3

LUCRARE ELABORATĂ DE CĂTRE: ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ „CULTUL EROILOR”

FILIALA CONSTANŢA

REDACTOR COORDONATOR:

COL.(R) REMUS MACOVEI

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

CRISTIAN TRAIAN VELICU

TEHNOREDACTARE:

COSTEL COROBAN

AU COLABORAT:

COL.(R) IOAN TOMA

COL.(R) IONEL PAMFILE

LT.COL.(R) DUMITRACHE MOTROGAN

LT.COL.(R) CONSTANTIN NICOLAE

LT.COL.(R) MIHAI ISTRATI

LT.COL.(R) TUDOREL CĂLIN

GEAMBAI AYGÜL NURGIAN

4

MONOGRAFIA LOCALITĂŢII

Comuna Mihail Kogălniceanu este situată în centrul judeţului, la o distanţă de 26 km

nord-vest de Municipiul Constanţa, pe drumul european El5.

Comuna este situa în zona de contact a Podişului Casimcea în câmpia litorală şi pe

cursul inferior al răului Casimcea şi se întinde pe o suprafaţă de 16.551,83 ha, avînd o

populaţie de 10.114 locuitori, conform recensământului din 18 martie 2002, fiind cea mai mare

comună din judeţ.

Localitatea Mihail Kogălniceanu este formată din trei sate: Mihail Kogălniceanu

reşedinţa comunei, cu un număr de 3067 gospodării şi o populaţie de 8437 locuitori, satul

Palazul Mic cu 150 gorpodării şi 1347 locuitori şi satul Piatra cu 240 gospodării şi 330

locuitori. Comuna are ca vecini la nord localităţile : Târguşor şi Cogealac, la nord-est Săcele,

la est Năvodari şi Corbu, la sud-est Lumina, la sud Ovidiu, la sud-vest Castelu şi la vest

Nicolae Bălcescu.

Principalele artere de circulaţie sunt străzile : Tudor Vladimirescu(DN 2 A) şi Mircea

cel Bătrân - Constanţa -Hărşova, (DN 2 A); Strada Tudor Vladimirescu - Mihail Kogălniceanu

- Târguşor (D.J. 222).

Aeroportul Mihail Kogălniceanu care deserveşte Municipiul Constanţa şi implicit tot

litoralul Mării Negre, este situat în apropierea intrării în localitate.

Operarea pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu începe în anul 1961 în incinta unei clădiri

vechi de aerogara şi pe o platformă auto transferată de la armată. Cursele se desfăşurau numai

între Mihail Kogălniceanu şi Bucureşti Băneasa, aterizarea aeronavelor LI-2 şi IL-14 se făcea

pe iarbă. La 1 iulie 1962 se inaugurează o nouă aerogara şi turnul de control, deschizîndu-se

linia aeriană, de pasageri, Bucureşti - Constanţa - Tulcea şi retur, cu IL - 14, apoi se vor

deschide noi linii aeriene interne: Arad, Timişoara, Oradea, şi externe Budapesta, Berlin,

Praga, Bratislava, precum şi linii charter cu Oslo, Copenhaga, Stocholm, Helsinki şi Londra.

Până în 1973, aeroportul trece printr-o perioadă de modernizări masive - Numărul

curselor în 1975 se ridica la 10.697 aducând 764.005 pasageri, iar în 1979 la 778.766 pasageri .

5

În timp aeroportul a fost punctul de legătură cu peste 120 de ţări, aeronavele operate au

fost începând cu LI - 2 şi IL -14 până la B747 şi AN 124.

În anul 2003 numărul de mişcări comerciale şi necomerciale a fost de 5000, între

acestea numărîndu-se şi operările aeronavelor aparţinând U.S. Air Forces.

Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu -Constanţa este operaţional 24 de ore pe

zi şi 365 de zile pe an, beneficiind de statutul de aeroport internaţional principal. Investiţile

semnificative pentru modernizarea , dezvoltarea şi echiparea corespunzătoare au ridicat,

standardul de calitate tehnic şi operaţional al aeroportului asigurând, siguranţă şi securitate

pentru cele mai mari aeronave.

