si2o )nsuseste. "artidul "oporului a tr&it prinpersonalitatea generalului A$erescu- atunci c(nd $mitul:'r'+cu% a aCun+ la apog'u !1919-1920#, 5iga 6"artidul7 "oporuluis2a ucurat de o urias& aderen&, )n octo'rie 1919, a a:ut

loc un &ongr'+ etraordinar al acestei organi+aii la care toi$oritorii s2au pronunat p'ntru participar'a la al'g'ril'parlam'ntar'. Singurul care s2a opus a fost AleandruA$erescu, deoarece era 'eninut& starea de asediu, iarpropaganda electoral& nu se putea desf&sura nor'al. El adeclarat c& cei care doresc pot participa la alegeri, darf&r& a utili+a nu'ele s&u. )n faa acestei situaii, #ongresula *ot&r(t ainerea 5igii "oporului de la alegeri. Treptat,0'itul A$erescu s2a di'inuat, deoarece cet&enii auconstatat c& generalul nu a adus 0)ndreptarea pe care osperau, )n ti'pul gu$ern&rii din 1920-1921. "artidul, caretr&ia )n u'ra personalit&ii generalului A$erescu, a intrat

)ntr2un con de u'r&. Situaia era si 'ai frapant& )n ca+ul5igii Ap&r&rii aional2#restine, condus& de A.#. #u+a!1923-1935#, +i al 'giunii Ar*ang*elul i*ail, al c&rei 0c&pitanera #orneliu ?elea #o*r'anu !1927-193"#; acestia decideausoarta organi+aiilor respecti$e si a 'e'rilor lor.

: alt& caren& a de'ocraiei ro'(nesti a fostcresterea rolului puterii eecuti$e )n dauna celeilegislati$e. 5a originea acestei situaii se afla mo*ul =n car' +'constituiau 'a8orit&ile parla'entare- acestea depindeaude gu$ern, care 0aran8a listele de candidai si 'oili+aaparatul de stat pentru a le asigura $ictoria )n alegeri. uo dat&, 'inistrii au cerut 'a8orit&ii parla'entare s&

$ote+e proiecte de lege cu care unii deputai sau +'natori nu'rau *' acor*. Spr' ''mplu, =n 1921, 'ai 'uli parla'entari,aparin(nd "artidului "oporului, nu erau de acord cu unelepre$ederi ale legii agrare, )n faa acestei situaii, 'inistrulde Intern', &on+tantin Argetoianu, a procedat astfel, dup&cu' singur '&rturiseste/ 0)n cele dou&2trei +ile care auprecedat $otul a' lucrat grupurile si )n +iua scrutinului a'pus oa'enii 'ei s& cear& $otul pe fa& cu apel no'inal.2a' ase+at )n mom'ntul +crutinului pe treptele iroului, )nfaa &ncilor - era s& +ic a i'+l'lor - si la c*e'area fiec&ruinu'e din partidul nostru, '& uita' )n oc*ii c*e'atului sisu uit&tura 'ea n2a )ndr&+nit nici unul s& +ic& KcontraL%, =n*'c'mbri' 192", dup& alegeri, luliu aniu a c'rut tuturorparla'entarilor national2&r&nisti s&2si depun& de'isia )nal la conducerea partidului. Deoarece presedintele"artidului aional2!&r&nesc era )n acelasi ti'p si sefulgu$ernului, este li'pede c&, )n fapt, eecuti$ul controla 3"


37/220

acti$itatea legislati$ului si nu in$ers, adic& asa cu' cerea#onstituia. Din 193, gu$ernul T&t&rescu a )nceput s&utili+e+e 'etoda decretelor2lege, care 'rau apoi +upu+' $=nbloc% +pr' aprobar' parlam'ntului.

onaria +i-a a*u+ propria contriuie la degradarearegi'ului de'ocratic din Ro'(nia, 'ai ales prin folosirea

au+i$& a dreptului de di+ol$are a parla'entului. #onfor'#onstituiei, parla'entul era ales pe ani, dar, )n fapt,doar dou& corpuri legiuitoare 6alese )n 1922 +i 1933# +-au'eninut )ntreaga legislatur&, )n perioada 1919-1937, *uratam'*i' *' eisten& a unui parla'ent a fost de 2 ani,

)nregistr(ndu2se si situaii c(nd acesta a fost di+ol$at dup&patru luni 6)n 1920# +i un an !=n 1927#. +t'l, +-a aCun+ ca =nperioada interelic& s& se perinde nu 'ai puin de +ececorpuri l'giuitoar', c'l' mai mult' n'a:?n* timpul mat'rial p'ntru*'


38/220

roc'+ul *' *'gra*ar' a r'gimului *'mocratic =n anii H30 nu a o+tspecific Ro'(niei, ci )ntregii Europe. Treptat, )n'a8oritatea statelor europene s2au instaurat regi'uriautoritare, de diferite nuane, )nc& din 1929, Ro'(nia era

)ncon8urat& de &ri cu as'm'n'a r'gimuri, 'c'pt?n* &'o+lo:acia,*ar car', =n marti' 1939, a fost lic*idat& ca stat.

=n conclu


39/220

c# Re0imul de autoritate monar7icInstituionalizarea si 6uncionarea noului re0im/

)n di'ineaa +ilei *' 10 'bruari' 193", r'g'l' &arol al II2lea 12apri'it )n audien& pe cta:ian @oga. Su:'ranul a a+cultatpropun'ril' primului mini+tru pri:in* re+ol$area prole'elor cucare se confrunta Ro'(nia si )n pri'ul r(nd aciunile

iniiate de gu$ern care a$eau 'enirea de a asigurac(stigarea alegerilor prala'entare de c&tre "artidulaional2#restin. 5a sf(rsitul audienei, regele a suliniatnecesitatea unui gu$ern de uniune naional&, solicit(ndspri8inul lui :cta$ian 4oga. )neleg(nd c& nu se 'aiucura de =ncr'*'r'a +u:'ranului, ca:ian @oga +i-a pr'


40/220

=n ac''a+i noapt' *' 10/11 'bruari' 193" s2a *ot&r(tintroducerea st&rii de asediu pe )ntreg cuprinsul &rii,autorit&ile 'ilitare a$(nd dreptul de a face perc*e+iii0oriunde si oric(nd $a cere treuina, de a 0cen+ura presasi orice pulicaiuni, de a 0)'piedica apariia oric&rui +iarsau pulicaiune, sau nu'ai apariia unor anu'ite stiri sau

articole, de a 0di+ol$a orice adun&ri, oricare ar fi nu'&rulparicipanilor si oriunde s2ar )ntruni, )n aceeasi noapte aufost nu'ii noi prefeci de 8udee din r(ndul ofierilorsuperiori si a fost re$ocat& con$ocarea corpului electoral.

