Cartea RebeccaiPovestea aceasta este despre o fata .Nu , ea nu era printesa, nici servitoare . Era pe vremea cand femeile purtau rochii lungi si nu aveau computer sau altceva care sa le opreasca din rutina lor de zi cu zi .Pe atunci femeile sarace munceau in gospodarie , iar cele bogate se imbracau legant si luau ceaiul pe "Ulita mare" . Revenind la subiect, fata in jurul caruia se intampla toata povestea , se numea Rebecca , si era o fata foarte frumoasa . Avea un par roscat , lung si ondulat , ochii erau de culoarea cerului iar tenul ei era alb ca laptele . Nu era bogata dar isi putea permite ce era nevoie in casa . Ea traia in la periferia orasului alaturi de mama ei.Desi nu era o printesa , era printre cele mai frumoase fete ale orasului , asa ca era si ea invitata la baluri. Povestea noastra incepe cand , intr-o vara Rebecca este invitata la balul printului Robert. De indata ce vede invitatia Rebecca incepe sa isi faca o rochie de bal noua , pentru a fi gata la timp , peste trei saptamani. In acest timp , fata se gandea numai la Bal , fiindca il indragea mult pe print. Au trecut trei saptamani iar in ziua balului , Rebecca terminase deja rochia . Cand se imbraca cu ea , fata arata nemaipomenit , iar rochia ei turcoaz venea foarte bine pe ea. Incantata de de munca bine facuta, s-a incaltat repede cu pantofii negri , si a plecat la bal , insotita bine inteles de mama ei. In sala de bal toata lumea dansa sub privirile printului , care era incantat de frumoasele domnisoare care s-au alaturat petrecerii. Cand Rebecca a intratpe usa cea mare , printul a tresarit si a coborat in sala pentru a o cunosate pe noua domnisoara. Cei doi s-au imprietenit repede.Printul era indragostit de rebecca pana peste cap , dar fata nu simtea acelasi lucru pentru print , chiar daca pana acum il credea mai sarmant. Petrecerea s-a terminat si rebecca si mama ei au trebuit sa plece acasa . In timp ce printul si Rebecca isi luau ramas bun, mama fetei s-a dus la caleasca ce o astepta. Deodata s-a auzit un strigat iar caleasca in care trebuia sa se afle mama Rebeccai a plecat repede. Fata a auzit zgomotul si a iesit din sala.In fata palatului era multa lume iar in mijlocul agitatiei zacea cineva , intr-o balta de sange.Apropiindu-se , fata a observat ca era chiar mama ei . Un om a spus ca caleasca a dat peste ea si s-a lovit la cap. Rebecca a fugit langa mama ei , tinandu-i capul acesteia in poala. Mama ei nu deschidea ochii.Rebecca , speriata , a strigat-o cat de tare a putut , iar doamna a spus cu ultimele puteri : Rebecca , sa nu iti para rau. Apoi , ochii ei tulburi se inchisera din nou , de data aceasta pentru totdeauna. Rebecca ramase in mijlocul strazii , cu ochii plini de lacrimi. Multimea incepuse sa plece , iar cativa tineri o ajutara pe fata sa-si duca mama acasa.In acea seara , Rebecca a plecat in padure , sperand sa se linisteasca , si sa se gandeasca la ce era de facut.A mers , a mers si a mers, pana cand s-a facut dimineata.Apoi a dat de un luminis , si s-a asezat pe o buturuga se se odihneasca.In apropiere era un rau .Fata s-a dus sa se spele pe fata , dar a vazut ca in apa era aruncata o carte groasa si mare.Fiind curioasa, fata baga mana in apa si o scoase.Cartea nu era grea , dar era foarte mare.O deschise la pagina 29. Aici era o poza mica cu o fata care se uita la o carte. Rebecca si-a dat seama ca ea era aceea si a dat la pagina 30 . Dupa ce si-a luat privirea din carte , a observat ca era acasa , in patul ei , in camasa de noapte , si avea cartea cea mare in mana. A deschis-o la pagina 28 si a observat ca se afla in fata palatului , cand a auzit strigatul mamei , doar ca de data aceasta avea cartea cea mare in mana. A inors la pagina 29 , si s-a aflat din nou in padure. Rebeccai nu ii venea sa creada. Gasise o carte cu care te puteai intoarce in timp. Dupa cateva minute , Rebecca deschise cartea la pagina 28 si se intoarse in fata palatului. Era

