CD PRIVIRE LA UNELE FENOMENE PERIGLACIARE DIN CARPATII ...

11
CD PRIVIRE LA UNELE FENOMENE PERIGLACIARE DIN CARPATII ORIENTALI I. Ichim 0ea:100tariJ.easrupra fenomenelor perigLaciare din Oarpapi Orien1la1i s~u efectuat aproa:pe in exclusivi1laJtein ultimii 15-20 de ani, exoeppe facind considieI'lat1ile pe care Ie gasim in studLile mai vechi publicate de V. Mihailesou (1938), T. Marariu (1940) ~i B. Bulla (1941). Lucrarlle, in 'care sint l'efleo11atepreoouparile de geomorfologie pariglacialI'8, pot fi giI"lUlpal1Je, dupa con tilllJutul,lor, rasltfel: - luorari care au avut ca soop numai s1Judiul fenomenelor perigla- ciare dinrtr-o anumita regiune (Valeria Micalevich, 1958; Gh.Popa, 1961; M. Lanou, 1964; I. T6vissi, 1965; Tr. Naum, 1967; I. Bojoi, 1969; I. lchim, 1970, 1971a, 1971c, 1972; M. Ielenicz, 1971 etc.>; - lucram in o&"e prablema feno:r;nenelor periglaciare este aboroota in cadrel unorcercerori geomarfologi,ce eu caracter complex (C. Mar- tiniuc, P. Catet, 1956; C. Martiniuc ~i I. Sireu, 1957; A. Krist6, 1957; L. Badea ~i Gh. Popa, 1961; I. I1ie, 1962 etJc.).In ,aceasta oategorie un lac principal 11ocupa monografii1e geomorfologice elaborate ca teze de doctalJ:laJt de catre: Gr. Posea, 1962; I. Donisa, 1968; I. Sirou 1969; I. Bo- joi, 1971; N. Barbu, 1972 etc. - luoran 'care tratJeaza problemele perig:Laciare in ,contextu1 gene- rql al conditiilar din tara noastra (V. Mihailescu ~i T. Morariu, ,1957; P. Cortet, 1966; P. Cortet ~i C. MartiLni,uc,1957; C. S. Nioolaescu-Plop~r, 1958; T. Morarriu, 1959; T. Morariu ~i AI. Savu, 1966; Gr. Posea ~i calab., 1969). Pe baZia li,teriaturLi existente ~i a observatiilor personale ne oprim arsuiprlarurmatomeam oopecte: d€lpozite1eperirgJOOiJaJre, stJriulc1mrile, for:rnele de relief perigwacilair'e~i proceslerleaare Je-lau genelMt, cO'IlI<:ilitiille perigJa- daJr'ecilJimartioe~ oronoil.ogiafenomeneilJoriperligJaciJalre. De aoomenea yom iIlJooroa '0 WII1lalI'e a ooestor fenOmelIle,i¢ecinrd dieWaSlUgeSltirr,Le SlUlboorritislei de peri,glJaclaJr. Depozitele periglaciare depistate in Carpatii Orientali smt de da4a 1lipuri princ1pale, potrivit dasificarii date de J. Dylik(1964), ~i anume: de- pozite periglaciare alohtone $i depozite reziduale de alterare. 65

Transcript of CD PRIVIRE LA UNELE FENOMENE PERIGLACIARE DIN CARPATII ...

CD PRIVIRE LA UNELE FENOMENE PERIGLACIAREDIN CARPATII ORIENTALI

I. Ichim

0ea:100tariJ.easrupra fenomenelor perigLaciare din Oarpapi Orien1la1is~u efectuat aproa:pe in exclusivi1laJtein ultimii 15-20 de ani, exoeppefacind considieI'lat1ilepe care Ie gasim in studLile mai vechi publicatede V. Mihailesou (1938), T. Marariu (1940) ~i B. Bulla (1941). Lucrarlle,in 'care sint l'efleo11atepreoouparile de geomorfologie pariglacialI'8, pot figiI"lUlpal1Je,dupa contilllJutul,lor, rasltfel:

- luorari care au avut ca soop numai s1Judiul fenomenelor perigla­ciare dinrtr-o anumita regiune (Valeria Micalevich, 1958; Gh.Popa, 1961;M. Lanou, 1964; I. T6vissi, 1965; Tr. Naum, 1967; I. Bojoi, 1969; I. lchim,1970, 1971a, 1971c, 1972; M. Ielenicz, 1971 etc.>;

- lucram in o&"e prablema feno:r;nenelor periglaciare este aborootain cadrel unorcercerori geomarfologi,ce eu caracter complex (C. Mar­tiniuc, P. Catet, 1956; C. Martiniuc ~i I. Sireu, 1957; A. Krist6, 1957;L. Badea ~i Gh. Popa, 1961; I. I1ie, 1962 etJc.).In ,aceasta oategorie unlac principal 11ocupa monografii1e geomorfologice elaborate ca teze dedoctalJ:laJtde catre: Gr. Posea, 1962; I. Donisa, 1968; I. Sirou 1969; I. Bo­joi, 1971; N. Barbu, 1972 etc.