Originea Comunei Mihail Kogălniceanu se regăseşte printre primele aşezări tătăreşti şi

numele i-a fost legat de primul stăpânitor al tătarilor stabiliţi în aceste locuri, Murat cel Negru

(Kara Murat). Din informaţiile călătorului Evlia Celebi, în anul 1651, în drumul său dinspre

Tulcea spre Mangalia, a poposit într-un sat cu locuitori gospodari şi cu bunăstare, numit Kara

Murat, având 1000 de case, ce se întindea pe o mare suprafaţă, satul cuprindea o geamie, zece

prăvălii, două hanuri şi trei şcoli şi era locuit în totalitate de tătari.

Această localitate s-a clădit pe urmele ruinelor aşezării romane Vicus,

CLEMENTIANENSIS, satul fiind aşezat în partea de sud - vest a actualei comune.

Teritoriul ocupat a fost stăpânit de tătari, până spre sfârşitul veacului al XlX-lea, când

pe la 1879-1880, apar cei dintâi colonişti transilvăneni mocani; Care inaugurează epoca plină

dc prosperitate a stăpânirii româneşti. Cam în aceeaşi perioadă au venit primele familii de

nemţi din Crasna, Judeţul Cetatea Neagră.

Este ştiut că omul politic Mihail Kogălniceanu a fost cel care a elaborat Legea de

organizare a Dobrogei împreună cu prefectul constănţean Remus Opreanu.

Prefectul Remus Opreanu va pune în fruntea administraţiei comunale din Cara Murat

un destoinic gospodar, pe loniţă Blebea.

La iniţiativa conducerii comunităţii, în anii 1881-1882, se construieşte clădirea

primăriei, unde va funcţiona şi şcoala - elevii erau deopotrivă români, nemţi şi turci. În aceeaşi

perioadă se va construi şi Biserica Ortodoxă. În anul 1885 se construieşte primul local al şcolii

cu săli de clasă.. În 1897-1898, este zidită Biserica Catolică, construcţie masivă în stil gotic.

În anul 1900 la douăzeci de ani după începutul colonizării, Caramuratul îşi schimbă cu

totul înfăţişarea, elementul românesc predominând peste tot.

6

Astfel în 1907 în Caramurat s-a deschis prima Bancă Populară numită Mircea cel

Bătrân, apoi în 1913 - ia fiinţă o nouă Bancă Populară numită Principele Nicolae.

Caramuratul deţinea la acea vreme două brutării, o fabrică de ulei, două fabrici de ţiglă.

În anul 1930 comuna îşi schimbă numele în Ferdinand I.

În 1934-1935 se construieşte uzina electrică, cantonul zootehnic, cantonul agronomic,

şi cel silvic, toate concepute pentru realizarea satului model la nivelul judeţului din inţiativa şi

strădania lui Vasile P. Sassu - Ministru Agriculturii şi Domeniilor Statului.

În baza acordului germano-român, din anul 1940, populaţia germană emigrează în

masă, locul acesteia fiind luat de colonişti aromâni aduşi din Cadrilater; oameni gospodari care

şi-au adus un important aport la prosperitatea localităţii.

Transformările social-politice petrecute în România după al doilea război mondial şi

mai ales, reformele înfăptuite şi-au pus amprenta şi asupra vieţii economice a Comunei

Ferdinand I, care din 1948 îşi va schimba din nou numele şi se va numi Mihail Kogălniceanu.

Aceste reforme s-au răsfrânt şi asupra învăţământului.

Din 1948 vor funcţiona două şcoli mixte şi câte o grădiniţă de copii pe lângă fiecare

şcoală. În anul şcolar 1961-1962 se înfiinţează Şcoala Medie şi se reorganizează şcolile din

comună sub o singură direcţie. În 1965 - este inaurgurată clădirea în care funcţionează şi astăzi

liceul iar în 1974 - va fi extinsă cu încă şase săli de clasă. În perioada următoare liceul va

funcţiona cu profil agricol, iar după 1989 va avea profil de matematică - fizică, pentru ca în

1999 să se treacă la profilul de matematică - informatică.

În prezent la Liceul teoretic Mihail Kogălniceanu urmează cursuri primare, gimnaziale,

liceale şi de artă şi meserii, un număr de 964 de elevi din comună şi din localităţile învecinate.

