CAROL I AL ROMÂNIEIphoto.goodreads.com/documents/1325430960books/13352475.pdfautobiografice. Între...

CAROL I AL ROMÂNIEI

JURNAL

VOLUMUL I • 1881-1887

Stabilirea textului, traducere din limba germanã,studiu introductiv ºi note de Vasile Docea

POLIROM2007

Studiu introductiv

I. Jurnalul din mâna regelui

Însemnãri zilnice ºi memorii :îndeletniciri obiºnuite ale casei regale

Pentru casa regalã a României, însemnãrile zilnice ºi scrierilememorialistice par sã fi fost lucruri obiºnuite. Câþiva dintre membriiei s-au bucurat chiar de o realã popularitate ca autori de însemnãriautobiografice. Între cele mai citite – un fel de bestseller – se numãrã„memoriile” întemeietorului dinastiei, regele Carol I (1839-1914,principe al României din 1866, rege din 1881), ºi amintirile regineiMaria (1875-1938, reginã din 1914), intitulate Povestea vieþii mele ºipublicate mai întâi în limba englezã (1934-1936), apoi în diferitetraduceri, inclusiv în limba românã1. Despre fiul acesteia, regeleCarol al II-lea (1893-1953, rege între 1930 ºi 1940), ºtim cã a nãzuitsã scrie o autobiografie de proporþii, motiv pentru care ºi-ar fi luatcu el, când a fost alungat din þarã în 1940, un mare numãr dedocumente personale2. Nu a reuºit sã ducã la îndeplinire acest proiect,în schimb a lãsat o lucrare cu pronunþat caracter memorialistic, Înzodia Satanei, tipãritã acum câþiva ani3. Fratele sãu, prinþul Nicolae,

1. Mary, Queen of Romania, The Story of My Life, vol. I-III, Cassell, Londra/Toronto/Melbourne/Sydney, 1934-1936 ; Maria, Regina României,Povestea vieþii mele, vol. I-III, traducere de Mãrgãrita Miller-Verghy,Editura „Adevãrul”, Bucureºti, f.a. (în douã ediþii) ; aceeaºi traducere afost publicatã într-o a treia ediþie, în 1990-1991, tot în trei volume, laEditura Moldova din Iaºi.

2. Prinþul Paul de România, „Scrisoare cãtre cititori”, în Regele Carol al II-lea,În zodia Satanei. Reflexiuni asupra politicii internaþionale, ediþie îngrijitãde J. Rotaru, T. Velter ºi H. ªerbãnescu, Editura Universitaria, Bucureºti,1994, p. 5.

3. Vezi nota precedentã.

STUDIU INTRODUCTIV6

a început sã-ºi scrie memoriile, dar s-a oprit dupã câteva zeci depagini, care au fost publicate, la rândul lor, abia în anii din urmã4.Regina Elisabeta (1843-1916) – Carmen Sylva, ca poetã –, cea maiînzestratã cu talent literar dintre membrii casei regale, a lãsat olucrare memorialisticã, Mein Pentenwinkel. Lebenserinnerungen5, darºi articole având acest caracter, risipite în presa vremii. Inegale dinpunct de vedere literar ºi lipsite, majoritatea, de pretenþii artistice,aceste scrieri au, în special pentru istorici, importanþa pe care odeþin, de obicei, sursele provenite din vârful piramidei politice : unafoarte mare.

De o importanþã cel puþin egalã sunt însemnãrile zilnice ale membri-lor casei regale. Astãzi ºtim cã regele Carol I ºi soþia sa Elisabetaau þinut jurnale, regele Ferdinand ºi regina Maria de asemenea, iarexemplul lor a fost urmat de Carol al II-lea. Majoritatea acestorînsemnãri au rãmas inedite. Au fost publicate pânã astãzi doar câtevafragmente din jurnalul lui Carol I6, din cel al lui Carol al II-lea7 ºidin însemnãrile zilnice ale reginei Maria8.

De când ºtim cã existã un jurnal al regelui Carol Iºi când a început sã-l scrie ?

Întemeietorul tradiþiei jurnalelor în casa regalã a României a fostCarol I, membru al liniei ºvabe a neamului Hohenzollern, ales principeconstituþional al României în 1866 ºi devenit rege în 1881. Începu-turile însemnãrilor sale zilnice nu sunt legate însã de nici unuldintre aceste momente. Carol a adus cu sine, la venirea în nouapatrie, obiºnuinþa notaþiilor jurnaliere. Model pare sã-i fi fost tatãlsãu, principele Karl Anton de Hohenzollern, ale cãrui însemnãri s-au

4. Prinþul Nicolae de Hohenzollern, În umbra coroanei României, Docu-mente, amintiri ºi comentarii editate de Gheorghe Buzatu, Stela Chepteaºi Sorin Pârvu, Editura Moldova, Iaºi, 1991. Memoriile prinþului suntcuprinse în paginile 27-86 ale volumului.

5. Prima ediþie a fost publicatã la Frankfurt am Main, în 1908, apoi auapãrut alte ºapte ediþii.

6. Mai jos descriu amãnunþit ce fragmente au fost publicate ºi în ce condiþii.7. Regele Carol al II-lea al României, Însemnãri zilnice. 1937-1951, vol. I,

11 martie 1937 – 4 septembrie 1938, ediþie îngrijitã de Viorica Moisuc ºiNicolae Rauº, Scripta, Bucureºti, 1995 ; Carol al II-lea, Între datorie ºipasiune. Însemnãri zilnice, vol. II, 1939-1940, ediþie îngrijitã de Marcel--Dumitru Ciucã ºi Narcis Dorin Ion, ªansa SRL, Bucureºti, 1996.

8. Maria, Regina României, Însemnãri zilnice (decembrie 1918 – decembrie1919), vol. I, traducere de V. Costache ºi S. Racoviceanu, ediþie îngrijitãde V. Arimia, Editura Albatros, Bucureºti, 1996.

STUDIU INTRODUCTIV 7

pierdut în mare mãsurã într-un incendiu care a cuprins castelulfamiliei din Sigmaringen în aprilie 18939. Îndemnuri pentru þinereaunui jurnal îi va fi dat, aºa cum voi arãta ceva mai jos, educatorulsãu din vremea copilãriei ºi adolescenþei, Georg Schaefer.

Poate pãrea o curiozitate cã jurnalul lui Carol I a fost ignorat deistorici, mai cu seamã de cei care au studiat un aspect sau altul aldomniei monarhului. Faptul e cu atât mai greu de explicat dacãavem în vedere cã, deja cu multã vreme în urmã, ideea existenþeiacestei scrieri devenise o certitudine. Încã din 1914, la câteva ziledupã moartea regelui, într-o reuniune comemorativã a AcademieiRomâne, Nicolae Iorga presupunea cã monarhul defunct ar fi lãsatîn urma sa un jurnal, pe care istoricul nu-l vãzuse însã niciodatã.Referindu-se la partea timpurie a jurnalului, la însemnãrile dinainteavenirii lui Carol în România, Iorga credea cã vor fi

fericiþi aceia cari le vor avea întregi ºi vor putea înfãþiºa tinerilorcum poate sã fie întâia tinereþe a unui om adevãrat, vrednic devoinþa superioarã care i-a dat viaþã !10

Istoricul nu spunea o noutate. Exprima, mai degrabã, sub o formãelogioasã la adresa regelui, o concluzie la care vor fi ajuns toþi ceicare citiserã cele patru volume ale Însemnãrilor martorului ocular,„memoriile” lui Carol I redactate în mare mãsurã de Mite Kremnitzºi publicate în mai multe variante, începând cu anul 1892. Cititoriiîºi vor fi dat seama, fãrã îndoialã, cã era imposibil ca o lucrare atâtde amãnunþitã ºi, mai ales, precisã cum erau Însemnãrile martoruluiocular sã nu se întemeieze pe un jurnal.

Existenþa jurnalului fusese fãcutã publicã încã mai devreme. În1902, maiorul Justus Scheibert, cartograf ºi istoric militar german,publicase un scurt fragment din jurnalul lui Carol I într-un volumce conþinea propriile-i memorii, obþinând pentru aceasta, fireºte,acordul regelui11. Justus Scheibert fãcea referinþã în mod explicit lajurnalul regelui, prin urmare îi atesta existenþa. Ceva mai târziu, în1915, scriitorul Paul Lindenberg avea sã dovedeascã ºi el cã jurnalulexistã. Despre aceastã împrejurare va fi vorba însã ceva mai departe.

Dupã moartea regelui, jurnalul s-a pãstrat în arhiva familiei regale.Nu ºtiu din ce motive nu a fost publicat de urmaºii sãi regali. E posibil

9. K.Th. Zingeler, Karl Anton Fürst von Hohenzollern. Ein Lebensbild nachseinen hinterlassenen Papieren, Stuttgart/Leipzig, p. 72.

10. Nicolae Iorga, „Opera de istoric a regelui Carol I”, în Analele AcademieiRomâne. Memoriile Secþiunii Istorice, Seria a II-a, t. XXXVII, Bucureºti,1914, p. 185.

11. Justus Scheibert, Mit Schwert und Feder. Erinnerungen aus meinemLeben, Berlin, 1902, p. 213.

STUDIU INTRODUCTIV8

ca aceºtia sã fi socotit prea intime acele însemnãri ºi, ca atare,nepotrivite pentru a fi încredinþate tiparului. Este la fel de posibilºi ca intenþia publicãrii sã fi existat – supoziþie sprijinitã, întrealtele, de existenþa unei cópii a fragmentelor de jurnal corespun-zãtoare anului 1913, realizatã de însuºi regele Ferdinand12 –, dar sãnu se fi gãsit persoana care sã descifreze, sã transcrie ºi sã pre-gãteascã pentru tipar cele câteva mii de pagini ale însemnãrilor.

Dupã abdicarea forþatã a regelui Mihai ºi înlãturarea monarhieiîn decembrie 1947, jurnalul ºi întreaga arhivã personalã a membrilorcasei regale au fost confiscate de autoritãþile comuniste. Abia începândcu anul 1990, accesul la însemnãrile zilnice ale membrilor casei regale,pãstrate la Arhivele Statului din Bucureºti, a devenit relativ liber.

Primele însemnãri jurnaliere ale lui Carol I sunt din august-septem-brie 185613, când tânãrul prinþ a fãcut o cãlãtorie prin Elveþia ºinordul Italiei. Excursia îi fusese „oferitã” de tatãl sãu, ca recompensãpentru promovarea examenului de locotenent, susþinut la ªcoala deofiþeri de la Münster. Avea pe atunci doar 17 ani ºi a fost însoþit deprofesorul sãu Georg Schaefer, cel care îi coordonase studiile ºi îlîndrumase în perioada petrecutã la Dresda, între anii 1850 ºi 1856.Amãnuntul nu este lipsit de semnificaþie pentru tema noastrã, deoarece,aºa cum am notat mai sus, Georg Schaefer pare sã fie cel care l-aîndemnat pe prinþ sã-ºi noteze într-un carnet faptele cotidiene14.

Pânã prin 1860, notiþele au un caracter ocazional. La fel ca aceleadin 1856, sunt prilejuite mai ales de cãlãtorii, precum cea din 1858în Tirol. Abia din 1861 însemnãrile devin sistematice ; atât de sis-tematice, încât e greu sã gãseºti vreo zi din viaþa prinþului, apoi adomnului ºi a regelui, care sã nu fie reflectatã în jurnal.

Cine ºi cum a folosit jurnalul regelui Carol I ?

Felul în care a fost scris jurnalul ne lasã sã tragem concluzia cãrostul lui nu era acela de a memora trãiri, stãri sufleteºti sau idei,ci de a fixa fapte. Este o mare deosebire între jurnal ºi scrisorileregelui, mai ales cele adresate apropiaþilor, în care predominã opiniile.

12. Arhivele Naþionale ale României, Fond Casa Regalã. Carol I. Personale,dos. III/13.

13. Loc. cit., fondul citat, dos. III/17.14. Studiile prinþului Carol la Dresda, între 1850 ºi 1856, sunt descrise de

Georg Schaefer, fostul sãu guvernor, devenit între timp profesor laªcoala tehnicã superioarã din Darmstadt, într-un memoriu din 1893,rãmas inedit. Schaefer aminteºte acolo ºi primul jurnal al lui Carol, celdin vremea cãlãtoriei prin Elveþia ºi nordul Italiei. Loc. cit., Fond CasaRegalã, dos. 26/1893.


Interesant este faptul cã jurnalul conþine uneori, la sfârºit de an,liste de scrisori primite ºi expediate în acel interval. De aici s-arputea degaja încã o concluzie : regele fãcea însemnãri cu intenþia dea le folosi mai târziu ca structurã cronologicã ºi fapticã pentrueventuale memorii, la a cãror substanþã ar fi contribuit scrisorile ºi,poate, alte documente private ºi oficiale. De altfel, aºa s-au petrecutlucrurile în cazul Însemnãrilor martorului ocular, acele pseudo-memorii(deja amintite aici) care cuprind însã doar perioada dintre anii 1866ºi 1881. Cã regele avea intenþia sã continue acea lucrare, fie prinintermediul altcuiva, cum procedase deja atunci când încredinþasescriitoarei Mite Kremnitz redactarea Însemnãrilor martorului ocular,fie cu propria-i mânã, este o supoziþie în sprijinul cãreia vine tocmaiprezenþa listelor de scrisori în cuprinsul jurnalului dupã anul 1881.

Dintre însemnãrile zilnice din perioada dinaintea venirii lui Carol înRomânia au fost folosite, pânã în prezent, doar cele relative la campaniadin Schleswig-Holstein din 1864, la care autorul, pe atunci locotenentde cavalerie într-un regiment de gardã prusac, a participat în calitatede ofiþer de ordonanþã al prinþului moºtenitor Friedrich Wilhelm alPrusiei (viitorul împãrat Friedrich al III-lea al Germaniei). Ele suntconþinute într-un caiet de format mic, legat în scoarþe de piele neagrã,cuprinzând 38 de file scrise mãrunt, cu creionul, pe ambele feþe15.Încep cu data de 6 februarie, când prinþul a plecat pe front, ºi seîncheie la 17 mai, odatã cu reîntoarcerea sa la Berlin, dupã semnareaarmistiþiului dintre Prusia, Austria ºi Danemarca. În acelaºi fond dearhivã se pãstreazã ºi un alt caiet16, tot de format mic, legat înscoarþe roºii din piele, al cãrui conþinut este o copie manuscrisã aprimului. Copia a fost realizatã, se pare, de Mite Kremnitz, probabilîn vremea când lucra la redactarea Însemnãrilor martorului ocular,în scopul publicãrii separate a acelui fragment de jurnal. Scriitoareaa folosit fragmentul atunci când a redactat capitolul introductiv,cel despre tinereþea lui Carol I, din Însemnãrile martorului ocular17,ºi l-a mai folosit o datã, ca sursã, când a elaborat biografia regelui,a cãrei primã ediþie a apãrut în 190318, dar nu l-a mai publicatseparat.

Abia mai târziu, în 1915, însemnãrile din Schleswig-Holstein aufost tipãrite, parþial (aproximativ jumãtate din conþinutul textului

15. Loc. cit., Fond Casa Regalã. Carol I. Personale, dos. III/25.16. Loc. cit., fondul citat, dos. III/24.17. Aus dem Leben König Karls von Rumänien. Aufzeichnungen eines

Augenzeugens, vol. I, Stuttgart, 1894, pp. XXXVI-XXXVII.18. Mite Kremnitz, König Karl von Rumänien. Ein Lebensbild, Breslau/

Leipzig, 1903. Lucrarea a avut apoi mai multe ediþii în limbile germanãºi românã.

STUDIU INTRODUCTIV10

original), de Paul Lindenberg, biograful „oficial” al regelui19. În Introdu-cerea acelei fascicule, Lindenberg aratã cã manuscrisul îi fuseseînmânat de Carol I în primãvara anului 1914, regele dându-i totodatãpermisiunea de a-l publica, dacã socotea cã textul prezintã interes.Selecþia fragmentelor de însemnãri din Schleswig-Holstein a fostoperatã, în scopul publicãrii, de Paul Lindenberg. Pentru un marenumãr de zile, însemnãrile au fost suprimate total, iar pentru altele –doar parþial. Din „ediþia Lindenberg”, care se restrânge temporal lalunile februarie-mai 1864, lipsesc aprecierile critice ale prinþuluiCarol la adresa felului în care au fost conduse operaþiunile militaregermane, însemnãri despre pierderile umane pe câmpul de luptã,semnalarea unor insuccese parþiale ale trupelor prusace ºi aus-triece. Aceeaºi ediþie ocoleºte toate referinþele la prinþesa francezãAnna Murat, amintitã de prinþ în jurnalul manuscris cu iniþialele„A.M.”, de care acesta se îndrãgostise cu un an în urmã, plãnuindchiar sã o ia în cãsãtorie20. De asemenea, ediþia din 1915 nu conþinemulte dintre pãrerile ºi aprecierile tânãrului prinþ despre diferitepersoane întâlnite în timpul campaniei, nici seria de însemnãridespre boala fratelui sãu Friedrich, care a fost pe punctul de a-ºipierde viaþa din cauza febrei tifoide. În „ediþia Lindenberg” avemaºadar o variantã prescurtatã ºi „cosmetizatã” a jurnalului dinSchleswig-Holstein.

În sfârºit, meritã a fi menþionat aici un ultim episod al „carierei”editoriale a jurnalului regelui Carol I. Este vorba de publicarea, înrevista Erasmus a studenþilor Facultãþii de Istorie a Universitãþiidin Bucureºti, a unui fragment de jurnal, corespunzãtor ultimelorluni din viaþa monarhului (iunie-octombrie 1914). Textul nu este celoriginal, german, ci reproduce o traducere francezã realizatã, se pare,de Constantin Diamandy21.

Pentru istorici, jurnalul are, în ansamblu, o dublã însemnãtate.Mai întâi, el conþine o cronologie exactã a faptelor politice de mai

19. Tagebuch des Königs Karl von Rumänien als Ordonanzoffizier desKronprinzen Friedrich Wilhelm von Preußen im Feldzuge 1864, mitEinleitung von Paul Lindenberg, Verlag Adolf Bonz & Comp., Stuttgart,1915, 68 p. Pentru relaþiile lui Paul Lindenberg cu regele Carol I, veziVasile Docea, „Un confident al regelui Carol I : scriitorul Paul Lindenberg”,în G. Bãdãrãu, L. Boicu, L. Nastasã (coord.), Istoria ca lecturã a lumii,Fundaþia Academicã „A.D. Xenopol”, Iaºi, 1994, pp. 605-614.

20. Pentru acest episod, vezi Vasile Docea, „Proiectele matrimoniale aleprincipelui Carol I al României”, Arhiva genealogicã, Iaºi, IV (3-4),1997, pp. 271-295.

21. Fragmentul a fost publicat, sub îngrijirea lui Gheorghe Zbuchea, înErasmus, Bucureºti, nr. 6, 1996.


mare sau mai micã importanþã din România lui Carol I. Nu este ofrescã a societãþii româneºti, în schimb are calitatea de inventarriguros al evenimentelor, întocmit cu extremã conºtiinciozitate de celcare, timp de jumãtate de secol, a fost „arbitrul” politicii româneºti.Apoi, jurnalul este un izvor indispensabil pentru reconstituirea bio-grafiei regelui, mai cu seamã în ceea ce priveºte perioada care nu afost cuprinsã în Însemnãrile martorului ocular.

Sã evitãm confuziile : ce sunt „memoriile”regelui Carol I ?

Jurnalul regelui Carol I nu trebuie confundat nici o clipã cu „memoriile”acestuia. Istoricii ºtiu foarte bine cã e vorba de douã scrieri diferite.Publicul larg s-ar putea sã nu realizeze aceastã distincþie, aºa încât,pentru a evita orice confuzie, voi face în continuare o scurtã prezentarea memoriilor monarhului.

În comunicarea prezentatã de Nicolae Iorga în ºedinþa din 17 oc-tombrie 1914 a Academiei Române – pe care am amintit-o ceva maisus –, istoricul îl considera pe regele Carol I autor unic al Însemnãrilormartorului ocular ºi invoca drept argumente propriile-i amintiri : oride câte ori regele i-a vorbit despre carte, a numit-o „Memoriile mele”.Iorga arãta apoi cã rolul unui oarecare „profesor german, care a scrisºi prefaþa”, a constat „numai într-o revizie de stil, ºi aceea uºoarã,cãci însuºirile de scriitor ale regelui Carol erau foarte reale”22. Fãrãa avea la îndemânã vreo sursã, Nicolae Iorga s-a sprijinit în formulareaopiniei sale despre paternitatea textului „memoriilor” pe propria-iintuiþie, care, de aceastã datã, aºa cum vom vedea în continuare, i-ajucat o festã !

Nici una dintre ediþii nu ne oferã vreo informaþie sigurã despreidentitatea autorului „memoriilor”. Titlul ediþiilor româneºti – Memoriileregelui Carol I al României (De un martor ocular) – pare el însuºiechivoc, generator de confuzie. Cum poate cineva, un martor ocular,sã scrie memoriile altcuiva ? Logica ºi bunul-simþ ne spun cã poate,cel mult, în calitate de martor ocular, sã scrie amintiri despre o altãpersoanã. ªi dacã este aºa, atunci de ce scrierea a fost intitulatãMemorii ? O ieºire din aceastã dilemã ne este sugeratã de titlulediþiei originale, germane, a lucrãrii : Aus dem Leben König Karlsvon Rumänien. Aufzeichnungen eines Augenzeugen (Din viaþa regeluiCarol al României. Însemnãrile unui martor ocular). În acest caz numai existã nici un echivoc : titlul ne sugereazã cã altcineva, un

22. Nicolae Iorga, op. cit., p. 182.


„martor ocular”, nareazã viaþa regelui. Sugestie confirmatã apoi defelul în care a fost redactat textul, la persoana a treia.

Totuºi, aceste constatãri nu explicã diferenþa dintre titlul ediþieigermane ºi cel al variantelor româneºti, aºa cum nu ne oferã nici olãmurire despre identitatea autorului (autorilor) lucrãrii.

Opinia lui Nicolae Iorga, pe care am evocat-o mai sus, se aflã înrelativã contradicþie ºi cu explicaþiile pe care ni le oferã prefaþaediþiei franceze a „memoriilor”, publicatã în anii 1894-1901 :

Se ºtie astãzi cã redactarea a fost fãcutã de cãtre domnul consilierintim dr. Schaefer, profesor de istoria artei la Universitatea dinDarmstadt ºi fost educator al regelui. Dar este evident cã aceastãcarte nu a putut fi scrisã decât cu ajutorul scrisorilor particulare ºidocumentelor comunicate de cãtre suveranul însuºi23.

Aºadar, „profesorului german” amintit de Iorga i se atribuie aiciun rol mult mai mare : el ar fi redactat textul.

În sfârºit, alte surse vorbesc despre o a treia persoanã implicatã înscrierea „memoriilor” regelui Carol I, scriitoarea Mite Kremnitz. Desprecei doi colaboratori ai regelui ºi despre rolul lor va fi vorba în continuare.

Am arãtat mai sus în ce fel a fost asociat „memoriilor” lui Carol Inumele lui Georg Schaefer. Acesta a fost educatorul lui Carol întreanii 1850 ºi 1856. În vremea aceea, viitorul rege al României aveavârsta de 11-17 ani. În ce a constat contribuþia lui Georg Schaeferla elaborarea „memoriilor” ? Primul dintre cele patru volume aleediþiei germane din 1894-1900 debuteazã cu un întins capitol intro-ductiv (37 de pagini) intitulat „König Karls Jugendjahre” („Tinereþearegelui Carol”). Capitolul acesta nu mai apare în nici una dintreediþiile ºi variantele urmãtoare. Sunt prezentate aici familia regelui,copilãria, anii de ºcoalã ºi studiile universitare, cariera militarã ºicãlãtoriile de studii. În vederea elaborãrii acestui capitol, regele asolicitat ajutorul fostului sãu educator, cerându-i informaþii despreperioada în care cei doi s-au aflat împreunã. Ca urmare, GeorgSchaefer i-a expediat regelui douã memorii. Primul, datat 12 mai1893, cuprinde o serie de informaþii despre biografia educatorului ºio prezentare generalã a copilãriei ºi educaþiei prinþului24. Cel de-aldoilea, din 15 iunie acelaºi an, conþine relatarea amãnunþitã a studiilorlui Carol la Dresda, în anii 1850-185625. Exactitatea informaþiilor

23. Notes sur la vie du Roi Charles de Roumanie. Par un témoin oculaire,vol. I, Imprimerie de L’Indépendance Roumaine, Bucureºti, 1894, p. I.

24. Arhivele Naþionale ale României, Fond Casa Regalã. Carol I. Personale,dos. V – N/350, 31 file.

25. Arhivele Naþionale ale României, Fond Casa Regalã, dos. 26/1893,12 file.


reproduse de Georg Schaefer, precizia redãrii datelor, întâmplãrilorºi amãnuntelor dovedesc faptul cã, la rândul sãu, fostul educator s-ainspirat din propriul sãu jurnal. Informaþiile conþinute în cele douãmemorii se regãsesc în evocatul capitol introductiv, fãrã a acoperiînsã decât o primã parte a acestuia, corespunzãtoare perioadei cuprinseîntre naºterea lui Carol I (1839) ºi anul 1856. Forma finalã în careau fost publicate în capitolul introductiv aceste informaþii nu esteînsã cea pe care le-a dat-o Georg Schaefer. Ea poartã amprenta celeicare a redactat întreaga lucrare, scriitoarea Mite Kremnitz.

Mai multe surse vorbesc despre implicarea, în grade diferite, ascriitoarei germane în elaborarea „memoriilor” regelui Carol I. Mãr-turiile sunt contradictorii ºi în acest caz. Unele ziare ºi reviste aletimpului26 o prezintã pe soþia medicului regelui drept autoare unicã.La fel procedeazã ºi Alexandru Tzigara-Samurcaº27, un apropiat alscriitoarei ºi al casei regale. Acestor opinii pare sã li se alãture, deºi nuo face explicit, Renate Grebing, biografa lui Mite Kremnitz28. O vari-antã oarecum diferitã ne este relatatã, în amintirile ei, de cãtreregina Maria, soþia regelui Ferdinand. La venirea ei în þarã, poves-teºte regina, exista deja o rupturã între Mite Kremnitz ºi reginaElisabeta, a cãrei secretarã particularã fusese scriitoarea :

Ruptura se fãcuse, mi se pare, când unchiul (regele Carol I) pro-pusese doamnei Kremnitz sã-i ajute la scrierea Memoriilor lui, în locde a cere aceasta lui Aunty (reginei Elisabeta), ea însãºi poetã ºiscriitoare. Din punctul de vedere al unchiului, eu înþelegeam cã nuputea cere concursul reginei, prea romanticã ºi prea înflãcãratãpentru o lucrare atât de precisã ºi cumpãtatã29.

Conform acestei mãrturii, a existat o colaborare directã întreregele Carol I ºi scriitoarea Mite Kremnitz, în scopul elaborãrii„memoriilor” monarhului. Din corespondenþa celor doi reiese faptulcã, încã de prin 1887-1888, Carol I a avut intenþia de a colabora cuscriitoarea, dar cã, efectiv, cei doi au început sã lucreze împreunã în189130. În februarie 1892, Deutsche Revue publica deja primul capitol,

26. Nord und Süd, vol. CXV, 1905, pp. 352-382 ; Românul, Arad, II (13),17/30 ianuarie 1912, p. 9 ºi altele.

27. Alexandru Tzigara-Samurcaº, Memorii, vol. I (1872-1910), ediþie îngrijitãde Ioan ªerb ºi Florica ªerb, Editura Grai ºi suflet – Cultura naþionalã,Bucureºti, 1991, p. 72.

28. Renate Grebing, Mite Kremnitz. Eine Vermittlerin der rumänischen Kulturin Deutschland, Frankfurt am Main / Berlin, 1976, pp. 13-14, 188, 201.

29. Maria, Regina României, Povestea vieþii mele, vol. II, traducere deMãrgãrita Miller-Verghy, Editura Moldova, Iaºi, 1991, p. 137.

30. Cf. scrisoarea adresatã de Mite Kremnitz lui Carol I la 5 noiembrie1891 : „Deutsche Revue, care a publicat în cursul acestui an câteva


sub titlul Aus dem Leben König Karls von Rumänien. Nach denAufzeichnungen eines Augenzeugen31. Publicarea în foileton a continuatpânã în ianuarie 1894, apãrând sub aceastã formã doar textul cores-punzãtor primului volum al ediþiei germane. Sub acelaºi titlu, lucrareaavea sã aparã, între anii 1894 ºi 1900, în patru volume, la EdituraCotta din Stuttgart. Numele scriitoarei nu apare pe aceastã ediþie ºi nuva fi trecut nici pe variantele francezã, românã ºi englezã ale lucrãrii.

Totuºi, regele începuse mult mai devreme sã lucreze la memoriilesale, fapt dovedit de însemnãrile din jurnal. Astfel, într-o notiþã din9/21 iunie 1882, Carol I aratã cã a „dictat memorii întreaga searã”32.Nu aflãm cui i-a dictat în acel moment memoriile, aºadar nu putemºti cu certitudine cu cine colabora atunci. Nu ºtim nici ce pãrþi alememoriilor erau avute în vedere. Putem bãnui însã cã i le dicta soþieisale, care îi era în preajmã. Ideea colaborãrii cu regina Elisabeta, înfazele incipiente ale redactãrii memoriilor, este confirmatã de o însem-nare din 19/31 ianuarie 1885 : „Dupã-amiazã acasã, cu Elisabeta,dictat memoriile mele”33. Dacã lucrurile au stat aºa, atunci regina

minunate scrisori ale marelui împãrat Wilhelm ºi ale lui Bismarck subtitlul Despre viaþa contelui Roon, mã hãrþuieºte de ceva vreme înproblema unor însemnãri ieºite de sub pana Majestãþii Voastre Regale.Am rãspuns în mod repetat cã nu am avut prilejul de a expuneMajestãþii Voastre aceastã rugãminte ºi cã mã tem de un refuz. Dar,în definitiv, nu am dreptul sã rãspund negativ înainte de a supuneaprobãrii Majestãþii Voastre dorinþa acestei importante reviste. Iatã dece mi-am îngãduit – ºi cer iertare pentru aceasta – sã Vã scriu prezentaepistolã. Editorul de la Deutsche Revue considerã cã publicarea unoraspecte din viaþa Majestãþii Voastre ar fi de cel mai mare interespolitic. O hotãrâre în acest sens nu este de competenþa mea ; îmiamintesc doar cã, atunci când am avut onoarea sã prezint MajestãþiiVoastre traducerea germanã a Participãrii României la rãzboiul din1877-1878 [e vorba de cartea lui T.C. Vãcãrescu Participarea Românieila rãzboiul din 1877-1878, a cãrei traducere germanã a fost publicatãîn 1888 – n.n.], V-aþi gândit în treacãt la o posibilitate de a facecunoscute publicului doritor câteva însemnãri. Se înþelege de la sinecã numele meu nu va fi pomenit, dar acestea sunt, desigur, detalii,care ar fi demne de interes doar dacã Majestatea Voastrã Regalã nuva refuza, aºa cum mã tem, sã ia în consideraþie aceastã chestiune”(Arhivele Naþionale ale României, Fond Casa Regalã. Carol I. Personale,dos. V – N/236).

31. Publicaþia lunarã Deutsche Revue über das gesamte nationale Leben derGegenwart era editatã de Richard Fleischer la Berlin, Stuttgart ºiLeipzig.

32. Vezi însemnarea din jurnal, în acest volum, p. 147.33. Vezi infra, p. 337.


Elisabeta va fi avut un motiv în plus de supãrare atunci când regelea început sã colaboreze cu Mite Kremnitz. Situaþia pare sã fi fost maigravã decât o descrie regina Maria, care credea cã regele nu-i soli-citase colaborarea reginei. Dimpotrivã, el a început sã lucreze curegina Elisabeta, la care a renunþat apoi, în favoarea colaborãrii cuMite Kremnitz.

Sursele folosite de Mite Kremnitz în redactarea „memoriilor”regelui, pe care i le-a pus la dispoziþie Carol I însuºi, au fost diverse.Am amintit deja de memoriul din 1893 al lui Georg Schaefer, importantpentru reconstituirea copilãriei ºi a primelor studii ale regelui. Structuracronologicã ºi fapticã a „memoriilor” se întemeiazã pe jurnalul monar-hului. În sfârºit, o a treia sursã o constituie corespondenþa oficialãºi cea privatã a regelui, pe care acesta a selectat-o, fãrã îndoialã,atunci când i-a dictat-o soþiei sale Elisabeta sau când, mai târziu, i-apus-o la dispoziþie scriitoarei Mite Kremnitz.

Publicarea „memoriilor” debuteazã în februarie 1892, când DeutscheRevue începe sã tipãreascã, în foileton, textul acestora, în împre-jurãrile pe care le-am evocat mai sus. Separat, în volum, lucrarea s-apublicat în mai multe ediþii ºi variante, în diferite limbi34.

34. Iatã-le, în ordinea cronologicã a apariþiei :a) Memoriile regelui Carol I al României, Editura „Lupta”, partea I, 1892,

255 p. ; partea a II-a, 1892 (pe copertã : 1893), 379 p. Aceastã ediþie,incompletã, reprezintã traducerea româneascã a textului publicat înDeutsche Revue.

b) Aus dem Leben König Karls von Rumänien. Aufzeichnungen einesAugenzeugen, Verlag von J.G. Cotta’schen Buchhandlung, Stuttgart,vol. I, 1894, XLII + 380 p. ; vol. II, 1894, IV + 485 p. ; vol. III, 1897,IV + 502 p. ; vol. IV, 1900, IV + 474 p. Este singura ediþie integralã a„memoriilor”.

c) Notes sur la vie du Roi Charles de Roumanie. Par un témoin oculaire,Imprimerie de L’Indépendance Roumaine, Bucureºti, vol. I, 1894,VIII + 223 p. ; vol. II, 1896, 254 p. ; vol. III, 1899, 287 p. ; vol. IV, 1901,231 p.

d) Din viaþa regelui Carol I al României. Notele unui martor ocular, tradusedin limba gemanã la revista România militarã, vol. III, Bucureºti, 1899,499 p. Aceastã ediþie conþine doar traducerea volumului al III-lea alediþiei germane din 1894-1900.

e) Reminiscenses of the King Karl of Roumania, edited from the originalwith an introduction by Sidney Withman, Londra ºi New York, 1899,XXXI + 367 p.

f) Memoriile regelui Carol I al României (De un martor ocular), vol. I-XVII,Editura ziarului Universul, Bucureºti, 1909-1912.

g) Atât Alexandru Tzigara-Samurcaº (op. cit., vol. I, p. 72), cât ºi RenateGrebing (op. cit., p. 201), biografa lui Mite Kremnitz, vorbesc despre


Aºadar autorii „memoriilor” sunt regele Carol I, scriitoarea MiteKremnitz ºi profesorul Georg Schaefer. Primul a fost coordonatorulîntregii lucrãri ºi principalul furnizor al surselor. Mite Kremnitz aprimit sarcina redactãrii textului, în vreme ce Georg Schaefer acolaborat, furnizând informaþii, doar la elaborarea capitolului intro-ductiv, care apare numai în ediþia germanã din 1894-1900. La toþiaceºtia ar trebui adãugatã ºi regina Elisabeta, cãreia, în faza incipientãa redactãrii, Carol I i-a dictat fragmente din memorii. Nu ºtim însãîn ce mãsurã a contribuit ea la forma ºi conþinutul textului.

II. Regele din jurnal

Ce conþine jurnalul ?

Însemnãrile zilnice ale lui Carol I cuprind perioada 1856-1914 ºi sepãstreazã la Arhivele Statului din Bucureºti, în optsprezece caietede mãrimi diferite. Fiecãrui an îi corespund, în medie, aproximativ60 de pagini. De regulã, un caiet cuprinde însemnãri din mai mulþiani consecutivi. Sunt redactate în limba germanã, cu grafia frac-turatã (goticã) a secolului al XIX-lea. Scrisul este foarte mãrunt,multe cuvinte sunt prescurtate, iar rândurile, înghesuite, acoperãîntreaga suprafaþã a paginii, fãrã a lãsa mãcar un colþ nefolosit,dovadã a caracterului econom al regelui.

Autorul nu urmãreºte o idee anume, ci redã cu fidelitate fapte dinviaþa zilnicã. Aprecierile personale ºi comentariile, care ar putea daseama mai bine de gândurile regelui, sunt destul de rare, iar atuncicând apar se reduc la câteva cuvinte.

Fiecare zi din jurnal începe cu înscrierea datei : denumirea zilei(luni, marþi etc.), numãrul de ordine al zilei în lunã, apoi denumirealunii. Anul este înscris pe frontispiciul fiecãrei pagini de jurnal, fãrã

o a doua ediþie în limba germanã, nedatatã, publicatã probabil în preajmaprimului rãzboi mondial. Nu am reuºit încã sã identific aceastã ediþie,deºi am cãutat-o în biblioteci din Germania ºi din România.

h) Din viaþa regelui Carol I. De un martor ocular, prefaþã de Gheorghe I.Brãtianu, ed. a II-a (revãzutã), cu bibliografie ºi indice de nume, vol. I,Editura ziarului Universul, 1939, VII + 271 p.

i) Din viaþa regelui Carol I (De un martor ocular), cu o prefaþã de J. Friedmann--Nicolescu, Editura „Cerma”, Bucureºti, [1991], [IV] + 138 p. Ediþia,parþialã, cuprinde doar textul corespunzãtor anului 1866, reprodusdupã ediþia românescã din 1909-1912.

j) Memoriile regelui Carol I (De un martor ocular), ediþie de Stelian Neagoe,vol. I-IV, Editura Scripta, Bucureºti, 1992-1995.


a mai apãrea apoi la începutul fiecãrei zile. Pentru perioada de dupãvenirea în România (dupã 1866), fiecare însemnare zilnicã este datatãdublu : în stilul nou (calendarul gregorian) ºi în stilul vechi (calen-darul iulian), diferenþa dintre cele douã stiluri fiind de 12 zile pentrusecolul al XIX-lea (pânã la 1900), apoi de 13 zile (începând cu 1901).

Aproape fiecare zi din jurnal, atât înainte, cât mai ales dupãvenirea lui Carol în România, începe cu o sumarã descriere a vremii :temperatura aerului (în grade Réaumur), starea cerului, umidita-tea etc. Faptul poate avea douã explicaþii. Mai întâi ar fi vorba deprofesiunea sa militarã, pentru care starea vremii conta, pe atunci,foarte mult. Apoi, cauza ar putea fi chiar þara în care a domnit, undemajoritatea locuitorilor trãiau din agriculturã. De altfel, notele desprestarea recoltelor, vara ºi toamna, sunt frecvente.

Volumul de faþã conþine însemnãrile zilnice ale regelui Carol I dinanii 1881-1887. Însemnãrile se succed, în toatã aceastã perioadã, cuo regularitate aproape perfectã. Doar o singurã zi – 19/31 martie1884 – nu se regãseºte în jurnal. Pentru toate celelalte existã notiþe,fie mai lungi ºi detaliate, fie sumare, de doar unul sau douã rânduri.Lungimea însemnãrilor are legãturã, desigur, cu importanþa pe careregele o va fi acordat faptelor ºi evenimentelor trãite. Astfel, elacordã un spaþiu destul de mare vizitelor fãcute în þarã ºi în strã-inãtate (Germania, Austria, Italia, Serbia etc.), sãrbãtorilor ºi ani-versãrilor la care participã, ºtirilor despre evenimentele politice dinþãrile învecinate (Rusia, Bulgaria), dar ºi unor probleme personalesau de familie, cum ar fi, la un moment dat, starea îngrijorãtoare asãnãtãþii soþiei sale, regina Elisabeta. De asemenea, anumite eve-nimente naturale (furtuni, inundaþii, secetã etc.) sau catastrofe(incendii) îi oferã prilejul unor însemnãri mai lungi. Însemnãri scurte(uneori foarte scurte) întâlnim în perioade de acalmie politicã, devacanþã parlamentarã, de obicei vara, când regele se aflã la reºedinþade la Sinaia, altfel spus, atunci când în jurul sãu nu se întâmplãnimic important din punct de vedere politic.

Voi încerca sã surprind în continuare câteva dintre lucrurile faþãde care regele manifestã o atenþie deosebitã în jurnalul sãu, dar ºifapte, evenimente sau opinii care pot prezenta interes prin noutatealor. Riscul de a lãsa multe lucruri pe dinafarã în sumara descrierede mai jos este cât se poate de real. Mi-l asum, totuºi.

O preocupare obsesivã : politica externã

Preocupãrile, gesturile, ritualurile, îngrijorãrile, eforturile, negocierile,scrisorile ºi politeþurile legate de politica externã revin obsesiv înjurnal. Regele noteazã scrupulos, de exemplu, audienþele pe care le


acordã diplomaþilor strãini, atât pe cele private, cât ºi pe cele oficiale,atât la prezentarea scrisorilor de acreditare sau rechemare, cât ºi acelor obiºnuite, din timpul mandatului. O cronologie riguroasã anumirilor ºi retragerilor de diplomaþi strãini poate fi fãcutã princonsultarea acestor însemnãri. La fel, regele noteazã numirile dediplomaþi români în strãinãtate.

Jurnalul conþine mai multe însemnãri despre pregãtirea ºi sem-narea în 1883 a alianþei României cu Puterile Centrale (Austro-Ungariaºi Germania). Momentul a fost analizat pânã în prezent în mai multelucrãri istoriografice35. Ce aduce nou jurnalul este dezvãluirea nemij-locitã a atitudinii regelui faþã de acea decizie de politicã externã.Monarhul a participat direct, prin întâlnirile diplomatice ºi prinvizitele la Berlin ºi Viena, la apropierea României de Germania ºiAustro-Ungaria. Pe de altã parte, aºa cum reiese din câteva însem-nãri, el a urmãrit îndeaproape activitatea diplomaþilor ºi oamenilorpolitici români implicaþi în acel proiect. Contrar opiniei generalrãspândite printre istorici, conform cãreia despre semnarea tra-tatului ºi conþinutul acestuia au ºtiut doar foarte puþini oameni(prim-miniºtri ºi miniºtri de Externe ai þãrilor implicate), jurnalulne dezvãluie cã ºi alte persoane erau iniþiate în amãnuntele afacerii.Astfel, din însemnarea din 18/30 septembrie 1883 reiese cã IorguLiteanu, ministrul plenipotenþiar al României la Berlin, era la curentcu problema tratatului României cu Puterile Centrale. La fel ºi PetreP. Carp, ministrul României la Viena, ºi prinþul Heinrich von Reuss,ministrul Germaniei în capitala Austro-Ungariei (însemnarea din14/26 octombrie 1883). Prin urmare, „tratatul secret” de aderare aRomâniei la alianþa Puterilor Centrale nu era câtuºi de puþin secret.

Regele a fost extrem de interesat ºi de problema Dunãrii, fapt pecare jurnalul sãu îl dezvãluie cu prisosinþã. În perioada cuprinsã înacest volum al jurnalului, negocierile internaþionale în problemaDunãrii au avut ca obiect predilect ideea constituirii unei ComisiiMixte care sã asigure supravegherea navigaþiei în sectorul mijlociual fluviului, pânã la Galaþi (între Galaþi ºi vãrsarea în mare, compe-tenþele reveneau Comisiei Europene a Dunãrii). Austro-Ungaria adorit sã trimitã ºi ea reprezentanþi în Comisia Mixtã, în ciuda faptuluicã nu era stat riveran. Ideea nu a fost agreatã de unele state, printrecare ºi România, ceea ce a condus la nesfârºite negocieri ºi la o rãcirea relaþiilor diplomatice româno-austriece. În contextul semnãrii ac-telor de aderare a României la alianþa Puterilor Centrale, problema

35. De exemplu : Gheoghe Nicolae Cãzan, ªerban Rãdulescu-Zoner, Româniaºi Tripla Alianþã 1878-1914, Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, Bucureºti,1979 ; ªerban Rãdulescu-Zoner, Dunãrea, Marea Neagrã ºi PuterileCentrale 1878-1898, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982 etc.


Comisiei Mixte a devenit una de ordin secundar. Ea nu a maiconstituit, dupã 1883, un motiv serios de îngrijorare pentru guvernelede la Bucureºti ºi de la Viena.

Preocuparea faþã de relaþiile cu vecinul de la rãsãrit, ImperiulRus, este de asemenea larg reflectatã de jurnal. Foarte multe însemnãriapar în primãvara anului 1881, cu prilejul asasinãrii þarului Alexandrual II-lea. Dupã acel moment, însemnãrile devin intermitente.Demn de notat este faptul cã ºi în aceastã perioadã – la fel ca încele anterioare, dar ºi în scrisorile sale cãtre apropiaþi36 – regelevorbeºte despre o serie de intrigi ruseºti în Moldova (însemnãrile din1/13 martie 1882, 15/27 februarie 1883, 27 mai/8 iunie 1883,7/19 iunie 1884, 19 aprilie/1 mai 1885, 24 septembrie/6 octombrie1886).

O altã problemã externã cãreia regele i-a dedicat multe însemnãriîn jurnal a fost evoluþia situaþiei politice din Bulgaria ºi implicaþiileei internaþionale. Pe la mijlocul anilor 1880, Alexandru de Battenberg,principele Bulgariei, a pierdut treptat sprijinul Rusiei, de care sebucurase la începutul domniei. Jurnalul surprinde cu multã atenþieetapele acelui proces, ca ºi momentul alungãrii de pe tronul bulgara principelui Alexandru, printr-un complot orchestrat de ruºi. Orevenire a acestuia la conducerea Bulgariei ar fi dus la complicareasituaþiei internaþionale ºi ar fi deschis posibilitatea izbucnirii unuirãzboi european. Din acest motiv, deºi raporturile personale dintreCarol I ºi Alexandru de Battenberg erau bune, regele României s-a opusrevenirii celui din urmã pe tronul Bulgariei. Jurnalul conþine notareaexpresã a opoziþiei regelui Carol I, fapt mai puþin cunoscut istoricilor.

Oglinda fidelã a politicii interne

Atenþia faþã de politica internã ºi faþã de treburile statului este deasemenea reflectatã de însemnãrile din jurnal. Regele consemneazãîntâlnirile aproape zilnice cu miniºtri, ca ºi participarea sa la con-siliile de miniºtri, pe care le prezideazã. Deºi nu întotdeauna noteazãce anume se discutã, ne dãm seama cã e vorba de problemelecurente ale diferitelor ministere, dar mai ales de diverse proiectelegislative.

Întâlnirile cu miniºtri nu sunt denumite „audienþe”. Acestea dinurmã, deºi erau frecvente, aveau un caracter oarecum extraordinar.Ele sunt consemnate separat ºi constau în primirea de cãtre monarh

36. În special în scrisorile cãtre tatãl sãu, pe care le-am descris (cele dinprima parte a domniei) în Vasile Docea, „Proiectele matrimoniale aleprincipelui Carol I al României”, op. cit., pp. 271-295.


a altor persoane. Întâlnirile cu miniºtri, în schimb, erau o practicãpoliticã obiºnuitã. Erau un adevãrat ritual, astfel încât, în puþinelezile în care nu primea nici un ministru, Carol I se simþea dator sãnoteze în jurnal formulele : „Kein Minister” sau „Vormittags keinMinister” („Nici un ministru” sau „Înainte de amiazã nici un ministru”).

Explicaþia „ritualului” vizitelor ministeriale se aflã în forma regi-mului constituþional din România din acea vreme. O prevedere aConstituþiei din 1866, menþinutã ºi dupã modificãrile de la sfârºitulanilor 1870 ºi prima parte a anilor 1880, acorda monarhului dreptulde veto absolut. Potrivit acestui drept, regele putea refuza sanc-þionarea oricãrei legi adoptate de Parlament, fãrã a fi nevoit sã deavreo explicaþie. Dacã legea nu era sancþionatã de rege, atunci eanu putea fi pusã în aplicare. Altfel spus, era anulatã. Aceastãprerogativã regalã plasa monarhia româneascã de dupã 1866 în ceeace un cunoscut analist al domeniului, Karl Löwenstein, definea drept„varianta central-europeanã a monarhiilor constituþionale europene”37.Conform acestui model monarhic, regele nu are doar un rol decorativ,ci participã efectiv la exercitarea puterii în stat, revenindu-i un roldecisiv în actul de guvernare38. În timpul lungii sale domnii, Carol Ia recurs doar rareori la dreptul sãu de veto absolut39. Proiectele delegi erau propuse Parlamentului mai ales de cãtre miniºtri. Aceºtiaºtiau, evident, cã regele poate respinge legile care nu-i conveneau.Întâlnirile aproape zilnice dintre rege ºi miniºtri aveau tocmai rolulde a se ajunge la un acord între cele douã pãrþi, chiar înainte caproiectele sã fie propuse Parlamentului spre a fi votate. În felulacesta, se evitau posibile conflicte, din care toate pãrþile ar fi avutde pierdut. Jurnalul regelui ne relateazã astfel despre instituþio-nalizarea unei practici politice pe cât de neoficiale, pe atât de necesare,despre care nu am fi aflat nimic dacã ne-am fi mulþumit cu lecturatextelor constituþionale.

37. Karl Löwenstein, Die Monarchie im modernen Staat, Frankfurt amMain, 1952, p. 26.

38. Am explicat pe larg acest lucru în Vasile Docea, „Das «europäische»Modell und die konstitutionelle Monarchie in Rumänien”, în HaraldHeppner (ed.), Die Rumänen und Europa vom Mittelalter bis zur Gegenwart,Böhlau, Wien-Köln-Weimar, 1997, pp. 185-214. O opinie contrarã, mainou, în Edda Binder-Iijima, Die Institutionalisierung der rumänischenMonarchie unter Carol I. 1866-1881, R. Oldenbourg Verlag, München,2003. Autoarea germanã considerã cã modelul monarhiei româneºti afost cel parlamentar vest-european.

39. Am descris acele situaþii în Vasile Docea, Strãinii de-alãturi. Explorãriîn istoria minoritãþilor ºi a comunicãrii interculturale, Editura Universitãþiide Vest, Timiºoara, 2006, pp. 102-104.


În rest, jurnalul surprinde toate faptele semnificative din punctde vedere politic, de la micile intrigi personale pânã la lupta dintreconservatorii aflaþi în opoziþie ºi liberalii de la guvernare. Ultimaperioadã a lungii guvernãri liberale (1876-1888) a fost, de altfel, ceaa unei încleºtãri tot mai dure între adepþii celor douã orientãripolitice. Volumul de faþã nu ajunge însã pânã la deznodãmântulacelei lupte. Despre cãderea guvernului liberal condus de Ion C.Brãtianu ºi preluarea puterii de cãtre un guvern conservator, înmartie 1888, va fi vorba abia în volumul urmãtor al jurnalului regeluiCarol I.

Curtea iubirilor reprimate

De când mã preocupã istoria regelui Carol I al României, nu înceteazãsã mã uimeascã speculaþiile unor autori privind „aventurile” eroticeale regelui. Ele se întemeiazã pe zvonuri ºi le lipseºte orice suportdocumentar ºi logic. Tot ce am aflat în cercetãrile mele, care includstudierea jurnalului regelui, a corespondenþei sale ºi a familiei,precum ºi a altor mãrturii „de epocã”, m-a condus, dimpotrivã, lacontrazicerea acestor ipoteze.

Zvonuri despre diferite episoade erotice din viaþa regelui Carol Iau existat dintotdeauna40. Ele s-au întemeiat fie pe aluziile vreunuimemorialist, fie pe bârfa din saloanele epocii, transmisã apoi dingeneraþie în generaþie, într-un mediu în care a spune despre cineva,fie el ºi rege, cã are cine ºtie ce afaceri amoroase era oricum maicredibil decât a spune cã nu are. Cine l-ar fi crezut pe cel care ar fisusþinut cã regele Carol I ºi-a consumat afectivitatea ºi erotismulnumai în familie, când predecesorul sãu, Cuza, avusese o îndelungatãlegãturã extraconjugalã pe care nici mãcar nu s-a ostenit sã o ascundãºi când urmaºul sãu, Ferdinand, în vremea în care era prinþ moºte-nitor, avea sã stârneascã un scandal public ºi o disputã constitu-þionalã prin iubirea faþã de Elena Vãcãrescu ? Iar mai târziu, petimpul lui Carol al II-lea, naivul susþinãtor al austeritãþii erotice aregelui Carol I nu ar fi pãrut o fiinþã picatã din altã lume ? Totuºi,zvonurile despre pretinsele aventuri ale lui Carol I au fost destul defirave ºi nu s-au confirmat niciodatã. Nu au fost confirmate nicimãcar de literatura vãdit ostilã casei regale, scrisã de pe poziþii

40. Am demontat un astfel de zvon, conform cãruia regele Carol I ar fi tatãlistoricului de artã Alexandru Tzigara-Samurcaº, în studiul „Die «fremde»Dynastie als Vermittler deutsch-rumänisches Kulturaustausches”, înVasile Docea (coord.), Relaþii româno-germane. Studii istorice /Deutsch-rumänische Beziehungen. Historische Studien, Editura Accent,Cluj-Napoca, 2003, pp. 51-66.


rãzbunãtoare de cãtre persoane care se aflaserã o vreme în apropiereacurþii ºi care, mai târziu, au fost îndepãrtate41.

Adesea, biografii lui Carol I ºi-au înþeles greºit personajul. Eroareavine din ignorarea aspectelor personale ale vieþii lui. Existã câtevamonografii ale epocii lui Carol I – în unele regele joacã un rolcentral –, însã nu existã încã o biografie în sensul propriu al cuvân-tului, una în care sã fie vorba de persoanã, de fiinþa individualã, cutrãirile ei. Istoricii au preferat, de fiecare datã, sã se documentezemai degrabã din Memoriile regelui (scriere având un pronunþatcaracter oficial, prin care este prezentatã cititorului un soi de imaginepublicã a monarhului) decât din jurnalul sãu intim. Din pricinaabsenþei unor studii serioase despre aspectele intime ale vieþii sale,dar ºi din cauza accesului extrem de dificil la informaþiile cuprinseîn jurnalul regelui, imaginile lui Carol I conturate pânã acum rãmânpuþin credibile.

Încã de tânãr, deºi era dotat cu o sensibilitate accentuatã, Carola învãþat sã-ºi reprime afectivitatea. La vârsta de unsprezece ani afost despãrþit de familie – de mamã ! – pentru a fi trimis într-un oraºîndepãrtat, la studii. N-a avut de ales, a trebuit sã se adapteze. La24 de ani a trebuit sã renunþe, din motive politice, la iubirea dispe-ratã pentru o prinþesã francezã, Anna Murat. Din scrisorile cãtretatãl sãu reiese cã iubirea a fost atât de mare, încât pentru ea ar fifost în stare sã renunþe la rangul de ofiþer ºi sã se stabileascã înFranþa (el, un Hohenzollern !). ªi-a reprimat iubirea, asumându-ºi„raþiunile de stat”. Câþiva ani mai târziu, devenit între timp principeal României, s-a cãsãtorit cu prinþesa Elisabeta de Wied. În cãsãtorialor, încheiatã cam în grabã, dupã ce alte proiecte matrimoniale sedovediserã irealizabile, nu a fost nimic romantic ; ea a avut o moti-vaþie politicã, þinând de nevoia consolidãrii noii dinastii. Totuºi, petermen lung, relaþiile dintre cei doi au fost calde ºi destul deechilibrate. Dupã „reprizele” anterioare de reprimare a afectivitãþii,Carol a învãþat sã ºi-o controleze. Le pretindea acelaºi lucru celordin jur, iar când aceºtia nu-i urmau exemplul, regele interveneaenergic.

Douã întâmplãri, ambele consemnate în jurnal, aduc informaþiinoi pentru înþelegerea felului de a fi ºi de a acþiona al lui Carol I.Una este de pe la sfârºitul anului 1882 ºi începutul celui urmãtor,iar cealaltã din anul 1886. Ele au rãmas aproape necunoscute pânãîn prezent.

În octombrie 1882, aflat la Sinaia împreunã cu întreaga curte,regele aflã cã douã dintre domniºoarele însoþitoare ale reginei au

41. Precum Mite Kremnitz, cu romanul ei La curtea din Ragusa, sau RobertScheffer, cu Orient regal.


relaþii intime cu doi bãrbaþi. Regina obiºnuia sã se înconjoare cu fiiceale unor vechi familii boiereºti ajunse într-o stare materialã precarã,pe care le lua sub protecþie. Una dintre ele, Lucie Ghica, era nepoatalui Grigore Ghica, fost domn al Moldovei între 1849 ºi 1856. Tatãl eiera Alexandru Ghica, al doilea fecior al fostului domn, iar mama erao descendentã a familiei Rosetti-Rosnovanu. Fraþii Luciei, Grigore ºiJean, erau ofiþeri42. Între Lucie Ghica ºi maiorul Nicolae Vlãdoianu,ofiþer în garda regelui, se naºte o poveste secretã de iubire. Povestenefericitã, cãci maiorul era deja însurat cu Iza, fiica principeluiDimitrie Ghica, preºedinte al Senatului. Regele aflã de aceastã povesteîn momentul în care, Lucie rãmânând însãrcinatã, ea nu mai poatefi ascunsã. Reacþia lui Carol I a fost energicã, brutalã chiar. Lucieeste trimisã urgent la mama ei, la Cernãuþi, iar Vlãdoianu e destituit.Nici mãcar intervenþiile celor mai influenþi doi oameni politici dinþarã la acel moment, prim-ministrul Ion C. Brãtianu ºi prinþulDimitrie Ghica, socrul maiorului, nu reuºesc sã schimbe sau mãcarsã îndulceascã decizia drasticã a regelui. Onoarea ºi moralitateacasei regale par sã stea, în opinia lui Carol I, înaintea oricãror altecalcule.

În acelaºi timp, regele aflã ºi despre povestea de dragoste dintreo altã domniºoarã din anturajul reginei, Efrosina Grãdiºteanu, ºibaronul Paul Guillaume, ataºat al legaþiei Belgiei la Bucureºti. Efrosina,fiicã a lui Emanoil Grãdiºteanu, preºedinte al Curþii de Conturi, ºi aAlexandrinei, nãscutã Darvari43, pare sã nu fie la prima ei aventurãromanticã. „A fost cu Guillaume ºi cu încã alþi domni”, noteazã Carol Iîn jurnalul sãu. Nici Efrosina, nici baronul belgian nu erau cãsã-toriþi, aºa încât soluþia pare ceva mai simplã sau, oricum, nu atât dedureroasã ca în primul caz : cãsãtorirea celor doi. Astfel, moralitateacasei regale putea fi salvatã. Numai cã, în realitate, lucrurile nu aufost deloc simple. Baronul Guillaume, înþelegând miza jocului, aînceput sã punã condiþii. Acceptarea cãsãtoriei cu domniºoara care,conform spuselor lui Carol I, mai fusese ºi cu alþi domni trebuiasã-i aducã o compensaþie în altã parte, ºi anume în cariera sa di-plomaticã. Baronul înþelegea, de asemenea, cã regele Carol, a cãruisorã Maria era cãsãtoritã cu un membru al familiei regale belgiene,contele Philipp de Flandra, îi putea asigura astfel de avantaje. Întrerege ºi baron se desfãºoarã o destul de îndelungatã negociere,prin intermediari. În cele din urmã, ei ajung la un compromis :

42. Informaþii genealogice preluate dupã Octav-George Lecca, Familiileboiereºti române. Istorie ºi genealogie (dupã izvoare autentice), ediþieîngrijitã de Alexandru Condeescu, Editura Libra ºi Muzeul LiteraturiiRomâne, Bucureºti, 2000, pp. 305-308.

43. Ibidem, p. 324.


Guillaume se cãsãtoreºte cu Efrosina, îºi consolideazã poziþia diplo-maticã, iar onoarea casei regale rãmâne nepãtatã.

Puþin cunoscutã pânã astãzi, povestea a mai fost relatatã, cuunele inexactitãþi, de memorialista Sabina Cantacuzino ºi de RobertScheffer. Nici unul dintre cei doi însã nu o cunoºtea direct, ci doardin ecourile pe care pare sã le fi avut întâmplarea în epocã. MemorialistaSabina Cantacuzino, fiica lui Ion C. Brãtianu, prim-ministru în aceaperioadã, relateazã ºi ea, pe scurt, cele întâmplate :

Tot printre neplãcerile pricinuite de naiva ei încredere (a regineiElisabeta, soþia regelui Carol I) fu ºi aºa-zisul scandal al domni-ºoarelor de onoare. Luase cu dânsa la Sinaia pe cele douã domniºoareLucie Ghica ºi Eufrosina Grãdiºteanu, pe Marie Assan, cu titlul deKammersängerin, care cu dna Zoe Bengescu îi întregeau curtea. Casã nu se plictiseascã fetele, invita seara câþiva tineri. Printre aceºtia,baronul de Ring, ministrul Franþei, ºi baronul Guillaume al Belgiei ;principele de Wied, fratele reginei, era oaspetele ei de varã. La 9½regina, foarte matinalã, se retrãgea, ceilalþi treceau în salonul fetelorºi prelungeau serata foarte târziu. Nepoftiþii din Sinaia prinserã deveste, organizarã un serviciu de control al ieºirii din castel a ultimilorinvitaþi ºi prevenirã pe rege. Se adeveri cã baronul de Ring ºi baronulGuillaume se duceau cam târziu acasã, iar principele de Wied încamera lui. Domniºoarele Ghica ºi Grãdiºteanu pãrãsirã curtea ºidiplomaþii plecarã în concediu. Ministrul francez reveni la Bucureºtipentru puþin timp, iar al Belgiei, care reprezenta un stat în care soraregelui Carol, contesa de Flandres, avea o mare influenþã, se cãsãtoricu gentila Eufrosina. Lucie Ghica nu se mai vãzu în Bucureºti ºiMarie Assan deveni profesoarã de canto44.

Robert Scheffer, care a fost secretar al reginei Elisabeta între anii1886 ºi 1891, aminteºte ºi el de „mici scandaluri” care avuseserã locînainte de intrarea sa în funcþie. În urma acelor scandaluri, credeaScheffer, uºa de la galeria care fãcea legãtura între castel ºi locuinþaaghiotanþilor regali se încuia noaptea, „din respect pentru virtuteadomniºoarelor de onoare”45.

Cea de-a doua întâmplare, din 1886, îi are drept actori pe pianistulLubicz ºi pe Livia Maiorescu, fiica filosofului ºi omului politic TituMaiorescu. Livia era domniºoarã de onoare a reginei Elisabeta. În

44. Sabina Cantacuzino, Din viaþa familiei Ion C. Brãtianu, vol. I, ediþieîngrijitã de Elisabeta Simion, Editura Albatros, Bucureºti, 1993,pp. 106-107.

45. Robert Scheffer, Orient regal. Cinci ani la curtea României, traducerede Rodica Pânzaru, Editura Saeculum – Editura Vestala, Bucureºti,1997, p. 25.


data de 18/30 septembrie 1886, pe când se afla cu întreaga curte laSinaia, regele noteazã în jurnal :

Lubicz, care ar fi venit pentru muzicã, a fost gãsit seara târziu încastel, aici rendez-vous cu Maiorescu. Istorie incompletã, care vatrebui þinutã secretã. A fost concediat.

La început a existat o anumitã incertitudine în legãturã cu aceastãºtire. Se ºtia cã pianistul Lubicz avea o aventurã cu cineva de lacastel, însã nu era încã destul de clar cu cine. Întreaga poveste s-aîntâmplat pe fondul agravãrii neînþelegerilor dintre Titu Maiorescuºi soþia sa Clara, de care, de altfel, avea sã divorþeze curând46 (faptnotat, de asemenea, în jurnal de Carol I, în data de 7/19 decembrie1886).

Într-o însemnare ulterioarã din jurnalul sãu, din 19/31 decembrie1886, regele consemneazã cã s-a gãsit la Livia Maiorescu o scrisoarecompromiþãtoare ce confirma bãnuielile. Intervenþia regelui a fost ºide data aceasta cât se poate de durã : Livia Maiorescu a trebuit sã-ºidea demisia din postul deþinut la curte. Încã o datã, moralitateacasei regale era salvatã.

În spatele tronului

Carol I nu a þinut un jurnal pentru a nota în paginile lui cine ºtiece frãmântãri sufleteºti, incertitudini intime sau crize existenþiale.Dimpotrivã, el consemneazã cu predilecþie ceea ce se întâmplã înexteriorul sãu, ca un fel de cronicar. Uneori însã, din spatele acestorînsemnãri neutre, parcã impersonale, apare omul. Nu de puþine ori,regele îºi consemneazã admiraþia pentru peisaje. Natura îl impre-sioneazã pe fostul cãlãtor ºi cãþãrãtor din Alpi, din vremea tinereþii.Împrejurimile castelului din Sinaia sunt descrise adesea ca „minunate”.Mult mai rar, el consemneazã impresiile lãsate asupra sa de oameni :cutare este „plãcut”, altul e „grosolan” etc.

S-a spus adesea despre Carol I cã ar fi fost atât de rece, de distantºi neprietenos, încât nici mãcar vizite nu fãcea vreodatã altora.Constantin Argetoianu, care prezintã în Memoriile sale viaþa mondenãa Bucureºtiului de la sfârºitul secolului al XIX-lea, scrie cã regeleparticipa doar la cele douã baluri anuale date de el însuºi, fãrã sãmeargã niciodatã la balurile date de alþii. Jurnalul contrazice aceastãimagine. Deºi nu o face foarte des, regele merge la balurile altora.De asemenea, îl aflãm fãcând vizite. În Sinaia, îl viziteazã de mai

46. Eugen Lovinescu, „Titu Maiorescu”, în Scrieri, vol. VII, ediþie îngrijitã deEugen Simion, Editura Minerva, Bucureºti, 1978, pp. 387-391.


multe ori pe prinþul Dimitrie Ghica, iar în Bucureºti, pe C.A. Rosetti(care era pe moarte), pe prim-ministrul Ion C. Brãtianu (în 17/29 iunie1883, când acesta era suferind), pe medicul Carol Davila (în 10/22 iunie1884). Cu ocazia cãlãtoriilor în strãinãtate, în Germania, Austria,Italia etc., vizitele fãcute de Carol I erau cât se poate de obiºnuite ;la fel ºi cu prilejul destul de deselor cãlãtorii prin þarã.