- luoran 'care tratJeaza problemele perig:Laciare in ,contextu1 gene­rql al conditiilar din tara noastra (V. Mihailescu ~i T. Morariu, ,1957;P. Cortet, 1966; P. Cortet ~i C. MartiLni,uc,1957; C. S. Nioolaescu-Plop~r,1958; T. Morarriu, 1959; T. Morariu ~i AI. Savu, 1966; Gr. Posea ~icalab., 1969).

Pe baZia li,teriaturLi existente ~i a observatiilor personale ne oprimarsuiprlarurmatomeam oopecte: d€lpozite1e perirgJOOiJaJre,stJriulc1mrile,for:rnelede relief perigwacilair'e~i proceslerleaare Je-lau genelMt, cO'IlI<:ilitiilleperigJa­daJr'e cilJimartioe~ oronoil.ogiafenomeneilJoriperligJaciJalre.De aoomenea yomiIlJooroa'0 WII1lalI'ea ooestor fenOmelIle,i¢ecinrd die WaSlUgeSltirr,LeSlUlboorritisleide peri,glJaclaJr.

Depozitele periglaciare depistate in Carpatii Orientali smt de da4a 1lipuriprinc1pale, potrivit dasificarii date de J. Dylik(1964), ~i anume: de­pozite periglaciare alohtone $i depozite reziduale de alterare.

65

a) Depozitele periglaciare alohtone,cele mai raspindite de a'1tfel,s>intreprezentate prin trei subtipuri: grohotil;mri, depozite de solifluxiune9i depozite de panta eu stootificare ritmica.

al. Grohoti$Urile siut depozite caractedistiee in Carpatii Orientali. Gro­simea lor, marimea 9i forma gelifractelor care lealcatuiesc sint extremde variate 9i reflecta marea heterogenitate litologica a Carpatilor Orien­tali. De exemplu, pe andezitele din Caliman s-au format gelifracte detip heteroform 90i1espeziou contur reotiliniu neregulat; pe aria gresieide Tamcau-Fuzarru,Kliwa, in spelcilaldud :acestea ,apar in strlaltede gIrO­simi miei, s""auformat gelifracte de forma predominant paralelipipe­diea; pe aria marne10r dure liri a gresiilor diaclazate din stratele deSinaia sau din stratele de Hangu, S-ilUformat cu deosebire gelifractesub forma de lespezi, 'ougrosimi mid (5-10 em); pearia faciesului con­glome11aticde Ceahlau-Zaganu, au 0 forma "greoaie" eu un aspect mairoitunjit.

Marimea geJ.ifl'lacteIoa:'difera in raport de eonditEle mentionate. As,t­fel,pentru muntii din bazinul superior al Buzaului, M. Ielenicz (1971)citeaza gelifraete ,alecaror diametre sint mai mari de 10-15cm, intimp ce rpentru andezitele din zona rarii Lapu9ului, Gr. Posea (1962)mentioneaza oa elemente caracteristice geUfI1actede dimensiuni mici.o alta situatie 0 au g,elifractele apal'ute pe seama dezagregarii rocilorcompootede tipul calcarelor mezozoioe9i a conglomeratelor din muntE:Ha9ffia9,Ram'll, Ceahlau, Bucegi etc., care au dimensiuni foarte marl(grohoti9urlle de ,pe versantul vesticaJ. Ha~fjului), oe pot atinge unvolum de ma,imulti me.

Grohoti9urlle di~ Cal'patii Orientali sint, in general, fixate eu vege­tatie, iar dnd nu sint aooperite eu vegetatie prezinta 0 patina speeificiice indi,ca0 rel,ativa stabllitate· Fac exceptie grohotifjuriledin zona inaltaa masivelor Rodnei, Caliman, Bucegi, Maramure9 etc. unde fenomenuJde rook-creep este deosebit de activo Uneari masele de grohoti9 sintantrenate in procese de aluneciiri, cum se intimpia in muntii Rodnei9i Maramure9 (1. Siron, 1963, 1969), in muntii d1n bazinul Buzauluisuperior (M. Ielenicz, 1971>,in Mrmtil Ha9m~ (1. Bojoi, 1971) etc.

Limita inferioara de maxima dezvoitare a grohoti!?uriloreste mentio­nata de M. Ielenicz (1971)la 850-1000 m in Muntii Buzaului. Mai sprenord, in muntii Tarcau, StinifjOaI"ei,Caliman, am constatat caaoeastalimita coboairamai jos, la circa 750-850 m.

a2' Depozitele de solifluxiune au 0 mare raspindi:re in arealul Car­patilor Orientali; eu toate acestea, exista putine studE asupra lOT inHteratura de specialitate. Pentru a arata citeva din Icaracterr'ist1cileaJCffi­tora vorn prezenta uncle consideratE pe care Ie-am faout ,aSlUPMdepo­zitelor identifioate in Muntii Stini9OOI'ei.In aooasta regiune sint frec-­vente cazLUilednd, in terasele riurilor sau in conur'ile de dejectie,eroziun.eaa scos Lazi profile in 00Irese observa mar'i lupe de solifluxiune,eu ~ungimi care depa9€sc 10-15 rn, ajungind chiar la 40-60 m (valeaSubia Mare, La Poi'ana Marului) 9i grosimi de 2-4 rn. A~ sint depozi­tele din oonurile de dejectie ale piraielor: Salatruc-Cuejdiu, Munoolul-­Gemenea, Casa-NegriJeasa, Seoaturile-Negrileasa Sffildin 1Jeraseleflu--