De asemenea în comună mai funcţionează: 4 şcoli generale, 7 grădiniţe, două cămine culturale,

trei biblioteci, două dispensare, dispune de asemenea de două terenuri de sport, televiziune

locală, şase biserici şi două geamii.

În cadrul Căminului Cultural din Mihail Kogăniceanu activează 5 ansambluri

folclorice: Pandelaşu, La Steaua, Muşata Armână, Yldzlar Kara - Murat, On Khelen Sukar

care au fost încununate cu numeroase distincţii la diferite concursuri şi festivaluri culturale, din

ţară şi din străinăate.

Comuna are o economie agrară dispunând de 16.552 ha în cele trei sate componente din

care teren arabil 12.930.ha, păşune 1.052.ha, livezi şi vii 290 ha, şi un fond forestier de 354 ha.

7

În structura suprafeţei cultivate şi a producţiei vegetale, ponderea cea mai mare revine

culturilor de cereale (grâu şi porumb), floarea soarelui, cartofi dar şi alte legume.

În localitatea Mihail Kogălniceanu şi-a desfăşurat activitatea o importantă garnizoană

militară formată din:

- Regimentul 36 Mecanizat „Vasile Lupu” 1951-2005.

- Regimentul 57 Aviaţie-Vânătoare între 1951-2004.

- Batalionul 162 Pază Aeroport între anii 1978-1998.

Pe teritoriul localităţii îşi desfăşoară activitatea o serie de agenţi economici cum ar fi:

Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu - Constanţa S.A., ROMATSA S.A.; Dorna

Lactate S.A.; Avicola, VASCOV; AGROPIESE PROD; unităţi comerciale şi de turism: ADI

LAUR SRL; CARGO - ROMENA TOUR; unităţi agricole Agricola Selovis; Agroind Tour S.A.;

Tera Star S.A.; Horticola S.A. etc.

Din anul 2004 în fruntea Primăriei se află Domnul Valer losif Mureşan; Viceprimar este

Domnul Anton Marian iar secretar Doamna Elena Panfile. Consiliul local îi au ca membri pe

consilierii Caiali Demirel, Adela Cioancă, Stelian Cobuz, Gheorghe Coconcea, Nicolae

Cristea, Constantin Dumitrescu, Fasie Constantin, Cecilia Feraru, Dumitru Gartu, Ion Gunea,

Costel Piti, Radu Popa, Leonard Truţescu, Ion Scupra, Umirari Seicahmed, Mihăiţă Ovidiu

Bogza, care alături de întreaga comunitate îşi aduc aportul la dezvoltarea şi modernizarea

acestei comune pentru ca să devină, ca şi în trecut, un model pentru celelalte localităţi din

judeţ.

Călătorul care vine în localitatea Mihail Kogăniceanu are posibilitatea să ia contact cu

locuri deosebite şi fascinante: pădurea din vecinătatea Parcului Tineretului, rezervaţii

natu¬rale, cum ar fi Pădurea şi Dealurile Sitormanului cu un ecosistem de stepă, cu floră şi

faună mediteranieană, dealurile cu bujori de stepă care primăvara parcă ar însângera coamele

dealurilor, şi brânduşa cu gingăşia diafană a petalelor. Apoi stâncile de calcar jurasic, creaţiile

eoliene, aşa cum îi place să le numescă profesorul Willy Visoşenschi, preocupat şi pasionat de

istoria, geografia, şi arheologia acestor locuri deosebite. Stânci cu forme bizare, având

fizionomii zoomorfe ce străjuiesc dealurile, apoi pereţii abrupţi, sfârtecaţi şi îmbătrâniţi de

vreme, formează un cadru insolit în stepa dobrogeană, asemănător peisajului carpatin. Apoi la

8

câţiva kilometri de Mihail Kogălniceanu, la marginea satului Piatra, se află Peştera de Cristal

prin care curge un râu subteran ce se varsă în lacul Taşaul.