Merge la spectacole de teatru sau muzicã, nu atât de frecvent însãprecum soþia sa. În stagiunea din iarna 1881-1882, de exemplu, aasistat la patru spectacole : un concert în care a interpretat la pianElena Bibescu ºi unde a cântat Marie Assan (3/15 decembrie 1881) ;un spectacol cu opera Aida (11/23 decembrie 1882) ; un altul cu operaTraviata (11/23 ianuarie 1882) ; un spectacol cu o „piesã socialã”(15/27 martie 1882). De obicei, însemnãrile sunt sãrace, fãrã comentarii.Uneori noteazã o scurtã impresie, precum „spectacol bun” sau „repre-zentaþie slabã”. Alteori, destul de rar, e ceva mai darnic în comentarii,precum în însemnarea din 7/19 ianuarie 1883 : „Ora 8 plecat cuCandiano la teatru. Prima operã româneascã, Haiducul, în trei acte,nu e rea, muzica plãcutã, foarte plin ºi multe aplauze”.

La fel face cu lucrãrile de artã pe care le vede prin diferite locuri.Cumpãrã foarte multe obiecte de artã, atât în þarã, cât mai ales înstrãinãtate. Uneori îºi consemneazã pe scurt impresiile în legãturãcu cele vãzute. Iatã o însemnare, din multele aflate în jurnal, pri-lejuitã de vizitarea, la 22 septembrie/4 octombrie 1885, a catedraleiMitropoliei din Iaºi, proaspãt pictatã de Gheorghe Tãttãrescu : „Ora 9la Mitropolie, liturghie, vizitat în detaliu noua Mitropolie. Pictura luiTãtãrãscu slabã”.

Carol I consemneazã conºtiincios implicarea sa, pas cu pas ºietapã cu etapã, în construirea Castelului Peleº din Sinaia. În perioadacuprinsã în acest prim volum (1881-1887) au loc ultima fazã a con-strucþiei ºi finisarea castelului. La 7/25 septembrie 1883, regele scriedespre mutarea în castelul proaspãt terminat (înainte de acest moment,în jurnal e consemnatã ºederea în pavilionul de vânãtoare, o construc-þie ridicatã anterior castelului). Tot acum se introduce iluminatulelectric, atât în castelul din Sinaia, cât ºi la palatul din Bucureºti.

În intervalul de timp cuprins în acest volum al jurnalului, relaþiilelui Carol I cu soþia sa par sã fie încã normale. Ele aveau sã se stricevizibil abia la începutul anilor 1890, în împrejurãri pe care nu dorescsã le anticipez. Acum însã, însemnãrile din jurnal, laconice cumsunt, ne lasã sã ghicim totuºi o anumitã afecþiune a regelui faþã desoþie. Este de-a dreptul îngrijorat de câte ori Elisabeta e bolnavã.O dovedesc mai cu seamã însemnãrile din ianuarie-februarie 1882,când regina a suferit de o gravã boalã la ureche, care i-a pus viaþaîn pericol. Soþul noteazã îngrijorat toate fazele bolii, cu perioadedisperate, de dureri îngrozitoare, dar ºi cu intervale de liniºte ºi


speranþã. Are grijã sã-i asigure bolnavei asistenþa celor mai bunimedici, pe care îi aduce chiar ºi din strãinãtate. În urma acelei boli,Elisabeta ºi-a pierdut parþial auzul.

Perechea regalã nu avea copii. Unica lor fiicã, Maria, nãscutã în1870, a murit la patru ani, de scarlatinã. Felul în care s-au raportatregele Carol I ºi soþia sa Elisabeta la problema moºtenitorilor arãmas, pânã acum, necunoscut în istoriografie. De la moartea Mariei,cei doi nu au încetat sã spere cã vor mai avea copii. Însemnãrile dinjurnal lasã sã se întrevadã aceastã speranþã, deºi protagoniºtii numai erau chiar tineri. La 29 iulie/10 august 1883, regele crede cãElisabeta e însãrcinatã, fãrã alte urmãri însã. Era anul când reginaîmplinea deja 40 de ani, regele fiind cu patru ani mai în vârstã. În10/22 martie 1884, el consemneazã, vizibil dezamãgit, menstruaþiasoþiei, adãugând : „altã sarcinã falsã”. La 30 iunie/12 iulie 1884,crede cã „Elisabeta ar putea fi însãrcinatã”, însã câteva zile maitârziu, în 1/13 iulie, constatã cã s-au înºelat. Aceeaºi scenã se repetãîn septembrie 1885. Speranþele celor doi au o dublã semnificaþie. Pede o parte, e vorba de dorinþa fireascã a unui cuplu, oricare ar fi el,de a avea copii. Pentru Elisabeta, cãreia îi murise o fiicã, dorinþa dea compensa aceastã pierdere prin naºterea unui alt copil trebuie sãfi fost cu atât mai mare. Pe de altã parte, întreaga problemã avea odimensiune politicã. Regele trebuia sã aibã un urmaº, care sã poatãmoºteni tronul, conform constituþiei. Speranþele cuplului regal nu s-auîmplinit, motiv pentru care moºtenitor al tronului avea sã fie declaratprinþul Ferdinand, fiu al fratelui regelui. Jurnalul conþine multe notiþedespre aceastã problemã, ca ºi despre prima venire în România afoarte tânãrului Ferdinand (Nando, în jurnal).

Multe alte însemnãri sunt dedicate relaþiilor cu membrii dinGermania ai familiei sale (pãrinþii, fraþii ºi sora). În contextul acestorrelaþii, cele cu tatãl sãu au ocupat primul loc. Principele Karl Antonde Hohenzollern – papa din jurnal – i-a fost toatã viaþa un foarteatent sfãtuitor, iar Carol l-a iubit ºi l-a respectat enorm. Momentulîn care afecþiunea fiului devine vizibilã este cel al morþii principeluiKarl Anton, în 21 mai/2 iunie 1885. Carol, chemat în prealabil defamilie la castelul din Sigmaringen, a fost de faþã, iar însemnãriledin jurnal îi preiau emoþia ºi durerea.

Despre bani e vorba destul de rar în jurnal. Regele aminteºteuneori câteva cifre, pentru a însemna cât l-a costat un obiect de artã,un cadou, o moºie sau închirierea unei vile pe Riviera genovezã,unde ºi-a petrecut câteva sãptãmâni în vara anului 1883. La fel suntconsemnate ºi donaþiile, ca ºi moºtenirea de un milion de mãrcigermane care i-a revenit în urma morþii tatãlui (însemnare din14/26 iulie 1885). Jurnalul nu e folosit pentru calcule contabile.Pentru astfel de îndeletniciri, regele avea caiete separate.


Faptele ºi împrejurãrile evocate în acest text introductiv suntdoar câteva dintre cele consemnate de rege. Jurnalul sãu cuprindenu doar mai multe ca numãr, dar ºi ceea ce, aici, nu poate fi reprodus :amprenta personalitãþii regelui. Doar parcurgerea atentã, filã cufilã, a jurnalului ne-o dezvãluie. Printre zile foarte încãrcate înevenimente ºi trãiri, aflãm zile în care nu se întâmplã aproape nimic.Deºi cele din urmã sunt destul de multe, nu le-am exclus din textulpublicat în aceastã ediþie. Zilele goale fac parte din viaþa regelui înaceeaºi mãsurã ca ºi zilele pline. Fãrã ele, imaginea pe care ne-amface-o despre rege ºi jurnalul sãu ar fi una falsã. Deoarece, aºa cumcrede un prodigios autor de însemnãri zilnice ºi, totodatã, teoreticianocazional al genului47, jurnalul este „un text cãruia doar continuitateaîi conferã întregul înþeles”.

Vasile Docea

47. Axel Hardivilliers, Journal d’une graphomanie, Les Impressions Nouvelles,Paris, 2001, fragment reprodus în antologia lui Philippe Lejeune ºiCatherine Bogaert, Journal intime. Histoire et anthologie, Les ÉditionsTextuel, Paris, 2006, p. 440.

Notã asupra ediþiei

Aceastã ediþie a jurnalului regelui Carol I al României, al cãreiprim volum apare acum, dar care va avea în total patru tomuri,cuprinde însemnãrile din intervalul 1881-1914. Perioada este cu-prinsã aºadar între proclamarea regatului ºi moartea regelui. Textulmanuscris, în limba germanã, greu lizibil, l-am descifrat ºi transcris,lucrând cu intermitenþe, cu lungi întreruperi, în perioada 1996-2006.În paralel l-am tradus în limba românã, îndeletnicire mult maiuºoarã decât descifrarea propriu-zisã.

Originalul manuscris al textului cuprins în acest volum se aflã înBucureºti, la Arhivele Naþionale ale României, Fondul Casa Regalã.Carol I. Personale. Caietul cuprinzând însemnãrile zilnice ale regeluidin anii 1881-1887, al cãror conþinut îl reproduc integral aici, arecota III/30-1881-1887. Numãrã 200 de file, scrise pe ambele feþe. Laînceputul anilor 1990 am avut acces la caietele originale ale jur-nalului regelui Carol I. Din pãcate, nu mi-am însemnat atunci nicidimensiunile caietelor, nici alte date fizice sau tehnice despre acestea.Între timp, Arhivele Naþionale au blocat cercetãtorilor orice acces laoriginalele jurnalului, astfel încât mi-e imposibil sã fac o descrierecât de cât corectã a aspectului caietelor. Îmi aduc aminte doar cãfilele erau aproximativ de dimensiunile obiºnuite ale unor caietede ºcoalã. Caietele jurnalului erau, parþial cel puþin, îmbrãcate înpiele. Unele erau de culoare roºie, altele negre ºi brune. Pe lamijlocul anilor 1990, Arhivele Naþionale mi-au pus totuºi la dis-poziþie microfilme ale manuscrisului, pe care le-am putut studianestingherit. Am obþinut, de asemenea, cópii fotografice ale jur-nalului, de bunã calitate, realizate dupã acele microfilme. Des-cifrarea, transcrierea ºi traducerea textului le-am fãcut utilizândacele fotocopii.

În textul manuscris, care e în limba germanã, regele a folosit, deregulã, grafia fracturatã (goticã) a secolului al XIX-lea. Majoritateanumelor de persoane sunt transcrise însã cu grafie latinã.

NOTÃ ASUPRA EDIÞIEI30

Deoarece însemnãrile zilnice ale regelui sunt, de obicei, laconice,textul jurnalului poate pãrea destul de ermetic cititorului mai puþinfamiliarizat cu istoria acelei perioade. A fost nevoie, de aceea, sãidentific situaþiile ºi personajele evocate de rege. În privinþa celordin urmã, acest lucru nu l-am putut face în totalitate. Am reuºit sãidentific foarte multe dintre persoanele care apar în jurnal ºi sãgãsesc informaþii despre ele, informaþii pe care le reproduc pe scurtîn note. Altele însã au rãmas neidentificate.

Sursele bibliografice pe care le-am utilizat în scopul identificãriisituaþiilor ºi persoanelor au fost de douã tipuri : a) instrumente delucru, precum dicþionare, enciclopedii etc. ; b) lucrãri speciale,dedicate unui aspect istoric sau unei personalitãþi. În notele istoricesau biografice de la sfârºitul lucrãrii am citat doar lucrãri aparþinândacestei din urmã categorii. Sursele din prima categorie, de tipulinstrumentelor de lucru, le enumãr la sfârºitul acestei note asupraediþiei, fãrã sã mai fac referinþã expresã la ele în notele de la sfârºitulvolumului.

În jurnal, numele de persoane apar adesea în forme diferite.Le-am transcris într-o formã unicã. Pentru români, am folosit formape care am considerat-o a fi cea încetãþenitã (Brãtianu în loc deBratiano, Bãlãceanu în loc de Balacéno sau Balaceano, Ionescu înloc de Ionesco etc.). Numele strãine le-am transcris, majoritatea,în forma originalã în care apar în jurnal, îndreptând tacit câtevaerori ºi inconsecvenþe. Am fãcut totuºi unele excepþii de la aceastãmetodã. Mai întâi, am transcris numele ruseºti nu aºa cum le-anotat regele, ci conform transcrierii lor în limba românã (Uruzovîn loc de Ourousoff). Apoi, numele soþiei regelui nu l-am transcrisaºa cum îl noteazã autorul jurnalului, adicã Elisabeth, ci aºa cumeste cunoscutã regina în limba românã : Elisabeta.

Denumirile geografice, inclusiv numele localitãþilor, le-am transcris,de regulã, în forma lor originalã, aºa cum apar în jurnal. Am renunþattotuºi la forma Bucuresci, în favoarea celei de Bucureºti.

Temperatura atmosfericã apare frecvent notatã în jurnal. Regeleo dã în grade Réaumur1. Pentru a putea compara cu scala Celsius –cu care suntem obiºnuiþi sã operãm –, redau în continuare un tabelde echivalenþe :

1. Denumirea vine de la numele fizicianului ºi naturalistului francez RenéAntoine Ferchault Réaumur (1683-1757), care a inventat scala ce-ipoartã numele. Pe scala Réaumur, punctul de topire a gheþii este notatcu zero, iar punctul de fierbere a apei cu 80 de grade.

NOTÃ ASUPRA EDIÞIEI 31

Grade Réaumur

Grade Celsius

30 37,5 25 31,25 20 25 15 18,5 10 12,5 5 6,25 0 0

–5 –6,25 –10 –12,5 –15 –18,75 –20 –25

În originalul german, frazele din jurnal sunt, de cele mai multeori, eliptice. De regulã, perfectul compus al verbelor este redat fãrãfolosirea verbelor auxiliare a fi sau a avea (de exemplu, regele scriegegangen, ºi nu bin gegangen – adicã mers, ºi nu am mers). Întraducere, am încercat sã reproduc stilul eliptic al originalului. Amadãugat foarte rar verbul auxiliar din perfectul compus, doar acolounde, altfel, apãrea riscul de a pierde înþelesul frazei.

V.D.

Lista dicþionarelor, enciclopediilor, genealogiilorºi repertoriilor folosite la redactarea notelorde la sfârºitul volumului

Allgemeine Deutsche Biographie, 55 vol., Duncker & Humbolt, Berlin,1875-1912.

Almanach de Gotha…, 1857, 1879, 1908.Candrea, I.-Aurel, Adamescu, Gh., Dicþionarul enciclopedic ilustrat

„Cartea Româneascã”, Editura Cartea Româneascã, Bucureºti,1926.

Cannuyer, Christian, Casele regale ºi suverane din Europa, ediþieîngrijitã de Nicolae-ªerban Tanaºoca, Editura Gavrilã, Bucureºti,1996.

Enciclopedia istoriografiei româneºti, Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã,Bucureºti, 1978.

La Grande Encyclopédie, H. Lamirault et C-ie, Paris, f.a.

NOTÃ ASUPRA EDIÞIEI32

Lecca, Octav-George, Familiile boiereºti române. Istorie ºi genealogie(dupã izvoare autentice), ediþie de Alexandru Condeescu, EdituraLibra ºi Muzeul Literaturii Române, Bucureºti, 2000.

Malone, Dumas (ed.), Dictionary of American Biography, vol. VIII,Charles Scriber’s Sons, New York, 1963.

Mic dicþionar enciclopedic, ed. a III-a, revãzutã ºi adãugitã, Edituraªtiinþificã ºi Enciclopedicã, Bucureºti, 1986.

Neue Deutsche Biographie, 22 vol., Duncker & Humbolt, Berlin,1953-2005.

The New Encyclopedia Britanica, ed. a XV-a, vol. 5, Chicago etc.,1992.

Predescu, Lucian, Enciclopedia Cugetarea, Bucureºti, 1940.Rãdulescu, Mihai Sorin, Elita liberalã româneascã (1866-1900), Editura

ALL Educational, Bucureºti, 1998.Rusu, Dorina N., Istoria Academiei Române. Repere cronologice,

Editura Academiei Române, Bucureºti, 1992.Rusu, Dorina N., Membrii Academiei Române 1866-1999. Dicþionar,

ed. a II-a, Editura Academiei Române, Bucureºti, 1999.Vapereau, G., Dictionnaire universel des contemporaines, Hachette,

Paris, 1880.Vasiliu, Lucian, Holban, Ioan (coord.), Cimitirul Eternitatea din Iaºi,

Editura „Cronica”, Iaºi, 1995.Vollmer, Hans (ed.), Allgemeines Lexikon der bildenden Künstler,

Leipzig, vol. 16 (1923), 32 (1938), 36 (1947).

Carol I al României

Jurnal

Cuprinsul jurnalului

Anul 1881

Bucureºti ..................................................................................................... 41Sinaia .......................................................................................................... 65Cotroceni ..................................................................................................... 69Sinaia .......................................................................................................... 75Cotroceni ..................................................................................................... 76Sinaia .......................................................................................................... 82Cotroceni ..................................................................................................... 96Cãlãtorie în Valahia Micã ........................................................................... 98Cotroceni ..................................................................................................... 99Excursie la Focºani ................................................................................... 101Cotroceni ................................................................................................... 102Excursie la Sinaia ..................................................................................... 105Cotroceni ................................................................................................... 105Bucureºti ................................................................................................... 109

Anul 1882

Bucureºti ................................................................................................... 119Sinaia ........................................................................................................ 142Cotroceni ................................................................................................... 146Giurgiu ...................................................................................................... 150Cotroceni ................................................................................................... 150Piteºti ........................................................................................................ 154Cotroceni ................................................................................................... 154Sinaia ........................................................................................................ 155Buzãu ........................................................................................................ 157

Sinaia ........................................................................................................ 158Manevre în Moldova ................................................................................. 173Sinaia ........................................................................................................ 176Cotroceni ................................................................................................... 179Sinaia ........................................................................................................ 180Cotroceni ................................................................................................... 183Sinaia ........................................................................................................ 185Cotroceni ................................................................................................... 186

Anul 1883

Cotroceni ................................................................................................... 195Bucureºti ................................................................................................... 200Cãlãtoria în nordul Italiei ........................................................................ 209ªederea la Sestri ....................................................................................... 212Plecarea din nordul Italiei ....................................................................... 216Sigmaringen .............................................................................................. 217Cotroceni ................................................................................................... 220Sinaia ........................................................................................................ 223Cotroceni ................................................................................................... 224Sinaia ........................................................................................................ 229Cotroceni ................................................................................................... 229Iaºi ............................................................................................................. 230Broºteni ..................................................................................................... 232Cotroceni ................................................................................................... 234Sinaia ........................................................................................................ 236Cãlãtoria la Berlin .................................................................................... 243Sinaia ........................................................................................................ 248Cotroceni ................................................................................................... 260Sinaia ........................................................................................................ 261

Anul 1884

Sinaia ........................................................................................................ 273Bucureºti ................................................................................................... 274Sinaia ........................................................................................................ 275Bucureºti ................................................................................................... 276Sinaia ........................................................................................................ 296Bucureºti ................................................................................................... 297

Cotroceni ................................................................................................... 298Târgoviºte ................................................................................................. 302Cotroceni ................................................................................................... 302Giurgiu ...................................................................................................... 303Cotroceni ................................................................................................... 303Sinaia ........................................................................................................ 309Cãlãtoria la Belgrad ................................................................................. 316Sinaia ........................................................................................................ 318Cotroceni ................................................................................................... 323Cãlãtoria în strãinãtate ............................................................................ 324Bucureºti ................................................................................................... 334

Anul 1885

Bucureºti ................................................................................................... 345Sinaia ........................................................................................................ 362Bucureºti ................................................................................................... 362Sinaia ........................................................................................................ 366Cotroceni ................................................................................................... 368Cãlãtoria la Sigmaringen ......................................................................... 369Neu-Wied ................................................................................................... 376Viena.......................................................................................................... 377Sinaia ........................................................................................................ 378Cotroceni ................................................................................................... 379Sinaia ........................................................................................................ 380Cãlãtoria la Königstein ............................................................................ 386Sinaia ........................................................................................................ 394Cãlãtoria în Moldova ................................................................................ 395Cotroceni ................................................................................................... 397Craiova ...................................................................................................... 398Sinaia ........................................................................................................ 399Bucureºti ................................................................................................... 405

Anul 1886

Bucureºti ................................................................................................... 415Sinaia ........................................................................................................ 435Cãlãtoria pe Dunãre ................................................................................. 438Sinaia ........................................................................................................ 445

Cotroceni ................................................................................................... 453Sinaia ........................................................................................................ 453Buzãu ........................................................................................................ 460Bucureºti ................................................................................................... 461Sinaia ........................................................................................................ 462Curtea de Argeº ........................................................................................ 463Sinaia ........................................................................................................ 464Bucureºti ................................................................................................... 468

Anul 1887

Bucureºti ................................................................................................... 477Cãlãtoria în Germania.............................................................................. 487Bucureºti ................................................................................................... 491Cãlãtoria în Moldova ................................................................................ 496Sinaia ........................................................................................................ 498Cotroceni ................................................................................................... 500Sinaia ........................................................................................................ 503Bucureºti ................................................................................................... 508Manevre la Olt .......................................................................................... 523Bucureºti ................................................................................................... 525Manevre la Focºani .................................................................................. 525Sinaia ........................................................................................................ 526Bucureºti ................................................................................................... 531

Guverne ..................................................................................................... 539

Anul 1881

Bucureºti

Sâmbãtã, 1 ianuarie 1881/20 decembrie 1880Vreme bunã. Dimineaþa scris depeºe. Orele 1-2½ audienþe. Plimbarecu trãsura ºi pe jos cu Elisabeta (Cotroceni), vreme cu totul deprimãvarã ºi cald. Ora 4½ domnul Wight [corect White – n.ed.]1 ; îmiaduce scrisori de la regina Victoria. Primim depeºe de la împãratulAustriei, împãratul, împãrãteasa ºi kronprinþul Germaniei, regiiBelgiei, Suediei, Saxoniei, marii duci de Baden, Hessa etc., arhiduceleAlbrecht, arhiducesa Maria. Îi telegrafiez contelui Stillfried2 ºi îiconfer Marea Cruce a Ordinului Steaua României. Ora 8½ la ClubulOfiþerilor, unde sunt ºi doamnele, se danseazã, rãmas acolo pânã la 11½.

Duminicã, 2 ianuarie 1881/21 decembrie 1880Vreme mohorâtã, întunecatã, ploaie ºi vânt. Ora 11½ primit pepreºedintele Curþii de Conturi, care ne înmâneazã o adresã, princare Curtea mulþumeºte pentru rezolvarea succesiunii3. Brãtianu4 lamine. Camerele au astãzi ºedinþã. Ora 1 primit Consiliul General dinIlfov, Aurelian5 dã citire unei adrese de mulþumire privind succe-siunea, apoi se înfãþiºeazã o delegaþie din Bacãu, în acelaºi scop.Toatã dupã-amiaza audienþe. Seara Bãlãceanu6 la masã, se întoarcela Viena, s-a împãcat cu Boerescu7.

Luni, 3 ianuarie 1881/22 decembrie 1880Vreme mohorâtã, foarte întuneric. Nici un ministru, scris. Dupã-amiazacâteva audienþe. Ora 5 Tornielli8 la mine, s-a întors din Italia. Vorbimmai ales despre problema greacã. Îi spun cã românii din provinciilede acolo sunt de partea albanezilor ºi nu doresc sã fie absorbiþi deGrecia9. Seara cu Elisabeta10. Boerescu ºi R. Mihai11 încã la mine.

CAROL I AL ROMÂNIEI42

Conservatorii l-au ales ca ºef pe L. Catargi12. Tinerii conservatori nusunt cu ei.

Marþi, 4 ianuarie 1881/23 decembrie 1880Vreme mohorâtã, blândã. Dimineaþa Slãniceanu13 la mine. Camereleau luat concediu pânã pe 12/24 ianuarie. Brãtianu la mine, pleacãdin nou la þarã. I-am vorbit despre românii din Epir, Thessalia ºiMacedonia, i-am spus cã trebuie sã-i încurajãm, în interesul pãcii.Dacã grecii ºtiu cã românii de acolo sunt de partea albanezilor,probabil nu vor porni rãzboi. Ora 2 primit pe contele Wesdehlen14,îmi aduce, din partea marelui duce de Saxonia, o scrisoare cu MareaCruce a ªoimului Alb. Seara Kalinderu15 la masã, se întoarce laBerlin pentru problema mutãrii la Bucureºti a sediului SocietãþiiCãilor Ferate. Ora 11 în pat.

Miercuri, 5 ianuarie 1881/24 decembrie 1880Vreme mohorâtã. Dimineaþa Mitilineu16 la mine, Boerescu în con-cediu. Ora 11 Conta17, i-am vorbit despre ºcolile din Macedonia. Ora12 venit mitropolitul cu icoanele. Rãmâne la dejun, apoi merge laînmormântarea doamnei Cariagdi, soþia primarului18. Dupã-amiazaTeriachiu19, care pleacã de asemenea în concediu, în Moldova.Promenadã în Ciºmigiu, vreme blândã. Prefectul Poliþiei la mine.Seara cu Elisabeta.

Joi, 6 ianuarie 1881/25 decembrie 1880.Naºterea DomnuluiPloaie, ninsoare ºi vânt. Întreaga zi acasã, cu Elisabeta. Scris. Ora5 Mitilineu la mine. Seara scris.

Vineri, 7 ianuarie 1881/26 decembrie 1880.A doua zi a Crãciunului românesc–2 °R[éaumur]. Vreme frumoasã, vânt rece. Ora 10 la Biserica Silvestru,pânã la 11. R. Mihai, Procopie Dumitrescu20. Ora 11½ Mitilineu lamine, pentru audienþele miniºtrilor plenipotenþiari rus ºi grec. Dupã--amiaza scris. Seara cu Elisabeta.

Sâmbãtã, 8 ianuarie 1881/27 decembrie 1880.A treia zi a Crãciunului românesc–6 °R, vreme seninã. Ora 10 Slãniceanu la mine. Majoritatea miniºtrilorîn concediu. Dupã-amiaza cu Elisabeta. Scris. Ora 5 primit pe prinþulUruzov21, pare foarte tânãr, e chiar plãcut. Seara citit ºi scris. Elisabetaare dureri la mânã.

JURNAL 43

Duminicã, 9 ianuarie 1881/28 decembrie 1880Vreme splendidã. Ora 10 la capela episcopalã, apoi la episcop. Pe josînapoi, senin ºi soare. Dupã-amiaza singur, nici o audienþã. Ora 5primit pe Razis22, nou-numitul ministru plenipotenþiar grec, nu efoarte distins. Seara cu Elisabeta.

Luni, 10 ianuarie 1881/29 decembrie 1880Vreme frumoasã. Ora 11½ dimineaþa primire oficialã a ministruluiplenipotenþiar rus, prinþul Uruzov, care înmâneazã scrisoarea deacreditare, generalul Slãniceanu îl înlocuieºte pe Boerescu, aflat înconcediu. Prinþul Uruzov þine o cuvântare foarte simpaticã. Dupãaceasta e primit de Elisabeta, care are un braþ suferind. Dupã-amiazapromenadã cu Magheru23 de-a lungul Dâmboviþei. Ora 5 Iacobson24,audienþã de rãmas-bun. Seara scris.

Marþi, 11 ianuarie 1881/30 decembrie 1880Vreme frumoasã. Ora 11½ dimineaþa primit în audienþã oficialã peministrul plenipotenþiar grec Razis, pentru predarea scrisorii deacreditare, pe care a uitat-o la hotel. Colonelul Dabija25 înlocuieºtepe Boerescu. Dupã-amiaza audienþe. Ora 5 primit pe colonelul sârbNicolici, vine de la Galaþi (Comisia Dunãrii, care s-a încheiat acum,fãrã rezultat26). Elisabeta dureri de cap.

Miercuri, 12 ianuarie 1881/31 decembrie 1880Vreme de primãvarã. Dimineaþa Boerescu, unele conferiri de ordine.Gianni27 pentru graþieri. Dupã-amiaza plimbare cu trãsura, cuElisabeta, Filaret-Cotroceni. Braþul ei încã nu e bine. La Stöhr28.Seara împãrþit cadourile, la 40 de persoane. Elisabeta primeºte flori.Scris. Nenumãrate depeºe din toatã þara. Treaz pânã la ora 11, vremeblândã.

Joi, 1/13 ianuarie 1881. Anul nouVreme mohorâtã, ninsoare în aer, –6 °R. Ora 9½ împãrþit cadouri luiStöhr ºi Schmidt. Ora 10½ plecat en gala la Mitropolie. Miniºtri,demnitari, chefs de corps etc. Mitropolitul mã întâmpinã. Liturghiepânã la ora 11½. Apoi trecut en revue trupele ºi defilare. Primit lamitropolit, discursuri. Abia la 12½ înapoi la Palat. Primit pe lipoveni.Dejunat cu Elisabeta. Dupã-amiaza Vãcãrescu29 ºi col. Creþeanu30 lamine. Scris. Primit multe telegrame. Cinat la ora 6, apoi cu Elisabeta.Ora 10 în salonul cu goblenuri, cercle diplomatique, întreg corpuldiplomatic en grand complet, cu tot personalul alãturi. Dansanimat. Elisabeta rãmâne pânã la ora 1, eu o conduc pe contesaTornielli la supeu. Contesa Wesdehlen e în stânga mea. Pânã la ora 3,


apoi privit cotilionul, vorbit cu enorm de multã lume. Balul dureazãpânã la ora 4.

Vineri, 2/14 ianuariePloaie, ninsoare. +1 °R. Dimineaþa fãcut ordine, scris. Ora 1½ Vãcãrescu,ora 2 col. Creþeanu. Orele 2½-3½ plimbare cu trãsura, cu Elisabeta.Aer bun, nu prea multã zãpadã. Ora 5½ prefectul Poliþiei. Searascris.

Sâmbãtã, 3/15 ianuarieViscol puternic, –5 °R, vânt rece. Ora 10 Boerescu la mine.Dupã-amiaza scris, cu Elisabeta, braþul ei mai bine. Orele 5-6½ vorbitcu I. Ghica31 despre cuþovlahi ºi albanezi. Seara scris.

Duminicã, 4/16 ianuarieZãpadã adâncã. –5 °R. Ninge încã peste tot. Ora 11 prefectul Poliþieila mine, vine de la Brãtianu. Liteanu32 îmi scrie cã diferiþi amba-sadori la Berlin sunt pentru regat, care, dupã cum spun ei, depindedoar de România. Ora 1½ Cernat33 la mine. 2½-3½ plimbare cu sania,cu Elisabeta, aer minunat. Ora 5 ministrul plenipotenþiar turcSuleiman Bey34 cu Cara-Theodory-Effendi, membru al Comisiei Dunãrii,la mine, vorbit mult despre Albania. Seara scris.

Luni, 5/17 ianuarieZãpadã adâncã. –4 °R. Nins abundent în toatã þara. Ora 10 Slãniceanula mine. Batalionul-ºcoalã pentru dorobanþi a fost instalat aici. Ora11¾ venit mitropolitul cu icoanele. L-am reþinut la dejun, este depãrere ca Biserica româneascã sã fie declaratã complet independentãfaþã de Patriarhia din Constantinopol, opinie pe care o împãrtãºesc.Dupã-amiaza scris. Bãlãceanu i-a înmânat ordinul meu arhiduceluiRainer la Viena. Sandro35 mulþumeºte telegrafic pentru noua VirtuteMilitarã pe care i-am trimis-o. Seara cu Elisabeta, apoi scris, cevadureri de ochi. Ceaþã deasã, foarte rece, –9 °R. Grecii se înarmeazãîn continuare, nimeni nu crede însã în rãzboi. Turcii rãmân extremde rezervaþi, sunt sprijiniþi de Germania.

Marþi, 6/18 ianuarie. Boboteaza–19 °R. Ceaþã, mai târziu soare, –12 °R. Ora 10¾ la Biserica Zlãtari.Mitropolitul bolnav, aici doar un episcop, ceremonia principalã înbisericã. Procesiune la Dâmboviþa, acolo doar detaºamente ale tuturortrupelor, la apã numai ceremonia Iordanului, foarte scurtã, 5 min.,foarte frig. Apoi trupele defileazã la pod, la ora 11¼ totul gata. Pejos acasã, însoþit de miniºtri, ºefi de corpuri ºi public. 2½-3½ plimbarecu sania, cu Elisabeta, zãpadã adâncã ºi simþitor de frig. Ora 5

JURNAL 45

D. Sturdza36 la mine. Ora 6 dineu pentru toþi ofiþerii de stat-major,70 tacâmuri, cerc pânã la ora 9.

Miercuri, 7/19 ianuarie–4 °R. Vremea se schimbã, mai puþin rece. Ora 10 Boerescu la mine.În Viena se crede cã Gladstone37 instigã la rãzboi. Dupã-amiaza scris.Ploaie ºi gheþuº. Cu Elisabeta. Seara scris ºi citit.

Joi, 8/20 ianuarieMoinã. Dimineaþa scris. Dupã-amiaza plimbare cu sania, cu Elisabeta,aer foarte blând. Seara, însã, ploaie. Prefectul Poliþiei la mine.Alegeri suplimentare pentru Camerã ºi Senat, ieºit aproape toþicandidaþii guvernului.

Vineri, 9/21 ianuarieMoinã. Dimineaþa ministrul de Rãzboi. Dupã-amiaza acasã cu Elisabeta.Seara la Opera italianã, Hughenoþii. Eu rãmân pânã la ora 11.Fulguieºte iarãºi.

Sâmbãtã, 10/22 ianuarie–8 °R. Frig. Vreme frumoasã. Dimineaþa Conta, vorbit despre ºcoliledin Macedonia ºi cã el ar trebui sã trimitã bani lui Apostol Mãrgãrit38.Ora 11 Boerescu, la Viena e indispoziþie, din cauza opoziþiei noastreenergice în problema Dunãrii. Dupã-amiaza promenadã. Elisabetapatineazã. Jumãtate de orã acolo, D. Ghica39 de asemenea prezent.Seara scris. Ceaþã deasã ºi frig de –10 °R.

Duminicã, 11/23 ianuarie–14 °R. Ora 10 cu sania la capela episcopalã, foarte frig. Pe josînapoi. Orele 1-4½ audienþe. 5-6 Brãtianu la mine, vine de la þarã,e iarãºi complet proaspãt, crede cã pe 10 mai ar trebui proclamatregatul. Seara scris ºi citit. Elisabeta la concert. Ninsoare.

Luni, 12/24 ianuarieViscol puternic, –5 °R. Dimineaþa nici un ministru, scris. Scrisoare dela Fritz40, din Berlin. Camerele s-au reunit iarãºi, voteazã unelecredite. Kogãlniceanu41 îmi scrie din Paris ºi îºi oferã demisia. Toatãziua acasã, ninge, însã nu e frig. Seara scris.

Marþi, 13/25 ianuarie–17 °R. Vreme seninã. Dimineaþa nici un ministru. Dupã-amiaza prome-nadã în Ciºmigiu, simþitor de frig. La Stöhr. –12 °R la apusul soarelui.Seara Brãtianu cu soþia42 la masã, pânã la ora 8, conversat. –20 °R.


Miercuri, 14/26 ianuarie–19 °R. Dimineaþa nici un ministru. Camerele lucreazã puþin. Dupã--amiaza acasã, scris. Ora 5 Teriachiu la mine, vine din Moldova, înIaºi totul e liniºtit. Seara cu Elisabeta, mai târziu scris ºi citit, pânãla ora 11. Ceva viscol, nu prea frig.

Joi, 15/27 ianuarie–6 °R. Zãpadã în aer. Nici un ministru. Ora 11½ în Ciºmigiu, patinatpentru prima datã. Gheaþa proastã. Cu Elisabeta acolo, pânã la 12¾.Dupã-amiaza scris. Ora 5 Gusti43 din Iaºi la mine. Seara citit. Elisabetala concert.

Vineri, 16/28 ianuarie–4 °R. Dimineaþa Dabija, apoi Slãniceanu la mine. Dupã-amiazaplimbare cu sania, cu Elisabeta. Aer bun. Seara scris. Boerescu lamine. Viscol.

Sâmbãtã, 17/29 ianuarie–1 °R. Zãpadã finã, apoi moinã. I. Ghica îmi transmite cã albaneziisunt gata sã se uneascã cu românii din Macedonia, ei vor trimiteîmpreunã o delegaþie la Constantinopol pentru a protesta împotrivaanexãrii la Grecia. Probabil va avea loc o conferinþã a ambasadorilorla Constantinopol, spre a delibera în legãturã cu conflictul greco-turc.Ora 11 Gianni la mine, Camerele lucreazã foarte încet, nu au votatîncã nici un proiect de interes. Conservatorii ºi fracþiunea Vernescu44

ºi Ionescu45, ce formeazã un fel de partid, þin pe loc, prin lungidiscursuri, activitatea Camerei. Senatul s-a constituit abia acum.Gr. Sturdza46 a sosit aici. Orele 12-1 pe gheaþã. Elisabeta patineazã.Moinã, foarte puþinã zãpadã. Dupã-amiaza audienþe, vine ºi Þankov47,cu care vorbesc despre Bulgaria. Ora 10¼ la bal, la teatru, Elisabetaºi toate doamnele în costume româneºti, chiar ºi cele din corpuldiplomatic, contesele Tornielli, Wesdehlen, mad. Jooris48 etc., cald,plin. Toate lojele ocupate. Fãcut cunoºtinþã cu mad. Esipov, de ase-menea în costum, pe care i l-a dat Elisabeta. Rusoaicã ºi artistã(pian). Se danseazã mult. Dansuri naþionale etc. Tombolã cu lozurifrumoase, apoi licitaþie, câºtigat multe premii. Vorbit mult cu miniºtrii,acolo pânã la 1¾. Noaptea nu foarte frig.

Duminicã, 18/30 ianuarie–1 °R. Ceaþã. Elisabeta merge la ora 10 la bisericã, apoi pe gheaþã.Eu acasã, scris. Orele 1-4 audienþe, de asemenea Cariagdi, care vinela mine pentru prima oarã dupã moartea soþiei. 4-4¾ patinat cuElisabeta, moinã, apoi iarãºi vreme rece, –5 °R. Ora 5½ acordat audienþã

JURNAL 47

domnului Schuyler49, care se prezintã în calitate de chargé d’affairesºi consul general american. Seara scris ºi citit pânã la 10½.

Luni, 19/31 ianuarieMoinã, +2 °R. Vântos. Ora 10 Slãniceanu la mine, apoi Brãtianu, carecrede cã guvernul, aºa cum e constituit, ar putea funcþiona o vreme,însã nu mult. Bugetul pentru anul în curs, echilibrat, a fost înaintat.Brãtianu sperã însã sã aibã excedente pentru rectificãri etc. Ora 11½promenadã în Ciºmigiu, unde Elisabeta patineazã, gheaþa proastã.Ora 1 dejunat. Audienþe. Skobelev a obþinut o mare victorie înTurkestan, probabil cã odatã cu aceasta rãzboiul de acolo se vaîncheia. Îi telegrafiez. Marile puteri încã trateazã cu Poarta, pentrua rezolva paºnic problema greacã. Camera nu a lucrat deloc astãzi,în ciuda numãrului mare de legi înaintate de guvern. Conta a depuso lege mult prea lungã a învãþãmântului ºi ºcolilor, care nu va fivotatã în nici un caz în aceastã sesiune.

Marþi, 1 februarie/20 ianuarie+1 °R, vreme mohorâtã. Dimineaþa Gianni ºi Dabija la mine. Trimisla Senat Legea minelor, nu e practicã ºi e prost redactatã. Dupã--amiaza audienþe, Suþu50, care ne invitã la bal. Ora 6½ dineu de galãpentru prinþul Uruzov, 40 persoane, amândoi mitropoliþii, senatori,deputaþi din toate partidele. Cerc pânã la 9½.

Miercuri, 2 februarie/21 ianuarie–10 °R. Ceva zãpadã. Dimineaþa Boerescu la mine, vorbit despreregat. Elisabeta pe gheaþã. Dupã-amiaza acasã. Seara la ora 8 laClubul Militar, colonelul Chiriþescu þine acolo o prelegere desprecãlãraºi, pânã la ora 11. Pe jos înapoi. Elisabeta la teatru pânã la miezulnopþii.

Joi, 3 februarie/22 ianuarieMoinã. Dimineaþa scris. 11½ pe gheaþã, patinat pânã la ora 1. Gheaþafoarte proastã. Dupã-amiaza cu Elisabeta. Seara scris. –1 °R.

Vineri, 4 februarie/23 ianuarie+1 °R. Ora 10 Slãniceanu la mine, 10½ Brãtianu, care a primit searatrecutã o depeºã de la Havas, conform cãreia unul dintre nepoþii meiar fi fost rãpit de trei bãrbaþi necunoscuþi. În aceeaºi noapte, depeºaa fost dezminþitã. Probabil e o speculaþie la bursã ºi o infamie.Brãtianu a fost adânc impresionat, a vorbit despre un guvernorromân. 11½-12½ Teriachiu la mine, e descurajat, Camera nu-l preaagreeazã. Dupã-amiaza acasã. Ora 5 Câmpineanu51 la mine. SearaStöhr. Elisabeta la concert. –1 °R.


Sâmbãtã, 5 februarie/24 ianuarie+10 °R. Ziarele publicã depeºa despre aºa-zisa rãpire a prinþului laDüsseldorf ( ?). Elisabeta pe gheaþã. Dimineaþa miniºtrii. Dupã--amiaza Maiorescu52. Seara la 8½ cu Elisabeta la Clubul Militar,unde se danseazã, pânã la ora 11½, multe doamne, toalete frumoase.Ninge puþin.

Duminicã, 6 februarie/25 ianuarieMoinã. Ora 10 la capela episcopalã, la episcop, înapoi pe jos. Dupã--amiaza de la 1 la 3½ audienþe, de asemenea generalul Manu53, caremã invitã la balul de la Jokey-Club54 ; refuz, cãci Florescu55 e vice-preºedinte ºi pânã acum nu a venit niciodatã la Palat. Manu mãroagã sã nu þin seama de aceasta ºi totuºi sã vin. Seara cu Elisabeta.Ploaie.

Luni, 7 februarie/26 ianuarie.Vânãtoare la Dumitrana pe ArgeºSculat la ora 7. Moinã, ploaie ºi ceaþã groasã. Toþi întreabã dacãvânãtoarea va avea loc. Plecat la 8½, cu sania, însoþit de Candiano56.Pe lângã Mãgurele spre Dumitrana, pe la ora 10 acolo, cale bunãpentru sanie. Contele Hoyos57, cu care pornesc spre pãdure, acoloPetronievici58, Bibescu59, Haralambie60, G. Cantacuzino61, ªtirbei62,Lacaze, Cornescu63, Manu, Dimancea64, Manolescu65 etc., 40 de persoane.La prima goanã sunt doborâþi trei lupi, câþiva iepuri. Ora 12½ maredejun în pãdure, ploaie. Ora 2½ a doua goanã, doar câþiva iepuri.Ora 4½ plecat din Dumitrana. Ora 6 înapoi. În oraº, strãzile într-ostare îngrozitoare. Seara cu Elisabeta. Ziarele sunt pline de povestearãpirii prinþului ºi spun cã Wilhelm66 a inventat-o, ceea ce este foartegrav. Scris lui papa67 despre aceasta. Impresia pe care o face aiciîntreaga poveste e nefavorabilã.

Marþi, 8 februarie/27 ianuarieDezgheþ complet, +4 °R. Strãzile într-o stare teribilã. DimineaþaDabija la mine. Camerele nu fac aproape nimic. Ziarele româneºtipublicã ºi ele depeºele ºi spun cã Wilhelm a trucat totul. Dupã--amiaza acasã. Audienþe. Scris. Seara cu Elisabeta.

Miercuri, 9 februarie/28 ianuarieMoinã, ceaþã. Dimineaþa Brãtianu la mine. Istoria lui Wilhelm cutrasul pe sfoarã îi este încã neplãcutã. E de pãrere cã trebuie numitºi un nou guvernor. Dupã-amiaza acasã. Trimis pe Vãcãrescu la ge-neralul Manu, ca sã-i spunã cã nu voi veni la balul de la Jokey-Club.Cu Elisabeta, scris. Ora 8 la Cercul Militar, lt.-col. Brãtianu68 þine

JURNAL 49

o prelegere despre topografie. Acolo pânã la 11, conversat. Elisabetapânã la 12 la teatru.

Joi, 10 februarie/29 ianuarieMoinã, ceaþã, mai târziu soare. Dimineaþa corectat istoria campanieiîn Bulgaria. Dupã-amiaza Slãniceanu la mine, mai târziu prefectulPoliþiei. Seara la ora 10¾ la bal la Suþu, foarte strãlucitor, tot corpuldiplomatic acolo. Conversat pânã la 1½. Apoi supeu, rãmas pânã la2½. Ora 3 înapoi69.

Vineri, 11 februarie/30 ianuarieMoinã, +10 °R. Dimineaþa cu Elisabeta. Stöhr aici. Dupã-amiazaaudienþe. A murit sora Luisei (ducesa de Braganza)70. Doliu de 14zile. Ora 5 Boerescu la mine. Seara scris. Brãtianu la þarã.

Sâmbãtã, 12 februarie/31 ianuarieMoinã. Dimineaþa ministrul de Justiþie. Procesul atentatului nu înain-teazã. Dupã-amiaza audienþe, scris. Ora 4 Boerescu la mine, în legãturãcu audienþa pentru contele Wesdehlen, care urmeazã sã-mi înmânezeColanul Ordinului Vulturul Negru. Ora 6 dineu în onoarea trimi-sului grec Razis. Elisabeta nu e de faþã, cerc pânã la ora 8. InvitaþiI. Ghica, Th. Rosetti71, Maiorescu.

Duminicã, 1/13 februarie–1 °R. Soare. Dimineaþa scris. Scrisoare de la papa, conþinut trist,spune cã Wilhelm s-a încurcat într-o reþea de minciuni ºi încã nu seºtie ce sã se creadã. Dupã-amiaza audienþe de la 1 la 4. Ora 5Lecomte72 la mine. Seara cu Elisabeta, scris. Ora 11 în pat.

Luni, 2/14 februarie–1 °R. Ora 10 Slãniceanu, hotãrât în privinþa regimentelor de rezervã.Ora 11½ audienþã oficialã pentru contele Wesdehlen, pentru predareaColanului Înaltului Ordin al Vulturului Negru. Îmi pun uniformaregimentului meu prusian de dragoni (nr. 9). La sosirea ministruluiplenipotenþiar fanfara intoneazã imnul prusian. Discurs ºi rãspuns,eu îmi pun colanul. Dupã-amiaza scris. Ora 5 Costinescu73 la mine,pânã la ora 7 verificat bugetul Ministerului de Rãzboi, e vorba deorganizarea unui al cincilea regiment de artilerie. Seara scris.

Marþi, 3/15 februarie–2 °R. Vreme frumoasã. Dimineaþa scris lui papa. Camerele au votatdoar 11 legi. Comisia pentru buget aproape ºi-a încheiat treaba.Dupã-amiaza audienþe. Plimbare cu trãsura, cu Elisabeta, frig. Multã


forfotã pe strãzi. Seara scris împãratului german, pânã la ora 12.Elisabeta la teatrul românesc. Tocmai a sosit pictorul Healy74 dinChicago, urmeazã sã-mi facã portretele în uniformã prusianã ºiaustriacã.

Miercuri, 4/16 februarie–6 °R. Ceaþã, chiciurã, mai târziu soare. Ora 9½ primit pe Healy, carese apucã îndatã de pictat. Elisabeta în costum naþional din anii maivechi. Ora 10 Brãtianu la mine, vorbeºte de guvern de fuziune ºi defaptul cã L. Catargi solicitã audienþã. E de pãrere cã trebuie sã mergla nuntã la Berlin. Ora 11 Boerescu, apoi Conta la mine. Dupã-amiazascris. Seara cu Elisabeta, scris.

Joi, 5/17 februarie–4 °R. Sculat la ora 6. Ora 8 plecat la garã. 8½ pornit cu trenulaccelerat spre Crivina. Ajuns la 9½, de acolo cu sãniile spre Pucheni,contele Hoyos cu mine, jumãtate de orã. Acolo o primã goanã, caredureazã o orã ºi jumãtate, 800 þãrani. Terminat abia la ora 1½.Dejunat, 50 persoane, vreme plãcutã. Ora 3¼ pornit spre casã, preatârziu pentru o a doua goanã. Ora 5 în Crivina. Dupã 6 în Bucureºti,întors împreunã cu Ducros-Aubert75. Ora 6½ la Palat. Seara cuElisabeta.

Vineri, 6/18 februarie–3 °R. Vânt rece. Dimineaþa ªtirbei ºi Teriachiu etc. la mine. Ora 1½la fotograf, Elisabeta ºi Healy acolo, apoi promenadã. 5-7 discutatbugetul armatei cu Costinescu. Seara scris. Camera a dezbãtut Legeapensiilor.

Sâmbãtã, 7/19 februarie–3 °R. Vânt. Dimineaþa la 10 D. Ghica, pe care îl rog sã meargã laBerlin ; nu poate, deoarece se simte rãu, crede cã ar trebui sã mergeu. Ora 4 Brãtianu, e ºi el de pãrere cã ar trebui sã merg, eu nuvreau, din cauza regatului. Vor merge Slãniceanu ºi Vãcãrescu.Dupã-amiaza cu Elisabeta. Camerele voteazã legea conform cãreiapensiile ºi salariile nu pot fi sechestrate, nu e foarte moral. Landaucâºtigã procesul împotriva noastrã la Tribunalul imperial german ºiproblema cãilor ferate iese prost.

Duminicã, 8/20 februarie–7 °R. Ora 10 la capela episcopalã, înapoi pe jos. 11½ Vãcãrescu, careva merge la Berlin. Dupã-amiaza audienþe de la 1 la 4½. Healy mi-aînceput portretul. Seara scris ºi citit pânã la ora 11. Foarte frig, –8 °R.

JURNAL 51

Luni, 9/21 februarie–6 °R. Dimineaþa Brãtianu la mine. Boerescu a vrut sã demisionezedin cauza legii pensiilor cu efect retroactiv. Criza ministerialã a fostaplanatã. Procesul din Leipzig nu are efecte atât de serioase precumne-am temut, înaltul Tribunal regional a anulat rãscumpãrarea fãcutãde noi, este însã o treabã strict platonicã. Dupã-amiaza audienþe,pozat Healy. La mine Slãniceanu, care merge la Berlin. Seara scriskronprinþului76 pânã la 11½. Elisabeta la teatru.

Marþi, 10/22 februarie–7 °R. Dimineaþa pozat Healy. Gianni la mine. Dupã-amiaza audienþe.Seara la ora 5 Boerescu la mine ; a vrut sã demisioneze, deoareceLegea pensiilor a fost votatã cu efect retroactiv ; este încã nemulþumit,de asemenea, din cauza chestiunii Dunãrii. Rãmâne însã. Voinescu77

a fost pe la 2½ la mine, vine din Brazilia ºi America de Nord, îmiaduce ordinul brazilian Steaua Sudului. Ora 6 Slãniceanu de ase-menea aici, înainte de plecarea spre Berlin. Îi dau scrisori pentruîmpãrat, kronprinþ ºi Wilhelm de Prusia78, vor ajunge acolo vineriseara. Nunta va fi duminicã79.

Miercuri, 11/23 februarie–5 °R. Dimineaþa Brãtianu la mine. Procesul din Leipzig în problemacãilor ferate e doar în principiu foarte serios, însã nu are pentru noinici o consecinþã, cãci noi am cumpãrat cãile ferate ºi nimic nu maipoate fi întors. Gianni la mine. Dupã-amiaza la fotograf, mã foto-grafiez în uniformã prusianã. Vizitat expoziþia pentru Focºani,doamnele Brãtianu ºi Vãcãrescu acolo. Seara ªtirbei la mine.L. Catargi doreºte sã vinã la mine, nu ºtie însã dacã îl voi primi bine.Seara la Club, prelegere a lui Lahovary80 despre statul-major, acolopânã la 11. Frig de –6 °R.

Joi, 12/24 februarie–6 °R. Dimineaþa pozat Healy, prefectul Poliþiei aici. Dupã-amiazaaudienþe. Seara scris. Camerele nu lucreazã aproape deloc ºi facgreutãþi guvernului.

Vineri, 13/25 februarie–8 °R. Chiciurã. Elisabeta nu prea bine. Dimineaþa Dabija la mine,Kalinderu telegrafiazã cã procesul din Leipzig nu ne atinge ºi cãpoate sã grãbeascã lichidarea societãþii, ceea ce pentru noi e foartefavorabil. Ora 2 baronul von Herz81 la mine, care merge la Viena.4-5½ promenadã de-a lungul Dâmboviþei. Aer minunat. Seara scrislui Leopold82. Vãcãrescu ºi Slãniceanu au ajuns în Berlin.


Sâmbãtã, 14/26 februarie–9 °R. Chiciurã ºi ceaþã. Dimineaþa Boerescu la mine ; trebuie sãrãspundã notei privind chestiunea Dunãrii, Brãtianu însã nu e deacord83. Hoyos aici, nefericit. Veºti din Grecia, cum cã nici pe departenu sunt pregãtiþi ca sã poatã ataca. Dupã-amiaza la Healy, câtevaaudienþe. Ora 5 prefectul Poliþiei la mine. Brãtianu la þarã, cameranu voteazã deloc. Domnii mei au fost primiþi la Berlin de împãrat etc.Seara scris pânã la 11. Bal mascat la Bibescu84, unde am fost invitaþi,nu am acceptat. Foarte frig. Elisabeta puþin suferindã.

Duminicã, 15/27 februarie–6 °R. Chiciurã. Dimineaþa scris. Conta la mine. Dupã-amiaza întreorele 1 ºi 4 audienþe, apoi cu Elisabeta, care nu se simte deloc bine.4½-5½ promenadã în Ciºmigiu, iluminat frumos, frig. Seara la ora 10la balul de la Teatru, dat în folosul oraºului Focºani. Toate doamneleîn costume româneºti, întregul corp diplomatic de faþã. Acolo pânãla 12, vorbit cu multã lume. Foarte animat.

Luni, 16/28 februarie–4 °R. Chiciurã, ceaþã. Dimineaþa pozat Healy, la un portret pe careîl face pentru expoziþia de artã (Salonul) din Paris, portret pânã lagenunchi. Dupã-amiaza audienþe, scris. 4½-5½ promenadã, îngheþat.Seara cu Elisabeta, scris pânã la 11. La Berlin nunta lui Wilhelm dePrusia cu prinþesa de Schleswig-Holstein, toate curþile au fost repre-zentate prin rude ºi trimiºi speciali. Slãniceanu ºi Vãcãrescu au fostprimiþi foarte amabil de împãrat ºi împãrãteasã. Ambasadorii s-aureunit la Constantinopol pentru o conferinþã, spre a decide în legãturãcu conflictul greco-turc. Grecia pare sã fie mai puþin rãzboinicã, deoa-rece armata ei se aflã în stare proastã. Administraþia în þarã nu mergebine sub Teriachiu. L. Catargi ºi Florescu s-au înscris pentru audienþela Palat, opoziþia se gândeºte probabil sã forþeze intrarea în guvern.

Marþi, 1 martie/17 februarieMoinã. Dimineaþa pozat Healy, Teriachiu la mine. Brãtianu este încãla þarã. Dupã-amiaza acasã. Elisabeta nu prea bine. Seara mare balla noi, începe la ora 10, noi ne facem punctual apariþia, întregul corpdiplomatic de faþã, 500 persoane, cãldurã enormã. Se danseazã foarteanimat. Ora 12½ supeu. Elisabeta se retrage. Eu rãmân pânã la ora 2.Cotilion pânã la ora 4. Uniforma de artilerie.

Miercuri, 2 martie/18 februarieMoinã, mohorât. Dimineaþa scris. Dupã-amiaza la ora 2 spre cazarmacãlãraºilor (Ilfov), acolo inspectat un pluton cu carabine. Ora 3 înapoi,

JURNAL 53

frig umed. Ora 6 pe jos la Club. Lahovary þine o prelegere (continuare)despre statul-major. Acolo pânã la ora 10½, înapoi pe jos. Frig ºineprietenos. Ora 11 în pat.

Joi, 3 martie/19 februarie–1 °R. Dimineaþa Boerescu la mine. Scris. Dupã-amiaza pozat Healy.Prefectul Poliþiei la mine. Seara Stöhr ; a fost în Sinaia. Ninge.

Vineri, 4 martie/20 februarieVreme mohorâtã, ceva zãpadã. Dimineaþa nici un ministru, aproapetoatã ziua pozat lui Healy, pentru portretul pe care-l trimite la Paris ;va fi în culori. Ora 5 Brãtianu aici, este însã deprimat. Camera nuvoteazã. Sentinþa de la Leipzig, care încã nu e cunoscutã, agitã apeleaici. Seara scris. Elisabeta la teatru.

Sâmbãtã, 5 martie/21 februarieVreme mohorâtã, ceva îngheþ, se dezgheaþã curând. Pozat încã unmoment pentru Healy. Kogãlniceanu îmi telegrafiazã cã preºedinteleRepublicii Franceze îmi conferã Medalia Militarã francezã. Dupã-amiazaaudienþe, scris. Seara la ora 8½ la Clubul Militar, unde se danseazã,damele în parte în costume româneºti, rãmas acolo pânã la 11½,foarte plin. Înapoi pe jos, nu e frig.

Duminicã, 6 martie/22 februarieVreme de primãvarã. Ora 10 la capela episcopalã. Ora 11 înapoi.Scris. Ora 1 audienþe. Elisabeta pozeazã pentru Healy. Seara cititdespre Carol al XII-lea al Suediei, studiat harta Peninsulei Balcanice.Încheierea carnavalului.

Luni, 7 martie/23 februarieVreme de primãvarã deplinã, cald. Dimineaþa citit, nici un ministru.Orele 2-3½ plimbare cu trãsura, Filaret ºi Cotroceni. Cu Elisabeta.Seara scris. Pe Dunãre gheaþa pare sã se fi pus în miºcare.

Marþi, 8 martie/24 februarieVreme ploioasã ºi vânt. Dimineaþa Dabija, semnat proiectul de legepentru linia feratã Adjud-Ocna-Bucureºti, respectiv Buzãu-Cernavodã,pentru a fi depus la Camerã. Ziarele opoziþiei vorbesc din nou despreregat. Slãniceanu a primit la Berlin Ordinul Coroanei clasa I, iarVãcãrescu, Vulturul Roºu clasa a II-a cu stea. Dupã-amiaza cu Elisabetaºi la Healy. Seara scris. La Constantinopol nu s-a decis încã nimicîn privinþa Greciei.


Miercuri, 9 martie/25 februarieVreme ploioasã ºi timp de primãvarã. Dimineaþa Boerescu la mine,i-a dat lui Hoyos nota verbalã privind chestiunea Dunãrii, acestaînsã nu e satisfãcut. Dupã-amiaza ploaie. Scurtã plimbare cu trãsura,nu e frig. Orele 5-6 Brãtianu la mine, vorbim despre Camerã, carenu lucreazã, ºi despre chestiunea Dunãrii, în care Austria nu vreasã cedeze ; de asemenea, despre regat, care trebuie fãcut în mai.

Joi, 10 martie/26 februarieVreme de primãvarã. Orele 11-12 Consiliu de miniºtri, discutat con-versia datoriilor statului, împrumutul domenial ºi bonurile de tezaur.Semnat mesajul cãtre Camerã. Murit Laurian85, profesorul meu delimba românã, ºi C. Bolliac86. De asemenea Goga87, cel care i-a salvatviaþa lui Brãtianu. Vãcãrescu, întors ieri de la Berlin, îmi povesteºtede la ora 1½ la 3½. Orele 5-7 primit pe contele Wesdehlen ; îmi aduceo scrisoare de la împãrat, notificând cãsãtoria. Vorbim îndelungdespre chestiunea Dunãrii, îi spun cã Austria ar trebui sã renunþela votul decisiv. Seara scris pânã la 11, Mariei.

Vineri, 11 martie/27 februarieVreme de primãvarã. Dimineaþa Teriachiu la mine, care vrea sãdemisioneze, e foarte slab ca ministru de Interne. Pozat Healy. Ora1½ la Cazarma Cuza, acolo inspectat Batalionul de cadre al doro-banþilor. Rãmas pânã la ora 3, foarte bine. Plimbare cu trãsura laCotroceni ºi spre Târgoviºte. Seara cu Elisabeta.

Sâmbãtã, 12 martie/28 februarieVreme de primãvarã. Dimineaþa Boerescu la mine ; e de pãrere caregatul sã fie proclamat pe 8/20 aprilie, eu de asemenea, deoareceziarele au vorbit prea mult despre 10/22 mai. Pozat Healy. Dupã-amiazacu Elisabeta. Sosit ºtirea despre cãsãtoria lui Gustav al Suediei88 cuVictoria de Baden89, foarte bucuros. Plimbare cu trãsura, cu Elisabeta,la Cotroceni, în grãdinã, apoi la Filaret. Seara scris ºi citit pânã la 11.

Duminicã, 1/13 martieVreme mohorâtã, nu rece. Ora 10 la capela episcopalã, 11½ înapoi.Scris doamnei Laurian, scrisoare pentru ziare. Orele 1-4 audienþe.Pozat Healy. La masã primim depeºa lui Ghica90 din Petersburg, cumcã a fost un atentat oribil asupra împãratului Alexandru91, iar acestae rãnit. Un sfert de orã mai târziu soseºte depeºa cã a murit. Foartebulversat. Au fost aruncate bombe asupra trãsurii sale. Seara pre-fectul Poliþiei încã la mine. Prinþul Uruzov nu a primit încã nici oveste. Urmaºul la tron a fost proclamat împãrat92.

JURNAL 55

Luni, 2/14 martieVreme mohorâtã. Ora 9 deja prefectul Poliþiei la mine. Detaliiledespre atentat oribile, a doua bombã i-a sfâºiat bietului împãratpicioarele ºi pântecele. A murit lipsit de cunoºtinþã, o orã mai târziu.Ora 10 Boerescu la mine. 10½ Slãniceanu, care s-a întors de la Berlin,prin Essen, unde a rãmas douã zile la Krupp. Este încântat demisiunea sa. Dupã-amiaza pozat Healy, tabloul pentru Metz, Regi-mentul 1 Dragoni. Viscol cu zãpadã ºi doar 2 °R. Prefectul Poliþieiºi Boerescu din nou la mine, pentru un requiem la Mitropolie. Primittelegramã de rãspuns de la noul împãrat Alexandru al III-lea. Foartecordialã. Îl trimit pe Candiano cu ea la prinþul Uruzov. În Petersburgdepunerea jurãmântului, aproape totul liniºtit. Peste tot manifestãride simpatie faþã de împãratul decedat. Seara scris. Elisabeta, caree enorm de bulversatã, foarte obositã. Sandro la Petersburg pentruînmormântare. Ziua de naºtere a regelui Umberto93.

Marþi, 3/15 martie–2 °R, mohorât, mai târziu mai cald ºi soare. Ora 10½ Teriachiu lamine. Ora 11 Dabija. Sentinþa Tribunalului din Leipzig are partea eineplãcutã, guvernul german ne sfãtuieºte sã ne înþelegem cu Landau.Din toate acestea se vor ivi din nou mari neplãceri. Dupã-amiazapozat Healy, tablou pentru Elisabeta. Prefectul Poliþiei aici. Seara cuElisabeta, scris, din nou mai frig.

Miercuri, 4/16 martie–2 °R. Ceva zãpadã, vânt rece. Ora 10 dimineaþa Brãtianu la mine,s-a întors de la Piteºti. Este de asemenea adânc miºcat de moarteaîmpãratului Alexandru. Ora 11 Boerescu, ºtiri din Petersburg, con-form cãrora conjuraþia þinteºte departe, cã s-a constituit o societatea conjuraþilor, care ar vrea sã înlãture toþi suveranii ( ?). Dupã-amiazapozat Healy. Orele 3-4 promenadã, cald ºi vântos. Ora 4½ Cernatºi Candiano la mine, care pleacã în seara aceasta la Petersburg, cuîncã trei subofiþeri care au Crucea Sf. Gheorghe. Orele 5-6 prinþulUruzov la mine, e foarte abãtut din cauza veºtilor din Rusia. Ora 8½Carp94 la mine, care nu e împotriva intrãrii cu un anumit programîn guvern, partidul sãu ar dori doar ca eu sã mã pronunþ. Ora 11 înpat.

Joi, 5/17 martie–2 °R. Ceva zãpadã, frig ºi urât. 10-11½ plecat cu Elisabeta la Mitropolie,acolo slujbã religioasã solemnã pentru împãratul Alexandru al II-lea,de faþã corpul diplomatic, miniºtri, reprezentanþi ai tuturor partidelor,delegaþi ai celor decoraþi cu Crucea Sf. Gheorghe etc. Durat trei


sferturi de orã. Biserica puþin pãtrunsã de igrasie. Oficiat mitropoliþiiºi episcopii. Elisabeta foarte miºcatã. Dejunat la ora 1. Dupã-amiazapozat Healy. Seara cu Elisabeta, scris.

Vineri, 6/18 martie–2 °R. Vreme neprietenoasã. Dimineaþa scris, nici un ministru. PrefectulPoliþiei la mine. Dupã-amiaza la Healy. Ora 4½ plimbare cu trãsura,cu Elisabeta, totul cenuºiu ºi neprietenos, încã nici un semn deprimãvarã. Seara citit. Luminã pânã la ora 6.

Sâmbãtã, 7/19 martieVreme mohorâtã, ceva mai cald. Dimineaþa Boerescu la mine, spunecã nu se mai vrea sã se aºtepte prea mult cu proclamarea regatului,poate deja peste 14 zile. Brãtianu a discutat deja cu Hoyos despreaceasta. Dupã-amiaza de la 4 la 6 plimbare cu trãsura la Vãcãreºti.Aer plãcut. Elisabeta nu prea bine.

Duminicã, 8/20 martieVreme splendidã, cald. +11 °R la umbrã. Orele 10½-12 Brãtianu lamine ; crede cã proclamarea regatului mai poate fi amânatã cel multo sãptãmânã, cãci se teme de un protest al Austriei. Tunurile de laKrupp trebuie sã soseascã în curând. Modificarea guvernului trebuiesã aibã loc abia dupã proclamare. Orele 1-4½ audienþe. Pozat Healypânã la 6. Seara scris.

Luni, 9/21 martieVreme de primãvarã, cald, uscat, vântos. Orele 10-11½ Slãniceanu lamine. Dupã-amiaza pozat Healy. Ora 4½ cu Elisabeta la Cotroceni,acolo Stöhr ºi mai târziu Healy, încã nimic verde. Început procesullui Pietraru pentru atentatul asupra lui Brãtianu, e de sperat cã vafi condamnat. Seara scris.