66

viatile ale riurilorr: Cucalea, Negrileasa, Saba~ita, Suha Mare etc.(1. khim, 1970, 1971a, 1971c). Aceste depozite se caracterizeaza printr-omare heterogenitate, prin predominairea fI1actiunilor mid, nelipsind nicioele mai mari, dar care rar trec de 5-10 em diametru. Formatiunilecare iau parte la alcatuirea lor ;au a dispunere oarecum diferentiatadupa cum urmeaza: in partea centrala a lupelor de solifluxiune se afla,de regula, un material mai grosier constituit din fragmente colturoaseprinse intr-o matriee argiloasa de culoare vinat-cenu~ie; urmeaza, spreexterior, a masa predominant argiloasa de culoare, de asemenea, vinat­oenu~ie, cu numeroase urme de oxidare, dupa Clare, spre periferie, sedispune a formatiune nisipo-lutoalSa, puternic oxidata, de culoare ru­ginie, uneori cimenuata pina la ,aspectul de marno-gresie, care eliveazape plJanuri pairaJe1e eu eon1!uirUlgenE.mal\al 1Uipeide soJiflJuxiune. Gro­simea acestei aureole dealterare ajunge la peste 15-20 em. Se intlm­pIa foarte adesea ,ca in partea ba2'Jala~i spre fruntea lupe,i desoliflu­xiune, materialul nisipo-lutos ~i chiar cel argilos sa fie substituite inintregime de formatiunile mai grosiere·

o problema oontroversata este ,aeeea a originii depozitelor groase de­lu\Oiale din zonele afectate de alunecari de teren, pe care unii cerce­tatori Ie consideraca formatiuni perigladare. Virsta marilor aluneearide teren, datataca plei,stocena, precum~i faptul ca in teritoriile de lasud si nord din 1JaTa noastra alunecarile nu se mai inscriu oa ocaracte­ristilcii a modelfirii I'eliefului (T. Morariu, AI. Savu, 1966) largumen­teaza, se pare, 0 asemenea idee. Dar ,se cunoa~te ca in holocen majo­ritatea deluviilor au fost reaotiViate, reluate in alunecari de mareamploare, incH este foarte dificil de facut 0 diferentiere. Din ,acestmotiv, catalog area unor depoziue deluviale de alunecare in oategoriacelor perigl:aciave trebuie facuta ou multa prudentii.

a3• Depozitele de panta cu stratijicare ritmica. Asemenea depoziteau fast descrise de 1. Donisa (1968) pe valea Carpenului (Ro~eni - va­lea Bistritei) unde Ie considera de tipul greses litees. Tot in valea Bis­tritei, d~r J.iaPo'iooa Cirj,ei, ,am gasi,t un plrof,H(mg. 1) in oore pe 0 gro­sime de eiI'Ca 9 m 5e pun in evidentii trei orizonturi de grohoti!i carealterneaza cu orizonturi nisipo-lutoase. Astfel de depozite, dar maiputin cairooteristice, pot fi intilnite in bazinul superior al Craciiului, pevalea Negril€lasa, pe v,alea Voronet etc.

Intr-o deschidere de pe valea Salatruc - Varna, ceapare pe a lungim~de circa 100 ill ~i inaltime intre 3-6 m, se evidentiaza un depozit ase­mana,tOlrICU~a nUl111i,te1enisipuri cu varve, desor1se flrie(wenltin PoilolIli,a(J. Dylik, 1956). In cazul de fata, este yorba de 0 alternantii deasade oriZ'OlIltJuir'i[)jsipo~lrt.vtaasebogate 'in fel1Uginiza'tidde cuiLolaJr1eC€IIlIU~ie.Din loc in loe, aoe!>te depozite au numeroase involutii (1. !chim, 1971a).DUipa natura defarmikilor se poate spune ca avem de-a face cu depo­:zJirtelI'Iezu:1tatein UII1mJaaoumuJairitlor de tJiip IplJuvio-nilivail~ a !oo1i­fluxi unilor.

b) Depozite reziduale de alterare se gasesc, in general, pe supra­fete <lU incJ.dnJairemidi. Ele nu ,au suferit procesul de ttansport, dinoore aauza pot fi numite eluvii periglaciare. Cercetari asupra depozi-

67

alt. abs.m.666 TI!Jllll'(Dfll f:11 !II,I\

665 m]]]]]#!ff[[rmll664

~ "'~<l~@~<l~<l~,:> ~

663

IJJJTIT[[HIIIIJIJJJJ]

662

: ·~~ljJJj[J~'l1]166\

660

~ .e:.4.Q.44t;o659

ffiJJflIJl[[mJDWJ,658

,' ........®" - \ .....'6sl

- .•.. '" - FIG. 1. DEPOZITE DE TRIAl TERMIC:I, sol actual; II" depozite nisipo..lutoase; III, grohoti~uri ; IV" depozite de

surpare actuall. J

1JeI101r!rIezddUla,1eau foot faoute penUru MunVii Rodn€1 de 1. Donisa(1968) :;;t 1. Sill'lou (1969), pootll'lu munti:i Gutii l?i ':pih1el?de Gr. Poooa(1962), pentru masivul Bucegi de Valeria MicalevilCh-Ve1cea ~i rpen­tIriu O~ die M. Ielooilcz (1971). De la~emenela,ounosc 0 m~e irasrpin­dire in masivele Calimani ~i Giumalau, dacr:-~i in muntii mai jo~i, cumsint: Stini~oarei, T,aircau,Oboinele Bucovinei etc.

