Cartea-jocul de Rol Si Dramatizarea-marilena Irimia
120
1 MARILENA IRIMIA UTILIZAREA JOCULUI DE ROL ŞI A DRAMATIZARII ÎN EDUCAŢIA PREŞCOLARĂ LUCRARE DE CERCETARE ŞTIINŢIFICA Buzău, 2012
-
Upload
iulia-adriana-morariu -
Category
Documents
-
view
430 -
download
20
description
joc rol
Transcript of Cartea-jocul de Rol Si Dramatizarea-marilena Irimia
-
1
MARILENA IRIMIA
UTILIZAREA JOCULUI DE ROL
I A DRAMATIZARII N EDUCAIA PRECOLAR
LUCRARE DE CERCETARE TIINIFICA
Buzu, 2012
-
2
COORDONATOR:
Lect. Univ. Dnd. VICTORIA GHEORGHE
Liceul Pedagogic SPIRU HARET, Buzau
AUTOR: Marilena Irimia Scoala cu cls. I-VIII ION
CREANGABuzau
Tehnoredactare: Marilena Irimia
Copert: Monica Ioni
ISBN: 978-973-0-12910-9
-
3
Dedic aceasta carte fiicei mele,
Andreea-Elena,
cu ocazia majoratului
-
4
-
5
ARGUMENT
Fiecare om descopera inca din copilarie ce inseamna a
te juca. Jocul este activitatea preferata si cea mai captivanta
pentru copii. Ideea de joc ne arata, in sens pozitiv, ca trebuie
sa indraznim, ca trebuie sa ne lasam ademeniti de aceasta
activitate.
A te jucaeste o confruntare placuta cu tine insuti, cu
ceilalti, cu elemente din mediul inconjurator.
Jocul, prieten nelipsit al copilului, reprezinta pentru
perioada prescolara, principala activitate, o forma de
manifestare fara bariere geografice ori religioase, o activitate
care ii reuneste pe copii si in acelasi timp ii reprezinta. In
decursul jocului copilul actioneaza asupra obiectelor din jur,
cunoaste realitatea, isi satisface nevoia de miscare, dobandeste
incredere in fortele proprii, isi imbogateste cunostintele.
Manifestandu-si dorinta de a participa la viata si
activitatea celor din jur, copilul isi asuma rolul de adult,
reproducand activitatea si raporturile lui cu ceilalti oameni. In
acest fel, jocul este social prin natura lui, insasi posibilitatea
de a-si imagina realitateade a, o reflecta, reprezinta pentru
-
6
copil sensul jocului. Prin aceasta activitate copilul isi satisface
nevoile prezente si se pregateste pentru viitor.
In gradinita, jocul este activitatea de baza si se regaseste
in toate ariile de activitate, realizand procesul de invatare intr-
un mod atractiv, antrenant si usor asimilabil de catre copil.
Jocul se imbina cu invatarea, dar si cu creatia, astfel ca ii da
posibilitatea copilului de a experimenta rolul de creator al
realitatii.
In gradinitele romanesti, jocul de rol si dramatizarea sunt
destul de putin utilizate datorita faptului ca sunt foarte multi
copii la grupa pentru a permite o activitate pe grupuri. Jocul
de rol si dramatizarea, asadar, nu a patruns in sistemul
procedeelor larg folosite.
Primul pas in realizarea jocurilor de rol si a dramatizarii
se poate face foarte timpuriu, chiar de la grupa mica.
Educatoarea va avea insa grija sa nu transforme o activitate
placuta, bazata pe spontaneitate si motivatie preponderat
afectiva, intr-una plictisitoare, tensionata, plina de indicatii
regizorale.
Obectivul principal al acestora trebuie sa fie, nu atat
respectarea textului de baza, cat educarea capacitatii copiilor
de a-si exprima liber trairile, ideile, chiar daca o fac utilizand
texte gata construite.
-
7
Expresivitate poate fi dezvoltata, si prin utilizarea
unorjocuriadecvate.
Interpretarea rolurilor ridica noi probleme: unii copii sunt
dotati, altii nu; unii sunt extravertiti, sociabili, volubili, au
parca un simt al limbii si miscari innascute, altii, dimpotriva;
unora le place sa recite, altora nu. Cum va putea educatoarea
sa dezvolte calitatile necesare la copiii ce nu raspund de la
inceput cerintelor in acest domeniu? Aceste calitati se vor
dezvolta utilizand, ca metode didactice, jocul de rol si
dramatizarea in activitatile instructiv-educative desfasurate in
gradinita de copii, prescolarul dezvoltandu-se intelectual,
moral si fizic.
-
8
CERCETAREA PSIHOPEDAGOGICA
UTILIZAREA JOCULUI DE ROL SI A DRAMATIZARII IN EDUCATIA
PRESCOLARA
Introducere La varsta prescolara, jocul, care inainte de orice este
un modus vivendi, este in acelasi timp si cea mai
importanta metoda activa de instruire, educare si formare,
este modalitatea prin care copilul se raporteaza la lume si in
acelasi timp asimileaza lumea, realul la propriul sau eu,asa
cum se arata inliteratura de specialitate.
Prin joc, copilul se familiarizeaza cu diferite aspecte
ale realitatii naturale si sociale si isi satisface diverse
trebuinte, jocul fiind o activitate generatoare de trairi
pozitive, de satisfactii imediate.
Educatia cognitiv-emotionala a copiilor prescolari
cu ajutorul jocului de rol si a dramatizarii , metode care au
valente formative si educative puternice si care si care
implica imbinarea lor cu alte metode adecvate acestei varste,
si anume povestirea, teatrul de masa, teatrul de marionete
-
9
etc., menite sa antreneze intreaga personalitate a copilului in
invatarea prin joc. Pregatirea copilului pentru scoala tinde sa
devina un dusman al educatiei prin joc al copilului.
Mentinerea spiritului ludic in activitatea cu prescolarii
reprezinta o responsabilitate deontologica a educatoarei, ea
fiind specialistul investit de societate sa realizeze o educatie
adecvata copiilor prescolari. Tot mai mult isi face prezenta
educatia de tip scolar in gradinita, datorita volumului bogat
de informatii cu care copilul vine in gradinita, uneori, chiar
daca nu toate informatiile sunt corecte si educative, de
aceea, educatoarea este cea care asigura respectarea
particularitatilor de varsta ale copiilor, atat in educatia in
gradinita, cat si educatia copilului in familie si apoi in scoala
primara, prin diferitele intalniri ale acesteia cu parintii si
invatatorii.
Asa cum J. J. Rousseau, la care se adauga si
reprezentanti ai pedologiei si pedagogiei antripocentriste,
printre care amintim pe E. Key, M. Montessori, J. Dewey si
altii: educatorii trebuie sa fie umani si cu grija fata de
pastrarea prospetimii si inocentei copilariei Oameni fiti
umani, iata prima voastra datorie! ... Iubiti copilaria,
ocrotiti-i jocurile, placerile, dragastoasele ei porniri! ... De
ce vreti sa lipsiti pe acesti mici nevinovati de placerea unui
-
10
timp atat de scurt, care fuge si de un bun atat de pretios, pe
care nu stiu sa-l foloseasca rau?(J. J. Rousseau, Scrieri
alese despre educatie).
Studiul de fata isi propune sa experimenteze metode
si strategii educativ-formative si interactive inovatoare in
desfasurarea activitatilor de educarea limbajului la
prescolari, demersuri educationale menite sa contribuie la
dezvoltarea armonioasa si echilibrata a copiilor prescolari,
astfel incat voiciunea, veselia, curiozitatea lor sa ramana
nealterate.
1. Obiectivele si ipoteza cercetarii
Investigatia stiintifica s-a restrans asupra utilizarii
jocului de rol si a dramatizarii in cadrul activitatilor de
educarea limbajului. Prin urmare, obiectivele cercetarii vor
face trimiteri in mod special la aceasta categorie de
activitate din curriculum-ul prescolar, fara a se exclude
oportunitatile utilizarii lor in cadrul altor categorii de
activitati si domenii experientiale, cum ar fi educatie pentru
societate, activitati de dezvoltare personala, activitati liber
alese etc.
Principalele obiective ale acestei investigatii sunt:
-
11
O1. stabilirea obiectivelor specifice educarii
limbajului care pot fi atinse cu ajutorul jocului de rol si
a dramatizarii, in special dezvoltarea si nuantarea
vocabularului si dezvoltarea expresivitatii comunicari in
relatiile interpersonale;
O2. proiectarea si desfasurarea activitatilor de
educarea limbajului pe baza dramatizarii si a jocului de
rol in mod preponderent, in vederea realizarii
obiectivelor selectate;
O3. masurarea (evaluarea) efectelor dramatizariisi a
jocului de rol in dezvoltarea sociala a prescolarului si, in
special, in educarea limbajului;
O4. imbogatirea culturii psihopedagogice a
educatoarei si a competentelor de specialitate cu cele mai
noi conceptii despre dramatizare si joc de rol.
In ceea ce priveste realizarea Obiectivului 1 al
cercetarii, pe baza analizei obiectivelor cadru si a celor de
referinta prevazute de programa activitatilor de educare a
limbajului, au fost selectate urmatoarele obiective specifice
educarii limbajului:
O1. sa participe la activitatile de grup, inclusiv la
activitati de joc, atat in calitate de vorbitor, cat si in calitate
de auditor;
-
12
O2. sa audieze cu atentie un text (epic sau liric), sa retina
ideile acestuia si sa demonstreze intelegerea lui;
O3. sa-si imbogateasca vocabularul activ si pasiv pe baza
experientei, activitatii sale si /sau relatiilor cu ceilalti;
O4. sa creeze el insusi (cu ajutor) structuri verbale, rime,
ghicitori, povestiri, mici dramatizari, utilizand intuitiv
elemente expresive;
O5.sa dramatizeze textul unei povestiri sau poezii,
utilizand vorbirea dialogata, nuantarea vocii, intonatia si
respectand miscarea scenica ceruta de textul respectiv.
Obiectivul 2 si 3 se va realiza pe parcursul capitolului III,
prin descrierea activitatilor de educarea limbajului
desfasurate cu ajutorul jocului de rol si a dramatizarii, si a
rezultatelor obtinute. Obiectivul 4 vizeaza intreaga lucrare
metodico-stiintifica, iar realizarea lui e demonstrat, atat in
capitolul III prin cercetare, aplicare, cat si in capitolul I si II,
intrucat realizarea lor a fost posibila numai pe baza unei
bibliografii temeinice.
Ipoteza cercetarii : daca folosim jocul de rol si
dramatizarea in educarea prescolarului,vom constata ca,
acesta va fi capabil :
-
13
O1-sa participe la activitatile de grup ,inclusiv la
activitati de joc,atat in calitate de vorbitor,cat si in calitate
de auditor;
O2-sa audieze cu atentie un text (epic sau liric),sa retina
ideile acestuia si sa demonstreze intelegerea lui;
O3-sa-si imbogateasca vocabularul activ si pasiv pe baza
experientei,activitatii sale si /sau relatiilor cu ceilalti:
O4-sa creeze el insusi (cu ajutor) structuri verbale, rime,
ghicitori, poves-
tiri, mici dramatizari, utilizand intuitiv elemente expresive;
O5-sa dramatizeze textul unei povestiri sau poezii,
utilizand vorbirea dialogata, nuantarea vocii, intonatia si
respectand miscarea scenica ceruta de textul respectiv.