a 20 'bruari', &on+iliul *' ini+tri a aprobat t'tul noiiConstituii/ care a fost supus& cet&enilor spre 0un&stiin& si )n$oial&, $otul f&c(ndu2se prin 0declaraiune$eral& )naint'a biroului *' :otar'%, in(ndu2se liste separate cucei care au $otat )'potri$&. "leiscitul s2a desf&surat la 2feruarie, co$(rsitoarea 'a8oritate a populaiei - mai al'+ c'a*in m'*iul rural - n'a:?n* timpul mat'rial n'c'+ar p'ntru a cunoa+t't'tul noii #onstituii. #u toate acestea, s2a anunat c& din

cei 303 06 cet&eni care s2au pre+entat la $ot, 297 221 au:otat p'ntru +i numai 5 "3 !0,13D# au fost )'potri$&.oul regi' a fost instituionali+at prin #onstituia

pro'ulgat& la 27 'bruari' 193". Aceasta 'eninea uneleprincipii, ca/ su$eranitatea naional&, separaia puterilor )nstat, responsailitatea 'inisterial&. Recunostea uneledrepturi si liert&i de'ocratice, precu'/ liertateaconstiinei, a )n$&&'(ntului, 'uncii, presei, )ntrunirilor,de asociaie, liertatea indi$idual&, in$iolailitateado'iciliului, egalitatea )n faa legii.

l'm'nt'l' noi - *'initorii p'ntru r'gimul in+taurat la l 'bruari'-+' r''r'au la pr'rogati:'l' r'g'lui. c'+ta *':'n'a un actor politic

acti:, i'plic(ndu2se ne'i8locit )n acti$itateagu$erna'ental&. El era declarat 0capul statului si, )naceast& calitate, eercita puterea eecuti$& prin gu$ern-acesta era nu'it de su$eran si r&spundea nu'ai )n faasa, 'inistrii ne'aia$(nd o a+& parla'entar&. Regeleputea refu+a, f&r& 'oti$are, sanciunea legilor adoptate )nparla'ent- )n ti'pul c(t Adun&rile legiuitoare eraudi+ol$ate si )n inter$alul dintre sesiuni, regele putea s&e'it& decrete cu put'r' *' l'g'; +'mnar'a tratat'lor politic' +imilitar' cu statele str&ine nu 'ai a$ea ne$oie de acordulparla'entului. Erau, totodat&, 'eninute drepturile pecare su$eranul le a$usese prin #onstituia anterioar&/con$ocarea Adun&rilor legiuitoare, desc*iderea sesiuniiprin esa8, pronunarea )nc*iderii sesiunii, a'(nareacon$oc&rii si deci+ia de di+ol$are a ac'+tora; *' a+'m'n'a,potri:it art.6, r'g'l' a:'a *r'ptul *' a mic+ora 2


41/220

pedepsele )n 'aterii cri'inale, de a nu'i si confir'a )nfuncii pulice- el 'ra capul o+tirii, a:'adreptul de a declarar&+oi si a )nc*eia pace, conferea grade 'ilitare sidecoraii ro'(ne, acredita a'asadorii si 'inistriiplenipoteniari, putea ate 'oned&. Desi regele eneficiade drepturi foarte largi, s2a 'eninut principiul for'ulat )n

constituiil' ant'rioar'( $'r+oana regelui este in$iolail&.inistrii s&i sunt r&spun+&tori. Actele de stat ale regelui$or fi contrase'nate de un 'inistru, care, prin aceasta

)ns&si, de$ine r&spun+&tor de ele 6art.7.A$eau drept de $ot cet&enii de peste 30 *' ani ! =n loc *'

21 ani, cum se pre$&+use )n #onstituia din 1923#. Aleg&toriierau )'p&rii )n trei categorii, )n funcie de )ndeletniciri -agicultur& si 'unc& 'anual&- co'er si industrie- ocupaiiintelectuale - prin car' +' =nc'rca o organi


42/220

re'uneraie. #onsiliul a$ea un rol consultati$, *ot&r(rilesale nefiind oligatorii pentru su$eran, )n #onsiliul de#oroan& au fost nu'ii fostii presedini ai #onsiliului deinistri care f&cuser& parte din precedentul gu$ern,precu' si ali oa'eni politici de$otai regelui &arol al II-l'a.e'rii #onsiliului de #oroan& purtau nu'ele de consilieri

regali, iar la cere'oniile oficiale a$eau locul re+er$at dup&cel al presedintelui &on+iliului *' ini+tri.

a 30 marti' 193" +-a publicat *'cr'tul-l'g' p'ntru #o'$*$tuturor asociaiilor, grup&rilor sau +$*#'o* +o'##: decretulpre$edea c& acestea )si $or putea relua acti$itatea 0)ncondiiile si cu for'ele pre$&+ute )ntr2o lege special& ce se$a )ntoc'i )n acest scop. Acest act te'erar, prin care seur'&rea lic*idarea unei co'ponente funda'entale aregi'ului de'ocratic, nu a pro$ocat aproape nici o reaciedin partea opiniei pulice, iar opo+iia liderilor unor partidea fost declarati$& si ineficient&.

=n


43/220

&ongr'+ al reslelor s2a desf&surat )n +iua *' 1 mai 1939, supresedinia lui iai )al'a, mini+trul muncii.

Regi'ul a acordat o atenie special& tineretului/ prindecretul2lege din 15 *'c'mbri' 193", toi &ieii )ntre 7 +i 1" ani+i toat' 't'l' =ntr' 7 +i 21 *' ani erau oligai s& fac& parte din#tra4a 'rii/ al c&rei co'andant supre' era regele,

c&ruia str&8erii treuiau s&2i 8ure credin&. De$i+a str&8erilorera 0#redin& si 'unc& pentru ar& si rege. 5a 19 octombri'1939 a o+t)nfiinat 1rontul Naional #tudenesc/ =n car' auo+t =n+cri+i, =n mo* auto'at, toi studenii.