momentul cand mama ei iesea din palat . Atunci , Rebecca o prinse de mana pe mama ei si zise :"Lasa mama, o sa mergem impreuna la caleasca" . Apoi fata o imbratisa , lasandu-l pe print la oparte. Dupa ce si-a luat ramas bun de la print Rebecca si mama ei s-au urcat in caleasca. Fata a observat ca birjarul avea un par lung , castaniu . La oprire, cand trebuia sa il plateasca pe birjar , a observat ca acesta era un tanar domn sarmant , cu ochii de un negru adanc si cu un zambet seducator. Fata i-a zambit frumos si i-a spus ca il asteapta si maine , cand o sa o duca la ceai. Acesta a dat din cap si a plecat.Rebecca s-a dus acasa si s-a gandit toata noaptea la avantajele pe care i le da cartea. Era asa bucuroasa ca mama ei era vie. Dimineata , Rebecca era asteptata de catre mama ei si printul Robert in sufragerie . Fata s-a asezat la masa si a aflat ca Robert voia sa o ceara in casatorie. Aceasta a cerut un timp de gandire iar printul a acceptat. Iata ca s-a facut ora in care trebuia sa mearga la ceai. Caleasca era in fata casei , iar Rebecca a intrat repede in ea. Rebecca s-a gandit ca ar fi mai bine sa se duca la o manastire sa ii multumeasca Domnului pentru "a doua ansa". Insa, in drum spre manastire palaria Rebeccai a cazut pe fereastra , iar birjarul s-a dus sa o ia.In momentul in care privirile rebeccai si ale birjarului s-au intalnit , cei doi s-au indragostit. Rebecca a aflat ca pe acest domn il chema Luca , si ca era un baiat care ramasese sarac dupa ce tatal lui il abandonase. Fata a fost emotionata de poveste .Cei doi s-au imprietenit , si au ajuns sa doreasca sa se cosatoreasca. Peste cateva zile , mama Rebeccai o astepta din nou impreuna cu Printul . "Te-ai mai gandit?" Intreaba Printul. "Da , m-am gandit." raspunse Rebecca. Fata o chema pe mama ei in alta camera ca sa vorbeasca cu ea , si ii spuse ca se indragostise de un alt baiat. Femeia nu accepta si o puse sa se casatoreasca cu printul , fie ca vrea , fie ca nu. Rebecca pleca atunci in camera ei si scoase cartea din sertar, ca sa vada ce o sa se intample. Pe pagina 48 era desenata Rebecca cu o fata trista si printul Robert cu o fata care exprima rautate. Rebecca a venit in sufragerie cu cartea si i-a aratat mamei ei poza. Mama nu a crezuto asa ca fata a fugit de acasa si s-a dus sa il vada pe luca, povestindu-i toata situatia. Acestuia ia parut foarte rau ca nu putea sa se casatoreasca cu Rebecca , deoarece baiatul nu se casatorea fara sa ceara permsiunea mamei. Rebecca a fugit din nou in padur plangand, si dandu-si seama ca nu se poate casatori cu barbatul iubit a rupt paginile 49 si 50 din carte. Rebecca era acum moarta. Pe iarba verde si moale parea arsa , din cauza parului rosu al Rebeccai. Rochia ei alba facea insa sa para ca iarba era acoperita de zapada. Luminisul nu fusese nicicand mai frumos. De dintre copaci se aude un strigat:"Rebecca!".Era Luca , venise sa isi ceara scuze , si sa ii spuna ca se va casatori cu ea. Insa o vazu intinsa pe jos , cu doua foi in mana.S-a dus langa ea , a strigat-o . Rebecca nu raspundea. Atunci Luca i-a spus ca daca nu se va putea casatori cu ea, nu se va casatori deloc . Apoi i-a bagat pe deget un inel iar cartea a inceput sa straluceasca , paginile sa se rescrie si imaginile s-au schimbat. Luca s-a ridicat si s-a uitat in carte , apoi o mana i-a atins umarul .Era Rebecca, ce purta o rochie de mireasa cu nu s-a mai vazut. S-au imbratisat si chiar in ziua aceea s-au si casatorit. Acum Rebecca putea citi in viata ei numai fericire. Pozele cartii aveau chipuri fericite , iar pe ultima pagina scria: "Si-au trait fericiti pana la adanci batraneti."

Sfarsit