Marþi, 10/22 martieVreme frumoasã, caldã, +20 °R la umbrã. Dimineaþa nici un ministru.Pozat Healy. Dupã-amiaza audienþe. Ora 4 Boerescu la mine. Plecatcu Elisabeta la Cotroceni, pentru amenajãri. Acolo Stöhr. Nori negrigroºi. Vânt. Ora 6 înapoi. Seara scris.

Miercuri, 11/23 martieFrig, vântos, +5 °R. Puþin viscol. Ora 10 sosit Brãtianu cu Boerescu.Proclamarea regatului fixatã pentru 3 aprilie, stil nou. Discutat totul.Pietraru condamnat la 20 ani ocnã, iar complicii sãi la 9 ani, un marenoroc. Ora 1 mitropolitul Moldovei, ora 2 inspecþie la Batalionul 1

JURNAL 57

Vânãtori ºi la Regimentul 2 din Cazarma Alexandru, pânã la ora 4.Pe jos înapoi, pe un viscol puternic. Seara scris, frig.

Joi, 12/24 martie–5 °R. Zãpadã, mai târziu se topeºte. Orele 10-11 Slãniceanu la mine.Pozat Healy. Dupã-amiaza acasã, scris. Petrescu95 aici. Seara cu Elisabeta.

Vineri, 13/25 martie–2 °R, mai târziu mai cald, zãpada se topeºte. Dimineaþa nici unministru. Dupã-amiaza pozat Healy, care a terminat toate tablourilemele. Prinþul Brâncoveanu96 la mine. Seara scris.

Sâmbãtã, 14/26 martieVreme de primãvarã. Dimineaþa la Healy. Ora 11½ venit toþi miniºtriila mine sã declare cã nu mai pot fi oprite Camerele Parlamentuluisã proclame regatul. ªedinþa de ieri, în care opoziþia a atacat puternicguvernul, a scos din fire majoritatea în aºa hal, încât nu mai doreºtesã aºtepte nici o zi. Eu am avut doar o singurã rezervã, cã împãratulAlexandru nu a fost încã înmormântat. Miniºtrii merg direct laCamerã, unde moþiunea este depusã de generalul Lecca97. Pe bazaacesteia este fãcutã îndatã legea, care e votatã în unanimitate. LaSenat este depusã aceeaºi moþiune ºi legea e votatã ºi acolo. La ora5 vine Brãtianu la mine. Totul este gata. Întregul Senat vine pe josla Palat, noi îl salutãm de la fereastrã. La ora 6 ambele Camere suntreunite în sala tronului, însã fãrã fracuri, vin direct de la sala deºedinþe. D. Ghica citeºte legea, cu câteva cuvinte introductive. Eurãspund, discursul meu este salutat cu entuziasm. Dupã aceea pro-clam legea, care are douã articole, în prezenþa Camerelor. Facemcerc, pe toate feþele bucurie ºi emoþie. Apoi ieºim cu preºedinþii labalcon, unde lumea ne aclamã, muzicã etc. Ora 6½, se terminã.Regatul României e proclamat ºi sancþionat prin lege. Cinat. Seara,oraºul, decorat cu steaguri încã de la ora 2, e iluminat. Ora 8 mareovaþie cu muzicã. Comerþul oraºului trimite o delegaþie cu un discurs.Îi primim în salonul alb, la fel celelalte delegaþii. Miºcare enormã pestrãzi pânã la ora 11½ seara. Vestea cunoscutã curând în toatã þara.Murit unchiul Pepoli98 la Bologna. Îi telegrafiez îndatã mãtuºii Frieda.Sosit toatã noaptea depeºe din þarã. Entuziasm enorm.

Duminicã, 15/27 martieVreme splendidã, foarte cald. Din cauza înmormântãrii împãratuluiAlexandru al II-lea se suspendã toate manifestaþile, steagurile suntscoase. Dimineaþa prefectul Poliþiei. Vãcãrescu. Enorm de multe depeºedin toatã þara. Bucurie de nedescris. Ora 1 primit o deputãþie a studenþilor


de la Universitate. Orele 1½-3 audienþe. Miniºtrii de Rãzboi ºi deJustiþie. Ora 4 venit Boerescu. A vãzut câþiva miniºtri, care însã, cuexcepþia lui Wight, nu s-au pronunþat. Seara scris. Enorm de multedepeºe, încã nici una din strãinãtate. Astãzi cald. Telegrafiat lui papa.

Luni, 16/28 martieVreme splendidã. Oraºul împodobit festiv. Ora 10 Slãniceanu la mine.Ora 11 cu Elisabeta la Mitropolie. Te Deum, toate autoritãþile defaþã. Jumãtate de orã în stradã, aglomeraþie enormã. Ora 12 înapoi.S-a þinut de asemenea un Te Deum pentru Alexandru al II-lea. Dupã--amiaza sosit multe depeºe din strãinãtate. Presa este în întregimefavorabilã. Dupã-amiaza ºi seara delegaþii ºi demonstraþie cu torþe.Ovaþii. Mers cu trãsura prin oraºul iluminat, pânã la ora 10. Bucurieenormã. Primit 400 depeºe.

Marþi, 17/29 martieVreme splendidã, foarte cald. Oraºul din nou împodobit festiv.Ora 11 primirea corpului de ofiþeri în sala tronului, unde se aflã ºidrapelele, eu þin un cald discurs. Toþi ofiþerii ne aclamã. Dupã aceeadefileazã trupele, totul pe jos. Elisabeta e la fereastrã, enorm demultã lume, þinut pânã la ora 12½, foarte cald. Dupã-amiaza scris.Sosit nenumãrate depeºe, care sunt în totalitate favorabile. Se parecã marile puteri vor sã se concerteze ºi apoi sã ne recunoascã toateodatã. Am scris împãraþilor (Mons. mon frère). Bãlãceanu telegrafiazãcã Haymerle99 nu ar fi nefavorabil proclamaþiei, se pare însã cãîmpãratul Franz Josef ar avea rezerve. De la Berlin nici o veste,regimentul meu prusian, Stillfried ºi mulþi ofiþeri prusieni mã felicitã.Ora 6 mare ovaþie a evreilor, iar la 8 a grecilor, cu buchete etc., þindiscursuri cordiale.

Miercuri, 18/30 martieVreme caldã, minunatã. Dimineaþa ministrul de Justiþie ºi Boerescu.Veºtile din strãinãtate sunt foarte favorabile, presa europeanã mãgu-litoare. Dupã-amiaza, cu Elisabeta, primit pe Jooris100, care îmi aducefelicitãri de la regele Leopold101. La Healy, care pleacã din nou laParis. Ora 5 ovaþie a „Constructorului român”, care ne aduc buchete.Ora 5½ venit Brãtianu ; este ºi el mulþumit de situaþie. Camerele vorîncheia acum bugetul. Seara din nou demonstraþie cu torþe, cu muzicã,entuziasmul este extraordinar.

Joi, 19/31 martieVânt rece. Ora 10 Slãniceanu. Ora 11 primit clerul înalt în salatronului. Discurs. Ora 11½ Curtea de Casaþie ºi cea de Conturi cudiscursuri, apoi cerc. Ora 1 audienþe. Dupã-amiaza depeºe de peste

JURNAL 59

tot. Boerescu la mine. Veºtile privind recunoaºterea din ce în ce maifavorabilã, la fel ºi presa europeanã. Generalul Ghica îmbolnãvitgrav la Petersburg, sunt puþine speranþe. Seara la 8 mare ovaþie agermanilor, demonstraþie cu torþe, primim o delegaþie numeroasã.Douã discursuri, Rietz ºi Teutschländer102, eu le mulþumesc. Vântfoarte rece ºi puternic. Seara scris încã pânã la 11, lui papa. Camerelevoteazã conversia. Kalinderu a ajuns în Berlin pentru procesul Landau.

Vineri, 1 aprilie/20 martie+5 °R. Vreme rece, urâtã. Dimineaþa miniºtrii. Ora 1½ primit peministrul plenipotenþiar grec ºi pe marchizul de l’Aubespine103, caremã felicitã. Ora 5 Suleiman Bey, care mã felicitã din însãrcinareasultanului. La Viena e o dispoziþie bunã. Ora 8 seara ovaþie a bãr-bierilor, care vin cu buchete. Scris pânã la 11½, multe depeºe. Vremerãcoroasã.

Sâmbãtã, 2 aprilie/21 martieVreme caldã. Dimineaþa Brãtianu la mine. L-a vãzut pe Hoyos, carei-a vorbit din nou despre Dunãre. La Petersburg se doreºte sã luãmmãsuri împotriva nihiliºtilor. Ora 11½ primit conducerea Bisericiiprotestante germane. Ora 1 la Academia Rom. I. Ghica þine undiscurs, eu rãspund liber. Ora 4 cu Elisabeta la Cotroceni pentruamenajãri. Basset104 de asemenea acolo. Ploaie. Ora 6 l-am primit peministrul plenipotenþiar Petronievici, care mã felicitã. La masã Kalinderu,care îmi spune cã în Berlin Kaufmann ar fi sechestrat 50.110 mãrci ( ?).Scris pânã la 11. Generalul Ghica a murit în Petersburg.

Duminicã, 3 aprilie/22 martieVreme de primãvarã. Ora 10 în capela episcopalã, liturghie solemnã.Ora 11 înapoi. Ora 1 începe primirea solemnã în sala tronului.Municipalitatea, corpul profesoral. Toþi funcþionarii de stat, în nu-mele cãrora ia cuvântul Brãtianu. Þin trei cuvântãri ºi una cãtrecomunitatea religioasã maghiarã, primitã separat. Se încheie la ora 3.Foarte obositor pentru Elisabeta. Scrisori de la pãrinþi. Anglia ºiItalia ne-au recunoscut ; sunt aºteptate doar scrisorile. Ora 5 plim-bare în trãsurã, cu Elisabeta, adie un vânt rãcoros. La ora 6 e banchetla Teatru, pentru Brãtianu, eu îi scriu o scrisoare. Ora 8 ovaþie acoloniei italiene, ora 8½ a coloniei ungare, care sunt entuziasmate.Aduc buchete ºi þin discursuri, cãrora eu le rãspund.

Luni, 4 aprilie/23 martieVreme caldã. Dimineaþa Boerescu la mine. Anglia, Italia ºi Franþa aurecunoscut regatul. Rusia, Austria ºi Germania vor sã ne recunoascãabia dupã ce vom face o lege în privinþa socialiºtilor ( ?). Pare sã


porneascã de la Rusia. Camerele voteazã bugetul. Ora 11½ primitclerul evreiesc. Ora 1½ primire solemnã, mai întâi Societatea Concordiaºi o Societate de tir. Discursuri. Dupã aceea mare cerc în sala tronului,întreaga societate, domni ºi doamne, 200 persoane, apoi Societateagermanã de tir, pânã la ora 3½. Ora 4½ primit pe Tornielli, ora 5 peWight, ora 6 pe Ducros-Aubert. Toþi în uniformã, vin sã mã felicite.Din toate pãrþile sosesc scrisori ºi depeºe, impresia este foarte mareîn toatã Europa. Serbia vrea sã ne urmeze, lucru de care însã mãîndoiesc. Problema greacã pare sã intre într-un stadiu paºnic. PrincipeleBulgariei este la Berlin, a devenit general prusian în suita gãrzii decorp. Seara scris pânã la ora 11.

Marþi, 5 aprilie/24 martie+5 °R. Vânt rece. Dimineaþa scris. Primit enorm de multe scrisori defelicitare din strãinãtate. Ora 1½ primit Surorile Milostive, înte-meiate de Elisabeta. Apoi Jokey-Clubul, generalul Manu þine undiscurs. Florescu nu e prezent. Primit pe Keun105, care mã felicitãdin partea regelui Olandei. Seara D. Sturdza la masã, pleacã înstrãinãtate. Elisabeta fãrã voce, a rãcit foarte tare.

Miercuri, 6 aprilie/25 martieVreme rece, urâtã. Dimineaþa nici un ministru. Între orele 1 ºi 2primit delegaþii, multe discursuri. Generalul Cernat ºi colonelulCandiano s-au întors de la Petersburg, îmi relateazã multe lucruriinteresante. Ora 3 Boerescu la mine, îmi spune cã cele trei imperiiºi America ne-au recunoscut. Aºadar, în 10 zile întreaga campaniea luat sfârºit. Ora 4½ primit pe contele Hoyos, ora 5 pe prinþulUruzov, ora 5½ pe contele Wesdehlen, care mã felicitã în numelesuveranilor lor. Elisabeta e rãcitã ºi nu poate primi pe nimeni. Ora8 seara o mare manifestaþie a comerþului românesc. Discursuri, eurãspund.

Joi, 7 aprilie/26 martieVreme rece. Ora 10 ministrul de Rãzboi la mine. Toatã ziua acasã.Elisabeta foarte rãcitã ºi dureri de ochi. 1½ primit pe Schuyler, caremã felicitã în numele guvernului american. Seara scris.

Vineri, 8 aprilie/27 martieVreme rece, neprietenoasã. Dimineaþa Boerescu la mine. Camerelevoteazã bugetul, aproape terminat. Dupã-amiaza scris. Depeºe. Searacu Elisabeta. Depeºe de la împãratul Germaniei, care ne felicitã pemine ºi pe Elisabeta cu ocazia proclamãrii regatului. Ora 11½ în pat.Frig.

JURNAL 61

Sâmbãtã, 9 aprilie/28 martieVreme rece, neprietenoasã, puþin verde. Dimineaþa Slãniceanu lamine. Dupã-amiaza scris. Episcopul catolic la mine, vine de la Viena.Dupã-amiaza scris. Seara cu Elisabeta. Multe depeºe. Ora 5 Brãtianula mine.

Duminicã, 10 aprilie/29 martieVânt rece, vreme întunecatã. Ora 10 la biserica catolicã (Floriile),stat pânã la ora 11½, la episcop. Ora 1 primirea ministrului deRãzboi din Bulgaria, generalul Ehrenroth106, care mã felicitã dinînsãrcinarea lui Sandro. Ora 1½ primirea unei deputãþii din Galaþi,cu discursuri, apoi audienþe pânã la ora 4. Cu Elisabeta. Ora 6½Rosetti107, preºedintele Camerei, la masã, conversat pânã la ora 9.Elisabeta mai bine, dar obositã.

Luni, 11 aprilie/30 martieVânt îngrozitor de rece. +4 °R. Frig. Ora 10 spre Cotroceni, acoloîncãlecat ºi inspectat Batalionul de cadre, foarte rece ºi neplãcut,pânã la ora 10, cãlare înapoi, pe jumãtate îngheþat. Ora 1½ primireacoloniei austro-ungare, 30 persoane, Otto Herz þine un discurs, cãruiaeu îi rãspund, vorbit cu fiecare în parte. Elisabeta nu e de faþã, cãcie încã foarte obositã. Ora 3 la Academie, prezidat ºedinþa, discutatortografia româneascã, acolo pânã la 5, þinut un mic discurs. Ora 6½dineu în cinstea generalului Ehrenroth, 16 persoane, cerc pânã la8½. Elisabeta de faþã. Camerele au votat bugetul.

Marþi, 12 aprilie/31 martieVânt rece, întunecat, neprietenos, doar puþin verde. Dimineaþa Boerescula mine, discutat despre programul pentru 10 mai. În Camerã a fostvotatã linia feratã Ocna-Adjud. Dupã-amiaza la ora 2 primit, cuElisabeta, doamnele din corpul diplomatic. Ora 3 la Academie, pre-zidat ºedinþa pânã la ora 5½, ortografia a fost încheiatã. Primit peStanisforth108, care a devenit consul al României la Londra. Regi-mentul meu austriac primeºte numele „Regele Carol I al României”.Arhiducele Albrecht109 ne felicitã. Grecia acceptã condiþiile marilorputeri. Seara scris pânã la 11.

Miercuri, 1/13 aprilieVânt rece. Ora 10 spre Casa de depuneri, acolo sfinþirea Casei deeconomii, serviciu religios, toþi miniºtrii etc. de faþã. Vizitat totul,depus 300 franci la Casa de economii. Ora 11 înapoi. Ora 1½ primitpe contele Tornielli în audienþã oficialã, îmi înmâneazã scrisori de laregele Umberto, prin care el este confirmat. Scrisoare de rãspuns.


Discursuri. Ora 2½ primire oficialã a lui Ducros-Aubert ; îmi înmâneazãscrisoarea de rãspuns la notificarea noastrã, care îl ºi confirmãtotodatã, ºi o scrisoare a preºedintelui Grévy110, cu Medalia Militarãfrancezã, care mi-a fost conferitã. Dupã-amiaza cu Elisabeta ºi m-ampregãtit. Ora 8 la mica mãnãstire, acolo spovedit (Gall). Ora 8½ înapoi.Sosit de la Petersburg corpul generalului Ghica ; este purtat cu facleºi escortã de la garã la Biserica Sãrindari. +7 °R, mai puþin vânt.

Joi, 2/14 aprilie. Joia VerdeVânt rece. Sculat la 7. Ora 8 la capela episcopalã, liturghie mare ºiapoi împãrtãºanie. Vãzut pe episcop. 8¾ înapoi. Ora 10 Slãniceanula mine, apoi Boerescu ºi Gianni, pânã la ora 12½. Dupã-amiazaaudienþe, scris. 5-7¼ în capela episcopalã, „Întunecare”, „Motto”,„Spãlarea picioarelor” ºi „Stabat mater”. Ora 7½ cinat. Seara scrispânã la 11. Vânt ºi foarte mohorât.

Vineri, 3/15 aprilie. Vinerea MareVânt rãcoros. Ora 9 la mica mãnãstire, liturghie pânã la 10. Înaintede amiazã scris. Prefectul Poliþiei la mine. Dupã-amiaza Boerescu.Ora 2 primit în audienþã oficialã pe generalul Zurov ; îmi notificãurcarea pe tron a împãratului Alexandru al III-lea ºi îmi înmâneazã oscrisoare prin care acesta mã felicitã cu ocazia proclamãrii regatului.Dupã aceea e primit de Elisabeta. Dupã-amiaza avut mult de scris.Elisabeta are din nou dureri de gât ºi nu se simte deloc bine, ºi eusunt foarte obosit. Ora 6 la mica mãnãstire, acolo predicã germanãa abatelui, foarte bunã, þinut pânã la 7, a fost plin ºi cald. Afarã vântrece. Ora 7½ cinat. Elisabeta merge la teatru, eu scris pânã la 11,lui papa etc. Camerele discutã calea feratã pentru Dobrogea, însã nupot cãdea de acord asupra traseului, din care cauzã proiectul eamânat pentru sesiunea urmãtoare. Votat Legea strãinilor111.

Sâmbãtã, 4/16 aprilie. Sâmbãta Mare catolicãVânt mai puþin rece. Dimineaþa prefectul Poliþiei, Gianni. Nihiliºtiivor fi expulzaþi acum din Iaºi. Dupã-amiaza audienþe, scris, obositºi rãcit. Ora 6½ dineu de galã pentru generalul Zurov, care a primitmai devreme Marele colan, 30 persoane. D. Ghica ºi Stãtescu alãturide mine, eu postesc, cerc pânã la ora 8. Elisabeta merge apoi lateatru, are însã din nou puternice dureri de gât. Witzleben112 aici,fiica ei113 are scarlatinã. Scris lui papa pânã la 11½. Guturai.

Duminicã, 5/17 aprilie. Paºtile catoliceVreme frumoasã, +14 °R. Ora 10 prefectul Poliþiei. Ora 10½ plecatcu trãsura la Bãrãþie, serviciu solemn oficiat de episcop, apoi Te

JURNAL 63

Deum pentru mine. Episcopul mã primeºte ºi mã conduce pânã lauºã. Þinut pânã la 12½. Apoi Brãtianu la mine, care îmi înmâneazãdemisia sa, cu rugãmintea de a o primi ( ?). Ora 12¾ dejunat.Dupã-amiaza scris, deloc bine, guturai îngrozitor. Înmormântareaprinþului I. Ghica, cu participare enormã. Ora 5½ primit pe conteleHoyos în audienþã oficialã ; îmi aduce scrisoarea de rãspuns aîmpãratului Franz Josef114, care e foarte amabilã ºi prin care îlconfirmã pe Hoyos ca ministru plenipotenþiar. Conversat pânã la ora6, camera goblenurilor. Ora 6½ cinat. Seara scris. Guturaiul ºi maiputernic. Theodori115 e aici.

Luni, 6/18 aprilie. Paºtile catoliceOra 10 primit pe D. Ghica ºi Rosetti, discutat cu ei despre criza deguvern, amândoi sunt de pãrere cã Brãtianu trebuie sã rãmânã. Ora10½ Slãniceanu, avansãri, Creþeanu ºi Anghelescu116 generali etc.11½ primit în audienþã oficialã pe contele Wesdehlen ; îmi înmâneazãrãspunsul împãratului, felicitãri cu ocazia proclamãrii regatului.Dupã-amiaza la ora 2 primit clerul catolic, episcopul catolic þine ocuvântare. Ora 3 la ºedinþa de închidere ºi la împãrþirea premiilorAcademiei, acolo pânã la 5, cuvântare. Plimbare cu trãsura spreCotroceni. Ora 6 primit pe Brãtianu ; el nu vrea nicidecum sã rãmânãîn guvern, îl propune pe fratele sãu D. Brãtianu117, i se telegrafiazãacestuia la Constantinopol. Seara cu Elisabeta, scris pânã la 11.Guturai puternic.

Marþi, 7/19 aprilieVreme blândã. Ora 10 D. Ghica la mine ; e de pãrere cã Brãtianu vreasã demisioneze în parte ºi din cauza doamnei Mavrogheni118, esteînsã un pretext cât se poate de nedrept. Ora 10½ Slãniceanu, creatal cincilea regiment de artilerie. Dupã-amiaza audienþã, generalulManu. Scris. Rãcit foarte tare. Boerescu la mine, regretã ºi el crizade guvern, pe care parþial a provocat-o. R. Mihai la mine. D. Brãtianutelegrafiazã cã a plecat din Constantinopol. Seara scris. Theodoriîncã la mine.

Miercuri, 8/20 aprilieZiua mea de naºtere nu e sãrbãtoritã, din cauzã cã e SãptãmânaMare româneascã. Dimineaþa primit, împreunã cu Elisabeta, marinacivilã ºi pe cea militarã, dureri de cap. Prefectul Poliþiei la mine,cãruia îi confer eghileþii. Ora 1½ I. Brãtianu la mine ; se retragedefinitiv, comunicã aceasta Camerelor. Colonelul Bibescu la mine,vorbesc cu el despre Senat. Orele 4-6 cu Elisabeta la Cotroceni, aerminunat, în grãdinã, Stöhr ºi Schultz aici. Ora 6 înapoi. Primit pe


Stãtescu, tratat cu el în privinþa guvernului. Ora 8 Câmpineanu,care e, de fapt, destul de exclusiv ºi nu vrea sã intre. Ora 9 DumitruBrãtianu, care tocmai a sosit, e complet proaspãt ºi pregãtit sãformeze guvernul. Vede situaþia favorabil. Conversat pânã la ora 11,obosit ºi tare rãcit.

Joi, 9/21 aprilieNoaptea ploaie. Aer de primãvarã, cald. Ora 11 D. Ghica la mine,vorbit cu el despre guvern. Ora 11½ Slãniceanu, apoi Teriachiu, carevede greutãþi pentru Moldova. Lume toatã dupã-amiaza, obosit ºirãcit. Dumba119, membru al Reichstagului din Viena, care e foarteinteresant, Miºea, generalul Cerkez120 etc. 4-6 cu Elisabeta laCotroceni, furtunã ºi ploaie, aer minunat. D. Brãtianu la mine ; nua putut încã sã formeze guvernul, o va face însã mâine.

Vineri, 10/22 aprilie. Vinerea MareVreme minunatã, noaptea ploaie. Dimineaþa D. Brãtianu la mine,guvernul e gata. Boerescu a plecat la þarã, probabil nemulþumit cãnu a mai fost consultat. Dupã-amiaza scris. Orele 4-6 cu Elisabetala Cotroceni. Aer minunat. Ora 6 noul guvern a depus jurãmântul,iar eu am insistat sã se formeze chiar astãzi. Elisabeta îi primeºte ºiea pe domni. Ora 9 cinat. Nu am mers la Mitropolie, cãci sunt încã rãcit.

Sâmbãtã 11/23 aprilie. Sâmbãta MareNoaptea ploaie. Vreme mohorâtã, dar caldã. Ora 10 D. Brãtianu lamine. Sturdza acceptã, telegrafiazã din Jena, urmeazã sã vinã în 10zile. Ora 1½ primit în audienþã oficialã pe Jooris, îmi aduce rãs-punsul la scrisoarea mea cãtre regele Belgiei. Ora 4 cu Elisabeta laCotroceni, acolo pânã la 6. Vânt rãcoros. Seara scris. Din cauzarãcelii, nu merg la Înviere, miniºtrii se duc.

Duminicã, 12/24 aprilie. Sfintele PaºtiVreme mohorâtã, ceva ploaie. Dimineaþa citit ºi scris. Dupã-amiazavenit ruºii cu pâine ºi ouã. Ora 2 colonelul Fãlcoianu121. Ploaie toatã ziua.Ora 4½ D. Brãtianu, ora 5 Urechia122 la mine. Invitat D. Brãtianula masã. Toarnã toatã noaptea.

Luni, 13/25 aprilie. Sfintele PaºtiVremea ceva mai bunã, foarte rece. Ora 10 Slãniceanu la mine. Îiscriu lui I. Brãtianu, care nu vrea ca eu sã-l vizitez la þarã.Dupã-amiaza scris. Ora 4 mers cu trãsura la mitropolit, vorbit despreîncoronare ºi ungere, împotriva ambelor. Ora 5 Kalinderu, care pleacãla Paris. Procesul Landau încã în amânare. Seara scris.

JURNAL 65

Marþi, 14/26 aprilieVreme mohorâtã, rece. Dimineaþa Stãtescu la mine, ora 11 D. Brãtianu.Primit la ora 1½ pe trimisul Greciei, la 2 pe Keun, îmi înmâneazãscrisori de la regii Greciei ºi Danemarcei, ca rãspuns la notificareamea. Ora 5 prefectul Poliþiei. Seara scris lui Leopold.

Miercuri, 15/27 aprilieVremea mai bunã. Dimineaþa scris. Ora 1 Gianni la mine, care vapleca în Anglia, în problema liniei ferate din Dobrogea. Ora 1½Davila123, apoi D. Brãtianu. Orele 4-5 plimbare cu trãsura, observatlucrãrile la Dâmboviþa, la Apele de la Vãcãreºti124. Ora 5 Consiliu deminiºtri în problema programului, puncte de vedere diferite, încâtnu se ajunge la o decizie, unii vor sã facã festivitatea la ªosea, eu ºiStãtescu împotrivã. Vãzut desenul coroanei. Seara la 8½ Kretzulescu125

la mine ; vine de la Roma, eu îi propun postul din St. Petersburg, elnu e prea atras. Ora 10 pus sã-l cheme încã pe Urechia pentruprogram, eu sunt pentru Mitropolie ºi pentru înmânarea coroanei însala tronului, îl însãrcinez sã pregãteascã proiectul. Elisabeta esteºi ea pentru sala tronului.

Sinaia

Joi, 16/28 aprilie. Bucureºti-SinaiaFurtunã puternicã, deloc frig. Dimineaþa scris. Ora 10 prefectulPoliþiei ºi 10½ D. Brãtianu, discutat programul pentru 10 mai, decisca ceremonia sã aibã loc totuºi la Mitropolie. Ora 11 la garã, miniºtriiacolo. 11½ plecarea cu trenul special. Stãtescu merge cu mine pânãla Crivina. Spre Câmpina, fãrã a trece prin Ploieºti, acolo în-tâmpinare. În munþi, ceva mai mohorât. Ora 3 sosire în Sinaia.Întâmpinare, ºcolari, cântece, Te Deum la bisericã. Nu e rece, însãe mohorât. Pe munþi e zãpadã. Vizitat toate construcþiile. În castelsunt duºumele. Umblat peste tot cu Elisabeta. Cinat cu toþii laora 6½. Seara cu Elisabeta. Ora 8 la ºantier, ceva ploaie. Cas-telul, iluminat bengalez, devine feeric, un mare foc ºi la cariera depiatrã.

Vineri, 17/29 apriliePloaie torenþialã. Dimineaþa cu Elisabeta pe verandã, apoi scris pânãla ora 12, dejunat à deux. Dupã-amiaza vremea se mai însenineazã.Singur pe ºantier. Discutat cu Schultz amenajãrile pentru castel. Lapavilionul de vânãtoare, unde se lucreazã, urmeazã sã fie complet


terminat pe 1 iunie. Ora 6½ cinat doar cu Elisabeta. Seara citit.Trimis regimentului meu un portret cu dedicaþie. Francezii ºi-auînceput expediþia împotriva Tunisiei. În Grecia domneºte agitaþia,din cauzã cã guvernul e înclinat sã accepte propunerile marilorputeri. Situaþia regelui este gravã. Românii din Macedonia s-auadresat Porþii pentru a protesta împotriva cedãrii pãrþilor româneºticãtre Grecia. Sandro s-a întors la Sofia.

Sâmbãtã, 18/30 aprilieVreme rece ºi mohorâtã, plouã în toatã þara, munþii sunt acoperiþiîn întregime de zãpadã. Dimineaþa la ºantier, se lucreazã foartepuþin. Knechtel niveleazã terenul pentru parc. Ora 1½ venitUrechia de la Bucureºti, aduce programul pentru 10 mai, e modificataºa cum am dorit. Ora 3 primit pe Hartley126, care vine din India,mergem cu toþii împreunã la pavilionul de vânãtoare pentru ceai,apoi la castel. Ora 6 cei doi domni se întorc la Bucureºti. Primitdesenul pentru noul Ordin al Coroanei, care urmeazã sã fie în-temeiat la 10 mai. I. Brãtianu îmi scrie cã la Viena existã temeriprivind un rãzboi între Turcia ºi Grecia. Eu cred cã grecii nu suntpregãtiþi de rãzboi. Elisabeta rãcitã destul de tare. Seara vântputernic ºi foarte frig. Scris pânã la ora 10. Sturdza e la Berlin ºiurmeazã sã vinã curând în Bucureºti, pentru a prelua MinisterulFinanþelor. Conversia va începe curând, hârtiile tocmai au fostdepuse.

Duminicã, 1 mai/19 aprilieVânt foarte rece, vremea se însenineazã, toþi munþii sunt ninºi. Ora9 la bisericã, apoi în vale cu Knechtel. Ora 12 dejunat cu Elisabeta.Ora 1 venit Theodori, de asemenea Stöhr, cu el la construcþie. Bãutceai în pavilionul de vânãtoare, Const. Manu aici. Seara cinat singur,scris. +1 °R.

Luni, 2 mai/20 aprilieVreme minunatã, foarte senin. Ora 10 cu Elisabeta la construcþie.Acolo Stöhr, care se întoarce seara la Bucureºti. La dejun Alexandruªtirbei cu soþia. La 1½ vine I. Brãtianu cu soþia. Mergem împreunãîn vale. Brãtienii se întorc însã la 3½ la Bucureºti. Bãut ceai înpavilionul de vânãtoare. Ora 5 înapoi. Cinat cu toþii. Seara scris.

Marþi, 3 mai/21 aprilieVreme minunatã. Dimineaþa la construcþie. Ora 12½ Kretzulescu ladejun. Venit Vãcãrescu ºi generalul Creþeanu, cu ei dupã-amiaza laºantier. Seara pleacã toþi, ºi Theodori, la Bucureºti. Seara citit.

JURNAL 67

Miercuri, 4 mai/22 aprilieVreme minunatã, cald. Dimineaþa la construcþie. Dupã-amiazaKretzulescu la mine, pleacã la St. Petersburg ca ministru plenipo-tenþiar, cu el la ºantier. Seara scris.

Joi, 5 mai/23 aprilie. Sf. GheorgheVreme minunatã. Ora 9 la bisericã. La ºantier ºi promenadã.Dupã-amiaza venit Slãniceanu ºi Grãdiºteanu. Manu. Bãut ceaiîmpreunã la pavilionul de vânãtoare. 6½ cinat. Seara scris. Frig.

Vineri, 6 mai/24 aprilie. Sf. ElisabetaOra 9 Te Deum. Pe ºantier. Vin cu trenul D. Brãtianu, L. Catargi cusoþia127 de la Belgrad ºi Radu Mihai cu soþia de la Bucureºti. Dejun,Slãniceanu, Cariagdi, Manu ºi Grãdiºteanu încã aici. Dupã-amiazalucrat cu D. Brãtianu. Majoritatea pleacã înapoi la ora 6. R. Mihaiºi Cariagdi rãmân la masã. Seara conversat despre program. Vremefrumoasã.

Sâmbãtã, 7 mai/25 aprilieVreme minunatã. Promenadã ºi în vale. La dejun Cariagdi, Pherekydecu soþia128 ºi R. Mihai, dupã aceea discutat cu el programul pentru10 mai. Ora 4 ceai în pavilionul de vânãtoare, de faþã ºi Davila, carevine seara la masã.

Duminicã, 8 mai/26 aprilieVreme mohorâtã. Dimineaþa scris. Ora 12 soseºte ministrul englezWight, îmi aduce o scrisoare de la reginã, ca rãspuns la notificareamea. Rãmâne la dejun ; de asemenea Urechia, care a venit cu el.Dupã-amiaza conversat, bãut ceai în pavilionul de vânãtoare, pro-menadã. La ora 6, Wight, Urechia, Davila ºi baronul Simons, care aadus scrisori pentru Elisabeta, pleacã la Bucureºti. Cinat doar cuElisabeta. Seara scris. Conflictul greco-turc pare sã fi fost completaplanat.

Luni, 9 mai/27 apriliePloaie, furtunã, scris toatã dimineaþa. Dupã-amiaza audienþã pentrucolonelul Vârnav. Ploaie. Cu Elisabeta. Seara scris.

Marþi, 10 mai/28 apriliePlouã toatã ziua. Dimineaþa la construcþie. Primit scrisoare de laLeopold, care-mi scrie cã va veni cu Ferdinand ºi Carlo129. Ora 2venit colonelul Bibescu, care-mi relateazã despre Camerã, ce s-adeschis ieri. Îmi spune cã Brãtianu s-a retras de fapt din cauza


doamnei Mavrogheni, care este oaia lui neagrã, ºi cã el vede intrigipeste tot. Îi transmit sã sprijine candidatura lui Mavrogheni130 pentruItalia. Cu Bibescu la ºantier. Seara scris lui papa. Vremea ceva maibunã.

Miercuri, 11 mai/29 aprilieMohorât ºi rece, nu plouã. Dimineaþa la construcþie, foarte ud. Ora12½ venit D. Sturdza, dejunat à trois, conversat toatã dupã-amiaza,el a fost la Sigmaringen ºi Viena, dupã aceea cu dânsul ºi Elisabetala ºantier. La ora 6 se întoarce la Bucureºti. Împrumutul de 120milioane a fost acoperit de 20 de ori, un succes enorm. Camerelelucreazã. Seara ploaie.

Joi, 12 mai/30 aprilieToatã ziua ploaie torenþialã. Construcþia trebuie sistatã. Dimineaþape ºantier. Ora 2 George Lahovary131 la mine, îmi aduce o lucrarepentru Societatea Geograficã. Dupã-amiaza scris. Seara rupere denori.

Vineri, 1/13 maiPloaie torenþialã, care þine toatã noaptea. Prahova, Peleºul ºi [pârâul]Rãu enorme. E de temut cã se va produce o întrerupere a cãii ferate.Dimineaþa scris. La dejun Lahovary ºi Theodori, care vine de laBucureºti. Dupã-amiazã cu Elisabeta. Seara furtunã ºi ploaie toren-þialã. Prahova spumegã ºi vuieºte. Camerele au votat la BucureºtiCodul Militar. Sandro ameninþã la Sofia cu abdicarea, vrea sãmodifice Constituþia, l-a numit pe generalul Ehrenroth prim-ministruºi ministru de Interne132.

Sâmbãtã, 2/14 maiVremea mai bunã, dupã ce întreaga noapte a vuit ºi a turnat. Caleaferatã întreruptã în 15 locuri, defileul distrus complet. Prahova eenormã. Din aceastã cauzã nu ne putem întoarce la Bucureºti.Dimineaþa la garã, la Prahova ºi la ºantier, unde a plouat puternicînãuntru. Ora 12½ dejunat cu Elisabeta. Vânt rece. Dupã-amiazã laºantier. Venit Creþeanu ºi Stãtescu, cu trãsurile. Ora 6½ cinat toþiîmpreunã. Ne gândim sã ne întoarcem la Bucureºti cu trenul, prinUngaria.

Duminicã, 3/15 mai. Sinaia-CotroceniUragan cu ploaie, vreme îngrozitoare. Sculat la ora 7, contramandatplecarea programatã pentru ora 10. Pe verandã. Prahova din noumare. Venit Stãtescu, este hotãrât sã plece, cãci sunt de temut

JURNAL 69

întreruperi încã ºi mai mari. 11½ dejunat. Ora 12 plecãm cu trãsurile,pe ploaie torenþialã, prin Horezu pe jos. Ora 1¾ în Comarnic, undee vreme bunã. Cu un tren improvizat pânã la al doilea pod pestePrahova. Apoi cu o drezinã, foarte rapid, la Câmpina, Dabija acolo.2 km pe jos, apoi cu trenul pânã la Bucureºti. Ora 6 sosirea, toþiminiºtrii la Cotroceni, doamne etc. Vremea mai bunã, însã rece. Întoatã þara inundaþii ºi întreruperi. Seara D. Brãtianu la mine.

Cotroceni

Luni, 4/16 maiVremea cenuºie. Din toate locurile sosesc veºti rele despre pagubemari fãcute de ape. Siretul a inundat totul, linia feratã Galaþi-Tecuciîntreruptã. Multe poduri distruse. Dimineaþa Slãniceanu la mine.Dupã-amiazã Cernat, Radu Mihai, pentru program. Ora 3 în oraº,acolo pânã la ora 5½, ploaie torenþialã. Seara cu Elisabeta, scris.

Marþi, 5/17 maiVreme frumoasã. Dimineaþa Stãtescu la mine, din cauza tribunei.Guturai. Sturdza la mine, D. Brãtianu i-a spus cã nu e bine sã fieînfiinþat ordinul Coroana României. Ora 1½ cu Elisabeta la Palat.Primit pe trimisul extraordinar al Spaniei, Aladro133, care îmiînmâneazã o notificare. Episcopul catolic îmi aduce o scrisoare de laPapa. Petronievic ºi marchizul de l’Aubespine îmi mai aduc scrisoride rãspuns. Audienþe. La mine D. Brãtianu, care pleacã la Vârciorova.Ora 6½ în Cotroceni. Kogãlniceanu la masã, conversat pânã la ora 9.Vreme rece.

Miercuri, 6/18 maiVreme frumoasã. În munþi plouã ºi toate apele sunt încã enorme.Dimineaþa miniºtri. Dupã-amiazã audienþe. Mitropolitul, Boerescu.O explozie la Pirotehnie, 7 morþi. Seara încã Urechia la mine, pentrufelul coroanei.

Joi, 7/19 maiVreme frumoasã. Dimineaþa Stãtescu la mine. Ora 1 în oraº, primitdoi delegaþi din Berlin, Russel ºi Schwöbich, pentru cãile ferate. Ora4 înapoi la Cotroceni. Înnorat, ploaie. Ora 5¼ plecat din garaTârgoviºte, cu Stãtescu, spre Titu. Rãcoare ºi ploaie, ajuns într-o orãºi un sfert. Ora 7 soseºte trenul de la Vârciorova cu Leopold ºi fiiisãi Ferdinand ºi Carlo. Cu ei Werner, Arnim, Schilgen ºi Gröbbels.Ora 9 sosirea în Bucureºti, gara nouã, în garã 200 persoane de la


Camerã, Senat, Guvern etc. Conversat o jumãtate de orã, cu trenulspre Cotroceni, acolo Elisabeta ºi Curtea la garã. Bãut ceai împreunã,conversat pânã la ora 12.

Vineri, 8/20 maiVreme frumoasã. Ora 8½ dejunat împreunã, plimbat în grãdinã. Ora 11D. Brãtianu la mine, pentru convenþia cãilor ferate cu Berlinul, or-dinul [Coroana României], problema Dunãrii. Dupã-amiazã Liteanuîmi aduce ordinul Oldenburg cu lanþ. Ora 5 cu Leopold ºi copiii în oraº,la Palat. Ora 6½ înapoi, cinat pe verandã. Seara cântat copiii germaniîn curte, pânã la 9½. Cãile ferate sunt întrerupte în multe locuri ºi deaceea moldovenii nu pot veni ; legãtura între Mãrãºeºti ºi Buzãu paresã se fi restabilit. Unii sunt împotriva creãrii unui al doilea ordin româ-nesc. Rosetti vrea sã-l dirijeze pe D. Brãtianu ºi nu vrea sã accepte.

Sâmbãtã, 9/21 maiVreme frumoasã. Promenadã în grãdinã cu Elisabeta, Leopold ºicopiii. Ora 11 Leopold primeºte guvernul, apoi eu am consiliu, insistsã se facã ordinul Coroana României. D. Brãtianu este pentru, credenumai cã ar trebui amânat. Dupã-amiazã plecat cu trãsura la Palat,acolo primit la ora 5, în uniformã austriacã, pe feldmareºalul Bauer ; îmiaduce o scrisoare de felicitare de la împãratul austriac, apoi mi-i prezintãpe cei trei ofiþeri ai sãi. Ora 6, coroanele sunt duse de cãtre guvern,în procesiune festivã, la Mitropolie. Ora 8½ mare retragere cu torþe ºiaducerea drapelelor întregii armate la Palat. Camera a votat ordinulCoroana României. D. Brãtianu a mai venit încã la ora 9 la mine.

Duminicã, 10/22 maiVremea e foarte ameninþãtoare, nori peste tot. Ora 8 cântã Azilul Sf.Elena. Ora 11 plecãm cu trenul special spre gara Târgoviºte, cerule foarte întunecat. Acolo primirea personalului cãilor ferate, cadouri.Se formeazã coloana, eu cãlare, cu toate steagurile ºi muzica înainteamea. Ploaie, care înceteazã curând. Elisabeta, într-o trãsurã cu optcai, împreunã cu Leopold, Ferdinand ºi Carlo. O orã pânã laMitropolie, dupã ora 12 acolo, entuziasm enorm, totul decoratminunat, urcat Dealul Mitropoliei pe jos. Mitropoliþii ne întâmpinã,în bisericã singuri (familia) cu mitropoliþii. Începerea sfinþirii so-lemne a coroanelor, semnãturã. Coloana pleacã mai departe, sprePalat. Primire a guvernului, generalul Bauer, corpul diplomatic,doamne. Procesiunea de încoronare ajunge la ora douã. Primireacoroanelor în sala tronului, discursuri ; al meu e salutat furtunos.Defilare a tuturor delegaþilor, 4.000. La ora 4 se încheie. Eu o clipãla ªosea, unde e banchetul pentru delegaþi. Ora 6 cinat en famille.Seara iluminaþie ºi o turã cu trãsura. Ora 11 la Cotroceni.


Luni, 11/23 maiDimineaþa ploaie. Ora 11 la Palat. Miniºtrii etc. Dejunat. Ora 2procesiune sãrbãtoreascã pe bulevard, care e cu totul magnifique : 40trãsuri. Ia parte întregul comerþ, durat douã ore, vreme minunatã.Ora 6 dineu de galã, generalul Bauer, Aladro (Spania), 50 persoane.Seara teatru festiv, totul iluminat. Ploaie.

Marþi, 12/24 maiPloaie torenþialã, rupere de nori. Contramandat parada, dupã cetrupele s-au udat pânã la piele. Ora 4 la Palat, D. Brãtianu lamine, Slãniceanu, Cernat. Dupã-amiazã rãmas în Palat. Toarnã toatãziua, distrugeri enorme provocate de ape. Podurile peste Siret sfã-râmate. Ora 6 cinat în Palat. Ora 7 plecat spre Cotroceni, foarteumed.

Miercuri, 13/25 maiVremea ceva mai bunã, comandat parada. Ora 11 la Palat, primitguvernul. Ora 1½ are loc parada pe bulevard, foarte cald, defilareadurat o orã, foarte bunã. Toate drapelele, enorm de multã lume pestrãzi. Ora 4 primit pe feldmareºalul Bauer în audienþã de plecare,îmi vorbeºte de problema Dunãrii, în care D. Brãtianu nu vrea sãcedeze deloc. Am decorat misiunea austriacã. Ora 5 primit peDucros-Aubert ºi pe domnii sãi. Ora 6½ cinat. Seara Brãtianu lamine. Ora 8½ ovaþii cu facle, apoi o turã prin oraºul iluminat. 10½la Cotroceni, eu merg cu Leopold, Elisabeta cu copiii.

Joi, 14/26 maiVreme ploioasã. Dimineaþa miniºtri, apoi cu Leopold ºi copiii.Dupã-amiaza audienþe. Seara cinat pe verandã. În Sinaia, ploaietorenþialã, nu se poate construi.

Vineri, 15/27 maiPloaie. Peste noapte, turnat. Kretzulescu, care pleacã la Roma. Dupã--amiaza cu Ferdinand ºi Carlo la Arsenal, muzeu ºi la mitropolit.Seara ploaie torenþialã. Cinat cu ai mei, Werner, Arnim, Schilgen ºiGröbbels. Seara cu Leopold pânã la 11.

Sâmbãtã, 16/28 maiUmezealã ºi cãldurã. Distrugeri enorme provocate de ape, recolta înpericol. Ploaia nu înceteazã. Miniºtri la mine. Dupã-amiaza audienþe.Rupere de nori, care þine jumãtate de orã. 5-6 la monetãrie. Searaîmpreunã, Ferdinand nu prea bine.

JURNAL 73

Duminicã, 17/29 maiVremea mai bunã, foarte umed. Cu Leopold ºi copiii la capelaepiscopalã. Ora 11 înapoi. Audienþe. Ora 1½ plecat la curse, subameninþarea unei furtuni, care nu a mai izbucnit, acolo pânã la 5½.Vreme bunã, doar vânt puternic. Elisabeta ºi copiii pleacã la ora 5.Mers cu trãsura, la ªosea, cu Leopold. Cinat la 6¾. Dupã aceeaD. Brãtianu la mine. În Bulgaria lucrurile iau o întorsãturã serioasã.Seara împreunã. Ferdinand încã nu se simte prea bine.

Luni, 18/30 maiVremea mult mai bunã. Dimineaþa miniºtri. Siretul a fãcut devastãrienorme. Se agitã problema Dunãrii, nu se cedeazã deloc. În Bulgarias-a format un partid împotriva principelui. Vânt puternic. Fotografulaici. Dupã-amiaza audienþe. Kogãlniceanu îndelung la mine. Mavrogheni,care e foarte suferind, nu vrea totuºi sã accepte postul din Italia.Seara cu Leopold în grãdinã.

Marþi, 19/31 maiVreme minunatã. Dimineaþa Stãtescu la mine, Camerele nu lucreazãdeloc. Aranjamentul cu Berlinul privind cãile ferate va trece cu greu.Dupã-amiaza Elisabeta cu copiii la fotograf. Audienþe ; de asemenea,Leopold. Promenadã cu el prin grãdinã, la ora 6½ merge la cinã lacontele Wesdehlen, rãmâne pânã la 10½. Noi cinãm cu Ferdinand ºiCarlo ºi îi invitãm pe Schilgen ºi Gröbbels. Camerele îi fac luiD. Brãtianu noi greutãþi. Se simte enorm lipsa lui I. Brãtianu, el nuvrea însã sã se mai ocupe de treburi. Partidul Conservator a cãzutîn descompunere.

Miercuri, 1 iunie/20 maiVreme frumoasã, rãcoare. Ora 7 sculat. Ora 8 condus pe Ferdinandºi Carlo la garã, se întorc la Düsseldorf cu Schilgen ºi Gröbbels.Miniºtri, D. Ghica etc. 8½ dejunat cu Elisabeta ºi Leopold, rãmas îm-preunã. Guvernul hotãrât Ordinul Coroanei. Dupã-amiaza Kogãlniceanu.Plimbat cu Leopold în grãdinã. D. Brãtianu de douã ori la mine.Seara împreunã.

Joi, 2 iunie/21 mai. Constantin ºi ElenaDimineaþa cu Leopold ºi Elisabeta. Ministrul de Rãzboi la mine.Dupã-amiaza audienþã, Iorgu-Radu134, senatorul care a fost în opoziþiepersonalã. Vremea e bunã. Werner ºi Arnim la noi. Promenadã cuLeopold în grãdinã. Seara I. Brãtianu cu soþia la masã. S-a întors,e proaspãt.


Vineri, 3 iunie/22 maiVreme frumoasã, aer uºor. Dimineaþa cu Elisabeta ºi Leopold îngrãdinã. Nici un ministru. Dupã-amiaza audienþe. Camerele nulucreazã. Totul stã pe loc. Seara D. Brãtianu la mine. Promenadã cuLeopold.

Sâmbãtã, 4 iunie/23 maiVreme frumoasã. Ora 8½ Elisabeta primeºte o scrisoare de laRoggenbach, care o anunþã cã soacra mea a fost foarte bolnavã.Elisabeta bulversatã. Promenadã în grãdinã. Pherekyde la mine,pentru ordinul Coroana României. Dupã-amiaza audienþe. Hoyos,i-am vorbit despre chestiunea Dunãrii, cã nu putem accepta pur ºisimplu Comisia Mixtã. Cu Leopold în oraº, foarte cald. Searaîmpreunã.

Duminicã, 5 iunie/24 mai. Rusaliile catoliceFoarte cald. Cu Leopold la liturghie ºi predicã în mica mãnãstire.Jumãtate de orã, apoi la Palat. Stöhr aici. Dupã-amiaza audienþe.Promenadã cu Leopold în grãdinã. Seara în Ciºmigiu serbare pentrucei inundaþi de Siret. Bazar ºi artificii.

Luni, 6 iunie/25 maiVreme minunatã, foarte cald. Dimineaþa cu Leopold la Palat, Consiliude miniºtri. Ora 1 înapoi. Werner ºi Arnim la noi pânã la ora 3.Audienþe, promenadã cu Leopold. Searã frumoasã.

Marþi, 7 iunie/26 maiVreme frumoasã, vânt. Dimineaþa D. Brãtianu, interpelare înCamerã în chestiunea Dunãrii. Legea cãilor ferate, pentru amânareadatoriei, nu va trece. Dupã-amiaza audienþe. Ora 4 cu Leopold laPalat, în oraº. Dupã aceea plecat la Moºi, foarte animat, praf enorm.Cald, înapoi la ora 6½. Seara în grãdinã pânã la ora 10, plimbat.Davila aici. Lunã frumoasã.

Miercuri, 8 iunie/27 maiCer acoperit. Barometrul foarte jos. Cu Leopold ºi Elisabeta îngrãdinã. Înainte de amiazã nici un ministru. Foarte umed. Ora 1½audienþe. Pritbalensky ºi Iacobson, care e transferat la Salonic.Ora 6½ Werner ºi Arnim la masã. Ora 8 venit Sturdza, apoiD. Brãtianu, la Camerã un mare scandal din cauza chestiuniiDunãrii. D. Brãtianu a ameninþat cu demisia. Cerut votul Camerei.Conflictul aplanat.

JURNAL 75

Joi, 9 iunie/28 maiRãcoare, vântos. În grãdinã. Ora 10½ Slãniceanu, apoi Stãtescu ºiSturdza ; ei sperã, însã eu nu cred, sã mai obþinã câteva legi de laCamerã. I. Brãtianu ºi-a prezentat demisia din Senat. Situaþia nu eclarã deloc. Dupã-amiaza audienþe. Seara nori ºi ceva mai rãcoare.Noapte cu lunã, rece. Cu Leopold.

Vineri, 10 iunie/29 maiVreme foarte rece. Dimineaþa nici un ministru, treburile nu mergdeloc, totul liniºtit, Camerele nu lucreazã. Dupã-amiaza audienþe,mers cu Leopold la Palat. Stöhr aici, care vine de la Sinaia. Ora 6½Brãtianu încã la mine, e foarte nemulþumit. Werner la masã, conversatpânã la 11. Frig.

Sâmbãtã, 11 iunie/30 maiVreme rãcoroasã. Ploaie. Dimineaþa Elisabeta cu Leopold la fotograf.Ora 10 Chiþu135 la mine, care îmi spune cã nu are Camera încredereîn capacitatea lui D. Brãtianu ; se teme de o crizã, îmi mai vorbeºtede chestiunea Dunãrii. Ora 1 dejunat, nici un ministru la mine.Dupã-amiaza audienþe. Ploaie torenþialã. Seara cu Leopold.

Duminicã, 12 iunie/31 mai. Rusaliile româneºtiVreme rãcoroasã. Dimineaþa cu Leopold în grãdinã. Scris. Orele1-2 audienþe. Cu Elisabeta la Ateneu, pentru acordarea premiilorConcordiei. Discursuri. Durat 2 ore. Apoi la Palat cu Leopold, care afãcut vizite. Ora 6 înapoi. Primit pe Costinescu, e de pãrere cã D. Brãtianunu se poate menþine. D. Brãtianu la mine. La masã Werner ºi Arnim,pânã la ora 10. Frig.

Sinaia

Luni, 1/13 iunie. Cotroceni-SinaiaOra 7½ dejunat cu Elisabeta ºi Leopold. Vreme frumoasã, rãcoare.Ora 8¾ la garã, acolo mitropolitul, contele Wesdehlen, D. Ghica,Rosetti, toþi miniºtrii, curtea etc. îºi iau rãmas-bun de la Leopold.Ora 9 plecarea, direct spre Comarnic, ora 12 acolo. Rãcoare, vântrece. Cu trãsurile spre Sinaia. Leopold merge cu Elisabeta, eu cuWerner. Ora 1¼ acolo. La bisericã, apoi îndatã la construcþie, undese aflã ºi Stöhr. Din cauza ploilor zilnice, nu s-a putut face marelucru. Ora 4 în pavilionul de vânãtoare, care e proaspãt zugrãvit,bãut ceai. Pânã la ora 6½ vizitat întregul ºantier cu Leopold,


Elisabeta, Werner etc. Ora 6½ cinat. Seara muzicã. Vânt ca de uragan,foarte rece. –5 °R. Vremea se îmbunãtãþeºte însã.

Marþi, 2/14 iunie. SinaiaVreme minunatã, vânt rece. Vizitat mãnãstirea cu Leopold. Ora 9½la ºantier, verificat întregul castel en détail, pânã la ora 12. Ora 12½dejunat. Dupã-amiaza la cascade ºi peste Clopotniþa cu Leopold,Arnim, doamnele, colonelul Dunka136. Vremea frumoasã. Ora 5 bãutceai în pavilionul de vânãtoare, cu Elisabeta, Werner ºi familiaDuca137. La castel. Împreunã pânã la 10½. Ploaie.

Cotroceni

Miercuri, 3/15 iunie. Sinaia-CotroceniVreme minunatã. Leopold cu Elisabeta deja mai devreme o pro-menadã. Dejunat abia cãtre ora 9. Eu scris. 9½-11¾ cu Elisabeta ºiLeopold pe ºantier, Stöhr ºi Schultz acolo. Dejunat. Ora 12¾ plecatdin Sinaia spre Predeal cu trenul, ora 1½ acolo. Rãmas-bun de laLeopold, care pleacã spre Pesta ºi Viena, cu trenul, însoþit de Wernerºi Arnim. Noi plecãm în acelaºi timp cu trenul special prin Sinaiapânã la Izvor, iar de acolo cu trãsurile spre Comarnic, foarte prãfos,ora 3 acolo. Ora 3½ cu trenul special mai departe. Ora 7 sosirea laCotroceni, miniºtrii etc. de faþã. D. Brãtianu la mine. La Camerãtreaba merge bine acum, voteazã legi. Comisia Dunãrii se amânãprobabil. Cinat cu Elisabeta pe verandã. Cald. Citit pânã la ora 10.

Joi, 4/16 iunie. CotroceniVreme frumoasã. Orele 10-11 furtunã puternicã, rupere de nori.Plouã aproape toatã ziua, foarte întunecat. Ora 10½ Slãniceanu, apoiSturdza la mine. Situaþia e foarte nesigurã. Dupã-amiaza audienþe.Ora 4 Slãniceanu la mine, care a primit vot de blam în Senat. Ora5 venit D. Brãtianu, îmi spune cã Sturdza ºi Stãtescu au demisionat,Camera nu lucreazã. Totul este încurcat, Rosetti ºi I. Brãtianu lasãsã se întâmple. Seara cu Elisabeta. Leopold sosit în Pesta, pleacãmâine spre Viena, Elveþia-Sigmaringen.

Vineri, 5/17 iunieVremea mai bunã. Ora 10 Stãtescu la mine, îmi vorbeºte despresituaþie, care e cu neputinþã de menþinut. Camerele vor sã-l sileascãpe D. Brãtianu sã demisioneze. Dupã-amiaza ploaie, furtunã. Ora 4plecat cu trãsura la Palat, D. Brãtianu ºi D. Sturdza la mine. Totul

JURNAL 77

e încurcat. Camerele nu vor mai lucra. Slãniceanu demisionat. Ora6½ înapoi. Furtunã, ploaie. Seara cu Elisabeta.

Sâmbãtã, 6/18 iunieVreme frumoasã, nu cald. Depeºã de la Leopold, care a ajuns înSigmaringen. Ora 11 Pherekyde la mine. Stãtescu a demisionat definitiv.Dupã-amiaza audienþe. D. Brãtianu la mine, acum vrea sã demisioneze,dar e încã nehotãrât, ar fi mai bine dacã nu ar mai ezita, cãci situaþianu mai poate fi menþinutã. Seara cu Elisabeta. Rãcoare.

Duminicã, 7/19 iunieVreme frumoasã. Ora 10 la capela episcopalã. Ora 11 la Palat. Primitpe Rosetti, consultat în privinþa crizei. Considerã cã nu merge treabacu D. Brãtianu. 12½ la Cotroceni. 1-4 audienþe, D. Ghica la mine,declarã cã I. Brãtianu ar trebui sã formeze guvernul. Ora 5 D. Brãtianula mine, nu mai doreºte sã demisioneze ; încerc sã-l lãmuresc, sãcedeze mãcar în faþa majoritãþii din Camerã. Seara cu Elisabeta îngrãdinã, foarte rece. În Petersburg, Stöhr a primit de la Milan138

Ordinul Sf. Andrei.

Luni, 8/20 iunieVreme minunatã. Dimineaþa nici un ministru. Radu Mihai e de pãrerecã Brãtianu demisioneazã astãzi. Ora 1½ audienþe. Ora 4 D. Brãtianu,care a înaintat Camerei demisia întregului cabinet. Primit pe Wolowsky,redactor la Messager de Vienne. Ora 5 în oraº. Primit pe Rosetti ºiD. Ghica, preºedinþii Camerelor, consultat în privinþa crizei de guvern.Ei îl propun pe I. Brãtianu. Ora 6½ la Cotroceni. 8½ I. Brãtianu lamine, acceptã.

Marþi, 9/21 iunieVreme minunatã, cald. Dimineaþa prefectul Poliþiei, apoi D. Brãtianu,care îl propune pe fratele sãu ca succesor, îl considerã mai bun decâtRosetti. Ora 1½ în oraº. D. Brãtianu îmi aduce hârtiile. Ora 2 primitpe I. Brãtianu, care considerã cã Rosetti ar dori sã fie preºedinte alguvernului, eu îl numesc însã pe el. Ora 3 la examenul liceelor, laUniversitate. Ora 5 la Palat. 5½ depus jurãmântul noul cabinet, cuI. Brãtianu ca preºedinte ºi Rosetti la Interne. Ora 6½ la Cotroceni.Seara plimbat prin grãdinã cu Elisabeta ºi Davila, cald.

Miercuri, 10/22 iunieVreme minunatã, cald. Vântos. Ora 9 inspecþie a dorobanþilor (cadre)pe platou. Ora 10½ înapoi. Urechia la mine. Ora 2 audienþe. Ora 3la examen. Seara I. Brãtianu ºi soþia la masã. Camerele l-au alespreºedinte al Consiliului.


Joi, 11/23 iunieVreme minunatã. Ora 10 venit Stãtescu ; chestiunea Dunãrii amânatãla Galaþi. Dupã-amiaza audienþe, de asemenea Hartley, care viziteazãportul din Constanþa ºi va face planurile. Elisabeta la examen. Ora5 audienþe. Seara cu Elisabeta în grãdinã.

Vineri, 12/24 iunieVreme frumoasã, puþin cald. Ora 9 inspectat Batalionul 4 Vânãtoriºi Regimentul 2 Infanterie. Ora 11 înapoi. Dupã-amiaza Slãniceanula mine, a cerut Senatului o anchetã. Ar putea probabil sã devinã dinnou ministru. Ora 4 la Seminar, pentru examen. Ora 5½ la Palat,Rosetti la mine. Camerele lucreazã destoinic. Ora 7 la Cotroceni.Seara scris. Umezealã.

Sâmbãtã, 13/25 iunieVreme frumoasã. Dimineaþa Stãtescu ºi Pherekyde la mine. ÎnBulgaria s-a procedat cu cea mai mare brutalitate, pentru a reuºi înalegeri. Camerele voteazã conversia pentru transcrierea datoriei faþãde Berlin, nu însã ºi convenþia cu Bleichröder, ci autorizeazã peBrãtianu sã facã un împrumut ºi sã plãteascã datoria. Bleichröderºi comp. trebuie sã accepte aranjamentul. Antrepozitele ºi docurilesunt de asemenea votate, la fel conversia obligaþiunilor de 7% în 5%.Senatul ºi Camera lucreazã acum enorm de repede pentru a terminatotul. Vor lucra pânã pe 18/30 luna aceasta. Dupã-amiaza audienþe.Seara D. Sturdza invitat la masã, plimbat cu el pânã la 10 pringrãdinã. Foarte umed. În Rusia lucrurile aratã foarte trist. ÎmpãratulAlexandru al III-lea nu se înfãþiºeazã nicãieri. Chestiunea Dunãriie amânatã fãrã a se ajunge la rezultatul pentru care noi am întinsmâna139, în Viena este mare nemulþumire în aceastã privinþã.

Duminicã, 14/26 iunieVreme frumoasã ºi caldã. Dimineaþa Cernat, apoi Manu la mine, carevrea sã demisioneze din armatã. Ora 1 punerea pietrei de temelie laBiserica Doamna Bãlaºa, ne întâmpinã mitropolitul, Bibescu ºiVãcãrescu, aranjat foarte drãguþ, serviciu religios, vizitat azilul defemei, acolo pânã la 3. Vizitat expoziþia de icoane. Ora 4 audienþe,Teriachiu, apoi Ion Ghica. Seara cu Elisabeta.

Luni, 15/27 iunieVreme frumoasã, foarte cald. Ora 9 inspectat pe platou cele douãbatalioane de geniu, pânã la ora 10½, apoi Stãtescu la mine. ÎnBulgaria domneºte mare nemulþumire, Sandro a rupt în bucãþipetiþia înaintatã pentru menþinerea în vigoare a Constituþiei.

JURNAL 79

Dupã-amiaza scris. Vizitat ªcoala de Comerþ, apoi asistat la examen.Seara târziu prefectul Poliþiei la mine. Camerele au mai votat câtevalegi, în trei zile vor termina. Ploaie ºi furtunã.

Marþi, 16/28 iunieVreme umedã, înnorat. Dimineaþa la ora 10 Rosetti la mine, Stãtescu,apoi Petrescu ºi, la sfârºit, Radu Mihai. Ora 1 mitropolitul Moldovei,furtunã puternicã ºi rupere de nori, durat jumãtate de orã. Venitgeneralii Racoviþã ºi Anghelescu. Ora 4½ plecat cu trãsura în oraº.5-6½ I. Brãtianu la mine, vorbit cu el despre armatã. Camerele auvotat aproape tot. 4,5 milioane pentru armatã. Seara ploaie torenþialã,care þine toatã noaptea.

Miercuri, 17/29 iunieCer acoperit, umezealã. Ora 9 inspectat douã baterii ale Batalioanelor 1ºi 3 din Regimentul 2 Artilerie, pânã la 10½. Teren desfundat. Ora 11Urechia la mine, discutat cu el despre repararea mãnãstirilor ºibisericilor. Dupã-amiaza nici o audienþã. Vãcãrescu la mine, carepleacã în concediu în strãinãtate. Scris. Seara D. Brãtianu. CuElisabeta în grãdinã.

Joi, 18/30 iunie. Închiderea CamerelorVreme umedã. Dimineaþa Stãtescu la mine, în problema cuvântãriipentru Camerã, care va fi cititã de miniºtri. Ora 11½ audienþe.Kretzulescu, care va merge la St. Petersburg. Camera nu mai arecvorum, Senatul mai voteazã câteva scurte legi. Rãscumpãrarea linieiferate Cernavodã-Constanþa e amânatã140. Senatul nu a izbutit sãfacã o cercetare în privinþa votului de blam dat lui Slãniceanu.Dupã-amiaza ploaie ºi furtunã, care þin toatã seara ºi noaptea. ÎnSinaia ninge deja de trei zile, din care pricinã nu se lucreazã aproapedeloc. În Bulgaria alegerile au ieºit în favoarea pretenþiilor lui Sandro ;au fost organizate cu comisari militari ºi s-a acþionat cu lipsã descrupule.

Vineri, 1 iulie/19 iuniePloaie torenþialã, foarte întunecat. Contramandat inspecþia. Ora 10Rosetti la mine, e ºi el nefericit din cauza ploilor, care distrug recoltadin anul acesta. Cãile ferate întrerupte. Dupã-amiaza audienþe. Elisabetala examene. Scris. Seara cu Elisabeta în grãdinã.

Sâmbãtã, 2 iulie/20 iunieVreme ploioasã. Dimineaþa Stãtescu, apoi I. Brãtianu la mine,hotãrât în privinþa manevrelor. Dupã-amiaza la Palat, acolo Stöhr.Ora 6½ înapoi. Seara cu Davila în grãdinã.