#u toate '&surile luate, cu toat& propagandadesf&surat&, regi'ul nu reusea s& pun& )n 'iscare 'aselede cet&eni. Ar'(nd #&linescu nota/ 04u$ernul st& pescen& si lucrea+&. #et&enii stau )n &nci si aplaud&uneori. Dar nu particip& la aceast& aciune. Ei nu suntinti' legai de aceste aciuni. De aceea, pentru a da unsuport politic regi'ului s&u, &arol al II2lea a *ot&r(t +acon+titui', la 16 *'c'mbri' 193", 1rontul Renasterii Naionale

(.RN.). Ur'&rind s& de+integre+e $ec*ile partide prinatragerea unor cadre )n posturi de conducere, decretulpreci+a c& F.R.. era 0unica organi+aie politic& )n stat,orice alt& acti$itate politic& dec(t aceea a F.R.. fiindsocotit& clandestin&- nu'ai F.R.. a$ea dreptul *' a ia +i*'pun' can*i*aturi =n alegerile parla'entare, ad'inistrati$e siprofesionale. Seful supre' al F.R.. era regele- )n )ntreagareea a partidului organele de conducere erau nu'ite pescar& ierar*ic&, nef&c(ndu2se nici un fel de alegeri. 5acere'onii si acti$it&i oficiale 'e'rii F.R.. purtauunifor'e alastre sau ale 6)n funcie de $re'e7, )nconcepia gu$ernanilor, F.R.. a$ea 'enirea 0de a fi

instru'entul de reali+are a unei de'ocraii purificate.=n


44/220

: dat& cu desc*iderea parla'entului, la 7 iuni' 1939,procesul de instituionali+are a regi'ului instaurat la 10'bruari' 193" s2a )nc*eiat. : anali+& concret& a instituiilor sia 'odurilor lor de funcionare, a regi'ului )n ansa'luls&u, conduce la conclu+ia c& acesta a$ea un caracterantide'ocratic, *irid, )n care regele era figura

do'inant&, inter$enind ''cti: =n acti:itat'a *' gu:'rnar'. ini+triipro:'n'au *in :'cil' parti*' *'mocratic', rolul central a$(ndu21gruparea naional2&r&nist& condus& de Ar'(nd #&linescusi cea naional2lieral& )n frunte cu 4*eorg*e T&t&rescu.am'ni ca iai )al'a, 'tr' n*r'i, @rigor' @a'ncu, iai4*el'egeanu, iti& #onstantinescu, %ictor Sl&:'+cu, 4ictorlaman*i, car' +-au ormat +i airmat =n timpul r'gimului *'mocratic, nuput'au de$eni peste noapte instru'ente ale dictaturii.Realitatea arat& c& dup& 10 'bruari' 193")n Ro'(nia nu s2ainstaurat un regi' de dictatur&, )n care r'g'l', procla'at0capul statului decide, iar 'inistrii eecut&. Se desf&sura'ai cur(nd un proces de consultare )n care, de regul&,

punctul de $edere al lui &arol al II2lea era acceptat degu$ern. u au fost puine ca+urile )n care regele a treuits& cede+e )n faa mini+trilor. +t'l, &arol al II-l'a +cria =n carteasa intitulat& *n 3odia +atanei despre sedina #onsiliului de#oroan& *in 6 +'pt'mbri' 1939( 0At(t #&linescu, c(t si eu atreuit s& ne )nc*in&' )n faa acestei p&reri a 'a8orit&ii%,*' a proclama n'utralitat'a )om?ni'i. Iar =n nsemnrile +al'


45/220

'asoni si de'ocrai cunoscui si )ncerca o apropiere de4er'ania cu anglo2francofili s.a.'.d. Regele era )ncon8uratde oa'eni de aceleasi credine, iar situaia Elenei 5upescuera 'ai tare dec(t oric(nd. De altfel, )n audiena *in 23iuli' 190, 4ai'r op i-a *'clarat limp'*' lui &arol al II-l'a( 0Regi'ultotalitar din Ro'(nia este nu'ai o for'& f&r& coninut,

'ai 'ult o parodie dec(t o realitate. Anali+a concret& aregi'ului instaurat la 10 'bruari' 193" conduce la conclu+iac& acesta a fost un *# autoritate monar7ic.

Politica economic a r'gimului +-a caract'ri


46/220

aprobat' *' &on+iliul *' ini+tri, *':'n'au obligatorii p'ntru toat'mini+t'r'l'. &on+iliul Sup'rior conomic put'a ac' propun'ri *'coor*onar' a liniilor g'n'ral' =n politica +cimburilor, tari'lor +icontriuiilor fiscale )n $ederea )'un&t&irii situaieiecono'ice a &rii, a$i+a proiectele de tratate si con$eniicu caracter econo'ic, financiar sau social. u'irea

'e'rilor #onsiliului se f&cea direct de c&tre rege.In cur+ul anului 193", producia industrial a continuat

s& creasc&, )ns& declansarea celui de2al doilea r&+oi'ondial, la l septe'rie 1939, a *u+ la restr(ngereaposiilit&ilor de apro$i+ionare a industriei ro'(nesti cu'aterii pri'e si se'ifaricate 6u'ac, cauciuc, 'etales.a.7, astfel )nc(t unele )ntreprinderi tetile si 'etalurgice,dup& ce si2au consu'at stocul de re+er$e, au fost ne$oites&2si )nc*id& porile. De ase'enea, starea de nesiguran&generat& de r&+oi a f&cut ca $olu'ul in$estiiilor )nscopuri producti$e s& scad&. Efortul principal a fost

)ndreptat spre producia de ar'a'ent si ec*ipa'ent de

r&+oi - at?t *' n'c'+ar' =n conCunctura internaional& de$enit&deoseit de nefa$orail& Ro'(niei."rincipala ra'ur& a econo'iei naionale a continuat

s& fie $*#'*$. etodele agrote*nice a$ansate deculti$are a p&'(ntului s2au etins- au cunoscut o anu'it&*'


47/220

Deteriorarea situaiei internaionale a f&cut caprincipalele produse de 'port al' )om?ni'i - p'trolul +i c'r'al'l' -s& de$in& oiect de puternic& disput& )ntre 'arile puteri.

Ro'(nia era una dintre cele 'ai 'ari &ri produc&toare depetrol din Europa, iar acest produs c&p&tase o i'portan&

deoseit& pentru apro$i+ionarea 'asinii de r&+oi- dease'enea, dispun(nd de 'ari cantit&i de cereale pentai

eport si a$(nd ne$oie de produse faricate, ea constituia o

pia& sigur& si rentail& pentru &rile industriali


48/220

econo'ia ro'(neasc& se accentua, acestea prelu(nd'asi$ aciunile aparin(nd capitalistilor din statele

)n$inse.Politica social a :i


49/220

"artidele 'ici, care )n perioada anterioar& spri8iniser&

politica lui &arol al II-l'a,!artidul Arar !&on+tantin rg'toianu#,=rontulRomne"c !l'an*ru 4ai*a-4o':o*#, !artidul Nationali"tDemocrat!Nicola' lorga# au pri'it fa$orail actul di+ol$&rii partidelorpolitice si '&surile ce au ur'at. 5a r(ndul s&u, &arol al II2lea a

