CARSTUL DIN BIHORUL NORDIC- VALORIFICARE TURISTICA

Prof. NICOLAE VEREŞ - Şcoala cu clasele I-VIII “Avram Iancu”, AbrudProf. CORNEL RESIGA - Colegiul Naţional “Avram Iancu”, Câmpeni

1. Localizarea zonei si locul ei înMunţii Apuseni

Cetăţile Rădesei, Cheile Someşului Caldşi zona Padiş-Cetăţile Ponorului sunt situateîn Munţii Bihorului, care ocupă o poziţiecentrală în ansamblul Munţilor Apuseni.Munţii Bihorului sunt locul de îmbinare aMunţilor Gilău, Vlădeasa, Metaliferi şiCodru-Moma. In cuprinsul Munţilor Bihorse pot identifica doua subunitati: Bihorul desud, denumit şi Masivul Biharia, care estealcătuit din şisturi cristaline şi granite devârsta precambriană si Bihorul de nord, undepredomină calcarele masive ce alternează cupachete mai subţiri de conglomerate, gresii şişisturi violacee.

Cetăţile Rădesei şi Cheile SomeşuluiCald se află situate la izvoarele SomeşuluiCald care se învecinează la sud cu Bazinulînchis Padiş-Cetăţile Ponorului, de care îldesparte culmea Măgura Vânătă.

Bazinul Padiş-Cetăţile Ponorului este unbazin hidrografic închis care este înconjuratde bazinele văilor Someşului Cald, Arieşuluişi Crisului Negru, cărora nu le aparţine însămorfologic, fiind limitat de cresteseparatoare. Acest bazin este delimitat debazinul Crisului Negru prin creasta careleagă vârful Vărăşoaia de vârful Glăvoiu;faţă de bazinul Someşului Cald, situat lanord, prin creasta ce leagă vârful Vărăşoaiade Măgura Vânătă şi Biserica Moţului; faţăde bazinul Arieşului situat la est şi sud, princreasta ce trece prin vârfurile BisericaMoţului, Bălăceana, Gârdişoara, Chicera şiGlăvoiu.Culmile amintite formează o cununăneântreruptă închizând astfel un teritoriu cenu are nici o scurgere de suprafaţă. Drenajulapelor se face pe sub această culme, spre

bazinul Crisului Negru, in Valea Galbenei.Din punct de vedere hidrologic, acest bazinînchis aparţine Crisului Negru, morfologic şihidrografic însă el este lipsit de scurgere desuprafaţă.

2. Prezentarea reliefului carstic ca resursă de atracţie turistică

Munţii Bihor au o constituţie geologicăcomplicată cu roci impermeabile paleozoice,peste care se află diverse calcare şi dolomitemezozoice. Procesele carstice au dat naştereunor platouri ce se desfăşoară la altitudini de1200 m, ceea ce face ca relieful să fie destulde şters, fără culmi pregnante. În acestansamblu sunt tăiate văi adânci cedelimitează marile compartimentemorfologice, cum sunt văile afluente aleCrisului Negru, Someşului Cald şi aleArieşului. Contrastul dintre văi şi platourieste mare. În pereţii văilor sunt săpate peşterice marchează adâncirea treptată a văilor.Platourile dintre văi prezintă întreaga gamăde forme exocarstice: câmpuri de lapiezuri,doline, polii si mai ales crâmpeie de reţele devăi dezorganizate prin captări subterane.Aceste văi determină bazine închise ceconstituie elementul morfologic, hidrologicsi speologic specific Munţilor Bihor.Drenajul bazinelor închise se face prinpeşteri active de mari dimensiuni cum sunt:Cetăţile Ponorului, Peştera Căput si Peşteriledin Groapa de la Barsa.

Munţii Bihor se bucura de o faimă mareîn ce priveşte carstul şi peşterile, datorităprezenţei unor obiecte carstice cu totulremarcabile prin dimensiunea lor (CetăţilePonorului, Cheile Someşului Cald, CheileGalbenii, Gheţarul Scărişoara etc.), dar maiales prin peisajul de o deosebită frumuseţe şisălbăticie. Aceste elemente de peisaj si

70 N. Vereş, C. Resiga

numeroasele obiective turistice fac dinMunţii Bihor nu numai centrul turistic alMunţilor Apuseni, dar şi una dintre cele maivaloroase zone turistice ale ţării.

