Carpatii MeridionaliIonica Adelina Toie Mihai

Asezare: Denumirea lor este dat referitor la pozi ia lor geografic (la sud, deci meridionali ca pozi ie) fa de Depresiunea Colinar a Transilvaniei, care reprezint simultan i limita lor nordic. Descriere:reprezint cea mai masiv, tipic i spectaculoas regiune montan a rii, avnd unele similitudini cu Alpii. Parte distinct a Carpa ilor Meridionali, Mun ii Fgra , cei mai spectaculo i, nal i i slbatici mun i ai Romniei, i-au inspirat pe geograful francez Emmanuel de Martonne s-i denumeasc i Alpii Transilvaniei, conform lucrrii sale Recherches sur l'Evolution morphologique des Alpes de Transylvanie.

Delimitare:Limita lor vestic, spre Carpa ii Occidentali, este culoarul depresionar Cerna-Timi-BistraHa eg- tei-Or tie, iar limita lor estic (spre Carpa ii Curburii) o reprezint Valea Prahovei. Limita sudic a Carpa ilor Meridionali o reprezint un abrupt major (pe alocuri avnd o diferen de nivel pn la 1000 m) format din trei grupe: Subcarpa ii Curburii (ntre Prahova i Dmbovi a), Subcarpa iitici (ntre Dmbovi a i Motru) i Podiul Mehedin i (ntre Motru i Dunre).

Grupe majore de munti: n Carpa ii Meridionali se disting patru grupe majore de mun i: Grupa montan Bucegi-Leaota-Piatra Craiului, sau grupa extrem estic; Grupa montan Iezer-PpuaFgra, sau grupa estic; Grupa montan ureanu-ParngLotrului, sau grupa central i Grupa montan Retezat-Godeanu, sau grupa vestic,

Grupe majore de munti: n Carpa ii Meridionali se disting patru grupe majore de mun i: Grupa montan Bucegi-Leaota-Piatra Craiului, sau grupa extrem estic; Grupa montan Iezer-Ppua-Fgra, sau grupa estic; Grupa montan ureanu-Parng-Lotrului, sau grupa central i Grupa montan Retezat-Godeanu, sau grupa vestic,

Grupa montan Bucegi-LeaotaPiatra CraiuluiApele. Reteaua hidrografica este alcatuita n principal din rurile Prahova, Ialomita, Dmbovita si Brsa. Lacurile sunt reprezentate de acumularile antropice, utilizate n scopuri hidroenergetice, amenajate pe cursul Ialomitei si pe cel al Dmbovitei. Turismul. Activitatea turistica s-a dezvoltat datorita potentialului ridicat oferit de Valea-Prahovei, abruptul Bucegilor si stncile binecunoscute "Babele" si "Sfinxul", carstul de pe Valea Ialomitei, Culoarul Rucar-Bran, masivul Piatra Craiului cu pestera si cheile Dmbovicioarei, apoi statiunile climaterice Sinaia, Poiana Tapului, Busteni si Predeal. Rezervatiile. Cuprind: rezervatia forestiera Sinaia, rezervatia floristica si faunistica Piatra Craiului si rezervatia de peisaj si de flora Bucegi.

Grupa montan Iezer-PpuaFgra, sau grupa estic Este grupa major estic a Carpa ilor Meridionali. Grupa, aa dup cum i arat i numele cuprinde dou grupe montane cristaline cu altitudini de 2.400 - 2.500 de m, numite mun i, i trei grupe montane (sau sub-grupe montane) cu altitudini de 1.500 - 1.600 de metri, numite masive. Hidrografia Grupa este mrginit de rul Dmbovia n partea estic (ce izvorte din M-ii Fgra) i de rul Olt n partea vestic. Numeroase alte ruri pornesc din aceast grup: de pe versantul nordic (Smbta, Rul Soacrei, Netot etc.) spre Olt i pe versantul sudic spre Dunre: Arge i afluenii Dmbovia, Rul Trgului, Rul Doamnei i Toloplog (ce se vars n Olt).Un lac de baraj antropic de mari dimensiuni a fost amenajat pe Arge: L. Vidraru i altele pe rul Olt. Lacurile glaciare situate n aceast grup sunt L. Blea, L. Podragu, L. Avrig, L. Capra, L. Negru i L. Iezer. Hazarde n aceast grup predomin hazardele naturale: prbuiri, avalane, iar n zona Defileului Turnu Rou Cozia, viituri. Partea sudic a grupei este mai locuit, fapt ce conduce la riscuri antropice precum poluarea apelor, despduriri, modificarea peisajului prin amplasarea unor cariere i balastiere.