Duminicã, 3 iulie/21 iunieVreme caldã. Ora 10 la capela episcopalã. Dupã-amiaza audienþe.Ploaie. În Ploieºti a fost dezvelitã statuia „Libertatea”. Seara cuElisabeta.

Luni, 4 iulie/22 iunieDimineaþa puþinã ploaie, nici un ministru. Recolta e deja puternicafectatã. Audienþe. Dupã-amiaza la Palat, Rosetti la mine. Ora 5 peplatoul de la Cotroceni, fãcut exerciþii practice, pânã la ora 7, cu ocompanie din Batalionul de cadre al Regimentului de Infanterie.Vreme rece.

Marþi, 5 iulie/23 iunieVreme mohorâtã, ceva vânt. 9-11 inspectat Regimentul 2 Roºiori,foarte bine. Dupã-amiaza la mine Coco Sturdza141, care vine de laSofia ; alegerile au ieºit în favoarea lui Sandro, agitaþia este însãfoarte mare, iar rezultatul final îi va fi (în doi ani) foarte nefavorabil.Ora 3 la ªcoala Normalã pentru examinare, întâmpinat de Creþescu142,Cariagdi, Davila, Barbu Constantinescu143 etc., vãzut toate clasele,pânã la 5. Ploaie, la Palat pânã la 6. La masã Rosetti cu soþia,conversat pânã la 9. Searã rece.

Miercuri, 6 iulie/24 iunieVreme frumoasã, caldã. Dimineaþa Brãtianu la mine, care pleacã dinnou la þarã, vorbit despre Ministerul de Rãzboi. Venit Stãtescu.Dupã-amiaza audienþe, foarte cald. La mine domnul Lörne, deputatîn Berlin. Ora 5 mers cu trãsura, cu Elisabeta, la Vitan, vizitatlucrãrile de regularizare a Dâmboviþei, prin oraº spre Cotroceni.Enorm de cald. Elisabeta a obosit foarte tare. Ora 11 la culcare.

Joi, 7 iulie/25 iunieEnorm de cald, prima zi foarte caldã. Dimineaþa nici un ministru,citit. Dupã-amiaza Petronievici la mine, se duce ca ministru plenipo-tenþiar la Berlin. Ora 4½ plecat cu trãsura în oraº, Stöhr aici. VenitStãtescu. 6½ la Cotroceni. Elisabeta aici. Seara la un concert, târziuînapoi, enorm de apãsãtor ºi fierbinte. Grecii au ocupat Arta, pe careturcii le-au cedat-o.

Vineri, 8 iulie/26 iunieVreme frumoasã ºi caldã, foarte umed. Ora 10 la ªcoala Militarã,acolo pânã la 12½, examinat ºi eu. Cer acoperit. Orele 1-3 audienþe.D. Brãtianu la mine, izbucnit furtunã îngrozitoare, cu uragan, ploaietorenþialã, care va dãuna enorm recoltei. Seara sosit depeºe, conform

JURNAL 81

cãrora în Moldova s-a petrecut un accident de cale feratã, ca urmarea furtunii. Rosetti se afla în tren, însã a rãmas neatins.

Sâmbãtã, 9 iulie/27 iunieVreme frumoasã. Dimineaþa Pherekyde la mine. Dupã-amiaza câtevaaudienþe, acasã. Seara cu Elisabeta în grãdinã. Orele 8½-11 Bãlãceanula mine, care a sosit de la Viena. Atmosferã apãsãtoare.

Duminicã, 10 iulie/28 iunieVreme umedã. O furtunã puternicã în oraº, ploaie torenþialã. Ora 11Pherekyde la mine, pentru împãrþirea premiilor, deoarece Urechia eabsent. Ora 6 audienþe, ºi Rosetti, care s-a întors întreg din Moldova.Seara în grãdinã. Frumos, rãcoare.

Luni, 11 iulie/29 iunie. Sf. Petru ºi PavelVreme frumoasã. În judeþe ploaie (manã), care afecteazã enormrecolta. Dimineaþa Stãtescu ºi Dabija. Ora 1 la Academie, împãrþireapremiilor pentru ºcoala primarã, de faþã Rosetti, Urechia ºi Pherekyde.Þinut o orã ; discursuri. La Palat. Ora 3 vizitat Societatea de Gimnasticã,bazin de înot. Împãrþire a premiilor. Ora 5 în Cotroceni. Audienþe.Seara Brãtianu cu soþia la masã. Vorbit ºi despre Azilul Elena,amândoi sunt împotrivã, vor sã-l desfiinþeze ( ?). Searã rece.

Marþi, 12 iulie/30 iunieVreme frumoasã, rãcoroasã. Ora 10 Rosetti, 11 Stãtescu la mine,Kogãlniceanu a demisionat de la Paris, numit pe Callimaki-Catargi144

acolo, Ion Ghica la Londra. Elisabeta se duce la ora 1 la împãrþireapremiilor pentru fete. Orele 1-3 audienþe, Callimaki-Catargi la mine,D. Brãtianu. Seara cu Davila în grãdinã, vorbeºte despre Azil. Vreme rece.

Miercuri, 1/13 iulieVreme rãcoroasã. Ora 10 Brãtianu la mine, îmi vorbeºte despreproblema Dunãrii, în care va trebui luatã o decizie ; e destul deserios, cãci Anglia vrea sã recunoascã votul preponderent al Austriei.Ora 1 împãrþire a premiilor pentru ºcoala secundarã, la Academie.Cuvântãri, discursul meu a fãcut o impresie bunã, a fost compus demine în întregime. Durat o orã, mitropolitul de asemenea acolo. LaPalat, primit pe Pencovici145, discutat despre chestiunea Dunãrii,apoi Stãtescu. Orele 4-5 la Azilul Elena, ministrul Cultelor ºi multã lume.Cântece, vãzut desenele, examinat în clase. Ora 5 primit pe I. Ghica,merge la Londra ca ministru plenipotenþiar ; ora 5½ Kretzulescu, carepleacã la Petersburg, C. Sturdza, care merge la Sofia. Marea Adunarea acceptat la ªistov toate condiþiile lui Sandro, ceea ce e bine pentru


moment, însã pentru viitor ºi pentru el este foarte grav146. Ora 6prefectul Poliþiei. Ora 7 cinat. Seara încã Petrescu, foarte rece. Scrispânã la 11.

Sinaia

Joi, 2/14 iulie. Cotroceni-SinaiaÎnnorat ºi rece. Ora 9 plecarea din Cotroceni, mitropolitul, miniºtrii,primarul ºi încã multã lume, doamne etc. Plecarea cu trenul special,direct. Ora 11½ în Comarnic. Rosetti merge cu noi pânã la Crivina,o orã cu trenul din Comarnic pânã la Sinaia. Dejunat. ColonelulFãlcoianu, Duca etc. Compania 1 Vânãtori din Batalionul 4 ºi fanfara.Ora 2½ la construcþie, care e mult rãmasã în urmã, din cauzã cã aplouat zilnic. Vremea foarte frumoasã, cald. Ora 6½ cinat. Seara cevaploaie.

Vineri, 3/15 iulieVreme minunatã, cald. Ora 10 cu Elisabeta la pavilionul de vânã-toare, acolo amenajat, e gata. Ora 12½ dejunat, invitat B. Boerescu.Dupã-amiaza cu Elisabeta ºi cu doamnele la noua carierã din mijloculpãdurii, foarte pitoresc, drum frumos. Înapoi pe ºoseaua de la Buºteni.Abia la ora 8 în Sinaia. Seara citit.

Sâmbãtã, 4/16 iulieVreme minunatã. Dimineaþa cu Elisabeta la pavilionul de vânãtoare,foarte cald. La ºantier. Dejunat în pavilionul de vânãtoare, iar maitârziu bãut ceai acolo. Promenadã cu Elisabeta. Cinat la ora 7.

Duminicã, 5/17 iulieVreme frumoasã. Ora 9 la bisericã. Dimineaþa acasã. Venit trenulspecial cu excursioniºti, multã lume, nici un cunoscut. Ora 11½ deju-nat, prefectul Teodorescu ºi Sinaitul etc. Dupã-amiaza la pavilionulde vânãtoare. Venit Stöhr de la Bucureºti. Seara scris. Searã rece.

Luni, 6/18 iulieCer acoperit, rece. Ora 10 la construcþie, discutat planuri, amenajare,decor. Dejunat în pavilionul de vânãtoare. Promenadã. Seara scris.

Marþi, 7/19 iulieVreme minunatã. Dimineaþa scris. Ora 12 contesa Wesdehlen ladejun în pavilionul de vânãtoare. Apoi Stöhr. Ora 4 promenadã cuElisabeta la cascade. Ora 6½ cinat. Seara scris mamei.

JURNAL 83

Miercuri, 8/20 iulieVreme minunatã, foarte cald. Dimineaþa la ºantier cu Stöhr ºi la pavi-lionul de vânãtoare, acolo dejunat. Kogãlniceanu ºi familia lui Candiano.Dupã-amiaza venit colonelul Bibescu. La masã Davila. Seara scris.

Joi, 9/21 iulieVreme minunatã. Toatã dimineaþa amenajat cu Stöhr în pavilionulde vânãtoare. Ora 1 sosit Lucie Ghica147, au fost toatã iarna în Corfu.Venit Basset. Ora 3 I. Brãtianu, discutat cu el, apoi plecat cu trãsurala pavilionul de vânãtoare. Slãniceanu a fost numit chef d’état-major,Manu inspector al artileriei, Mavrogheni va merge ca ministru pleni-potenþiar la Roma, Teriachiu va fi numit unul dintre directorii de lacãile ferate. Ora 6½ cinat, invitat pe Brãtianu la masã. Trimisulbrazilian va ajunge mâine în Bucureºti. A fost trimis ºi un ministruplenipotenþiar persan, pentru a-mi aduce Ordinul Soarelui ºi Leului.Scrisoare de la Leopold din Gastein, unde l-a vãzut ºi pe împãratulAustriei. Vreme rece.

Vineri, 10/22 iulieCãldurã enormã. Ora 9½ la D. Ghica, apoi la castel, cu Stöhr, despreSchultz, care e cam insuportabil. Ora 12 primit pe I. Brãtianu înpavilionul de vânãtoare. Ora 12½ invitat pe D. Ghica împreunã cufamilia la dejun. Ploaie cu furtunã. Brãtianu se întoarce la Bucureºti.Basset ºi Stöhr încã la mine, pleacã la Bucureºti. Basset în concediu.

Sâmbãtã, 11/23 iulieVreme mohorâtã. Dimineaþa la construcþie. Ora 12½ la dejun contele ºicontesa Wesdehlen, contele Tornielli cu colonelul italian Lanza. Ora 4invitat pe ultimii doi la ceai, în pavilionul de vânãtoare. SearaStãtescu. Sosit Pherekyde, discutat cu el pânã la 10. Ploaie ºi completîntuneric.

Duminicã, 12/24 iulieVreme mohorâtã, ploioasã, vânt puternic. Ora 9 la bisericã. Primitpe episcopul de Argeº. Ora 10½ D. Ghica mi-a prezentat consiliul deadministraþie al Societãþii de Construcþii. Ora 12 ajuns trimisulbrazilian. Dejunat singur. Ora 3 primit în audienþã oficialã, în pavi-lionul de vânãtoare, pe baronul Aguiar. Eu port cordonul brazilian,Elisabeta alãturi, Stãtescu ºi anturajul, discurs. Dupã aceea l-aminvitat la ceai. Ora 4 concediat. Ora 6½ l-am invitat la dineul de galã,împreunã cu Ducros-Aubert, Stãtescu ºi Pherekyde cu soþiile, colo-nelul Voinescu. I l-am ataºat pe tânãrul Lahovary. Seara ploaie,împreunã pânã la ora 9. Muzicã.


Luni, 13/25 iulieVreme ploioasã. Dimineaþa Stãtescu la mine. Ora 12 la pavilionul devânãtoare, 12½ trimisul brazilian, Stãtescu la dejun, mai târziu ceai,acolo pânã la ora 4. Venit generalul Creþeanu ºi Theodori. La ºantier,unde este ridicat turnul.

Marþi, 14/26 iulieVreme frumoasã. Ora 10 acordat audienþã de rãmas-bun trimisuluibrazilian, care îmi înmâneazã o scrisoare de felicitare din parteaîmpãratului, cu prilejul proclamãrii regatului. I-am acordat CordonulCoroanei României. Ora 11 Stãtescu la mine, reglat probleme legatede medalii. Ora 12½ dejunat în pavilionul de vânãtoare, invitat peEsarcu148, care vine de la Atena. Acolo toatã dupã-amiaza. Searascris.

Miercuri, 15/27 iulieVreme minunatã, foarte cald. Ora 10 primit pe generalul Slãniceanu,care e numit ºef al Statului-Major al Armatei. Ora 10½ Stãtescu lamine, lucrat cu el pânã la 12. L-am invitat la D. Ghica, pentru mâine,cu familia. Rosetti venit de la Bucureºti, la dejun cu C. Boerescu149

ºi Slãniceanu cu soþiile. Ora 4 ceai în Foiºor, Rosetti aici, la masã cusoþia150, ei pleacã în strãinãtate. Murit prinþul August de Saxa-Coburg,tatãl lui Philipp151. Searã minunatã, stele cãzãtoare. Pe verandã pânãla 9½. În Bucureºti arºiþã mare. Peste tot recolta e în mod sigurmediocrã.

Joi, 16/28 iuliePloaie torenþialã, vreme dezolantã. Ora 9, arhiducele Eugen152 îmitelegrafiazã cã nu vine. Contramandat totul. La dejun Rosetti ºiStãtescu cu soþia, care se întorc la Bucureºti. Sosit Mavrogheni cusoþia ºi Davila. Plouã toatã ziua, la construcþie e ud. Ora 6½Mavrogheni, Davila ºi Mãrgãrit din Macedonia cu Caradjiani153 lamasã ; dupã masã cei doi rãmân douã ore la mine, vorbim despreromânii din Albania.

Vineri, 17/29 iulieVreme de furtunã, cu ceaþã, rece, ploioasã. Ora 10 promenadã laPrahova, care e destul de mare. Ora 12½ D. Brãtianu, Mavrogheni,G. Cantacuzino cu copiii sãi, T. Ghica la dejun. Dupã-amiaza cuD. Brãtianu. Ora 4 ceai în pavilionul de vânãtoare, Mavrogheni, apoila castel. Ora 6 pleacã toþi la Bucureºti. Elisabeta îºi ia rãmas-bunde la doamna Mavrogheni, care îºi însoþeºte soþul la Roma, nu maipoate rãmâne în Bucureºti din cauza lui Filipescu154. Elisabeta e

JURNAL 85

foarte întristatã. Seara Davila la masã. Philipp de Coburg îmi mul-þumeºte pentru condoleanþe. Frig.

Sâmbãtã, 18/30 iulieFurtunã puternicã, vreme frumoasã. Dimineaþa scris. La construcþie,turnul cel mare e gata de zidit. Rãmân încã multe construcþii neten-cuite. Ora 12½ dejunat în pavilionul de vânãtoare, cald. Ora 3 venitCariagdi cu tânãrul Matac, prezentat planul terenului pentru con-strucþii. Cotroceni, ca palat, rãmâne încã departe de oraº. Davilaaici. Ora 6½ cinat, nimeni la masã. Searã rece. Scris pânã la ora 10½.

Duminicã, 19/31 iulieVreme minunatã, vânt rece. Ora 9 plecat cãlare din Sinaia, merspânã dincolo de Poiana Þapului, acolo arhiducele Eugen, care se aflãla Braºov, la Regimentul 2 Husari. El vine cu trãsura, eu îl invit sãîncalece pe Coma. Ora 10¼ în Sinaia. Companie de onoare pentruarhiduce. Fanfara intoneazã imnul austriac. Îi confer ordinul meu.Vizitat mãnãstirea, apoi el merge cu Elisabeta, cu trãsura, la castel,eu merg pe jos, cu cãpitanul de cavalerie baronul von Weigelsberg, dela ulani. Vizitat totul în detaliu. Ora 12½ dejun în pavilionul devânãtoare, muzicã, invitat pe D. Ghica împreunã cu soþia, 20 per-soane. Dupã masã se danseazã. Promenadã cu el pânã la primacascadã, cald. Ora 4, dupã ceai, el pleacã înapoi. Eu merg cu dânsul,cu trãsura, pânã la tunel (Buºteni). Rãmas-bun. Înapoi cu Candiano.Ora 5½ din nou în pavilionul de vânãtoare. La masã Bãlãceanu.Dintr-o confuzie, însãrcinatul cu afaceri austriac nu i-a fost prezentatarhiducelui, din care cauzã acesta e foarte revoltat. Primit scrisoarede la papa, el scrie cã mama are dorinþa cea mai fierbinte de a veni înseptembrie la noi, dânsul nu are nimic împotrivã. Carola ºi Albert155

la Sigmaringen.

Luni, 1 august/20 iulie. Sf. IlieVreme minunatã. Noaptea frig. Dimineaþa la ora 10 Costinescu lamine, aduce statutele Societãþii de Construcþii ºi ale Creditului Mobiliar.Eu le aprob. Ora 11 la ºantier. 12½ dejunat în pavilionul de vânãtoare,invitat pe Bãlãceanu, Costinescu, doamna Cernat156 ºi Candiano cusoþia. Magheru intrat în serviciu. Dupã-amiaza scris în pavilionul devânãtoare. Venit Theodori. La ºantier. Seara Bãlãceanu la masã,pleacã la Viena. Scris pânã la ora 10½.

Marþi, 2 august/21 iulieVreme frumoasã. Dimineaþa la construcþie, enorm de cald. Ora 12½dejunat în pavilionul de vânãtoare. Dupã-amiaza promenadã la ºantier,cu Elisabeta. Seara scris.


Miercuri, 3 august/22 iulieFoarte umed, acoperit. Ora 10½ început o curã cu apã rece, masaj.Dupã aceea plimbat puþin, ploaie torenþialã, furtunã. Ora 12½ deju-nat în pavilionul de vânãtoare. Contele ºi contesa Wesdehlen, Joorisºi Filitis de la Curtea de Casaþie cu soþia, ploaie torenþialã, mers cutrãsura la pavilionul de vânãtoare, împreunã pânã la ora 2. Scris.Ora 4 la ºantier, din nou ploaie torenþialã, care face pagube enormela construcþie ºi þine în loc toate lucrãrile, dezolant. Seara frig.

Joi, 4 august/23 iulieVreme mohorâtã. 10½ la bãi. Ploaie torenþialã. Mers cu Theodoriîncolo ºi-ncoace. Dejunat în pavilionul de vânãtoare, invitat peDucros-Aubert ºi pe secretarul sãu. La ºantier. Dureri de gât. Searascris. Theodori la Bucureºti.

Vineri, 5 august/24 iulieVreme frumoasã, foarte cald. Rãcit puternic. 10½ la bãi, apoi pro-menadã. Dejunat în pavilionul de vânãtoare. Dupã-amiaza promenadãla cascadã. La ºantier. Seara scris.

Sâmbãtã, 6 august/25 iulieCald. Rãcit foarte tare, dureri de cap, suspect de gripã. Ora 10½fãcut baie, promenadã. Dejunat în pavilionul de vânãtoare, aici ge-neralul Creþeanu. Ora 5 la ºantier. Sãrbãtoarea punerii ultimuluicãprior de acoperiº la turnul cel mare. Muzicã, totul decorat.Cuvântare. Toate lucrãrile întrerupte. În turn. Decorat pe Schultz cuordinul Coroana României clasa a II-a. Seara devreme în pat. Dureride cap.

Duminicã, 7 august/26 iulieVreme minunatã. Ceva mai bine. 10½ la curã, promenadã. Enormde cald. Venit cãlare ofiþerii Regimentului 3 Husari din Braºov,18 persoane. La ora 12½ i-am invitat la dejun. Toast. Dupã-amiazadans ºi horã, pânã la ora 5. Venit Brãtianu ºi Dabija cu soþia157.Aceºtia la masã, de asemenea Carp ºi Theodori. Seara discutat cuBrãtianu. Trebuie sã plece la Marienbad, pentru curã.

Luni, 8 august/27 iulieVreme minunatã, enorm de cald. Ora 10½ cu Theodori la bãi. Dureride cap ºi destul de obosit. La dejun, în pavilionul de vânãtoare, Carpºi domnul cu doamna Dabija, conversat pânã la ora 3. Mai târziu laºantier. La mine Stöhr cu Heymann158 din Hamburg, care urmeazãsã preia amenajarea castelului. Turnul va fi acum acoperit. Ceva

JURNAL 87

furtunã ºi puþinã ploaie. Seara rãcoare. Theodori la Bucureºti. Searaîncã ceva dureri de cap.

Marþi, 9 august/28 iulieVreme frumoasã, enorm de cald. 10½ curã, mã simt ceva mai bine.Ora 12½ dejunat în pavilionul de vânãtoare. 4½ la ºantier. Searascris. Furtunã. Sturdza la mine. Cernat ºi soþia la masã.

Miercuri, 10 august/29 iulieVreme frumoasã. Enorm de cald. Dimineaþa curã, încã obosit. Dejunatîn pavilionul de vânãtoare. Cu Elisabeta la ºantier, care înainteazãîncet. Seara citit.

Joi, 11 august/30 iulieVreme frumoasã. Enorm de cald. 10½ curã. 12½ dejunat în pavilionulde vânãtoare. Invitat pe generalul Cernat. Dupã-amiaza la ºantier.Seara scris. Searã rece.

Vineri, 12 august/31 iulieVreme minunatã. Curã, la ºantier. Ora 12½ dejunat în pavilionul devânãtoare. Dupã-amiaza vãzut mostre cu Heymann ºi Stöhr. Promenadãcu Elisabeta. Seara scris.

Sâmbãtã, 1/13 augustVreme minunatã, cald. Curã, plecat cu trãsura la pavilionul devânãtoare. Dupã-amiaza la ºantier. Seara citit. Noaptea cevaploaie.

Duminicã, 2/14 augustVreme minunatã, cald. Ora 9 la bisericã. Ora 10½ cu Elisabeta, vãzutduºurile de la bãi. Ora 11½ Wütherich la mine. Ora 12½ D. Ghicacu familia ºi generalul Cernat la dejun. O uºoarã anghinã. Pro-menadã cu Elisabeta ºi la ºantier. Seara scris. Umezealã enormã.

Luni, 3/15 augustAtmosferã de furtunã. Ora 8 cu Elisabeta la curã de apã rece. Ora8½ dejunat. Ora 10½ la construcþie, îndemnat pe Schütz, ca sã selucreze mai repede. Ora 12½ dejun în pavilionul de vânãtoare.Dupã-amiaza venit R. Mihai, aduce cu el un mic urs. Ora 5 laconstrucþie. Seara umezealã de furtunã.

Marþi, 4/16 augustVânt puternic din nord, rãcoare. Ora 8 cu Elisabeta la curã. Ora 10½la construcþie, care acum înainteazã. Încheiat contracte pentru


zugrãvit ºi plafoane. Ora 12½ dejun, invitat R. Mihai. Ora 4½la ºantier. Promenadã cu Elisabeta. Furtunã, foarte rece. Searascris.

Miercuri, 5/17 august+5 °R, frig, nu bate vântul. Ora 8 la curã cu Elisabeta. Ora 10½ laºantier, cald. Ora 12½ dejunat în pavilionul de vânãtoare. Ora 4 laºantier. Discutat amenajãrile cu Heymann. Seara scris pânã la 10½.Rãcoare. Vreme seninã.

Joi, 6/18 augustVreme minunatã, vânt puternic. Ora 8 la curã cu Elisabeta. Promenadã.La construcþie, unde totul e în regulã. Ora 12½ la pavilionul devânãtoare generalul Manu, care se prezintã ca inspector al artileriei.Domnul ºi doamna Suþu. Dupã-amiaza scris. Ora 4 la ceai Davila cufiica, domnul Siemons ºi Mohr, de la ziarul din Köln, care vine de laSofia, vizitat construcþia cu ei. Depeºã de mulþumire de la împãratulFranz Josef, din Ischl. Bãtrânul duce a murit în Gastein. Seara cevaploaie, vânt rece, scris lui Leopold în privinþa tablourilor pentrucastel.

Vineri, 7/19 augustVreme minunatã. Noaptea stele. Ora 8 la curã. 10½ la construcþie.12½ prinþul Uruzov, Davila, Mohr ºi Siemons la dejun. Apoi cântãcei de la Azil, veniþi din Brebu, pânã la ora 3. Ora 4 ceai, venitCandiano. La construcþie. Primit scrisoare de la mama, care îmipromite cã va veni în septembrie. Seara i-am scris ºi eu.

Sâmbãtã, 8/20 augustVreme minunatã. Ora 8 la curã. Mai târziu la construcþie. 12½dejunat în pavilionul de vânãtoare. Scris. La ºantier. Venit colo-nelul Blaremberg cu soþia159, îºi iau rãmas-bun, deoarececãlãtoresc la Paris. La masã de asemenea Urechia. Seara muzicã.Vulpianu aici.

Duminicã, 9/21 augustVreme minunatã. Ora 8 curã. Ora 9 la bisericã. 10½ Urechia la mine,lucrat. Ora 12½ dejunat, întreaga zi la mãnãstire. Horã. Venit Stöhr.Seara scris.

Luni, 10/22 augustVreme minunatã. Cãldurã enormã. Ora 8 curã. La construcþie, caremerge înainte. Ora 12½ la pavilionul de vânãtoare, nimeni invitat.Promenadã cu Elisabeta. Seara scris.

JURNAL 89

Marþi, 11/23 augustArºiþã mare. Seceta dãuneazã porumbului. La construcþie, cu Heymann,discutat amenajãrile. La dejun doamna L. Vãcãrescu. Cu Elisabetala ºantier. Seara de asemenea foarte cald.

Miercuri, 12/24 augustArºiþã enormã. Ora 8 cu Elisabeta la curã. Ora 10 la construcþie, cuHeymann ºi Healey. Discutat amenajãrile. La dejun G. Bibescu ºiD. ªtirbey cu soþia, vizitat ºantierul. Seara N. Catargi ºi Robescu160,directorul poºtelor, la masã. Mare secetã în þarã. Seara scris.

Joi, 13/25 augustArºiþã enormã. Ora 8 cu Elisabeta la curã, o dor tare dinþii. Ora 10la construcþie cu Stöhr ºi Heymann, discutat amenajãrile. Arºiþãdogoritoare. Lipsã de ploi în toatã þara, pericol pentru porumb,celelalte recolte au rãmas sub medie. Pleacã Heymann. Ora 12 deju-nat în pavilionul de vânãtoare, Elisabeta dureri foarte mari. Dupã-amiazala construcþie. Sosit domnul Behr, reprezentantul firmei Bembé dinMainz. Vizitat ºantierul ºi discutat despre amenajãri cu el ºi cuStöhr. Ora 7 cinat. Generalul Cerkez rãnit la Iaºi, a fost transportatla Viena (Döbling). Seara Elisabeta dureri. Ora 10½ acasã.

Vineri, 14/26 augustVreme minunatã, cãldurã enormã. Ora 8 singur la curã. Elisabetaceva mai bine. Ora 10½ la ºantier. Discutat cu domnii Behr ºi Stöhrdecoraþiunile din sufragerie, acolo pânã la 1. Dejunat în pavilionulde vânãtoare, sosit Theodori ºi Joory. Elisabeta operaþie dentarã.Ora 4½ la construcþie, turnul aproape terminat. Incendiu în pãdure.Ora 5½ la D. Ghica, vizitat cu el casa unde urmeazã sã locuiascãAndrassy161, e foarte drãguþã. Promenadã cu D. Ghica pânã la ora 7.Elisabeta dureri de cap, nu vine la masã. Seara pe verandã.

Sâmbãtã, 15/27 august. Sf. Maria.Hramul Mãnãstirii SinaiaOra 8 la curã, Elisabeta mai bine. Ora 9 la bisericã, foarte plin. Cor.Ora 10½ la construcþie, discutat diferite lucruri cu Schultz. 12½D. Ghica etc. la dejun, Elisabeta nu. Venit douã trenuri speciale cu1.600 persoane. Dupã-amiaza acasã. Venit Rosetti, lucrat cu el. Searala dineu, Elisabeta vine mai târziu. Cãldurã enormã. În þarã e pericolpentru porumb, dacã nu plouã curând.

Duminicã, 16/28 augustVreme minunatã. Vânt puternic. La curã cu Elisabeta, început duºu-rile. Dimineaþa cu Elisabeta la ºantier. Discutat cu domnii Behr ºi


Stöhr despre sufragerie. Venit enorm de multã lume cu trenul special.3.000 de persoane în Sinaia. La masã Rosetti, Urechia, PantaziGhica162. Dupã-amiaza scris. Horã. Seara citit.

Luni, 17/29 augustVreme minunatã, cãldurã enormã. Ora 8 curã de duºuri. 10½ laconstrucþie. Îl trimit pe Vlãdoianu163 la Predeal, sã-l întâmpine peAndrassy. Ora 12 dejunat în Foiºor. Invitat pe doamna Mohr cu fiulei, care probabil se însoarã cu E. Grãdiºteanu164. Ora 4 la construcþie.Ora 6 la mãnãstire, vânt puternic din nord, foarte frig. Totul acoperit,incendiu în pãdure, întreaga vale plinã de fum ºi praf. Ora 6½ sositAndrassy, însoþit de Voinescu, consulul nostru la Pesta ºi Cluj. A fostîntâmpinat la garã de Rosetti, care a revenit, ºi de D. Ghica. Seinstaleazã în vila Duport. Ora 7½ vine la noi, îl primim în camera mea.Ora 8 dineu, invitaþi Rosetti, D. Ghica, familia Suþu, muzicã. Furtunã,ploaie. Dupã cinã, conversat pânã la ora 10½. Searã rece ºi întunecatã.

Marþi, 18/30 augustVreme rece ºi mohorâtã, ploaie. Dimineaþa la mãnãstire. Ora 11½plecat cu trãsura la contele Andrassy, vizitã, apoi plecat împreunãcu el la pavilionul de vânãtoare, pentru dejun. Invitaþi D. Ghica,Rosetti, Beliu165. Ora 2 promenadã cu Elisabeta la cascade. Ora 4ceai în pavilionul de vânãtoare, apoi vizitat castelul, de care Andrassye încântat. Ora 7 dineu, invitaþi Wesdehlen ºi Ducros-Aubert, Rosetti,care pleacã iarãºi. Seara muzicã pânã la ora 10. Vremea din nou seninã.

Miercuri, 19/31 augustVreme minunatã. Dimineaþa la ºantier, discutat cu Behr ºi Stöhrdecoraþiunile pentru sala cea mare. Ora 12½ dejunat în pavilionulde vânãtoare, contele Andrassy, contele Bethlehm, baronul Kerestycu soþia166, fiica generalului Florescu. Ora 2 plecat cãlare cu conteleAndrassy spre Poiana Þapului ºi în Valea Iepei, foarte cald, munþiineasemuit de frumoºi. Ora 4½ înapoi la pavilionul de vânãtoare.Acolo bãut ceai. Pe jos prin pãdure. Ora 6 Andrassy se duce acasã.Ora 7 dineu, invitaþi D. Ghica ºi familia sa. Seara contele Andrassyîncã pânã la ora 11 la mine, vorbit mult despre Congresul de laBerlin, despre Rusia, nu am atins problema Dunãrii. Mi-a vorbitdespre bunele raporturi dintre România ºi Austro-Ungaria. Desprepresa din ambele þãri, cãreia nu trebuie sã i se dea importanþã.

Joi, 1 septembrie/20 augustOra 8 baie de duºuri. Vreme minunatã, rãcoare, vânt. Venit Davilade la expoziþia româneascã de la Sibiu. Ora 11½ venit Andrassy,arãtat mãnãstirea, apoi dejunat. Ora 12¾ pleacã înapoi la Pesta.Vlãdoianu îl însoþeºte pânã la Predeal. Dupã-amiaza scris. Ora 4 la

JURNAL 91

construcþie. Vreme minunatã. Ora 6½ domnul de Rosny, Urechia ºiP. Ghica la masã. Seara conversat.

Vineri, 2 septembrie/21 augustVreme frumoasã, vânt foarte rece. Curã. 10½ la construcþie, cu Stöhr.12½ Rosny, Urechia, însãrcinatul cu afaceri englez la dejun. Foto-grafii. Mai târziu din nou la construcþie. La masã Jooris cu soþia,N. Kretzulescu ºi Aladro, însãrcinatul cu afaceri spaniol. Seara con-versat pânã la ora 10. Venit Dabija.

Sâmbãtã, 3 septembrie/22 augustVreme întunecatã, furtunã, ceva ploaie. Curã. Ora 11 plecat cu trenulspecial, cu Dabija, la Cocorãºti, dincolo de Câmpina. Nori frumoºi pecer, care se îndreaptã spre Sinaia. Cernat ºi Mãrculescu mã întâm-pinã la cantonul 23. Tabãra la 800 metri de acolo. Trupele în faþacorturilor. Dejun cu ofiþerii. Izbucneºte furtuna, dar numai pentrucâteva minute. Dupã aceea vreme minunatã. 2-4½ manevre, foartecald. Ora 5 din nou spre Sinaia, ora 6 acolo, foarte rece. Seara scris.Vremea foarte seninã ºi rece.

Duminicã, 4 septembrie/23 augustVreme frumoasã, vânt rece. Ora 8 curã, 9 la bisericã. La construcþie,discutat amenajãrile cu Behr. Scris toatã dupã-amiaza ºi seara.

Luni, 5 septembrie/24 augustVreme frumoasã, rãcoare. Ora 9½ D. Ghica la mine, în legãturã cuconstrucþia palatului din Bucureºti. 10½ la construcþie. La dejuncontele Hoyos ºi contele ºi contesa Wesdehlen. Contele Hoyos îmivorbeºte despre cãlãtoria lui Davila la Sibiu. Ora 5 cu D. Ghica laºantier, pânã la 7. Seara citit.

Marþi, 6 septembrie/25 augustVreme frumoasã. Curã. Promenadã, la construcþie. Dejun în pavi-lionul de vânãtoare. Dupã-amiaza scris. La construcþie. Seara doamnaMavrocordat ºi Lahovary la masã.

Miercuri, 7 septembrie/26 augustZiua de naºtere a lui papa – 70 de ani. Vreme frumoasã. Curã. Laºantier. Dupã amiaza din nou pe ºantier. Sosit toate stofele pentruamenajãri. Acolo pânã la 6. Vreme rece.

Joi, 8 septembrie/27 augustVreme mohorâtã. Curã. Ales cu Elisabeta stofele pentru amenajãri.La dejun Ducros-Aubert ºi Boerescu. Dupã-amiaza cu Elisabeta laconstrucþie. Seara scris.


Vineri, 9 septembrie/28 augustVreme mohorâtã, cald. Curã. În toatã þara o secetã îngrozitoare,compromite porumbul cu totul ºi nu se poate ara. La ºantier.Reglat cu Behr toate amenajãrile. A murit prinþul Friedrich alÞãrilor de Jos, tatãl Mariei de Wied167. Împãratul Wilhelm ºi împã-ratul Alexandru al III-lea se întâlnesc la Danzig. Brãtianu s-a întorsîn þarã de la cura sa la Marienbad.

Sâmbãtã, 10 septembrie/29 augustVreme rãcoroasã, vântoasã. Curã. La construcþie cu Behr, Stöhr etc.,controlat încã o datã socotelile. 250.000 franci pentru 6 camere. Ladejun Davila. La poºtã. Venit Filipescu, vizitat tot castelul cu el.Seara rãmâne la cinã, conversat cu el pânã la ora 10. Mama aplecat din Weinburg168, rãmâne peste noapte în München. Searãfoarte rece.

Duminicã, 11 septembrie/30 augustVreme frumoasã. Ora 8 curã. 9 la bisericã, rugãciune cu ocaziaaniversãrii zilei Griviþei. Trecut în revistã compania de vânãtori.Cãpitanul Ciocanelli. Ora 11 dejun la companie, în cazarmã. Toast.Ora 12½ D. Ghica cu familia ºi ofiþerii la prânz. Dupã-amiaza scris.Rãcoare.

Luni, 12 septembrie/31 augustVreme minunatã. Foarte cald. Dimineaþa aranjat pentru mama. Ora12½ dejunat la pavilionul de vânãtoare. Ora 4 domnul ºi doamnaRosetti la ceai, apoi la castel. Cu Stöhr. Brãtianu s-a întors foartesuferind. Seara scris. Noi ne-am mutat.

Marþi, 1/13 septembrieEnorm de cald. Vânt. Amenajat toatã dimineaþa, decorat. Ora 12½Rosetti cu soþia ºi Siemons, Mohr la prânz. Dupã-amiaza scris. Ora4½ la castel, apoi la pavilionul de vânãtoare.

Miercuri, 2/14 septembrieVremea cam ameninþãtoare. Vânt dinspre nord. Ora 8 curã. Pregãtiri,vin 1.000 de oameni cu trenul special, merg spre Predeal. Ora 11Rosetti la mine. Instanþele din Berlin au respins cererile luiKaufmann. Ora 12½ dejunat. Dupã-amiaza scris. Ora 4 plecat cutrenul special la Predeal, D. Ghica, Rosetti cu soþia, conteleWesdehlen etc. merg cu mine. Ora 4½ în Predeal, 1.000 de oameni,toatã gara plinã. Ora 5 soseºte trenul cu scumpa mea mamã.Revedere emoþionantã, Rosetti þine o cuvântare foarte frumoasã.

JURNAL 93

Ora 5¼ plecare spre Sinaia. 5¾ acolo, întâmpinare. La bisericã.Azilul Elena cântã. Horã. Ora 7 dineu, Ghica, Rosetti, Wesdehlen,colonelul Fãlcoianu. Retragere cu torþe. Orele 9-10 încã împreunã.Lindheim ºi Maerken sunt în suitã.

Joi, 3/15 septembrieVreme frumoasã. Ora 8 curã. Dejunat cu mama ºi Elisabeta. 10½vizitat castelul. 12½ prânz în pavilionul de vânãtoare. Rãmas îm-preunã acolo. Ora 4 promenadã. 6½ cinat. Seara împreunã pânã la11. Mama e bine.

Vineri, 4/16 septembrieVânt rece din nord. Vremea bunã. Ora 8 curã. Dimineaþa cu mama.Ora 12½ luat prânzul la mãnãstire. Creþeanu invitat. Dupã-amiazala pavilionul de vânãtoare. Vizitat castelul cu mama. Seara împreunã,nimeni invitat. Papa la Weinburg, Maria a sosit acolo. Brãtianu ºiStãtescu au ajuns la Bucureºti, preiau din nou ministerele. Decoratpe Mohr de la ziarul din Köln. Regele Kalikana îmi scrie ºi îmitrimite ordinul sãu ºi fotografia169. Vãcãrescu pleacã la Karlsruhe, lanunta lui Gustav.

Sâmbãtã, 5/17 septembrieVreme frumoasã, dar rece. Ora 8 curã. 8½ dejunat cu mama ºiElisabeta. Înainte de amiazã cu mama. Ora 12 cu Maerken la pavi-lionul de vânãtoare. 12¾ luat prânzul. Brãtianu venit de la Bucureºti,este refãcut. Haralamb, Câmpineanu, Mãnescu170 etc. Dupã masa deprânz conversat îndelung cu Brãtianu, l-a vãzut pe Haymerle laViena, foarte nemulþumit de întrevedere. Mai târziu cu mama lacastel. Ora 6 Werndel la mine, pentru armele cu repetiþie. Ora 7Brãtianu, D. Ghica, familia Suþu la masã. Seara cu mama.

Duminicã, 6/18 septembrieVreme minunatã, vânt din nord. Ora 8 curã. Ora 8¾ primit pe mitro-polit, care a venit de la Bucureºti. Ora 9 bisericã ºi cor, mitropolitulîi dã stareþei mitra. Ora 10, se încheie. Ora 12½ la prânz mitropolitul,D. Brãtianu, care vine de la Bucureºti, Filipescu. Dupã-amiaza cumitropolitul la pavilionul de vânãtoare ºi la castel. Ora 4 horã, ceai.Seara încã cu Filipescu la castel. Ora 7 cinat. Maerken la mine.

Luni, 7/19 septembrieVreme minunatã, foarte cald. Ora 8 curã. 9½ promenadã cu mama.Vizitat bãile. Ora 12½ luat prânzul în pavilionul de vânãtoare.Dupã-amiaza cu mama ºi Elisabeta la ºantier. Seara nimeni la masã,rãmas împreunã.


Marþi, 8/20 septembrieVreme frumoasã. Ora 8 bãi. Ora 9 la bisericã (Sf. Maria), cor. Ora10½ cu mama ºi Elisabeta la ºantier. Venit Zettler din München171.Ora 12½ luat prânzul la mãnãstire, 24 persoane, Boerescu aici.Dupã-amiaza cu Zettler la ºantier, hotãrât în privinþa ferestrelor.Horã pânã la ora 6, cald. La masã Jooris ºi Cariagdi.

Miercuri, 9/21 septembrieNoaptea furtunã fãrã ploaie. Ora 8 curã. Noaptea a fost ucis inginerulmeu Kosinski. La Karlsruhe nunta lui Gustav al Suediei cu Victoriade Baden. Seara Cernat ºi Lahovary la masã.

Joi, 10/22 septembrieVreme oribilã. Ceaþã groasã, ploaie. Ora 8 curã, promenadã. 8¾dejunat cu mama ºi Elisabeta. Toatã dimineaþa cu mama, scris.Cernat ºi Lahovary. Dupã-amiaza discutat cu Brãtianu. Ora 4½ iaceaiul cu noi ºi cu soþia sa. Pleacã înapoi la Bucureºti. Seara nimenila masã. Cu mama pânã la ora 10.

Vineri, 11/23 septembrieVreme minunatã, foarte cald. Ora 8 curã. Dejunat cu mama. Dimi-neaþa scris, cu Maerken pe jos la pavilionul de vânãtoare, promenadãcu mama ºi Elisabeta. Ora 7 cina. Contele ºi contesa Wesdehlen,contesa Pourtalès172, doamne de tot felul, contele Leyden, secretar almisiunii germane. Împreunã pânã la ora 9. Ploaie. Leopold a fost lanuntã în Karlsruhe. Gustav ºi Victoria ai Suediei pleacã spreStockholm. Presa austriacã ne ameninþã în problema Dunãrii.

Sâmbãtã, 12/24 septembrieVreme rece ºi umedã. Întreaga dimineaþã tratat cu Zettler în privinþadecoraþiunilor din castel, care vor costa pânã la 80.000 mãrci. Laprânz Radu Mihai ºi colonelul Gorjan173. Dupã-amiaza la castel cumama ºi Elisabeta. Acolo ºi Zettler, care pleacã. Ora 6½ cina,Stãtescu ºi soþia, Radu Mihai. Seara cu mama. Frig.

Duminicã, 13/25 septembrieViscol cu zãpadã. Frig, totul alb în munþi. Ora 9 bisericã ºi cor. Mamapuþin rãcitã, rãmâne în camerã, noi luãm dejunul la ea. Dupã-amiazacu mama, scris. Seara câteva persoane la masã.

Luni, 14/26 septembrieVreme oribilã, frig ºi umezealã. Nici o curã. Ora 9 cor în bisericã.Mama rãmâne în camerã toatã ziua. Ora 12½ Stãtescu, Pherekyde,

JURNAL 95

Dabija cu soþiile la prânz. Dupã-amiaza cu Elisabeta la castel. Searacu mama. Frig.

Marþi, 15/27 septembrieVreme rece ºi umedã. Mama rãmâne în camerã. Dimineaþa scris. Ora1 contele Tornielli la mine, iau masa numai cu el, Elisabeta cu mama.Dupã-amiaza Urechia la mine. Seara, la cinã, de Rosny, Heinrich ºiBãrcãnescu. Maerken la mine, îi confer Cordonul Coroanei României,ceea ce îl bucurã enorm. Frig.

Miercuri, 16/28 septembrieFrig ºi umed. Toþi munþii ninºi. Dimineaþa la mama, care e mai bine,vine la dejun. Dupã-amiaza cu Elisabeta la pavilionul de vânãtoareºi la castel. Frig. Candiano intrã de serviciu. Seara cinat cu mama.

Joi, 17/29 septembrieVreme seninã, frig, vânt. Ora 8 ultimul duº. Ora 9 promenadã cumama ºi Elisabeta, pânã la 10½, apoi ele se duc la pavilionul devânãtoare. Eu la castel, unde se zugrãveºte curtea interioarã. 12½luat prânzul în pavilionul de vânãtoare. Vremea din nou închisã ºiîngrozitor de frig. Ora 4 cu mama la castel, apoi promenadã cuElisabeta, vânt foarte rece. Seara Cernat, Lahovary, Taman la masã.Seara mama la mine.

Vineri, 18/30 septembrieVreme mohorâtã, vânt de gheaþã. Dimineaþa cu mama, eu merg lacastel. 12½ dejunat în pavilionul de vânãtoare. Dupã-amiaza scris.Mama la mãnãstire, la ora 4. Eu cu Elisabeta încã o promenadã,pentru a ne încãlzi. Ora 6½ cinat. Cernat la masã. Seara mama lamine, pânã la ora 10. Prinþul Napoleon174 a ajuns în Bucureºti. Rosettiºi Brãtianu l-au vizitat, el pleacã mai departe la Viena, fãrã a ne faceo vizitã. Aceasta pentru a ne sfida. Kronprinþul ºi kronprinþesa aufost la Weinburg.

Sâmbãtã, 1 octombrie/19 septembrieVreme mohorâtã, rece, neprietenoasã. Ora 9 la mama. 10½ plecat dinSinaia cu trenul special, cu Cernat. Mama ºi Elisabeta mã conducpânã la garã. Ora 12 în Câmpina. La garã încãlecat. Trupele dintabãra de la Cocorãºti se aflã deja pe poziþii. Începutul manevrelor.Va fi atacatã ºi împresuratã poziþia puternicã de la Câmpina. Pânãla ora 3½. Adunat toþi ofiþerii. Ora 4¾ plecare înapoi spre Sinaia.Ora 6 acolo, foarte frig. Ora 6¾ cinat, Kretzulescu la masã. Seara cumama.


Duminicã, 2 octombrie/20 septembrieVreme mohorâtã, umed. Ora 9 bisericã, Elisabeta ºi mama de ase-menea. Apoi promenadã împreunã spre castel. La dejun Th. Rosetti,care îl însoþeºte pe J. Ulbach. Dupã-amiaza mergem la pavilionul devânãtoare, unde se bea ceai. Seara, la masã, Rosetti, Ulbach etc.,cãruia îi dau, înainte de despãrþire, Marea Cruce de ofiþer al CoroaneiRomâniei. E foarte emoþionat ºi recunoscãtor. Ora 11 în pat.

Luni, 3 octombrie/21 septembrieVreme neprietenoasã, vânt care împrãºtie ceaþa. Dimineaþa cu mamaºi Elisabeta pe verandã. Dupã aceea la castel, unde am stabilit cuStöhr cã la iarnã nu se poate lucra absolut deloc ºi cã nu ne putemmuta acolo într-un an. Totul umed. Luat prânzul la pavilionul devânãtoare ºi bãut ceai. Vreme oribilã. Ora 5½ primit pe doamnaGolescu. Ora 6½ cinat. Slãniceanu aici. Seara cu mama. Ploaie.

Marþi, 4 octombrie/22 septembrieVreme oribilã, ceaþã, ploaie, vânt. Dimineaþa cu mama pe verandã.La prânz, prinþul ºi prinþesa Bibescu ºi Slãniceanu. Dupã aceea cântãmuzica, pânã la ora 3. Ploaie torenþialã toatã dupã-amiaza. Acasã cumama, scris. Seara împreunã pânã la ora 10. Foarte frig.

Miercuri, 5 octombrie/23 septembrieVremea mai bunã, însã mai rece. Ora 10½ cu mama ºi Elisabeta lacastel. Luat prânzul în pavilionul de vânãtoare. Promenadã cu mamala stâncile lui Healey. Mai târziu cu Elisabeta la castel. Seara îm-preunã. Foarte frig.

Cotroceni

Joi, 6 octombrie/24 septembrie. Sinaia-BucureºtiVânt rece. Vremea ceva mai bunã. Ora 9½ cu mama ºi Elisabeta laconstrucþie. ªoimii de pe turn terminaþi. La castel pânã la ora 11.Ora 12 luat prânzul. Ora 1 plecare din Sinaia cu trenul special,foarte frig. Venit Vãcãrescu. În Crivina colonelul Fãlcoianu. Ora 4½sosire. Mare întâmpinare la gara Târgoviºte, miniºtri, cler, multedoamne cu buchete. Primarul þine o cuvântare foarte frumoasã încinstea mamei. Mers cu trãsura prin tot oraºul, care e împodobit custeaguri. Spre Cotroceni. Ora 6 acolo. Ora 6½ cinat à trois. Maredineu pentru suitã. Seara întreg oraºul iluminat. Noi nu mai ieºim

JURNAL 97

însã. Noapte seninã cu lunã, foarte frig. În Bucureºti vremea destulde mohorâtã.

Vineri, 7 octombrie/25 septembrieVreme minunatã, vânt rece. Ora 8½ dejunat à trois. Promenadã întoatã grãdina, multe flori de chica-voinicului. Dupã-amiaza audienþe.Promenadã cu mama în grãdinã. Cinat à trois. Seara împreunã.Noapte seninã cu lunã.

Sâmbãtã, 8 octombrie/26 septembrieVreme mohorâtã. Dimineaþa promenadã cu mama în grãdinã. Ora11½ primit cu ea pe episcopul catolic Paoli175. Dupã-amiaza audienþe.Ora 3 mers cu trãsura, cu mama ºi Elisabeta, la Mitropolie. Asistatla Te Deum. Spre Cotroceni prin oraº. Ora 5 Ducros-Aubert înaudienþã. Ora 6½ cinat cu suita ºi cu domnul ºi doamna Vãcãrescu.Seara cu mama.

Duminicã, 9 octombrie/27 septembrieVreme mohorâtã. Ora 10 cu mama la capela episcopalã. La episcop.11½ înapoi. Azilul Elena în grãdinã. Ora 12 generalul Florescu ºicolonelul Blaremberg la mine, pentru a mã ruga sã vin la curse.Promis pentru duminica viitoare. Ora 1½ primit cu mama ºi ElisabetaConsiliul Municipal pentru Instrucþiune Publicã. Audienþe pânã laora 3. Mers cu trãsura la palatul din oraº. Mama ºi Elisabeta la Azil.Ora 5½ primit pe prinþul Uruzov. Seara cu mama. Banchet pentruRosetti. Vremea mai bunã. Clar de lunã.

Luni, 10 octombrie/28 septembrieVremea mai bunã. Dimineaþa promenadã în grãdinã. Ora 11 venit lamine Consiliul de miniºtri, mã roagã sã primesc Bene Merenti. Mamaîi primeºte apoi pe miniºtri. Ora 1½ audienþe. Cu mama ºi Elisabetala Palat, vizitat totul. Orele 5-6½ audienþe. Seara Callimaki-Catargila mine, pânã la ora 10. Baronul Haymerle a murit subit la Viena.

Marþi, 11 octombrie/29 septembrieVreme mohorâtã, ceaþã, însã nu ºi frig. Ora 8½ luat dejunul cumama. Orele 10-12 inspectat batalionul Brigadei de Cãlãraºi laMalmaison. Orele 1-3 audienþe la mama, eu de faþã. Promenadã cumama în grãdinã. Seara cu mama pânã la ora 10. Vreme mohorâtã.

Miercuri, 12 octombrie/30 septembriePloaie torenþialã toatã ziua. Dimineaþa Urechia la mine. Elisabetamerge cu mama la ºcoli. Dupã-amiaza audienþe. La masã Alecsandri176,prefectul Poliþiei cu soþia. Seara cu mama.


Joi, 1/13 octombrieVreme blândã. Dimineaþa cu mama în grãdinã. 11-12½ Brãtianu lamine. Dupã-amiaza cu mama. Ora 4 la Palat. Orele 5-6 audienþe cumama. La masã contesele Pourtalès ºi Wesdehlen, contele Leyden ºiLiteanu. Seara cu mama pânã la ora 10½. Elisabeta foarte obositã.Vremea se face mai bunã.

Vineri, 2/14 octombrieVreme minunatã, foarte cald. Dimineaþa promenadã cu mama îngrãdinã. Rosetti ºi Dabija la mine. Dupã-amiaza vizitat cu mamalucrãrile de pe Dâmboviþa. Ora 4 înapoi. Seara cu mama.

Sâmbãtã, 3/15 octombrieVreme minunatã, umezealã. Promenadã cu mama în grãdinã. Ora10½ Sturdza la mine, care merge la Berlin. Stãtescu. Dupã-amiazaSlãniceanu, Creþeanu, la Ministerul de Rãzboi se vorbeºte de schim-barea uniformei. Cu mama ºi Elisabeta în Ciºmigiu, la Palat ºi laªosea. Ora 5 audienþe. Seara concert cu clopote, care e cu totulîncântãtor, 6 copii. Cu mama.

Duminicã, 4/16 octombrieVreme minunatã, foarte cald. Ora 10 cu mama ºi Elisabeta la bisericade la Azil. Liturghie, cor. Vizitat stabilimentul. Ora 10½ înapoi. Îngrãdinã. Ora 1 Cernat. Ora 2 la curse, pânã la ora 5, acolo generalulFlorescu ºi Manu. Dat premiu. Marghiloman177. Vreme splendidã.Ora 5½ primit pe prinþul moºtenitor de Schönburg. 6½ delegaþie acomerþului la mama. Seara demonstraþie cu torþe.

Cãlãtorie în Valahia Micã

Luni, 5/17 octombrie. Bucureºti-Turnu-SeverinVreme mohorâtã. Vânt. Ora 7¾ dejunat à trois. Ora 9 plecarea, lagarã foarte multe persoane pentru rãmas-bun. Ora 12 în Piteºti.Plouã ºi din cauza aceasta trenul nu poate înainta pe podul pesteArgeº. Mare întâmpinare. I. Brãtianu acolo, care merge cu noi.Slatina, Craiova (ora 3½), enorme întâmpinãri cãlduroase, flori etc.Vremea mai bunã. Din pãcate ajungem la Balota odatã cu întunericul.Ora 6½ Turnu-Severin, care e iluminat strãlucitor. Întâmpinareenormã. Ora 7 la Vârciorova. Despãrþire tristã de scumpa mea mamã.Lindheim, Maerken. Bãlãceanu venit de la Viena. Brãtianu ºiFãlcoianu merg pânã la Orºova. Noi ne întoarcem cu trenul specialla Severin. Primire, iluminare în oraº. Prezentare a autoritãþilor în

JURNAL 99

casa lui Scafeºi, unde locuim. Cinat numai cu Elisabeta la ora 9.Demonstraþie cu torþe. Ora 11 în pat, obosit.

Marþi, 6/18 octombrie. Turnu-Severin-CraiovaVreme minunatã. Ora 9 la inspecþia Regimentului 17 Dorobanþipe platoul din Severin, vânt foarte rece. Durat o orã ºi jumãtate.Inspectat pompierii, cãlãraºii, dotãrile etc. Ora 11½ dejun, toasturi.Audienþe. Elisabeta viziteazã grãdina. Ora 1½ plecare cu Elisabeta,Brãtianu, domniºoara Grãdiºteanu, maiorul Magheru (Vãcãrescus-a întors la Bucureºti). Foarte cald, cãlãtorie frumoasã. Ora 4½sosire la Craiova. Mare întâmpinare, prin tot oraºul, care e decorat,bisericã, Te Deum. Descins la doamna Glogoveanu178. Primire a doam-nelor ºi a autoritãþilor. M-am simþit foarte rãu, dureri puternice decap, nu pot veni la dineu, Elisabeta merge singurã. Chemat doctorulVercescu179, la pat. Febrã, vomã, îngrozitor de rãu.

Miercuri, 7/19 octombrie. CraiovaVreme îngrozitoare. Mult mai bine, doar puþinã ameþealã ºi cevadureri de cap. Sculat la 8½. Elisabeta are ºi ea dureri de cap.Brãtianu la noi. Ploaie. Contramandat totul. Elisabeta merge la masade prânz la 12½. Toatã dupã-amiaza acasã. Ploaie. Cumpãrat o casãde bani de la Chiþu. Ora 6½ la cinã, militari în majoritate. GeneralulAnghelescu þine un toast, eu rãspund. Cerc pânã la 8½. Elisabetamerge la teatru, reprezentaþie la grãdinã. Eu la ora 10 în pat.

Joi, 8/20 octombrie. Craiova-BucureºtiVreme rece, mohorâtã, vântoasã. Ora 9 venit Brãtianu ºi Dabija.Totul a fost contramandat, plecãm direct la Bucureºti. Ora 9½ lagarã cu o trãsurã închisã. Acolo lume puþinã. Ora 10¼ plecarea cutrenul special. 11¾ în Slatina, acolo dejunat în garã, 20 persoane.Ora 12½ mai departe. 2¼ în Piteºti. Nici o întâmpinare. Brãtianurãmâne acolo. Ora 5 sosirea la Cotroceni. Rosetti, Stãtescu la garã,ºefii de corpuri etc. Basset la mine, a fost la Sinaia, unde lucrãrileînainteazã foarte încet din cauza vremii. Anul viitor încã enormecheltuieli. Ora 7 cinat cu Elisabeta. Seara citit ºi scris. Vremea dinnou mai bunã.

Cotroceni

Vineri, 9/21 octombrieVreme minunatã. Depeºã de la mama, care a ajuns ieri la Weinburg.Wilhelm a fost bolnav, Leopold la Karlsruhe. Dimineaþa Dabija la mine,


pentru serbarea din Focºani. Cu Elisabeta în grãdinã. Dupã-amiazaprefectul Poliþiei. Orele 3-5 la Palat, acolo Stöhr, în Sinaia s-au opritlucrãrile din cauza ploii. Seara scris.

Sâmbãtã, 10/22 octombriePloaie torenþialã, complet întuneric, nu ºi frig. Dimineaþa Stãtescula mine. Chestiunea Dunãrii pare sã fi fost amânatã pentru primãvarã.Dupã-amiaza N. Bibescu la mine, care acum e cu totul de acord. Ora5 Wight, care s-a întors din strãinãtate. Seara cu Elisabeta, scris.Vreme seninã, foarte umed.

Duminicã, 11/23 octombrieCeaþã groasã, însã nu ºi frig. Ora 11 N. Kretzulescu la mine, care seîntoarce la St. Petersburg. Orele 1-4 audienþe. Domnul Staub, ne-gustor de aici, se prezintã în calitate de consul general al Elveþiei.Dupã-amiaza ºi seara cu Elisabeta. Scris.

Luni, 12/24 octombrieVreme minunatã, enorm de cald. Cu Elisabeta în grãdinã. Dimineaþascris. Dupã-amiaza cu Elisabeta. Plimbare cu trãsura ºi la Palat.Seara discutat cu Stöhr comenzile pentru Heymann (Sinaia). Scrispânã la 11.

Marþi, 13/25 octombrieVreme întunecatã, umezealã ºi cãldurã. Barometrul foarte coborât.Dimineaþa Rosetti, Dabija ºi Stãtescu la mine. Dupã-amiaza ploaietorenþialã. Venit Dabija, pentru a amâna serbarea cãilor ferate de laFocºani. Ora 5 locotenentul Prittwitz-Gaffron de la Regimentul 5Ulani (Düsseldorf) la mine. Seara scris. Ploaie.

Miercuri, 14/26 octombrieVreme frumoasã, ceva vânt. Pãcat cã inaugurarea a fost amânatã.Dimineaþa cu Elisabeta în grãdinã, scris. Nici un ministru. Dupã-amiazaplimbat cu Elisabeta. Venit prefectul Poliþiei. Seara scris. Destul decald.

Joi, 15/27 octombrieFurtunã ºi ploaie, frig. Scrisoare de la mama. Wilhelm are tifos,toþi pleacã de la Weinburg, pentru a merge la Sigmaringen.Ora 10½ Brãtianu la mine, vorbim despre problema Dunãrii.Regele Italiei vine la Viena. Stãtescu la mine. Dupã-amiaza viscolputernic de zãpadã, încât totul se face alb. Vânt ºi frig. Searascris.

JURNAL 101

Vineri, 16/28 octombrieVremea ceva mai bunã, întunecatã ºi rece. Dimineaþa Rosetti la mine.În grãdinã. Dupã-amiaza audienþe. Cu Elisabeta. Seara scris. Vremeadin nou urâtã, plouã. Regele ºi regina Italiei au ajuns în Viena.

Sâmbãtã, 17/29 octombrieVreme mohorâtã, ploaie mãruntã. Hotãrât serbarea pentru mâine.Dupã-amiaza audienþe, baronul Bela d’Atzel (Ungaria) îndelung lamine. Ora 4½ Pherekyde, care vine de la Paris, i-a vãzut pe Grévyºi pe Gambetta180. Voinescu de la Pesta la mine, schimbã cu Frankde la Constantinopol ; va fi regretat în Ungaria, cãci Voinescu e înfoarte bune relaþii cu Andrassy. Seara cu Elisabeta, scris. Vremeapare sã se strice din nou.

Excursie la Focºani

Duminicã, 18/30 octombrie. Bucureºti-FocºaniOra 7½ sculat. Vreme mohorâtã, ploioasã. Ora 8 dejunat cu Elisabeta.Ora 9 plecarea din Cotroceni, cu trenul special. Miniºtrii Dabija, Stãtescu,Pherekyde, cu soþiile, Urechia, Radu Mihai cu soþia sa, apoi un marenumãr de invitaþi, deputaþi, senatori etc., din partea presei. Ploaie.Ora 10½ în Ploieºti, mare întâmpinare, 10 minute. Ora 12½ sosireaîn Buzãu, vremea se însenineazã. Acolo mare întâmpinare, episcopulface slujba de sfinþire sub un baldachin. Apoi discursuri ºi prezentareaîntregului personal care a construit linia Buzãu-Mãrãºeºti, mers jumãtatede orã mai departe pe noua linie, podul peste Buzãu. Ne oprim lafiecare staþie ºi episcopul sfinþeºte clãdirile. Ora 2½ în RâmnicuSãrat, mare întâmpinare, discurs, prezentarea autoritãþilor, 10 min.Familia Suþu aici. Toate staþiile împodobite cu flori ºi steaguri. Ora4¼ sosirea în Focºani. Enorm de mulþi oameni, primire strãlucitoare.Slujbã de sfinþire ºi punerea ultimei cãrãmizi la garã, discursuri,prezentare a autoritãþilor. Ora 5 plecat spre sala de banchet, în casaunde locuim. Un depozit amenajat încântãtor ca salã de masã, cuverdeaþã ºi baldachin, 160 de tacâmuri. Eu rostesc primul toast, olungã cuvântare, care are succes, pe urmã Dabija, Gusti ca primaral Iaºului, apoi cuvântãri mãgulitoare ale lui Orleanu, primar laFocºani, ºi Voinov181 ca senator. Se încheie la ora 8. Mers cu trãsuraprin oraºul iluminat. Totul frumos decorat. Descins la Tufelciu. Searaceai ºi dans, de faþã multe doamne, pânã la 11½. Demonstraþie cu torþe.

Luni, 19/31 octombrie. Focºani-BucureºtiOra 7½ sculat, vreme mohorâtã, umedã ºi rece. Ora 9 inspectat pejos trupele din Focºani, mânuire ºi defilare, enorm de murdar. Apoi


inspectat închisoarea, gimnaziul, care e în construcþie. Elisabetaviziteazã cu Dabija douã ºcoli. Ora 11½ prânz în casa lui Tufelciu.Prezenþi miniºtri cu soþiile lor, Slãniceanu etc. Ora 1 plecat spregarã, prin oraºul decorat, în trãsurã deschisã, cu Elisabeta ºi doamnaOrleanu, acolo din nou toate autoritãþile. Ora 1¼ plecarea dinFocºani. Doamne, episcopul de Buzãu ºi miniºtri cu noi în vagon.Ora 2½ în Râmnic, micã primire. Ora 4 în Buzãu, acolo îi dau luiFrunzã, care a condus construcþia cãii ferate, Crucea de comandor alOrdinului Coroanei. Ora 6½ în Ploieºti, complet întuneric, vântul s-afãcut foarte puternic. Aer de ninsoare. Ora 7¾ sosirea la Cotroceni.Elisabeta destul de obositã, cinat îndatã. Seara citit încã pânã la 10.Ploaie ºi furtunã. Regele Italiei a primit un regiment, a fost întâm-pinat cu mare distincþie la Viena. Mitropolitul de Belgrad a fostdestituit, o mãsurã serioasã. Alegerile în Germania au ieºit împotrivalui Bismarck. Gambetta preºedinte al Camerei.

Cotroceni

Marþi, 1 noiembrie/20 octombrieVreme mohorâtã. Sculat târziu. Dimineaþa Rosetti la mine. Toatãziua acasã, nici o audienþã. Puþin în grãdinã, nu e frig, însã e foarteumed. Cu Elisabeta. Seara citit.

Miercuri, 2 noiembrie/21 octombrieFurtunã puternicã. Dimineaþa nici un ministru. Ora 11½ D. Ghica lamine. Dupã-amiaza audienþe de la 1 la 4. Furtunã cu ploaie to-renþialã. Seara citit. Elisabeta merge la teatru, operã italianã. Ploaie.

Joi, 3 noiembrie/22 octombrieVreme mohorâtã ºi ploioasã, frig umed. Ora 11 Stãtescu. 11½ Brãtianula mine ; este iarãºi îngrijorat din cauza situaþiei, pe care o vede înnegru, crede cã trebuie sã fim enorm de prevãzãtori. Are o dispoziþieproastã, nu ºtiu de ce. Dupã-amiaza audienþe. A fost prefectul Poliþieila mine. Seara am semnat împreunã cu Elisabeta o scrisoare pentruPrinþul de Wales182, îi trimit Steaua României de ziua lui (9 noiem-brie). Se vorbeºte despre intrarea lui Andrassy ca ministru deExterne. Viscol cu zãpadã.

Vineri, 4 noiembrie/23 octombrieRece ºi ploios. Ora 10¼ Rosetti la mine, fiul sãu e foarte bolnav ; ecomplet descurajat, chiar ºi din punct de vedere politic. ChestiuneaDunãrii e din nou agitatã enorm în presa noastrã. Dupã-amiaza

JURNAL 103

audienþe, cu Elisabeta. Seara scris pânã la 11. Voinescu s-a împuºcat.Clar de lunã, frig simþitor.