Structurile periglaciare descrise in Carpatii Orientali apartin urma­toare10r tipruri: a) structuri congelis,tatioe (crLostatice), b) structuri soli­fluida1e, c) pungi periglaciare.

a) Structurile congelistatice (criostatice) cUpn:'indcTioturbatJile de tiipU1inv01utiilor ~i pHoatiiJor de,scrise in 'rara Birsei, Depresiunea, Gheor­ghen1i, Muntili Stirni~o~ei eIUC.Inteil'leslan't;de iI'emJamcateste dominl8lrelatipului de involutii libere aparute 'lOaurmare a "mil?c3irii izoltate amal1Jerfuailiuluiin oondi~i5.iletl1ilajuJ1Uii,tell'lmUC"(1. DyHk, 1962). A1?a sintstructuri1e care apar in temsele riurilor Cuejdiu, Nemti!?Or, CI\acau (illie~irea din zona montana), Suha Miea etc. (1. rchim, 1971e), precum~i in depresiunile: Ciuc, Mwamure~, Birsei etc. Nu lipsesc rod invo1u­tiile legate, care apacr:-ca efect "al mil?carii in masa a materi,alului".Tipioe sint involutiile de 1a Sa1atruc- Varna, unde se pot surprinde toateoele trei stadii de dezvo1tare ale unei invo1utii, ~ianume: s1:ladiulinvo­lutiei faId, aJ. invo1utiei in coloana ~i ,a1 invo1uyiei amorfe, la cm"econtinaitartea ondularilor se pierde (r. Lchim, 1971e).

b) Structurile solifluidale ~eprezinta tipul de structura eel mai oarac­teristic pentru regirm:i:lemuntoase mioi ~i mijIocii.

Din ceroet3rile pe care le-ram in1Jreprins in Muntii Stini~om"ei(1. whim, 1970, 1971a, 1971!c),<oa~i din obS'erVla~idlleefeotuaitein i8JIte

68

regiuni ale fH~, s-a oonsibatat ca rea mai mare raspindiI"e '0 aIUsolifluxiJtmile de t'Lpamorf (struotmile ingrepate in conurile de dejectieale piooielor: Sala1lruc-Cuejdiu, Muncelul-Gemenea sau din 1;eraseleriuril'0r: Suha Mare, Cucalea, Negrileasa etc.). Selifluxiunile legatesau srtJrntifiJaateisin.itil'1et1a'1Jivputine ~i pot fi idenrtifdoaibetn proffiJIU1.de118,Gaine~ti ~i in ocl de La SalMrue- Vama. Un ooz hr1;eresant de struc­tmil este eel de La gura 'pkiului Casa-Negrileasa, unde se poart;e verbide '0 structura solifluidala cilindrici in sensul dasificarii date deK. Crlip, 1929 t(tof.A. JIahn, 1969).

c) Pungile periglaciare prezente in Carpatii Orientali, ca ~i in multereg;Luni din \Jarii, au fostdesorise ~i oalifLcate drept "pene de gheata".Studiu1 faeut in ultimul timp ,asupraacestor structuri din z'0ne1eperi­glaciarr-etipdce, a dus La '0 serie de precizari ,ale carncteristicilor propriiuncr astfel de structuri. Or, eanlaliza atenta a situa'tilei de la noi, arataclar ci nu avem de-a face cu pene de gheata t1pke, acestea fiiud S'oc'0­lite 100 indicator pentrutTlasocea limitei sudiee a permafrootului con­tim.1U(J. Dylik, 1962). Exceptind uneleeazuri, putLne La numar, avemde-a face cu pungi de material,oore pot reprezenta "inradacinari" aleUI1JOrorizonturi superioare. Evident caasemenea fenemene pot aparein lconditii peI"igJiaoi'are,fie ca urmare a suf'0ziunilor OO'llzatede topireainegala a melisolului, fie (fenemen fre'Cvent in regiunile pemg1aciare eupemrnJad'lOO'SItdIisoontilI1uru)inumma um,pleriJi ,ou martleir1ialallehltJona UlI10rmici oonale de iujectie ooupate 'Cu gheata dar nu ore.a1Jede evo1utiaacesteia. In asemenea ootegorie se indud maj'0ritatea pungilor perigla­ciare desarise Lanol.