Aşezările neolitice de la Sitorman (Cultura Gumelniţa şi Hamangia); Vicusul roman de

la Sitorman, Emorianul de la Răţărie ( pe ţărmul de est al Lacului Taşaul); sistemul de

apeducte de la Piatra, toate acestea şi multe altele pe care cel care va avea curiozitatea le poate

descoperi numai venind aici cu automobilul sau cu avionul pentru a se încărca cu bucuria de a

trăi şi de a iubi natura.

9

MONUMENTE DE CINSTIRE ŞI RESPECT A CELOR CARE

S-AU JERTFIT PENTRU ŢARĂ, NEAM ŞI CREDINŢĂ

* BISERICA ORTODOXĂ SFÂNTUL MARE MUCENIC GHEORGHE - CONSTRUITĂ

ÎN STIL BIZANTIN ÎNTRE ANII 1912-1935.

PLACA COMEMORATIVĂ CU EROII COMUNEI CĂZUŢI ÎN PRIMUL RĂZBOI

MONDIAL – AFLATĂ ÎN INTERIORUL BISERICII.

10

*BISERICA CATOLICĂ SFÂNTUL ANTON – CONSTRUITĂ ÎNTRE ANII 1912 – 1913.

PLACA COMEMORATIVĂ CU EROII COMUNEI

CĂZUŢI ÎN AL DOILEA RĂZBOI BALCANIC ŞI ÎN

PRIMUL RĂZBOI MONDIAL – AFLATĂ ÎN INTERIORUL

BISERICII.

11

*PRIMĂRIA CU PARCUL ŞI MONUMENTUL EROILOR DIN

PRIMUL ŞI AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL.

12

*MONUMENTUL EROILOR DIN PRIMUL ŞI AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL.

OBELISCUL ESTE PLACAT CU MARMURĂ ŞI A FOST CONSTRUIT ÎN 1982 DE CĂTRE

CONSILIUL COMUNAL, PRIMAR MIRCEA ZLOTEA.

13

* MONUMENTUL EROILOR REGIMENTULUI 36 INFANTERIE

- CONSTRUIT ÎN 1993 PRIN CONTRIBUŢIA TUTUROR CADRELOR R. 36. I.

- INAUGURAT LA 6 IUNIE 1993.

- OPERĂ A SCULPTORULUI COL.(RTG.) ZOANEL GHEORGHIU.

14

* TROIŢA DIN PARCUL TINERETULUI.

- INAUGURATĂ LA 8 NOIEMBRIE 2002.

- CONSTRUITĂ CU AJUTORUL ÎNTREGII COMUNITĂŢI LOCALE LA

INIŢIATIVA DOMNULUI PRIMAR TRAIAN DINU.

15

* 6 TROIŢE CONSTRUITE SPRE MĂRIREA LUI DUMNEZEU, LAUDA EROILOR

NEAMULUI ŞI A POPORULUI ROMÂN DE CĂTRE:

- FAM. VELICU EMANOIL

- FAM. BUTNARU

- FAM. CARATANA MIHAI

- FAM. NICOLAE ION

- FAM. SCUPRA ION.

16

* OBELISC PENTRU CINSTIREA PILOŢILOR

REGIMENTULUI 57 AVIAŢIE VÂNĂTOARE CAZUŢI LA DATORIE .

CONSTRUIT IN 1980, CU APORTUL INTREGULUI PERSONAL AL UNITĂŢII .

DISPUS ÎN INCINTA CAZĂRMII REGIMENTULUI.

17

* EROII DIN AL DOILEA RĂZBOI BALCANIC *

1. MARTIN POLITZKI

2. PETER GHEDAK.

18

* EROII DIN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL * 1. LT. BELLU REMUS