Grupa montan ureanu-ParngLotrului Este grupa major central a Carpa ilor Meridionali. Grupa cuprinde ase grupe montane (sau, uneori sub-grupe) cristaline cu altitudini cuprinse ntre 2.000 i 2.500 de m, numite toate mun i. Grupa major central a Carpa ilor Meridionali este cea mai omogen din cele patru grupe ale acestora att petrografic, ct i ca distribu ie geografic i altitudine. Grupa Parng este cuprins ntre valea Oltului (est) i valea Jiului (vest). Nordul este marcat de Depresiunea Colinar a Transilvaniei, iar sudul de Subcarpaii Getici. Grupa are o alctuire geologic predominant compus din isturi cristaline. Acestea confer reliefului un aspect masiv, cu culmi rotunjite i teite. Pe margini se afl stive de calcare ce au permis dezvoltarea tipului de relief carstic cu peteri (Petera Muierii, Petera Polovragi), chei (Cheile Jiului, Cheile Olteului), vesani abrupi, suprafee structurale (platoul pe care a fost construit capitala statului dac Samizegetusa Regia). Altitudinile mari au permis n cuaternar instalarea ghearilor ce au sculptat circuri i vi glaciare. Aceste forme aparin tipului de relief glaciar. Hidrografia Grupa este limitat n est de rul Olt, ce n Depres. Lovitei primete Lotrul. Din M-ii Cndrel coboar spre Olt rul Cibin, iar din M-ii Cpnii Olteul. Spre Mure se ndreapt din M-ii Cndrel rul Sebe, iar din M-ii Parng Streiul. Jiul de Est izvorte din M-ii Parng i conflueaz n Depres. Petroani cu Jiul de Vest formnd Jiul. Un afluent al Jiului este Gilort ce izvorte din M-ii Parng. Domeniul lacustru se compune din lacuri glaciare: Complexul de 12 lacuri Glcescu, i din lacuri de baraj antropic: L. Vidra pe rul Lotru, L. Oaa i L. Glceag pe rul Sebe. Hazarde Alturi de prbuiri, avalane, viituri n zonele nguste ale Oltului i Jiului se produc hazarde antropice ce in de exploatrile de huil din Depres. Petroani unde galeriile, haldele de steril i termocentrala de la Petroani reprezint surse de poluare ale zonei. Problemele sociale din aceast

Grupa muntoas RetezatGodeanu al crui nume este dat de Mun ii Retezat i Mun ii Godeanu, cele mai maiestoase masive montane ale grupei, se afl n vestul Carpa ilor Meridionali, ntre rurile Jiu i Strei la est i Culoarul Timi -Cerna la vest. La nord, Culoarul Bistrei i desparte de Mun ii Poiana Rusc, iar la sud intr efectiv n contact cu Podi ul Mehedin i i Subcarpa ii Olteniei. Grupa are o alctuire geologic predominant compus din isturi cristaline. Pe margini se afl stive de calcare, ce au permis formarea peterilor (Petera Topolnia), cheilor (Cheile Jiului, Defileul Cernei), a versanilor abrupi sau a unor suprafee suspendate. Acestea aparin tipului de relief carstic. La altitudini mai mari de 2000 m s-au format forme de relief glaciare: circuri i vi glaciare. Separarea dintre Carpaii Meridionali i cei Occidentali este pus n eviden printr-un amplu culoar tectonic strbtut de rurile Timi i Cerna (n vest) i Culoarul Bistrei (n nord). Partea central i nordic este alctuit din masive cristaline: Munii Retezat, cu vrful Peleaga de 2509 m, pitoresc i deosebit datorit diversitii formelor de relief i biogeografice; Munii Godeanu i Munii arcu. Partea sudic i estic cuprinde masive mai joase predominant calcaroase: Munii Vlcan, Munii Cernei i Munii Mehedini. Clima Clima acestui sector montan este temperat-continental de tranziie. Totui, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; etajul montan se desfoar la baza masivelor i n depresiuni avnd valori de temperatur ce coboar de la 6 la 2C i valori de precipitaii ce urc de la 1000 la 1200 mm/an. Vrfurile peste 1700 m au valorile etajului alpin: temperaturi sub 2C i precipitaii de peste 1200 mm/an. Sectorul de influen este submediteranean, afectat de austru primvara i vara.