Sâmbãtã, 5 noiembrie/24 octombrieVreme minunatã, îngheþat. Ora 9½ promenadã cu Elisabeta pringrãdinã. Stãtescu ºi Dabija la mine. Dupã-amiaza plimbare cutrãsura, cu Elisabeta, pe la Vãcãreºti ºi la Palat. Ora 5 înapoi. Searascris. Noapte frumoasã cu clar de lunã, destul de frig. Barometrulenorm de ridicat.

Duminicã, 6 noiembrie/25 octombrieVreme mohorâtã, rece, vânt cu zãpadã. Ora 9½ plecat cu trãsura lacapela episcopalã. Liturghie, dupã aceea la episcop. Ora 11½ înapoi.Ora 1½ primit pe trimisul Greciei în audienþã privatã, de asemeneape I. Ghica, sosit de la Londra ; plecase deja de acolo atunci cândi-am trimis lui Wales scrisoarea cu ordinul. Dupã-amiaza cu Elisabeta.Seara scris. Frig, clar de lunã.

Luni, 7 noiembrie/26 octombrie. Sf. DumitruVreme blândã, plãcutã. Dimineaþa cu Elisabeta în grãdinã, Davilaaici. Ora 1 cu Elisabeta la Palat. Ora 2 primire oficialã a misiunii dinPersia : generalul Beriman-Han, ministru (ºeful misiunii), generalulKerim Han, ataºat militar la Paris, ºi Artaky Nevronz, secretar delegaþie. Îmi aduc ordinul persan Soarele ºi Leul cu diamante.Discurs, eu rãspund, dupã aceea sunt prezentaþi Elisabetei. Rãmasîn Palat pânã la 4½. Mers cu trãsura la D. Ghica, acolo mare primireprecum la Londra, eu îl felicit. Ora 5½ înapoi la Cotroceni. Ceaþãdeasã, mohorât, execrabil. Seara scris.

Miercuri, 8 noiembrie/27 octombrieVreme blândã, ceþoasã. Ora 10½ Rosetti la mine. În grãdinã. Dupã-amiazacu Elisabeta. Venit Stãtescu, decorat misiunea persanã, Marele Cor-don al Stelei României ministrului plenipotenþiar, Marele Cordon alCoroanei României generalului, titlul de comandor al CoroaneiRomâniei secretarului. Ora 5¾ plecat cu trãsura, cu Elisabeta, laPalat. Ora 6½ dineu de galã pentru misiunea persanã, care îºi iarãmas-bun dupã aceea. La 9½ plecat înapoi spre Cotroceni, vremeseninã, nu prea rece. La masã am purtat ordinul Soarele ºi Leul cudiamante ºi am þinut un toast în sãnãtatea ºahului Persiei.

Miercuri, 9 noiembrie/28 octombrieVreme minunatã, vânt tãios din nord-est. Dimineaþa nici un ministru.Dupã-amiaza audienþe. Promenadã în grãdinã. Seara scris. Destulde frig.


Joi, 10 noiembrie/29 octombrieVreme minunatã, vânt deloc, rece. Ora 11 Brãtianu la mine. Dupã--amiaza multe audienþe. În grãdinã. Seara scris. Marele duce deBaden grav bolnav.

Vineri, 11 noiembrie/30 octombrieVreme minunatã, cald. Dimineaþa Rosetti la mine. Colonelul Berindei183

cu bugetul de la Rãzboi. Dabija. Dupã-amiaza primit cu Elisabetafamilia Hoyos, o orã. Vin de la Viena. Seara scris.

Sâmbãtã, 12 noiembrie/31 octombrieVreme minunatã, cald. Dimineaþa Stãtescu la mine, vorbit desprechestiunea Dunãrii, care e dezbãtutã mult ºi foarte pasional în ziare.Callimaki-Catargi demisionat. Dupã-amiaza la ora 1 cãlãrit spreHerãstrãu, acolo participat la concursul de pluguri, 80 de bucãþi.Vizitat expoziþia. De faþã Aurelian ºi Marghiloman, Blaremberg etc.Ora 4 înapoi. Seara cu Elisabeta. Bismarck ameninþã cu retragerea,din cauza rezultatului alegerilor. Gambetta a fost însãrcinat cu formareacabinetului. Seara scris.

Duminicã, 1/13 noiembrieVreme minunatã. Dimineaþa promenadã prin grãdinã cu Elisabeta.Ora 1 plecat cu Elisabeta la împãrþirea premiilor Comisiei Agricolede Ilfov. Vizitat încã o datã expoziþia. Împãrþirea premiilor, discurs,eu rãspund. Apoi horã, de faþã D. Ghica, Dabija, Cariagdi,Aurelian etc. Ora 3½ înapoi. Orele 5-6 audienþã contelui Wesdehlen.Seara cu Elisabeta. Fiica lui Witzleben s-a logodit cu inginerulCuþarida184.

Luni, 2/14 noiembrieVreme frumoasã, nu rece, puþinã ceaþã. Ora 10½ vizitat Regi-mentul 3 Cãlãraºi (colonel Polizu), generalul Radovici185 cu mine.Exerciþii ale regimentului, care merg foarte bine, luptã pedestrã,cãlãrit rapid. Ora 12, se terminã. Adunat toþi ofiþerii, exprimatsatisfacþia mea. Ora 1 mitropolitul la mine, discutat despre LegeaSinodului, eu împotrivã. Ora 2 venit Stãtescu. Diferite conflicte cuTurcia. Mers cu trãsura la Palat. Vãcãrescu acolo. Ora 5 la Cotroceni,destul de rece. Seara cu Elisabeta. Guvernul Gambetta s-a format,are un program ostil. Bismarck pare sã persiste în privinþa demisieisale. Marele duce de Baden e mai bine, împãratul german sesimte rãu. Seara vremea a devenit mai mohorâtã. Ora 10½ în pat.Basset trebuie sã vadã la Filaret un cal, pe care probabil îl voicumpãra.

JURNAL 105

Excursie la Sinaia

Marþi, 3/15 noiembrie. Cotroceni-SinaiaAniversarea cãsãtoriei noastre. Ora 7½ sculat. Ploaie, cãtre ora 9 seînsenineazã. Ora 9½ plecat de la Cotroceni cu trenul special. La garãRosetti, cãruia i-a scris Elisabeta cã se va face pânza pentru sãraciidin þarã, Dabija, prefectul Poliþiei, Vãcãrescu. Ora 10½ la Ploieºti.Vreme minunatã, linia complet liberã. Ora 1 sosire în Sinaia, foartefrumos ºi rece. La mãnãstire, bisericã, apoi îndatã cu Elisabeta lacastel, Stöhr ºi Schultz acolo. S-a fãcut destul de mult, castelul etencuit ºi toate ferestrele provizorii au fost montate. Acolo pânãla 5. Apoi pânã la pavilionul de vânãtoare. Ora 6 cinat, 6 tacâmuri.Seara scris. Elisabeta obositã.

Miercuri, 4/16 noiembrie. SinaiaVreme minunatã, rece ºi vântoasã. În vale foarte plãcut. Ora 10 lacastel, trecut cu Stöhr ºi Schultz prin toate încãperile, vestibulul ºiscãrile nu au fost încã începute. Ora 12½ dejunat. Venit Basset.Dupã-amiaza discutat cu el totul în castel. Ora 4 la ceai în pavilionulde vânãtoare. Apoi încã o promenadã cu Elisabeta, pe poteci, pânã laora 5, întuneric. Aer minunat, nici un nor pe cer. Ora 6½ cinat. Searacitit. Elisabeta are un puseu uºor de febrã. Ora 11 în pat. Acalmie.

Joi, 5/17 noiembrie. Sinaia-CotroceniVreme minunatã, foarte cald ºi acalmie. Ora 10 cu Elisabeta la castel,luat toate hotãrârile definitive cu Basset, Stöhr ºi Schulz. Ora 12½ lapavilionul de vânãtoare. Ora 1 dejunat, invitat cavalerul von Klaudy(mareºal al grajdurilor împãratului Austriei). Ora 2 împreunã lacastel, arãtat totul lui Klaudy, foarte cald, aer minunat. Pânã la ora 3la castel, ora 4 plecare din Sinaia, cu trenul special, de faþã Ene, prefec-tul etc. Ora 6½ în Crivina, acolo Fãlcoianu. Ceaþã deasã, frig umed. Ora7½ sosirea la Cotroceni. Aici Dabija, prefectul Poliþiei, Vãcãrescu. Ora 8cinat. Seara citit. Gambetta a format guvernul francez. Ceaþã deasã.

Cotroceni

Vineri, 6/18 noiembrie. CotroceniVreme mohorâtã, ceþoasã, rece. Ora 10 Rosetti la mine, discutatdespre administraþie. 11-12½ Brãtianu, el e de pãrere cã trebuiefãcut totul pentru armatã. Vede întotdeauna pericole în afarã, ceeace eu nu împãrtãºesc. Bismarck va face clericalilor toate concesiile,


va ajunge la pace cu Roma, spre a-ºi impune programul economic.Noi am câºtigat procesele din Berlin împotriva lui Kaufmann-Landau.Se va urmãri acum lichidarea Societãþii Cãilor Ferate. Eu am fostpentru aceastã soluþie încã de acum câteva luni. Dupã-amiaza au-dienþe, citit. Elisabeta seara în grãdinã.

Sâmbãtã, 7/19 noiembrieVreme mohorâtã, neprietenoasã. Dimineaþa nici un ministru. Îngrãdinã. Elisabeta nu prea bine. Dupã-amiaza audienþe, Þancov, apoiStãtescu. Cu Elisabeta. Ora 5 D. Rosetti186 din Iaºi, care mã roagãsã devin protector al Creditului Urban din Iaºi. Seara citit, cuElisabeta. Marele duce de Baden e în afara pericolului. Kalnoky arurma sã devinã urmaºul lui Haymerle.

Duminicã, 8/20 noiembrie. Sf. MihailVremea mai bunã. Ora 10 la capela episcopalã, simþitor de frig. Laepiscop, discutat despre înþelegerea cu Roma. Ora 11½ la Cotroceni.Soare ºi cald. Orele 1-6 audienþe. Seara cu Elisabeta, care se simteobositã.

Luni, 9/21 noiembrieVreme minunatã, +2 °R, mai târziu cu totul cald. Dimineaþa îngrãdinã. Ora 11½ Pherekyde. Dupã-amiaza audienþe. Esarcu la mine,a fost la Sofia ºi Adrianopol. Ora 5 Ducros-Aubert, care pleacã înconcediu. Seara citit. Împãratul german nu e bine.

Marþi, 10/22 noiembrieVreme frumoasã. Ora 10 Rosetti. Dupã-amiaza ºi seara audienþe. Îngrãdinã. Helene Waldeck s-a logodit cu Leopold al Angliei187. Sandroîmi telegrafiazã în numele Rahovei, de aniversarea luãrii ei. Searacitit. Brãtianu la þarã.

Miercuri, 11/23 noiembrieVreme minunatã, cald. Dimineaþa nici un ministru. Dupã-amiazaplimbare cu trãsura la Dâmboviþa, apoi la Palat. ªantierul nu e gataîncã. Ora 5 Boerescu la mine, vorbim despre Societatea de Construcþii,cea din Viena ar trebui sã fuzioneze cu cele de aici. Seara scris.Elisabeta e bine din nou.

Joi, 12/24 noiembrieVreme frumoasã. Dimineaþa Stãtescu, apoi Brãtianu ; Pherekydemerge ca ministru plenipotenþiar la Paris. Dupã-amiaza la Palat,apoi încã în grãdinã. Elisabeta febrã. Seara Wight. Scris.

JURNAL 107

Vineri, 13/25 noiembrieVreme frumoasã. Ora 10 dimineaþa la Palat, acolo Consiliu deminiºtri pânã la 12½. Discutat mesajul Tronului, care se referã multla chestiunea Dunãrii. Dupã-amiaza audienþe, în grãdinã. Seara scris.

Sâmbãtã, 14/26 noiembrieCeaþã, mai târziu vreme frumoasã. Dimineaþa colonelul Berindei lamine, pentru bugetul armatei. Dupã-amiaza Vãcãrescu. Orele 5-6D. Brãtianu, care nu e prea încântat de mutarea în Camerã. Seara scris.

Duminicã, 15/27 noiembrie. Deschiderea CamereiVreme mohorâtã, ceþoasã ºi foarte întunecatã, frig umed. Dimineaþacu Elisabeta. Ora 10 mers cu trãsura la Palat. Ora 11¾ plecat deacolo spre Camerã, în þinutã de galã, adjutanþii cãlare, generalulCreþeanu cu mine, puþinã lume în oraº. Primire caldã în Camerã,citit mesajul Tronului, care dureazã jumãtate de orã, foarte întuneric,eu sunt întrerupt de câteva ori prin aclamaþii, în locurile undevorbesc despre libertatea navigaþiei pe Dunãre, pe care noi o apãrãm.De faþã întregul corp diplomatic ºi multe doamne. Ora 12¾ înapoi laPalat, schimbat. Ora 1¼ la Cotroceni, dejunat. Dupã-amiaza între2½ ºi 3½ audienþe, enorm de întuneric, umezealã pãtrunzãtoare.Seara scris. Împãratul german este iarãºi bine, de asemenea mareleduce de Baden, cu totul în afara pericolului. Gambetta este încãnehotãrât în politica sa, noii ambasadori ºi miniºtrii plenipotenþiarinu au fost încã numiþi. Duce o campanie împotriva Senatului.

Luni, 16/28 noiembrieCeaþã deasã, chiciurã. Dimineaþa Davila la mine, îmi spune cãD. Ghica a cãzut ºi s-a rãnit grav la genunchi. Ar putea sã stea douãluni la pat, ceea ce ar fi de-a dreptul supãrãtor în acest moment, cãciel poate avea o bunã influenþã asupra Senatului, al cãrui preºedintea fost. Ora 11½ Stãtescu, care spune cã mesajul Tronului a fãcut obunã impresie. Wight îl considerã un document strãlucit. Hoyos enenorocit, nu e satisfãcut, însã ar dori ca numai o expresie, „sousprétexte de l’épisootie”, sã fie modificatã în textul oficial. Dupã-amiazanici o audienþã. Ora 4 Stöhr, care vine de la Sinaia, relateazã despreincendiul din pãdure de la Valea Þepei, care a fost stins. A fostpericol mare, vremea acolo este cât se poate de rece ºi foarte uscatã.Ora 5 Schultz, discutãm amenajãrile ºi despre Heymann, cu care vaavea multe greutãþi. Camera a avut cvorum, l-a ales ca preºedintepe D. Brãtianu, el va face însã greutãþi guvernului. Chiþu, Lecca,Aurelian ca vicepreºedinþi. Mârzescu188 sau Fleva189 va fi al patrulea.Seara scris lui papa.


Marþi, 17/29 noiembrieCeaþã groasã, frig umed, chiciurã. Ora 10 Rosetti la mine. Ora 11Dabija, care a încheiat, în sfârºit, conflictul cu Guilloux, arbitrajula ieºit în favoarea sa. Dupã-amiaza Emil Ghica, cel care va pleca laSofia ; îi dau, pentru Sandro, o scrisoare ºi ordinul Coroana României.Fratele sãu a demisionat de la Ministerul de Externe, din cauzatraducerii franceze a mesajului Tronului ºi a cuvântului pretext,care a stârnit discuþii peste tot – cuvent (cauzã). Conform depeºelorde la Viena, acolo sunt foarte prost dispuºi din cauza mesajuluiTronului, ziarele Fremdenblatt, Alte und Neue Presse au articolevehemente, considerã neprietenoasã chiar ºi forma. Este reproºatãºi expresia prétexte d’épisootie190. Furtuna se va potoli însã. Seara cuElisabeta, apoi scris, pânã la ora 11. Fleva a fost ales al patruleavicepreºedinte. Senatul nu a avut cvorum încã. La Camerã s-a con-stituit biroul.

Miercuri, 18/30 noiembrieCeaþã groasã, frig umed. Dimineaþa Urechia la mine ; considerã cãîntâmpinã mari piedici la proiectul sãu de lege a salariilor, pe careel l-a publicat, spre a se apãra, în Monitor. Dupã-amiaza Emil Ghicava pleca la Sofia ; îi trimit lui Sandro Marele Cordon al CoroaneiRomâniei, îi recomand sã intervinã pentru tratatul comercial. Ca-merele sunt pe deplin constituite. Senatul l-a ales ca preºedinte peD. Ghica, din pãcate însã el nu va putea apãrea la Senat mai devremede douã luni. Bibescu, Lecca vicepreºedinþi. Prefectul Poliþiei la mine.A venit Gr. Sturdza, pentru a þese intrigi. Problema evreiascã eagitatã foarte mult în Moldova. Bismarck are mari lupte în Reichstagulgerman, nu are majoritate, pe care sã se poatã sprijini. În Rusia parsã existe deja nemulþumiri împotriva lui Ignatiev, se vorbeºte dedemisia sa. Apar din nou zvonuri despre atentate. Nihiliºtii serãzbunã.

Joi, 1 decembrie/19 noiembrieCeaþã groasã, chiciurã. Ora 10 I. Brãtianu la mine. Vorbim despresituaþie, crede cã la Viena se vor consola în curând. Orele 11½-1Stãtescu vine cu Pherekyde la mine, cãruia îi dau Marea Cruce deofiþer al Coroanei României ºi care îºi ia rãmas-bun înainte de apleca la Paris ca ministru plenipotenþiar. Discutat chestiunea Dunãriiºi soluþia ei. Vom trimite, printr-o notã circularã, propunerile noastre,cu care Austria probabil va fi de acord, noi o vom accepta ca preºe-dinte al Comisiei. Dupã-amiaza audienþe. Guilloux, care îmi oferãserviciile sale pentru soluþie. Seara scris lui Bamberg. Elisabeta lateatru.

JURNAL 109

Vineri, 2 decembrie/20 noiembrieCeaþã, umed. În Sinaia e încã vremea cea mai frumoasã. Ora 10½Rosetti la mine, sperã cã va funcþiona Camera. Dupã-amiaza audienþe.Stöhr ºi Schultz aici, discutat despre construcþii. Seara scris.

Sâmbãtã, 3 decembrie/21 noiembrie. Intrarea în bisericãVreme minunatã. Dimineaþa Stãtescu la mine, îmi spune cã Hoyosa primit ordin de la Viena sã întrerupã relaþiile oficiale cu guvernul,iar problemele curente sã le reglementeze doar în scris. Bãlãceanutelegrafiazã cã la Viena sunt prost dispuºi ºi considerã fãrã precedentfaptul cã mesajul Tronului poate avea un asemenea limbaj. Furtunava trece. Promenadã cu Elisabeta în grãdinã. Colonelul Bibescu lamine, apoi I. Ghica, înainte de a pleca la Londra. Kalnoky este încãla Petersburg. Seara citit.

Duminicã, 4 decembrie/22 noiembrieVreme frumoasã. Dimineaþa cu Elisabeta, citit, în grãdinã. Orele 1-4audienþe. Mitropolitul, Voinescu, cel transferat de la Pesta laConstantinopol, în calitate de consul. Orele 5-6½ D. Brãtianu, carevrea sã deschidã o subscripþie pentru arme, din cauza atitudiniiAustriei ; am reuºit sã îi schimb planul, dar a rãmas încã puþinagitat. Seara cu Elisabeta, citit.

Luni, 5 decembrie/23 noiembrieVremea bunã, rece. Ora 10½ Brãtianu la mine ; crede cã mesajulTronului, care a fost necesar pentru þarã, ar putea avea ca efectretragerea guvernului, eu consider cã explicaþiile vor fi de ajuns.Toatã presa europeanã se ocupã de noi, fãrã a se pronunþa pentrusau împotrivã. Ziarele engleze cred cã Austria va lua mãsuri.Dupã-amiaza cu Elisabeta la Palat, Stöhr aici, rãmas pânã la ora 4½.Seara eclipsã de lunã. Citit ºi scris pânã la 11.

Bucureºti

Marþi, 6 decembrie/24 noiembrieVreme frumoasã, vânt rece. Ora 10½ Rosetti la mine. Presa estefoarte iritatã ºi chiar violentã împotriva Austriei. Ziarul Fremdenblatt(oficios) are un articol de fond despre suspendarea lui Hoyos, laViena se sperã cã se va ajunge la un aranjament. Ziarele englezesunt de partea noastrã. Promenadã în grãdinã. Elisabeta pleacã laora 1 în oraº, eu la ora 3, prin Filaret, vânt rece. Zãpadã în aer.Prefectul Poliþiei la mine. Interpelãri la Camerã. Seara Elisabeta la


teatru. Stöhr la mine, se întoarce la Sinaia. Citit pânã la 11. Noapteseninã ºi rece. –4 °R.

Miercuri, 7 decembrie/25 noiembrie–2 °R, ceaþã, mai târziu vreme frumoasã. Ora 9 dejunat cu Elisabeta.Ora 10 colonelul Berindei la mine, pentru buget etc. Ora 11 Urechia,apoi Rosetti cu o delegaþie din Dobrogea. Dupã-amiaza scris, amenajat.Seara Elisabeta la teatru. Citit pânã la 11½.

Joi, 8 decembrie/26 noiembrieVreme mohorâtã. Dupã-amiaza Brãtianu la mine, crede cã se varezolva în curând conflictul cu Austria. Venit Rosetti. Dupã-amiazacâteva audienþe. Seara scris.

Vineri, 9 decembrie/27 noiembrieViscol întreaga zi. Venit Stãtescu, spune cã la Viena sunt foarteagitaþi din cauza articolelor din ziare. Românul a fost însã prea dur.Dupã-amiaza prefectul Poliþiei, apoi Cernat la mine. Seara încãVãcãrescu. Elisabeta la teatru. Scris.

Sâmbãtã, 10 decembrie/28 noiembrie. Aniversarea PlevneiVreme mohorâtã, rece ºi umedã, ninsoare ºi ploaie. Ora 10½ primitConsiliul de miniºtri, ei îi înmâneazã Elisabetei Ordinul Coroanei cudiamante. În Viena mare incendiu la teatru, 300 morþi. Noi trimitem10.000 franci, iar primarul de aici îi telegrafiazã celui din Viena. Ora11 pe Dealul Spirii, acolo slujbã la bisericã, toþi generalii etc. de faþã.Contramandat parade. La Malmaison, unde altã slujbã în biserica deacolo. Ora 12 înapoi, ud. Dupã-amiaza Hartley la mine, prezintãplanurile portului din Constanþa. Ora 6½ dineu de galã, toþi generaliiºi coloneii, 50 persoane. Elisabeta de faþã. Eu þin un toast, rãspundeCernat, cãruia îi confer Cordonul Ordinului Coroanei. Cerc pânã la 9¼.

Duminicã, 11 decembrie/29 noiembrieVreme mohorâtã, plin de apã pe strãzi. Ora 10 la capela episcopalã.La episcop, vãzut pe Brãtianu acolo. 1-4 audienþe. Ora 5 D. Sturdzala mine. Seara cu Elisabeta. În incendiul Teatrului din Viena ar fimurit 900 persoane ( ?). Moinã.

Luni, 12 decembrie/30 noiembrieCeaþã groasã, cald, foarte umed. Dimineaþa nici un ministru. Ora 2venit Stãtescu, îmi aratã o depeºã de la Bãlãceanu, care l-a vãzut peKalnoky ; acesta i-a declarat cã, dacã ar fi venit din partea unei mariputeri, mesajul Tronului ar fi fost considerat un caz de rãzboi, iar

JURNAL 111

ministrul plenipotenþiar ar fi fost rechemat îndatã. Deoarece Austriadoreºte sã rãmânã însã în bune raporturi cu noi, i-a ordonat luiHoyos sã menþinã doar relaþii în scris cu guvernul român. MesajulTronului ar fi un act ostil ºi jignitor pentru Austria, ne-ar rãmânenouã sã luãm iniþiativa de a-l repara. Kalnoky regretã cã mi-a fostpus în gurã un asemenea discurs jignitor, el ar avea cel mai adâncrespect pentru mine. Împãratul ar urma acum sã hotãrascã dacãe cazul sã se ia mãsuri. La Berlin ºi Petersburg atitudinea ar fide asemenea împotriva noastrã. Stãtescu telegrafiazã cã nu amavut intenþia sã jignim Austria. Dupã-amiaza ºi seara citit ºiscris.

Marþi, 1/13 decembrieCeaþã groasã, cu ploaie. Dimineaþa Rosetti, Dabija, prefectul Poliþiei.Brãtianu nu se simte prea bine. Dupã-amiaza audienþe. Senatulvoteazã adresa. Ora 6 venit Rosetti cu Chiþu, care a depus jurãmântulca ministru de Finanþe. Din nou scandal la Camerã, cãci D. Brãtianuprezideazã prost, majoritatea este nemulþumitã de el. I. Brãtianupreia definitiv Ministerul de Rãzboi.

Miercuri, 2/14 decembrieViscol. Ora 10½ venit Stãtescu. Bãlãceanu telegrafiazã cã sperã sãpoatã fi stins conflictul printr-o declaraþie a Consiliului de miniºtri,prin care acesta sã regrete cã mesajului Tronului i-a fost dat unînþeles pe care nu l-a avut ºi sã declare cã în nici un caz nu a doritsã jigneascã Austria etc. Kalnoky e la Pesta. Ora 2 venit iarãºiStãtescu. Bãlãceanu telegrafiazã cã proiectul de adresã a Camereipune totul din nou în discuþie. Declaraþia ar trebui trimisã totuºi.Vãcãrescu la mine. Cu Elisabeta.

Joi, 3/15 decembrie–2 °R, vântos. Ora 11 Stãtescu ºi Rosetti. Brãtianu e încã bolnav.Ora 11½ primirea adresei Senatului. Vicepreºedintele Lecca mi-oînmâneazã. Eu rãspund. Cerc, de faþã generalul Florescu, Adrian,Manu. G. Cantacuzino, ªtirbey etc. Dupã-amiaza, la ora 2½, mers cutrãsura la D. Ghica (preºedintele Senatului), el stã la pat, se simteînsã mult mai bine. Rãmas trei sferturi de orã, înapoi pe jos, vântrece ºi gheþuº. Seara depeºã de la Viena, articol din Fremdenblatt(oficios), în care este semnalat un articol destul de ameninþãtorîmpotriva noastrã. Ni se cere satisfacþie pentru mesajul Tronului.Ora 8½ concert la teatru, interpreteazã Elena Bibescu191, M. Assan192

cântã pentru Asociaþia sãracilor, foarte plin, þinut pânã la 11. Dez-baterea adresei la Camerã.


Vineri, 4/16 decembrie–6 °R. Vânt rece. Dimineaþa Rosetti ºi Dabija. Ora 12 Brãtianu, îmispune cã va face astãzi declaraþii în Camerã, în privinþa mesajuluiTronului. Dupã-amiaza audienþe. Seara scris ºi citit. Dupã discursullui Brãtianu, adresa este luatã în considerare la Camerã. Ora 11 înpat.

Sâmbãtã, 5/17 decembrie–4 °R. Soare. Dimineaþa nici un ministru. Discursul lui Brãtianu vaaduce greu satisfacþie la Viena. Textul a fost transmis de Havas multmodificat. Dupã-amiaza venit colonelul Catargi ; a fost în Rusia, undepare sã domneascã anarhia. Seara citit. Elisabeta la teatru.

Duminicã, 6/18 decembrie–2 °R. Dimineaþa Elisabeta la bisericã. Promenadã cu Candiano îngrãdina Ciºmigiu. Orele 1½-4 audienþe. Orele 5-6 Carp. La Camerã,unde ieri Ionescu, Vernescu ºi Blaremberg au fãcut mare scandal îndezbaterea adresei, în chestiunea Dunãrii ºi în privinþa publicãrii decãtre Callimaki-Catargi a documentelor relative la aceasta, pe careIonescu vrea sã le citeascã. Infamie a lui Callimaki-Catargi. Searanunta fiicei lui Witzleben, eu îi dãruiesc o brãþarã. Cu Elisabeta.

Luni, 7/19 decembrie–1 °R. Soare. Ora 9 Brãtianu îmi trimite o depeºã, în care Bãlãceanutelegrafiazã cã, dacã noi ne-am exprima regretul în legãturã cu formamesajului Tronului, totul poate fi aplanat. Ora 10½ Chiþu la mine.Ora 11 Stãtescu la mine, îmi aduce trei depeºe de la Bãlãceanu,conform cãrora Kalnoky e iritat din cauza discuþiilor din Camerã. Separe cã nu vrea încã sã cedeze. Ora 2 plimbare cu trãsura, cuElisabeta, spre Pantelimon, rece, dar frumos. Ora 3½ înapoi. Cameraa votat adresa, sesiune furtunoasã. Prefectul Poliþiei la mine, pentrua mã întreba de primirea adresei, pe care îndatã o stabilesc pentrumâine, spre a pune capãt poveºtii. În Viena sunt dezlãnþuiþi dincauza adresei. La masã primesc o depeºã de la Brãtianu, pe care i-atrimis-o Bãlãceanu, conform cãreia acolo nu sunt deloc mulþumiþi ºiBãlãceanu cere sã plece. Elisabeta la teatru. Prefectul Poliþiei lamine, depeºã de la Bãlãceanu, care telegrafiazã din nou ; Kalnoky nupoate da un rãspuns definitiv înainte de a prezenta problema împã-ratului ( ?). Totul încã sub semnul întrebãrii.

Marþi, 8/20 decembrieMohorât, –2 °R. Brãtianu a venit încã de la ora 9½ la mine, nici oveste de la Bãlãceanu, eu insist sã se punã din nou bine cu Viena.

JURNAL 113

Adresa Camerei e ºi ea prea violentã, având în vedere situaþiadelicatã, dar nu mai poate fi schimbat nimic. Ora 11½ primireaadresei Camerei. D. Brãtianu îi dã citire, eu rãspund scurt. Vorbitcu toþi deputaþii care au venit. Stãtescu la mine, îi spun sã-i tele-grafieze lui Bãlãceanu „nous regrettons tous ce qui a pu blesser legouvernement autrichien”. Problema va fi însã greu de netezit.Fremdenblatt (oficios) declarã cã discursul lui Brãtianu nu poateproduce satisfacþie. Neue freie Presse îl gãseºte îndestulãtor. Dupã--amiaza acasã. Audienþe. Seara scris.

Miercuri, 9/21 decembrieMohorât. Dimineaþa Urechia, apoi Stãtescu la mine. Hoyos a primitordin sã plece la Viena, a fost la Brãtianu ºi i l-a arãtat, spune cãnu este încã o rupturã ºi cã depinde acum de guvern sã o evite.Ne-am rãtãcit într-o fundãturã din care e greu de ieºit. Dupã-amiazaaudienþe. Melchisedec. Câmpineanu. Seara la orele 8½-12 Kalinderula mine, chestiunea cãilor ferate e aproape încheiatã. A fost laSigmaringen, mi-a adus scrisori. Spune cã mesajul Tronului a fãcutcea mai proastã impresie, a fost provocator.

Joi, 10/22 decembrieSoare, cald. Dimineaþa nici un ministru, nemaipomenit cã Brãtianunu a venit spre a-mi relata conversaþia sa cu Hoyos, care pleacãastãzi. Dupã-amiaza plimbare cu trãsura, cu Elisabeta, prin Filaret,la Cotroceni, un moment în grãdinã. Vântul destul de proaspãt,aduce vreme frumoasã, soare. Ora 4½ audienþe. 5-6 Brãtianu lamine, e destul de deprimat, a avut o lungã discuþie cu Hoyos, i-a spus„ne demandez pas que nous nous humilions”. Hoyos crede cã „unedéclaration franche et loyale, que nous regrettons des passages dumessage”, ar pune capãt neînþelegerii. Miniºtrii vor face o redactare.Hoyos e însoþit de nevasta lui. Seara Elisabeta la teatru, eu scrismamei pânã la ora 11. Presa are din nou articole mãgulitoare pentrunoi.

Vineri, 11/23 decembrieVreme frumoasã, se dezgheaþã. Dimineaþa Rosetti, apoi Stãtescu,care a primit iarãºi multe depeºe de la Bãlãceanu ; guvernul austriacsolicitã o declaraþie categoricã, în care sã aparã „les passages quiont pu être considérés blessants”, noi vrem doar „qui ont pu être”ºi se va face un proiect de notã. Dupã-amiaza plimbare cu trãsura,cu Elisabeta, la Bãneasa. Seara audienþe, Stãtescu nu a venit,merge îngrozitor de încet. Ora 8 cu Elisabeta la teatru, Aida cuWilde.


Sâmbãtã, 12/24 decembrie. Sf. SpiridonOra 9½ la Biserica Sf. Spiridon, pânã la 11. Stãtescu nu a terminatproiectul încã, trimit sã-l aducã. Orele 2-3 discutat cu el, redactareasa nu va satisface. Dupã-amiaza audienþe. Generalul Adrian193, pecare nu l-am mai vãzut de zece ani. Seara scris.

Duminicã, 13/25 decembrie. Crãciunul catolicVânt puternic, –1 °R, apoi se dezgheaþã. Ora 9½ la capela episcopalã,ascultat trei liturghii. Ora 11, se terminã. Acasã pe jos. Dupã-amiazaaudienþe de la ora 1½ la ora 5½. Seara Elisabeta la concert, scrispânã la ora 10½.

Luni, 14/26 decembrieVreme minunatã. Dimineaþa Chiþu la mine. Ora 11½ Brãtianu, carecrede cã va fi rezolvat conflictul cu Viena. Încã nici un rãspuns dela Bãlãceanu. Dupã-amiaza audienþe. Seara scris. Elisabeta îi are peFrebelli pânã la 11½.

Marþi, 15/27 decembrieVreme frumoasã. Ora 9½ Brãtianu îmi trimite o depeºã de la Bãlãceanu,conform cãreia conflictul cu guvernul din Viena este complet rezolvat,iar Kalnoky e mulþumit de declaraþie ºi sperã cã va exista cea maibunã înþelegere între România ºi Austro-Ungaria. Ora 10½ Rosetti,apoi Dabija. Orele 11½-12½ pe gheaþã. Elisabeta acolo, pistã frumosamenajatã de Clubul de patinaj. Dupã-amiaza la ora 2 Stãtescu, careîmi spune cã guvernul austriac e complet satisfãcut. Mitropolitul dinIaºi la mine. Seara Kalinderu la masã, scris pânã la 10½.

Miercuri, 16/28 decembrieVreme minunatã, foarte cald. Depeºele din Viena aratã cã toateziarele sunt mulþumite de aplanarea conflictului. Ziarul oficialpublicã nota trimisã de Stãtescu lui Bãlãceanu. Urechia la mine.11½-12½ pe gheaþã, foarte cald. Dupã-amiaza audienþe. Seara scris.Elisabeta la teatru.

Joi, 17/29 decembrieZiua de naºtere a Elisabetei. Dimineaþa ceaþã, apoi soare, cald. CuElisabeta pânã la 10. Ora 10½ primit pe amândoi mitropoliþii, careau venit pentru felicitãri. Ora 11 Consiliu de miniºtri. Brãtianu îiînmâneazã Elisabetei un frumos buchet de flori, Rosetti îi adreseazãun emoþionant discurs, scris de el, ºi îi înmâneazã diploma pe perga-ment a Ordinului Coroanei. Apoi primit suita. Toþi aduc flori, plante etc.Ora 12 îºi fac apariþia, pentru felicitãri, preºedinþii Senatului (colonelul

JURNAL 115

Bibescu) ºi Camerei (D. Brãtianu), cu buchete. Prefectul Poliþiei.Elisabeta a fost copleºitã cu daruri ºi atenþii. Dupã-amiaza scris.Audienþe. Ora 6½ domnul ºi doamna Brãtianu la masã. Ora 7½demonstraþie cu torþe ºi retragere, foarte frig. Brãtianu aici pânã la9. Ziarele de opoziþie de aici au articole infame despre nota trimisãde Stãtescu lui Bãlãceanu.

Vineri, 18/30 decembrieVreme minunatã, cald. Ora 10½ Rosetti la mine ; întâmpinã înCamerã o anumitã opoziþie din partea prietenilor sãi politici. Orele11½-1 pe gheaþã. Dupã-amiaza audienþe, scris. Seara lucrat.

Sâmbãtã, 19/31 decembrieCeaþã groasã, chiciurã, puþin rãcit, Elisabeta obositã. 11-12½ Stãtescula mine. Mi-a citit circulara în chestiunea Dunãrii. Dupã-amiazaaudienþe, scris nenumãrate depeºe. Durere de cap. Ora 6½ maredineu parlamentar, biroul Senatului ºi cel al Camerei, mulþi senatoriºi deputaþi, miniºtrii Rosetti ºi Chiþu, cerc pânã la ora 9. Camereleau luat deja vacanþã pânã pe 10 ianuarie. Fiica doamnei Witzlebenfoarte bolnavã. Seara scris încã depeºe. Ceaþã groasã, –4 °R.

Anul 1882

Bucureºti

Duminicã, 1 ianuarie/20 decembrieVreme mohorâtã, vânt rece. –5 °R. Ora 10 la capela episcopalã.Dupã aceea la episcop, discutat cu el despre Roma, vãzut pe Esarcu,care trebuie eventual sã meargã acolo, pentru a negocia cu Papa194.Pe jos acasã, rãcit. Orele 1½-4 audienþe. Apoi Stöhr la mine. Ora 5G. Bibescu. Seara scris. Multe depeºe ca rãspuns, împãratul austriacfoarte cordial. Împãrãteasa Germaniei, kronprinþul. Carola, arhi-ducele Albrecht etc.

Luni, 2 ianuarie/21 decembrieVreme frumoasã. Înainte de amiazã Chiþu. Elisabeta pe gheaþã, eunu, foarte rãcit. Dupã-amiaza audienþe, cu Elisabeta. Fiica doamneiWitzleben foarte grav bolnavã. Seara scris.

Marþi, 3 ianuarie/22 decembrieVreme frumoasã. Înainte de amiazã Rosetti, care vorbeºte de retra-gerea sa. Dabija. Elisabeta pe gheaþã. Dupã-amiaza, orele 2-4, Heymanndin Hamburg, Stöhr ºi Schultz la o consfãtuire privind mobilierul dinSinaia. Audienþe. Seara scris.

Miercuri, 4 ianuarie/23 decembrieCeaþã groasã, opacã. Ora 10 Brãtianu, 11 Stãtescu, apoi Urechia.Dupã-amiaza Stöhr. Audienþe, scris. Seara cu Elisabeta. Sosit conteleHoyos.

Joi, 5 ianuarie/24 decembrie. CrãciunulCeaþã, –3 °R. Înainte de amiazã Stãtescu, pentru graþieri. Ora 12mitropolitul cu icoanele. Cântece. Ia masa cu noi ºi cu doamnele.Dupã-amiaza audienþe. Seara scris.


Vineri, 6 ianuarie/25 decembrie. Naºterea DomnuluiVreme frumoasã, soare. Ora 11 cu Elisabeta la mitropolit. Înparaclisul sãu încântãtor, liturghie cu cor. Jumãtate de orã, foartecald, apoi la el. Ora 12 înapoi. Dupã-amiaza scris. Cu Elisabeta.Vreme minunatã. Ora 5 primit pe contele Hoyos, i-am exprimatbucuria pentru revenirea lui. Vorbit despre mesajul Tronului, el îmispune cã lui Kalnoky i-au trebuit mult tact ºi moderaþie pentru atrata întreaga situaþie. Seara scris lungã scrisoare lui papa. Ora 11în pat.

Sâmbãtã, 7 ianuarie/26 decembrieVreme minunatã, cald. Ora 11 pe gheaþã, unde Elisabeta patineazã,promenadã în Ciºmigiu cu Candiano. Dupã-amiaza cu Elisabeta,scris. Prefectul Poliþiei la mine. Seara la ora 8½ pe gheaþã. Luciulgheþii iluminat, artificii, dezgheþ, enorm de multã lume. Jumãtate deorã acolo. Apoi citit pânã la ora 11. Fiica doamnei Witzleben maibine.

Duminicã, 8 ianuarie/27 decembrieVreme minunatã, dezgheþ. Înainte de amiazã cu Elisabeta, Theodori,apoi citit. Ora 2 plimbare cu trãsura, cu Elisabeta, pânã dincolode Bãneasa, patru cai, cald, dar foarte murdar. Ora 3½ înapoi.Dupã-amiaza ºi seara scris, lui Fritz, la Berlin. În Franþa sunt alegeripentru Senat, care dau câºtig de cauzã republicanilor, e îndoielnicînsã cã Senatul se va arãta docil faþã de Gambetta.

Luni, 9 ianuarie/28 decembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã nici un ministru. Împãratulgerman a emis o hotãrâre, pe care Bismarck a semnat-o, conformcãreia el se face responsabil personal pentru toate actele statului.E foarte grav pentru sistemul constituþional din Germania.Dupã-amiaza plimbare cu trãsura. Ora 5 Pherekyde la mine, carevine de la Paris ; l-a vãzut ºi pe Gambetta, care e destul de indiferentfaþã de chestiunile noastre, e complet ocupat cu problemele interne,care nu merg aºa cum ar dori. Seara cu Elisabeta, scris pânã laora 11. –1 °R.

Marþi, 10 ianuarie/29 decembrieVreme mohorâtã, ceþoasã. Înainte de amiazã Rosetti la mine, careinsistã asupra demisiei sale. Stãtescu. Orele 2-4½ hotãrât ame-najãrile pentru Sinaia cu Basset ºi Heymann. Ora 5 L. Catargi dela Belgrad. Seara cu Elisabeta.

JURNAL 121

Miercuri, 11 ianuarie/30 decembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã Stãtescu. Ora 11½ pe gheaþã.Elisabeta patineazã. Se dezgheaþã puternic. Dupã-amiaza Vãcãrescu.Cu Elisabeta, care nu se simte prea bine. Seara scris. Ora 11 în pat.

Joi, 12 ianuarie/31 decembrieVreme frumoasã, cald. Dimineaþa nici un ministru. Basset pentrubuget, care are un deficit din cauza noilor cheltuieli din Sinaia,180.000 franci peste venituri. Dupã-amiaza promenadã cu Candiano,la Stöhr, care a venit de la Sinaia. Seara Elisabeta foarte rãu, gripã,febrã puternicã. Theodori la ora 9 încã aici. Împãrþit Curþii ºi Caseicadourile de Crãciun. Ora 11 în pat. Dezgheþ.

Vineri, 1/13 ianuarie. Anul NouVreme blândã. Elisabeta încã febrã ºi foarte slãbitã. Ora 8 sculat.Ora 9¼ Stöhr, apoi Schultz, dupã aceea Knechtel ºi primit pe tele-grafiºti. Ora 10¼ plecat cu trãsura, en gala, la Mitropolie. Mitropolitulmã întâmpinã. De faþã miniºtrii, ºefi, militari etc. Liturghie pânã la11½. Trecut en revue garda de onoare. La mitropolit, el ºi Rosetti þincâte o cuvântare. Eu rãspund. Ora 12 plecat. Vreme de primãvarã.Ora 1½ primit o delegaþie a birjarilor ruºi. Elisabeta s-a simþit foarterãu. Ora 2 luat masa. Dupã-amiaza Stöhr, pentru ferestrele de laSinaia, ºi Zettler. Primit multe depeºe. Ora 6½ cinat. Cu Elisabeta,care e obositã. Scris. Vãzut toate saloanele. Ora 10, cu Elisabeta,care se simte foarte rãu, în încãperea goblenurilor, aici þinut cerclediplomatique. Corpul diplomatic este complet, cu excepþia luiDucros-Aubert, rechemat. Hoyos m-a felicitat în numele colegilor sãi,i-am spus cã sper acum ca în acest an bunele relaþii cu Austria sãse lege cordial. În salonul alb, altfel aproape gol, mitropolitul, episcopulcatolic, câþiva miniºtri, generali. În salonul roºu câteva persoane.Sala tronului destul de plinã, mai ales cu domni. Nu se prea poatedansa. Ora 1 soupé, eu o conduc pe contesa Hoyos, a cãrei sorã e ºiea aici. Cotilion pânã la ora 3, eu rãmân pânã la 2½. Elisabeta seretrage la soupé. Balul ºi bufetul foarte strãlucitoare. Vãcãrescu facefebrã, rãmâne însã pânã mã retrag ºi eu.

Sâmbãtã, 2/14 ianuarie–2 °R. Vreme minunatã. Elisabeta încã foarte gripatã ºi cu febrã.Ora 9 dejunat. Aranjat. Ora 11 cu Vlãdoianu pe gheaþã, patinat,destul de bine, contele ºi contesa Hoyos de asemenea acolo. Dupã--amiaza Creþeanu la mine. Vãcãrescu bolnav. Citit. Generalul Florescula mine. Seara cu Elisabeta.


Duminicã, 3/15 ianuarie–3 °R. Vreme minunatã. Ora 10 mers cu trãsura la capela episcopalã,îndelung la episcop, pe jos înapoi. Ora 11½ Stöhr pentru Sinaia.Dupã-amiaza Cernat la mine. Ora 5 generalul Manu ºi GeorgeLahovary pentru Societatea Geograficã, care va fi reorganizatã pebaze noi. În Dalmaþia de Sud revolte grave, care vor sili probabilAustria sã ia serioase mãsuri militare. Seara scris.

Luni, 4/16 ianuarie–6 °R. Cer acoperit. Elisabeta se simte foarte obositã. Ora 11 Stãtescula mine. Problema mãnãstirilor (cabinetele sunt preocupate de indem-nitãþi, noi trebuie sã refuzãm energic). Orele 11¾-1 pe gheaþã, acoloPherekyde, Vlãdoianu, Hoyos etc. Aer rece, dar plãcut. Dupã-amiazascris. Vãcãrescu încã bolnav. Elisabeta din nou ceva febrã. Ora 5Caleviå, noul ministru plenipotenþiar sârb, de-a dreptul plãcut. Pre-fectul Poliþiei. Seara scris. Ceva zãpadã.

Marþi, 5/17 ianuarieCeva zãpadã, dezgheþ. Dimineaþa Stãtescu la mine. Ora 12 venitmitropolitul cu icoanele, apoi luat prânzul cu noi. Dupã-amiazaCreþeanu, Florescu ºi Basset. Ora 5 Urechia. Seara scris. –2 °R.

Miercuri, 6/18 ianuarie. Epifania-Botezul Domnului–5 °R. Ceaþã groasã, chiciurã. Ora 9 dejunat cu Elisabeta. Ora 10½plecat cu trãsura direct la pavilionul de la Dâmboviþa. Ceremoniefoarte scurtã, mitropolitul bolnav, frig pãtrunzãtor. Trupele stãteaude la bisericã pânã la Dâmboviþa. Câte un detaºament de la fiecarecorp. Defilare la faþa locului. Ora 11 se terminã totul ºi înapoi laPalat. Hoyos a fost acolo cu tânãra contesã Heberstein. Citit ºi scrispânã la 12½. Ora 1½ domnul Caleviå, ministrul plenipotenþiar sârb,în audienþã oficialã pentru înmânarea acreditivelor. Stãtescu de faþã.Ora 2½ primit, cu Elisabeta, pe Aladro, pentru înmânarea OrdinuluiMaria-Louisa, pe care regele Alphonso195 i l-a trimis Elisabetei.Dupã-amiaza scris, cu Elisabeta. Basset pentru contractul Heymann.Seara Stöhr, care se întoarce iarãºi la Sinaia. –4 °R.

Joi, 7/19 ianuarie. Sf. IonÎl trimit pe Candiano la Piteºti sã-l felicite pe Brãtianu. Noaptea la2¾ mare incendiu la circ, care a ars complet, cu cei mai frumoºicai196. Întregul oraº ºi împrejurimile luminate clar. Elisabeta ºi cumine ne-am sculat. Toate camerele noastre luminate. Înainte deamiazã Jooris la Elisabeta ºi la mine. Orele 11½-1 pe gheaþã, multãlume ºi colectã pentru circ, unde mã duc dupã aceea cu Pherekyde.

JURNAL 123

Caii zac în jur, carbonizaþi. Proprietarul complet fãrã grai. Ora 2Vãcãrescu la mine, e din nou bine. Dezgheþ. Prefectul Poliþiei lamine, raporteazã despre incendiu, care a pus în pericol ºi menajeriaînvecinatã, unde animalele sãlbatice urlau. Ora 6½ cinat cu Elisabeta.Ora 8¾ la gara Târgoviºte, acolo Stãtescu, prefectul Poliþiei ºi casamilitarã. Ora 9 sosit prinþul Albert de Monaco197. Îi prezint per-soanele, cu care mergem apoi la Palat. Aici bãut ceai cu Elisabeta,rãmas împreunã pânã la ora 11. El vine de la Sigmaringen ºi Viena.

Vineri, 8/20 ianuarieVreme minunatã, foarte cald. Ora 9 dejunat cu Elisabeta, Monacorãmâne în camera sa. Nici un ministru. Ora 12½ luat prânzul cu el,à trois. Dupã-amiaza plecat cu Monaco la mitropolit, vizitat Mitropolia.Ora 7 cinat. Elisabeta merge la culcare, cãci are puternice dureri laureche. Conversat pânã la 12¼. Biliard.

Sâmbãtã, 9/21 ianuarieVreme frumoasã, se dezgheaþã. Elisabeta febrilã ºi dureri la ureche.Înainte de amiazã Stãtescu, apoi cu Monaco în Ciºmigiu. Ora 12½luat prânzul à trois. Elisabeta trebuie sã se retragã, din cauzaputernicelor dureri la ureche. Dupã-amiaza Monaco face vizite, eurãmân cu Elisabeta, care are dureri puternice ºi febrã mare. Ora 6½cinat doar cu Monaco. Seara biliard, conversat pânã la 10¼. Noaptefoarte rea, cãci Elisabeta are dureri îngrozitoare, nu poate rãmâneîn pat.

Duminicã, 10/22 ianuarieVreme mohorâtã. Elisabeta rãu, dureri îngrozitoare, se pune din nouîn pat. Înainte de amiazã cu Monaco. Theodori îmi spune cã stareaElisabetei e gravã, solicitã o consultaþie. Orele 1½-3½ audienþe. Ora4 Marcovici198, Kalinderu199 ºi Kremnitz200 ; considerã cã nu e prearãu cu Elisabeta. Ora 4½ Brãtianu la mine ; l-a pierdut pe fratele sãuTeodor, e foarte dezolat. Orele 5-6 Filipescu, pentru construcþiaPalatului. Ora 6½ dineu pentru Monaco, sus, 24 persoane. El mergeseara la Oteteleºanu201. Elisabeta seara ceva mai bine, are durerimai puþine. Ora 11½ în pat. Noaptea bine, puþin neliniºtitã.

Luni, 11/23 ianuarieVreme mohorâtã, întunecatã, tristã. Ora 9 dejunat cu Monaco. Ora11 venit medicii. Elisabeta ceva mai bine, însã enorm de slãbitã.Durerile la ureche ceva mai mici. Nici un ministru. Camera s-aîntrunit din nou. Luat prânzul cu Monaco. Plecat cu el, cu trãsura,la Cotroceni, vreme rece, neprietenoasã. Ora 4 la Elisabeta, care areputernice dureri de cap ºi febrã mare. Durerea la ureche o lasã, însã


e puþin rãcitã. Ora 6½ cinat à deux. Ora 8 la teatru, Traviata,beneficiul pentru [...]. Pânã la ora 11. Elisabeta doarme bine noaptea.Cãzut toate fondurile.

Marþi, 12/24 ianuarieMohorât. Ora 9 dejunat à deux. Elisabeta ceva mai bine. Ora 10½Rosetti, care îºi depune demisia la Camerã. Ora 11 Brãtianu, discutatdespre situaþie. Dupã-amiazã vizitat cu Monaco lucrãrile de laDâmboviþa, Vãcãreºti, Filaret. La Elisabeta, care are febrã ceva maimare, foarte ameþitã. Ora 6½ cinat cu Monaco. Orele 8½-11 la teatru,pentru circ. Monaco merge la soirée. Elisabeta are dureri puternice.Paroxisme, care se repetã în fiecare clipã. Foarte slãbitã. Noapteafebrã, e foarte slabã.

Miercuri, 13/25 ianuarieVreme minunatã. Dejunat singur. Înainte de amiazã mult la Elisabeta.Marcovici, Kalinderu, Theodori, Kremnitz. Elisabeta foarte obositã.Urechea curge puþin. Ora 11½ Urechia la mine. 12½ dejunat cuMonaco. Dupã-amiaza orele 3-4 plimbare cu trãsura, Bãneasa, frig.Ora 5 la Elisabeta, care a avut iarãºi paroxisme. Ora 6½ cinatcu Monaco. Seara jucat cu el biliard. Merge la ora 11½ la bal laC. Grãdiºteanu. Câtva timp, Elisabeta nu are nici o durere. Noapteaiarãºi foarte rãu, dureri violente. Ora 12½ cutremur puternic. Dormitpuþin.

Joi, 14/26 ianuarieVreme minunatã. Elisabeta foarte istovitã. Ora 9 dejunat cu Monaco.Ora 11 Kalinderu, Marcovici, Kremnitz, Theodori examinat urechea,dureri puternice. Ora 1 luat masa cu Monaco. 3-4½ promenadã pejos spre Cotroceni. Ora 5 la Elisabeta, care are din nou dureriviolente. Ora 6½ cinat, conversat pânã la 10. Ora 10½ bal la Teatru,fast foarte strãlucitor, toate doamnele în costume populare, întregulcorp diplomatic. Tombolã. Cu Monaco în lojã. Licitaþie. Un portret alElisabetei, 1.200 franci. Domnul Verona202 din Galaþi, care i-a pictatrama. Ora 1½ înapoi. Elisabeta ceva mai bine.

Vineri, 15/27 ianuarieVreme mohorâtã. Ora 9 cu Elisabeta, mult mai bine, nici unparoxism. Ora 10½ Rosetti. Gambetta vrea sã se retragã din guvern.Ora 1 dejunat cu Monaco, conversat. Orele 3½-4½ promenadã pestrãzi, foarte murdar. Orele 5-6 la Elisabeta, care nu e bine deloc.Cinat, biliard pânã la ora 9½, apoi la Elisabeta, Theodori aici ; ea efoarte descurajatã ºi deloc bine.

JURNAL 125

Sâmbãtã, 16/28 ianuarieVreme mohorâtã, rece ºi umedã. Înainte de amiazã cu Monaco. Stãtescula mine. Elisabeta e mai bine în general, durerile au încetat, fãrã paro-xisme. Dupã-amiaza promenadã cu Monaco, aer execrabil. Ora 5Elisabeta, care se simte foarte slãbitã. Ora 6½ cinat. Ora 8½ cu Monacola Clubul Ofiþerilor, foarte plin. Toate soþiile de ofiþeri de faþã. Dans, pânãla ora 11¼. Elisabetei i-a fost foarte rãu. Noapte cu multe dureri.

Duminicã, 17/29 ianuarieVreme întunecatã, mohorâtã. Monaco merge la vânãtoare. Înainte deamiazã la Elisabeta, aici medicii, care insistã asupra hrãnirii, pentrua se menþine în putere. Ea slãbeºte din cauza supurãrii. Timpanuleste strãpuns. De aceea, treaba e ºi mai gravã, în orice caz, de lungãduratã. Orele 1½-4 audienþe. La Elisabeta, care are un paroxismîngrozitor, e foarte slãbitã. Monaco înapoi de la vânãtoare la ora 6.Cinat cu el. Seara merge la nunta Grãdiºteanu-Ghica203. La Elisabeta,care e epuizatã. Theodori încã aici. Sângerarea e foarte puternicã.Ora 10½ la culcare.

Luni, 18/30 ianuarieNoapte rea pentru Elisabeta, dureri ºi crampe la stomac. Vremeîntunecatã ºi tristã. Ora 9 dejunat cu Monaco. Ora 11 medicii.Elisabeta se simte mai bine. Brãtianu la mine, vorbeºte despredomeniile care îmi sunt date. Ora 1 luat masa. La Elisabeta, care edin nou un pic suferindã. Promenadã cu Monaco pânã la ora 5.Ora 6½ cinat. Seara biliard. Ora 11 în pat. Elisabeta crampe lastomac, noaptea îi este mult mai bine, iar durerile aproape cã înce-teazã. Doarme bine pânã la ora 4.

Marþi, 19/31 ianuarieNinge. Elisabeta se simte mai bine. Puroiul e mai vârtos, durerilevin când ºi când. Dejunat singur, cãci Monaco nu se simte bine.Dabija la mine. Medicii sunt mulþumiþi de starea Elisabetei. Durerileînceteazã întreaga zi. Ea este însã destul de descurajatã. Dupã--amiaza rãmas acasã, cãci a cam viscolit. Ora 6½ cinat cu Monaco.Seara biliard. El merge la ora 10½ la soirée. –4 °R. Elisabeta e foarteagitatã noaptea ºi are dureri destul de mari. Urechea supureazãfoarte tare. Ora 11 în pat. Frecynet a format guvernul francez. Stöhrscrie ceva mai încurajator.

Miercuri, 1 februarie/20 ianuarie–7 °R. Vreme frumoasã. Elisabeta se simte mai bine, e pe picioaremai mult timp. Stãtescu ºi Urechia la mine. Ora 1 luat masa cu


Monaco. Orele 3-5 promenadã, mers cu el, cu trãsura, spre Cotroceni,destul de frig. Zãpadã. Seara Elisabeta aproape fãrã dureri. Ora 7cinat. Ora 8½ Monaco ieºit, eu scris, cu Elisabeta. –6 °R, completsenin.

Joi, 2 februarie/21 ianuarieVreme minunatã. –6 °R. Elisabeta n-a avut o noapte bunã. Ora 9dejunat cu Monaco. Înainte de amiazã nici un ministru. Criza minis-terialã încã nerezolvatã. Elisabeta dureri, se simte foarte slãbitã.Murit Marco. Dupã-amiaza promenadã cu Monaco. Orele 3-5 lamoschee, pe stradã vânt destul de rece. Ora 5 Brâncoveanu. Ora 6½cinat, biliard cu Monaco. Elisabeta mai bine. Ora 10 bal la Teatrupentru Circul Kremsler, la al cãrui incendiu Elisabeta a fãcut infecþiala ureche. Fast strãlucitor, cu tombolã, standuri, vânzãtoare de flori etc.Dans, rãmas pânã la ora 1, foarte plin. Elisabeta în trecere.

Vineri, 3 februarie/22 ianuarieVreme minunatã. Elisabeta mai bine, doar ceva dureri. Ora 10½Rosetti la mine. Ora 11½ pe gheaþã, pânã la 1. Luat masa cu Monaco,apoi cu el la Elisabeta, care e pe picioare întreaga dupã-amiazã,vioaie. Ora 6½ cinat cu Monaco, conversat pânã la 10½. Elisabetade-a dreptul bine.

Sâmbãtã, 4 februarie/23 ianuarieVreme minunatã. Monaco la Buftea, la vânãtoare. Elisabeta asistã ladejunul meu. Înainte de amiazã Stãtescu. Brãtianu a declaratmajoritãþii cã se retrage, ca ameninþare. Ora 1½ prinþesa I. Ghicala mine. Elisabeta dureri violente toatã dupã-amiaza. Theodori seteme pentru auz. Seara Elisabeta foarte slãbitã. Ora 7 cinat cuMonaco.

Duminicã, 5 februarie/24 ianuarieVreme mohorâtã. Elisabeta din nou mai bine. Ora 10 cu Monaco lacapela episcopalã. Promenadã în Ciºmigiu. Orele 2½-4 audienþe. LaElisabeta, care are puþine dureri. Orele 5-6½ Brãtianu la mine,pentru problema guvernului. Seara cu Monaco.

Luni, 6 februarie/25 ianuarieVreme minunatã, –6 °R. Întreaga þarã e sub zãpadã. Elisabeta foartebine, medicii sunt mulþumiþi. Dupã-amiazã cu Monaco lungã prome-nadã, vizitat lucrãrile la Dâmboviþa. Ora 5 înapoi, foarte frig. Elisabetadureri, are un paroxism de trei ore, care o doboarã de tot. Theodoriaici, hotãrâm sã-l chemãm pe dr. Lucae de la Berlin. Noaptea destulde rãu, dormit puþin.

JURNAL 127

Marþi, 7 februarie/26 ianuarieVreme minunatã. –10 °R. Înainte de amiazã Dabija. Elisabeta slãbitã,are puþine dureri. I se telegrafiazã doctorului Lasar. Ora 12½ dejunatcu Monaco, care vine apoi la Elisabeta, ea e destul de vioaie. Orele3½-5 promenadã cu Monaco la ªosea, frig ºi mohorât. Seara laElisabeta. Ora 7 cinat cu Monaco. El pleacã la ora 10 la Comãneºti,la vânãtoare de urºi, cu ªtirbey. Foarte frig. Ora 11 în pat.

Miercuri, 8 februarie/27 ianuarieVreme minunatã. –6 °R. Ora 9 Theodori, cu rãspuns de la dr. Lucaedin Berlin, care porneºte deja, sperã sã ajungã vineri seara. Elisabetacam istovitã, are încontinuu dureri. Ora 11½ pe gheaþã, foarte cald,pânã la ora 1. Dupã-amiaza scris. La Elisabeta. Ora 5 Rosetti, i-ammulþumit pentru perioada cât a fost ministru. Seara cinat singur.Ora 8½ prelegere la Clubul Militar, acolo pânã la 10½, foarte frig.Elisabeta foarte rãu. Noaptea dureri puternice.

Joi, 9 februarie/28 ianuarieVreme minunatã. –8 °R. Elisabeta istovitã. Ora 10 ministrul de Rãzboi,generalul Anghelescu, la mine. Ora 11 G. Lecca, ministrul de Finanþe.Elisabeta un paroxism violent. Ora 1 luat masa singur. Durerile þintoatã ziua, ea e complet distrusã, apoi Theodori aici. Seara ceva maibine. Orele 5-6 Pherekyde la mine, se întoarce la Paris. Rãmas acasãîntreaga zi.

Vineri, 10 februarie/29 ianuarieElisabeta a avut prima noapte liniºtitã. Vreme minunatã. –4 °R.Înainte de amiazã Stãtescu, prefectul Poliþiei. Dupã-amiaza episcopulcatolic, pentru înþelegerea cu Roma. Orele 3-4½ promenadã. Elisabetanu mai are dureri aproape deloc ºi e foarte vioaie. Orele 5-6½ Brãtianula mine, e foarte rãcit. Ora 9 sosit dr. Lucae de la Berlin, îl primimîndatã. Elisabeta în pat. El e foarte plãcut. Ora 11½ în pat.

Sâmbãtã, 11 februarie/30 ianuarieVreme blândã. Elisabeta noapte liniºtitã. Înainte de amiazã Stãtescula mine. Brãtianu nu se simte bine, pleacã la þarã. D. Ghica îmbol-nãvit foarte periculos, aproape cã ºi-a pierdut orice speranþã. Ora10½ dr. Lucae, care o consultã pe Elisabeta, ora 11 consultaþie atuturor medicilor. Lucae gãseºte normalã evoluþia infecþiei, spuneînsã cã ar putea dura încã trei sãptãmâni. Elisabeta trebuie sãrãmânã la pat. Ora 12½ la Elisabeta, care e puþin enervatã, se aºazãîn pat. Dupã-amiaza promenadã cu Candiano. Încã nici o veste de laMonaco. Seara la Elisabeta, care are multe dureri. Scris pânã la ora10½. Dr. Lucae aici. Seara încã la Elisabeta.


Duminicã, 12 februarie/31 ianuarieDezgheþ. Elisabeta noapte proastã ºi multe dureri. Ora 10 la capelaepiscopalã, foarte mult la episcop, îi spun cã tratativele cu Romatrebuie suspendate. Elisabeta ceva mai bine. Ora 1½ audienþe, scris,mult cu Elisabeta. Ora 5 prof. dr. Lucae cu Theodori, o orã aici.Povesteºte multe lucruri interesante despre acusticã ºi noi desco-periri. Seara scris. Lucae ºi Theodori încã o datã aici, la ora 10.

Luni, 1/13 februariePrinþul moºtenitor de Monaco s-a întors din Moldova la ora 6½dimineaþa, nu a împuºcat nimic. Ora 9 dejunat cu el. Elisabeta nu aavut o noapte foarte bunã. Lucae a venit cu medicii la ora 11. Ministrulde Rãzboi Anghelescu la mine. Dupã-amiaza cu Monaco, care se duceºi la Elisabeta. Ora 6½ cinat cu el. Seara scris. Ora 10 dr. Lucae laElisabeta.

Marþi, 2/14 februarieElisabeta noapte liniºtitã. Ora 9 dejunat cu Monaco. 10½ Dabija.Dupã-amiaza promenadã cu Monaco spre Cotroceni, vânt rece. Ora4½ înapoi. Ora 5 Lucae pentru ultima oarã la Elisabeta. Îi dauCrucea de ofiþer al Coroanei, primeºte 6.000 franci. Este mulþumitde starea Elisabetei. Luat rãmas-bun de la el. Orele 6-7 Carp la mine.Seara cu Monaco la Elisabeta, care e foarte vioaie. Venit doamnele,care merg la balul costumat de la Bibescu. Abia la ora 11 în pat.

Miercuri, 3/15 februarieVreme blândã. Elisabeta o noapte liniºtitã. Ora 9 dejunat cu Monaco.Lui D. Ghica îi merge mai bine. Monaco la Elisabeta. Urechia lamine. Dupã-amiaza Stãtescu la Elisabeta. Ora 7 cinat cu Monaco.Ora 8½ la Clubul Militar, prelegere (francezã) a cãpitanului Beriºteanude la Artilerie, acolo pânã la ora 10½.

Joi, 4/16 februarieElisabeta o noapte nu prea bunã, are din nou dureri violente ºi nue deloc bine. Istovitã ºi dureri de cap. Înainte de amiazã generalulAnghelescu ºi G. Lecca, lucrat cu ei. Vreme frumoasã, vântos. Dupã--amiaza la Elisabeta, care e la pat. Orele 4½-5½ promenadã în oraºcu Monaco, destul de cald. Elisabeta dureri cu totul îngrozitoare, ecomplet epuizatã. Theodori aici. Ora 7 cinat cu Monaco.