)ng&duit ca aceste organi+aii si grup&ri s&2si continue oficios

acti$itatea, concreti+at& )n inerea leg&turii per'anente )ntreconducerile centrale si organi+aiile 8udeene, editarea unor

+iare proprii su titulatur& 0independent& 'tc. 'mbrii ac'+torpartide si grup&ri au ocupat funcii si de'nit&i, constituind osurs& de cadrep'ntru r'gim.

lt' parti*' mici +i-au =nc'tat acti:itat'a( !artidul !o$orului,"artidul Conservator, "artidul &adical-0rnesc +i "artidul*aional-Cre"tin, datorit& faptului c&+'ii lor au *'c'*at, iar partierman, con+tituin*u-+' Comunitatea >ermanilor din Romnia, car', =nianuari' 1939, a aderat la Frontul Renasterii aionale,

)ncercarea lui &arol al II2lea de a atrage de partea sa pe liderii'inorit&ii ger'ane a esuat, acestia fiind tot 'ai 'ultconta'inai de *itleris'. Este se'nificati$ faptul c& rit#, =n #o'isia teritorial&, inclusi$ )n#o'itetul pentru studierea c*estiunilor teritoriale pri$indRo'(nia, delegaii rom?ni nu au o+t a*mi+i.

Dup& a'ple discuii, )ncepute )n #o'isia teritorial& la11 feruarie 1919, &on+iliul Supr'm a +tabilit, la 11 iuni' 1919,grania dintre Ro'(nia si Ungaria, iar la 13 iuni' 1919, c'a*intr' )om?nia +i )'gatul S?rbo-&roato-Slo:'n, prin car' +' r'cuno+t'aactul i+toric al unirii ran+il:ani'i cu )om?nia.

arile "uteri au preg&tit *$$' +$


57/220

Ro'(nia a$usese de suportat 8aful ocupanilor ger'ani siuriase pierderi 'ateriale. Delegaia ro'(n&, ca si cele alealtor state 'ici, a fost ne$oit& s& +'mn'


58/220

ro'(ne de la #onferina p&cii - la 10 *'c'mbri' 1919, gu$ernulpre+idat de Aleandru %aida2%oe$od a se'nat tratatul depace cu Austria. Tratatul consfin'a auto*'t'rminar'a popoar'lor,*'


59/220

+tat' noi, iar alt'l' - =ntr' car' +i )om?nia - +i-au =ntr'git unitat'ateritorial&.

aril' ut'ri +i-au a+igurat po+ibilitat'a *' a int'r:'ni =n tr'buril'politice si )n $iaa econo'ic& a Ro'(niei, au i'pus clau+ecare au ap&sat greu asupra poporului ro'(n. Ro'(nia atreuit s& preia 500 milioan' coroane aur din datoria fostei

'onar*ii *asurgice, s& pl&teasc& un 'iliard *' coroan' aurr'pr'


60/220

statelor, at(t )n ti'p de pace, c(t si )n ti'p de r&+oi-totodat&, se pre$edea c& statele neri$erane &rii egrenu puteau s& intre prin str('tori cu 'ai mult' na:' *'c?tcuprin*'a lota c'lui mai put'rnic +tat ri:'ran. In &omi+iainternaional& a str('torilor a fost aleas& si Ro'(nia.

=n iuli' 1919 +-a cr'at #ocietatea Naiunilor/ din r(ndul

c&reia )om?nia f&cea parte ca 'e'ru fondator. Aceast&organi+aie internaional& a$ea 'enirea de a acionapentru e$itarea unei noi conflagraii 'ondiale si ap&rareap&cii. "actul Societ&ii aiunilor, care pre$edeaanga8a'entul statelor 'e're de a respecta si 'en in'integritatea teritorial& si independena politic& a celorlaltestate, oferea Ro'(niei o garanie cuprin+&toare pentruap&rarea statu2uo2ului s&u t'ritorial +i politic.

Ro'(nia a acionat )n sensul cresterii rolului acesteiorgani+aii )n $iaa internaional&, 'ilit(nd pentruadoptarea unor '&suri concrete de de+ar'are, dedescura8are a forelor re$i+ioniste, )n iunie 1932, #o'itetul

pentru de+ar'are 'oral& a adoptat punctul de $ederero'(nesc, cuprins )n 0e'orandu'ul "ella, pri$indadaptarea legislaiilor naionale la cerinele funda'entaleale $ieii internaionale. #a o epresie a preuirii de carese ucura politica etern& a Ro'(niei, repre+entaniiacesteia au fost alesi )n conducerea unor organis'e aleSociet&ii aiunilor, iar icolae itul'+cu a =n*'plinit, *oi anicon+'cuti:, =n 1930 +i 1931, funcia de presedinte al Adun&riigenerale a acestui 'are for internaional.

Acion(nd )n spiritul "actului Societ&ii aiunilor,Ro'(nia a iniiat +au a contribuit la r'ali


61/220

reali+area unui siste' de aliane ilaterale )ntre#e*oslo$acia, Ro'(nia si Iugosla$ia, cunoscut su nu'elede ica )nelegere. #reata )n iunie 1921, (ica !nele0ere

)si propunea s& pro'o$e+e o larg& colaorare cu toate&rile, pe a+a respect&rii independenei si su$eranit&iinaionale, a statu2uo2ului teritorial consfinit prin

tratatele de pace de la rianon +i N'uillG. ica )nelegere afost pri'a alian& cu caracter regional constituit& )nEuropa dup& pri'ul r&+oi 'ondial, care se a+a pe "actulSociet&ii aiunilor si ur'&rea s& cree+e un climat *' pac' +i+'curitat' =n c'ntrul +i +u*-'+tul urop'i.

: coordonat& funda'ental& a politicii eterne aRo'(niei a constituit2o continuarea orient&rii tradiionalespre Frana si area Britanic. a 10 iuni' 1926 a o+t +'mnattratatul de alian #"* Ro!"#$ # 1rana/ potri$itc&ruia, )n ca+ul unui atac nepro$ocat, cele dou& &ri se $orconsulta asupra '&surilor ce treuia luate )n scopul0sal$gard&rii intereselor legiti'e naionale si al 'eninerii

ordinii stailite prin tratatele de pace.=n cadrul aceleiasi politici, de ap&rare a p&cii si statu2

uo2ului teritorial, se )nscrie tratatul din 17 +'pt'mbir' 1926,*intr' I$'#$ # Ro!"#$, prin care aceste state se anga8au s&se a8ute reciproc )n c&+ui unui atac nepro$ocat din parteaunei tere p&ri. Dar, se'narea de c&tre Italia a tratatuluide alian& cu Ungaria din 5 aprili' 1927, =n car' +' pun'a *'+ci+prole'a re$i+uirii granielor, precu' si spi8inireare$i+ionis'ului *ort*Cst de c&tre u++olini au f&cut catratatul ro'(no2italian s&2si piard& eficiena +i apoi, =n 193,ciar :alabilitat'a.