Un eaz interesant n prezinJta a stroctura descrLsa de noP la varsareapirrliruluiRdtaa1Uin latoul IZVlOIm Muntelrui. Aid, pe mJai1u1siting ail :Lacruluiin mooa d~ziteJ.or de luturi, care sint a o'0ntinuare a oelor de petJooasade 40-50 m "a Bistrite~ de 1a Chiriteni, apatre a punga de mate­dal, eu dimensiuni apoocLabile (lungime 1,5 m ~i latime 0,9 m). Mate­riaJ:ul de umpluiJura are '0 granul'0metrie v,ariata, de la depezi,te fine1a pietri~ooi ~i ehiiar galeti mai mari (5 em diamertru). Difedtele frac­tiuni granul'0metrice se asociaza in oriz'0nturi, incit s-a reaJri:z;at'0 strati­filClarleevJK1en:ta.Exis!ta insa 0 lasimetmie, in sensUtl cii orizonltrulrliledepietrifluri se efileaza spre partea dreaptaa struetudi unde materialelefine d'0mirla ~i sint perturbate. In partea superioara a pungii, oa ~i inpartea inferi'0ara, sint numer'0ase eriotumbatii, iar deasupra struduriieste un material am'0d care a fesilizat struclura. Forma de "molar" aSitrumurii, ca ~i prezen~a Latere1a la unui "spin" de gheata ar pleda pen­tru a fi interrpretata '00 '0 "pana de gheata". Se impun tot'll~i anumitel~e, per1Jtru lea rpenleUede ghea18- Sie dezvolta proglreSirv ~i IpirOiducpu1lemice perturbatii 1a contactul structuriieu materialu1 in oaa.-ese10Clailizeaza.Credem mai curind cii avem de-a Laee cu a punga rperigla­oiara cwe a aparut prin colmatarea unui canal de injectie ooupat eu

1 I. ICHIM, Asupra unei structuri periglaciare din zona de varsare a piriuluiRotaru in lacul Izvoru Muntelui (in manuscris).

69

=====================~========gheata. Topwea ghetii s-a fa'cut 1lI"eptatasigurind 0 colrnatare ri!tmica~i, prin urmare, 0 stratificare a materialuuui.

Formele .de relief periglaciar !i'i procesele periglaciare detin, aproapein toateoorcetarile de periglaciar, 0 atentie deosebita. S-au descris,mad.ales, reliefudle generate de gelifractie ~i nivatie. De asemenea, s-ailIlSliisrtlaitalSUpiI'lafmmeWOIrdianonartJe;solJ~f~ux~unilJar,inoorcindu-<Sle¢ '0 ilife­rentiere a aoestor forme: - g1alCisruride solifluxiune, vai de soliflu­xiune, ver.;anti de solifluxiulne (I. Ichim, 1971a).. In oele ce uxmeaza, dorim sa ne oprim cu deosebine la problemateraselor de crioplanatie care a foot mai putin studiaita la noi.

lVI:aiintH precizam ca pref&am termenul de criopilanat1e introdus deK. B[J7an (1946> ceLui de alttplanatie in1Jrodus de H. M. Eakin (1916),ail do:il1ooIaJV1lrudUlIli1n'tclesmai l1aJrg,Icare include ~ terlaseil.ede ooiIJifilru­xirme~i umerii de goletz. Primul termen desemneaza, dupa J. Demek(1968), o forma de denudatie in roea dura, la fOirmarea direIa Iau parteprocese criogene complexe din zonele mvale ~i subnivale.

Terase sau fen'Omene de altiplanat1e au fost mentionate in MuntiiRodnei (T. Morariu, 1940), in Igni~ (Gr. Posea, 1962>,in Muntii CiuCla'1(C. MairtimUiC,P. Cotet, 1956) letC. Noi ,1Je-4ammtlJin.ilt¢ ~n masiive maijOlase, in Muntii Stini~ei, la circa 1400-1500 m, in Muntii Caliman,undesint bine dezvoltate, de~i sint fOlrffierelicte putin modificate deevolutia postp1eistooena, cind procesele perigladare au scazut in inten­sirtate. Tot~i, se pot surprinde eele trei sitadii de evolutie a surprafe­t:el1OIrde ariOlplOOJatiede la for:me1e linc1pienJteiliaSIUIprefeteLede oulmede arioplanatie pe care sint martori de gelifr:actie (turnuri, coloane, vir­furl pwaII1idaiLe)~i gramezi de gelifr!acte.

Terasele afJ.aJtein primul stadin de evolutie sint numeroase, clair artragatentia formele mlai evoLuate a lcaror frunte este dalta de abrupturi inmea in loc. Aceste terase 100 inclinfu-i intre 4-120/0 ~i Lungimi pina 1a150 m, im abrupturile care Ie domina ating lungimi de citeva zecl demertri ~i inaltimi de 3-6 m. Terase de 0 asemenea amploare se intil­nesc in zona p~art;<)'UrilorRaehiti~ ~i Dragu~, unde sint ~i ('ClZJuriin careabruptuirlle slint oonforme eu incltinm-ea stratelor de lava. Se demon­streaza, eu alte cuvinte, ea discontinuitatile de rpanta ale platoului Cali­man uu trebuie interpretate ea simple elemente struetural-litologice.

Intilnim ~i stadinl final al evolutiei suprafe1Jelor de oriopIanatie, dndpriln lI"etragerea laibruptudLor opuse ale teI!'Iaselor de crioplJanat1e sede~za martori de gelifrectie ~i, uneori, girameZi de gelifracte, QUnos­cUitle~n JJ1'teir1a1tru1I"iiSIUIbdeniUrrlliiireade "tampuri". Cit !priiVeISIC:foomele 1I'IeZi­duale, e1e imbraea 0 gama 1arga de srubtipuri, rema.rcam, insa, oazuldeta~ii prin c:cioplanatie a unor mici. platouri, a~ cum este eel dela Drngu~, unde doosUiplI"anivelului suprafetei generaJe a pLatou1ui 'ac­tual, se g~teresltul unui platou mal vechi, suspendat la 30-40 maltitudine reLartiva(fig. 2).