Desi paleta metodelor si tehnicilor didactice pentru
realizarea acestor obiective este foarte larga si ofertanta,
lucrarea de fata isi propune sa investigheze influenta jocului
de rol si a dramatizarii asupra realizarii lor, intrucat aceste
metode au o serie de avantaje: mari valente in directia
receptarii si sesibilizarii copiilor prescolari fata de
continutul si mesajul operei literare; formeaza si dezvolta
capacitati operationale si comportamentale; transfera
cunostinte din plan teoretic in plan practic; dezvolta spiritul
de cooperare; angajeaza atat copiii timizi, cat si pe cei slabi;
-
14
stimuleaza curentul de influente reciproce, ceea ce duce la
cresterea gradului de coeziune in colectivul grupei, precum
si la intarirea unor calitati morale (rabdare si tenacitate,
respect pentru altii, stapanirea de sine ,cinste autocontrolul);
dobandirea unor comportamente legate de indeplinirea unor
viitoare functii sau responsabilitati socio-profesionale., in
functie de tema.
Jocul de rol si dramatizarea reprezinta metode
dominante in cadrul strategiilor dominante pentru
desfasurarea unora dintre activitatile de educarea limbajului,
dar ele vor fi imbinate si cu alte metode si procedee
didactice, in functie de tema, baza materiala, obiectvele
urmarite etc.
2. Metodologia cercetarii
Reusita investigatiei stiintifice intreprinse este
determinata de calitatea elementelor organizatorice
asigurate, in vederea desfasurarii cu succes a acesteia. In
aceasta etapa se stabilesc urmatoarele elemente:
Locul de desfasurare a cercetarii
-
15
Cercetarea s-a desfasurat la Gradinita cu Program
Prelungit Nr. 10-Buzau, unde imi desfasor activitatea ca
educatoare si Gradinita cu Program Prelungit Bobocei din
Micro III-Buzau.
Cadre didactice implicate in cercetare: ed. Irimia
Marilena si ed. Cucu Gina.
Perioada cercetarii
Semestrul II al anului scolar 2010-2011.
Esantionul de subiecti
In vederea urmaririi obiectivelor si a verificarii ipotezei
specifice formulate, am cuprins in cercetare un numar de 40
de copii cu varste cuprinse intre 4-5 ani care au frecventat in
anul scolar 2010-2011 gradinita. Cei 40 de copii supusi
investigarii noastre sunt din grupa mijlocie.
Prima grupa, numita Grupa A (grupa de control), este
formata din 20 de copii cu varste cuprinse intre 4-5 ani din
care 8 baieti si 12 fete de la GradinitaBobocei din Micro
III (Figura nr. 5). Din cei 20 de copii ai grupei A, 12
provin din familii organizate cu relatii armonioase, 3 copiii
-
16
provin din familii dezorganizate, fiind incredintati bunicilor
si matusilor, parintii fiind plecati din tara, iar 5 copii din
familii organizate, dar cu relatii tensionate. Din numarul
total de 12 copii care sunt crescuti in familii organizate, 2 au
frati mai mari. Din numarul de copii din grupa de control
toti au avut o frecventa regulamentara.
baietifete3rd Qtr4th Qtr
Figura nr. 5. Distribuirea pe sexe a copiilor
din gruta A(grupul martor
Grupa B (grupa experimentala) este formata este
formata din 20 de copii, 11 baieti si 9 fete de la Gradinita cu
Program Prelungit Nr. 10 Buzau (Figura nr.6), din care 14
provin(o fetita fiind infiata de la sora mamei) din familii
organizate cu relatii armonioase, 4 copii provin din familii
dezorganizate, acestia fiind incredintati mamelor care nu
-
17
s-au mai recasatorit si 2 copii din familii organizate,dar cu
relatii tensionate. Din cei 13 copii care sunt crescuti in
familii organizate 3 au frati mai mari. Din numarul total de
20 de copii toti au avut o frecventa normala.
Din prezentarea de mai sus reiese faptul ca exista
diferente intre mediile socio-culturale din care provin copiii
celor doua grupe care au repercusiuni asupra dezvoltarii,
comunicarii si limbajului acestora.
baietifeteSlice 3Slice 4
Figura nr. 6. Distribuirea pe sexe a copiilor din
grupa B (grupa experimentala)
Un numar de 4 copii din grupa A sunt in primul an de
frecventare a gradinitei si ceilalti 16 nu frecventeaza zi de zi
gradinita. Cei din grupa B sunt in al doilea an de frecventare
a gradinitei. Analiza efectuata a permis evidentierea faptului
-
18
ca influentele mediului educativ oferit de activitatile
instructiv-educative din gradinita, care respecta
particularitatile de varsta si individuale, sunt favorabile
dezvoltarii psihice a copilului.
Esantionul de continut
Activitatile de educarea limbajului au fost adaptate
unitatilor de invatare corespunzatoare temei anuale: Cu ce
si cum exprimam ceea ce simtim?. De exemplu: scenete:
Puf Alb si Puf Gri, Ridichea uriasa, Turtita, Fata
babei si fata mosului si Scufita Rosie si jocurile de rol:
De-a mama, De-a fermierii, De vorba cu primavara,
De-a Scufita Rosie, De-a Alba-ca-Zapada si La
bucatarie.
Metode de cercetare utilizate
In cadrul cercetarii am insistat pe folosirea
urmatoarelor metode: observatia, experimentul, analiza
produselor activitatii copiilor, pe care le voi prezenta
succint in continuare.
-
19
Observatia
a avut drept scop surprinderea unor
elemente ale comunicarii atat in activitatile liber
alese in care copilul se manifesta spontan si liber mai
aproape de ceea ce este mai putin controlat si
cenzurat, cat si in cadrul activitatilor comune
desfasurate cu intreaga grupa de copii sub
indrumarea directa a educatoarei.
Analiza produselor activitatii copiilor
a adus
informatii utile despre abilitati, creativitate,
imaginatie, gandire, memorie. Au fost adunate intr-
un portofoliu al fiecarui copil desenele, colajele,
exercitiile grafice, artizanatul, alte confectionate de-a
lungul anului, care pot informa despre realizarile si
evolutia in timp a aptitudinilor.
Experimetul
a constat in masurarea efectului produs
ca urmare a introducerii jocului de rol si a
dramatizarii. Experimetrul se desfasoara folosind
mai multe tehnici: tehnica grupului, pe care se
experimenteaza, tehnica grupelor paralele
(experimentala si de control), avand acelasi numar
de subiecti si fiind aproximativ egale din punct de
vedere al varstei.
-
20
3. Desfasurarea propiu-zisa a cercetarii Etapele desfasurarii investigatiei sunt:
-etapa preexperimentala;
-etapa experimentala;
-etapa postexperimentala.
3. 1. Etapa preexperimentala
In cadrul acestei etape s-a realizat cadrul general
al cercetarii: formularea ipotezei si a obiectivelor
acesteia, alcatuirea esantionului de subiecti ce participa
la cercetare in calitate de martori si de esantion
experimental, alegerea metodelor de cercetare,
realizarea evaluarii initiale a celor doua esantioane,
stabilirea echivalentelor intre cele doua esantioane,
proiectarea activitatilor didactice si extradidactice
bazate pe utilizarea jocului de rol si a dramatizarii.
Aceasta etapa s-a desfasurat in perioada
semestrului I al anului scolar 2010-2011. Tot in aceasta
perioada d-na educ. Cucu Gina a aplicat prescolarilor
din grupa A testarea initiala.
-
21
Evaluarea initiala
am realizat o evaluare initiala a copiilor, inainte
de a utiliza cu preponderenta jocul de rol si
dramatizarea;
a constituit punctul de plecare in stabilirea
strategiei didactice a educatoarelor grupurilor
de copii. Pornind de la datele cuprinse in aceste
evaluari s-a putut face o analiza privind saltul
inregistrat de copii pana la data aplicarii
probelor ce au stat la baza cercetarii noastre.
Evaluarea initiala s-a realizat prin metode de
evaluare specifice prescolarilor dat fiind faptul ca
acestia nu stiu sa scrie si sa citeasca, asa cum rezulta
din tabelul nr. 1. Metoda de evaluare a fost aleasa in
functie de obiectivul urmarit, asa cum rezulta din
tabelul nr. 1 in cadrul activitatilor liber alese si in
activitatile de educarea limbajului.
Tema anuala:Cu ce si cum exprimam ceea ce
simtim?
-
22
Tabelul nr. 1. Evaluarea initiala
Obiectiv
evaluat
Metoda de
evaluare
Forma de organizare
- OS1: sa
participe la
activitatile de
grup, inclusiv
la activitatile
de joc, atat in
calitate de
vorbitor, cat si
in calitate de
auditor;
-observarea -jocuri liber-alese:
-BIBLIOTECA:Sa
rasfoim o carte , Ce ati
visat?;
-JOC DE ROL:De-a
bucatareasa;
-
CONSTRUCTII:Construi
este....!
- OS2: sa
audieze cu
atentie un text
(epic sau liric),
sa retina ideile
acestuia si sa
demonstreze
intelegerea lui;
-examinare
orala
-lectura educatoarei:
-povesti;
-auditia unui text epic:
-Turtita;
-Scufita-Rosie;
-:Capra cu trei iezi;
-Ridichea uriasa;
-Puf Alb si Puf Gri.
- OS3: sa-si -examinare -joc didactic:
-
23
imbogateasca
vocabularul
activ si pasiv
pe baza
experientei
activitatii sale
si/sau a
relatiilor cu
ceilalti ;
orala -Eu spun una, tu spui
alta(sinonime);
-Cuvinte
asemanatoare(antonime);
-Cuvinte alintate(dimi-
nutive);
-Eu spun una, tu spui mai
multe (plural);
OS4: sa creeze
el insusi (cu
ajutor)structuri
verbale, rime,
ghicitori,
povestiri, mici
dramatizari,
utilizand
intuitiv
elemente
expresive;
-examinare
orala;
-joc de rol;
-ghicitori eliptice;
-rime, povestiri, poezii, etc
-OS5: sa
dramatizeze
-examinarea
orala
-joc de rol:
-De-a mama ;
-
24
textul inei
povestiri sau
poezii,
utilizand
vorbirea
dialogata,
nuantarea
vocii, intonatia
si respectand
miscarea
scenica ceruta
de textul
respectiv.
-De-a Zana Primaara ;
-De-a Alba-ca-Zapada
-scenete(secvente):
-Puf Alb si Puf Gri;
-Ridichea uriasa;
-Capra cu trei iezi
-Fata babei si fata
mosneagului;
-Turtita.
-
25
In urma evaluarii initiale s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Nr. Crt.