Ro'(nia a 'ilitat pentru statornicirea unor relaii de

bun vecintate cu toat' +tat'l'. )aporturil' +al' cu Iugo+la:ia,&'o+lo:acia +i "olonia, concreti+ate si )n tratatele'enionate, au cunoscut o larg& de+$oltare. Relaiile cu?'$*#$ s2au reluat i'ediat dup& )nc*eierea tratatului *' pac',iin* impul+ionat' *' :i


62/220

cunoscut c& a *ot&r(t s& declare sec*estrat pentru oligar*ia

ro'(n& depo+itul de aur al Ro'(niei p&strat la osco$a."uterea so$ietic& )si asu'a r&spunderea de a p&stra acest

te+aur pe care )l $a preda )n '(inil' poporului rom?n.Este de re'arcat faptul c& Ro'(nia - )n pofida

presiunilor f&cute de Frana si area Britanic - nu s2a al&turat

inter$eniei 'ilitare )'potri$a +tatului +o:i'tic. In 1920-192 s2auiniiat unele contacte $i+(nd nor'ali+area relaiilor )ntre

Ro'(nia si Rusia 6Uniunea7 So$ietic&. Astfel, la )nceputul

anului 1920, =ntr' primul mini+tru rom?n, l'an*ai 4ai*a-4o':o*, +icomi+arul poporului p'ntru aac'ri 't'rn', @'orgi 4.&ic'rin, a a$ut locun sc*i' de radiogra'e, con$enindu2se asupra iniierii unortratati$e directe )ntre cele dou& &ri, care )ns& n2au 'ai a$ut

loc. Taton&ri si'ilare s2au )nregistrat si )n 1921, f&r& a sea8unge la re+ultate concrete. In marti' 192 +-a organi


63/220

9e$tic, potri$it c&ruia se crea un #onsiliu "er'anent,asistat de un #on+iliu Econo'ic, fapt care a )nt&rit aceast&alian& cu caracter antire$i+ionist.

Dup& a'ple negocieri, s2a constituit !nele0ereaBalcanic/ prin actul +'mnat la t'na, =n )SS, p'ntru =nc'i'r'a c&ruia icolaeTitulescu pri'ise 'andat din partea gu$ernului ro'(n )nanul 1935. u urmat n'goci'ri =ntr' Nicola' itul'+cu +i aA+imit:ino:, +-a p'r'ctat un protocol la 21 iuli' 1936.

Aceste tratati$e a$eau loc pe fondul deterior&rii tot

'ai accentuate a situaiei internaionale. Aciunileagresi$e ale statelor re$i+ioniste si politica conciliatori+t& agu$ernelor Franei si arii Britanii au a$ut consecinenegati$e pentru pacea 'ondial&. Atacul Italiei asupraEtiopiei )n 1935 +i

65


64/220

ocupar'a


65/220

si Buco$ina. icolae Titulescu a participat la 'arile'anifestaii din anii 191-1916, cer(nd intrarea Ro'(niei )nr&+oi al&turi de Antanta, pentru elierarea frailor din

Transil$ania si Buco$ina. A rostit cu$inte m'morabil', pr'cumc'l' *in 1915( 0Ardealul nu e nu'ai ini'a Ro'(niei politice-pri$ii *arta/ Ardealul e ini'a Ro'(niei geografice.

Ardealul e leag&nul care i2a ocrotit copil&ria, e scoala carei2a f&cut nea'ul, e far'ecul care i2a susinut $iaa.

%estea intr&rii Ro'(niei )n r&+oi, )n august 1916, i2au'plut ini'a de ucurie. Dar, foarte cur(nd, ucuria s2atransfor'at )n a'&r&ciune, ca ur'are a )nfr(ngerilorsuferite de ar'ata ro'(n& si a ocup&rii :lteniei, untenieisi Dorogei de c&tre trupele "uterilor #entrale. Au ur'at'arile :ictorii *in :ara anului 1917, de la &r&sti, &r&sesti si:itu+- apoi din nou, o perioad& grea, deter'inat& deiesirea Rusiei din r&+oi, )n noie'rie 1917. Dup&

)nc*eierea p&cii de la Buftea - Bucur'+ti !mai 191"#, Nicola'itul'+cu a pl'cat la ari+, un*' 1-a +priCinit p' aA' lon'+cu =n

=nt'm'i'r'a #onsiliului aional Ro'(n si propagareaintereselor Ro'(niei )n r(ndul opini'i public' 'urop'n'.

nul 191", =nc'put +ub n'gr' au+picii, a *':'nit unul *intr' c'i mailu'inosi din istoria ro'(nilor. "r&usirea celor dou& 'arii'perii 'ultinaionale - ru+ +i ab+burgic - a facilitat

)nf&ptuirea integral& a aspiraiilor naionale ale ro'(nilor.Astfel, la 27 'artie, Sfatul !&rii, )ntrunit la #*isin&u, a decisUnirea Basaraiei cu Ro'(nia- la 2" noi'mrie, #ongresulgeneral al Buco$inei, con$ocat la #ern&ui, a $otat unireaacesteia cu patria 'a'&, iar la l dece'rie, areaAdunare aional& de la Ala lulia a *ot&r(t unirea

Transil$aniei cu Ro'(nia. S2a f&urit astfel statul naional

unitar, prin $oina lier epri'at& a ro'(nilor dinteritoriile respecti$e, dar si prin sacrificiul 'ilitar f&cut de%ec*iul Regat.

oile granie ur'au s& fie confir'ate prin tratateinternaionale la Con6erina pcii de la "aris. icolae

Titulescu a f&cut parte din delegaia Ro'(niei la aceastonferin&, a negociat tratatul de pace cu Ungaria, pe care12a se'nat )n +iua de iuni' 1920 =n palatul rianon. Si-a l'gata+t'l num'l' *' unul *intr' c'l' mai important' act' *in i+toria)om?ni'i.

=n iuli' 1920, icolae Titulescu a condus delegaiaro'(n& la Con6erina de la S+$, unde s2au stailit

reparaiile de r&+oi datorate de 4er'ania si aliaii ei- cutoate eforturile depuse, el nu a putut oine pentru)om?nia mai mult *' 1D din reparaiile ger'ane si de 10,5D *inc'l' ori'ntal' !*atorat' *' u+tria, >ngaria +i Bulgaria#.