Vineri, 5/17 februarieVreme de primãvarã. Cu cloral, Elisabeta a avut o noapte destul deliniºtitã. Este enorm de istovitã. Monaco nu prea bine. Dejunat

JURNAL 129

singur. Înainte de amiazã nici un ministru. Brãtianu bolnav. Elisabetaaproape de a-ºi pierde cunoºtinþa. Orele 2-3½ discutat reconstrucþiaPalatului cu arhitecþii Gottereau204, Savopulu ºi Cerkez205. Plimbarecu trãsura, cu Monaco, spre Vãcãreºti, vânt rece, praf. Ora 5 Wight,îmi aduce o scrisoare de la Wales, mulþumiri pentru ordin. Ora 7cinat cu Monaco. Seara, Elisabeta mai bine.

Sâmbãtã, 6/18 februarieVreme mohorâtã, ceva ploaie. Elisabeta foarte epuizatã. Stãtescu ºiChiþu la mine. Dupã-amiaza la Elisabeta, care are din nou dureriviolente ºi greaþã, este cam demoralizatã. Ora 6½ cinat cu Monaco.Seara cu el pânã la ora 10.

Duminicã, 7/19 februarieElisabeta ceva mai bine, slãbitã. Ora 10 la capela episcopalã. Vremede primãvarã. Dupã-amiaza de la 1 la 4½ audienþe. Elisabeta iarãºidureri puternice. Seara cu Monaco.

Luni, 8/20 februarieVreme de primãvarã. Elisabeta dureri încã devreme. Monaco viziteazãAzilul. Ministrul de Rãzboi Anghelescu ºi Lecca la mine. Ora 1Monaco la Elisabeta pentru a-ºi lua rãmas-bun. Luat masa abia la1½. Dupã-amiaza ploaie. Elisabeta mult mai bine dupã-amiaza ºiseara. Ora 7 cinat cu Monaco. Biliard.

Marþi, 9/21 februarieVreme frumoasã. Sculat la ora 7, Elisabeta nu e bine, foarte obositã.Ora 8 la garã cu prinþul moºtenitor de Monaco. Pleacã la 8¼ spreViena, apoi la Sigmaringen. Marchizul ºi lt.-col. Vartiadi îl însoþescpânã la Vârciorova. D. Brãtianu, Cariagdi etc. la garã. Ora 8½dejunat la Elisabeta, ea e vioaie. Înainte de amiazã Stãtescu, Brãtianue încã la þarã. Timpul e furios, deoarece am refuzat audienþa copro-prietarilor din Iaºi. Elisabeta e pe picioare aproape întreaga zi. Ora5 N. Bibescu la mine, vrea sã cedeze statului Piscul Craiului dinSinaia, în locul unui alt proces. Seara scris.

Miercuri, 10/22 februarie. Miercurea cenuºiiElisabeta de-a dreptul bine, e pe picioare toatã ziua. Viscol cu zãpadã.–4 °R. Ora 10½ Urechia, apoi Brãtianu, care vede situaþia destul deneagrã. La Camerã Legea tocmelilor agricole, din cauza cãreia se facemultã agitaþie. Conservatorii vor þine o întrunire. Ora 5 Bãlãceanula mine, vine de la Viena. Ora 8½ la Club, prelegere a cãpitanuluiCrãiniceanu206. Ora 10½ înapoi. Elisabeta are un paroxism, dureriîngrozitoare.


Joi, 11/23 februarieElisabeta dureri noaptea. Dimineaþa totul e umflat în jurul urechii,are friguri ºi nu e deloc bine. Ora 10 Anghelescu. Ora 11 Lecca,ministrul de Finanþe. Toatã ziua acasã, la Elisabeta, care stã la pat,cu dureri puternice. Seara Theodori aici, se teme cã puroiul a strã-puns astãzi urechea. Discursul lui Skobelev de la Paris, împotrivagermanitãþii, face vâlvã. Austria luptã în Bosnia.

Vineri, 12/24 februarieElisabeta noapte foarte rea, cu dureri grozave, starea din nou gravã,deoarece puroiul s-a adunat ºi nu poate ieºi, medicii vor sã taie.Elisabeta complet epuizatã, doarme mult ziua. Ora 11 Dabija lamine. Dupã-amiaza plimbare cu trãsura, vreme de primãvarã. Ora4 toþi medicii la Elisabeta, încã nu au tãiat, i se telegrafiazã luiLucae pentru a-i cere opinia. Ora 10 Theodori, Lucae a rãspuns deja,este pentru. Elisabeta suferã cumplit.

Sâmbãtã, 13/25 februarieElisabeta a dormit puþin, cu cloral, se simte enorm de slãbitã, arefebrã. Ora 11 venit medicii, fãcut tãietura în spatele urechii (Kremnitz),aproape fãrã cloroform. Ora 12 Brãtianu la mine, este ºi el foarteîngrijorat, ca ºi mine. La Elisabeta, care nu poate vorbi, are durerienorme, e aproape inconºtientã, primeºte cloral pentru a dormi.Dupã-amiaza plimbare cu trãsura, cu Candiano, spre Vãcãreºti.Elisabeta doarme liniºtitã, nu are febrã, durerile mai puþine, doar laranã, care e foarte adâncã ; e strãpuns cartilagiul, care era inflamat.

Duminicã, 14/26 februarieVreme minunatã, cald. Elisabeta a dormit cu cloral. E foarte obositã,durerile mai mici. Înþepãturi în ureche. Orele 10-12 I. Brãtianu lamine, e plin de compasiune. Discutat despre Legea tocmelilor agri-cole ; comisia, alcãtuitã din reprezentanþi ai tuturor partidelor,lucreazã încet. Conservatorii sunt încã indispuºi, din cauzã cã nu amprimit delegaþia de la Iaºi. Dupã-amiaza audienþe. Orele 4-5 plimbarecu trãsura la ªosea, enorm de multe trãsuri. Orele 5-6½ Wight ; îmiaduce scrisoarea de notificare din partea reginei, îi arãt depeºa ºirãspunsul meu pentru regina Victoria, care e plinã de compasiunefaþã de Elisabeta. Seara Elisabeta febrã, greaþã ºi ameþeli. Theodoricrede cã e îngrijorãtor.

Luni, 15/27 februarieVreme minunatã, prea uscat ºi cald. Elisabeta noapte bunã. Ora 10generalul Anghelescu, ora 11 Lecca, ministrul de Finanþe. Ora 12primit în audienþã oficialã, cu discursuri, pe Keun, ca ministru rezident.

JURNAL 131

Elisabetei i s-a schimbat bandajul, ceea ce i-a provocat dureri enormeºi prelungite, este complet istovitã ºi doarme. Ora 2 inspectat recruþiiRegimentelor 6 ºi 21 Dorobanþi în faþa cazãrmii Malmaison, cei dinurmã foarte bine, pânã la ora 3½, apoi recruþii Regimentului 3Cãlãraºi, pânã la ora 4½. Ora 5 înapoi. Elisabeta vioaie. Ora 5½Brãtianu la mine. Seara scris.

Marþi, 16/28 februarieMohorât, ploaie. Elisabeta noapte bunã. Ora 10½ Urechia. Mediciisunt foarte mulþumiþi de ranã ºi de starea generalã a Elisabetei.Dupã-amiaza scris. Sârbii se aflã pe punctul de a proclama regatul,sunt sprijiniþi de Austria. Vremea din nou frumoasã ºi caldã. Searala Elisabeta, care se simte confortabil. Ora 11 Theodori aici, ea aredin nou ceva dureri la ureche. Kalinderu ajuns la Sigmaringen, îiduce lui papa Ordinul Coroanei din partea mea.

Miercuri, 1 martie/17 februarieVreme minunatã, din pãcate nu plouã deloc, foarte uscat. Elisabetavioaie, puþine dureri. Ora 11 Stãtescu, Brãtianu la þarã, a declaratmajoritãþii cã nu se va întoarce decât atunci când aceasta se vahotãrî sã voteze legile finanþelor ºi bugetul. Dupã-amiaza audienþe.La Elisabeta, care aude ºi cu urechea stângã. Orele 4-5 plimbare cutrãsura. Orele 5-6 Sturdza la mine, Camera a votat fãrã opoziþie maimulte legi. Ora 8½ la Club, colonelul Arion207 þine o prelegere desprearme. Acolo pânã la 11.

Joi, 2 martie/18 februarieVreme de primãvarã. Elisabeta o noapte foarte bunã. Ora 10½Anghelescu, ministrul de Rãzboi, la mine. Lecca, discutarea bugetuluiva începe sãptãmâna viitoare. Monaco a ajuns în Sigmaringen. Dupã--amiaza audienþe. La Elisabeta, care e foarte bine. Ora 4½ plimbarecu trãsura la ªosea, pe jos înapoi, la ora 6. Seara la Elisabeta, scris.Foarte apãsãtor ºi enorm de uscat.

Vineri, 3 martie/19 februarieVreme mohorâtã. Elisabeta foarte bine, doar obositã. Medicii satis-fãcuþi. Ora 11 Dabija la mine. Atentat asupra reginei Victoria lastaþia de cale feratã Windsor, fãrã urmãri, noi telegrafiem îndatã.Dupã-amiaza singur, ceva ploaie. La Elisabeta. Ora 5 prefectul Poliþiei.Seara cu Elisabeta, scris. Ploaia înceteazã.

Sâmbãtã, 4 martie/20 februarieFurtunã, foarte uscat. Elisabeta noapte foarte bunã, vioaie. Ora 10½Stãtescu. Austria încuviinþeazã ca Serbia sã devinã regat. Ora 11


Chiþu. Dupã-amiaza la Elisabeta. Orele 5-6 promenadã, cald ºi vântos.Seara scris. Brãtianu încã la þarã.

Duminicã, 5 martie/21 februarieVreme minunatã. Ora 10 la capela episcopalã. Ora 11½ înapoi. Stöhraici, sosit de la Sinaia. Dupã-amiaza audienþe. La Elisabeta, care efoarte bine, nu mai are dureri. Orele 5-6½ Stöhr din nou aici, discutatdespre construcþia din Sinaia. Seara dureri de ochi.

Luni, 6 martie/22 februarieVreme minunatã, cald. Înainte de amiazã Anghelescu. Dureri de ochi.Elisabeta din ce în ce mai bine. Dupã-amiaza audienþe. Stöhr, carese întoarce la Sinaia. Serbia a proclamat regatul, eu îi telegrafiez luiMilan al Serbiei. Orele 5-7 Costinescu la mine, pentru bugetul armatei.Seara cu Elisabeta, care e în picioare pânã la ora 9, nu mai are dureri.

Marþi, 7 martie/23 februarieVreme mohorâtã. Elisabeta la dejunul meu. Ora 1½ contele Hoyos,care se intereseazã de starea Elisabetei, din însãrcinarea împãratului.Orele 4-6 plimbare cu trãsura, Filaret-Cotroceni. D. Brãtianu la mine.Primit depeºã de mulþumire de la Milan. Austria l-a recunoscut.

Miercuri, 8 martie/24 februarieVreme rece, +5 °R, înnorat, enorm de uscat. Ora 10½ Stãtescu, ora11½ Urechia la mine. Elisabeta este aproape complet restabilitã.7 sãptãmâni a durat boala grea. De douã ori viaþa i-a fost în pericol.Dupã-amiaza la ora 1½ prinþul Obolenski, care considerã ridicolãproclamarea regatului Serbiei. Lichidatorul rus nu a ajuns încã labilanþ208. Skobelev a ajuns la Petersburg, împãratul e foarte enervatdin cauza purtãrii sale în strãinãtate. Din nou Camera nu a votataproape nimic. Brãtianu încã la þarã. Stagnare a afacerilor. Dupã--amiaza cu Elisabeta, care asistã la cina mea. Rãmâne în picioarepânã la ora 7½, e foarte vioaie. Noapte rece, seninã.

Joi, 9 martie/25 februarieVreme minunatã, enorm de uscat. Elisabeta foarte bine. Proaspãtãºi bine dispusã. Ora 10 Anghelescu, ora 11 Lecca. Dupã-amiazaaudienþe. Plimbare cu trãsura, praf enorm. Seara de la 9 la 12Bãlãceanu la mine, ia partea Austriei în toate.

Vineri, 10 martie/26 februarieVreme minunatã. Înainte de amiazã Dabija. Îmi vorbeºte desprecalea feratã vicinalã. Ora 1½ primit în audienþã privatã pe baronul

JURNAL 133

von Ring, plãcut. Ora 2½ Brãtianu la mine, s-a întors de la þarã, emai bine. Ora 5½ prinþul ªtirbey. Seara scris. Elisabeta în picioarepânã la ora 8, foarte bine.

Sâmbãtã, 11 martie/27 februarieVreme minunatã. Înainte de amiazã Chiþu la mine. Legea pentruproprietatea funciarã în Dobrogea discutatã la Camerã. Ora 12 primitîn audienþã oficialã pe baronul von Ring, noul ministru plenipotenþiaral Franþei. Dupã-amiaza la Elisabeta, care e foarte bine. Orele 5½-6½plimbare cu trãsura, cald, vântos, prãfos. Seara scris. Dureri de cap.

Duminicã, 12 martie/28 februarieVreme vântoasã, enorm de uscatã, praf. Ora 10 la capela episcopalã,pe jos înapoi. La Elisabeta, care e restabilitã complet. Ora 1½ audienþe.Dupã-amiaza cu Elisabeta.

Luni, 1/13 martieVreme seninã, rãcoroasã, fãrã ploaie. Barometrul enorm de ridicat,vânt. Ora 10½ ministrul de Rãzboi, apoi Brãtianu, care îmi vorbeºtedespre intrigile ruseºti. Lecca, bugetul trebuie redus. Dupã-amiazaepiscopul catolic Paoli, merge la Monaco ºi Madrid. La Elisabeta.Seara scris. Ziua morþii împãratului Alexandru al II-lea.

Marþi, 2/14 martieMohorât ºi rece, fãrã perspective de ploaie. Înainte de amiazã Dabija,trimis la Camerã proiectul pentru calea feratã transversalã. Ora 1½de l’Aubespine. Ora 2 Aladro. Audienþe pânã la ora 4. Rãmas acasãcu Elisabeta. Seara citit. Vântos ºi rece. Ziua de naºtere a regelui Italiei.

Miercuri, 3/15 martieUscat, senin, rece, vântos. Înainte de amiazã Stãtescu, apoi Urechia,care urmeazã sã demisioneze. Dupã-amiaza ªtirbey ºi Marghiloman,pentru Jokey-Club. Eu dau 4.000 franci pentru colectã. Ora 5 pro-menadã, vânt rece. Ora 7, la cinã principele Anton Radziwill ºiprinþul Heinrich al XVIII-lea Reuss, care au sosit de la Constantinopol.Împreunã pânã la 11. Doi domni de la misiune au plecat prin Egipt.Elisabeta foarte bine.

Joi, 4/16 martieUscat, vânt. Înainte de amiazã ministrul de Rãzboi ºi Lecca. Senatula votat calea feratã Cernavodã-Constanþa. Ora 12 primit en gala peprincipele Radziwill, prinþul Reuss ºi maiorul Bevernförder. I-amreþinut pentru dejun, pânã la ora 2, apoi ei fac un tur, merg lacazãrmi. Ora 4½ plimbare cu trãsura. Ora 6½ dineu de galã pentru


misiunea prusianã la Constantinopol. Eu în uniforma de dragoni.Invitaþi Wesdehlen, generali, colonei etc., 40 persoane. Dupã aceeaRadziwill, care primeºte Steaua României, ºi Reuss, care primeºteCoroana României, la mine pânã la ora 10.

Vineri, 5/17 martieEnorm de uscat, nici o perspectivã de ploaie. Înainte de amiazã niciun ministru. Ora 1½ Suleiman Bey. Ora 2 prezidat Academia Românã,pânã la ora 5. Mic discurs. Alecsandri, Poni209 ºi ªtefãnescu210 þinconferinþe. Acasã pe jos, prin Ciºmigiu, praf enorm ºi vânt. Seara cuElisabeta ºi scris. În Berlin scandal la Curtea de Conturi, din pricinacãilor ferate. 50 de deputaþi ai opoziþiei demisioneazã. Insurecþia dinDalmaþia terminatã.

Sâmbãtã, 6/18 martieNici un nor, vântos, enorm de uscat. Înainte de amiazã nici unministru. Brãtianu merge iarãºi la þarã. Orele 2-5 inspecþiaBatalionului 1 Vânãtori, Niculescu, excelent. Regimentul 4 Infanterie,Cazarma Cuza ºi Azilul Militar. Ora 5½ maiorul Corvin, adjutantullui Sandro, la mine. Seara scris.

Duminicã, 7/19 martieVânt rece, nici o perspectivã de ploaie. În þarã sunt peste tot incendiide localitãþi ºi pãduri. Ora 10 la capela episcopalã. Ora 1 înapoi.Dupã-amiaza audienþe. Cu Elisabeta, care se simte bine ºi în putere.Ora 5½ primit pe Razis. Seara cu Elisabeta, scris. Ora 11 în pat.Senin cu stele.

Luni, 8/20 martieVânt, cer fãrã nori. Ora 11 ministrul de Finanþe Lecca ; este ºi el foarteîngrijorat din cauza secetei enorme ºi a vântului continuu. Semã-nãturile au suferit foarte mult. Dupã-amiaza audienþe, cu Elisabeta.Seara scris.

Marþi, 9/21 martieVânt, enorm de uscat. Înainte de amiazã Stãtescu, Dabija. Dupã-amiazã,de la 2 la 5, inspecþia Batalionului 4 Vânãtori ºi a Regimentului 2Infanterie, bine. Vizitat Cazarma Cuza. La Cotroceni, unde totul eîncã gri, cald. Ora 6½ dineu pentru Caleviå, ministrul sârb, 50 depersoane, cerc pânã la ora 9. Cerul acoperit.

Miercuri, 10/22 martieVântos. Ziua de naºtere a împãratului german. Ora 10½ Lecca lamine. Pe Brãtianu nu l-am mai vãzut de mult. Dupã-amiaza audienþe.

JURNAL 135

Orele 4½-6 plimbare cu trãsura, Vãcãreºti, vânt puternic, praf enorm.Seara la Clubul Ofiþerilor, colonelul Voinescu þine o conferinþã despreAmerica ºi despre ºcoala militarã de acolo, rãmas pânã la ora 10½,acasã pe jos. Senin ºi vânt.

Joi, 11/23 martieEnorm de uscat, nici o perspectivã de ploaie. Din nou incendii înþarã. Ora 10½ Lecca la mine. Ora 11 Brãtianu, Camerele vor fiprelungite pânã la 30 aprilie stil vechi. Dupã-amiaza, orele 2-4½,inspecþia Batalionului 2 Geniu de la Cotroceni ºi a noiiPirotehnii. Vânt ºi praf. Seara cu Elisabeta, scris pânã la ora 11.Frig.

Vineri, 12/24 martieEnorm de uscat, cer senin. E pericol pentru semãnãturile din toamnã.Înainte de amiazã nici un ministru, întreaga zi acasã. Cu Elisabeta.Camera voteazã calea feratã spre Dobrogea. Domeniile încã nu auajuns pe ordinea de zi. Seara scris. Vânt.

Sâmbãtã, 13/25 martieVânt puternic, enorm de uscat. Cerul însã acoperit. Înainte de amiazãStãtescu, problema Dunãrii a fost discutatã la Berlin ºi la Viena deWolkenstein, în locul cãruia este numit Hoyos. Bãlãceanu ademisionat. Ora 11 Chiþu, Camera voteazã repede acum. Tocmelileagricole pe ordinea de zi. Ora 2 în inspecþie la Malmaison, Roºiori,Regimentul 2 Artilerie, vizitat Batalionul pentru servicii, provizii ºibrutãrie, praf enorm pe care îl stârneºte vântul. Cernat, Manu,Dunca etc. de faþã. Totul foarte bine. Exerciþii pe jos, în deplasare,diferite reprize. Durat pânã la ora 6. Vãzut noul armament. Vremeadevine întunecatã, vrea sã plouã puþin, însã se opreºte curând. Cinatla ora 6½. Cu Elisabeta. Seara scris ºi citit. Ziua împãratului germana fost sãrbãtoritã demonstrativ în Petersburg ºi Viena. Ceva ploaie,vânt.

Duminicã, 14/26 martie.Aniversarea proclamãrii regatuluiNoaptea nu plouã deloc, cerul acoperit, vânt. Înainte de amiazã cuElisabeta. Lecca îmi aduce o colecþie de monede de la monetãrianoastrã. Ora 11 Te Deum la Mitropolie. Strãzile sunt decorate cudrapele. Prefectul Poliþiei la mine. Dupã-amiaza audienþe. Cu Elisabeta.Ora 5½ Bãlãceanu, care insistã asupra demisiei sale. Seara oraºuliluminat, vreme seninã, vânt rece. Ora 9 ovaþii cu muzicã. Elisabetanu ia parte.


Luni, 15/27 martieVreme foarte seninã, barometrul urcã, nici o perspectivã de ploaie.Ora 10 ministrul de Rãzboi. Ora 11 Brãtianu ; e puþin agitat dincauza chestiunii Dunãrii, doreºte sã-i scriu lui Bismarck, eu refuz.Disputa în problema domeniilor urmeazã sã rãmânã pentru Paºti,ceea ce înseamnã o amânare de duratã. Tocmelile agricole suntdiscutate de patru zile la Camerã. Stãtescu aici. În Petersburg, Viena,Constantinopol, Atena, Te Deum pentru proclamarea regatului, coloniaprezentã. Dupã-amiaza prinþul Obolenski, care primeºte OrdinulCoroanei clasa I, pleacã definitiv. Plimbare cu trãsura, cu Candiano,praf, însorit ºi senin. Seara la teatru, piesã socialã, pânã la ora 11½.

Marþi, 16/28 martieCerul acoperit, mai târziu soare, foarte cald. Înainte de amiazãDabija. Ora 2 inspecþie a Jandarmilor cãlare ºi a celor pedeºtri, aBateriei de Pompieri, pânã la ora 4, foarte cald. Ora 6 încã Brãtianula mine, pentru contingentul din 1878, ºi Bãlãceanu. Discuþiiaprinse la Camerã din cauza tocmelilor agricole. Orele 8½-10 vorbitcu D. Sturdza despre domenii, care urmeazã sã ajungã la 500.000franci. Începe sã plouã.

Miercuri, 17/29 martiePlouã toatã noaptea, ceea ce era dorit de douã luni. Se îmbunãtãþescastfel perspectivele recoltei. Din pãcate, ploaia înceteazã dupã-amiazã.Ora 10½ ministrul de Rãzboi, apoi Urechia, bugetele au fost redusetoate. +10 °R. Ora 1½ audienþe. Babeº211 la mine, se plânge de situaþiainsuportabilã pe care ungurii le-au creat-o românilor, e foarte pornitîmpotriva guvernului austro-ungar. Orele 4½-5½ plimbare cu trã-sura, cer de ploaie, aer minunat, umed. Seara cu Elisabeta. Telegramãde mulþumire de la împãratul Wilhelm. Vreme seninã.

Joi, 18/30 martieVreme minunatã, totul verde. Înainte de amiazã ministrul de Rãzboi,apoi Lecca. Ora 12 Brãtianu ; l-a vãzut pe Hoyos, care s-a întors dela Viena, în Austria nu vor sã cedeze în chestiunea Dunãrii. Elisabetaîl primeºte ºi ea pe Brãtianu. Dupã-amiaza mitropolitul la mine. Lafotograful Mandy, douã ore acolo. Promenadã. Ora 5 prefectul Poliþiei.Ora 6½ dineu în onoarea baronului von Ring, ministrul plenipotenþiaral Franþei, 40 de persoane, cerc pânã la ora 9½. La Elisabeta. Searacer senin. Scris.

Vineri, 19/31 martieVreme minunatã. Cer fãrã nori. Înainte de amiazã Stãtescu lamine, discutat despre chestiunea Dunãrii. Dupã-amiaza de la 1 la 4

JURNAL 137

audienþe. O delegaþie din Dobrogea. Camera a votat tocmelileagricole. A început bugetul ; rãzboiul, justiþia, învãþãmântul ºi lucrãrilepublice au fost votate, aproape fãrã discuþii. Ora 4½ plimbare cutrãsura ºi la Cotroceni, unde totul e verde. Vânt rece, pe cer niciun nor. Seara cu Elisabeta, scris ºi citit. În þarã recolta pare sã steadestul de bine, însã în curând va fi iarãºi nevoie de ploaie. Câtevadistricte nu au avut ploaie aproape deloc. Camera urmeazã sã fieprelungitã pânã la sfârºitul lui aprilie, însã timp de 14 zile va fivacanþã de Paºti.

Sâmbãtã, 1 aprilie/20 martieCer fãrã nori, uscat ºi vântos. Înainte de amiazã Chiþu, ora 1½audienþe. Camerele voteazã bugetul. Ora 4½ plimbare cu trãsura, cuCandiano, Filaret-Cotroceni, iar de acolo pe jos înapoi, destul decald. Ora 8½ prezidat Societatea Geograficã în sala Senatului. Scurtdiscurs, apoi conferinþe de ªtefãnescu, Sturdza ºi Drãghicescu212,pânã la ora 11½, înapoi pe jos, cu Slãniceanu. Noapte seninã, culunã. Murit Bosianu213.

Duminicã, 2 aprilie/21 martie. Duminica FloriilorVreme minunatã, foarte cald. Ora 10 la capela episcopalã, sfinþirearamurilor de salcie ºi liturghie pânã la ora 11½. Ora 11¾ la rãzvod214

în grãdina Ciºmigiu, prezenþi toþi ofiþerii, gardã de 300 soldaþi,ºefii de corpuri adunaþi în jurul meu, discutat inspecþia. Ora 1înapoi. Dupã-amiaza cu Elisabeta, împreunã puþin prin grãdinã,ceea ce a obosit-o. Seara scris. Vremea uscatã. Camerele s-auretras.

Luni, 3 aprilie/22 martieFoarte vântos ºi cald, ceva nori. Ora 10 plecat cu trãsura lainaugurarea canalului de scurgere de la Apele Vãcãreºti. Ceremoniereligioasã de sfinþire a betonului, pe care eu îl arunc în canal cu olopatã de argint, scurt discurs. Dintr-un pavilion, privire asupramarilor lucrãri la Dâmboviþa, foarte vântos. Ora 11½ înapoi. Dupã--amiaza ministrul de Rãzboi. Elisabeta primeºte pe Hoyos în audienþãde rãmas-bun. Seara mohorât, vânt puternic ºi rece.

Marþi, 4 aprilie/23 martieVreme mohorâtã, rece, fãrã ploaie, barometrul ridicat. Ora 10 venitStöhr, care a sosit de la Sinaia. Nici un ministru. Bosianu a fostînmormântat. Ora 3 Stãtescu la mine, discutat problema Dunãrii.Ora 5½ Brãtianu, camerele au votat toate bugetele ºi au luat vacanþãpânã pe 6/18 aprilie.


Miercuri, 5 aprilie/24 martieMohorât ºi rece, enorm de uscat. Ora 10 primit pe mitropolitulMoldovei. Ora 10½ Consiliu de miniºtri în problema Dunãrii. AcceptãmComisia Mixtã, fãrã a fi de acord însã cu aplicarea regulamentuluide cãtre aceasta. Pânã la ora 12¼. Ora 1½ la Academie, acolo prezidatºedinþa de încheiere. Împãrþire a premiilor, þinut un mic discurs dedespãrþire, pânã la ora 3. Ora 4 cu Elisabeta, venit Stöhr. Ora 6½Basset. Ora 8 la mica mãnãstire, pentru sfânta spovedanie, ora 8½înapoi. Cu Elisabeta, citit. Numai +4 °R. Vânt rece, aer de ninsoare.

Joia Verde, 6 aprilie/25 martie. Buna-VestireSculat la ora 7. –2 °R cu vânt rece, în þarã a nins de-a lungulmunþilor, foarte rãu pentru culturi, livezi ºi vii. Ora 8 la capelaepiscopalã pentru sfânta împãrtãºanie. Ora 8¾ înapoi. Dejunat cuElisabeta. Ora 10 plecat cu trãsura la Mitropolie, acolo asistat lasfinþirea sfântului mir ºi la liturghie, slujba uleiului sfânt sãvârºitãde amândoi mitropoliþii ºi de toþi episcopii (13). Þinut pânã la ora 12.Acesta este un ulei prin care Biserica româneascã se aºazã într-opoziþie de neatârnare faþã de Constantinopol. Ora 1½ primit cuElisabeta Comitetul Presei, Rosetti ºi Laurian þin fiecare câte undiscurs pentru Elisabeta. Reprezentate toate ziarele, Resboiu etc.,Grãnicerul, conversat jumãtate de orã. Arãtat masa de scris pe careElisabeta o trimite în Anglia. Ora 2 Bãlãceanu, care se întoarce la Viena.Problema Dunãrii. Ora 4 Lecca. Cu Elisabeta. Ora 5½ la liturghiaîntunecatã, în capela episcopalã catolicã, cu Stabat Mater, þinut pânãla ora 7¼. Cinat. Vânt rece groaznic, îngheaþã iarãºi. Ora 10 în pat.

Vinerea patimilor, 7 aprilie/26 martie. Vinerea Mare–2 °R. Frig, noaptea vânt rece. Ora 9 la mica mãnãstire, ora 10înapoi pe jos. Ministrul de Rãzboi, mai târziu Lecca. Dupã-amiaza cuElisabeta. Urechia la mine. Vãcãrescu. Seara scris, cu Elisabeta.Vreme seninã, foarte rece. Din aceastã cauzã, nu merg la Mitropolie.

Sâmbãta patimilor, 8 aprilie/27 martie–1 °R. În þarã, anume în Moldova, a nins. Înainte de amiazã Stãtescula mine. Dupã-amiazã Vãcãrescu. Cu Elisabeta, care e obositã. Ora6¼ cinat. Ora 10 supat cu Elisabeta, citit. Ora 11¾ plecat cu trãsurala Mitropolie, en gala, +2 °R, vânt rece. Învierea în aer liber, vântrece. Trimis dupã aceea trupele acasã. Apoi lungi rugãciuni ºi cânteceºi, la sfârºit, liturghia, pânã la ora 3. Mitropolitul a oficiat slujbaprincipalã. În bisericã un curent enorm ºi foarte frig. Þinut crucea,iscãlit evangheliarul. Înapoi în trãsura deschisã. Ora 3½ în pat,foarte obosit ºi înfrigurat. Ziua morþii scumpului nostru copil.

JURNAL 139

Duminica Paºtilor, 9 aprilie/28 martie. Sfintele PaºtiOra 8 sculat, vreme mohorâtã, vânt rece ºi uscat. Ora 9½ la micamãnãstire, slujbã ºi predicã pânã la ora 11, înapoi pe jos, vântneplãcut, cerul acoperit, însã nu poate sã plouã. Cu Elisabeta. Ora1½ primit pe birjarii ruºi. Dupã-amiaza citit ºi scris. În Sinaia nin-soare puternicã. Ora 6½ cinat. Seara cu Elisabeta, devreme în pat.

Lunea Paºtilor, 10 aprilie/29 martie. Sfintele PaºtiVreme mohorâtã, vânt rece. Seceta e îngrijorãtoare. Înainte de amiazãcu Elisabeta. Ora 11½ primit pe Caleviå, care îmi notificã procla-marea regatului Serbiei. Dupã-amiaza la ora 2 primit pe conteleHoyos, care îmi înmâneazã scrisoarea sa de rechemare, o orã lamine. Ora 4½ în Ciºmigiu, unde e mare serbare, cu bordei pentruvânzãri etc. în folosul celor loviþi de incendiu. Cumpãrat de 2.000franci de la diferite doamne. Regatã pe lac, mers peste tot pânã laora 6. Vânt rece. Seara cu Elisabeta, citit.

Marþi, 11 aprilie/30 martieVreme frumoasã, dar încã vânt rece. În Sinaia zãpadã de un metru.Secetã cumplitã în toatã þara. Înainte de amiazã cu Elisabeta.Prefectul Poliþiei. Dupã-amiaza citit. Orele 4½-5½ promenadã înCiºmigiu, unde enorm de multã lume. Ora 6½ dineu diplomatic, 40de persoane. Elisabeta apare dupã dineu ºi face cerc. Luat rãmas-bunde la Hoyos, cãruia îi confer Ordinul Coroanei. Toþi au fost în uni-forme, împreunã pânã la ora 9½. Elisabeta puþin obositã.

Miercuri, 12 aprilie/31 martieVreme seninã. Barometrul, care a cãzut puternic, se ridicã din nou.Hoyos a plecat dis-de-dimineaþã, Stãtescu ºi întregul corp diplomaticla garã. Ora 10½ Stãtescu la mine. La Petersburg, Giers a fost numitministru de Externe în locul lui Gorceacov, care pãstreazã doar titlulde cancelar al Imperiului. În Egipt au izbucnit rãscoale, un ministrua fost ucis. Dupã-amiaza Câmpineanu la mine, s-a întors din strã-inãtate. Problema cãilor ferate sârbeºti pare sã fie rezolvatã, înSerbia însã lucrurile nu merg bine, în ciuda proclamãrii regatului.Seara vânt rece, +2 °R, cerul din nou senin, nici o perspectivã deploaie. Scris pânã la ora 10½, lui Leopold, care e în Maroc.

Joi, 1/13 aprilie+1 °R. Vânt rece, enorm de secetos. Lipsã de ploaie în toatã þara.Înainte de amiazã nici un ministru, cu Elisabeta, scris. Dupã-amiazãceva mai cald. Rãmas acasã. Seara prefectul Poliþiei, cu Elisabeta,scris. Furtunã.


Vineri, 2/14 aprilieVreme mai caldã. Barometrul cade, cer senin. Ora 10½ Stãtescu lamine, pentru problema Dunãrii, se doreºte extinderea Comisiei pânãla Brãila. Austria ne invitã sã semnãm împreunã cu ea aceastãmodificare a Tratatului de la Berlin. Dupã-amiaza cerul acoperit.Vânt din vest. Plimbare cu trãsura la Cotroceni. Seara înnorat,perspective de ploaie. Seara barometrul se ridicã din nou. Cer senin,cu stele. Scris pânã la ora 11.

Sâmbãtã, 3/15 aprilieSenin ºi soare, foarte cald, vânt puternic dinspre vest. Lecca ºiAnghelescu la mine, vin de la Bacãu ºi Craiova, pretutindeni secetãcumplitã, foarte mari pagube la semãnãturi. Dupã-amiaza cu Elisabeta.Se înnoreazã din nou. Barometrul coboarã foarte puþin. Seara cuElisabeta, scris, citit pânã la ora 10½. Cald.

Duminicã, 4/16 aprilieAtmosferã foarte umedã, semne de ploaie. Ora 10 capela episcopalã.Dupã-amiaza audienþe. Soare. Ora 4 Stöhr, care vine de la Sinaia.În Ciºmigiu serbare în folosul incendiaþilor. Cer urât, umezealã defurtunã. Seara din nou furtunã ºi vânt. Nu plouã. Barometrul sta-þioneazã.

Luni, 5/17 aprilieNoaptea nu plouã. Soare, mai târziu înnorat. Înainte de amiazãAnghelescu, scris. Basset, Creþeanu. Ora 4 Stöhr, cad câteva picãturide ploaie, se opreºte însã. Din toatã þara cele mai triste veºti despresemãnãturi. Dacã nu va ploua în urmãtoarele 4-6 zile, recolta epierdutã. Porumbul nu poate fi sãpat, din cauzã cã pãmântul e preauscat. Seara scris.

Marþi, 6/18 aprilieNoaptea nu plouã. Dimineaþa soare, foarte umed, mai târziu acoperit.Ora 11 Brãtianu la mine, discutat problema Dunãrii. Dupã-amiazaVãcãrescu. Orele 4½-6½ plimbare cu trãsura, cu Candiano. La Cotroceni.Semne de ploaie, vânt. Seara senin, scris.

Miercuri, 7/19 aprilieÎncã nu plouã. Secetã foarte mare. Înainte de amiazã miniºtri, Stãtescu,Lecca, Urechia, toþi îngrijoraþi din cauza recoltei. Ora 12 ploaiemãruntã, care însã înceteazã curând. Ora 1 plecat cu trãsura laCotroceni, acolo încãlecat. Exerciþii de manevrã în aer liber aleBatalionului 9, Bateriei 6 ºi Escadronului 6. Diferiþi recruþi, destul

JURNAL 141

de bine, însã încet. Dupã aceea criticã ºi defilarea tuturor trupelor,4.000 de oameni, pânã la ora 5. Cãlare înapoi, cu toþi generalii destat-major. Ora 5½ la Palat, cu Elisabeta. Seara din nou mohorât,semne de ploaie. Camerele ºi-au reluat lucrãrile, Senatul nu a avutcvorum. Rosetti a propus iarãºi un proiect de lege, care va provocaagitaþie în þarã. Statul ar urma sã plãteascã toate datoriile pe careþãranii le au faþã de proprietarii de moºii. Scris pânã la ora 10½.

Joi, 8/20 aprilie. Ziua mea de naºtereMohorât, însã nu plouã. Întregul oraº decorat cu steaguri. Ora 9dejunat cu Elisabeta, îmi face cadou fotografia ei. Multe depeºe dela Camere. Acordat Serviciul Credincios. Florescu, Wütherich – CoroanaRomâniei, Candiano – colonel, Cazimir – maior. Ora 11½ miniºtriimã felicitã ºi îi conferã Elisabetei Ordinul Coroanei cu diamante.Apoi personalul casei etc. Dupã-amiaza doamna Mavrogheni, sositãde la Roma. Orele 4-6 prima ieºire cu Elisabeta, prin oraº, la Cotroceni,ªosea. Seara scris.

Vineri, 9/21 aprilieSecetã dezolantã. Înainte de amiazã Stãtescu, Dabija. Dupã-amiazaComisia Domenialã pentru construirea Palatului ; nu este constituitãîncã, eu supãrat din aceastã cauzã. Audienþe ºi scris pânã seara.

Sâmbãtã, 10/22 aprilieNu plouã, înnorat. Înainte de amiazã Stãtescu, Lecca. Camerelelucreazã puþin. Dupã-amiazã contele Tornielli, care merge în Italia,insistã în problema Dunãrii. Seara prefectul Poliþiei.

Duminicã, 11/23 aprilieCer complet senin. Barometrul foarte ridicat. Peste tot în þarã lumeae îngrijoratã din cauza secetei cumplite, foarte grav. Înainte deamiazã cu Elisabeta, citit. Dupã-amiaza audienþe pânã la ora 4.Seara citit. Noapte rãcoroasã, seninã.

Luni, 12/24 aprilieCer fãrã nori. Vânt. Înainte de amiazã Brãtianu la mine, care epreocupat încontinuu de înarmarea oºtirii. Dupã-amiaza audienþe.În grãdinã, cu Elisabeta. Seara scris.

Marþi, 13/25 aprilieCer fãrã nori. Vânt. Înainte de amiazã Stãtescu la mine. Dupã-amiazala ora 2 primit pe marchizul de Noailles, ambasadorul francez laConstantinopol, împreunã cu baronul von Ring. Ora 3 colonelul


von Jahn de la Regimentul prusian 22 Infanterie, care face o cãlãtoriede vacanþã în Orient. Cerul foarte acoperit, ameninþare de furtunã,e umezealã foarte mare ; am dejunat în grãdinã. Ora 5 primit pebaronul von Mayer în audienþã privatã, foarte plãcut, la mine pânãla ora 6. Din nou vreme seninã. Seara cu Elisabeta, scris. Iarãºi cevanori.

Miercuri, 14/26 aprilieBarometrul coborât. Ceva nori, mai târziu soare, foarte cald. Înaintede amiazã Urechia ºi Lecca la mine. Camerele au votat Legea sanitarãpentru Armatã, care e îndreptatã, de fapt, împotriva lui Davila.Dupã-amiaza la ora 2 baronul von Mayer, ministrul plenipotenþiaraustriac, îºi prezintã acreditivele în audienþã oficialã. Dupã aceea eprimit de Elisabeta. Stãtescu primeºte o depeºã de la Bãlãceanu,care telegrafiazã cã, dacã se va tot amâna semnarea Convenþiei,Austria va cere extinderea autoritãþii Comisiei Dunãrii pânã la Porþilede Fier. Orele 3-4½ Curticãpeanu la mine. Seara cu Elisabeta. Începeo furtunã fãrã ploaie, iar barometrul urcã din nou. Vânt puternic.Seara scris. Senatul va amenda Legea tocmelilor agricole. Domeniilepentru mine nu au fost votate încã. Construcþia Palatului, ceea ceînseamnã cã aripa se va construi.

Sinaia

Joi, 15/27 aprilie. Bucureºti-SinaiaNu plouã, nori, barometrul urcã. Ora 10 Brãtianu la mine, discutatproblema Dunãrii ºi poziþia lui Rosetti, care îl pune pe Brãtianuîntr-o situaþie enorm de dificilã. Ora 11 încã Basset la mine. CuElisabeta la gara Târgoviºte, de faþã miniºtrii, D. Brãtianu, primarul,D. Sturdza, Bibescu etc. Ora 11½ plecarea, tren special. MinistrulLecca ºi Fãlcoianu cãlãtoresc cu noi. Ora 12½ Crivina, a plouat puþinîn Prahova, semãnãturile sunt însã foarte firave. Ora 1 în Câmpina,1½ Comarnic, unde începe o ploaie puternicã, dar numai în munþi,ora 3 în Sinaia, ploaie torenþialã ºi vânt rece. Lecca merge la Predeal.La mãnãstire, bisericã. Ora 4 la castel. În interior s-a înaintat foartemult cu plafoanele, vestibulul etc., foarte frumos. Acolo pânã la ora 6.Elisabeta acasã. Ora 6½ cinat. Seara citit.

Vineri, 16/28 aprilieVreme frumoasã, cald. Ora 9 dejunat cu Elisabeta. Vântos. Ora 10la castel, cu doamnele. Vizitat totul. Aici pictorul Kott din Viena,discutat decoraþiunile, pânã la ora 12½. Dupã-amiaza din nou la

JURNAL 143

castel, acolo Knechtel, apoi cu Stöhr la pavilionul de vânãtoare. Searaploaie. În þarã a plouat foarte puþin, Brãila, Focºani, Slatina etc.,peste tot prea puþin.

Sâmbãtã, 17/29 apriliePloaie torenþialã toatã noaptea. Plouã în toatã þara, în unele judeþemai mult, în altele mai puþin sau aproape deloc. Bucureºti, trei orede ploaie. Sã sperãm cã cea mai mare parte a recoltei e salvatã.Ploaia înceteazã dupã-amiaza. În castel, discutat cu Stöhr, Kott etc.pentru picturi ºi lambriuri etc. Apoi cu Knechtel la pavilionul devânãtoare. Vremea bunã, nu e rece. Ora 6½ cinat, discutat devizulcu Basset. Seara ploaie.

Duminicã, 18/30 aprilieNoaptea furtunã puternicã, vânt de nord. Înainte de amiazã foarteînnorat, fãrã ploaie. Dupã-amiazã vreme frumoasã, destul de rãcoare.Ora 10½ la construcþie, discutat totul despre zugrãveli cu Basset,Stöhr, Schultz ºi Kott. Ora 12½ luat masa. Ora 2 primit telegraficºtirea despre moartea Mariei de Würtemberg215 la Ludwigsburg, amurit la naºterea unui copil mort. Familia Waldeck e în Anglia, undeare loc nunta dintre Helene ºi George de Albany216. Elisabeta e adânczguduitã. Ora 4 singur la pavilionul de vânãtoare ºi promenadã.Seara cu Basset, pentru chestiuni de ºantier. Vântul, care a fostfoarte puternic, înceteazã.

Luni, 1 mai/19 aprilieCeva vânt dinspre nord. Înainte de amiazã la ºantier, cu Basset ºi Stöhr.Dupã-amiaza promenadã, la pavilionul de vânãtoare cu Elisabeta.Vreme minunatã ºi caldã. În þarã pare sã fi plouat. Orele 5-7½ cuSchultz la castel. Ora 7½ cinat. Basset la Bucureºti. Seara cu Elisabeta.

Marþi, 2 mai/20 aprilieVreme frumoasã ºi caldã. Ora 10½ la castel cu Stöhr, discutat diferitelucruri. Ora 12½ luat masa în pavilionul de vânãtoare. Sosit Stãtescuºi Gottereau, care prezintã planurile pentru aripa Palatului. Discutatcu Stãtescu propunerile lui Barrère217 ºi modificãrile noastre. Vizitatºantierul cu Stãtescu ºi Barrère. Ora 6 cinat. Seara citit.

Miercuri, 3 mai/21 apriliePloaie caldã, foarte scurtã. Ora 10½ la castel, cu Schultz etc. Ora12½ luat masa la mãnãstire. Ora 4 ceai la pavilionul de vânãtoare.Promenadã cu Elisabeta ºi la castel pânã la ora 6½. Seara cuElisabeta. Lunã plinã.


Joi, 4 mai/22 aprilieCald ºi complet senin, noaptea vânt puternic. Ora 10½ la castel. Ora12½ luat masa la pavilionul de vânãtoare. Sosit doamna Mavrogheniºi Zoe Bengescu218. Dupã-amiaza prefectul Poliþiei, Radu Mihai, cuel la ºantier. Ploaia pare sã nu fi fost de mare folos în þarã. Ziarelepublicã proiectul Barrère. Ora 6½ cinat. Seara citit ºi scris. Cercomplet senin.

Vineri, 5 mai/23 aprilie. Sf. GheorgheOra 9 la bisericã, foarte cald. Ora 10 la castel. Ora 10½ sosit dinEgipt baronul Heydebrand von der Lasa, ambasador în retragere.Dejunat în pavilionul de vânãtoare. Venit de asemenea Theodori.Vizitat ºantierul cu Heydebrand von der Lasa. Ora 4 ceai înpavilionul de vânãtoare, el pleacã la ora 6. Seara citit. Cer senin.

Sâmbãtã, 6 mai/24 aprilie. Sf. ElisabetaVreme minunatã, foarte cald. Ora 9½ la bisericã, Te Deum, apoiCompania de Dorobanþi dã un dejun. Ora 11 la ºantier. Ora 12½mare dejun. Venit Urechia, Cariagdi, col. Fãlcoianu cu soþia ºi R. Mihaicu soþia, multe flori pentru Elisabeta. Ora 4 toþi la ceai în pavilionulde vânãtoare. Generalul Racoviþã. Apoi vizitat castelul, ceva ploaie.Ora 6 plecat toþi. Doamna Beldiman la masã. Dureri de cap puternice.Ora 8 în pat. Foarte umed.

Duminicã, 7 mai/25 aprilieDimineaþa din nou bine. La ºantier, enorm de cald. La dejun Razis(ministrul plenipotenþiar grec) ºi Antinopolu. Dupã-amiaza scris,citit. Ora 4 ceai în pavilionul de vânãtoare. La castel cu Elisabeta ºiTheodori, care se întoarce la Bucureºti. Nimeni la masã. Depeºã dela kronprinþul german, care mã anunþã cã nora sa a nãscut un fiu.Astfel, împãratul apucã a patra generaþie în linie directã a casei sale.Seara scris mamei.

Luni, 8 mai/26 aprilieVreme minunatã, vânt rãcoros. Seceta mare din þarã stârneºte dinnou îngrijorare. Senatul a votat tocmelile agricole cu amendamente.Înainte de amiazã scris. La castel. Luat masa în pavilionul devânãtoare. Dupã-amiaza la cascade cu Elisabeta, doamna Mavrogheniºi doamnele. Ora 5 la castel cu Stöhr. Seara scris. Rãcoare.

Marþi, 9 mai/27 aprilieVreme minunatã, foarte cald. Ora 10½ la castel. Ora 12½ venitVãcãrescu de la Bucureºti, dejunat în pavilionul de vânãtoare. Apoi

JURNAL 145

vizitat castelul cu el. Peste tot lumea se plânge din cauza secetei.Ora 6 pleacã Vãcãrescu. Cu Elisabeta încã la castel. Seara cerulînnorat.

Miercuri, 10 mai/28 aprilieVreme mohorâtã, ploaie mãruntã. Ora 11 la castel. Dupã-amiazaploaie torenþialã, peste tot, sper. Acasã cu Elisabeta. Seara jucatwhist.

Joi, 11 mai/29 aprilieNoaptea ploaie. Dimineaþa toþi munþii sunt ninºi, pânã jos. Vânt recedin nord. Depeºe cã a plouat în toatã þara. Ora 12½ dejunat. Vremesãlbaticã, ploaia înceteazã, simþitor de frig ºi vânt din nord. Ora 4½la castel, sosit ornamentele pentru turnul principal. Seara citit, scris.Foarte frig. Cer senin, cu stele.

Vineri, 12 mai/30 aprilieFoarte frig, vânt din nord, vreme seninã. Înainte de amiazã laconstrucþie, Stöhr crede cã Binder nu va putea veni la sfârºitul luiaugust. Ora 12½ Kretzulescu la dejun, discutat cu el. Încheiatproblema ruseascã a indemnitãþilor de rãzboi. El a semnat convenþiaînainte de a pleca de la Petersburg. Dupã-amiaza promenadã. Searascris.

Sâmbãtã, 1/13 maiVreme minunatã, nu mai e frig. Ora 11 la construcþie. Ora 12½dejunat în pavilionul de vânãtoare. Invitaþi Kretzulescu ºi ministrul deRãzboi Anghelescu împreunã cu soþia. Venit Theodori. Dupã-amiazaD. Sturdza. Seara Anghelescu, citit. Ora 11 în pat. Vreme mohorâtã.

Duminicã, 2/14 maiPloaie, frig. Ora 9 la bisericã, foarte umed. Pe munþi ninge. Ora 11la construcþie. Ora 12½ Anghelescu, Sturdza etc. la masã. Cameristadoamnei Mavrogheni grav bolnavã. Ora 2½ Costinescu la mine,împreunã cu domnul Lang, arhitectul Societãþii de Construcþii. Ora 4ceai în pavilionul de vânãtoare. La castel. Seara cu D. Sturdza.

Luni, 3/15 mai. Sinaia-BucureºtiViscol cu zãpadã, +3 °R, timp neprietenos. Ora 10½ la construcþie,discutat cu Stöhr ºi Schultz. Ora 12½ înapoi, Sturdza la dejun.Camerista doamnei Mavrogheni încã foarte bolnavã, va fi trans-portatã. Ora 2½ plecarea din Sinaia, cu trenul special. Ploaie. Trenulopreºte în Bãicoi ºi în Crivina, acolo Fãlcoianu. Ora 6 sosirea în


Cotroceni, la garã miniºtrii, D. Ghica ºi Brãtianu, doamne ºimulte buchete. Cerc îndelung. Apoi primit pe Brãtianu la Cotroceni,discutat mult despre chestiunea Dunãrii ºi situaþia Camerelor.Ora 8½ cinat cu Elisabeta. Seara vreme mohorâtã, ploaie. Recoltae salvatã în toatã þara, doar cã nu trebuie sã vinã frig. Ploaia eîncã necesarã. Cotroceni foarte confortabil. Scris ºi citit pânã laora 10.

Cotroceni

Marþi, 4/16 maiVreme mohorâtã. Înainte de amiazã ministrul de Rãzboi, pentruprogramul de 10 mai. Vãcãrescu. Cu Elisabeta în grãdinã, unde totule frumos ºi verde. Ora 4 în oraº, la Palat. Vreme frumoasã. Ora 6½înapoi, prin Filaret. Seara o furtunã, ploaie puternicã.

Miercuri, 5/17 maiVreme ploioasã, întunecat. Înainte de amiazã, la ora 9, D. Ghica lamine, discutat despre votul de la Senat împotriva lui Slãniceanu.Stãtescu, problema Dunãrii, care va fi probabil amânatã din nou. LaSenat ºi la Camerã a fost o discuþie foarte aprinsã despre aceasta.Dupã-amiaza acasã ºi în grãdinã, cu Elisabeta. Seara scris. Vânt dela rãsãrit ºi vreme foarte neprietenoasã.

Joi, 6/18 mai. ÎnãlþareaPloaie torenþialã toatã noaptea ºi înainte de amiazã, peste tot înþarã. Elisabeta merge la biserica ei, unde slujba dureazã de la 10 la1½. Ministrul de Rãzboi la mine. Ora 11 Kalinderu, care s-a întorsde la Berlin. Problema cãilor ferate e aproape încheiatã, la minepânã la ora 1. Luat masa. Ora 2 Lecca la mine, Finanþele stau foartebine. Scris. Dupã-amiaza în grãdinã. Seara ploaie torenþialã ºi frig.În Sinaia zãpadã.

Vineri, 7/19 maiPloaie torenþialã cu furtunã. Ora 10½ Brãtianu la mine. Þãranii suntinstigaþi în judeþele Vlaºca ºi Ilfov, 600 dintre ei au venit în oraº,au fost însã expediaþi înapoi. Cer pogoane. Instigatorii suntKogãlniceanu ºi Mazar-Paºa219. Ora 2 la trageri pe câmpul de laCotroceni, furtunã îngrozitoare ºi ploaie, frig, doar jumãtate de orãacolo. Ora 5 primit pe Razis, care îmi prezintã scrisoarea prin caree rechemat, pleacã la Roma ca ministru plenipotenþiar al Greciei.Seara scris, frig.

JURNAL 147

Sâmbãtã, 8/20 maiVremea mai bunã. Cu Elisabeta în grãdinã, aer curat. Ora 10½Stãtescu, problema Dunãrii va rãmâne iarãºi nerezolvatã. Chiþu lamine. Ora 12½ generalul Türr cu soþia la dejun la noi, vin de laAtena (Canalul Corintului, pe care el îl face), conversat pânã la ora2½. Ora 5 plimbare cu trãsura la ªosea. Camera a votat amen-damentele la tocmelile agricole. Senatul a adoptat o moþiune durãîmpotriva lui Slãniceanu. La Camerã se discutã tulburãrile þãranilor.Vernescu de partea guvernului. Rosetti voteazã în favoarea tocmelilor,pentru a preveni pericolul unei probleme agrare. Prefectul Poliþiei lamine pânã la ora10. Ploaie.

Duminicã, 9/21 maiVreme mohorâtã, neprietenoasã. Înainte de amiazã cu Elisabeta.Ora 10½ la trageri. Ploaie ºi umezealã, acolo pânã la ora 12.Vãcãrescu la mine. Dupã-amiaza Cernat, apoi Chiþu ºi Stãtescu, careintervin în problema arestãrii ºi expulzãrii lui Mazar-Paºa ; el i-ainstigat pe þãrani. Ora 4 la împãrþirea premiilor pentru cei mai bunitrãgãtori din armatã, care se þine la Pirotehnie. Defilare. Ora 5înapoi. Aici Stöhr, care vine de la Sinaia. Ora 8½ cu Elisabeta lateatru. Acolo delegaþi din Oltenia, rãniþi din rãzboi, noi suntemprimiþi cu muzicã. Ora 10½ înapoi. Noapte seninã, cu stele.

Luni, 10/22 mai. Sãrbãtoare naþionalã.Ziua urcãrii pe tron, a declarãrii independenþeiºi a încoronãriiVreme instabilã, câteva picãturi de ploaie, dejunat la ora 8. Ora 9Azilul cu Davila, cântã în grãdinã. Ora 10 cu Elisabeta la Palat.Ora 10¾ cu ea, en gala, la Mitropolie ; trupele formeazã spaliere, TeDeum, foarte plin ºi sãrbãtoresc. Delegaþiile în curte. La mitropolit,acolo felicitãri din partea clerului, eu mulþumesc. Ora 12 încalec.Elisabeta cu trãsura pe bulevard. Defilarea ºcolilor, a rãniþilor custeagul lui Tudor Vladimirescu, a delegaþilor ºi a armatei, care aratãfoarte frumos. Vreme minunatã, enorm de multã lume. Totul în oraºe împodobit. Ora 1½ în Palat. Ora 2 primit corpul diplomatic, apoiConsiliul de miniºtri, cu discursuri. Ora 2½ Senatul ºi Camera însala tronului, D. Sturdza ºi D. Brãtianu þin discursuri, ultimulfoarte expansiv. Eu rãspund. Cerc. Opoziþia de asemenea repre-zentatã. În celelalte saloane : Curtea de Casaþie ºi Curtea de Conturi,Municipalitatea, Curtea de Apel etc., miniºtri. Ora 3 primirea dele-gaþilor tuturor oraºelor ºi judeþelor, Gusti þine o cuvântare, eurãspund. Ora 4 prefectul Poliþiei. Ora 4½ la ªosea, unde e banchetulpentru delegaþi, þãrani, rãniþi etc. Þinut un toast, stat cu ei, enorm


de multã lume. Ora 6½ cinat cu Elisabeta. Seara iluminaþie, ovaþiila ora 9, ieºire în oraº ºi la ªosea pânã la ora 11½, foarte frumosiluminate. Ora 12 în pat. Foarte obosit.

Marþi, 11/23 maiPloaie torenþialã ºi vânt. Înainte de amiazã ministrul de Rãzboi. CuElisabeta în grãdinã, foarte umed. Ploaia înceteazã. Toatã dupã-amiazaputernice dureri de cap. Ora 5½ la Palat. Ora 6½ dineu de 70 detacâmuri pentru delegaþi, toasturi, le-am împãrþit medalii. Ora 9½din nou în Cotroceni, încã ceva dureri de cap. Noapte seninã.

Miercuri, 12/24 maiVreme minunatã. Ora 10 ministrul de Rãzboi pentru materialul Marinei.I. Brãtianu. Camerele vor fi iarãºi prelungite. D. Brãtianu, pentrua-ºi modifica discursul, care e expansiv ºi agresiv, o va face mâine.Urechia. Audienþe toatã dupã-amiaza. Trimis pe Basset sã trateze cuKretzulescu vânzarea tuturor munþilor de la Sinaia, 400.000 franci.Seara cu Elisabeta.

Joi, 13/25 maiVreme frumoasã, aer plãcut. Cu Elisabeta în grãdinã. Ora 10½ Leccala mine. Camerele au votat lichidarea cãilor ferate, lunga afacereStroussberg a cãilor ferate e încheiatã astfel definitiv. Dupã-amiazaaudienþe. Primit în audienþã privatã pe Dragoumis, noul ministruplenipotenþiar grec. G. Bibescu, care insistã pentru Piscul Câineluidin Sinaia, ca statul sã accepte aceastã pãdure drept garanþie. Semnatprocura pentru cumpãrarea munþilor de la Kretzulescu. Luni ur-meazã sã fie reglementatã situaþia cu Tãtarul din Prahova. Seara cuElisabeta în grãdinã. Scris.

Vineri, 14/26 maiVreme minunatã. Aer plãcut. Înainte de amiazã Dabija ºi prefectulPoliþiei. Construcþia Palatului costã aproape 700.000 franci, trebuiedepus un proiect la Camerã. Dispun sã i se plãteascã lui Kretzulescu400.000 franci prin Banca Naþionalã. Dupã-amiaza audienþe, scris.Seara cu Elisabeta.

Sâmbãtã, 15/27 maiFoarte umed. În grãdinã. Chiþu la mine. Dupã-amiaza cu Elisabetala fotograf. Venit furtunã puternicã, cu rupere de nori, þinut pânã laora 4. Orele 4½-6 inspectat Regimentul 1 Infanterie în cazarmã,excelent. Seara scris.

JURNAL 149

Duminica Rusaliilor, 16/28 maiVreme minunatã. Orele 8-9 cu Elisabeta în grãdinã. Ora 9½ la micamãnãstire, liturghie ºi predicã pânã la ora 11. Durat o orã ºijumãtate. La Palat. Ora 12 primire oficialã a noului ministru ple-nipotenþiar grec Dragoumis. Elisabeta îl primeºte dupã aceea.Stãtescu la mine, pânã la ora 12¾. Comisia Dunãrii a acceptat înprincipiu proiectul Barrère. Marile puteri ridicã însã diferite obiecþii.Pencovici a prezentat contraproiectul, care nu a fost discutat.Vorbit despre conferirea de ordine. Plecat cu Elisabeta o orã laCotroceni. Orele 2-4 audienþe. Brãtianu la mine. Camera a votatcumpãrarea cãii ferate Cernavodã-Constanþa pentru 16 milioane.Orele 5-6 Cariagdi la mine, cu el ºi Elisabeta în grãdinã. Seara cuElisabeta.

Lunea Rusaliilor, 17/29 maiVreme minunatã, rãcoare ºi vânt. Înainte de amiazã cu Elisabeta.Promenadã la Dâmboviþa. Ora 11 înapoi. Ministrul de Rãzboi ºiministrul de Finanþe Lecca la mine. Recolta stã foarte bine peste tot,Finanþele merg bine. Dupã-amiaza audienþe. Orele 5-7 Wight la mine,îmi aduce o scrisoare de la regina Angliei, scrie mult despre chestiuneaDunãrii, regretã cã România e izolatã. Seara scris.

Marþi, 18/30 maiÎnainte de amiazã ploaie puternicã, ceva vânt, mai târziu frumos,enorm de umed. Înainte de amiazã nici un ministru. Camerele nu aucvorum. Dupã-amiaza scris, cu Elisabeta. Ora 4½ inspectat lacazarmã Regimentul 3 Infanterie, care e foarte bun, acolo pânã laora 6. La Palat. Ora 6½ dineu în onoarea baronului von Meyer,ministrul plenipotenþiar austriac, invitaþi mitropolitul, Kretzulescu,Câmpineanu, Kalinderu, care pleacã iarãºi la Berlin, Grãdiºteanu,cerc pânã la ora 9. Ora 10 la Cotroceni.

Miercuri, 19/31 maiVreme frumoasã, foarte cald. Înainte de amiazã Brãtianu la mine,Stãtescu, marea listã a ordinelor pentru Camerã ºi Senat aproapegata, ºi pentru opoziþie. Urechia pentru construcþia Mitropoliei ºigimnaziilor. Dupã-amiaza Vãcãrescu, Radu Mihai, scris lui papa.Seara cu Elisabeta în grãdinã. Ea pleacã la ora 8½ la teatru. ÎnSerbia alegerile au ieºit împotriva lui Milan. Ristiä va veni probabildin nou la putere220. Dim. Sturdza la mine, pânã la 11, discutatdespre Poni din Iaºi, pe care eu vreau sã-l iau ca profesor de românãpentru Ferdinand ºi Carlo.


Giurgiu

Joi, 1 iunie/20 mai. Excursie la GiurgiuVreme frumoasã, ceva ploaie. Ora 10½ ministrul de Rãzboi, apoiLecca. Ora 11½ plecarea cu trenul special spre Giurgiu. Brãtianu lagarã. Anghelescu ºi Cernat cu mine. Ora 12¼ în Comana, întâm-pinare, vreme frumoasã. Ora 1 sosirea în Giurgiu, întâmpinare,discursuri, inspecþia trupelor, Regimentul 5 Dorobanþi, Compania depontoane, Artileria teritorialã ºi cãlãraºii. Detalii ºi defilare, foartebine. Mulþumit lui Costaforu. Vizitat cazarma. Cheiul de-a dreptulenorm. Întâmpinare la Prefecturã de cãtre toate autoritãþile, pânã laora 5, în grãdina publicã. La garã, ploaie torenþialã. Ora 5¾ plecarea.Ora 7½ în Cotroceni, frig ºi umed. Seara cu Elisabeta.

Cotroceni

Vineri, 2 iunie/21 mai. Sf. Constantin ºi ElenaVremea mai bunã, ploaie întreaga noapte. Ora 10 la Mitropolie,liturghie þinutã de mitropolit, toþi prelaþii prezenþi. La mitropolit.Ora 11½ la Palat. Primit pe Stãtescu ºi pe Brãtianu. Comisia Dunãriis-a despãrþit fãrã rezultat. Ora 1 Cotroceni. Dupã-amiaza scris.Vreme îngrozitoare, ploaie ºi furtunã, grindinã în apropiere, frig.Seara cu Elisabeta. Comisia pentru Egipt mai dureazã.

Sâmbãtã, 3 iunie/22 maiVremea mai bunã. Elisabeta la fotograf, la mine nici un ministru.Audienþe toatã dupã-amiaza. Camerele lucreazã. Foarte frig, cerulacoperit. Seara scris.

Duminicã, 4 iunie/23 maiVreme frumoasã, rãcoare. Murit Garibaldi. Prinþul Carl de Prusiaºi-a rupt piciorul. Înainte de amiazã în grãdinã, scris. Elisabetadureri de cap. Ora 2 cu ea la curse în Bãneasa, foarte plin, neîntâmpinã Florescu, Manu ºi ªtirbey. Premiul de 4.000 franci câºtigatde Marghiloman. Þinut pânã la ora 5. Elisabeta mai bine seara.Searã frumoasã, destul de rãcoare, în Sinaia a nins.

Luni, 5 iunie/24 maiVreme minunatã, aer plãcut. Înainte de amiazã cu Elisabeta îngrãdinã. Ministrul de Rãzboi, Dabija etc. la mine. Camera a votatconstrucþii pentru 80 milioane. Dupã-amiaza audienþe. Ora 4½ inspectat

JURNAL 151

en détail Regimentul 1 Roºiori, colonelul Alesandrescu este slab. Ora6½ înapoi. Seara în grãdinã, scris. Aer plãcut.

Marþi, 6 iunie/25 maiVreme frumoasã, nu prea cald. Înainte de amiazã Chiþu ºi Dabija.Dupã-amiaza plimbare cu trãsura, cu Elisabeta, la Dâmboviþa ºiPalat. Seara grãdinã, scris.

Miercuri, 7 iunie/26 maiVreme frumoasã, aer plãcut. Înainte de amiazã Stãtescu. Conferireade ordine a fãcut bunã impresie în toate partidele. La Viena par sãvoiascã sã cedeze în problema Dunãrii. În Serbia e de temut o crizãde guvern. Dupã-amiaza discutat cu Vãcãrescu ºi Gottereau planurilepentru construcþia palatului, s-au fãcut reduceri. Prefectul Poliþiei lamine. Cu Elisabeta în grãdinã. Discutat cu Basset cumpãrarea de laSinaia, e vorba de contracte ferme. Camerele lucreazã. Seara scris.

Joi, 8 iunie/27 maiVreme caldã, frumoasã. Promenadã cu Elisabeta în grãdinã. Ora 10Brãtianu, discutat despre construcþia Palatului, Camera a votat cre-ditul. Ora 11 Anghelescu, apoi Lecca. Senatul discutã chestiuneaSlãniceanu, la care D. Ghica e foarte eficient. Dupã-amiaza audienþe,scris. Plimbare cu trãsura ºi la Palat. Seara cu Elisabeta.