Numele si prenumele
OS 1 OS2 OS3 OS4 OS5
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.
Botonog Maria Colan Cristi Colniceanu Andrei Colniceanu Lucian Dragomir Teodor Dragomir Anastasia Dumitru Cristi Dumitru Alexandru Fotin Cosmin Jipa Razvan Marin Adriana Marin Andreea Neagu Alexandra Petrache Georgiana Pletea Gabriela Puscoi Marius Rinciog Alexandru Tudose Denis Tudose Ionela Vlad Simona
FB FB S S FB FB B B S B FB FB FB B FB FB B B FB FB
FB FB I I FB FB B B B B FB FB FB FB FB B B S FB FB
FB FB I I FB FB B B B B FB FB B FB FB FB S S B FB
B B I I FB B FB S B B B B B B FB B S S B FB
B FB I I FB B FB S B B FB B FB FB FB FB S S B FB
-
26
Tabelul nr.2. Calificative obtinute de grupaB(grupul experimental) la evaluarea initiala a cercetarii stiintifico-metodice CENTRALIZATOR:
O1: -FB- 11; O2: -FB-11; O3: -FB-10; O4:
-FB- 9;
-B- 6; -B- 6; -B- 6;
-B- 6;
-S- 3; -S- 1; -S- 2;
-S - 3;
-I- 0. -I -2. -I - 2.
-I - 2.
.
0
2
4
6
8
10
12
I S B FB
O1O2O3O4O5
-
27
Figura nr. 7. Rezultate obtinute de grupul
experimental (B) in urma evaluarii initiale
Nr.
Crt.
Numele si prenumele
prescolarului
O1 O2 O3 O4 O5
1. ALEXANDRU PAULA S S S S S
2. BABOI MIHAELA
MIRELA
B B B B B
3. CIMPEANU MORENA I I I I I
4. CONDRUZ RARES B B B B B
5. DINU MATEI FB FB FB FB FB
6. IANCU ALEXANDRA FB FB FB FB FB
7 IONITA ADRIAN
MATEI
FB FB FB FB FB
8. NEAGOE ARINA DORA B B B B B
9. NICOLAE ANDREEA S B S B B
10. PAUNESCU ANDREI FB FB FB FB FB
11. PETRESCU
ALEXANDRA
FB FB FB FB FB
12. PETRE MARIA LARISA S S S S S
13. SACUIU MIHNEA FB FB FB FB FB
14. SERAFIM ANDREI B S B B B
-
28
15. TULIN OVIDIU S I I I I
16. VARLAN ALEXANDRA B B B B B
17. VASILE BIANCA B B B B B
18. ZAVOIANU DENISA B B B B B
19. MARCA DOMINIC FB FB FB FB FB
20. VALEANU MARA B B B B B
Tabelul nr. 3. Calificative obtinute de grupa A (grupa de
control) la evaluarea initiala a cercetarii metodico-
stiintifica
CENTRALIZATOR:
O1: -FB-7; O2: -FB-7; O3: -FB-7; O4: -FB-5; O5:-FB-7;
-B-8; -B-8; -B-7; -B-8; -B-8;
-S-4 -S-3; -S-4; -S-3; -S-3;
-I-1. I-2. I-2. I-2. I-2.
-
29
0123456789
I S B FB
O1O2O3O4O5
.
Figura nr. 8. Rezultate obtinute de grupul de control
in urma evaluarii initiale
3.2. Etapa experimentala La tema anuala: Cu ce si cum exprimam ceea ce
simtim? am introdus jocul de rol si dramatizarea pentru
scenetele: Puf Alb si Puf Gri;
Iedul cu trei capre;
Ridichea uriasa;
Casuta din oala;
Scufita Rosie .
si jocurile de rol: .Greierele si furnica;
-
30
.De-a mama;
De vorba cu Primavara;
La bucatarie.
Pentru a forma deprinderi de vorbitor si de auditor s-au
folosit urmatoarele activitati: La bucatarie, De-a mama,
De vorba cu Primavarasi Greierele si Furnica.
Acestea s-au desfasurat ca joc de rol si activitati
extrascolare sub forma de dramatizare, folosindu-se costume,
accesorii si echipamente adecvate acestora. De sesizat a fost
faptul ca au placut foarte mult, deoarece copiii au intrat in
atmosfera jocului cu entuziasm, iar deprinderile ce au fost
anterior stabilite s-au receptat usor si, totodata, stabil, acestea
folosindu-se si in alte activitati. Iata cateva momente surprinse
in timpul desfasurarilor:
De vorba cu Zana Primavara
-
31
Zana Primavara stand de vorba cu vestitorii ei:
ghiocelul, fluturasul, zambila, narcisa si gargarita.
Copiii, increzatori, si-au interpretat rolurile cu
entuziasm si placere, folosind gestica si mimica, doua
elemente esentiale in desfasurarea cu succes a dramatizarilor.
Costumele confectionate de mine au pus in valoare personajul
interpretat de fiecare copil.
De vorba cu Zana Primavara
Echipati cu accesorii de bucatarie, copiii s-au jucat
De-a bucataria, un joc foarte iubit de fetite si nu numai. Au
pregatit meniuri hazli pentru colegii lor, sub supravegherea
-
32
mea, insusindu-si deprinderi specifice activitatilor
gospodaresti: spalarea legumelor inainte de a le manca,
folosirea cutitaselor, ornarea feliilor de tartine pentru a realiza
un personaj: soricelul din Casuta din oala, fluturasul din
De vorba cu Zana Primavara,etc.
La bucatarie
Apoi am trecut si la faimosul cuptor care nu putea lipsi
din bucatarie si am copt cateva placinte pentru bunicuta
Scifitei Rosii si iedutului mofturos.
-
33
De-a bucataria
Controversata poveste dintre greier si furnica am
prezentat-o si pe scena FestivaluluiSub semnul copilariei-
Buzau, unde, pe fundalul negativului ne-am interpretat
fiecare rolul de: fluturasi, albinute, gargarite, furnicuta si
greieras.
-
34
Greierele si furnica-FestivalulSub semnul copilariei-Buzau
Greierele si furnica
-
35
Un alt joc indragit de fetite este si jocul de rol
De-a mama, unde au avut posibilitatea de a-si desfasura
cateva activitati din viata sociala a mamicilor.
De-a mama
Pentru obiectivul 2, audierea si retinerea unui text epic,
demonstrarea intelegerii lui, am utilizat povestile: Iedul cu
trei capre de Octav Pancu-Iasi (Anexa 1), Casuta din oala
(Anexa 2), Ridichea uriasa (Anexa 3).
-
36
Acestea au fost citite sau povestite de mine copiilor in
activitatile pe domenii experientiale: ed. limbajului,
cunoasterea mediului si ed. pentru societate, apoi sub forma
de dramatizare la activiatile libere, din partea a III-a a zilei,
cand s-a observat foarte bine daca s-a retinut ideile acestora in
urma audierii povestilor.
Povestea Iedul cu trei caprea fost folosita si in
activitatea de educatie pentru societate, datorita valentelor
educative pe care le transmite, fiind o buna modalitate de a si
le insusi si copiii.
Iedul cu trei capre de Octav Pancu Iasi
-
37
Continutul povestii Casuta din oalaeste urmatorul:
un soricel gaseste pe camp o oala rasturnata, mare cat un
butoi, pe care o transforma in casuta. Diferite animale
precum broasca, iepurele, vulpea, lupul, incantate de ideea
ingenioasa a soricelului il roaga sa-i gazduiasca si pe ei
devenind colocatari si traind in buna intelegere. Dar, intr-o
zi, apare ursul cel mare si greoi, care, profitand de
ospitalitate, preface, fara voie, casa in tandari. Animalele
fug speriate care-n-cotro.
Din aceasta poveste se deprind urmatoarele momente
principale care sa fie transpuse in jocul copiilor:
a) ocuparea casutei de catre soricel;
b) instalarea broscutei in casuta;
c) instalarea iepurasului;
d) instalarea vulpii;
e) instalarea lupului;
f) aparitia ursului si deznodamantul.
Folosita si in activitatea de educatie pentru societate,
transmite sentimente cu valoare morala, prietenia.
-
38
Casuta din oala
Ridichea uriasa
-
39
Ridichea uriasa
Pentru realizarea obiectivului 3, deprinderea de a-si
imbogatii vocabularul activ si pasiv pe baza experientelor
dobandite in activitatile de dramatizare am desfasurat cu
copiii cateva jocuri didactice: Cine este? in care copiii au
avut ca sarcina sa recunoasca personajul, numele povestii,
precum si sa reproduca cateva replici ale acestuia, Formeaza
propozitii cu .....(cuvinte si expresii din povesti)!: sa
formuleze propozitii cu cuvintele si expresiile intalnite in
povestile audiate, Cuvinte alintate, le-am afisat mai multe
-
40
cuvinte din povesti la care ei au avut ca sarcina sa le
transforme in diminutive si Asa e bine, asa nu e bine!, unde
prin metoda moderna Bula dublaau expus la panou imagini
cu insusirile pozitive si cele negative ale personajelor din
povesti, deoarece acestea au mari valente educative pentru
copii. Ca si in cazul obiectivului anterior, invaterea cuvintelor
noi de catre copii nu trebuie fundamentata pe activitati
formale, de predare. Esentiala este capacitatea educatoarei de
a sesiza, in cursul evenimentelor obisnuite din viata de zi cu zi
a gradinitei, momentele propice pentru a aduce in discutie
unul sau mai multe cuvinte. Aceste jocuri se pot desfasura atat
in anumite secvente ale activitatii, cat si in manifestarile lor
libere si spontane.
Obiectivul 4 are ca scop formarea deprinderii de a
crea(cu ajutor) rime, ghicitori, povestiri, mici dramatizari.
Desi aceste activitati pot fi executate cu intreaga grupa,
recomandabil este ca ele sa fie organizate cu grupuri mai mici
de copii. Pentru buna desfasurare a activitatilor de creare de
povesti, mi-am propus sa respect cateva reguli:
-am inceput cu povestirea unor evenimente reale, la
care a participat intregul grup: o vizita sau un joc pe care l-au
jucat cu totii. Acest fapt real a constituit baza desfasurarii
-
41
imaginative ulterioare:Ce s-ar fi intamplat daca...?; Ce s-ar
fi gandit sa faca...?; Ce ar fi trebuit sa faca...? etc;
-ca punct de plecare pentru poveste am folosit o
imagine sau un desen. Grupul a primit cateva asemenea
imagini din care a ales una pentru a construi povestea;
-pe fasii de hartie am scris inceputuri de povesti: Intr-
o noapte de Craciun, Alina si Bogdan abia atipisera, cand au
auzit o bataie usoara in geam. Repede se sculara din pat si se
dusera la fereastra. Acolo ce sa vezi?, Afost odata un baiat
care locuia intr-o casuta la marginea padurii...si alte
asemenea introducari.Le-am citit pe toate(nu mai mult de trei
sau patru variante) , copiii au ales una si au continuat
povestea.