67


66/220

Dup& 1919, politica etern& a Ro'(niei a fost orientat&spre Frana si area Britanic, spre afir'area siconsolidarea Societ&ii aiunilor, ca o c*e+&sie a'eninerii p&cii si "tatuuouBui t'ritorial, +tabilit prin tratat'l' *'pac'. Nicola' itul'+cu a o+t unul *intr' arti


67/220

aparena unor inter$enii spontane, i'puse de o anu'it&situaie concreta, se afla o te'einic& docu'entare,desf&surat& pe parcursul 'ultor +ile, s&pt&'(ni si c*iarluni. De aceea, Titulescu nu a fost prins niciodat& pe $piciorgr'+it%.

#unosc(ndu2si foarte ine ad$ersarii, preg&tindu2se

din ti'p pentru ripost&, Titulescu astepta 'o'entulpotri$it pentru a inter$eni. El )nsusi '&rturisea c& datoriasa era 0s& aduc aici fapte precise si docu'entate si s& nu'& las ispitit, oricare ar fi rolul ingrat care astfel )'ire$ine, de for'ule )nfl&c&rate, care pot s& e'oione+e, darcare niciodat& nu lu'inea+&.

u *':'nit c'l'br' *u'luril' lui cu cont'l' pponG, mini+trul *'eterne al Ungariei, care nu o dat& a r&'as f&r& replic&.#onfruntarea politic& a fost etre' de dur&, dar niciodat&

Titulescu nu 12a considerat pe ApponC un dus'anpersonal al s&u. Spre surprinderea 'ultora, dup& unsc*i' de replici etre' de dure rostite )n sala de sedine

a forului de la 4ene$a, cei doi 'ari diplo'ai se retr&geaula ufet unde2si ser$eau, la aceeasi 'as&, cafeaua.

Titulescu aprecia c& Societatea aiunilor a$ea un rol*'ci+i: =n 'eninerea p&cii si re+ol$area prin negocieri atuturor prole'elor litigioase, )'preun& cu ali diplo'ai,care f&ceau parte din aceeasi lo8& 'asonic&, Titulescu s2ai'plicat profund )n $iaa acestei organi+aii, aCung?n* una*intr' p'rsonalit&ile de frunte ale diplo'aiei europene sic*iar 'ondiale. De aceea, nu a fost surprin+&tor faptul c&,

)n septe'rie 1930, si2a pus candidatura la funcia depresedinte al Adunrii 3enerale a #ocietiiNaiunilor. Succ'+ul a o+t *'plin. =ntrunit 6 *' :oturi *in c'l' 50

'primat', *'+i =i 'rau +uici'nt' 26 68u'&tate plus unul7.Re+ultatul 'prima - dup& cu' aprecia repre+entantul%ene+uelei - 0'&rturia si'patiei pe care persoana sa ag&sit2o printre noi. Este totodat& un o'agiu a*u+ =naltelorsale calit&i personale si senti'entelor cu care a colaoratat(ia ani la 'unca Societ&ilor aiunilor. A fost realespentru a doua oar&, )n octo'rie 1931, cu unanimitat'a:oturilor. >n


68/220

g'opolitic *ob?n*it *' )om?nia dup& 191", c(nd a de$enit o ar&de '&ri'e 'edie pe plan european si cu o politic&etern& acti$& si constructi$&.

Aandon(nd, )nc& din 1921, acti:itat'a =n ca*rul unui parti*politic, . Titulescu a culti$at relaii a'icale at(t cugu$ernanii, c(t si cu opo+iia. #(nd $enea )n ar& Mc'a

$i+ite tuturor liderilor politici, cu cei 'ai 'uli discut(nd la0per tu si 0'&i, fapt ce crea o not& de inti'itate siprietenie. De$enise o personalitate emblematic8 astfel,

)n 'o'ente critice pentru $iaa politic&, nu'ele s&u erae$ocat ca al unui 0sal$ator. "otri$it unor infor'aii, )n 1927,dup& 'oartea regelui 'r*inan*, c(nd tronul a re$enit unuicopil de sase ani, tutelat de o Regen&, Ion I. #. Br(tianu,presedintele arti*ului National-ib'ral +i al #onsiliului deinistri, se g(ndea la procla'area Repulicii si alegerea luiicolae Titulescu )n funcia de presedinte, )n ti'pul cri+elorgu$erna'entale din 192" +i 1931, Nicola' Titulescu a fostsolicitat s& pre+ide+e un gu$ern de 0uniune naional&. u

a ocupat ase'enea de'nit&i, prefer(nd s& se consacrepoliticii eterne, unde -a$ea deplin& liertate de 'iscare.

icolae Titulescu era deplin constient de $aloarea sasi pretindea s& fie consultat )n toate prole'ele de politic&etern&. Atunci c(n* a o+t ocolit, nu a e+itat s& pro$oace ocri+& gu$erna'ental&. Astfel, )n octo'rie 1932, l'an*ru4ai*a-4o':o*, pr'+'*int'l' &on+iliului *' ini+tri, a iniiat tratati$ecu gu$ernul so$ietic, iar& s&21 fi anunat pe Titulescu.

)ndat& c' a alat, ac'+ta si2a pre+entat de'isia din funciilepulice pe care le deinea. Deoarece conflictul eraputernic 'ediati+at )n presa intern& si internaional&,%aida a fost ne$oit s& pre+inte de'isia gu$ernului pe care2

1 pr'


69/220

lideri politici europeni, cunosc(nd 0la faa locului st&rilede spirit, depist(nd la $re'e orice 'iscare diplo'atic& siput(nd inter$eni la ti'p si 'ici'nt. A desf&surat o0diplo'aie pre$enti$&, e$it(nd astfel ca Ro'(nia s& fiepus& )n faa 0faptului )'plinit.

)n concepia sa, 0orice politic& etern& serioas& se

)nte'eia+& pe une *$+o**# $' #". In acest sensa acionat pentru de+$oltarea unor relaii str(nse cuIugosla$ia, #e*oslo$acia si "olonia, pentru nor'ali+arearaporturilor cu Ungaria, Bulgaria si Uniunea So$ietic&. Aadus o contriuie esenial& la consolidarea icii

)nelegeri, la )nte'eierea si afir'area )nelegeriiBalcanice. A a:ut un rol *'ci+i: =n +tabilir'a relaiilor diplo'atice