Cu ajutorrul martorilor de crioplanatie se pot recoIliStirtui in MuntiicaIirnan eel putin doua nivele de orioplanatie, unul La 6-10 m deasu­pra plJaJtouJ.JUtiactual ~i altulLa 20-40 m.

70

Taluz de grohoti~(grohoti$uri eurgaloare)

Cimp de bloeurifixa! eu vegeta\ie

Cimp de bJoeuri $i stind

Abrupt in roea in loe

~~~~...;:lS

TaJuz de grohoti$ slab lixat 0eu vegeta\ie (grosimea ~

grohoti$ului 8·10 m) ~

~oN

Z-

: c

Njjl~ :0. II>

I~ I~ --.J~n!..

~ ~ ;:;, I ' •• 3

Taluz de grohoti$(rock-creep)

Abrupti n roea in Joe

Taluz de grohoti$(rixat cu vegelatie)Cimp de grohoti$

•':38

3

o,

~o::r

E"

WNo

Conditiile c1imatice peri-Iglaciare ~i cronologia peri-1glaciarului. Referitor 1a(;onditiile c1imatice peri­:gllaci18lredin pileiJSltooen,dinprezentarea expusa pinaacum, rezulta dteva e1e­mente interesante. Astfel,admitind existenta pene­lor de gheatii in depresiu­nile Birsei, Ciue, Mara­mure~, inseamna ca tem­peraturile medii anualecoborau sub _4° ~i chiarmai mult, daea ne gindimla invel'siunile de tempe­ratura caracteristice aces­tora. Prezenta teraselorde crioplanatie presupune,J~ asemenea, tempe,aturifoarte scazute, in jur de_6° ~i amplitudini mediianuale de 40-50" (J. D0­mek, 1968) ~i 0 persils­tentii a zapezii de eel pu­tin 10 luni ~i jumatate peam.. P['Ie7Jentalin'Vo~utiHo!r,mai ailes la '00101' l1e~te ~ia undr rpulllgiperigilJadar,e,de tiilpulloolor exempLi­ficate de noi, presupune 0perioada deinghet prelun­git bianua1 sau multianu­a1. Pe de alta parte, pre­zmta depozitelor de triajtermic presupun:2 pr('Zl'n­ta unoI' sewane "calde",oore ICliLtelrlIlla!U IOU Ihmgi SIe­

zoane de inghet, iar soli­fluxiunile presupun unclimat rece dar mai umed.

P1ecind de 1a semnifica­tia elimaHcli a elemente10rmorfogenetice se poateajpreCi,a cii iJn. rpl.€\iIS'totcenJulldin Oarr-pa'tJli 0rien'1la1!i afoot un diImJalt die Il1IUIaLnta

arctica, mal precis un c1i-

71

1.lchim

LEGENDA

1 fJ Pene de ghealii

2. Pungi periglaeiare

3 u Involulii (erilllurbalii in general)

4 s Slrueluri soJifluidale

5 _ Oepozile de lriaj lermie

6 'rI Eologliplofite (re/iet de "babe"

stinei latonate etc.)

7 A.. Teme de erioplanalie

8..... Cimp de bloeuri, pante eu grohoti~ etc.

9 _ Torenli de grohoti~ , euloare de grohoti~10 , Pietre glisante

11 .0 Martori de geliflaelie

(turnuri. coloane, virtun Pl,ramidate etc.)

12 11\ Ni~e nivale ~i euloare de avalan~e

13000 Mierodepresiunl nivale

14 () Viii de solitluxiune, pi/nii de versantversant de solitluxiune I

15 16' Aluneciiri de grohoti~uri

16 '" Seoarta de alterare (eluvii) periglaeiare

17 AlIA Mu~uroaie inierbale

Elajul periglaciar al dezagregiirilor intense

180 (procese earaelerislice: gelitraelie,nivalia ~i eolizalia)

IITIllEtajul periglaeiar al solifluxiunilor (proeese19 earaelerisliee: solifluxiunile ~i ~iroirife )

Arii periglaciare, in etaju/ solifluxiunilor, eu

20 I I tenomene eongelistatiee (zonele depresionarecu largi terase ~i eimpii de acumulare)

JI,,I,

I

\

15I

oI

15 30km! !

FIG. 3. FENOMENE PERIGLACIARE PLEISTOCENE IN CARPA'J'II ORIENTALI

Fenomene periglaciare din Carpatii Orientali

m>atIperigJaciar mOOJta:n,in raflarazonei IPerma:fil'OOtu1uiOOIlJtin'llu,care secamct€lriza .prin veri. SOUiI'te(3-4 :1uni peste 0°), Iprectpi1JatiJimedii de300-400 mm/an, intensitate .puternica a vintului (1. rahim, 1971 c). Sed~ proibaibil aoua e1Jaje climatiiC€: unw. siiUuJartla ~pe~ 1000-1200m,in sudul OaiI'Ipatlli-ocOrlerutaili~i 750-850 m, in nOiI"d camalOterr'lizatprmtr-<> elima ma:i aspra, :sroet0as8., fa'Vo~bi1a ~jfl1"actiei, niva\iici ~ic1'ioplanatiei. OelaJaJ.rtetaj, inferior, era mai umed, fiind faVl()lI'aibilsoli­fluxtiunJiJor~i ~iroirii. In acesta IllI\lHpseau lCllIlumitell'eicJrudelSlOOtl\-e,oooaoe expl.icii prezenta involuiiiJ.or de tip amori, preourn :;;i pre~en1Ja unor"pene de ghea1<l"mai ales tn ~le deipreSiOIlJ8Te.Etajul inferior, ooves­punde, in mare, IOU ertJajUillpeI'i,g1acialI'u:luiaetritie din 1'aionalI'l€laIfoourtadeGr. Posea ~i colab. (1969).