Copiilor, se stie, le plac rimele, cuvintele rimate. Ei se
bucura sa le asculte si, de buna seama, se vor bucura sa le si
creeze. Astfel, am prezentat copiilor mai multe imagini
amestecate si le-am cerut sa faca perechi din cele ale caror
nume se termina la fel. Nu a fost greu pentru copii sa gaseasca
perechide desene de tipul: casa-masa, barza-varza, lac-sac,
rac-mac, masina-gaina, cana-mana, etc. In activitatile
urmatoare am cerut sa gaseasca ei insisi cuvinte de acest fel.
De asemenea, crearea de ghicitori-intrebari sau
ghicitori eliptice au reprezentat atractiile copiilor. Dupa ce le-
-
42
am dat cateva exemple, acestia au continuat cu tot felul de
structurijucandu-sefoarte frumos, distractiv si, totodata,
formal.
Pentru a forma deprinderea de a dramatiza textul unei
povesti, utilizand vorbirea dialogata, nuantarea vocii,
intonatia, cu miscarea scenica ceruta de textul respectiv, am
desfasurat mai multe scenete si activitati extrascolare(serbari)
in care copiii au participat cu entuziasm, datorita costumelor
pe care le-au purtat. De exemplu: Scufita Rosie(Anexa 4),
Puf Alb si Puf Gri(Anexa 5), Copiii, florile lumii(Anexa
6), unde copiii au interpretat rolurile foarte bine, intrand in
pieleapersonajelor. Rolurile au fost usoare, placute, atat
pentru micii actori, cat si pentru spectatori, parinti. Va
prezint cateva imagini:
Scufita Rosie
-
43
Vanatorul-Scufita Rosie
-
44
. Lupul si Scufita Rosie
-
45
Puf Alb si Puf Gri
Ciupercuta si mama-iepuroaica din Puf Alb si Puf Gri
-
46
Potentialul larg al activitatilor extracurriculare este
generator de cautari si solutii foarte variate si originale. De
aceea si eu am acordat toata atentia planificarii si organizarii
acestor activitati. Pentru a interveni asupra lor cu originalitate
am avut nevoie de o mare disponibilitate spre schimbare, de
curajul de a face noi si noi incercari, de a raspunde unor
provocari. Am incercat adeseori sa gasesc alternative la unele
aspecte ale procesului didactic, uneori prea rigide, sa aduc un
plus de vitalitate in activitatile mele, iar copilului, un zambet
in plus.
Un loc aparte in cadrul acestor activitati
extracurriculare il ocupa serbarile, realizate cu diferite
ocazii. Serbarile reprezintra un nesecat izvor de satisfactii,
bucurii, creaza buna dispozitie, favorizeaza dezvoltarea
copiilor din punct de vedere fizic si psihic, desfasurandu-se
intr-o atmosfera specifica: in preajma sarbatorilor de iarna,
1Decembrie, aniversare M. Eminescu, de 8Martie, de Ziua
Copilului, la sfarsit de an scolar, etc. Am planificat din timp
aceste activitati, gandind toate detaliile: programul,
costumele, decorurile, accesoriile, cantecele, implicandu-se
si parintii pentru buna desfasurare a lor.
-
47
Toate aceste experiente ne-au oferit satisfactii uriase
si au contribuit intr-o mare amsura la destinderea copiilor in
madiul gradinitei, la realizarea unei atmosfere relaxate si
constructive intre gradinita si familie, ceea ce a determinat
ca si copiii sa vina cu placere la gradinita si sa se manifeste
fara inhibitii si timiditati.
serbarea : Copiii, florile lumii
-
48
Macul-baietel
Albastrita-fetita
.
-
49
serbarea: Copiii lumii doresc pacea
-Biblioteca Judeteana Vasile Voiculescu-Buzau
Formatia de dans country:
Cotton eye joe-1 Iunie, ziua Copilului
-
50
Program artistic; La multi ani, Romania!
Program artistic: 1 Decembrie, ziua Romaniei
-
51
Mandru sunt ca sunt roman!
Program literar-artistic: Eminescu, luceafarul-eu,
o mica stea, Biblioteca Judeteana Buzau
-
52
Codrule, codrutule, ce mai faci dragutule?-Biblioteca
Judeteana Vasile Voiculescu-Buzau
Micii actori: Teo si Anastasia:Multumiri lui Eminescu!
-
53
3. 3. Etapa postexperimentala Este etapa in care am inregistrat rezultatele obtinute de
cele doua esantioane de subiecti, grupa experimentala si grupa
de control, am stabilit diferentele, am prelucrat statistic datele
si am interpretat rezultatele. Aceasta etapa am realizat-o in
ultima perioada a semestrului II al anului scolar 2010-2011.
-
54
Evaluare finala
TEST DE EVALUARE FINALA (evalueaza deprinderile si cunostintele
dobandite in urma interventiei)
Cuprinde: O1-Item 1-Recita o poezie aleasa de tine !
O2-Item 2-Prezinta momentele principale ale povestirii!
O3-Item 3-Alcatuieste propozitii cu cuvintele: Scufita
Rosie, iedut, lup,iepuras, padure!
O4-Item 4-Alcatuieste o scurta poveste cu urmatorul inceput
dat!
O5-Item 5-Realizeaza o scurta dramatizare a unei povestiri la
alegere!
Descriptorii de performanta: I 1-maximal- Recita poezia aleasa, expresiv si fuent, fara
ajutorul educatoarei.
- mediu- Recita poezia aleasa, expresiv si fluent, cu ajutorul
educatoarei.
-minimal- Recita poezia aleasa, expresiv si fluent, cu
ajutorul educatoarei, pe baza materialului intuitiv.
-
55
I 2-maximal- Prezinta momentele principale ale povestirii,
fara ajutor.
-madiu- Prezinta momentele principale ale povestirii, cu
ajutorul educatoarei.
-minimal- Prezinta momentele principale ale povestirii, cu
ajutorul educatoarei, pe baza materialului intuitiv.
I 3-maximal- Formuleaza propozitii cu cuvintele date, fara
ajutorul educatoarei.
-mediu- Formuleaza propozitii cu cuvintele date, cu
ajutorul educatoarei.
-minimal- Formuleaza propozitii cu cuvintele date, cu
ajutorul educatoarei si al materialului intuitiv
I 4-maximal- Formuleaza propozitii cu cuvintele date, fara
ajutorul educatoarei.
-mediu- Formuleaza propozitii cu cuvintele date, cu
ajutorul educatoarei.
-minimal- Formuleaza propozitii cu cuvintele date, cu
ajutorul educatoarei si pe baza materialului intuitiv.
I 5-maximal- Realizeaza o scurta dramatizare a povestirii
aleasa, fara ajutorul educatoarei.
-mediu- Realizeaza o scurta dramatizare a povestirii aleasa,
cu ajutorul educatoarei.
-
56
-minimal- Realizeaza o scurta dramatizare a povestirii
aleasa, cu ajutorul educatoarei si al colegilor.
Prezentarea interventiei ameliorative Pe parcursul programului de interventie am folosit in
cadrul activitatilor de educarea limbajului, jocuri de rol,
dramatizari si jocuri didactice pe arii de stimulare a abilitatilor
de comunicare, conversatie si imbogatire a limbajului.
(Anexe)
Programul s-a implementat pe durata semestrului II al
anului scolar 2010-2011. S-au sustinut un numar de 10
activitati specifice in care s-au folosit urmatoarele metode:
conversatia, explicatia, exercitiul, demonstratia,
brainstorming-ul, examinarea povestii, bula dubla, piramida,
succesiunea evenimentelor, repovestirea, reproducere dupa
tablouri, vizionare, teatrul de papusi.
Intre evaluarea initala si cea finala, in cadrul programului
de interventie, pe langa probele administrate (utilizarea
jocurilor de rol si a dramatizarilor) in vederea ameliorarii
dificultatilor de comunicare si achizitionarii de noi abilitati,
am desfasurat o serie de jocuri didactice pentru dezvoltarea si
imbogatirea vocabularului copiilor, cu o frecventa de o
activitate pe saptamana timp de doua luni
-
57
4. Culegerea si interpretarea datelor obtinute
In urma evaluarii finale, grupul experimental a obtinut
urmatoarele rezultate:
Nr. Crt.
Numele si prenumele
OS 1
OS2
OS3
OS4
OS5
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.
Botonog Maria Colan Cristi Colniceanu Andrei Colniceanu Lucian Dragomir Teodor Dragomir Anastasia Dumitru Cristi Dumitru Alexandru Fotin Cosmin Jipa Razvan Marin Adriana Marin Andreea Neagu Alexandra Petrache Georgiana Pletea Gabriela Puscoi Marius Rinciog Alexandru Tudose Denis Tudose Ionela Vlad Simona
FB FB S S FB FB B FB B B FB FB FB FB FB FB B B FB FB
FB FB S S FB FB B B FB B FB B B FB FB FB B B FB FB
FB FB S S FB FB FB B B B FB FB B FB FB FB B S FB FB
FB FB S S FB FB FB B B B FB B B FB FB FB S B B FB
FB FB S S FB FB FB B B B FB B FB FB FB FB B B FB FB
Tabelul nr. 4. Calificativele obtinute de grupul
experimental (B) in urma evaluarii finale a cercetarii
metodico-stiintifica
-
58
CENTRALIZATOR:
O1-FB: 13 O2-FB: 11 O3-FB: 12 O4-FB: 10 O5-FB:12 B: 5 B: 7 B: 5 B: 7 B: 6 S: 2 S: 2 S: 3 S: 3 S: I: 0 I: 0 I: 0 I: 0 I: 0
0
2
4
6
8
10
12
14
I S B FB
O1O2O3O4O5
Figura nr. 9. Rezultatele grupului experimental (B) in
urma evaluarii finale a cercetarii
In urma evaluarii finale a cercetarii, grupul de control(A),
a obtinut urmatoarele rezultate:
Nr.
Crt.
Numele si prenumele
prescolarului
O1 O2 O3 O4 O5
1. ALEXANDRU PAULA S S S S I
2. BABOI MIHAELA B B B B B
-
59
MIRELA
3. CIMPEANU MORENA B B B B B
4. CONDRUZ RARES B B FB B B
5. DINU MATEI FB FB FB FB FB
6. IANCU ALEXANDRA FB FB FB FB FB
7 IONITA ADRIAN
MATEI
FB FB FB FB FB
8. NEAGOE ARINA DORA B B B B B
9. NICOLAE ANDREEA B B B B B
10. PAUNESCU ANDREI FB FB FB FB FB
11. PETRESCU
ALEXANDRA
FB FB FB FB FB
12. PETRE MARIA LARISA S B B S S
13. SACUIU MIHNEA FB FB FB FB B
14. SERAFIM ANDREI B S B B B
15. TULIN OVIDIU FB B S S I
16. VARLAN ALEXANDRA B B B B B
17. VASILE BIANCA B B B B B
18. ZAVOIANU DENISA B B B B B
19. MARCA DOMINIC FB FB FB FB FB
20. VALEANU MARA B B B B B
-
60
Tabelul nr. 5. Calificative obtinute de grupul de control
(A) la evaluarea finala a cercetarii metodico-stiintifica
CENTRALIZATOR:
O1-FB: 8 O2-FB: 7 O3-FB: 8 O4-FB: 7 O5-FB: 6
B: 10 B: 11 B: 10 B: 10 B: 6
S: 2 S: 2 S: 2 S: 3 S: 1
I: 0 I: 0 I: 0 I: 0 I: 0
0
2
4
6
8
10
12
I S B FB
O1O2O3O4O5
Figura nr. 10. Rezultatele obtinute de grupul de control
(A) in urma evaluarii finale a cercetarii metodico-
stiintifice
Comparand rezultatele evaluarii initiale (Figura nr. 7)
cu rezultatele evaluarii finale (Figura nr. 9) ale grupului
experimental s-a constatat ca s-a produs o imbunatatire,
-
61
rezultatele fiind mai bune decat la inceputul cercetarii, datorita
faptului ca s-a folosit, in cadrul activitatilor de educarea
limbajului, si nu numai, metodele jocului de rol si a
dramatizarii, deci s-a validat ipoteza de la care s-a pornit
cercetarea.