)ntre Ro'(nia si Uniunea So$ietic&, )n 193. :i


70/220

Titulescu de$enise eponentul tuturor forelorpacifiste si antire$i+ioniste din Europa. #onstient de acestrol, el intra f&r& a cere audien& )n iroul 'inistrului deeterne al arii Britanii ori )n cel al 'inistrului Franei, nue+ita s& ridice tonul atunci c(nd repre+entanii acestor'ari de'ocraii nu ineau s'ama *' int'r'+'l' +tat'lor mici +i 'rau

gata s& fac& tran+acii oneroase pe sea'a lor, c&lc(nd )npicioare tratatele si con$eniile internaionale. Apusesede'ult $re'ea c(nd un Ion #. Br&tianu, )nsoit de i*ailog&lniceanu, erau ad'isi la un #ongres internaional c'l*' la B'rlin *in 1"7" - pentru a fi 0au+ii, dar nu ascultai.Acu', glasul lui icolae Titulescu era si 0au+it si ascultat.rimul mini+tru *ouar* Daladier a fost ne$oit s& declare la 6aprili' 1933 c& Frana 0r&'(ne fidel& principiului egalit&iinaiunilor, egalitate care i'plic& asocierea la toatenegocierile statelor interesate. Recunosc(nd calit&ile sirolul european al lui icolae Titulescu, *ouar* 'rriot a$eas& aprecie+e/ 0Acest 'inistru al unei &ri 'ici face o

politic& )n stil 'are. #e o' ui'itorGIn+talar'a lui itl'r la put'r' =n @'rmania =n ianuari' 1933 +i

adoptarea re$i+ionis'ului ca principal& orientare politic& aunuia dintre cele 'ai 'ari state europene, a ridicat )n faasusin&torilor 0+i+t'mului *' la 4'r+aill'+% prole'a g&siriic&ilor si 'i8loacelor de 'eninere a p&cii. Din aceast&perspecti$& a ap&rut ideea securitii colective al c&reisusin&tor )nfl&c&rat a fost icolae Titulescu.

"e aceast& linie s2a )nscris Convenia $entru de#inireaare"orului "i a are"iunii, se'nat& la 5ondra )n iulie 1933.icolae Titulescu a st&ruit si a oinut o definiie deteritoriu/ 0"rin teritoriu treuie s& se )neleag& teritoriul

asupra c&ruia un stat )si eercit& de fapt autoritatea.ini+trul *' eterne ro'(n aprecia c& astfel se f&cuse unpas i'portant spre recunoasterea de c&tre UniuneaSo$ietic& a apartenenei Basaraiei la Ro'(nia.

Titulescu s2a ridicat cu *ot&r(re )'potri$a politicii dere$i+uire a granielor, atr&g(nd atenia asupra faptului c&9revizuirea !nseamn rzboi:. E$ident, el a$ea )n$edere, )nainte de toate, situaia Ro'(niei, )ntr2un discursrostit )n Adunarea Deputailor, la aprili' 193, icolae

Titulescu afir'a/ 0I+$or(t& din poruncile unit&ii noastrenaionale, politica noastr& etern& are ca scop principalp&strarea ei, iar ca 'etod& constant& de lucru,

coordonarea progresi$& a aciunii noastre cu cea astatelor cu interes co'un, p(n& la integrarea ei )n grupuriinternaionale, din ce )n ce 'ai 'ari. De la naional prinregional la uni$ersal, iat& lo+inca Ro'(niei peste grani&72


71/220

E...F )':i


72/220

ar fi sf(rsitul securit&ii colecti$e si al Societ&ii aiunilor.A' intra =ntr-o lu'e din care ne credea' iesii pentrutotdeauna si care ar fi gu$ernat& nu de fora dreptului, cide dreptul forei. "re$i+iunea su'r& a lui icolae

Titulescu s2a do$edit, din p&cate, eact&. area Britanic aprotestat for'al- la fel si Frana, desi aceasta era direct

afectat& de ocuparea R*enaniei. Titulescu considera c&principalul $ino$at pentru adoptarea acestei atitudinicapitularde era 'inistrul france+ de eterne, i'rr' a:al, p'car' nu +' +ia s&21 caracteri+e+e astfel/ 0"entru acest'inunat purs(nge care este Frana, i'rr' a:al este unr(ndas )ngro+itor ce a luat locul tradiionalului 8oc*eu deras& la care acest purs(nge are dreptul.

'+t' c?t':a luni, =n iuli' 1936, a i


73/220

4*eorg*e Br&tianu, &orn'liu 'l'a &o*r'anu, .&. &uniun'a So$ietic&, ci s& caute o alian& cu 4er'ania, ar&care se afla )n plin& ascensiune, tin+(nd s& de$in&principala putere a Europei. 4*. Br&tianu reusise s&2sicree+e i'portante relaii la Berlin, iar la 16 noi'mbri' 1936,a$ea s& fie pri'it *' itl'r, care i2a declarat c& 0dac&Ro'(nia s2ar eliera de tendinele olse$ice E...F interesul4er'aniei ar spori s& $ad& )n acest col al Europei oRo'(nie independent& si puternic&.

5a r(ndul s&u, icolae Titulescu replica ad$ersarilors&i, declar(nd c& era gata s& negocie+e un pact deasisten& 'utual& si cu 4er'ania, dac& aceast& ar& eradispus& s& garante+e integritatea teritorial& a Ro'(niei.

u'ai c&, )n fapt, Titulescu nu era recunoscut ca uninterlocutor $alail la B'rlin, 'l iin* *'clarat,'ai 'ult sau 'aipuin o#icial, $er"ona non rata.

"rincipalele fore politice din Ro'(nia - at?t c'l' *' lagu:'rn, c?t +i din opo+iie - continuau s& 'i+e+e pe o singur&carte/ a alianei cu 'arile de'ocraii occidentale 6areaBritanic si Frana7, socotind 4er'ania un dus'anpotenial, cu care nu se puteau staili relaii de colaorare.

Faptul c& cele 'ai acti$e fore antiso$ietice erau dedreapta si de etre'& dreapt& i2a oferit lui 5it$ino$ prile8ulde a afir'a c& politica lui itul'+cu nu 'rasi cea a Ro'(niei,care ar aluneca spre fascis', )n faa acestor aprecieri,

Titulescu s2a deplasat la Bucuresti, unde a oinut, la 1iuli' 1936, un docu'ent prin care gu$ernul T&t&rescu )sireafir'a orient&rile de politic& etern&+i r'conirma *'plin'l'put'ri acor*at' 'inistrului de eterne de a )nc*eia un pact deasisten& 'utual& cu Uniunea So$ietic&. Re$enit laontreu, unde se desf&sura Conferina privind%trmtorile +rii *egre, itul'+cu i-a pr'


74/220

2. Intrarea )n aciune a fiec&rei din cele dou& &ri se$a face nu'aic(nd Frana $a fi intrat )n aciune.3. @u:'rnul >)SS recunoaste c&, )n $irtutea diferitelorsale oligaiide asisten&, trupele so$ietice nu $or putea trece

niciodat& istrul f&r& oc'r'r' =n ac'+t +'n+ *in part'a gu:'rnului r'gal al )om?ni'i, la 'lcumgu$ernul regal al Ro'(niei recunoaste c& trupelero'(ne nu $or putea treceniciodat& istrul )n >)SS f&r& o cerere for'al& agu$ernului >)SS.