Activitati economice Resursele energetice permit dezvoltarea industriei energiei electrice si furnizeaza materii prime (cocs, carbune energetic) altor unitati economice din tara. La Schela, in Muntii Vilcanului, exista mici cantitati de antracit. In Depresiunea Petrosani se afla localizat principalul bazin de huila al tarii. Centrele de extractie principale sunt (de la est la vest): Petrila, Lonea, Dilja, Aninoasa, Petrosani, Livezeni, Vulcan, Paroseni, Coroesti, Barbateni, Lupeni, Uricani, Campul lui Neag. Carbunele cocsificabil este utilizat la Hunedoara (pentru cocs) si Calan (semicocs), iar carbunele energetic la Paroseni sau in alte termocentrale. Exploatarea indelungata (de peste 100 ani) a dus la diminuarea rezervelor. Industria energiei electrice este reprezentata de termocentrale (Paroseni, Bistra etc.) si hidrocentralele, dintre care unele au productii mai mari, cum ar fi Lotru - Ciunget si Vidraru. Exista si alte hidrocentrale mai mici (pe Sadu, Sebes, Rau Mare, Olt s.a.). Pe Valea Lotrului (la Voineasa) si pe Valea Bistrei (la Bautari) se extrage talc Industria constructoare de masini produce utilaj minier (Petrosani), autobasculante (Mirsa), produse de mecanica fina (Sinaia), aparate electrotehnice (Bumbesti -Jiu, Cugir). Exista si ramuri ale industriei textile si alimentare: prelucrarea lanii (Talmaciu, Cisnodie, Orlat, Azuga), a bumbacului (Talmaciu), obtinerea unor produse textile (Petrosani), bere (Azuga), lactate etc. Agricultura se bazeaza pe cresterea animalelor care utilizeaza suprafetele de pasuni si fanete naturale. Cresterea ovinelor este traditionala (Novaci, Jina, Poiana Sibiului). In zonele depresionare si pe margini se cresc bovine.

Huila

Termocentrala PAROSENI

Hidrocentrala VIDRARU

TurismZona cea mai spectaculoasa a Carpatilor o constituie Carpatii Meridionali. Supranumiti si Alpii Romanesti ating cele mai mari altitudini in Muntii Fagaras ( Vf. Moldoveanul 2544 m) ce ofera privelisti superbe si drumetii intr-un peisaj mirifc. Soseaua Transfagarasan, cel mai spectaculos drum al Romaniei, trece muntii, legand Transilvania de Muntenia. Cele mai importante puncte de atractie turistica in zona sunt Lacul si Barajul Vidraru, care este unul dintre cele mai mari din Europa, apoi Cetatea Poienari (construita pe vremea lui Vlad Tepes), Lacul glaciar Balea si Cascada Balea. Parcul National Retezat Carpatii Meridionali. Tot in Carpatii Meridionali in Muntii Retezat se afla Parcul National Retezat care are statut de arie naturala protejata de interes national si international iar din 1979 este cunoscut ca Rezervatie a Biosferei. Cu aproximativ 80 de lacuri, dintre care 58 permanente, Masivul Retezat detine aproape 40 la suta dintre lacurile glaciare de pe teritoriul Romaniei. Lacurile, alimentate de zapada topita a crestelor, ofera privelisti de vis. Parcul National Retezat a intrat in cursa demarata de Fundatia New 7 Wonders pentru a fi alese cele sapte minuni naturale ale lumii. Muntii Bucegi Statiunea Sinaia (cota 1400-2000). Muntii Bucegi ofera cateva dintre cele mai frumoase excursii din Romania. Creasta cea mai inalta propune vederi panoramice, pajisti cu flori salbatice si numeroase carari si atractii turistice. In apropiere, Valea Prahovei este un minunat obiectiv turistic, cu statiuni cunoscute precum Sinaia, Busteni, Predeal si Poiana Brasov. Castelul Peles din Sinaia ramane unul din castelele europene cel mai bine pastrate, fiind resedinta de vara a primului rege al Romaniei, Carol I de Hohenzollern.

TRANSFAGARASANUL

CETATEA POIENARI

LACUL BALEA

PARCUL NATIONAL RETEZAT

STATIUNEA SINAIA

CASTELUL PELES

THE END ....