Comparand rezultatele evaluarii finale ale grupului
experimental (Fifura nr.9) cu rezultatele evaluarii finale ale
grupului martor (Figura nr. 10), de asemeni s-a constatat
rezultate mai bune, progresive, datorita utilizarii jocului de rol
si a dramatizarii, acestea reusinnd o implicare puternica din
partea copilului din punct de vedere cognitiv, afectiv, social,
motric, ceea ce a dus la o asimilare mai temeinica, la
realizarea obiectivelor propuse.
Proba de evaluare finala a avut 5 itemi. Tabelele nr. 5 si
4, cu calificativele obtinute de copiii celor doua grupuri
(control si experimental), ne conduce la concluzia ca
actionandu-se asupra subiectilor in mod frecvent si organizat,
prin procesul de invatamant, se inregistreaza un progres
vizibil atat la grupa experimentala, cat si la grupa de control
chiar daca interventia nu a fost aceeasi si conditiile socio-
culturale de provenienta a copiilor diferite.
In cadrul grupei experimentale, 9 copii au obtinut
calificative de FB la cei 5 itemi, ceea ce inseamna un nivel
-
62
ridicat de cunostinte si abilitati de comunuicare acumulate, la
grupa de control rezultatele sunt destul de bune, comparativ
cu cele inregistrate la testul initial, la copiii care au frecventat
gradinita in mod regulat, dar mai scazute la cei care au
frecventat sporadic. Acest fapt denota faptul ca, daca
educatoarea a insistat pe activitati de educarea limbajului
chiar daca nu a avut un program de interventie bine stabilit si
copiiii au frecventat in mare parte gradinita, se poate
inregistra un mic progres si in cazul copiilor care provin din
medii socio-culturale defavorizate sau care sunt in primul an
de gradinita (cazul grupei de control).
Cunoscandu-se ca dezvoltarea limbajului prescolarului
are la baza experienta cognitiva si afectiva a acestuia cu cei
din jur, li s-a oferit copiilor posibilitati optime de exprimare
libera, acest lucru realizandu-se in orice moment al zilei, de la
venirea lui in gradinita si pana la plecare.
Atat in activitatile de domenii experientiale, cat si in
activitatile individuale, accentul s-a pus pe dezvoltarea
deprinderii de exprimare corecta, coerenta, expresiva,
dialogata, pe imbogatirea cunostintelor referitoare la
raporturile gramaticale ale limbii. Materialul necesar
dezvoltarii normale a gandirii si limbajului a fost furnizat de
-
63
realitate, de povestirile educatoarei, de experienta de viata a
copilului, de relatiile sala cu cei din jur.
Organizarea judicioasa a activitatii de instruire qa avut
ca urmare dezvoltarea spiritului de observatie, stimularea
permanenta a inteligentei si creativitatii copiilor, a
independentei in gandire si actiune
Expresivitatea exprimarii prescolarilor a constituit de
asemanea, un principal obiectiv al activitatilor de educarea
limbajului, deprindere dobandita prin activitati de povestire,
lecturi ale educatoarei, jocuri didactice, teatrul de papusi,
jocuri de rol si dramatizari.
Pentru copii, lumea povestilor si lumea spectacolului
sunt niste teritorii imaginare, dar si reale, pline de farmec, de
aceea ei se angajeaza cu entuziasm in realizarea dramatizarilor
si a jocurilor de rol cu subiecte din povesti si basme.
Prin realizarea dramatizarilor, a jocurilor de rol cu
subiecte din povesti se educa indrazneala, curajul, se
exerseaza capacitatea de memorare a unui text, se exerseaza
relatiile de comunicare intre educator-copil, copil-copil, copil-
parinte, obtinandu-se progrese pe linie instructiva si educativa.
Prin si cu ajutorul dramatizarilor copiii exerseaza tehnici de
comportare pe scena.
-
64
In comunicarea cu copiii trebuie sa le dovedim acestora
ca ii respectam ca parteneri si nu ii dominam, le respectam
dreptul la opinie, valorile si experienta personala. In
comunicarea didactica educatoarea trebuie sa imbine
armonios si eficient diversitatea codurilor verbal, paraverbal si
nonverbal, sa deschida canale multiple de comunicare, vizual,
auditiv, tactil, olfactiv.
Activitatile libere ale prescolarilor au creat un climat
afectiv de comunicare verbala libera si civilizata intre copii,
au consolidat actul comunicarii in formele ei cele mai variate,
generate de diversitatea jocurilor, a cantecelor, a exercitiilor
ritmice.
5. Concuziile cercetarii Cunoscandu-se faptul ca rolul limbajului si al comunicarii este
hotarator in formarea si dezoltarea personalitatii copilului, in
imbogatirea capacitatii acestuia de a intra in relatie cu ceilalti
copii si cu adulti, de a interactiona cu mediul, de a-l cunoaste
si de a-l stapani prin explorari, incercari, exercitii,
experimente, in descoperirea de fiecare copil a propriei
identitati si in dobandirea deprinderilor de a invata, a fost
necesara si introducerea celor doua metode: jocul de rol si
dramatizarea. Acest lucru a favorizat identificarea unicitatii
-
65
copilului, cultivarea aptitudinilor lui creative. Corelarea
acestora a contribuit si la stimularea interesului copilului
pentru cunoastere.
De acest mediu educational au beneficiat copiii din
esantionul experimental care, sub indrumarea competenta a
educatoarei a completat sau inlocuit in multe cazuri mediul
familial, care nu intotdeauna ofera un mediu propice unei
dezvoltari normale a personalitatii copilului si se reflecta
indeosebi in dezvoltarea comunicarii si limbajului.
In grupa de control intalnim copii cu o dezvoltare a
limbajului precara, copii care intampina mari dificultati in
comunicarea cu persoanele adulte tocmai din cauza mediului
familial in care comunicarea este lasata pe ultimul plan. Unii
parinti considera ca daca ii ofera copilului mijloacele
materiale in exces pot substitui lipsa de joc, de comunicare, de
interes si de afectiune de care este inconjurat acesta. Este de
preferat acest gen de activitati pentru ca este comod pentru
adulti stiindu-i pe copii in siguranta in locul activitatilor active
in care copilul sa se dezvolte, atat di punct de vedere cognitiv,
cat si psihomotor.
Rezultatele superioare ale copiilor din grupa
experimentala sunt justificate si din analiza mediilor socio-
culturale din care provin copiii. Asa cum am mai amintit, din
-
66
cei 20 de copii, 14 provin din familii organizate in care
relatiile sunt armonioase. Rezultatele mai slabe ale copiilor
din grupa de control au o justificare siin faptul ca din cei 20
de copii numai 11 copii provin din familii organizate. Aceste
relatii din interiorul familiilor copiilor influenteaza intr-o
foarte mare masura comportamentul, manifestarile
prescolarilor, atat in relatiile cu adultii, cat si in relatiile cu
copiii de varsta lor.
Din rezultatele obtinute in urma acestei cercetari
metodico-stiintifice a rezultat faptul ca utilizarea jocului de rol
si a dramatizarii in activitatile de educarea limbajului, si nu
numai, a dus la dezvoltarea a mai multor deprinderi: de
exprimare corecta, de memorare, de imbogatire a
vocabularului activ si pasiv, a capacitatii de a realiza mici
dramatizari, de a povesti, de a formula propozitii, de a crea
mici ghicitori, rime si povestioare, aptitudini, atitudini, etc. In
urma acestei lucrari de cercetare, as avea curajul sa recomand
folosirea jocului de rol si a dramatizarii, deoarece am sesizat
multe avantaje, si anume:
-in cazul copiilor egocentrici, chiar si a copiilor lideri,
se observa frecvent tendinta de acaparare a jucariilor, a
rolurilor principale, iar in aceasta situatie intervine rolul
educatoarei care prin intermediul mesajului verbal ii
-
67
sugereaza liderului sa propuna pe un prieten al su in rolul
principal. Astfel, liderul se obisnuieste treptat cu pozitia de a
fi supus, de a respecta regulile conducatorului de joc. Astfel se
vor organiza jocuri de rol in care copiii interpreteaza roluri ce
implica atitudinea de subordonare;
-prin acest procedeu se vor integra cu succes in joc si
copiii timizi, necomunicativi, izolati care vor avea ocazia sa se
remarce, deci inlaturarea timiditatii, a rusinii, spargerea
ghetii;
-tot cu ajutorul acestor metode copiii vor retine mult mai
bine continuturile povestilor si tot odata valentele educative
ale acestora, dat fiind faptul ca intotdeauna binele invinge raul
si frumosul, uritul;
-jocul de rol si dramatizarea se poate folosi cu succes si
in cadrul altor tipuri de activitati, unde pot transmite atitudini
pozitive sau remarca atitudinile negative ale unor personaje si
de aici la insusirea bunelor comportamente si inlaturarea
celorlalte;
-satisfactia citita pe chipul copiilor atunci cand sunt
costumati si-si desfasoara rolul in fata colegilor si a
parintilor;
-formeaza si dezvolta capacitati operationale si
comportamentale;
-
68
-transfera cunostinte din plan teoretic in plan practic;
-si nu in ultimul rand, aportul adus de aceste metode,
jocul de rol si dramatizarea, la dezvoltarea armonioasa a
prescolarului, atat din punct de vedere cognitiv, afectiv,
motric si fizic.
Din toata experienta mea acumulata in acest an de
cercetare, mi-as permite sa fac si cateva recomandari:
-am intalnit si dificultati la utilizarea acestor metode:
eforturi suplimentare pentru educatoare si pentru planificarea
acestor activitati; necesita o mai mare implicare a parintilor,
atat material, cat si a preocuparilor pentru achizitionarea
costumelor corespunzatoare; timp mai mult pentru repetitii;
costuri suplimentare pentru decoruri;
-nu toate temele pot fi dramatizate, in functie de
particularitatile de varsta, astfel: la grupa mica vor fi alese
povesti cu texte repetitive, usor de reprodus si de interpretat;
pentru grupa mijlocie textele vor avea un continut mai
complex, reprezentate de personaje cu comportamente stabile
care devin portrete fata de care copilul isi manifesta antipatia
sau simpatia, din care isi aleg modele etice sau fata de care isi
manifesta respingerea; la grupa mare si pregatitoare se vor
realiza dramatizari dupa povcesti care vizeaza conflicte
-
69
puternice care sa emotioneze precum: Fata babei si fata
mosului, Alba-ca Zapada, Cenusareasaetc;
-organizarea unor activitati diferentiate pentru prescolari
care intampina dificultati in exprimarea orala.