a c'r'r'a gu:'rnului r'gal al )om?ni'i, trup'l' +o:i'tic' tr'bui's& se retrag& i'ediat de pe teritoriul ro'(n la est deistru, dup& cu', lac'r'r'a gu:'rnului >)SS, trupele ro'(ne treuie s& se retrag&i'ediat de

p' t'ritoriul >)SS la :'+t *' Ni+tru%.ocum'ntul, *atat 21 iuli' 1936, a$ea se'n&tura lui5it$ino$ - car' =n *r'ptul punct'lor l, 3 +i a +cri+ $acc'ptat%, iar =n*r'ptul punctului 2 a notat/ 0u se accept& - si a lui icolae

Titulescu, care a 'enionat/ 0u pot se'na con$enia f&r&articolul 2%. =n apt, punct'l'-c'i' 'rau 3 +i , acceptate de5it$ino$, fapt ce21 deter'ina pe Titulescu s& aprecie+e c&0istrul era recunoscut ca frontier&, f&r& ca Basaraia s&fie cedat& )om?ni'i *' >)SS%.

)n ti'p ce Titulescu era )'puternicit de gu$ernulro'(n s& )nc*eie acest pact, 5it$ino$ a propus a'(narease'n&rii lui p(n& )n septe'rie 1936; *' a+'m'nea, el a cerut

ca docu'entul s& nu fie trans'is prin cifru la Bucuresti, cis& fie pre+entat personal de Titulescu regelui si gu$ernuluiRo'(niei, )n fapt, 5it$ino$ nu a$ea )'puterniciri din parteaoficialit&ilor +o:i'tic' p'ntru +'mnar'a unui a+'m'n'a pact deasisten& si nici nu le putea oine. oti$ul este unulsingur/ )n 192, c?n* Biroul olitic al "artidului #o'unist alUniunii So$ietice a decis )nfiinarea Repulicii So$ieticeSocialiste Autono'e oldo$enesti, s2a pre$&+ut c& graniade Apus a acestei repulici a$ea s& fie pe r(ul "rut, ceeace )nse'na deci+ia de aneare a Basaraiei 0la 'o'entuloportun, )n consecin&, gu$ernul so$ietic nu putea acorda

)'puterniciri 'inistrului s&u de eterne s& +'mn')SS 'ra p' r?ul Ni+tru.Esuarea politicii de securitate colectiv i-a cr'at lui

Nicola'Titulescu o situaie etre' de dificil&. 4lasul s&u peplan internaional era tot 'ai puin ascultat, iar )n ar&criticile la adresa acti$it&ii sale se intensificau. Dup& 7marti' 1936, $c'rcul *' oc% +' +tr?ng'a =n Curul 'inistrului deeterne ro'(n, iar 'o'entul dearc&rii sale era aproape.El 76


75/220

de$enise inta atacurilor presei si oficialit&ilor *in @'rmania,Italia, Ungaria, "olonia si c*iar Frana si area Britanic. uo dat&, aceste atacuri erau suurane, $i+(nd fi+icul s&u,relaiile *o'oseuale, oiceiurile din $iaa cotidian& 'tc.,'tc. In fapt, era atacat& politica etern& a Ro'(nieipro'o$at& de icolae Titulescu. "resa de dreapta si

etre'a dreapt& din ar& era si 'ai $irulent&, cer(ndde'isia 'inistrului de eterne, el fiind pre+entat capro'otorul unor interese str&ine, ale iudeo2'asoneriei, cuconsecine nefaste pentru Ro'(nia.

ar rolul decisi$ )l a$eau liderii politici, care ineau )n'(inile lor fr(iele politicii naionale. 4*eorg*e T&t&rescu,presedintele #onsiliului de inistri, nu 'ai era dispus s& selase do'inat de 'inistrul s&u de eterne si propu+'+' =n maimult' r?nduri regelui )nlocuirea lui Titulescu. "e de alt& part',&arol al II2lea se si'ea eclipsat de personalitatea lui

Titulescu si aprecia c& sosise $re'ea s& se dispense+e deun colaorator inco'od si s& pr'ia =n $m?inil' r'gal'% con*uc'r'a

politicii 't'rn' a )om?ni'i. &amarila regal& era tot 'ai ostil& luiTitulescu- Elena 5upescu nu putea uita faptul c& acesta 0seinea la distana si a e$itat s&2i fac& o $i+it& la $ila dinAleea 4ulpac'.

Socotind c& terenul era de8a preg&tit, &arol al II-l'a +i@'org'T&t&rescu au pus la cale 0lo$itura de graie. Supretetul c& se i'punea 0o'ogeni+area gu$ernului,

T&t&rescu si2a depus 'andatul la 29 augu+t 1936, iar regele 12a )ns&rcinat cu construirea unui nou cainet, )n fapt, era:orba *' o r'mani'r' gu:'rnam'ntal&, )n ur'a c&reia icolae

Titulescu $ 6ost !nlturat din funcia de 'inistru deeterne, )n locul s&u a fost nu'it 4ictor nton'+cu, runta+ al

arti*ului National-ib'ral. itul'+cu, nea$i+at despre aceast&re'aniere, a fost anunat printr2o telegra'& c& nu mai '+t'mini+tru *' 't'rn' al )om?ni'i.

lat la &ap artin, 'l a *'clarat pr'+'i( $Noul gu:'rn nu mai ar'ne$oie de ser$iciile 'ele. E dreptul s&u. As fi preferat,totusi, s& fi fost pus dinainte )n curent cu inteniile sale,c&ci nu eu as fi fost cel care s& fi )ncurcat cu persoana 'eape cine$a. Dup& ce, )n repetate r(nduri, itul'+cu =+ipr'


76/220

:oinei unui singur o', si c& ea $a continua pe liniatradiional&, a+at& pe 'arile de'ocraii occidentale6Frana si area Britanic7, pe ica )nelegere si

)nelegerea Balcanic&, pe relaii a'icale cu toi $ecinii,inclusi$ cu Uniunea So$ietic& )n $ederea definiti$&riipactului de asisten& 'utual&.

Uniunea So$ietic& s2a folosit de )nl&turarea lui icolaeTitulescu din gu$ern, pentru a susine c& politica etern& aRo'(niei se sc*i'ase si c& se'narea pactului deasiste

548487 Ioan Scurtu Istoria Cont a Romaniei

Documents

Transcript of 548487 Ioan Scurtu Istoria Cont a Romaniei