Zona Padiş - Cetăţile Ponorului sesubâmparte la rândul ei în mici bazinehidrografice dispuse etajat, de la 1200 mpână la 980 m, pe care le vom descrie încontinuare, pe scurt.

Platoul Padiş ocupă partea nordică azonei. El este o mare depresiune aluvionarăsituată la 1200 m altitudine, ciuruită dedoline şi ponoare. Apele care se pierd aicisunt drenate aproape toate în unitateamorfologică Poiana Ponor şi în ValeaBulzului.

În Padiş nu există decât o peşteră,cunoscută sub numele de Peştera din Padiş,iar pe creasta dinspre valea Bulzului, PeşteraŞura Boghii.

Poiana Ponor este un mic bazin situat lasud de Padiş, mai jos ca altitudine, carereprezintă o adevărată polie, singura din ţaranoastră. Ea este drenată de apa ponoarelordin Padiş, care iese dintr-o peştera cu numeparadoxal, Izbucul Ponor.

Bazinul Izvorul Ursului - Pârâul Sec îşiadună apele din platoul carstic împădurit deo mare sălbăticie, Platoul Lumea Pierdută, încare se găsesc trei avene: Peştera Gemănata,Avenul Negru si Avenul Acoperit. Apa iesela zi prin izbucul Fântâna Rece şi apoi sepierde în Peştera de la Căput.

Bazinul Bălileasa - Cetăţile Ponoruluicuprinde Poiana Bălileasa cu aspect de valealungită şi Valea Cetăţilor care se terminăbrusc în imensele incinte de piatră de laCetăţile Ponorului, cel mai grandiosfenomen carstic de la noi din ţară. Ele suntformate din trei circuri (avene) mari destâncă, aflate intr-o imensă depresiuneîmpădurită, adâncă de 300 m şi cudiametrul, la partea superioară, de peste 1km. PrimuI circ are un portal ce depăşeşte 70m inălţime; al doilea circ este de fapt unaven circular de 200 m înălţime, iar al treileacirc, cel mai mare, este separat complet deprecedentele.

In Cetăţile Ponorului apare apa dinPoiana Ponor, Peştera Căput şi de pe valea

cetăţilor şi parcurge un traseu subteran de1700 m, după care iese la zi în îzbuculGalbenei, drenând astfel aproape înîntregime bazinul închis Padiş - CetăţilePonorului.

Pe creasta de cumpănă dintre ValeaGalbenii şi bazinul Padiş - Cetăţile Ponoruluise află avenul Borţig, adânc de 40 m,adăpostind în fund un gheţar natural.

Groapa de la Barsa este o depresiune deformă ovală, cu axa mare de 2 km şi axamică de un km. În Groapa de la Barsa existăvariate forme carstice după cum urmează: unponor prăbuşit, de mari dimensiuni, un avencu pod natural şi 11 peşteri. Cele mai marisunt Peştera Zăpodie, care are 7 km lungime,şi Peştera Neagra, de aproape 4 km. Sistemulsubteran al Gropii de la Barsa se dreneazăspre Valea Galbenei prin câteva izbucuri.

Pe cumpăna de ape dintre Groapa de laBarsa şi Valea Galbenii se află GheţarulFocul Viu, al doilea gheţar din ţară camărime, după Scărişoara.

Bazinul Văii Galbenii este situat la vestde Bazinul Padiş-Cetăţile Ponorului,constituind drenajul acestuia. În ansamblu,bazinul Văii Galbenii este deosebit deinteresant prin numărul mare de formaţiunicarstice, prin sălbăticie şi prin frumuseţe.Zona de maxim interes este însă cea din jurulIzbucului Galbenii, una dintre cele maisălbatice şi grandioase zone carstice din ţaranoastră, declarată monument al naturii.

3. Potenţial şi schiţă de programpentru amenajarea turistică a zonei

Cetăţile Rădesei - Cheile Someşului Cald! în Cetăţile Rădesei se impune

reamenajarea podeţelor ce traverseazăpârâul ce curge prin această zonă;

! la intrarea în peşteră să se expună unpanou explicativ cu harta arealuluiRădeasa - Cheile Someşului Cald care săincludă şi conexiunile cu zonele turisticeînvecinate;

! realizarea unui circuit de siguranţă cuplecare de la ieşirea din Cetăţile Rădeseipe versantul drept al Cheilor SomeşuluiCald, sub vârful Căpiţa, trecerea

71Carstul din Bihorul Nordic

circuitului pe versantul stâng cu sens înamonte prin chei şi închiderea lui inpoiana Rădeasa.