In concluzie, nu trebuie sa lipseasca activitatile de
comunicare, de transmitere de cunostinte, de aprofundare din
programul coplilului din gradinita, cu tote acestea, cu riscul de
a se face un spectacol din gradinita, sa nu se renunte la jocul
de rol si la dramatizare, la activitatile extrascolare-serbarile,
tetrul de papusi, vizionarile, deoarece acestea au un rol
important in dezvoltarea personalitatii copiilor, asadar putem
spune ca jocul este un mijloc de educatie pentru comunicare si
prin comunicare.
-
70
BIBLIOGRAFIE
1. Breben, Silvia; Gongea, Elena; Ruiu, Georgeta; Fulga,
Mihaela: Metode interactive de grup, Editura
Arvers, Bucuresti, 2002;
2. Bruner, J. S. : Pentru o teorie a instruirii, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970 A;
3. Bruner, J. S. :Procesul educatiei intelectuale,
Editura Stiintifica, Bucuresti, 1970B;
4. Cerghit, Ioan; Neacsu, Ioan; Negrt-Dodridor, Ion;
Panisoara, Ion-Ovidiu:Prelegeri pedagogice Editura
Polirom, Bucuresti, 2001;
5. Ciolan, Laura: Dezvoltarea educatiei timpurii.
Aplicatii privind managementul proiectelor, Editura
Universitatii din Bucuresti, Editura Credis, 2007;
6. Ionescu, Mihaela; Velter, Irina:Proiectul pentru
Programa Educatiei Timpurii-M. E. C. T. S.-
Bucuresti, 2008;
7. Macavei, E. :Programa activitatilor instructiv-
educative din gradinita de copii si regulamentul
invatamantului prescolar, Bucuresti, 2000;
-
71
8. Manolescu, N. :Curriculum pentru invatamant
primar si prescolar. Teorie si practica, Universitatea
din Bucuresti, Editura Credis, Bucuresti, 2004;
9. Negret-Dodridor, Ion; Panisoara, Ion-Ovidiu: Stiinta
invatarii, Editura Polirom, Bucuresti, 2005;
10. Neveanu, E.:Constructivismul in educatie, Revista
de Pedagogie, 1999, p, 16;
11. Paun, Emil; Potolea, Dan:Pedagogie-Fundamentari
teoretice si demersuri aplicative, Editura Polirom,
Bucuresti, 2002;
12. Piaget, J. :Nasterea inteligentei la copil, Editura
Didactica si P edagogica, Bucuresti, 1073;
13. Piaget, J. :Psihologia inteligentei, Editura Stiintifica
si Enciclopedica, Bucuresti, 1965;
14. Toma, Claudia; Prisacaru, Maria; Bolboaca,
Elena:Primii artisti-Teatru pentru copii, Editura
Aramis, Bucuresti, 2002;
15. Vagotski, L. S. :Opere psihologice alese, vol. I,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1971;
16. Voiculescu, Elisabeta:Pedagogia prescolara,
Editura Aramis, Bucuresti, Scoala Normala2000;
-
72
17. Voiculescu, Elisabeta:Manual de pedagogie
contemporana, Editura Risoprint, Cluj-Napoca,
2005;
18. Voiculescu, Elisabeta:Metodologia predarii-
invatarii-evaluarii, Editura Ulise, Alba-Iulia, 2002;
19. Voiculescu, E. ;Aldea, D. :Pedagogie, curs, Editura
Ulise, Alba-Iulia, 2002;
20. Zlate, M.:Caracterizarea cresterii si dezvoltarii
psihice a copilului anteprescolar, Psihologia
copilului-Manual pentru cls. a XI-a , Scoala
Normala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1995.
-
73
Anexa 1
IEDUL CU TREI CAPRE Dupa Octav Pancu Iasi
PERSONAJE:
1. IEDUL
2. CAPRA MAMA
3. MATUSA CAPRA
4. CAPRA BUNICA
5. VECINA CAPRA
6. VULPEA
7. URSUL
8. LUPUL
9. POVESTITORUL 1
10. POVESTITORUL2
11. POVESTITORUL3
12. POVESTITORUL4
Decor: Interior cu specific taranesc,masuta ,scaunele,o
strachina,o lingura de lemn,o ulcica;
Intr-un colt un patut acoperit cu o cerga
tesuta;
-
74
Indicatii scenice:
Povestitorii ,grupati cate doi,asezati de o parte si de
alta a scenei;
Iedul doarme in patut;
Mama capra matura,Matusa capra amesteca cu
lingura intr-o strachina,Capra bunica tricoteaza;
PREZENTATORUL 1
Dragi parinti,dragi spectatori,
Incercam sa fim actori,
O sceneta sa jucam,
Roluri sa interpretam.
PREZENTATORUL 2
-Acum pe scena vom vedea
Un ied ce trei capre avea.
Toate trei il ingrijeau
Si abia daca razbeau!
PREZENTATORUL 3
Caci iedul nostru-i rasfatat,
Cam lenes si cam alintat.
El singur nu poate manca
Si nu se poate imbraca.
-
75
PREZENTATORUL 4
-Acum va rog sa-i ascultati
Si singuri voi sa judecati.
Cand dimineata se trezea
Striga cat gura il tinea.
IEDUL:
Mama-capra,mama capra!
Hai imbraca-ma degraba,
Caci sunt mic, nepriceput,
Doar la joaca neintrecut!
Capra mama ia de pe jos camasa iedului
pentru a-l imbraca.
POVESTITORUL 1
-Si capra mama ,vai de ea,
Pana ce hainele-i strangea
Si repejor il imbraca,
Pe iezisor il dezmierda.
CAPRA MAMA:
Puiul mamei, puisor,
Hai imbraca-te usor
-
76
POVESTITORUL 2
Cum se vede imbracat,
Iar se-apuca de strigat.
IEDUL: (batand din picioare)
-Matusa capra,matusa capra,
Hai, hraneste-ma degraba,
Caci sunt mic, nepriceput,
Doar la joaca neintrecut!
POVESTITORUL 3
Matusa capra ,vai de ea,
Cu rabdare il hranea
Si, mangaindu-l pe capsor,
Il dezmierda pe iezisor.
Matusa capra ii da sa manance.
Al matusii puisor,
Papa, sa cresti marisor!
Dar incet odrasla mea,
Ca sa nu te-neci cumva!
Iedul alearga pe scene jucandu-se cu mingea.
POVESTITORUL 4
De cu zori si pana-n seara
Iedul zburda pe afara,
Iar cand seara se lasa
-
77
Somnoros se smiorcaia.
Iedul se freaca la ochi somnoros.
IEDUL;
Bunica mea,bunica mea,
Culca-ma in poala ta,
Caci sunt mic, nepriceput,
Doar la joaca neintrecut!
Capra bunica il dezbraca si il adoarme,cantandu-i:
-Nani, nani, puisor,
Dormi cu buna mic odor.
Ca tare te-ai obosit
Cand pe-afara ai fugit!
Dormi cu buna, mintenas,
Sa cresti mare, dragalas.
POVESTRITORUL 1
-Si-n timp ce iedul sforaia
Si linistit se odihnea,
Vecina capra a venit
Si fericita le-a vestit
VECINA CAPRA:
-Dragele mele surate,
Maine va invite pe toate,
Caci iedul mare se-nsoara
-
78
Si am treaba pana-n seara.
Am nevoie de-ajutor,
Ca sa am mai mare spor!
CAPRELE:
-Vom veni, surata draga,
Si te-om ajuta la treaba!
Caprele o conduc pe vecina capra si ies din scena.
POVESTITORUL 2;
-A doua zi, cand se trezi,
Din nou iedutul behai.
Iedul se freaca somnoros la ochi si se ridica din patut.
-mama capra, mama capra,
Hai imbraca-ma degraba,
Caci sunt mic, nepriceput,
Doar la joaca neintrecut!
POVESTITORUL 3
-Nu stiu cum se facu oare,
Vulpea trecea pe carare,
Cu un sac mare-n spinare!
Vulpea (intra in scena, se apropie de ied si il mangaie)
-Hai nu mai plange iedut,
-
79
Ai rabdare un picut!
Hainele daca mi da
Indata te-oi imbraca!
Vai ce iedut rasfatat,
Nu se pricepe la-mbracat!
Vulpea ii baga hainele in sac si fuge.
POVESTITORUL 4
-Dar hotomana cea roscata
Le baga in sac pe data
Timp prea mult nu-i trebui
Si-n padure ea fugi!
POVESTITORUL 1
Vazand aceasta intamplare,
Iedutul striga-n gura mare.
Iedul plange si striga;
-matusa capra, matusa capra,
Hai hraneste-ma degraba,
Caci sunt mic, nepriceput,
Doar la joaca neintrecut !
Intra in scena Uursul mormaind:
-Nu mai plange, pui de capra,
C-am sa te hranesc indata,
Caci sunt tare priceput
-
80
La ospete neintrecut!
Arata-mi unde-i mancarea
Ca iti potolesc eu foamea!
Iedul arata spre masa, ursul mananca, bea din ulcica, se
freaca pe burta si pleaca in padure.
Povestitorul 4
Vazand ca se ingroasa gluma
Iedul striga mai tare-acuma.
IEDUL:
Bunica mea, bunica mea,
Hai leagana-ma-n poala ta,
Caci sunt mic, nepriceput,
Doar la joaca neintrecut!
POVESTITORUL 1-Si ca sa fie si mai si
Lupul cel rau il auzi.
Lupul intra in scena se aseaza cu iedul in pat si il leagana cu
bruschete.
Lupul -Hai vino aicia mai iedut,
Sa te leagan un picut,
O sa te adorm cantand
Si apoi sa te mananc!
Iedu fuge speriat, lupul se repede sa-l prinda, amandoi ies
din scena.Caprele intra speriate si il cauta pe ied.
-
81
POVESTITORUL 2
Iedutul tare mai fugea,
De frica-n urma se uita
Sa vada lupul urmarea
Iedul reintra in scena oboist, caprele il imbratiseaza, il
mangaie si-l saruta bucuroase.
POVESTITORUL 3
Seara acasa a venit,
Era tare oboist!
Dar caprele vazura-n el
Un alt iedut, mai cumintel!
POVESTITORUL 4.
Morala nu se lasa asteptata
O auziti de capre cuvantata:
CAPRA MAMA
Voi singuri sa va imbracati,
Nu pe mamici sa le strigati!
MATUSA CAPRA:
Ca sa cresteti voinicei
Sa mancati voi singurei!