Vineri, 9 iunie/28 maiVreme seninã, vânt puternic, nu prea cald. Înainte de amiazã pro-menadã cu Elisabeta. Nici un ministru. Dupã-amiaza acasã, scris.Camerele au votat Legea pentru corpurile de armatã. Seara mohorâtºi vântos, foarte umed, atmosferã de furtunã.

Sâmbãtã, 10 iunie/29 maiPeste noapte ploaie puternicã. Cu Elisabeta, în grãdinã, apãsãtor. Chiþula mine. Senatul a votat calea feratã Constanþa-refulare. Sunt multeintrigi împotriva lui Brãtianu, chiar ºi în propriul partid. Dupã-amiazascris, promenadã cu Elisabeta, aer minunat, complet senin. Seara scris.

Duminicã, 11 iunie/30 maiVreme minunatã, aer plãcut. Promenadã cu Elisabeta în grãdinã.Ora 10 la capela episcopalã, liturghie ºi predicã. Ora 11½ înapoi.Audienþe, episcopul de Râmnic ºi col. Bibescu, care îmi mulþumescpentru ordine. Ora 1½ Cernat. Ora 2 plecat cu Elisabeta la curse,foarte cald. Concureazã cãlãraºi din toate judeþele, cursã a ofiþerilor,pânã la ora 5. Seara cu Elisabeta, scris pânã la ora 10½.


Luni, 12 iunie/31 maiVreme frumoasã, furtunã puternicã, cu Elisabeta în grãdinã. Ora10½ Dabija, ministrul de Rãzboi. Ora 11 Lecca, semnat legea pentruconstrucþia Palatului. Brãtianu e la þarã, cãci nu se simte bine.Închiderea Camerelor. Rosetti a demisionat demonstrativ ca deputat.Ora 5 Maiorescu, mulþumeºte pentru Ordinul Coroanei în rang demare ofiþer. Seara cu Elisabeta în grãdinã, foarte rece. Ignatiev s-aretras. Revoluþie în Egipt, consulii englez ºi italian asasinaþi.

Marþi, 1/13 iunieVreme frumoasã, rãcoare. Înainte de amiazã cu Elisabeta în grãdinã,nici un ministru. Dupã-amiaza audienþe. Prefectul Poliþiei. Ora 5 laPalat, foarte rece. Ora 6½ înapoi. Seara scris.

Miercuri, 2/14 iunieVreme frumoasã, rãcoare. Înainte de amiazã numai Urechia la mine,ceilalþi miniºtri în concediu. Dupã-amiaza audienþe, mitropolitulMoldovei. Ora 4 furtunã puternicã ºi ploaie, care þine pânã la ora 5,foarte rece. Ora 5 Slãniceanu, a cãrui cerere de a merge în faþaCurþii de Casaþie a fost votatã de Senat. Discutat manevrele cuel. Seara cu Elisabeta în grãdinã, scris. Vânt puternic ºi cevaploaie.

Joi, 3/15 iunieVreme frumoasã, rãcoare. Înainte de amiazã ministrul de Rãzboi,Lecca. Perspectivele de recoltã sunt încã favorabile peste tot, înciuda ploilor repetate ºi a cãderilor de grindinã. Dupã-amiaza au-dienþe, Theodor Rosetti, care mulþumeºte pentru Ordinul Coroanei înrang de mare ofiþer. Ora 5 Boerescu. Seara între 8½ ºi 11 D. Sturdza.Elisabeta îi are pe Maiorescu ºi Kremnitz pânã la ora 10½. Searãrece. În Egipt situaþia ia o întorsãturã gravã din cauza masacrelor.Urmeazã sã intervinã trupele turceºti, conferinþã previzibilã. ÎnBerlin s-a menþinut monopolul tutunului, în ciuda lungului discursal lui Bismarck.

Vineri, 4/16 iunieVreme rece. Cu Elisabeta în grãdinã, se simte obositã. Ora 10½Stãtescu la mine. Dupã-amiaza audienþe. Ora 3 întâmpinat pe FelixBamberg221, care a sosit din Viena, prin Sinaia. Bem ceaiul împreunãºi rãmâne cu noi pânã la ora 10½ seara. Eu plec la ora 4½ la Palat.Primit pe Jolischek din Sinaia, zice cã ºantierul nu înainteazã. Stöhra amenajat. Ora 6½ cinat cu Bamberg, Elisabeta foarte suferindã,

JURNAL 153

febrã. Conversez cu el pânã la ora 10½. Elisabeta noapte foarte rea,greaþã, dureri. Digestia e deranjatã.

Sâmbãtã, 5/17 iunieVreme rece, ploioasã. Elisabeta nu e deloc bine. Theodori aici. Deranjarea stomacului, cu febrã. Ora 10½ Brãtianu, care e preocupat dincauza armatei, se teme de un rãzboi. Ora 11½ Chiþu. La prânzBamberg, care rãmâne întreaga dupã-amiazã cu Elisabeta. Audienþe.Bamberg la cinã ºi întreaga searã. Elisabeta din nou o noapte foarterea, febrã mare. Sunt puþin îngrijorat.

Duminicã, 6/18 iunieVreme întunecatã, neprietenoasã. Ploaie. Elisabeta nu e deloc bine,trebuie sã rãmânã toatã ziua la pat. Ora 10½ la Palat, pe care i-l arãtlui Bamberg. Ora 11½ înapoi. Dupã-amiaza audienþe. Ora 5 venitBamberg, cu el în grãdinã. Ora 6½ cinat, apoi pânã la ora 11 cu el,dictat notiþe despre rãzboiul din ’77. Seara Elisabeta se simte maibine, nu mai are febrã. Ora 11½ în pat. Frig.

Luni, 7/19 iunieVremea mai seninã, rãcoare. Elisabeta foarte bine. Ora 10½ ministrulde Rãzboi. Dupã-amiaza audienþe. Venit Bamberg, rãmâne cu Elisabeta,eu îi dau Bene Merenti. Ora 4 plecat la Palat ºi de acolo la Bãneasa,Þurloaia, inspectat recruþii Regimentului 21 Dorobanþi, foarte bine.Cadrele Regimentului 6 Dorobanþi, mediocru. Inspectat tabãra. Ora7 din nou în Cotroceni. Cinat cu Bamberg. Seara i-am dictat notiþedespre ultimul rãzboi, pânã la ora 11½. Noapte rãcoroasã. Elisabetabine.

Marþi, 8/20 iunieVreme minunatã, rãcoare. Înainte de amiazã Stãtescu, problemaordinelor. Ora 1½ G. Cantacuzino, ora 2½ Mavrogheni, care a sositde la Roma, pânã la ora 4. Cu Bamberg, care e la Elisabeta. Searacinat cu el ºi dictat notiþe pânã la ora 11½.

Miercuri, 9/21 iunieVreme minunatã. Înainte de amiazã Urechia. Orele 1½-4 audienþe.D. Brãtianu, apoi I. Brãtianu, care se teme încontinuu de complicaþii.Ora 4 bãut ceai cu Elisabeta, Bamberg ºi fiul sãu. Le-am arãtat celordoi grãdina. Ora 6½ cinat cu Bamberg, dictat memorii întreaga searã.Ora 12 în pat. El îºi ia rãmas-bun de la mine, pleacã la Sigmaringen,prin Viena.


Piteºti

Joi, 10/22 iunie. Bucureºti-PiteºtiVreme frumoasã, caldã. În grãdinã cu Elisabeta. Ora 11 Basset, carevine de la Sinaia. Ora 11½ plecarea cu trenul special. I. Brãtianu lagarã, ministrul de Rãzboi ºi Creþeanu mã însoþesc. Ora 2½ sosirea înPiteºti, întâmpinare. La bisericã, unde donez un candelabru. Episcopulde faþã. Direct la platou, în partea de sus a oraºului. InspecþiaRegimentului 4 Dorobanþi, lt.-col. Ulescu, a unei baterii ºi a pom-pierilor. Þinut pânã la ora 4½, lume multã, defilare. Apoi la spital,închisoare, gimnaziu, acolo examen. Ora 6 la casa domnului Varzar.Ora 7 cina, toasturi. Seara promenadã în oraºul iluminat ºi îngrãdinã, pânã la ora 10, mare entuziasm. De faþã Dimancea etc.,prefectul Budiºteanu. Rãcoare.

Vineri, 11/23 iunie. Piteºti-BucureºtiDimineaþã frumoasã, rãcoare. Ora 8 dejunat. ªcolarii aduc un buchet.Ora 9, pe terenul de instrucþie, inspecþia Regimentului 30 Dorobanþidin Muscel, care a venit la Piteºti. Colonelul Herfner ºi un escadronde la Cãlãraºii lui Filiti. Pânã la ora 10¾. Plouã un moment. Vizitatcazarma ºi ºcoala, pânã la ora 11¾. Ora 12 luat prânzul, 20 depersoane. Ora 1¼ plecat din Piteºti, cu alai pânã la garã. Ora 3 înTitu, aici Cernat. Inspecþia Regimentului 22 Dorobanþi, care a venitde la Târgoviºte. Pânã la ora 4½. Col. Bibescu, Rosetti. Ora 5 plecarea,furtunã ºi ploaie. Ora 6½ în Cotroceni. Ora 7 cinat cu Elisabeta.Furtunã puternicã. Seara scris.

Cotroceni

Sâmbãtã, 12/24 iunieAtmosferã de furtunã. Înainte de amiazã nici un ministru. Ora 12Teriachiu la mine. Ora 12½ la prânz arhiducele de Schönburg, rã-mâne pânã la ora 3. Furtunã îngrozitoare cu ploaie, care þine pânãseara, simþitor de rece. Ora 3 Lecca, ministru de Finanþe. Ora 3½I. Brãtianu, apoi generalul Creþeanu, Vãcãrescu, Basset. Seara laora 6½ I. Brãtianu cu soþia la masã, rãmas pânã la ora 9½. Discutatdespre multe chestiuni. Peste noapte ploaie, rece, rãu pentru recoltã.

Duminicã, 13/25 iunieÎnainte de amiazã mohorât, cu Elisabeta în grãdinã, scris. Orele11½-12½ Kogãlniceanu la mine. Orele 1-5 audienþe. Deºliu, care efoarte slãbit, mi-a sãrutat mâna în mod repetat, e foarte bolnav.

JURNAL 155

I. Lahovary222, care îmi mulþumeºte pentru ordin, este însã foartepasional în discuþie, gãseºte totul rãu, se plânge din cauzaimoralitãþii. Seara cu Elisabeta, care are iarãºi febrã. Ora 11 înpat.

Luni, 14/26 iunieVremea mai bunã, foarte înnorat, ceva ploaie. Ora 10 Dabija, discutatdespre noua cazarmã. Ministrul de Rãzboi. Ora 11½ Lecca împreunãcu arhitecþii, pentru construcþia Palatului. Alexandru Sturdza la masã.Ora 2 Vãcãrescu, care îmi spune cã trebuie sã plece cu familia laParis pentru doi ani ºi, din aceastã cauzã, trebuie sã renunþe laserviciu. Foarte neplãcut. Ora 4½ plecat cu trãsura la Palat, acolodiscutat pe teren cu Lecca ºi cu arhitecþii construcþia Palatului ºihotãrât cã trebuie începutã îndatã. Ora 6½ la Cotroceni, vremea edestul de seninã. Seara cu Elisabeta, scris. Semnat brevete. Recoltapare sã fi suferit totuºi în urma ploilor. Porumbul a rãmas în urmãdin cauza frigului.

Sinaia

Marþi, 15/27 iunie. Bucureºti-SinaiaVreme minunatã. Înainte de amiazã în grãdinã cu Elisabeta. Ora 10½Brãtianu la mine, discutat despre înlocuirea lui Vãcãrescu. Ora 11¼plecarea cu trenul special, la garã miniºtrii cu soþiile, D. Ghica ºiSturdza, Bibescu, Aurelian, Cariagdi etc. În Crivina, pânã unde vineFãlcoianu, Ene, prefectul Furduescu etc. Ora 2½ în Comarnic. Mersfoarte bine, ora 3 în Sinaia. Corpul de vânãtori cu muzica la garã,maiorul Rudeanu, care a venit cu Batalionul 1 Vânãtori, generalulFlorescu etc. Spre biserica mãnãstirii, defilarea întregului batalion,care se aflã în curte. La castel cu Elisabeta, doamnele, Candiano ºiTheodori ; nu s-a fãcut prea mult. Pavilionul de vânãtoare. Ora 6½înapoi. Ora 7 cinat. Seara retragere cu torþe. Searã rãcoroasã. Noaptecu lunã. Ora 10½ în pat.

Miercuri, 16/28 iunieVreme minunatã. Ora 8 dejunat, pus în ordine. Ora 10 cu Elisabetala pavilionul de vânãtoare, apoi la castel. Discutat cu Schultz ºiStöhr despre ºantier, cerut primului mai multã sârguinþã. Ora 12½luat masa. Ora 2 generalul Florescu la mine, care îmi mulþumeºtepentru Cordonul ordinului Coroana României. Ora 4 cu trenul specialla Predeal. Ora 5 sosit ducele de Nassau223 ºi contele Castelli (uni-formã austriacã cu însemne româneºti). Plecat îndatã. Ora 5½ în


Sinaia. Cu Elisabeta ºi cu ei la mãnãstire, cu trãsura. Ora 6½ cinat.Muzicã. Seara retragere cu torþe. Ora 11 în pat.

Joi, 17/29 iunieVreme minunatã. Ora 8¼ dejunat cu Elisabeta ºi unchiul Adolph.Orele 10-12 vizitat castelul în cele mai mici detalii. Ploaie, foarteumed. Ora 12½ luat masa în pavilionul de vânãtoare ; rãmas acolodupã-amiaza. Venit Urechia. Ora 4 ceai, apoi promenadã. Ora 6½cinat. Searã frumoasã. Jucat whist cu Elisabeta, unchiul Adolph ºicontele Castelli. Ora 11½ în pat. Noapte seninã.

Vineri, 18/30 iunieVreme frumoasã, nori, vânt puternic. Ora 10½ singur la castel,discutat cu Stöhr ºi Schultz lambriurile ºi decoraþiunile. Ora 12½luat masa toþi împreunã în pavilionul de vânãtoare. Orele 2½-5promenadã la cascade ºi la Clopotniþa, foarte cald. Ceai în pavilionulde vânãtoare. Sosit transportul din Veneþia. Ora 6½ cinat. Searawhist pânã la ora 11. Evenimentele din Egipt iau un curs grav.Conferinþa de la Constantinopol nu a luat încã nici o hotãrâre ; estepentru îndepãrtarea lui Arabi-Paºa. Tulburãri la Alexandria.

Sâmbãtã, 1 iulie/19 iunieCald, nori, lunã plinã, însã va veni ploaia. Ora 8¼ dejunat à trois.La castel. Ora 12½ luat masa toþi împreunã în pavilionul de vânãtoare.Dupã-amiaza sosit ministrul de Rãzboi, Davila ºi Vãcãrescu. A începutconstrucþia palatului din Bucureºti. La castel. Ora 6½ cinat, invitatDavila. Seara jucat whist. Peste noapte furtunã puternicã.

Duminicã, 2 iulie/20 iuniePloaie torenþialã. Ora 9 singur la bisericã, mai târziu la Stöhr. Ora 12½,14 persoane la masã. Dupã-amiaza furtunã îngrozitoare, care þinedouã ore. Ora 6 baronul von Mayer la mine, l-am invitat la masã.Seara muzicã la harfã ºi pian pânã la ora 10½. Baronul Mayertrebuie sã plece în strãinãtate.

Luni, 3 iulie/21 iunieVreme ploioasã. La castel, dejunat în pavilionul de vânãtoare,rãcoare. Promenadã la prima cascadã. Ora 5 înapoi la mãnãstire.Seara jucat whist. Ora 11½ în pat.

Marþi, 4 iulie/22 iunieVreme mohorâtã, fãrã ploaie. La castel, venit aici ºi Elisabeta îm-preunã cu unchiul Adolph. Ora 12½ luat masa la pavilionul devânãtoare, invitat ofiþerii de la Batalionul de Vânãtori. Ora 2½

JURNAL 157

promenadã prin pãdure, pânã la cariera de piatrã. Întoarcerea peºosea, eu ºi contele Castelli pe jos, ceilalþi cu trãsura. Ora 5½ înSinaia. Seara whist, foarte rece.

Miercuri, 5 iulie/23 iunieVreme frumoasã, ceaþã. Înainte de amiazã la castel, enorm de umed.Ora 12½ luat masa la mãnãstire, de faþã generalul Creþeanu etc. Dupã--amiaza promenadã, vizitat bãile, noul hotel etc. Fãcut cumpãrãturi.Ora 6½ cinat. Seara whist. Elisabeta rãcitã foarte tare, noapte rea.

Joi, 6 iulie/24 iunieVreme frumoasã. Elisabeta rãcitã foarte tare. Luat masa în pavilionulde vânãtoare. Dupã-amiaza venit Stãtescu ºi Slãniceanu. Vizitatcastelul. Ora 6 la garã cu unchiul Adolph, sosit fiul sãu Wilhelm224,care e la husarii din Braºov. Ora 6½ cinat toþi împreunã. Elisabetadevreme în pat. Searã frumoasã ºi rece.

Vineri, 7 iulie/25 iunieVreme minunatã, foarte cald. Ora 8½ dejunat à quatre. Înainte deamiazã i-am arãtat castelul lui Willy de Nassau. Luat prânzul înpavilionul de vânãtoare. Lucrat cu Stãtescu ºi Slãniceanu. Promenadã.Seara whist pânã la ora 10½.

Buzãu

Sâmbãtã, 8 iulie/26 iunie. Sinaia-BuzãuCãldurã enormã. Ora 10 cu unchiul Adolph ºi cu Willy, vãzut Batalionulde Vânãtori la instrucþie, pânã la ora 11. A mers excelent. Cãldurãtoridã. Cu Willy spre pavilionul de vânãtoare, direct peste munte,acolo luat prânzul. Venit Sturdza ºi Theodori. Ora 3 la mãnãstire,venit Anghelescu ºi Creþeanu pentru a mã lua. Ora 3½ plecat cutrenul special la Buzãu, pentru inspecþia trupelor. Caniculã insupor-tabilã. Ora 5½ în Ploieºti, întâmpinare, la fel în Mizil. Ora 7½ sosireaîn Buzãu, mare întâmpinare, discursuri. La Episcopie, bisericã, apoiprezentarea autoritãþilor. Ora 8½ mare dineu, toasturi. De faþã ºigeneralul Cernat. Enorm de cald. Seara promenadã în grãdina publicã.Iluminaþii. Ora 11 în pat. Noaptea n-am dormit din cauza cãldurii.

Duminicã, 9 iulie/27 iunie. Buzãu-Ploieºti-SinaiaSculat la ora 6, cer fãrã nori. Ora 7½ la inspecþia Regimentului 8Dorobanþi, arºiþã colosalã, pânã la ora 9, defilare, destul de bine.Liturghie þinutã de episcop. Orele 10½-12 vizitat stabilimentele. Ora 12


plecarea spre Ploieºti, luat masa în vagon. Ora 2 în Ploieºti, mareîntâmpinare. În oraº pe o cãldurã toridã, la primãrie, acolo discurs,prezentare, tribunalul, prefectura, spitalul, închisoarea. Împãrþireapremiilor la ªcoala de Meserii. Cazarma, inspectarea trupelor, cãlãraºi,dorobanþi, artilerie, pânã la ora 5. Ora 5½ plecarea, epuizat dincauza caniculei. Ora 7½ sosirea în Sinaia. Cinat împreunã. Seara peverandã, aer minunat, dar cald încã.

Sinaia

Luni, 10 iulie/28 iunieCãldurã enormã. Înainte de amiazã cu Elisabeta, unchiul Adolph ºiWilly, care la ora 12 se întoarce la Braºov. Eu îl însoþesc la garã, apoimerg cu trãsura la pavilionul de vânãtoare. Orele 4-6 la castel. Searaîmpreunã, cãldurã enormã. I-am dat lui Willy Marea Cruce a SteleiRomâniei, Contele Castell primeºte Marea Cruce de ofiþer al CoroaneiRomâniei. Ora 11 în pat.

Marþi, 11 iulie/29 iunie. Sf. Petru ºi PavelNoaptea furtunã cu grindinã, foarte rece. Înainte de amiazã la castel.Ora 12½ Ion Brãtianu la masã. Dupã-amiaza discutat ºi mers cu ella castel. Pleacã la ora 6. Situaþia se complicã în Egipt, Alexandriae bombardatã de englezi. Seara prinþul de Schönburg la masã, jucãmwhist cu toþii pânã la ora 11. Vânt rãcoros. Am rãcit.

Miercuri, 12 iulie/30 iunieVreme frumoasã, sunt rãcit. Înainte de amiazã la castel, aici Kott.Ora 12½ luat masa în pavilionul de vânãtoare, de faþã prinþul moºtenitorde Schönburg, cãruia îi arãt apoi castelul. Promenadã. El vine ºi lacinã. Jucat whist.

Joi, 1/13 iulieVreme frumoasã. Ora 9½ la D. Ghica, mai târziu la castel, discutatzugrãvelile cu Kott. Luat prânzul în pavilionul de vânãtoare. VenitUrechia. Promenadã, ploaie. Basset a tratat cu Fotescu rãscum-pãrarea contractului pentru pãdure, 100.000 franci. Ora 6½ cinatîmpreunã. Seara ploaie torenþialã. Jucat whist pânã la ora 11. ÎnEgipt masacru împotriva europenilor, întreaga þarã în plinã revoluþie.Arabi-Paºa foarte energic.

Vineri, 2/14 iulieFurtunã ºi ploaie, nu e frig. Înainte de amiazã cu unchiul Adolph,care primeºte ordine româneºti. Ora 12½ luat masa. Kretzulescu

JURNAL 159

aici. Dupã-amiaza Dabija la mine. Ploaie. Orele 5-6 scurtãpromenadã. La cinã D. Ghica împreunã cu familia sa, Dabija. Searawhist, împreunã pânã la ora 11½. Ploaie torenþialã.

Sâmbãtã, 3/15 iuliePloaie torenþialã. Înainte de amiazã împreunã. Ora 11½ luat masa.Ora 12½ plecarea unchiului Adolph, noi îl însoþim pânã la Predealcu trenul special. Acolo la ora 1½. Rãmas-bun. Ora 2½ în Sinaia.Ploaie. Dupã-amiaza la castel. Ora 6½ cinat, Davila, Theodori etc.Seara cu Basset.

Duminicã, 4/16 iulieVreme mohorâtã. Ora 9 împreunã la bisericã. Înainte de amiazã lacastel. Ora 12½ luat masa, invitat ofiþerii de vânãtori decoraþi. Dupã--amiaza acasã. Ora 6½ cinat, Anghelescu ºi soþia la masã, împreunãpânã la ora 9. Reziliat toate contractele pentru munþi cu Kretzulescu.

Luni, 5/17 iulieVreme frumoasã, enorm de umed. A plouat de trei ori în timpul zilei.La castel, hotãrât în privinþa ornamentaþiei. Ora 12½ luat masa lapavilionul de vânãtoare, aici Anghelescu, lucrat cu el, numit 90 deofiþeri. Seara episcopul de Buzãu la masã.

Marþi, 6/18 iulieVreme foarte umedã. Înainte de amiazã cu Elisabeta la castel. Furtunãºi ploaie. Luat prânzul la pavilionul de vânãtoare. Dupã-amiazaploaie. Seara sosit pictorul Becker225 de la Krauchenwies. Ploaie.

Miercuri, 7/19 iulieEnorm de umed. Înainte de amiazã la castel cu Becker. Luat prânzulîn pavilionul de vânãtoare. Furtunã. Aici Vãcãrescu. Seara furtunãputernicã ºi ploaie torenþialã, e foarte rea pentru recoltã, care stã pecâmpuri. Seara scris. Plouã în toatã þara.

Joi, 8/20 iuliePloaie torenþialã, care þine pânã la ora 1. Recolta grav compromisã.La prânz prefectul Furduescu. Dupã-amiaza prefectul Poliþiei. Maitârziu cu Elisabeta la ºantier, foarte umed. Becker picteazã. Searaprefectul Poliþiei la masã.

Vineri, 9/21 iulieVreme frumoasã, enorm de umed, atmosferã de furtunã. La ºantier.Dupã-amiaza scris. Promenadã. Seara cu Becker. Vremea mai bunã,vânt rece.


Sâmbãtã, 10/22 iulieVreme minunatã în toatã þara. Recolta e mai puþin compromisã decâtera de aºteptat. Ora 11 la ºantier. Stöhr pleacã la Bucureºti. Ora 12½ luatmasa la pavilionul de vânãtoare, Chiþu ºi Radu Mihai, apoi cu ei lacastel. Orele 4½-7 promenadã cu Becker la cascade. Seara împreunãcu el. În Egipt situaþia se complicã, Arabi-Paºa se apãrã, engleziipregãtesc un corp expediþionar, Franþa urmeazã sã ia parte la ocupaþie.

Duminicã, 11/23 iulieVreme minunatã. Ora 9 la bisericã, apoi la D. Ghica. Ora 12½ luatmasa. Dupã-amiaza horã. Ministrul de Rãzboi ºi soþia sa la cinã.

Luni, 12/24 iulieVreme frumoasã. La castel. Luat masa în pavilionul de vânãtoare.Promenadã cu Elisabeta, la castel. Ora 6 la garã, luat pe Willy deNassau. Ziua de naºtere a tatãlui sãu, bãut în cinstea lui la masã.Seara retragere cu torþe.

Marþi, 13/25 iulieVreme minunatã, enorm de cald. Ora 9½ ministrul de Rãzboi. Ora 10cu toþii excursie la Stânã. Caniculã enormã. La a treia cascadã amfost surprinºi de o furtunã puternicã, foarte uzi. Ora 12 luat prânzulsus, la soare. Acolo pânã la ora 3, venit Davila, vremea s-a înseninatcomplet. Ora 5 înapoi. Seara cu Willy de Nassau. Ora 10½ în pat.

Miercuri, 14/26 iulieOra 9½ la castel cu Elisabeta ºi Willy, cãldurã enormã. Ora 12 Willytrebuie sã plece, l-am însoþit la garã. Ora 12½ ministrul de Rãzboicu soþia la masã. Dupã-amiaza cu Elisabeta la pavilionul de vânãtoare.Seara Urechia. Conversat cu Becker pânã la ora 11.

Joi, 15/27 iulieCaniculã enormã. Ora 9½ dejunat cu Elisabeta în pavilionul devânãtoare, apoi la castel. Dupã-amiaza promenadã. Castel.

Vineri, 16/28 iulieFoarte umed ºi mulþi nori. Orele 10-12 la ºantier. Luat prânzul lamãnãstire. Ora 3½ cu Elisabeta la pavilionul de vânãtoare. Promenadã.La castel. Ora 5½ ploaie puternicã. Seara nori frumoºi de furtunã.Ora 11 în pat. Ploaie mãruntã.

Sâmbãtã, 17/29 iuliePeste noapte, la ora 2½, furtunã îngrozitoare cu rupere de nori, careþine pânã la ora 4. Înainte de amiazã enorm de umed, mulþi nori.

JURNAL 161

Distrugeri mari provocate de ape. Calea feratã întreruptã în 10 locuriîntre Sinaia ºi Comarnic, poate dura trei sãptãmâni pânã sã se poatãcircula din nou, pagube de aproape un milion. Ora 9½ la Prahova,la garã, apoi la castel, podul rupt. Peleºul enorm. La castel ºi în jurdoar puþine pagube, însã a plouat înãuntru. Ora 12½ luat prânzulla mãnãstire. Dupã-amiaza cu Elisabeta la prima cascadã, care efoarte mare. Ora 6½ înapoi. Seara citit ºi scris.

Duminicã, 18/30 iulieVreme frumoasã. Ora 9 la bisericã. Cu Stöhr la castel. La prânzbaronul Ring, ministrul plenipotenþiar francez etc. Muzicã pânã laora 3. Dupã-amiaza horã, vânt rece. Ora 6½ cina, Davila, fiica lui s-alogodit cu cãpitanul Perticari, le-am urat sãnãtate. Noapte cu lunã,destul de rece. Ora 11 în pat.

Luni, 19/31 iulieVreme frumoasã. Calea feratã va rãmâne impracticabilã timp de treisãptãmâni. Orele 10-12 la castel, Knechtel acolo. La dejun, în Foiºor,Suleiman Bey, contele Leyden, Ventura226. Muzicã pânã la ora 3. La castelcu Elisabeta. Seara cu Davila. Cer acoperit, rãcoare. Citit pânã la ora 11.

Marþi, 1 august/20 iulie. Sf. IlieVreme frumoasã. Înainte de amiazã la castel cu Elisabeta. Dupã-amiazamicã promenadã. La castel. Ploaie. Seara pe verandã cu Becker.

Miercuri, 2 august/21 iuliePloaie. Înainte de amiazã scris. Ora 12½ luat prânzul la mãnãstire.Sosit domnul ºi doamna Mavrogheni. Dupã-amiaza la castel cu Elisabeta.Seara whist cu Elisabeta, domnul Mavrogheni ºi soþia. Vremea mai bunã.

Joi, 3 august/22 iulieVreme frumoasã. Înainte de amiazã la castel. La prânz, în pavilionulde vânãtoare, Suleiman Bey, Mavrogheni ºi Gheorghe Cantacuzino.La castel. Seara Mavrogheni la masã, whist.

Vineri, 4 august/23 iulieÎnainte de amiazã scris. Vreme ploioasã. Ora 12½ luat masa lamãnãstire. Dupã-amiazã ploaie, seara vremea ceva mai bunã, lacastel. Whist pânã la ora 11. Foarte rece.

Sâmbãtã, 5 august/24 iulieVreme rece, altfel frumoasã. Înainte de amiazã la castel, comandatdecoraþiuni lui Stotz din Stuttgart, printr-un reprezentant. La prânz,


în pavilionul de vânãtoare, Mavroghenii, care pleacã din nou. VenitDavila, Theodori ºi Kremnitz. La castel. Seara foarte frig, vremeseninã.

Duminicã, 6 august/25 iulie+6 °R, vreme frumoasã, vânt foarte rece. Ora 9 la bisericã. Promenadãcu Elisabeta la castel ºi la D. Ghica. Luat masa la mãnãstire. Ora 2venit I. Brãtianu, cu el la pavilionul de vânãtoare. Acolo Suleiman Bey,care o aduce la Elisabeta pe fiica lui. Brãtianu ºi ministrul de Rãzboila masã. Discutat despre situaþie ºi despre modificarea guvernului.

Luni, 7 august/26 iulieFoarte rece. Elisabeta dureri de dinþi. L. Ghica bolnavã. Ora 10½ lacastel, apoi luat prânzul în pavilionul de vânãtoare cu Brãtianu,Anghelescu ºi soþia sa, ei pleacã seara înapoi. Ora 5 la castel, ploaieºi frig. Seara scris. Englezii îl atacã pe Arabi-Paºa.

Marþi, 8 august/27 iulieVreme frumoasã, rece. Promenadã cu Elisabeta, mai târziu la castel.Barometrul coboarã foarte tare. Dupã-amiazã promenadã, ploaie, lacastel. Peste noapte ploaie.

Miercuri, 9 august/28 iulieVreme mohorâtã, vânt rece din nord. Mai târziu se însenineazã.Hotãrât cu Knechtel în ceea ce priveºte parcul din jurul castelului.Trebuie fãcute instalaþii de drenaj de 8.000 franci. Dejunat lamãnãstire. Dupã-amiaza promenadã cu Elisabeta pânã la prima cas-cadã. Seara cu Davila pânã la ora 10. Citit pânã la ora 11. Ploaie,frig.

Joi, 10 august/29 iulieMohorât, mai târziu soare. Înainte de amiazã la castel, hotãrât înprivinþa platoului cu Knechtel. Luat masa în pavilionul de vânãtoare.Contele Leyden, care mi-l prezintã pe contele Monts, noul secretarde ambasadã german. Doamna Herz din Halfer. Mai târziu cu Elisabetaºi Becker la prima cascadã, pe partea dreaptã a Peliºorului, partidãde cãþãrat. Ora 6 înapoi. La castel, unde totul înainteazã acum,interiorul terminat, toate balcoanele ºi foiºoarele. Terasele însã vorfi gata abia peste douã luni, cãci nu este loc.

Vineri, 11 august/30 iulieVreme frumoasã, munþii acoperiþi. Ora 10 la ºantier cu Elisabeta.Ora 12½ luat prânzul în pavilionul de vânãtoare. Dupã-amiaza

JURNAL 163

promenadã cu Elisabeta ºi Becker. La ºantier. Seara conversat cuBecker. În Bucureºti a avut loc modificarea guvernului. Brãtianupreia Ministerul de Rãzboi, Chiþu – Internele, Stãtescu – Justiþia,Sturdza – Externele, Aurelian – Cultele. Anghelescu ºi Urechia iesdin guvern.

Sâmbãtã, 12 august/31 iulieVreme minunatã. Ora 10 inspectat barãcile Batalionului de Vânãtori,apoi dejunat cu ofiþerii, toast, acolo pânã la ora 11. La ºantier. Ora 12½la pavilionul de vânãtoare. Dupã-amiaza promenadã la a douacascadã, furtunã, ploaie, m-a udat. Ora 6 înapoi. Calea feratãSinaia-Comarnic e din nou deschisã, a trecut primul tren. Cu el auvenit Bãlãceanu ºi Cernat, i-am invitat la masã. Murit Stillfried.

Duminicã, 1/13 augustVreme frumoasã. Ora 9 bisericã. Ora 10½ la D. Ghica. Ora 12½ luatmasa la mãnãstire, furtunã, rece. Dupã-amiaza primit pe ofiþeriienglezi cu colonelul Berindei ºi maiorul Dumitrescu. Promenadã cuElisabeta ºi Becker în valea Sinaia.

Luni, 2/14 augustVreme frumoasã. Ora 10½ la castel. La prânz Bãlãceanu, Cernat,ofiþerii englezi, Berindei etc. Ploaie. Dupã-amiaza promenadã. Searascris. Destul de rece.

Marþi, 3/15 augustVreme frumoasã, mulþi nori, cald. Ora 9 plecat spre Poiana Þapului,în întâmpinarea arhiducelui Eugen. Ora 10½ în Sinaia, întâmpinare,gardã de onoare. Elisabeta pleacã cu el, cu trãsura, la castel, eu pejos cu von Weigelgang, maestrul grajdurilor. Vizitat totul. Ora 12½prânz în pavilionul de vânãtoare, 22 persoane, apoi se danseazã. Ora4 plecarea, eu îl însoþesc pânã la Poiana Þapului. Ora 5½ înapoi. Lacastel cu Elisabeta. Searã frumoasã. Sosit Basset.

Miercuri, 4/16 augustVreme frumoasã, scris. La castel, luat prânzul în pavilionul de vânã-toare. Elisabeta foarte obositã. Dupã-amiaza ploaie. Seara scris.

Joi, 5/17 augustVreme minunatã, foarte cald. Ora 12½ venit Brãtianu cu Slãniceanu.Luat prânzul în pavilionul de vânãtoare. La ºantier, promenadã,Brãtianu ºi Slãniceanu la masã. Seara discutat manevrele de laTecuci-Bârlad. Furtunã puternicã.


Vineri, 6/18 augustVreme schimbãtoare. Ora 10 la ºantier, enorm de cald. Ora 11½Slãniceanu la mine, pentru manevre. Brãtianu. Sosit Aurelian, a fostla Moscova, depune jurãmântul ca ministru al Cultelor. Promenadã lapavilionul de vânãtoare, ceai. Brãtianu, Slãniceanu ºi Aurelian seîntorc la Bucureºti. Seara furtunã puternicã, scris.

Sâmbãtã, 7/19 augustVreme frumoasã, rãcoare. Înainte de amiazã la castel. Stöhr ecomplet demoralizat, vrea sã plece, plânge. Îndelung împreunã cuBasset ºi cu el. Luat prânzul în pavilionul de vânãtoare. Dupã-amiazaploaie. La castel, vorbit îndelung cu Stöhr. Elisabeta de asemenea.E atât de demoralizat, încât plânge încontinuu. Starea lui ne îngri-joreazã. Seara scris. Ploaie.

Duminicã, 8/20 augustVreme frumoasã, rãcoare. Ora 9 bisericã, în cor cântã ªcoala Normalãdin Bârlad, în frunte cu profesorul Popescu. Promenadã. La masãmulte persoane. Dupã-amiaza cântece ºi dansuri ale ªcolii Normale,cãreia îi ofer un dejun. Horã pânã la ora 6. Promenadã cu Elisabetapânã în satul Sinaia. La cinã Dabija cu soþia ºi Radu Mihai. Searamicã furtunã.

Luni, 9/21 augustVreme frumoasã. Înainte de amiazã la ºantier. Stöhr mai bine dispus.La prânz domnul ºi doamna Dabija, prefectul Poliþiei, cu ei la castel.Seara Davila etc.

Marþi, 10/22 augustVreme minunatã, enorm de cald. Înainte de amiazã cu Wight lacastel, luat prânzul la pavilionul de vânãtoare, invitaþi el ºi Ring.Ora 3 promenadã la cariera de piatrã ºi la grotã, enorm de abruptºi dificil. Înapoi pe jos, pe ºosea. Ora 7 în Sinaia. Seara furtunã.

Miercuri, 11/23 augustFurtunã, frig. Vreme frumoasã. La castel cu Basset ºi Stöhr. Luatprânzul în pavilionul de vânãtoare. Generalul Racoviþã. Dupã-amiazacu Elisabeta la castel.

Joi, 12/24 augustVreme minunatã, desãvârºitã. Ora 11 plecat cu toatã societatea laPoiana Þapului. Luat masa în pãdure. La Poiana Iepei, cascadãminunatã. Peste munte ºi prin pãdure la Buºteni. Acolo la ora 5. Pejos la Sinaia (ora 7), doamnele cu trãsura.

JURNAL 165

Vineri, 13/25 augustVreme frumoasã, vânt. Înainte de amiazã la castel, unde toatelucrãrile înainteazã. Luat prânzul în pavilionul de vânãtoare. Invitatbaronul Salzberg, însãrcinatul cu afaceri austriac. Dupã-amiaza cuElisabeta, iar la ceai baronul Ring. La castel cu Elisabeta. Stöhrpleacã la Bucureºti, pentru comisia ce va fi numitã în scopul preluãriiconstrucþiilor. Seara Davila aici, a venit de la Bucureºti. Noapteseninã, cu lunã.

Sâmbãtã, 14/26 augustVreme minunatã, foarte cald. Înainte de amiazã la castel. Ora 12 cuîntreaga companie la Predeal, cu trenul, de unde apoi, pe jos, laSchitul Predeal. Biserica, apoi luat prânzul pe o pajiºte mai sus demãnãstire, foarte vântos. Ora 3 pe jos, pe ºosea, spre Azuga. Acoloîntr-o orã ºi jumãtate, foarte cald. Vizitat fabrica de sticlã, acolopânã la ora 6. Înapoi cu trenul. Ora 6½ în Sinaia. Seara citit ºi scris.Englezii nu înainteazã deloc în Egipt, Turcia ezitã sã semneze oconvenþie militarã. Ziarele austriece ºi germane anunþã cu bucurieintrarea lui Sturdza în guvern.

Duminicã, 15/27 august. Sf. MariaOra 5 dimineaþa un cutremur foarte puternic. Ora 9 la bisericã, undee aglomeraþie enormã, datoritã hramului mãnãstirii. Cu Stãtescula castel, enorm de cald. Ora 12½ luat prânzul la mãnãstire.Stãtescu, Cernat ºi col. Vlãdescu, care merg la manevrele din Franþa.Dupã-amiaza mare horã, a venit enorm de multã lume cu trenurilede plãcere. Vântos. Cinat foarte târziu. Sturdza, care a sosit de laViena, i-a vorbit lui Kalnoky. Conversat cu el pânã la ora 10. Vremerãcoroasã.

Luni, 16/28 augustVreme frumoasã, vânt rece. Ora 10 Sturdza a depus jurãmântul înprezenþa lui Stãtescu. La castel. Ora 12½ luat prânzul în pavilionulde vânãtoare, prinþul Uruzov, Stãtescu ºi Sturdza. Dupã-amiaza venitKretzulescu ºi soþia, care se întorc la Petersburg. Cu Sturdza pânãla ora 6, el se întoarce la Bucureºti, pentru a prelua Ministerul deExterne.

Marþi, 17/29 augustVreme seninã, vânt rece din nord. Înainte de amiazã la castel, cuStöhr, care a fost la Bucureºti. Ora 12½ luat prânzul în pavilionulde vânãtoare, invitat Cariagdi. Dupã-amiaza promenadã cu Elisabetaºi la castel. Seara foarte frig.


Miercuri, 18/30 augustVreme rece, puþin înnorat. Înainte de amiazã scris. La castel, undelucrãrile înainteazã în sfârºit. Lucrãrile finale la frontul vestic suntenorm de costisitoare ºi dureazã mult. Dupã-amiaza promenadã cuElisabeta la a doua cascadã ºi înapoi peste Clopotniþa, douã ore, aerplãcut. Seara scris.

Joi, 19/31 augustPloaie torenþialã ºi frig. Scris toatã dimineaþa Mariei227, în privinþageneralului Brialemont228, pe care aº dori sã-l invit la mine. Maimulte persoane la prânz, la mãnãstire. Dupã-amiaza venit Brãtianu,discutat cu el în legãturã cu manevrele, politica generalã, ches-tiunea Dunãrii etc. Adjudul ars parþial. Brãtianu pânã la ora 4½ lamine. La castel cu Elisabeta, discutat cu Stöhr despre diferite lucruri.Ora 6½ Brãtianu, Slãniceanu cu soþia ºi Davila la masã. Searadiscutat cu Brãtianu ºi Slãniceanu despre manevre, care sunt sta-bilite pentru 20 septembrie, stil vechi. Concentrarea poate sã durezedoar 14 zile, cãci în buget nu sunt prevãzuþi suficienþi bani. Liniaªerbeºti-Hanul Conachi.

Vineri, 1 septembrie/20 augustVreme frumoasã. Înainte de amiazã scris ºi la castel. Ora 12½ luatmasa în pavilionul de vânãtoare, aici Brãtianu, care pleacã din nou laora 2, ºi Slãniceanu. Dupã-amiaza promenadã cu Elisabeta. Seara frig.

Sâmbãtã, 2 septembrie/21 augustVreme frumoasã, puþin înnorat, aer rece. Scris pânã la ora 10½. Apoiexcursie la Stânã, invitaþi baronul von Ring, B. Boerescu ºi soþia etc.Dejun. Ora 2½ pe jos, prin pãdure, Valea Piatra Arsã, Valea Babei, sprePoiana Þapului, la marea cascadã, acolo la ora 5½. Pe jos înapoi laSinaia, mers o bucatã cu trãsura. Ora 7½ înapoi. Sosit generalul Creþeanu.

Duminicã, 3 septembrie/22 augustVreme minunatã. Ora 9 la bisericã. La castel. Ora 12½ luat prânzulla mãnãstire, Alecsandri, generalul Anghelescu, care s-a întors de lamanevrele din Rusia, episcopul de Râmnicu-Vâlcea etc. Dupã-amiazacitit. Ceai în pavilionul de vânãtoare, acolo Alecsandri ºi baronul vonRing, cu ei la castel.

Luni, 4 septembrie/23 augustVreme minunatã. Înainte de amiazã la castel, cu Stöhr. Luat prânzulîn pavilionul de vânãtoare. Scris. La ºantier. Venit D. Brãtianu ºiLecca. Seara conversat cu Becker. Noapte rece.

JURNAL 167

Marþi, 5 septembrie/24 augustVreme minunatã. Înainte de amiazã scris. La ºantier. Ora 12½ venitCandiano. La prânz Harries cu soþia ºi Slade, cu ei la castel pentruiluminatul electric. Seara Alecsandri ºi Davila. Scris pânã la ora 11.

Miercuri, 6 septembrie/25 augustVreme minunatã. La ºantier, luat prânzul în pavilionul de vânãtoare,acolo Alecsandri. Dupã-amiaza scris. La castel. Seara scris. Cevaploaie.

Joi, 7 septembrie/26 augustVreme minunatã, enorm de cald. Scris. La ºantier. Luat prânzul înpavilionul de vânãtoare. Venit Aurelian. Orele 4½-6 vãzut Companiade Vânãtori la instrucþie. Seara furtunã, nu e frig.

Vineri, 8 septembrie/27 augustVreme minunatã, foarte cald. Înainte de amiazã la D. Ghica, pe josla pavilionul de vânãtoare, enorm de cald. D. Sturdza la prânz.Ora 2½ în pavilionul de vânãtoare, primire oficialã a lui Schuyler,care îmi înmâneazã scrisorile de acreditare ca ministru rezidentamerican. Gardã de onoare, discursuri, apoi îl primeºte Elisabeta.Dupã-amiaza lucrat cu D. Sturdza. Alecsandri la ceai. Furtunã, ploaiecu soare. La pavilionul de vânãtoare pânã la ora 5½ ºi la castel pânãla 6½. Seara nimeni la masã, scris. Scrisoare de la Leopold, care efoarte îngrijorat din cauza stãrii Antoinettei, nu merge la Weinburg,trebuie sã plece în sud.

Sâmbãtã, 9 septembrie/28 augustAer umed. Ora 11 pornit o furtunã puternicã. Masa de prânz, carear fi trebuit sã fie în pavilionul de vânãtoare, are loc la mãnãstire ;20 de persoane, generalul medic Roth din armata saxonã, mitro-politul Moldovei, reprezentanþii iluminatului electric, domnul WilliamStephanson, Lane Fox, inventatorul lãmpii electrice cu incandescenþã,domnul Strant ºi domnul Slade cu frumoasa lui soþie, dr. Fastenrath,recomandat de papa, doamna Kremnitz, Davila, Theodori cu fiica sa.Ploaie torenþialã. Dupã-amiaza scris. Seara invitat pe Roth, pe mitro-polit ºi pe arhimandriþi. Împreunã pânã la ora 11. Muzicã, prelaþiise retrag.

Duminicã, 10 septembrie/29 augustVreme mohorâtã. Ora 9 bisericã, oficiazã mitropolitul Moldovei. Ora10½ primit pe generalul medic Roth în audienþã de rãmas-bun. CuStöhr la castel, acolo discutat totul cu domnii de la iluminatul


electric. La prânz mitropolitul, doamna Kremnitz, Alecsandri, Suþu etc.Dupã-amiaza scris. Ora 4 la pavilionul de vânãtoare, doamnaOteteleºanu, domnul ºi doamna Filipescu, doamna Lecomte de Nouy.La castel. Seara Vãcãrescu. La masã mitropolitul, generalul Anghelescu,colonelul Dunca, maiorul Goga. Scris.

Luni, 11 septembrie/30 august. Aniversarea GriviþeiVreme schimbãtoare. Ora 9½ slujbã religioasã cu Te Deum, oficiatãde mitropolitul Moldovei, cu cor. Þinut trei sferturi de orã, bisericaenorm de aglomeratã. Scutit de paradã Batalionul de Vânãtori, vremeameninþãtoare. Ora 12 la barãcile Batalionului de Vânãtori, totuldecorat foarte frumos. Umbrar mare, sub care masa pentru 50 persoane,Jooris, Alecsandri, Anghelescu, mitropolitul cu arhimandriþii, Boerescu,Slade cu soþia, Fastenrath etc. Trupa are masa aranjatã în jurulnostru. Eu þin primul toast, Anghelescu rãspunde (îºi citeºte toastul),maiorul Rudeanu, apoi Candiano îºi citeºte poezia despre Griviþa,care face impresie adâncã. Mitropolitul ºi Alecsandri þin ºi ei toasturi.Înainte de aceasta mitropolitul a binecuvântat masa. Starea de spirite înãlþãtoare. Vremea rãmâne bunã. Horã pânã la ora 3. MitropolitulMoldovei pleacã. Ora 4 la pavilionul de vânãtoare, apoi la castel. Lamasã Slãniceanu, retragere cu torþe. Lucrat cu Slãniceanu la mane-vre pânã la ora 10½. Candiano merge la Bucureºti.

Marþi, 12 septembrie/31 augustVreme minunatã. Lucrat toatã dimineaþa cu Vãcãrescu la ceremonial,care trebuie reînnoit. Ora 12½ la castel. La prânz Slãniceanu etc.Ora 2½ venit Brãtianu, lucrat cu el toatã dupã-amiaza, cu el lacastel. Mobilierul de la Bembé soseºte zilnic, deja trei vagoane.Ora 6½ cina, Brãtianu, Alecsandri, Slãniceanu, Suþu etc. Seara lucratla manevre cu Brãtianu ºi Slãniceanu, hotãrât ziua, 25 septembriestil vechi.

Miercuri, 1/13 septembrieVreme frumoasã, vântos. Înainte de amiazã cu Vãcãrescu, la castelcu Lecomte de Nouy. Luat prânzul în pavilionul de vânãtoare, Brãtianu,care pleacã la ora 2. Vãcãrescu va fi ministru plenipotenþiar laBruxelles. Dupã-amiaza cu Slãniceanu. Ora 4½ la castel, lucrurile dela Bembé au sosit deja. Seara nimeni la masã.

Joi, 2/14 septembrieVreme mohorâtã, rece. Înainte de amiazã la castel cu Wütherich etc.Ora 12½ luat prânzul la pavilionul de vânãtoare, prezenþi domnul ºidoamna Mavrogheni, Alecsandri, care pleacã, etc. Dupã-amiaza citit.

JURNAL 169

La castel, promenadã. Seara Mavrogheni la masã, jucat piquet cu el.Searã rece, foarte vântos.

Vineri, 3/15 septembrieVreme minunatã, vânt rece. Înainte de amiazã la castel. Mavrogheni,ªtirbey etc. la prânz în pavilionul de vânãtoare. Seara jucat piquetcu Mavrogheni. Rãzboiul din Egipt aproape încheiat, prin predarealui Arabi-Paºa.

Sâmbãtã, 4/16 septembrieVreme frumoasã, vânt rece. Înainte de amiazã la castel. La prânzMavroghenii ºi Manu. Dupã-amiaza la castel cu Elisabeta. Searaconversat cu Becker.

Duminicã, 5/17 septembrieVreme minunatã, vânt rece. Ora 9 bisericã. Deºliu la mine. La castelcu Stöhr. La prânz D. Ghica ºi familia. Ora 4 la pavilionul de vânãtoare.Seara scris.

Luni, 6/18 septembrieVreme mohorâtã, vânt rece. Înainte de amiazã observat Batalionulde Vânãtori la instrucþie, pânã la ora 12. Pe jos la pavilionul devânãtoare. Venit D. Sturdza, discutat despre vizita principeluiBulgariei ; el este împotrivã, îi telegrafiazã lui Brãtianu. Sandroîntreabã dacã poate veni. Dupã-amiaza cu Sturdza, la castel. SearaSturdza, Liteanu ºi Ghica de la Sofia la masã. Ultimul îmi spune cãSandro ar dori sã vinã. Conversat pânã la ora 11.

Marþi, 7/19 septembrieVreme schimbãtoare. Înainte de amiazã cu Sturdza. Brãtianu tele-grafiazã cã Sandro nu va putea fi primit. Sandro întreabã din nou,eu îi rãspund. Luat prânzul în pavilionul de vânãtoare, Sturdza ºiLiteanu, care se întorc la Bucureºti. La castel. Seara cu Becker.Sandro vine cu patru domni.

Miercuri, 8/20 septembrie. Sf. MariaVreme minunatã, foarte cald. Ora 9 bisericã, ora 10 audienþe, apoicu Elisabeta la castel, ea merge la pavilionul de vânãtoare. Ora 12la garã, sosit principele Bulgariei cu Riedesel, Corvin, Stoilov ºi încãun adjutant. Fãrã primire oficialã, nici în Bucureºti, unde el ºi-apetrecut noaptea. Mers cu trãsura direct la pavilionul de vânãtoare,unde erau Elisabeta ºi toate persoanele. Wesdehlen invitat la prânz.Dupã-amiaza conversat cu Sandro, ceai, apoi arãtat castelul. Ora 6½


cina. Seara dansat, jucat whist. Împãratul Rusiei sosit la Moscova,unde totuºi va avea loc încoronarea. Situaþia din Rusia aproapeinstabilã.

Joi, 9/21 septembrieVreme frumoasã, cald. Dejunat à trois cu Sandro. Mai târziu lacastel. Ora 12½ la pavilionul de vânãtoare, dupã-amiaza împreunãacolo, conversat. La prima cascadã. Ora 6 înapoi. Ora 6½ cinat.Seara whist, împreunã pânã la ora 11.

Vineri, 10/22 septembrieVreme minunatã, foarte cald. Dejunat à trois. Sandro rãmâne apoisingur. La castel. Lunch în pavilionul de vânãtoare, contele Wesdehlenºi baronul Ring. Dupã-amiaza promenadã cu Sandro, vizitat bãile etc.Seara dans, whist. Ora 11 în pat.

Sâmbãtã, 11/23 septembrieVreme mohorâtã, ceva ploaie. Înainte de amiazã la castel. Luatprânzul în pavilionul de vânãtoare. Jooris ºi noul secretar belgianGuillaume. Dupã-amiaza à trois la pavilionul de vânãtoare. Maitârziu promenadã cu Sandro. Ora 6½ cinat. Seara whist. Ploaie.

Duminicã, 12/24 septembrieVreme frumoasã, vânt rece. Înainte de amiazã cu Sandro ºi Elisabeta.La prânz Câmpineanu cu soþia sa, Davila, Theodori etc. Dupã-amiazãplimbare cu trãsura, cu Sandro, pânã la tunel. Dupã-amiaza lapavilionul de vânãtoare, ceai, Câmpineanu ºi el aici. Seara nimenila masã. Dupã-aceea se danseazã, se joacã whist. Încoronarea laMoscova nu va avea loc.

Luni, 13/25 septembrieVreme frumoasã, rãcoare. Înainte de amiazã cu Sandro, mai târziula castel. Ora 12½ mare dejun cu muzicã în pavilionul de vânãtoare,25 persoane, episcopul de Carlisle, domnul Goodwin cu soþia ºi fiica,Wight, baronul Meyer, Iavolsky, Þankov etc., împreunã pânã la ora3, apoi cu Sandro, care e melancolic, vrea sã se cãsãtoreascã. Ora 5½la mãnãstire. Ora 6 cu el, pe jos, la garã, pleacã toþi. Ora 6½ plecarea,el rãmâne peste noapte în Bucureºti. Ora 7 cinat. Noapte frumoasãºi rece. Seara lucrat la manevre cu Slãniceanu, pânã la ora 11.

Marþi, 14/26 septembriePloaie torenþialã, vreme complet întunecatã. Înainte de amiazã acasã,scris. Ora 12½ venit Rosetti, rãmâne la dejun. Dupã-amiazã maiorul

JURNAL 171

Magheru, care a fost mutat la artilerie ºi e foarte nefericit din aceastãcauzã. Colonelul Fãlcoianu la mine, discutat totul despre trenurilemilitare, pe 19 septembrie va fi concentrarea pentru manevre.Slãniceanu trebuie sã se întoarcã la Bucureºti. A revenit Becker,care a fost plecat patru zile la Bucureºti. Rãmas toatã ziua acasã.Ploaie. Seara Rosetti la masã, apoi discutat cu el despre situaþie,pânã la ora 11. Ploaie torenþialã ºi vânt.

Miercuri, 15/27 septembrieVreme mohorâtã, ceaþã ºi ploaie, nu e frig. Prahova mare. Înainte deamiazã la castel cu Elisabeta. La dejun Magheru, Rosetti, care pleacãîn strãinãtate pentru un an. Skina. Dupã-amiaza la castel, unde seconstatã multe lipsuri. Seara cu Becker, scris pânã la ora 11. Ceaþãgroasã.

Joi, 16/28 septembrieVreme minunatã dupã lãsarea negurii, nu e frig. Ora 10½ venitKalinderu la mine, a fost la Weinburg, de unde aduce veºti tristedespre starea Antoinettei. Anemia este deja aproape periculoasã.Maria îmi scrie cã va veni generalul Brialemont. Pânã la ora 12 cuKalinderu, care a încheiat definitiv problema cãilor ferate, mutareasediului ºi dizolvarea Societãþii. Cu el la pavilionul de vânãtoare,unde dejunãm. Sosit D. Sturdza, lucrat cu el pânã la ora 4. Vãcãrescu,care mã pãrãseºte, va fi trimis ca ministru plenipotenþiar laBruxelles, Mavrogheni la Constantinopol. Aproape toate marileputeri trimit ofiþeri la manevrele noastre. Ora 4 cu Sturdza ºiKalinderu la castel, apoi ei pleacã la Bucureºti. Seara nimeni, scris,ploaie torenþialã.

Vineri, 17/29 septembrieVreme minunatã, fãrã nori. Înainte de amiazã scris. La castel, undeacum înainteazã toate lucrãrile. Comisarii sunt acum de acord cuSchultz, care recunoaºte diferitele lipsuri. Ora 12½ sosit ministrulde Finanþe Lecca. Lecomte la dejun. Dupã-amiaza lucrat cu Lecca,apoi fãcut cu toþii o promenadã pânã la prima cascadã, foarte rece.La castel pânã la ora 6½. Seara colonelul Voinescu la masã, conversatîndelung cu el. Scris.

Sâmbãtã, 18/30 septembrieVreme frumoasã, ploaie mãruntã, foarte cald. Orele 10-12 observatinstrucþia Batalionului de Vânãtori, care mâine urmeazã sã porneascãîn marº spre Focºani, pentru manevre. Împreunã cu colonelulVoinescu. Ora 12½ dejunat în pavilionul de vânãtoare, invitaþi domnul


ºi doamna Dimancea ºi colonelul Voinescu. Dupã-amiaza lucrat. Cevaploaie, frig ºi umed. La castel, unde va fi început motorul. Ora 6înapoi, întuneric. Primit pe cãpitanul ªoimãnescu, care vine la mineca ofiþer de ordonanþã. Cazimir229 a devenit adjutant, în locul luiMagheru. Ora 6¾ invitat la masã pe maiorul Rudeanu ºi pe cãpitaniiBatalionului de Vânãtori, conversat pânã la ora 8, trupele se con-centreazã cu trenul din toate pãrþile. Furtunã ºi ploaie. Seara scrisîncã pânã la ora 11. Batalionul de Vânãtori pleacã în marº dimineaþãla ora 5.

Duminicã, 1 octombrie/19 septembrieVreme ploioasã, de furtunã, frig, zãpadã pe munþi. Ora 9 la bisericã.Orele 10-12 la castel cu Elisabeta, diferite modificãri. Ploaie, soare,frig. Ora 12½ dejunat, invitat pe Tornielli ºi pe consulul englezDalyell. Dupã-amiaza scris ºi citit. Ora 6½ cina, Stãtescu ºi soþia lamasã. Îl provoc pe Becker sã rãmânã ºi el la manevre. Seara piquetcu Stãtescu.

Luni, 2 octombrie/20 septembrieToatã noaptea furtunã ºi ploaie. Înainte de amiazã la castel. Dejunatîn pavilionul de vânãtoare, invitat pe Wesdehlen ºi pe Ring. Vremeafoarte frumoasã, dar rece. Toþi împreunã promenadã la a douacascadã. Ceai în pavilionul de vânãtoare. Seara cu Becker.

Marþi, 3 octombrie/21 septembrieVreme minunatã, vânt rece din nord. Înainte de amiazã la castel cuStöhr. Ora 12 la garã, sosit de la Bucureºti prinþul Wilhelm deHessa-Kassel230, fiul landgrafului, împreunã cu locotenentul A. vonden Stolzberg. În þinutã de galã, el în uniformã de cãpitan al husarilorde gardã. Acolo ºi contele Wesdehlen. Mers la pavilionul de vânãtoare,unde dejunat. Dupã-amiaza promenadã la cascade, Clopotniþa.Ora 4 ceai în pavilionul de vânãtoare, aici ºi D. Sturdza. La castelcu Wilhelm de Hessa. Ora 6½ cina. Seara muzicã ºi dans. Eu lucrezcu D. Sturdza.

Miercuri, 4 octombrie/22 septembrieVreme minunatã. Ora 8¾ luat micul dejun à trois, apoi vizitat mãnãs-tirea ºi castelul. Ora 12½ dejunat în pavilionul de vânãtoare, Wesdehlen,Isvolski, prezentat pe colonelul Dimlig, care vine la manevre. Sturdza,Hartley. La ora 3 prinþul Wilhelm de Hessa trebuie sã plece, eu îlconduc pe jos pânã la garã, unde e un tren special. Pe jos înapoi lapavilionul de vânãtoare, apoi la castel. Seara cu Becker. Scris pânãla ora 10½.

JURNAL 173

Joi, 5 octombrie/23 septembrieVreme frumoasã, frig. Înainte de amiazã la castel. Dejunat înpavilionul de vânãtoare. Dupã-amiaza promenadã. Seara scris. Cerulacoperit ºi destul de frig.

Vineri, 6 octombrie/24 septembrieVreme frumoasã. Noaptea a venit Brãtianu, împreunã cu Slãniceanu.Eu îl primesc la ora 10, a fost la Tecuci ºi Focºani. Discutãm situaþia,care a devenit dificilã din cauza plecãrii sale la Paris ºi a reformeisale. Camera se va deschide pe 10 octombrie stil vechi. Ora 12 cu el,pe jos, la pavilionul de vânãtoare, luat dejunul, invitaþi Slãniceanu,Jooris, Cozadini cu soþia, Aurelian, Kalinderu. Ora 3 Brãtianu trebuiesã plece. Orele 4-6 la castel. Discutat cu Lecomte despre diferite defecte.La masã Kalinderu, Slãniceanu, colonelul Brãtianu. Elisabeta, foarteobositã, se retrage devreme. Seara încã scris ºi citit. Destul de frig.Barometrul urcat foarte mult, pare sã arate zãpadã. În þarã e destulde secetos, ceea ce îngreuneazã lucrãrile. Preþurile la cereale sunt foartemici, din care cauzã aproape cã nu existã export ºi e lipsã de bani.

Manevre în Moldova

Sâmbãtã, 7 octombrie/25 septembrie. Sinaia-GalaþiVreme minunatã, –4 °R, brumã. Ora 9½ cu Elisabeta ºi toate doamnelela garã, acolo colonelul Fãlcoianu. Ora 10 plecarea cu trenul special.Pus locomotiva cu petrol. Ora 12 în Ploieºti, întâmpinare, aici ministrulLecca, Radu Mihai ºi cãpitanul ªoimãnescu, care mã însoþesc.Ora 2 în Buzãu, ora 4 în Brãila, peste tot mari întâmpinãri. Ar fitrebuit sã merg mai departe pe apã, însã aleg drumul direct spreGalaþi. Ora 4¾ sosirea, mare întâmpinare, bisericã, acolo episcopul.Descins la Antaki. Prezentare, discursuri. Ora 7 cina, toasturi. Searailuminaþii, care sunt foarte frumoase. Mers cu trãsura prin oraºpânã la ora 9½. Vreme rece. Noapte rea, mult zgomot.

Duminicã, 8 octombrie/26 septembrie. GalaþiVreme minunatã. Ora 9 la bisericã, liturghie ºi Te Deum. Ora 11inspectat vasele flotilei, Mircea, România, Rândunica, Opanez etc.O torpilã aruncã în aer un vas vechi. Mers cu vasul Mircea pânã înport. Ora 12 înapoi, primit consulii, luat dejunul. Ora 1½ în portpentru inspecþie, apoi vizitã a Diviziei, pânã la ora 4. Vizitat lu-crãrile tunelului. Enorm de multã lume pe terenul de instrucþie ºipeste tot. Abia la ora 5½ înapoi. Ora 6½ cina, invitat consulii ºiComisia Dunãrii. Seara scris.


Luni, 9 octombrie/27 septembrie. Galaþi-FocºaniVreme minunatã, rece. Ora 9 vizitat spitalele ºi ºcolile cu primarulViþu. Ora 11 înapoi. Dejunat, primarul Viþu mai þine un toast.Ora 12 la garã, înainte de aceasta vizitat Seminarul ºi ªcoala Normalã.Ora 12½ plecarea. Pencovici ºi Maican Dimitrescu cu mine pânã laBarboºi. De la Prevale la Iveºti cãlãtorit pe noua linie. Ora 2½ înTecuci, întâmpinare. Ora 3¾ în Mãrãºeºti. Ora 4½ în Focºani, mareîntâmpinare, primarul Pruncu þine un discurs. La bisericã. Descinsla Tufelciu, prezentare. Ora 6½ cina. Seara ovaþii. Ora 9 întors.Dureri de cap.

Marþi, 10 octombrie/28 septembrie. Focºani-TecuciVreme minunatã. Sculat la ora 7½. Ora 9 inspectat Corpul de Sud,la 4 kilometri de Focºani, 16 batalioane, 4 regimente de cavalerie,6 baterii. Întregul Corp face manevre în direcþia Focºani, cavaleriasub Creþeanu în recunoaºtere. Þinut pânã la ora 12, inclusiv defilarea.Ora 1 în Focºani, dejunat, Voinov lângã mine. Invitaþi Apostoleanu,Robescu etc. Ora 2½ plecarea din Focºani, toatã lumea la garã.Ora 4 sosirea în Tecuci, mare întâmpinare, discursuri. PrimarulPãtãrlãgeanu ºi Tiriakiu. De faþã toþi ºefii de corpuri. La bisericã,apoi la Pãtãrlãgeanu, unde locuiesc, casã frumoasã. Ora 7 maredineu la Hotelul Bordan. Tiriakiu, deputatul Racoviþã231, ºefii decorpuri, Manu, Radovici etc., toasturi, împreunã pânã la ora 10.Acasã pe jos, iluminaþie ºi artificii, primire minunatã.

Miercuri, 11 octombrie/29 septembrie. TecuciCer acoperit. Ora 9 primirea ofiþerilor strãini, col. Turlev (Rusia), col.Lanza (Italia), col. baron von Hügel (Austria) de la husarii din Braºovºi încã un ofiþer de stat-major, col. Tramond ºi cãpit. Chavand(Franþa), col. Primrose (Anglia). Ora 9¾ inspecþie cãlare a Corpuluide Nord, generalul Racoviþã. 16 batalioane, 2 regimente de cavalerie,4 baterii. Pus la instrucþie câteva batalioane. Defilare ºi vizitareataberei. Ora 12 înapoi. Ora 12½ dejun la hotel, de faþã toþi ofiþeriistrãini etc. Orele 2-4 vizitat diferite stabilimente din Tecuci, apoiscris. Ora 6½ cinã, 30 persoane. Ora 9 promenadã prin oraºul frumosiluminat. Toþi împreunã. Ora 10 acasã.

