7. Prelevarea, descrierea si ambalarea probelor de carotaPrelevarea probelor de carota are ca scop obtinerea de noi informatii referitoare la rocile traversate in procesul de foraj, in special informatii despre rocile colectoare. Principalele informatii obtinuate din analiza probelor de carota sint:- tipul litologic a formatiunii traversate si constituienti mineralogici- virsta formatiunii- structura sedimentara- inclinarea stratelor- porozitatea rocii- permeabilitatea rocii- continutul in fluide si natura fluidelorIn functie de modul de prelevare a probelor de carota avem:- carota conventionala: proba de carota se extrage in timpul procesului de foraj- probe laterale de carota (sidewall cores): probele de carota se extrag din peretii gaurii de sonda dupa terminarea forajului si efectuarea carotajului geofizic1. Carote conventionaleDatorita costului ridicat al operatiei de carotaj carotele se extrag din topul zonelor poros-permeabile, posibil cu hidrocarburi in scopul determinarii proprietatilor fizice (porozitate si permeabilitate) si continutului in fluide a rocilor colectoare, si mai rar se extrag carote pentru diferentierea lito-startigrafica a formatiunilor.Beneficiarul in functie de informatiile pe care le detine inainte de inceperea forajlui (informatii din investigarea seismica sau din sondele vecine) va stabili numarul de carote si intervalele orientative de carotaj pentru sonda respectiva, care vor fi trecute in Programul Geologo-Tehnic. In timpul saparii sondei punctul de carota (adincimea de extragere a carotei) este stabilit de catre geologul aflat la sonda din partea beneficiarului (Wellsite Geologyst) pe baza informatiilor oferite de geologii ce deservesc cabina MLU precum si o eventuala corelare cu sondele vecine. In lipsa geologului din partea beneficiarului punctul de carota va fi stabilit de catre datalogger.

Stabilirea punctului de carota - intrarea intr-un potential rezervor se remarca printr-o scadere brusca a ROP- drilling-break, parametrii de foraj fiind constanti- foram 2m maxim 3m in formatiunea poros-permeabila si oprim forajul, pastrind circulatia pornita in vederea aducerii probei de detritus si a posibilelor gaze din fluid la zi - prelevam probe de sita din fiecare metru- urmarim indicatiile de la cromatograf- corelam daca este posibil cu o sonda vecina- daca proba de sita este preponderent constituita din roci cu caracteristici de rezervor si avem indicatii la cromatograf (gaz de formatie) se ia decizia de extragere a caroteiProcesul de carotaj- inainte de a incepe procesul de carotaj, se circula bine cu carotiera deasupra talpii in vederea curatirii si omogenizarii fluidului de foraj- se verifica adincimea in momentul lasarii carotierii pe tapa pentru a nu avea daramatura- in vederea reducerii pierderii probei de carota se caroteaza cu apasare redusa- se vor preleva probe de sita din fiecare metru pe tot parcursul operatiei de carotaj- se vor monitoriza atent parametrii de foraj pentru prevenirea eventualelor dificultati- cind se atinge adincimea finala de carotaj se rupe carota si se extrage carotiera la ziOBSERVATIE- deoarece capul de carotiera taie rocile traversate, cantitatea de proba care va veni la sita va fi mica iar rata de penetratie este de regula mai mare decit in foraj- de regula cind tubul carotier este plin cu proba rata de penetratie va descreste rapid Recuperarea si marcarea carotei La recuperarea carotei din tubul carotier trebuie sa asiste in podul sondei geologul din partea beneficiarului impreuna cu echipa mudlogging.- se vor pregati in podul sondei cutiile de carota (1m lungime) care vor avea inscriptionate pe ele adincimea si numarul cutiei- proba de carota recuperata din tubul carotier va fi asezata in ordine (baza-top) in cutiile de carota si va fi transporta in cabina MLU (figura 18).