CAPRA BUNICA
Cand mama zice la culcare,
-
82
Sa mergeti fara suparare,
Somnul mintea va limpezeste
Si trupul vi-l odihneste!
Toate personajele intra in scena cantand:
O poveste minunata
Noi aici v-am prezentat,
O poveste minunata,
Ce multe ne-a invatat.
O poveste minunata ,
Pentru mari si pentru mici.
O poveste minunata ,
Noi v-am prezentat !
-
83
Anexa 2
CSUA DIN OAL
-
dramatizare
A fost odat un btrnel
Povestitorul:
Ce fcea oale fel de fel
Dar, ntr-o zi ca oriicare,
El a fcut o oal mare.
Cnd a vzut-o aa frumoas
i tocmai bun, spaioas,
El s-a gndit s mearg-n trg
i s o vnd pe bani grei
S aib pentru lemne, bieii btrnei!
Bab, ajut-m mcar
Moul:
S sui oala asta-n car
-
84
Eu pe ea bani muli oi lua
i lemne oi cumpra.
Chiar acum la trg pornesc
Nu vreau s mai zbovesc!
Azi la drum cu oale mergi,
Baba:
Fii atent pe unde treci!
C de se vor sparge, zu,
Va fi vai de capul tu!
Nu vom mai avea nimic
i vom sta la iarn-n frig.
Moul spre trg a pornit
Povestitorul:
i nici mcar n-a simit
Cnd pe-o groap a trecut
C o oal i-a czut.
Dar ce oal credei oare?
Tocmai oala cea mai mare
Moul nici n-avea habar
-
85
C ea czuse din car.
i-a plecat pe drumul lui
Peste vi, hai-hui, hai-hui.
Oala a czut pe fn,
Credei-m ce v spun!
i cum sttea rsturnat
Prea o cas minunat.
Iat-o cas minunat
oricelul:
Fr u, descuiat.
A putea s stau n ea
Pn iarna o pleca.
Mi-aduc lemne, fac mncare,
Pn` ce trece frigul mare.
Toat ziua am umblat
Broscua:
Peste vi n lung i-n lat
Ca s-mi caut o csu
Frumuic i cldu.
-
86
Dar ce vd n deprtare?
Parc este-o oal mare.
Oal, cine st n tine?
Nu m primeti i pe mine?
Sunt micuul oricel
oricelul:
Care roade multicel.
Te primesc chiar bucuros,
Timpu-mi trece mai frumos.
Toamna este pe sfrite
Iepuraul:
i-a nins pe nepregtite,
Iar eu, bietul de mine,
N-am cas cum se cuvine.
Uite! O oal e n drum.
Fug spre ea, zu, chiar acum.
Poate-oi ncpea n ea
Pn` ce-o trece iarna grea.
-
87
De-om fi trei, ne-o fi mai bine
Broscua:
C iarna prea iute vine;
i cum seara-ncet se las
Haide, intr iute-n cas.
Sunt vulpia cea rocat
Vulpia:
i-am umblat prin lumea toat
O csu s gsesc...
Dar n cale ce zresc?
O oal mare, spaioas,
Tocmai bun pentru cas.
Hei, micuii mei amici,
M primii cu voi aici?
Pn` ce-o trece iarna grea?
C de nu, oi digera.
Loc mai este n csu
Iepuraul:
Hai i stai cu noi, drgu!
-
88
C, dac mai muli om fi,
Mai bine ne-om nclzi.
Lupu-Lupone m numesc
Lupul:
i o oal acum zresc
Ce-ar fi tocmai potrivit
i-ar fi tocmai nimerit
Ca s stau i eu n ea
Pn iarna o pleca.
Hei, vulpi cumetri,
Pot s stau cu voi, drgu?
Doar att avem: un loc;
Vulpea:
Chiar c ai avut noroc.
Vom fi mai nghesuii,
ns vom fi fericii.
i chiar de-o fi iarna grea
Noi de frig n-om tremura.
-
89
Timp o fi trecut mult, puin,
Povestitorul:
Nu tiu ce s v mai spun,
Doar c toi aceti amici
O duceau bine aici.
Le-a fost cald i le-a fost bine
Pn ntr-una din zile
Cnd Ursache, bat-l vina,
Sosi-n locul cu pricina,
i vznd oala frumoas,
i dori i el o cas.
Tare-a vrea s stau aici
Ursul:
Cu voi, dragii mei amici!
Sunt cam gras, dar n-am ce face.
Strmtorai-v i pace!
Eu de-aicea n-oi pleca
Pn` ce-n oal n-oi intra.
-
90
Tu eti gras, zu, nu vezi bine?!
Lupul:
n-avem ce face cu tine.
Dac zici c nu ncap
Ursul:
O s v vin eu de hac.
Atta pe oal oi sta
Pn toat o crpa..
Cnd ursul s-a aezat
Povestitorul:
Oala repede s-a spat
i bietele animale
Fugeau de-a dura la vale
S-i caute alt csu
Mititic i drgu.
Iar ursul, dragii mei,
Sttea i rdea de ei
i-apoi alene-a plec
Spre brlogu-i vechi i sparta.
-
91
Anexa 3
RIDICHEA URIASA (dramatizare)
Este o dimineata de primavera. MOSUL (intra cu o galeata in mana): Buna
dimineata,baba ! Ai terminat treburile casei ? Ia uite ce frumos este afara ! Numai bine pentru treburile din gradina.
BABA: Ai fost in gradina sa pui rasaduri de rosii ? Ai greblat ? Ai pus ceapa si cartofi ?
MOSUL: Am pus de toate, baba, ba chiar si ridichi. BABA: Bine ai facut, ca tare-i buna si sanatoasa
salata de ridichi. MOSUL: Hai in gradina sa vezi ce straturi frumoase
am facut ! Le-am greblat si le-am udat bine. Amandoi se deplaseaza spre gradina. BABA : Vai, mosule, dar ce mare a crescut ridichea
asta ! Cum o fi crescut asa de mare ? Apuc-o de frunze si scoate-o ! Vom face din ea o salata pe cinste.
MOSUL: (apuca ridiche si trage cu putere) : Hei rup !...Hei rup !.... Nu pot, baba, ajuta-ma te rog !
BABA (apucandu-l pe mos de mijloc) : Apuca de frunze si trage, ca eu trag de tine, hai trage tare ! Hei rup !...Hei rup !...
MOSUL: Nu merge si gata. Nu putem singuri. BABA: Sa chemam nepotica. Mariuca, vino te rog si
ne ajuta sa scoatem ridichea asta !
-
92
MARIUCA ( intrand in scena): Hai, bunico, prinde-te de bunicul ! Eu o sa te trag cat pot de tare de tine. Hai toti odata : hei rup !...hei rup ! Nu vrea si gata. Ce ne facem ?
BABA: Cine ne mai ajuta ? MARIUCA: Bunicule, sa-l chem pe Azorel ? Doar il
stii cat este de harnic si ascultator.Azorel ! AZOREL: Ham, ham, ham ! (intra in scena)
hrhrhaideti sa tragem toti odata ! (se prinde de rochita fetitei) Hr, hrnu merge, ham, ham.
MARIUCA: Bunico, Azorel spune sa chemam si pisica sa ne ajute.
MOSUL: Pisica, alintatura asta care doarme pe soba toata ziua ? Ce poate sa faca ea ?
PISICA : Miau, miorlau ! ( se alinta pe langa fetita si bunica) Trag si eumiaumiau
MARIUCA : Hai, bunicule, inca o data toti. Hei rup,hei rup ! (trag toti asezati in sir unul dupa altul).
MOSUL: Hei, pacoste de ridiche, nu putem s-o scoatem si gata.e mai tare ca noi.
PISICA: Miau,miau !(pisica iese din scena) MARIUCA: Pisica spune ca n-ar fi rau sa-l aduca si
pe prietenul ei , pe Chit-chit. (vine pisica urmata de soricel) MOSUL: Hei, hai sa incercam inca odata. (se aseaza
toti unul dupa altul) Hei rup.hei rup ! Hai trageti ca iese. Hai inca odata ! Hei rup !...hei rup. Uf!....da greu a mai fost ( ridichea a iesit si bunicul o tine in mana) Ati vazut ? Daca am tras cu totii, ridichea n-a avut incotro, a trebuit sa iasa.
MARIUCA: Bunicule, nu-i asa ca ne-a ajutat si micutul soricel ?
SORICELUL: Chit, chit ! MOSUL: Sigur, toti am ajutat cate putin. BABA: Hai sa facem o salata gustoasa! ( toti se
bucura si ies cu ridichea.)
-
93
Anexa 4
SCUFITA ROSIE sceneta
Povestitorul:
Dragii mei, va spun indata
O poveste adevarata
Despre o fetita care
A promis mamicii sale
Ca va merge pe carare
Sa aduca bunicii mancare.
Cand ajunge in padure
Printre flori, ciupercute, iepurasi,
Fetita uita de promisiune,
Dar ia sa vedem ce i s-a intamplat.
Mama :
Tine, draga mea fetita
Cu rochita si fundita
Fripturica, muraturi,
Paine, suc si prajituri
La bunica sa te duci,
-
94
Dar sa nu cumva s-apuci
Prin padure draga mea,
Ca de lupul te-o vedea
Cat stii tu ca e rau,
Va fi vai de capul tau.
Scufita :
Bine, mama, te ascult,
Stii cat te iubesc de mult!
Mama:
Du-te atunci, dar nu uita
Ce ti-a spus maicuta ta
Scufita:
Bine mama, las` ca stiu
Si cuminte am sa fiu.
- pleaca.
Ah! Ma gandesc sa gasesc
Niste flori in culori,
Ca sa-i duc.
Prin padure o s-apuc!
-intra iepurasul Pic: Nu te duce, nu te duce,
Lupul rau o sa te- apuce.
-
95
Scufita:
Cine esti si ce doresti?
Iepurasul Pic:
Eu sunt iepurasul Pic
Si n-am frica de nimic,
Nici de raul vanator,
Ca sunt iute de picior.
Si-am venit aici sa-ti spun
Ca nu faci un lucru bun.
Scufita:
Ba am sa ma duc in crang,
Un mare buchet sa strang,
Bunicutei sa i-l duc.
- intra piticii:
Piticul I
Vino Nic, vino Nic,
Vino sa-ti vorbesc un pic!
Piticul Nic:
Am venit ! Ce s-a intamplat?
Si pentru ce m-ati chemat?
Piticul II:
Fetita cu scufita
Spre padure s-a-ndreptat
-
96
Piticul Nic:
Vai de mine ce tot spui?
Eu stiam ca proasta nu-i!
Cum s-a dus, de ce s-a dus,
Drept in gura lupului?
Piticul II :
Cum sa facem s-o scapam?
Haideti, iute s-alergam.
(- alearga putin).
Tabloul II
Ciupercuta Lia :
Vai de mine, vai de mine
Uite bine, cine vine?
Ciupercuta Mia :
Lupul cel rau si mare
Vine-ncoace, mi se pare
Ce-o fi avand?