2. SERG. DAN GHEORGHE

3. CAP. GOLOGAN R. GHEORGHE

4. CAP. BACIDANU Z. ION

5. SOLD. BĂRBOI C. STOICA

6. SOLD. BĂLAN I. DUMITRU

7. SOLD. BANCOTĂ I. CHEORGHE

8. SOLD. BOTEA D. ION

9. SOLD. BRÂNZĂ I. STAN

10. SOLD. CEAUŞU ILIE

11. SOLD. CORNEA GHEORGHE

12. SOLD. CIUTA ION

13. SOLD. GIUGLEA I. ALEXANDRU

14. SOLD. GOJMAN D. ION

15. SOLD. ION G. CONSTANTIN

16. SOLD. JARNEA M. GHEORGHE

17. SOLD. MUNTEANU GAVRILĂ

18. SOLD. MUNTEANU N. NICOLAE

19. SOLD. MUNTEANU T. NICOLAE

20. SOLD. NICOARĂ D. DUMITRU

21. SOLD. NICOARĂ D. DRAGOMIR

22. SOLD. OLTEANU ALEXANDRU

23. SOLD. OLTEANU DUMITRU

24. SOLD. OLTEANU O. GHEORGHE

25. SOLD. PIUARU GHE. ION

26. SOLD. POPA I. ION

27. SOLD. PREDA NICOLAE

28. SOLD. PUŞCAŞU M. ION

29. SOLD. RUSU M. ION

30. SOLD. RUSU P. CONSTANTIN

31. SOLD. ŢIGĂNUŞ M. GHEORGHE

32. SOLD. ŢIGĂNUŞ M. ION

33. SOLD. TUDORAN I. ION

34. SOLD. URDEA IACOB ION

35. SOLD. VINEŞ ION

36. SOLD. VODĂ BUCUR

37. SOLD. ZLOTEA M. RADU

38. SOLD. BACHMAIER KARL

39. SOLD. BACHMAIER I. IOHAN

40. SOLD. BARTSCH IOSEF

41. SOLD. BARTSCH HIERNOYMUS

42. SOLD. DRESCHER IOHANNES

43. SOLD. FURICH GASPAR

44. SOLD. I. FERDINAND KUNSTLER

45. SOLD. GÖTZ IOHANNES

46. SOLD. HIRCH DOMINICUS

47. SOLD. MÜLLER IOSEF

48. SOLD. PARCI HEIMRICH

49. SOLD. PARCI IOSEF

50. SOLD. RUJANSKI WILLIBALD

51. SOLD. SCHÄFFER PHILIP

52. SOLD. SÖHN I. LUDVINIUS

53. SOLD. TERNES WENDEL

54. SOLD. TUCHSCHERER WENDEL

55. SOLD. ZAREMBA ADAM

56. SOLD. VOITOVICI IOSEF

57. SOLD. MAK ANTON

58. SOLD. ABIT OMER

59. SOLD. DEMIR ASAN

60. SOLD. HUSEIM G. ALIBEI

61. SOLD. RACHIP IACUB

62. SOLD. SALTU REFIC

63. SOLD. ZEITULA ALI ARMUD

.

* EROII DIN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL *

1. SLT.(RZ) BLEBEA DUMITRU

2. SERG. CALIGA T. CONSTANTIN

3. SERG. CEAUŞU I. ION

4. SERG. MOCANU ŞT. GHEORGHE

5. SERG. MOTOI ŞT. CONSTANTIN

6. SERG. BUTUSIMA IOAN

7. CAP. BĂDOI T. VASILE

8. CAP. BULGARU F. DUMITRU

9. CAP. GHINEA VASILE

10. CAP. FERIGIOIU IRIMIA

11. CAP. PASIE GHE. ILIE

12. CAP. RUCAREANU GHEORGHE

13. CAP. SICLITARIU C. SEYER

14. CAP. STOIAN I. PETRE

15. CAP. TOADER N. NICOLAE

16. FRT. BECTEMIR S. KEMAL

17. FRT. FOTU A. DIONISIE

18. FRT. JIGA I. DUMITRU

19. SOLD. ANTEMIR C. ALEXE

20. SOLD. AZIS A. SABADIN

21. SOLD. BUMDA GHE. NICOLAE

22. SOLD. BARACAI O. MEMET

23. SOLD. BUTUSIMA IOAN

24. SOLD. CAIALI R. SEGHEDIN

25. SOLD. HRISTU M. COSTICĂ

26. SOLD. GHEORGHE N. ANDREI

27. SOLD. GHEORGHE V. GHEORGHE

28. SOLD. GHEORGHE NICOLAE

29. SOLD. GOJMAN D. GHEORGHE

30. SOLD. IORGU A. NICOLAE

31. SOLD. OSTAŞU GHE. NICOLAE

20

IMPRESII ŞI SUGESTII