Figura 18: Recuperarea probei si asezarea ei in cutii- daca sint portiuni de carota foarte sfarmate acestea se vor introduce intr-o punga de plastic, iar punga se va aseza in cutie la adincimea corespunzatoare- se masoara lungimea carotei recuperate, calculindu-se recuperajul carotei dupa formula:%carota recuperata=(lungimea segmentelor recuperate/lungimea intervalului carotat)x100OBS: daca carota recuperata nu este egala cu intervalul carotat, se considera portiunea lipsa la baza (talpa) carotei.- se curata carota de fluidul de foraj cu o laveta uscata (a nu se spala cu apa)- se inscriptioneaza pe carota adincimea din metru in metru cu un permanent marker incepind de la top la baza- se indica orientarea bucatilor de carota prin sageti orientate baza-top si prin trasarea a doua linii paralele, rosie la stinga si neagra la dreapta, trasate de la top la baza (figura 19)Figura 19: Marcarea caroteiExaminarea probei de carotaO minima analiza a carotei la cabina MLU include:1. Examinarea macroscopica a carotei- determinarea tipurilor litologice majore si a grosimii lor- determinarea inclinarii stratelor-se realizeaza cu raportorul- descrierea eventualelor structuri sedimentare - descrierea eventualelor fracturi- descrierea eventualelor pete de petrol - estimarea hidrocarburilor gazoase prin introducerea unui fragment mic de carota in apa si observarea bulelor de gaz- estimarea vizuala a permeabilitatii:excelenta: carota este slab consolidata, sfarmindu-se in timpul recuperarii din tubul carotierfoarte buna: fluidul din carota va iesi sub forma de bule dind o impresie de efervescentabuna: dupa curatarea fluidului de pe suprafata carotei, suprafata nu se va usca, fluidul indepartat fiind inlocuit de fluid din interiorul caroteimoderata: carota se va usca dupa curatarea fluidului, dar dupa o perioada de timp va fi uda din nouregionala: fluidul de foraj de pe suprafata carotei se va usca in aer fara stergere- se va intocmi crochiul (vezi anexa 1)2. Examinarea microscopica a caroteiPentru examinarea microscopica a carotei se vor preleva fragmente din fiecare tip litologic, descriindu-se urmatoarele caracteristici:- tipul rocii - culoare- duritate - textura vezi capitolul 2 Descrierea litologica - ciment/matrice a probelor de sita)- minerale accesorii/fosile- porozitate 3. Evaluarea indicatiilor de hidrocarburi- vezi capitolul 3 Evaluarea indicatiilor de hidrocarburi4. Analiza la calcimetru: se vor analiza la calcimetru doar probele de argila sau carbonat.Descrierea carotei si intocmirea Core-Log-uluiDescrierea probei de carota se va face pentru fiecare tip litologic (vezi anexa 2). Daca este posibil se va intocmi pe linga crochiu si un Core-log (vezi anexa 3). De asemenea in Litholog se va trece simbolul pentru carota in dreptul adincimii respective.Impachetarea si etichetarea probelor de carotaDupa analiza insituu a probei de carota aceasta va fi impachetata in folie de aluminiu, folie de plastic, sau va fi parafinata. Cutiile de carota vor fi etichetate pe exterior astfel:- numarul cutiei- adresaIn interior cutiile vor avea inscriptionat pe capete adincimea de prelevare a probei. De asemenea se va introduce in cutie o eticheta infoliata in plastic care sa contina urmatoarele date:adincimea de prelevare a probei la capetele cutiei- numele companiei - numele sondei - numarul carotei- numarul cutiei de carota- adincimea probei- locatia sondeiIn prima cutie se va introduce descrierea carotei efectuata la sonda, crochiul si Core-Log.Proba de carota astfel impachetata va fi trimisa la adresa data de beneficiar si ulterior distribuita catre laboaratoarele de probe fizice si micropaleontologice.Daca beneficiarul doreste selectarea probelor pentru laborator de catre echipa mudlogging, atunci se vor parcurge urmatorii pasi:- selectam cite o proba (consistenta) din fiecare tip litologic- proba se va impacheta in folie si se va eticheta astfel:- in Descrierea carotei mecanice se va trece intervalul de unde a fost prelevata proba, numarul probei si destinatia (vezi anexa 2).- restul carotei se va impacheta si eticheta ca mai sus mentionindu-se pe eticheta DepozitOBS: probele de argila se trimit la laboratorul de micropaleontologe iar probele de gresie la cel de probe fizice.2. Probe laterale de carotaProbele laterale de carota sint dictate de geologul din partea beneficiarului dupa finalizarea forajului si efectuarea carotajului geofizic. In functie de informatiile oferite de geofizica cu cablu corelata cu probele de sita se vor stabili punctele de extragere a probelor. De regula probele se vor preleva din roci slab consolidate.Procesul de carotaj- se lanseaza prin intermediul cablului ansamblu electroda GR-pusca- se fixeaza pusca la adincimea dorita prin corelarea GR inregistrat cu GR efectuat la repriza finala de carotaj geofizic- prin detonarea incarcaturii si o forma cilindrica goala va penetra formatiunea prinzind in interior un cilindru mic de roca- dupa detonarea tuturor incarcaturilor ansamblu electroda GR-pusca se va extrage la suprafata, recuperindu-se probele (figura 20) Figura 20: Procesul de prelevare a probelor lateraleAvantajele probelor laterale - cost redus- pe proba prelevata se pot face analize pentru determinare litologica, indicatii de hidrocarburi, porozitateDezavantajele probelor laterale- prin detonare se poate fractura formatiunea- volumul mic de roca recuperat nu este reprezentativ pentru rezervor- nu se poate determina saturatia rocii, volumul de roca recuperat fiind invadat cu filtratExaminarea probelor In functie cerintele beneficiarului probele prelevate vor fi impachetate si trimise la laborator nefiind analizate la sonda (frecvent) sau vor fi analizate la sonda (la microscopic, fluoroscop, calcimetru) intocmindu-se un raport (vezi anexa 4). De asemenea in Litholog se va indica prin simbolul aferent adincimile de prelevare a probelor. Dupa analiza probele vor fi etichetate si impachetate.