Piticul I :
Umbla peste tot sa vada
De-o gasi cumva vreo prada.
Ciupercuta Mia :
Lia, ciupercuta Lia,
-
97
Sa ne-ascundem palaria,
Lupul sa nu ne zareasca,
Si pe loc sa ne striveasca.
Ciupercuta Lia:
Eu sunt ciupercuta mica
Si de lup mi-e tare frica
( se ascund)
-apare lupul
Lupul :
Tii, ce foame mi se face,
Am, am .......dar cine vine-ncoace?
E fetita cu scufita.
Ce mancare ce gustare!
Scufita :
Vai de mine, lupul, vai!
Am patit-o, sa fug!
Lupul :
Ia stai! Vreau sa-mi dai
Cosul tau sa ti-l inghit
Ca de foame sunt lihnit.
-intra Fluturasul alb
Eu sunt fluturasul dragalasul
Sit e rog frumos jupane,
-
98
Las-o n pace pe fetita
Ca altfel ne vom supara
Si tare rau ne vom certa!
Fluturasul colorat :
Lupule, sa nu fii rau,
Ca e vai de nasul tau
Ca fetita cu scufita
A venit s-adune flori
In tot felul de culori,
Sa le duca la bunica,
La bunica- batranica.
Lupul:
Nu-i nimic, e bine asa,
Pe amandoua le-oi manca!
( prefacut)- Si .... unde sta bunica ta ?
Scufita :
Sta la vale, pe asta cale,
E bolnava rau in casa,
N-are ce manca la masa.
Lupul:
Ei, atunci ramai cu bine,
Eu ma duc, dar las` pe mine!
-
99
(iese)
Scufita:
Doamne, si ce rau imi pare,
Nu-i pe-aicea nici o floare
Fluturele galben:
Ba sunt flori nenumarate,
Minunate, colorate,
Vino-ncoace, mititica,
Uite flori pentru bunica.
(apar florile dansand)
Scufita:
Ce frumoase, ce frumoase!
Floricele gratioase!
(vin piticii si iepurasii)
Ciupercuta Lia:
Iepurasi, pitici, veniti incoace,
Nu v-ar place dac-am face
Un joc vesel impreuna?
Muzica frumos rasuna!
Iepurasul Pic :
Daca vrea sa joace Nic
Am sa joc si eu un pic.
-
100
Ciupercuta Lia:
Nic! Raspunde dragul meu,
Vrei sa joci ?
Ca nu e greu!
Piticul Nic:
Haide, chiar aici pe loc
Sa-nvartim un pic de joc
(danseaza toti)
Scufita ( catre flori)
Minunat ati dansat
Spuneti voi cum va numiti
Daca stiti?
Vioreaua:
Cum sa nu draguta mea,
Eu sunt mandra viorea.
Floarea- Soarelui:
Locul meu aicea nu-i ,
Eu sunt floarea-soarelui
Si nu-mi plac fetitele
Care-mi rod semintele
Si ce, oare e frumos
Ca le arunca pe jos?
-
101
Margareta:
Toti copiii de pe lume
Margareta-mi spun pe nume.
Macul:
Eu sunt macul ros `ca focul
Si deloc nu-mi place jocul,
Somnoros sunt totdeauna
Si cam dorm intruna.
Nu ma uita:
Toti graiesc nu ma uita!
Cand ma daruiesc cuiva.
Trandafirul:
Dintre toti, sunt cel mai bine,
Toti se ingrijesc de mine.
Eu sunt mandrul trandafir,
Cu parfumul meu usor
Care place tuturor.
Albastreaua:
Albastreaua ma numesc
Si imi place sa traiesc
Printre spicele de grane
Din care se face paine.
-
102
Scufita:
Foarte bine, mi-a placut
Ca pe toti v-am cunoscut
Acum ma duc la bunica,
La bunica batranica.
(incepe sa iasa).
Toti :
Mergi cu bine!
Scufita:
Las` pe mine!
(iese)
Margareta:
De ce oare se mai duce,
Lupul mare o s-o manance!
Macul:
Da, sa stiti c-o s-o pateasca
Si cam scump o sa plateasca!
Nu- ma uita:
Ea n-a ascultat pe mama,
Si acum o sa-si dea seama!
-
103
Tabloul III
Casa bunicii:
Scufita: De ce te uiti asa la mine?
Lupul : Ca sa te zaresc mai bine!
Scufita: Ce urechi lungi ai, bunico!
Lupul : Ca sa te aud, fetito!
Scufita: De ce vorbesti asa de gros?
Lupul : Mi-a intrat in gat un os!
Scufita: Doamne, si ce gura mare ai!
Lupul : Este chiar incapatoare
Pentru o fetita neascultatoare (o prinde)
Scufita: Ajutor! Ajutor! Nu ma lasati sa mor!
Lupul : Acum stii ca sunt satul
Si ca am mancat destul.
Uite, am sa atipesc
Ca sa ma mai odihnesc!
(doarme si sforaie)
(intra Vanatorul):
Ce o avea bunica, zau
De sforaie asa de rau?
A! E lupul!
Dar bunica?
(apare Albastreaua):
-
104
A mancat si fetita si bunica
Iar el doarme dus pe spate!
Vanatorul:
Ia, da o foarfeca-ncoace!
(iese bunica si fetita)
Bunica:-
Vai de mine, sunt acasa!
Sunt bolnava? Sanatoasa?
Vanatorul:
- Lupul rau v-a inghitit,
Insa eu l-am pedepsit
Bunica :
-Tu Scufita, ce-I cu tine?
Scufita:
-Ma mancase si pe mine!
Vanatorul (catre lup):
Iti voi pune-n burta pietre
Ca sa te inveti, cumetre
Sa mai papi pe vreo bunica
Sau pe draga-i nepotica!
Lupul : Ce-o mai fi pe capul meu
De mi-i corpul assa de greu?
Vai de mine, nu mai pot,
-
105
Uite, masufoc de tot.
Bunica (catre Scufita):
Alta data sa iei seama
Si s-asculti frumos pe mama.
Toti: Bine c-a scapat fetita cu scufita,
Sa traiasca vanatorul-salvatorul.
-
106
Anexa 5
PUF ALB SI PUF GRI -sceneta-
PREZENTATORUL:
In poiana pe imas,
Locuiau doi iepurasi
Locuiau cu a lor maicuta,
Langa casa aveau gradina
De varza si morcovi plina.
Iepurasii harnicei,
Se-ntreceau care din ei
Sa munceasca mai cu spor
Pentru fradinita lor.
Intr-o zi Puf Alb muncea
Iar Puf Gri il tot privea.
Il peivea si se gandea
Parca-l framanta ceva.
Deodata a lor maicuta
Ii chema-n casa fuguta.
-
107
MAMA IEPUROAICA:
Nazdravanii mei codasi
Dragii mamei urechiati,
Eu merg in padurea mare,
Ca sa va aduc mancare.
Vreau sa culeg ciupercute,
Iarba cruda, mugurasi,
Pentru voi dragi copilasi.
Voi sa fiti ascultatori
Si sa munciti cu spor,
Ca vom merge dupa masa
In poiana luminoasa
La balciul cu tobogane,
Cu leagane si baloane,
Turta dulce si bomboane.
PUF GRI:
Si-o sa ma imbraci maicuta,
Cu frumoasa mea hainuta,
Tii, de-abia astept sa mergem
Puf Alb cum o sa petrecem!
PUF ALB:
Sa n-ai grija ca noi stim,
Harnici si cuminti sa fim
-
108
Facem ordine-n casuta,
Maturam pe potecuta
Si-asteptam cu nerabdare
Sa mergem la serbare.
MAMA-IEPUROAICA:
Bine dragii mei la treaba
C-o sa ma intorc degraba.
(pauza)
Acum colind in padure
Poate-am sa gasesc si mure
Si mai multe ciupercute
Rosioare si dragute.
CIUPERCUTA:
Draga mea iepuroaica
Vad c-ai plecat in graba
In padure sa le-aduci
Iarba dulce si laptuci,
Pentru ai tai copilasi
Mititei si dragalasi.
Stiu cat sunt de cumintei
Dulciuri mnulte sa le iei
Sunt si tare ascultatori
Intreaba-i pe spectatori.
-
109
(actiune desfasurata in camera)
PUF GRI:
Mama este in padure
Eu vreau dulceata de mure.
PUF ALB:
Sa nu faci asa ceva
Maicuta s-ar supara
Tare, tare!...
Si nu ne mai duce la serbare.
PUF GRI:
Ha, ha, ha, m-am si gandit
Ce gand grozav mi-a venit!
Am sa iau un scaunel,
Am sa ma urc usurel,
Labuta asa o intind
Borcanul bine-l cuprind.
(scapa borcanul si-l sparge)
PUF ALB:
Ai vazut ce s-a-ntamplat
Daca tu n-ai ascultat?
Uite ai varsat dulceata.
Ce te-a apucsat Puf Gri?
Vai, ce nazdravan copil!
-
110
MAMA IEPUROAICA:
(intra cu cosul plin de verdeturi si vede dulceata pe jos si se
adreseaza lui Puf Alb)
Acum ramai singur acasa,
-Hai Puf Gri in poienita
Turta dulce am sa-ti cumpar
Bomboane si acadele.
PREZENTATORUL:
S-au imbracat si au plecat
Puf Alb a ramas suparat
Si in timp ce Puf Alb plangea
Puf Gri a plecat cu maicuta sa,
Si la minciuna se gandea.
Turta dulce n-a mancat
La Puf Alb a alergat.
(fuge la Puf Alb)
PUF GRI:
Puf Alb ai o inima mare
Am venit sa-mi cer iertare.
PUF ALB:
Puf Gri imi ceri iertare?
Bine ca te-ai recunoscut fapta
Si n-o sa mai fac alta.
-
111
MAMA IEPUROAICA:
Am inteles ce s-a-ntamplat
Puf Gri esti vinovat!
Te iert acum ca ti-a parut rau
Ca te-ai purtat urat cu fratiorul tau.
(cei doi iepurasi isi dau mana si Puf Gri isi cere iertare)
PREZENTATORUL:
Din aceasta povestioara
Cel ce vrea sa-nvete oare,
A avut prilejul aici,
De la acesti frumosi pitici.
Noi am vrut sa v-aratam
Ca sfatul mamei il avem,
In orice timp, in orice zi,
Atata timp cat vom trai.
Invatati copii si voi,
Din serbare de la noi
Pe cei mari sa-i ascultati
Pe cei mici sa- i ajutati.
-
112
ANEXA 6
COPIII, FLORILE LUMII -serbare-
CANTEC: O lume minunata (copiii vor intra in scena
dansand si cantand cantecul)
PREZENTATORUL:
Azi e mare sarbatoare,
Tara e scaldata-n soare
Cat cuprinzi cu ochii roata
Frumuseti ni se arata.
Personaje minunate
Toate frumos costumate.
Ce aud, cine sa fie
Ia, priviti e o fetita
Frumusica, cu rochita,
Cine esti, spune indata
Sa auda lumea toata.
-
113
GOSP