In oeea iC€ 'Prive~ orono1ogta fenoffi€[le1or perlg1aJoi~e ne biazamde asemenea, ,pe semnifioatia unoc fonne ~i depozite p&iglaciare. As'tfe1,Gr. Posea (1962) mentloneaza in Tara Lapu~ui doua nive1e de gmho­ti~, corespunzatoare probabil 1a doua e1Jape perig1aciare, Wi ~i W2; inMashnu1 Ha~ma~, 1. Bojoi (1969) semnalea~a aceea~i situatie. Pe de altaparte, 1. T6vissi (1965) pe baza interpretarii unui profil din teI1"asaOlitu1ui, vorbe:;;1letot de doua perioade favorabile fenomenelor perig1a­clare in Wiirm. In CaiLiman, port fi reconstitutte doua nivele de crio­pLanatie, deci doua etape periglaciare. a situatie inteTesanta aparein Muntli Stirui~arei (1. Ichim, 1971b, 1971e), uncle s-au depistat interasa de 15-20 m SIaIUin oonurile care se indintau eu aceasrtaterosa(in oadrul ,aoelui~i profil) doua nivele de soHfluxiune. Pe ooza aceastaam presupus existenta a doua etape pe<riglaciare, corespunzarom-e sta­diwelor Wi ~i W2• lnJterstadialul a fast maroat prin "ingroparea" unoralbii in terasele de 6-12 m (1. Ichim, 1971b).

Se [)i"iisiJreaza.~ l1.1!t'1me ailJemoid€ilall'ii'peTigllaciiClinedin Rtss.Prezenta depozite1or de soUiluxiune in terase fluviatile ~i coit1uri de

dejectie, p1eciit1d de 1a semnifioatia lor morfoclimatica, a1' putea fifoJ.osdrtiiin cronologta 1lereselor pleistocene, daca avem in ved€lI'e ca ele­mente1e faunistice de dai1Jaresint 0 raritate in cazul depozitelor deprundi1?uri.

BIBLIOGRAFIE

BADEA, L., GH. POPA, Contributii la studiul teraselor Bistritei $i depozitelorde terasa din sectorul Galu-Bicaz, in "Probl. de geogr.", vol. VIII, 1961, Bucu­rel1ti.

BARBU, N., Morfologia Obcinelor Bucovinei, (Rezumatul tezei de doctorat),Cluj, 1972.

BOJOI, I., Rolul proceselor periglaciare in modelarea reZiefului Muntilor Ha$ma$,in "Lucr. Stat. «Stejarul ••", 2, 1969.

BOJOI, I., V. SURDEANU, Consideratii asupra reZiefului din bazinul hidro­grafic al Tarcaului, in "Lucr. Stat . ...stejarul••", 3, 1970.

IDEM, Relieful nival din Muntii Tarcaului (manuscris), 1971.

73

BULLA, B., A Mciramorosi Kcirpcitok periglaeialleis jelen.segekkel, in "FoldtanikOzlony", 71, 1941.

COTEr, "PI., La repartUion des cryostructures pleistocimes SUr la teritoire. dela Roumanie, in "BiuI. Perigl.", 15, 1966.

COTEr, P., C. MARTINIUC, Contributii la studiul periglaciarului din Romania,in "Anal. Univ. «C. 1. Parhon»", seria ~t. nat., nr. 15, 1957, Bucur~ti.

DEMEK, J" Cryoplanation terraces in Yacutia, in "Biul. Perigl.", 17, 1968.IDEM, Cryogene Processes and the Development of Cryoplanation Terraces, in

"Biul. Perigl.", 18, 1969.DONISA, 1., Geomorfologia vaii Bistritei, Editura AcadenUei R.S.R., Bucu~ti,

1968.

DYLIK, J., Presentation des cartes mondiales du periglaciaire, in "Biul. Perigl.",11, 1962.

IDEM, Elements essentieles de la notion de "periglaciaire", in "BiuI. Beri,gl." ,14, 1964.

DYLIKOWA, ANA, Stat des recherches periglaciaires en Pologne, in "BiUll.Per~gl.", 14, 1964.

HAMELIN, ED., F. COOK, Le periglaciaire par l'image, L'Univ. Laval, Quebec,1967.

IANCU, M., Formatiuni periglaciare pleistocene in Depresiunea Bra*ovului, in"Natura", seriageogr.~geol., 2, 1ge4.

ICHIM, 1., Un projil periglaciaire dans la vallee du SliUi.truc, in "Lucr. Stat.«Stejarul»", 3, 1970.

IDEM, Le role des solifluxions dans Ie modelage du relief dans Ie monts auflysch (Carpathes Orientales), in "Rev. mum. gool., geophys., geogr.", serle degeogr., 15, no:'. 2, a, 1971.

IDEM, Le role des processus de mauvement de masse dans Ie modelage .desmonts du flysch. (Carpates Orientales), Symposium "Evo1ution superficietlle gene­ra'le", Debrooen, aout, b, 1971.