Platoul Padiş - Poiana Ponor - LumeaPierdută

! amplasarea unei hărţi turistice completepe un panou in punctul de intersecţie altraseelor turistice - Cabana Padiş;

! în vederea satisfacerii cererii tot mairidicate în ceea ce priveşte cazarea şimasa se impune construirea unei unităţide turism mixt (cazare-masă-informaţie)de mărime medie în arealul platouluiPadiş;

! se impune modernizarea drumurilorforestiere ce urcă spre Padiş dinspre ValeaSomeşului Cald (Ic Ponor), dar şi dinspreValea Grisului Pietros (Pietroasa);

! în arealul Poiana Ponor se impuneamenajarea unui refugiu situat în apropiereaizbucului Ponor;

! în arealul Lumea Pierdută - PeşteraCăput ar fi indicat să se amenajeze un refugiuturistic pentru înnoptare.

Arealul Bălileasa- Cetăţile Ponorului! se impune o mai bună întreţinere a

ramificaţiei drumului forestier ce coboarădin şaua Bălileasa spre CetăţilePonorului;

! în locul “la grajduri” s-ar impuneridicarea unei cabane care işi justificăexistenţa prin potenţialul de atracţieturistică deosebita pe care îl oferăCetăţile Ponorului;

! amenajarea scărilor de acces în CetăţilePonorului prin dolina l şi a celor de ieşireprin dolina 3;

! în peştera Cetăţile Ponorului se impuneamenajarea unui traseu subteran desprijin, cel puţin până la primul lac;

! pentru o privelişte unică se impuneamenajarea unor structuri de siguranţă(metalice), care să înlocuiască actualelebalcoane din buşteni, situate deasupradolinelor 3 şi 2;

! la intrarea în Cetăţile Ponorului,instalarea unui panou cu informaţiituristice şi ecologice;

Arealul Borţig - Izbucul şi CheileGalbenei! amplasarea pe cumpăna crestei

Borţigului a unui panou cu informaţiilegate de traseul şi avenul Borţig;

! în punctul Izbucul Galbenei se impuneamplasarea unui panou cu hartă şi informaţiilegate de traseul anterior al apei ce ieseprin izbuc şi continuarea prin cheileGalbenei, precum şi racordul de traseespre arealele turistice învecinate (GroapaRuginoasă şi Poiana Florilor);

! in sectoarele înguste ale cheilor Galbeneise impune amenajarea de podeţe suspendateşi cabluri de sprijin.

Arealul Poiana Florilor - Focul Viu! având în vedere că Piana Forilor este un

important nod turistic de trasee se impuneîntocmirea şi afişarea unei schiţe turisticedetaliate al acestor trasee cu legăturile spreexterior;

! de mare folos pentru turişti ar fiamenajarea aici a unui popas turistic denoapte cu amenajări minime (refugiu,priciuri, dotări încălzire şi pregătireamesei;

! refacerea căilor de acces (de preferinţăscări) până în avenul Focul Viu;

! realizarea unui punct amenajat debelvedere pe Piatra Galbenei (bifurcaţiedin traseul ocul Viu - Glăvoiu.Din surse care ţin de Institutul Speologic

din Cluj Napoca , am aflat cu stupoare că unS.R.L. din Oradea, care sub pretextulamenajării şi protecţiei obiectivelor din zonaPadiş au consumat fonduri europenedesfiinţând vechile amenajări metalice de laintrarea în Cetăţile Ponorului.InstitutulSpeologic din Cluj Napoca a intervenit pânăla forurile centrale, dar fără nici un rezultat.

Bibliografie

1. M. Bleahu şi colaboratorii - Peşteri dinRomâ n i a , E d . Ş t i i n ţ i f i că ş iEnciclopedică, Bucureşti, 1976.

2. M. Bleahu şi S. Bordea - Munţii BihorVlădeasa, Ed, Sport - Turism, Bucureşti.1981.

72 N. Vereş, C. Resiga

Schiţa zonei Padiş - Cetăţile Ponorului

3. M. Gândea şi T. Simion - Potenţialulturistic al României, Ed. UniversităţiiBucureşti, 2006.

4. P. Cocean - Munţii Apuseni - Procese şi

forme carstice, Ed. Acad., Buc., 2000.5. P. Cocean - Chei şi defilee în Munţii

Apuseni, Ed. Academiei, Bucureşti,1988.