IDEM, Fenomene periglaciare in muntii fli*ului dintre valea Moldovei *i valeaBistritei, in "Lucr. Stat. «Stejacw»", 4, 1971 c.

IDEM, Problema teraselor de crioplanatie din masivul Cliliman (manuscris), 1972.IELENICZ, M., Contributii la studiul elementelor periglaciare din bazinul supe­

rior al Buzaului, in "Anal. Univ. Bucure~ti", seria ~t. nat. geol.-geogr., nr. 2.1971.

ILIE, 1., Aplicarea unor metode moderne de cercetare in studiul geomorfological vaii Bistritei intre Poiana Largu # Hangu, cu privire specialil asupra teraseiBofu, in "Anal. rom.-sov.", seria geol-geogr., nr. 1, 1962, Bucur~ti.

JAHN, A., Some Problems Concerning Slope Development in the Sudetes, in"Biul. Perigl.", 18, 1969.

KHISTO, A., Csiki Medencek geomorfol6giai problemcii (problemele geomorfo­,logice <lile Depresiunil Ciue), Com. Muzeului din Ciue, 1, 1957.

MACAROVICI, N., Unele observatii in legatura eu problema glaciatiei cuaternaredin Carpatii Orientali, in "Natura", seria geogr.-geol., nr. 4, 1963, Bucure~ti.

MARTINIUC, C., P. COTEr, CUeva observatii geomorfologice asupra muntilorCiuc~-Zagan *i imprejurimi, in "Probl. de geogr.", vol. IV, 1956, Buc~i.

74

Fenomene periglac:iare din Carpatii Orientali

MARTINIUC, C., I. SIRCU, Observatii geograjice fizice asupra teritoriului comu­nei CeahUiu de pe valea Bistritei (manus ens), 1957.

MICALEVICH-VELCEA VALERIA, Cite va elemente periglaciare in morfologiamasivului Bucegi, in "Natura", seria geogr.-geol., 1958, Bucurei?ti.

IDEM, Muntii Bucegi, Editura Academiei, Bucurei?ti, 1961.MIHAILESCU, V., Observatiuni morfologice in nordul Raraului, in "Com. Acad.",

9, Bucurei?ti, 1959.MIHAILESCU, V., T. MORARIU, Consideratii generale asupra periglaciarului $i

stadiul cercetiirilor in Romania, in "Stud. i?i ceTCet.", seria geol.-geogr., Acad.,filiiala Cluj, 8, nr. 1-2, 1957.

MORARIU, T., Le stade actuel des recherches sur les phenomenes periglaciairesde Roumanie, in "Rev. geoI. geograph.", serie de geographie, 3, 1959.

MORARIU, T., AL. SAVU, Quelques problemes du periglaciaire en Roumanie, in"Biul. Perigl,", 15, 1966.

NAUM, TR., Tara Dornelor. Complexul de modelare criogenetic, in "Anal. Univ.Bucure0i", seria ~t. nat. geo1., geogr., nr. 2, 1967.

NICOLAESCU-PLOP$OR, C. S., Les phenomenes periglaciaires et la geochrono­logie du Paleolitique superieur des terrasses en Roumanie, in "Dacia", 2, 1958.

IDEM, Asupra raspindirii geograjice a renului in R.P.R. Consideratii paleobio­geografice, in "Natura", seria geogr.-geol., nr. 2, 1960, Bucure~ti.

POPA, GH., CUeva observatii asupra unor structuri criogenetice din DepresiuneaPraid-Sovata, in "Probl. de geogr.", vol. VIII, 1961, Bucure!7ti.

POSEA, GR., Tara Lapu$ului, Ediitura $tiintifdca, Bucure~ti, 1962.,~OSEA, GR., M. IELENICZ, N. POPESCU, La carte des unites periglac'iaires de

la Roumanie, Stud. geomorph. Carpatho-Baloanica, III, 1969.RAYNAL, R., Les eboulis ordonnee au Maroc, in "Biul. P,erigl.", 8, 1960.SEKYURA, J., La carte periglaciaire du massif Bohemen, in "Biul. Perigl.", 10,

1961.

SIRCU, I., Le probleme de la glaciation quaternaire dans les 1/WIfI,tagnes duMaramure$, in "Anal. Unlv. «AI. I. Cuza»", sect. II, geol.-geogr., t. IX, 1963, Ia~i.

IDEM, CUeva precizari in legatura cu glaciatia cuaternara din Carpatii Orientaliromdne$ti, in "Natura", sena geogr.-geol., nr. 3, 1964, Buc~ti.

IDEM, Muntii Rodnei (Rezumatul tezei de doctomt), 1969.SIRCD, I., N. BARBU, D. PAULENCD, Masivul Rarau. Unele observatii geomor­

fologice, in "Anal. Univ. «AI. I. Cuza,,", sect. II, geol.-geogr., t. XVII, 1971, Ia~i.ST'ARKEL, L., L'evolution des versants .des Carpates d flysch au quaternaire, in

"Biul. Pengl.", 18, 1969.

TOVISSI, 1., Formatiuni criogene in valea Oltului intre Balan-Porce$ti, in "StudiaDniry. «Babe~-Bolyai»", seria geo1.-geogr., fasc. 1, 1965, Cluj.