Joi, 12 octombrie/30 septembrie. Tecuci.Manevre la Movileni-FurceniOra 7¾ plecat la Movilenii de Sus, vreme minunatã, ora 9 acolo,încãlecat. Corpul de Nord, sub generalul Racoviþã, pe poziþii. Diviziadin Galaþi mãrºãluieºte încoace, pentru a ataca pe flanc Corpul deNord. Corpul de Sud traverseazã Siretul pe un pod de pontoane ºi

JURNAL 175

avanseazã spre Tecuci, Corpul de Nord se retrage. Acþiune puþinã,enorm de cald. Ora 3½ terminat manevra. Înapoi la Tecuci. Ora 6½cina, iar seara micã reprezentaþie în grãdinã.

Vineri, 1/13 octombrie. TecuciVreme execrabilã, ploaie. La ora 8, Corpul de Sud trece în marº prinTecuci, eu privesc. Înainte de amiazã scris. Audienþe. Ploaia înce-teazã. Ora 12 plecat cu trenul, cu toþi ofiþerii strãini, la Berheci,25 minute, întâmpinare, totul frumos decorat. Ploaie torenþialã,încãlecat, manevrele au început abia peste douã ore. Nici o acþiune.Ora 4 întrerupt manevrele din cauza vremii rele. Complet ud, îndatãcu trenul la Tecuci, cu observatorii. Tiriakiu a fost ºi el acolo, Plitos,prefect. Ora 4½ în Tecuci, acasã pe jos. Seara încã ploaie torenþialã.Ora 6½ cina, acolo pânã la ora 10. Ploaie.

Sâmbãtã, 2/14 octombrie. Tecuci-BârladToatã noaptea ploaie torenþialã, frig ºi vânt. Ora 10 primit peminiºtrii Lecca ºi Chiþu, care vin de la Bucureºti. Ploaia înceteazã,însã trupele sunt, din pãcate, în bivuac. Ora 2½ la garã, Elisabetasoseºte de la Sinaia cu doamnele, Becker ºi D. Sturdza. La garã toþiofiþerii strãini în þinutã de galã, multã lume, doamne. Ora 3 plecareaspre Bârlad, ploaie torenþialã. Vãzut trupele mãrºãluind. Oprit înBerheci, Ghidigeni ºi Tutova. Vorbit cu Racoviþã. Ora 4½ sosirea înBârlad, mare întâmpinare, toatã lumea la garã, ploaie puternicã, edeja aproape întuneric. Prezentare, apoi în oraº cu o trãsurã des-chisã, cu patru cai, multe ovaþii, Te Deum la bisericã, aceasta eiluminatã puternic, foarte frumoasã. Descins în casa domnului Bally.Ora 7½ cina, 35 persoane. Seara retragere cu torþe, ovaþii, venitelevii, ploaia înceteazã. Marea manevrã de la Tutova nu poate avealoc, trupele sunt foarte obosite. Venit doamna Sturdza.

Duminicã, 3/15 octombrie. BârladPloaie torenþialã, totul este contramandat, iar trupele trebuie sãvinã la Bârlad cu trenul. Ora 9 cu Elisabeta la bisericã, liturghieoficiatã de episcopul de Huºi, o orã ºi jumãtate, cu cor. Vizitareanoului ºi foarte frumosului Spital Codreanu. Ne conduce doctorulCodrescu232. Totul foarte frumos ºi nou. La o ºcoalã profesionalã.Ora 12½ dejunul, 30 persoane, ofiþerii strãini etc. Dupã-amiaza merscu trãsura la garã, pentru a vedea trupele, care însã nu pot veni încã,multe manevre etc., ceva dezordine. Audienþe, lucrat cu Sturdza,Liteanu aici. Carp va merge ca ministru plenipotenþiar la Viena.Ora 7 cina. Seara soirée dansante pânã la ora 12½, foarte plin, multedoamne frumoase.


Luni, 4/16 octombrie. BârladPloaie torenþialã, vreme foarte întunecatã. Înainte de amiazã, de la9 la 12, vizitarea liceului, a ªcolii Normale ºi a ªcolii Primare. Lagarã, observat trupele Diviziei din Galaþi. Toþi îngrozitor de uzi.Ora 12½ dejunat. Corpul de Nord în Tecuci, Corpul de Sud soseºtedupã-amiaza ºi seara. Scris întreaga dupã-amiazã. Elisabeta cântãcu Elena Bibescu. Ploaia înceteazã. Sturdza ºi Liteanu la mine.Ora 6½ cina, 30 persoane, cerc îndelung, retragere cu torþe. Sosittrupele Corpului de Sud. Ora 9 generalul Anghelescu încã la mine,i-am cerut explicaþii, de ce a venit atât de târziu.

Marþi, 5/17 octombrie. BârladVreme rece, neprietenoasã, doar 2 °R. Ora 10 vizitat închisoarea etc.cu Chiþu, primarul ºi prefectul. Ora 11½ înapoi, vânt rece. Ora 12primit ofiþerii strãini, pe care i-am decorat. Ora 12½ dejunat, 30 depersoane. Ora 2 încãlecat, cu ofiþerii strãini la paradã, 22.000 oamenila bariera Vasluiului. Elisabeta asistã ºi ea într-o trãsurã cu patrucai, enorm de multã lume. Mers cãlare pânã la întâlnire, în totalpatru kilometri, apoi defilare, trupele aratã bine. Defilarea a durato orã ºi un sfert. Ora 4½ înapoi, frig umed. Toate trupele rãmânpeste noapte în Bârlad. Audienþe. Cu Elisabeta. Chiþu ºi D. Sturdzala mine. Ora 8 la marele banchet, 100 de tacâmuri. Totul frumosdecorat. Eu toastez primul, pentru România ºi armatã, Chiþu ºiSlãniceanu rãspund, apoi toastez pentru misiuni, colonelul Timmlevdin armata rusã mulþumeºte, toast frumos. Dupã aceea Nicorescudin Bârlad în cinstea Elisabetei ºi a mea. Eu rãspund ºi mulþumescpentru primirea în oraº ºi pentru ospitalitatea pe care au arãtat-oarmatei. Ora 10 banchetul se încheie. Mai vorbeºte episcopul deHuºi. Retragere cu torþe, cerc. Despãrþire de toatã lumea. Ora 11 lagarã, unde ne însoþeºte toatã lumea. Ora 11¼ plecarea din Bârlad,ofiþerii strãini, miniºtrii etc. Cãlãtorit toatã noaptea, vreme seninã,frig. Trupele vor fi trimise cu trenul, în trei zile, în districtele lor.

Sinaia

Miercuri, 6/18 octombrieOra 7 sosirea în Ploieºti, micã întâmpinare. Ora 9 în Sinaia, ceaþã,aici domnul ºi doamna Mavrogheni, Basset etc. Luat micul dejun lamãnãstire. Mai târziu soare. Înainte de amiazã scris ºi fãcut ordine.Ora 12½ dejunul, invitat pe Mavrogheni, care a fost numit ministruplenipotenþiar la Constantinopol. Dupã-amiaza la castel, unde montareainstalaþiei de la Bembé înainteazã, rãmas pânã la ora 4. Slade aici,

JURNAL 177

pentru iluminatul electric. Ceai în pavilionul de vânãtoare. Ora 5întuneric. Promenadã cu Elisabeta, frig, cinat. Seara cu Becker.

Joi, 7/19 octombrieVreme frumoasã, frig. Înainte de amiazã Basset la mine. Beckertrebuie sã plece la Weinburg, foarte emoþionat la despãrþire. Ora 12venit Greceanu, regele Serbiei este incognito în Bucureºti. Brialemonta sosit ieri. Ora 12½ dejunat, pus la punct darea de seamã cuGreceanu. Orele 3-5 la castel, discutat diferite lucruri cu Schultz,Kott ºi Stöhr. Ora 6½ cinat. Seara scris. Frig ºi vântos.

Vineri, 8/20 octombrieVreme instabilã, ceaþã. Înainte de amiazã la castel cu Elisabeta. Ora 12venit I. Brãtianu cu generalul Brialemont, pe care îl aºteptasem dejala manevre. Ora 12½ dejunat. Orele 2-3 discutat cu Brãtianu, elpleacã înapoi la Bucureºti. Ora 3½ la pavilionul de vânãtoare cuElisabeta ºi generalul Brialemont, ceai, generalul Cernat ºi colonelulPilat vin ºi ei aici. Ora 6½ cina, invitat ºi pe Jooris ºi Guillaume.Împreunã pânã la ora 10, conversat. Frig.

Sâmbãtã, 9/21 octombrieVreme rece, ceþoasã. Înainte de amiazã, între orele 10 ºi 12½, discutatcu generalul Brialemont, urmeazã sã-mi facã un proiect pentru fortifi-carea Bucureºtiului, construcþii etc., capete de pod. La dejun Cernatºi Pilat. Dupã-amiaza cu Brialemont la castel ºi ceai în pavilionul devânãtoare, unde vine ºi Vãcãrescu. Seara doar Brialemont la masã,apoi conversat cu el toatã seara.

Duminicã, 10/22 octombrieCeaþã groasã, ceva zãpadã, simþitor de frig. Orele 10-12 discutat cuBrialemont. Venit Creþeanu ºi Theodori. Regele Serbiei vrea sã pãrã-seascã mâine Bucureºtiul, se întoarce la Belgrad, unde spiritele parfoarte pornite împotriva lui. Dejunat în pavilionul de vânãtoare.Dupã-amiaza promenadã la prima cascadã, ceaþã ºi frig. Ora 4 ceaiîn pavilionul de vânãtoare, venit colonelul Cantilli233 ºi maiorulRudeanu234. Ora 5 luat rãmas-bun de la Brialemont. Am vrut sã-i dauSteaua României, însã el mã roagã sã las înmânarea acesteia pe maitârziu, cãci acum face studii pentru fortificarea Bucureºtiului ºi nudoreºte ca timpul afectat acestora sã fie scurtat. Rãmâne trei zile laBucureºti pentru a face studiile. Seara rãmas singur. Vânt rece.

Luni, 11/23 octombrieVreme minunatã, nu e frig. Înainte de amiazã cu Elisabeta la castel,Kott, Stöhr ºi Schultz, hotãrât diferite lucruri, totul merge bine.


Sunt instalate cablurile pentru iluminatul electric. Dejunat în pavi-lionul de vânãtoare. Promenadã la Sf. Ana, aer plãcut. Ora 4 lacastel. Seara citit ºi scris. La Belgrad atentat asupra lui Milan,îndatã dupã întoarcerea lui, o femeie a tras asupra sa, în bisericã,fãrã succes, un foc de revolver. Scrisori de la papa ºi de la mama.Leopold ºi Antoinette sunt la Meran, ea e foarte suferindã.

Marþi, 12/24 octombrieVreme rece, furtunoasã. Înainte de amiazã la castel, dejunat înpavilionul de vânãtoare. Vremea ceva mai bunã, în munþi furtunã dezãpadã. Ora 4 la castel cu Elisabeta. Ploaie. Seara scris. Vânt ºiploaie. Theodori la Bucureºti.

Miercuri, 13/25 octombrieVreme minunatã, la soare e cald. Înainte de amiazã scris, apoi lacastel. Ora 12½ dejunat în pavilionul de vânãtoare. Dupã-amiaza cuElisabeta acolo, micã promenadã. Ora 4 la castel, unde e Slade,pentru iluminatul electric. La masã G. Linch, consulul nostru generalla Salonic. Seara cu el pânã la ora 9, conversat.

Joi, 14/26 octombrieVreme minunatã, foarte cald, puþin vântos. Înainte de amiazã cuElisabeta la castel, ajuns un mobilier de la Bembé. Ora 12½ dejunatîn pavilionul de vânãtoare, venit D. Sturdza, invitat ºi pe Linch.Dupã-amiaza lucrat cu D. Sturdza, citit mesajul Tronului. Carpmerge acum la Viena. Ora 4 ceai, apoi toþi împreunã la castel,promenadã. Ora 6 D. Sturdza încã la mine, pentru mesajul Tronului.Elisabeta la mine, e complet uluitã de scandalul L. Ghica, care aavut o legãturã cu Vlãdoianu ºi ar fi însãrcinatã, ºi E. Grãdiºteanu,care a fost împreunã cu Guillaume ºi cu încã alþi domni235. Ora 6½la masã, suntem amândoi foarte abãtuþi. Seara rãmas singur cuElisabeta. Cald.

Vineri, 15/27 octombrieVreme minunatã, foarte umed. Înainte de amiazã cu Elisabeta, hotãrâtca ea sã meargã cu mine la Bucureºti, iar acolo sã le concedieze pe celetrei fete. L. Ghica va pleca la mama ei la Cernãuþi, E. Grãdiºteanuva fi cãsãtoritã, M. Assan, care a ºtiut de toate acestea ºi e complice,va fi ºi ea concediatã. Toatã casa cunoaºte scandalul, cãci Guillaumea fost noaptea trecutã la E. Grãdiºteanu. Ora 10½ cu Elisabeta lacastel, rãmas acolo cu Stöhr pânã la ora 12. Dupã-amiazã cu Elisabeta,micã promenadã la pârâul Peleº ºi la castel. Seara anunþat la masãcã mâine toatã lumea va pleca la Bucureºti. Nu am schimbat nici un

JURNAL 179

cuvânt cu femeile. Elisabeta seara la mine, e foarte obositã ºi uluitã.Aer foarte cald, nu bate vântul, lunã plinã. Seara scris pânã la ora 10.

Cotroceni

Sâmbãtã, 16/28 octombrie. Sinaia-BucureºtiVreme minunatã, foarte cald. Cu Elisabeta la castel pânã la ora 11½.Vorbit mult despre situaþia fatalã. Venit colonelul Fãlcoianu, invitatla dejun, care e la ora 12¼. Ora 1½ plecat din Sinaia cu trenulspecial, toate femeile cu noi, eu rãmân singur cu Elisabeta. Cald.Ora 4 ºi 50 min. sosirea la Cotroceni, în garã toþi miniºtrii, mitropoli-tul, D. Ghica ºi Brãtianu, multe femei cu buchete, Câmpineanu etc.,ofiþeri superiori, îndelung cerc. Dupã aceea discutat cu Brãtianu.Elisabeta e cu Theodori, care nu ºtie nimic despre scandal. Se pareînsã cã în oraº s-a vorbit despre acesta. Ora 6½ cinat singur cuElisabeta. Seara cu ea, citit ºi scris.

Duminicã, 17/29 octombrie. Deschiderea CamereiCeaþã groasã. Ora 9 luat micul dejun cu Elisabeta. Ora 10 Chiþu lamine. Ora 11 plecat cu trãsura la Palat, vãzut construcþia nouã, carestã deja sub acoperiº. Elisabeta rãmâne în Palat. Ora 11¾ la Camerãîn þinutã de galã, pe strãzi sunt steaguri, mulþi oameni. Deschissesiunea extraordinarã, scurtã adresã a Tronului. Ora 12½ la Palat,dejunat cu Elisabeta, împreunã pânã la ora 2. Mers cu trãsura laªcoala Agricolã, expoziþie, apoi împãrþirea premiilor, pânã la ora 4.Acolo D. Ghica, Aurelian, Lecca, Dabija. Horã. La Cotroceni. Elisabetao are pe doamna Mavrogheni. Seara împreunã. Vorbit mult despreistoria fatalã de la Sinaia.

Luni, 18/30 octombrieVreme minunatã. Ora 9 luat micul dejun cu Elisabeta, care a avuto noapte rea, foarte deprimatã. În grãdinã cu Knechtel, foarte cald.Orele 11-12 Lecca la mine, spus sã trimitã la Camerã bugetul pentruanul viitor, astãzi nu e încã ºedinþã. Dupã-amiaza generalul Racoviþã,Creþeanu ºi G. Anghelescu. Orele 3-4½ cu Candiano la Palat, vizitatclãdirea nouã cu Gottereau, foarte cald. Când m-am întors, Elisabetaera foarte tristã. Despãrþirea de Lucie îi va pica enorm de greu ;desearã la ora 10 ea va pleca pentru totdeauna la Cernãuþi, la mamasa. Seara scris.

Marþi, 19/31 octombrieVreme frumoasã, cald. Înainte de amiazã Dabija, apoi Brãtianu,cãruia îi povestesc fatala istorie cu L. Ghica ºi Vlãdoianu. Cu Elisabeta,


care se simte foarte istovitã. Eu dureri de cap. Ora 1 Creþeanu.Ora 1½ Jooris, cãruia îi declar cã Guillaume ori se va cãsãtori cuE. Grãdiºteanu, ori va trebui sã pãrãseascã þara. E consternat.Orele 2½-4 plimbare cu trãsura, cu Elisabeta, la Vãcãreºti, lucrãrilela Dâmboviþa etc. Bãut ceai. Ora 5½ l-am chemat pe maiorul Vlãdoianuºi i-am reproºat, în modul cel mai energic ºi direct, cã a sedus-o peLucie, el nu spune aproape nici un cuvânt ºi leºinã afarã, în faþa uºiimele. Tocmai a venit D. Sturdza, care îmi spune cã Vlãdoianu a cãzutpe culoar, eu mai schimb vreo douã vorbe cu el. Este complet dãrâ-mat. Seara cu Elisabeta, suntem amândoi agitaþi. Elisabeta dureride mãsea.

Miercuri, 1 noiembrie/20 octombrieVreme mohorâtã. Ora 9½ colonelul Skina la mine. Ora 10½ în oraº,Consiliu de miniºtri la Palat, orele 11-12. Prefectul Poliþiei la mine,ºtie de scandalul de la Sinaia. Pe ploaie înapoi la Cotroceni. Mitropolitulla dejun. Ora 2 Mavrogheni, care merge ca ministru plenipotenþiarla Constantinopol. Cu Elisabeta, care e încã agitatã. Ora 4½ primitpe ministrul plenipotenþiar american Schuyler. Orele 5-6½ Bãlãceanu,cãruia îi spun cã ar trebui sã plece ca ministru plenipotenþiar laRoma. Seara cu Elisabeta, scris pânã la ora 11.

Sinaia

Joi, 2 noiembrie/21 octombrie. Cotroceni-SinaiaCeaþã. Ora 8½ dejunat cu Elisabeta, ora 10 Sturdza la mine, îmispune cã Wesdehlen este mutat ca ministru plenipotenþiar al Prusieila Stuttgart. Saurma vine în locul lui. Ora 11 plecarea, toþi miniºtrii,Bãlãceanu etc. la garã ; Brãtianu e de pãrere cã nu ar trebui procedatprea repede cu îndepãrtarea damelor, eu îi spun cã au fost dejaconcediate. Theodori, Candiano ºi Romalo cu noi. Vreme minunatã.Ora 2¼ sosirea în Sinaia, aer minunat, la mãnãstire, apoi îndatãla castel cu Elisabeta, Behr acolo. Sala de mese, a fost montatãinstalaþia cu motor, foarte frumoasã, eficientã, acolo pânã la ora 4½.Bãut ceai în pavilionul de vânãtoare, Elisabeta obositã. Cu Candianope jos la castel. Ora 6½ cina. Seara conversat pânã la ora 9. Elisabetaobositã.

Vineri, 3 noiembrie/22 octombrieVreme frumoasã. La castel cu Behr, discutat totul. Dejunat înpavilionul de vânãtoare. Elisabeta slãbitã, dureri, rãmâne toatã ziuaacolo. Ora 4 la castel. Promenadã. Seara scris. Ceva ploaie.

JURNAL 181

Sâmbãtã, 4 noiembrie/23 octombrieElisabeta rãmâne toatã ziua în pat, e slãbitã. Orele 10-12 la castel.Venit prefectul Poliþiei, invitat la dejun. Cu el la castel, dânsul mãroagã în numele lui Brãtianu sã accept sã le mai vãd o datã pe dame.Seara scris Mariei în privinþa lui Jooris.

Duminicã, 5 noiembrie/24 octombrieVreme blândã, destul de frumoasã. Înainte de amiazã la castel. Elisabetarãmâne toatã ziua în pat, are dureri. Ora 12½ Wight cu soþia ºigeneralul Creþeanu la dejun. Dupã-amiaza cu ei la castel ºi bãut ceai înpavilionul de vânãtoare. Ora 5 înapoi. Seara la Elisabeta, scris. Furtunã.

Luni, 6 noiembrie/25 octombrieVreme minunatã. Orele 10-12 la castel, discutat diferite lucruri cuBehr. Ora 12½ dejunul, venit Sturdza de la Bucureºti, Elisabeta vinela masã, dar este enorm de slãbitã ºi trebuie sã se întindã iarãºi în pat.Sandro telegrafiazã cã ducele de Mecklenburg236 vrea sã ne viziteze.Dupã-amiaza promenadã cu Sturdza pânã la a doua cascadã, dupã aceeala castel. Ora 5½ înapoi. La Elisabeta. Seara Basset la mine, a venit dela Bucureºti. Cu Sturdza, care rãmâne aici, discutat despre chesti-unea Dunãrii etc. Adresa Camerei va fi votatã spre sfârºitul sãptãmânii.

Marþi, 7 noiembrie/26 octombrie. Sf. DumitruVreme minunatã. Ora 9 la bisericã. Telegrafiat lui D. Ghica, Brãtianuºi D. Lecca (generalul), preºedintele Camerei. Orele 10½-12 la castel,Behr ºi Schultz. Elisabeta vine la dejun, Sturdza etc. Dupã-amiazala ora 2 mers cu Sturdza, cu trãsura, la Poiana Þapului, pe jos lamarea cascadã, vreme minunatã, cald. Pe jos la Sinaia, acolo la ora 5¼.Sturdza, Theodori ºi domniºoara Hitz pleacã la Bucureºti. La Elisabeta.Obedeanu237, prefect în Bârlad, la masã. Seara scris.

Miercuri, 8 noiembrie/27 octombrieVreme minunatã, foarte cald. Înainte de amiazã la castel cu Knechtelºi Schultz, pentru instalaþii, fântâna artezianã. Venit doamnaMavrogheni. Obedeanu încã la masã. Dupã aceea Elisabeta merge cutrãsura la castel ºi la pavilionul de vânãtoare, ceai acolo la ora 4.Dupã aceea încã la castel ºi promenadã. Seara, la masã, doamnaMavrogheni, lt. Romalo, Candiano ºi Basset. Elisabeta la pat. Scrispânã la ora 10.

Joi, 9 noiembrie/28 octombrieVreme minunatã. Ora 10 la castel, Elisabeta vine ºi ea aici. Ora 12½dejunat în pavilionul de vânãtoare. Dupã-amiaza din nou la castel cu


Behr, Stöhr etc. Doamna Mavrogheni ºi Basset pleacã la Bucureºti.Furtunã puternicã, barometrul foarte coborât. Ora 6½ cinat, Elisabetavine la masã. Seara cu Candiano.

Vineri, 10 noiembrie/29 octombriePloaie, nu e frig. Ora 10 la castel, discutat amenajãrile cu Behr. Ora12½ dejunat, domnul ºi doamna Kremnitz. Dupã-amiaza citit. Ora 4la castel. Ploaia s-a mai domolit. Seara furtunã ºi ploaie. Scris.

Sâmbãtã, 11 noiembrie/30 octombrieVreme minunatã. Plimbat cu Elisabeta la soare. La castel, cu Becker,care pleacã. Dejunat în Foiºor. Dupã-amiaza din nou la castel cuStöhr ºi Schultz. Seara scris. Vreme rece.

Duminicã, 12 noiembrie/31 octombrieVreme destul de rece. Înainte de amiazã la castel, cu Stöhr, vremeseninã. Ora 12½ Brãtianu, generalii Davila ºi Creþeanu, domnul ºidoamna Perticari (Davila). Dupã-amiaza cu Brãtianu, care pleacãînapoi la ora 3. În pavilionul de vânãtoare la ceai, îngheaþã. Searacu generalul Creþeanu, scris.

Luni, 1/13 noiembrieVreme frumoasã ºi rece, soare, viscol cu zãpadã în munþi. Ora 10 lacastel, Elisabeta la pavilionul de vânãtoare. Ora 12 la garã, sositducele Johann Albrecht de Mecklenburg-Schwerin (de la Bucureºti,unde a fost cu Sandro). Mers cu trãsura direct la pavilionul devânãtoare, unde dejunãm. Ora 2 la castel ºi apoi ceai în pavilionulde vânãtoare, el rãmâne pânã mâine, e foarte simpatic, simplu ºicultivat. Ora 5 la mãnãstire, ora 6½ cinat, iar seara împreunã pânãla ora 10. Camera a votat Legea comunalã, lucrãrile înainteazã greu.Adresa nu a fost votatã încã ºi nu va fi înainte de sfârºitul acesteisãptãmâni. Kalnoky dã delegaþiei la Pesta asigurãri de pace, a atinsproblema Dunãrii doar în treacãt, fãrã a formula o soluþie.

Marþi, 2/14 noiembrieVreme închisã, a îngheþat, vânt rece. Ora 8¾ dejunat à trois. Ora 10îi arãt ducelui de Mecklenburg mãnãstirea, apoi Elisabeta face cuel o plimbare cu trãsura spre Poiana Þapului. Eu la castel. Ora12½ dejunat în pavilionul de vânãtoare, unde a venit ºi Carp.Dupã-amiaza discutat cu el, trebuie sã plece deja sãptãmâna aceastala Viena pentru a prelua postul de ministru plenipotenþiar, vorbitdespre problema Dunãrii. Cu el ºi cu Creþeanu la castel, Elisabetamerge cu Mecklenburg la mãnãstire. Ora 5 luat ceaiul acolo, apoi

JURNAL 183

împreunã pânã la ora 6½. Îl conduc pe duce la garã, trebuie sãmeargã la Constantinopol, iar de acolo spre India, Japonia etc. Ora 7cinat. Seara scris. Vânt rece, aer de ninsoare.

Miercuri, 3/15 noiembrieAniversarea nunþii noastre. Viscol cu zãpadã. Ora 10 cu Elisabeta lacastel ºi la pavilionul de vânãtoare, apoi dejunat. Promenadã cuElisabeta, apoi încã la castel. Seara ploaie torenþialã. Depeºe de laConsiliul de miniºtri ºi de la preºedintele Camerei, Lecca.

Joi, 4/16 noiembriePloios, cald. Înainte de amiazã la castel, hotãrât ca vestibulul sã fieîmbrãcat în marmurã. La dejunul de la mãnãstire Liteanu, dupãmasã discutat cu el problema Dunãrii. Ora 4 la pavilionul devânãtoare, ceai, Liteanu, Candiano ºi Cazimir, care intrã de serviciu.Seara Liteanu ºi Candiano pleacã. Scris. Vremea din nou seninã.Murit Florescu, secretarul meu.

Vineri, 5/17 noiembrieVreme schimbãtoare. Înainte de amiazã la castel. Dejunat în pavi-lionul de vânãtoare. Venit George Ghica, ministru plenipotenþiar laAtena, ºi Vãcãrescu, ministru plenipotenþiar la Bruxelles, cu ei lacastel. Ora 4 ceai, pe jos la mãnãstire. Senatul a votat adresa. Searafurtunã ºi ploaie, scris. Ziua de naºtere a Mariei.

Sâmbãtã, 6/18 noiembriePloaie torenþialã. Înainte de amiazã la castel, dejunat la mãnãstire.Dupã-amiaza promenadã pe vreme complet seninã la pavilionul devânãtoare ºi la castel, întors pe lunã plinã. Seara citit ºi scris.

Duminicã, 7/19 noiembrieViscol cu zãpadã. Înainte de amiazã acasã, scris. Ora 12½ venitD. Sturdza, Alecsandri ºi Theodori. Dejunat la mãnãstire. Dupã--amiaza Sturdza la mine, cu el pe jos la pavilionul de vânãtoare,acolo ceai, stat pânã la ora 4½. Viscol puternic, înapoi pe jos. Ora 6½cinat. Seara împreunã. Noapte cu lunã.

Cotroceni

Luni, 8/20 noiembrie. Sinaia-BucureºtiCeva soare, +1 °R. Înainte de amiazã cu Elisabeta, Alecsandri, scris.Ora 12 cu Sturdza pe jos, prin pãdure, la pavilionul de vânãtoare,


frig, dejunat. Dupã-amiaza la ora 2 toþi împreunã la castel. A ajunsîncã un vagon de la Bembé din Mainz. Ora 4 la pavilionul de vânã-toare. Munþii, acoperiþi complet de zãpadã, sunt foarte frumosluminaþi. Vreme complet seninã. Ora 4½ cu Sturdza la mãnãstire.Ora 5 cinat. Ora 6¼ plecarea spre Bucureºti, cu Sturdza, Alecsandri ºiTheodori. Noapte seninã, cu lunã. Elisabeta rãmâne singurã. Pe drumcitit scrisoarea Sinodului nostru cãtre Patriarhia din Constantinopol(redactatã de Melchisedec), foarte categoricã în privinþa sfântuluimir. Ora 9 Ploieºti, ora 10½ în Bucureºti, la garã D. Ghica, preºe-dintele Camerei Lecca, miniºtrii. Mers cu trãsura direct la Cotroceni.Prefectul Poliþiei la mine. Ora 11½ în pat.

Marþi, 9/21 noiembrieVreme schimbãtoare, nu e frig. Ora 9 dejunat singur. În grãdinã cuKnechtel. Nimeni înainte de amiazã. Ora 1½ Suleiman Bey la mine,merge la Constantinopol. În grãdinã. Ora 4 Brãtianu la mine, Came-rele nu au avut ºedinþã. Ora 5½ Sturdza. Seara singur, scris ºi citit.Ploaie.

Miercuri, 10/22 noiembrieToatã noaptea ploaie torenþialã, care înceteazã în timpul zilei. Înaintede amiazã singur. Venit Theodori. Ora 10 mers cu trãsura la Palat.Ora 12 primit adresa Senatului, pe care o citeºte D. Ghica, eurãspund ; de faþã Bibescu ºi Cernat ca vicepreºedinþi, mitropolitulMoldovei, generalul Florescu etc. Cerc. Apoi Brãtianu, Chiþu ºi Sturdzala mine. Rãmas la Palat pânã la ora 4, lucrãrile de construcþieînainteazã. Ora 5 audienþe la Cotroceni, Contele Dubois, secretarbelgian, care nu se poate înþelege cu Jooris ºi cere transferarea sa.Seara scris. Kalimaki-Catargi a murit în Paris.

Joi, 11/23 noiembrieVreme frumoasã. Înainte de amiazã Sturdza la mine. Kogãlniceanua pus în Camerã problema moºtenitorului tronului ºi a cerut caacesta sã vinã ºi sã rãmânã în þarã. A început dezbaterea adresei.Ora 11½ Lecca, subscripþia pentru rentã nu face progrese aici, pestecele 7 milioane au mai fost subscriºi 400.000 franci. Dupã-amiazageneralul Creþeanu ºi prefectul Poliþiei la mine. Seara scris.

Vineri, 12/24 noiembrieVreme frumoasã. Înainte de amiazã în grãdinã. Brãtianu la mine.Dezbaterea adresei foarte pasionatã, Kogãlniceanu cere sã fie desem-nat moºtenitorul tronului ºi sã rãmânã în þarã, Ionescu cere ca înadresã sã se solicite alegeri libere. Venit Dabija. Dupã-amiaza mers

JURNAL 185

cu trãsura la Palat. Ora 4½ înapoi, scris. Adresa votatã la ora 7.Rãmas treaz pânã la ora 11, scrisoare de la Elisabeta. Renta a fostsubscrisã peste tot.

Sâmbãtã, 13/25 noiembrieVreme minunatã, fãrã nori. În grãdinã. Ora 11 mers cu trãsura laPalat. Prefectul Poliþiei la mine. Apoi Sturdza pentru rãspunsul laadresã. Brãtianu, care i-a rãspuns lui Kogãlniceanu în problemadinasticã. Austria doreºte o conferinþã în problema Dunãrii. Ora 12primit adresa Camerei, Lecca o citeºte, eu rãspund, apoi vorbit cutoþi membrii Comisiei. La Palat pânã la ora 4, discutat lucrãrile deconstrucþie, care sunt foarte înaintate, bucãtãria aproape gata,legãturile fãcute peste tot. Cernat la mine. Orele 5-6 primit peBrâncoveanu. Este îngrijorat din cauza fratelui sãu N. Bibescu, caree complet ruinat ºi are datorii de 3 milioane. Seara singur, scris,noapte seninã. Elisabeta îmi telegrafiazã cã Willy de Nassau vrea sãne viziteze în Sinaia. Carp a fost primit de Kalnoky. Maria îmi scriecã este surprinsã de comportarea celor doi belgieni, Guillaume va fimutat în curând, eu îi scriu cã doresc mutarea imediatã a lui Jooris,care este un individ josnic. El nu va rãmâne.

Sinaia

Duminicã, 14/26 noiembrie. Bucureºti-SinaiaOra 5¾ sculat, complet întuneric, senin ºi lunã. Ora 6¼ dejunat,ora 6¾ plecat cu generalul Creþeanu la gara Târgoviºte, acolo mi-niºtrii. Sturdza, Dabija ºi Theodori cãlãtoresc cu mine. Vreme minunatã,munþii foarte frumoºi. Ora 9 în Ploieºti, staþionare de jumãtate deorã, nimeni acolo. Ora 12 sosirea în Sinaia. Elisabeta la garã, merscu trãsura direct la pavilionul de vânãtoare, acolo dejunat toþi îm-preunã. Orele 2-4 la castel, aer plãcut. La mãnãstire, ceai. Ora 6½cinat. Seara cu Dabija, jucat piquet.

Luni, 15/27 noiembrieVreme minunatã, deloc frig. Înainte de amiazã Szatmary238, cucromolitografiile. Ora 10½ la castel, cu Stöhr. Ora 12½ dejunat înpavilionul de vânãtoare. Elisabeta a fãcut o lungã promenadã cuD. Sturdza. Dupã-amiaza promenadã cu Sturdza ºi Dabija. Ora 4ceai la mãnãstire. Ora 6 mers la garã cu Sturdza ºi Dabija, care seîntorc la Bucureºti. Sosit Willy de Nassau. Ora 6½ cinat. Searaîmpreunã. Noapte minunatã, cu lunã, deloc frig.


Marþi, 16/28 noiembrieÎnnorat, deloc frig. Ora 8¾ dejunat à trois, apoi vizitat castelul.Ora 12 Willy de Nassau pleacã înapoi la Braºov, eu îl duc la garã. Ladejun domnul ºi doamna Vãcãrescu ºi G. Cantacuzino. Dupã-amiazavizitat castelul cu dânºii. Ora 4 ceai în pavilionul de vânãtoare. CuVãcãrescu pe jos la mãnãstire. Ora 6 ei pleacã. Rãmas-bun de laVãcãrescu în calitate de mareºal al curþii, pleacã la Bruxelles caministru plenipotenþiar ºi îºi duce familia la Paris. Seara scris.

Miercuri, 17/29 noiembrieCeaþã groasã ºi ploaie, nu e frig. Ora 10½ la castel. Declarat cât sepoate de energic lui Schultz cã pânã la 1 decembrie stil vechi trebuiesã fie gata cu toate planurile etc., pentru ca apoi sã plece. Ora 12½la mãnãstire. Dupã-amiaza viscol cu zãpadã. La castel, cu Stöhr înpavilionul de vânãtoare, Elisabeta acolo, ceai. Pe jos, cu ea, la mãnãstire,foarte umed. Seara citit. Rinul foarte mare, oraºul Düsseldorf inundat.

Cotroceni

Joi, 18/30 noiembrie. Sinaia-BucureºtiToatã noaptea viscol cu zãpadã, totul alb, îngheþat puþin. Ora 10 cuElisabeta la castel. Vãzut pe Stöhr ºi pe Schultz. Ora 11½ înapoi.Ora 12 dejunat, invitaþi Sinaitul ºi cãpitanul Georgescu, cãrora ledau Crucea de ofiþer al Stelei României ºi Crucea de ofiþer alCoroanei. Ora 1 plecarea din Sinaia cu trenul special. Ora 4½ sosireaîn Cotroceni. Ceva ploaie ºi foarte umed. La garã toþi miniºtrii,primarul, foarte multe doamne cu buchete, Câmpineanu, Stolojan etc.,conversat. Prefectul Poliþiei la mine. Rosetti a fost ales preºedinte alCamerei, a refuzat, apoi a fost ales generalul Lecca. Cu Elisabeta.Ora 6½ cinat. Seara citit, scris, fãcut ordine. Ora 10 în pat. În oraºtotul e liniºtit, despre povestea damelor nu mai vorbeºte nimeni.Guillaume pare acum sã fie dispus sã rãmânã cu EfrosinaGrãdiºteanu. Doamna Filipescu scrie cã tatãl Luciei Ghica zice cã vaplãti toate datoriile, pentru ca în felul acesta nimic sã nu-i maiaminteascã de noi.

Vineri, 1 decembrie/19 noiembrieUºor viscol cu zãpadã, vânt rece din nord-est. Ora 9 dejunat cuElisabeta. Ora 10½ Brãtianu la mine. Dupã-amiazã mers cu trãsurala Palat, cu Elisabeta, vãzut ºantierul, care a rãmas foarte mult înurmã, frig ºi vânt. Ora 4 înapoi. Ceai. Seara scris. Furtunã ºi ninsoare.

JURNAL 187

Sâmbãtã, 2 decembrie/20 noiembrieToatã noaptea viscol cu zãpadã, –1 °R. Ora 10½ Sturdza la mine.Prezentat depeºe despre conferinþa în problema Dunãrii, noi solicitãmsã luãm parte la aceasta. Dupã-amiaza delegaþie din Dobrogea.Orele 5-6 Wight. Seara cu Elisabeta. Furtunã ºi viscol cu zãpadã.

Duminicã, 3 decembrie/21 noiembrie–4 °R, furtunã, aproape toatã ziua viscol cu zãpadã. Înainte de amiazãsingur. Dupã-amiaza generalul Lecca, preºedintele Camerei, Mitilineu,care e mutat de la Bruxelles la Belgrad, ca ministru plenipotenþiar.Prefectul Poliþiei la mine. Cu Elisabeta. Seara scris ºi citit. La Rininundaþii enorme, întregul Neu-Wied sub apã.

Luni, 4 decembrie/22 noiembrieZãpadã adâncã, –6 °R. Înainte de amiazã Lecca ºi Stãtescu la mine.Dupã-amiaza scris. Cu Elisabeta. Jooris îi scrie doamnei Mavroghenicã Guillaume e pregãtit sã se cãsãtoreascã cu Efrosina Grãdiºteanu.Seara cu Elisabeta.

Marþi, 5 decembrie/23 noiembrieVreme minunatã, –6 °R, mai târziu se dezgheaþã. Înainte de amiazãnici un ministru. Dupã-amiaza inspectat cu Candiano Pirotehnia ºiatelierele armatei. Ora 5 acordat audienþã lui Esarcu, se plânge dincauza rechemãrii sale de la Atena. Seara scris. Camerele lucreazãîncet.

Miercuri, 6 decembrie/24 noiembrieVreme frumoasã, moinã, cald. Înainte de amiazã Chiþu la mine.Dupã-amiaza mitropolitul Moldovei, care e îngrijorat din cauza ziaruluiieºean Deºteptarea ºi a Congresului clericilor, unde a fost rãspândit.Dupã-amiaza lucrat, analiza criticã a manevrelor. Seara la fel.

Joi, 7 decembrie/25 noiembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã Brãtianu la mine. Austria res-pinge soluþia noastrã în problema Dunãrii. Dupã-amiaza în grãdinã,audienþe. Jooris insistã ca Guillaume sã fie acceptat ca însãrcinat cuafaceri, dacã se va cãsãtori cu E. Grãdiºteanu. Seara scris.

Vineri, 8 decembrie/26 noiembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã Aurelian ºi Dabija la mine.Dupã-amiaza multe audienþe. În grãdinã. Jooris i-a spus doamneiMavrogheni cã Guillaume o va lua pe Grãdiºteanu. Seara lucrat laanaliza criticã.


Sâmbãtã, 9 decembrie/27 noiembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã Stöhr, care vine de la Sinaia.Ora 10½ Sturdza ; face o notã circularã cãtre reprezentanþii noºtri,despre refuzul Austriei în problema Dunãrii. Dupã-amiaza cuElisabeta la Palat, aici Stöhr, rãmas pânã la ora 4. Seara prefectulPoliþiei la mine. Brãtianu la þarã. Camerele lucreazã puþin, în adu-nãri se preocupã de o nouã Constituantã.

Duminicã, 10 decembrie/28 noiembrie. Aniversarea PlevneiVreme minunatã. Ora 9¾ plecat cu trãsura spre Dealul Spirii, acolosunt postate trupele, Te Deum în bisericã ºi apoi defilare, acelaºilucru la Malmaison, toþi ofiþerii de faþã. Ora 12½, se terminã.Dupã-amiaza audienþe de la 1½ la 6. Stöhr încã la mine. Ora 8½ laClubul Militar, acolo toþi ofiþerii, ºampanie, toasturi, rãmas pânã laora 11. Ceaþã groasã ºi frig, neprietenos. Primit multe depeºe.

Luni, 11 decembrie/29 noiembrieCeaþã groasã. Înainte de amiazã nici un ministru. Dupã-amiazaaudienþe. Lucrat la analiza criticã pânã seara la ora 11½. Jooristrebuie sã fi plecat.

Marþi, 12 decembrie/30 noiembrieCeaþã ºi ploaie, cald. Ora 10½ Sturdza la mine. Problema cu Austrianu merge bine, noi lucrãm acum ca sã ajungem la conferinþã. Dupã--amiaza lucrat la analiza criticã. Cu Elisabeta. Seara scris.

Miercuri, 1/13 decembrieVreme ceþoasã. Înainte de amiazã Stãtescu ºi Lecca. Dupã-amiaza cuElisabeta, în grãdinã, aer cald. Lucrat la analiza criticã pânã searala ora 11.

Joi, 2/14 decembrieCeaþã, nu e frig. Înainte de amiazã în grãdinã. Brãtianu la mine.Austria rãmâne neclintitã la punctul ei de vedere în problemaDunãrii, noi de asemenea la al nostru. Conferinþa urmeazã sã decidã.Carp a fost bine primit de împãratul Austriei la Viena. Dupã-amiazacu Elisabeta, în grãdinã, lucrat la analiza criticã. Ora 5 primit pecontele Wesdehlen, care îmi înmâneazã scrisoarea sa de rechemare,este numit la Stuttgart. Seara lucrat la analiza criticã.

Vineri, 3/15 decembrieCeaþã, cald, aer rãu. Înainte de amiazã nici un ministru. Dupã--amiaza cu Elisabeta, în grãdinã, complet uscat. Prelucrat analizacriticã pânã seara târziu.

JURNAL 189

Sâmbãtã, 4/16 decembrieVreme frumoasã. Înainte de amiazã Sturdza pânã la ora 11½. Dupã--amiaza plimbare cu trãsura, cu Elisabeta, la lucrãrile de pe Dâmboviþa.Seara la ora 6½ mic dineu pentru Wesdehlen ºi soþia sa. Invitat peSturdza cu soþia, Câmpineanu ºi Radu Mihai cu soþia. Împreunãpânã la ora 9. Rãmas-bun de la Wesdehlen, cãruia îi dau OrdinulCoroanei.

Duminicã, 5/17 decembrieVreme frumoasã. Înainte de amiazã în grãdinã, lucrat la analizacriticã, pe care am terminat-o. Ora 1½ audienþe, pânã la ora 4.Cernat la mine, mã roagã, din însãrcinarea lui D. Ghica, sã-i las luiVlãdoianu o cale de apel ; eu refuz, acesta va pleca. Cariagdi la mine,discutat despre aprovizionarea cu apã a oraºului. Dupã aceea cuElisabeta. Seara scris. Sturdza mi-a trimis depeºa, conform cãreia sevrea sã fim excluºi de la conferinþã dacã nu ajungem la un acord cuAustria. Radowitz239 i-a spus lui Mavrogheni, la Constantinopol, cãsuntem complet izolaþi.

Luni, 6/18 decembrie. Sf. NicolaeCeva vânt. Ora 10 la Biserica Sf. Nicolae din Lipscani, liturghie pânãla ora 11, foarte plin. La Palat, unde se instaleazã iluminatul electric.Ora 12 Cotroceni. Elisabeta a fost la Azil. Davila la mine. PrefectulChiriþescu din Teleorman. Dupã-amiaza scris, în grãdinã. Cu Elisabeta.Seara scris. Vânt puternic.

Marþi, 7/19 decembrieVânt foarte rece. –7 °R, vreme frumoasã ºi rece. Înainte de amiazãscris. Dupã-amiaza în grãdinã, audienþe. Seara terminat analizacriticã. Senatul îl trimite pe generalul Slãniceanu în faþa Curþii deCasaþie. Radu Mihai încã la mine, pânã la ora 10½.

Miercuri, 8/20 decembrieVreme minunatã, –8 °R. Înainte de amiazã în grãdinã. Aurelian lamine. Dupã-amiaza inspectat pe neaºteptate Arsenalul ºi CazarmaAlexandria. Ora 5 Schultz la mine pentru a-ºi lua rãmas-bun, nu mairãmâne la ºantier. Seara scris.

Joi, 9/21 decembrieVreme minunatã, frig. Înante de amiazã Dabija la mine. D. Ghicasolicitã o audienþã pentru a-mi relata votul Senatului în privinþa luiSlãniceanu, eu decid cã acesta trebuie adresat în scris guvernului.Dupã-amiaza în grãdinã, cu Elisabeta. Seara scris.


Vineri, 10/22 decembrieVremea mai blândã. Înainte de amiazã Brãtianu la mine, e montatîmpotriva lui D. Ghica, este pentru modificarea Constituþiei, în reste cam deprimat. Dupã-amiaza în grãdinã. Orele 4½-6½ Stöhr cuHeymann etc. la mine, discutat totul. Seara scris.

Sâmbãtã, 11/23 decembrieVreme mohorâtã, ploioasã. Ora 10½ Sturdza, conferinþa în problemaDunãrii nu e încã foarte sigurã. La Berlin nu sunt împotrivanoastrã în aceastã problemã. Dupã-amiaza cu Elisabeta la Palat.Seara scris.

Duminicã, 12/24 decembrieÎntunecat, mohorât. Ploaie. Ora 9½ la mica mãnãstire, liturghie ºipredicã. Ora 10½ înapoi la Cotroceni. Cu Elisabeta, scris. Orele 1-4audienþe. Cernat la mine, cãruia îi exprim regretul meu în legãturãcu votul Senatului. Abatele micii mãnãstiri, care va fi mutat laFrankfurt am Main ; îi dau la despãrþire Steaua României clasaa V-a. Ploaie torenþialã. Seara cu Elisabeta, care se simte enorm deslãbitã, are febrã. Îi vine greu sã vorbeascã. Ne gândim sã mergemîn februarie în Italia. Trebuie fãcut ceva pentru sãnãtatea ei, slãbeºteprea mult. Seara scris. Pãrinþii ne scriu de Crãciun. Leopold a fostla Sigmaringen, dar s-a întors la Meran.

Luni, 13/25 decembrieVreme minunatã, cald. Înainte de amiazã nici un ministru, cu Elisabeta,care se simte slãbitã. Dupã-amiaza cu Elisabeta în grãdinã, dureride cap. Ora 5 vãzut pe prinþul Uruzov la Elisabeta. M-am simþitfoarte rãu, dureri de cap ºi greaþã. Dupã cinã ceva mai bine. Ora 8la Cercul Militar cu Candiano. Acolo plin ºi enorm de cald. Þinutconferinþa „Critica ultimelor manevre”, o orã ºi jumãtate, mare succes,toþi mulþumiþi. Acolo pânã la ora 11.

Marþi, 14/26 decembrieVreme minunatã, îngheþat puþin. Ora 10 plecat în oraº cu Elisabeta.Cumpãrat lucruri de 7.000 franci de la magazinul Grant, acolo pânãla ora 11. Ora 11½ Cotroceni. Brãtianu la mine, este foarte bucuroscã a decurs atât de bine conferinþa mea. Toþi au fost încântaþi.Dupã-amiaza scris. Seara prefectul Poliþiei la mine.

Miercuri, 15/27 decembrieVreme blândã. Înainte de amiazã Sturdza. Vãcãrescu l-a vãzut peJooris la Bruxelles, el vrea sã-l trimitã aici pe Guillaume, dacã se

JURNAL 191

cãsãtoreºte. Chiþu ºi Aurelian la mine. Dupã-amiaza audienþe. Îngrãdinã. Seara Elisabeta la concert, se întoarce foarte obositã. Eu numã simt prea bine. Scris.

Joi, 16/28 decembrieVreme blândã. Înainte de amiazã Lecca la mine. Dupã-amiaza plimbarecu trãsura, cu Elisabeta, îi face foarte bine, se simte mult mai binedupã aceea. Ora 4½ primit pe domnul Abaza, fost ministru de Finanþerus, socrul lui Uruzov ; e foarte plãcut. Seara prefectul Poliþiei.

Vineri, 17/29 decembrie. Ziua de naºtere a ElisabeteiElisabeta se simte bine ºi e vioaie. Ora 9 dejunul, cadouri. Azilul cuDavila aici, cântat. Ora 10½ plecat cu trãsura la Palat, atmosferã deAnul Nou, primit Casa militarã ºi pe cea civilã. Ora 11 Consiliul deminiºtri cu buchete, Sturdza citeºte discursul. Ora 11½ generalii,primarul, prefectul Poliþiei. Ora 12 biroul Camerei cu Lecca ºi biroulSenatului cu D. Ghica ; acesta s-a împãcat cu Brãtianu. Ora 12½dejunat cu Elisabeta. Ora 2 doamna Brãtianu, apoi plecat spreCotroceni, prin Filaret. Vreme minunatã. Ora 6½ doamna Mavrogheni,Bãicoianu ºi Rosetti la masã. Seara muzicã ºi facle, împreunã pânãla ora 9. Elisabeta obositã. A primit enorm de multe scrisori din toatepãrþile. Depeºe, flori, cadouri.

Sâmbãtã, 18/30 decembrieVreme minunatã, cald. Înainte de amiazã D. Sturdza ºi Aurelian.Dupã-amiaza cu Elisabeta, plimbare cu trãsura, cãutat cadouri.Ora 5 audienþe. Contesa Wesdehlen, care îºi ia rãmas-bun. Elisabetanu are voce aproape deloc ºi se simte foarte obositã.

Duminicã, 19/31 decembrieVreme minunatã. Ora 10 la capela episcopalã, ora 11½ înapoi.Ora 12½ mitropolitul la dejun. Elisabeta are un atac de febrã ºi efãrã voce. Orele 2-4 audienþe. Ora 5 Kalinderu la mine. Elisabetamerge seara la concert, eu scriu depeºe pânã la ora 11½ pãrinþilor,rudelor ºi aproape tuturor suveranilor, 25 de bucãþi.

Anul 1883

Cotroceni

Luni, 1 ianuarie/20 decembrieVreme minunatã. Elisabeta e din nou bine. Promenadã în grãdinã.În Germania, în zona Rinului ºi în cea a Dunãrii, mari distrugeriprovocate de ape. Gambetta a murit în Paris. Nici un ministru, scris.Dupã-amiaza audienþe. Promenadã. Cu Elisabeta. Seara scris pânãla ora 11. Primit depeºe de la împãratul Austriei, regele Italiei, alBelgiei, de la prinþul de coroanã etc., de acasã.

Marþi, 2 ianuarie/21 decembrieVreme foarte blândã, nesãnãtoasã, multe boli în oraº. Lecca, apoiBrãtianu la mine. Camerele sunt pentru revizuire, însã va mai dura.Dupã-amiaza cu Elisabeta în grãdinã. Are din nou puþinã febrã.Seara prefectul Poliþiei.

Miercuri, 3 ianuarie/22 decembrieVreme blândã. Înainte de amiazã Sturdza la mine. Conferinþa de laLondra nu a fost stabilitã încã, se pare însã cã marile puteri s-auînþeles în prealabil în toate problemele ºi cã noi nu ne vom alege cunimic. Dupã-amiaza audienþe. Ora 3 plecat cu trãsura la Palat. CuElisabeta, care e puþin slãbitã. Seara scris pânã la ora 11.

Joi, 4 ianuarie/23 decembrieCamerele au hotãrât, într-o ºedinþã de noapte, revizuirea Constituþiei,ºi anume în privinþa Legii electorale. La Senat 30 de voturi pentru,3 împotrivã. La Camerã 101 voturi pentru, 30 împotrivã. Vremeblândã. Stãtescu ºi Lecca la mine. Dupã-amiazã Chiþu, în grãdinã,Elisabeta îºi pierde iarãºi vocea ºi e slãbitã, dar merge totuºi lateatru, pânã spre miezul nopþii. Eu am scris. Prefectul Poliþiei lamine. Dunãrea enorm de mare la Viena.


Vineri, 5 ianuarie/24 decembrie. CrãciunulPloaie, apoi viscol cu zãpadã, care þine toatã ziua. Contramandat, dincauza epidemiilor din Moldova, cãlãtoria pe care urma sã o facem laIaºi, de sãrbãtori. Ora 10½ Sturdza la mine, pleacã la Berlin, undeurmeazã sã trateze în problema Dunãrii. Vãcãrescu trateazã foarteneîndemânatic la Bruxelles chestiunea Guillaume. Ora 12 venitmitropolitul cu icoanele. Aurelian la mine. Mitropolitul ia dejunul cunoi. Elisabeta foarte slãbitã. Dupã-amiaza Pencovici la mine, mergela Londra pentru conferinþa în problema Dunãrii. Scris. Seara Elisabetaîmparte cadouri, scris pânã la ora 11. Ninge.

Sâmbãtã, 6 ianuarie/25 decembrie. Naºterea Domnului–6 °R, vreme minunatã. Înainte de amiazã cu Elisabeta, scris. Ora 12generalul Creþeanu. Dupã-amiaza în grãdinã. Ora 4½ venit Stöhr dela Sinaia, unde totul merge bine. Seara cu Elisabeta. Scris. Noapteseninã ºi rece.

Duminicã, 7 ianuarie/26 decembrie.A doua zi a Crãciunului românesc–11 °R, soare. Ora 9½ la Biserica Sf. Silvestru, destul de frig, slujbãfrumoasã pânã la ora 11¼, acolo R. Mihai, Procopiu, Dimitrescu.Ora 12 înapoi la Cotroceni. Dupã-amiaza cu Elisabeta, scris. Searaprefectul Poliþiei la mine. Foarte frig, senin.

Luni, 8 ianuarie/27 decembrie. Sf. ªtefanFoarte frig, soare. Ora 9¾ plecat la Biserica Sf. ªtefan a familieiRacoviþã (Strada Cãlãraºilor), slujbã pânã la ora 11, de faþã nota-bilitãþile, Te Deum, biserica foarte plinã. Plecat cu trãsura la Palat.Ora 12½ la Cotroceni. Dejunat cu Elisabeta. Ora 2 Stöhr la mine, seîntoarce la Sinaia. Scris. Se doreºte sã fim primiþi la conferinþa dela Londra doar cu drept de vot consultativ. Rusia ar urma sã pri-meascã braþul Chilia, iar Austria proiectul Barrère. Ziua conferinþeinu e încã stabilitã240.

Marþi, 9 ianuarie/28 decembrieVreme minunatã, mai puþin frig. Înainte de amiazã nici un ministru,cei mai mulþi în concediu. Cu Elisabeta. În grãdinã, frumos. Dupã--amiaza plecat cu trãsura la Palat. Ora 4 înapoi, scris. Seara alescadouri cu Elisabeta. Ora 10½ în pat.

Miercuri, 10 ianuarie/29 decembrieVreme minunatã, frig. Înainte de amiazã Stãtescu, la Viena seschimbã iarãºi direcþia în problema Dunãrii. Venit Brãtianu, care a

JURNAL 197

fost plecat douã zile la þarã, conversat despre Constituantã, problemaDunãrii etc. Scrisoare de la Maria, care mã roagã sã-l accept peGuillaume ca însãrcinat cu afaceri. Dupã-amiaza cu Elisabeta. Searaales cadouri de sãrbãtori.

Joi, 11 ianuarie/30 decembrieVânt rece din nord. Înainte de amiazã Lecca la mine. În grãdinã.Dupã-amiazã cu Elisabeta, care îl primeºte apoi pe Kalinderu, pentrudesele ei accese de febrã. Seara cu Elisabeta. Pus în ordine cadourilede sãrbãtori, scris.

Vineri, 12 ianuarie/31 decembrieVreme frumoasã, destul de frig. Înainte de amiazã Stãtescu la mine.Sturdza a ajuns în Berlin. Carp urmeazã sã trateze din nou înproblema Dunãrii. Conferinþa nu se va întruni la sfârºitul luniiianuarie. Guillaume, care aºteaptã încã la Pesta, vrea sã renunþe lacãsãtoria cu E. Grãdiºteanu, dacã nu e acceptat ca însãrcinat cuafaceri ( ?). Dupã-amiaza în grãdinã. Seara cu Elisabeta, pregãtit ºitrimis toate cadourile.

Sâmbãtã, 1/13 ianuarie. Anul NouVreme mohorâtã, –5 °R, mai târziu doar –1 °R. Ora 9 dejunat cuElisabeta. Primit pe Knechtel, Herfürth etc., care primesc ordine ºicadouri. Ora 9¾ plecat cu trãsura la Palat, acolo schimbat. Ora 10¼la Mitropolie în þinutã de galã, liturghie pânã la ora 11. La mitropolit,discursuri etc., eu rãspund. Acolo pânã la ora 12, cântece. La Palat,primit pe prefectul Poliþiei. Ora 12¾ plecat înapoi la Cotroceni.Primit pe ruºi, care aduc pâine ºi sare. Dupã-amiaza cu Elisabeta,scris, citit. Seara cu Elisabeta, care are puþinã febrã. Primit multedepeºe.

Duminicã, 2/14 ianuarieViscol cu zãpadã, vânt rece din est. Înainte de amiazã Stãtescu, pecare l-am chemat din cauza lui Guillaume, cãci Carp a scris cã acestava trebui sã cedeze, pentru a putea veni în România. I se va permitesã vinã. Dupã-amiaza audienþe. Generalul Cernat, pentru uniforme.Boerescu îndelung la mine. Seara cu Elisabeta. Viscol puternic ºifoarte frig.

Luni, 3/15 ianuarieVânt rece ca gheaþa din nord-est, foarte frig. Înainte de amiazã niciun ministru, scris. Scrisoare de la Leopold, care îmi transmite cãAntoinette e într-adevãr suferindã. Toatã ziua acasã. Dupã-amiaza


cu Elisabeta, scris. Seara prima încercare cu lumina electricã laCotroceni, întreaga curte e foarte clar iluminatã. Furtunã puternicã,destul de frig. La Paris a fost anulat mandatul de primar al luiNapoleon, din cauzã cã acesta a lansat o proclamaþie. Situaþia dinFranþa destul de tulbure. Sturdza se aflã în Berlin pentru a interveniîn mod oficial în problema Dunãrii.

Marþi, 4/16 ianuarieDestul de frig, vânt din nord-est, puþinã zãpadã. Înainte de amiazãBrãtianu la mine, a venit pentru o zi de la þarã. Dupã-amiaza audienþe.Ora 6½ cina, prinþul ºi prinþesa Uruzov, contele ºi contesa Grenville,colonelul Fãlcoianu, domnul ºi doamna Moscu241, Cariagdi etc.,conversat pânã la ora 9. Lumina electricã arde în curte. Frig de –7 °R.

Miercuri, 5/17 ianuarieMai puþin frig. Elisabeta puþin obositã. Ora 10 Aurelian la mine, apoiTheodori. Ora 11½ colonelul Bibescu. Ora 12 venit mitropolitul cuicoanele, reþinut pe el ºi pe colonelul Bibescu la dejun, pânã laora 1½. Îndelung în grãdinã, aer plãcut. Seara iluminat electric. CuElisabeta. Scris ºi citit pânã la ora 10½.

Joi, 6/18 ianuarie. Epifania, Botezul DomnuluiVreme mohorâtã, –7 °R, vânt rece. Ora 10¼ plecat cu trãsura laPalat. Ora 10¾ în pavilionul de la Dâmboviþa pentru sfinþirea apei,trupele reprezentate prin delegaþi, aproape nici o autoritate de faþã,durat un sfert de orã. Defilare prin faþa pavilionului, vânt rece. Ora 11½din nou la Palat. Ora 12 la Cotroceni. Cu Elisabeta. Audienþe. Îngrãdinã. Seara prefectul Poliþiei. Iluminat electric. Elisabeta obositã.

Vineri, 7/19 ianuarie. Sf. IoanVreme frumoasã ºi rece. Înainte de amiazã nici un ministru. Cãpi-tanul ªoimãnescu merge la Piteºti pentru a-l felicita pe Brãtianu,cãruia i-am ºi telegrafiat. Dupã-amiaza audienþe, în grãdinã. Searacu Elisabeta. Ora 8 plecat cu Candiano la teatru. Prima operã româ-neascã, Haiducul, în trei acte, nu e rea, muzica plãcutã, foarte plinºi multe aplauze. Lecca, ministrul de Finanþe, la mine în pauzã. Ora11, se terminã. Ora 11½ la Cotroceni, care e iluminat electric.

Sâmbãtã, 8/20 ianuarie–9 °R, chiciurã. Înainte de amiazã în grãdinã cu Elisabeta. Lecca lamine, vorbit despre casa de pensii. Dupã-amiaza în grãdinã, cuElisabeta, care încã se mai simte slãbitã. A murit la Mainz soþulbaroanei Witzleben. Dupã-amiaza în grãdinã. Ora 8½ plecat cu trãsura

JURNAL 199

la Palat, foarte frig. Acolo pânã la ora 10½. La teatru, Balul SocietãþiiElisabeta, toþi în costume populare româneºti, inclusiv doamnelecorpului diplomatic. Tombolã, rãmas acolo pânã la ora 2. Cu trãsurala Cotroceni, unde arde încã lumina electricã.

Duminicã, 9/21 ianuarieVreme minunatã, –6 °R. Înainte de amiazã în grãdinã, apoi plimbatpuþin prin grãdinã cu Elisabeta. Audienþe. Cu Elisabeta. Seara cititºi scris. Noapte minunatã cu lunã. Murit prinþul Karl de Prusia.

Luni, 10/22 ianuarieVreme blândã. Elisabeta enorm de slãbitã. Înainte de amiazã îngrãdinã. La Berlin au fost contramandate toate serbãrile pentrununta de argint a prinþului de coroanã. Prinþul Karl a avut o agoniegrea. Ora 11 Brãtianu la mine. Camerele au ºedinþã. Sturdza, carea fost primit de Bismarck la Berlin ºi de Kalnoky la Viena. Vorbimdespre o uniune personalã cu Bulgaria. Dupã-amiaza vizitat SpitalulXenocrat, dr. Kiriazi242, Strada Vãcãreºtilor. De faþã Cariagdi,dr. Kiriazi ºi ªtefãnescu. Vânt rece. La Palat, primit pe prefectulPoliþiei. Ora 4½ la Cotroceni, cu Elisabeta. Seara scris. Guillaume,care a fost numit secretar 1 la Madrid, soseºte astãzi aici, pentru ase cãsãtori totuºi cu E. Grãdiºteanu. Acceptarea sa ca însãrcinat cuafaceri rãmâne deschisã. Doamna Mavrogheni a încercat toate mij-loacele spre a aduce la îndeplinire cãsãtoria, care, desigur, poate încãsã dea greº. Încã se mai vorbeºte de rãspândirea supãrãtoare azvonurilor de tot felul privind-o pe Grãdiºteanu.

Marþi, 11/23 ianuarieVreme frumoasã, deloc frig. Înainte de amiazã promenadã în grãdinã.Dabija la mine. Camerele înainteazã încet cu revizuirea. Dupã--amiaza audienþe, scris. În grãdinã. Cu Elisabeta. Guillaume a sositaici, pentru ca totuºi sã se însoare cu Efrosina. Seara prefectulPoliþiei la mine. Scris pânã la ora 11.

Miercuri, 12/24 ianuarieVreme bunã, vânt puternic. Înainte de amiazã Chiþu la mine.Orele 1-3 Sturdza, care se întoarce de la Berlin ºi Viena ; i-a vãzutpe Bismarck ºi Kalnoky, toþi ambasadorii. Bismarck l-a reþinut treisferturi de orã ºi i-a vorbit foarte binevoitor despre România. A de-venit nemulþumit de Rusia, iar în problema Dunãrii, chiar dacãavem dreptate, ar trebui sã ne înþelegem cu Austria. Sturdza e foartesatisfãcut de discuþia avutã. La Viena a fost primit cu foarte multãamabilitate, însã cei de acolo nu au cedat în problema Dunãrii.


Problema va ajunge acum în faþa conferinþei, unde nu se va hotãrîniciodatã nimic prin unanimitate de voturi. Cãlãtoria lui Sturdza afost de mare importanþã, cãci acum avem un sprijin în marea politicã,cu Germania împotriva Rusiei. În grãdinã, cu Elisabeta. Ora 8 searamers cu trãsura la Club, unde cãpitanul Gherghel þine o conferinþãdespre justiþia militarã, acolo pânã la ora 10½. Frig ºi foarte vântos.Candiano de serviciu.

Joi, 13/25 ianuarieFurtunã, vânt rece din nord-est, complet uscat. Ora 10½ Brãtianu lamine, este foarte mulþumit de cãlãtoria lui Sturdza. Revizuirea mergeîncet înainte. Ionescu a þinut un discurs nefericit. Lecca va fi înlocuitodatã cu noua Lege a pensiilor. Foarte frig în toate încãperile. Dupã--amiaza singur. Cu Elisabeta. Seara scris. Furtuna înceteazã. Nuntade argint a prinþului de coroanã, paradã în Berlin.

Vineri, 14/26 ianuarieFurtunã puternicã toatã noaptea, doar –3 °R, însã frigul se simte.Furtunã puternicã de zãpadã în Valahia Micã, aºa încât calea feratãa fost înzãpezitã, iar poºta nu a sosit. Nici un ministru. Cameraîncepe a doua citire a articolelor modificate ale Constituþiei, discuþiiaprinse. Dupã-amiaza Davila la mine, se plânge de poziþia deinspector sanitar pe care i-a creat-o Brãtianu. Generalul Anghelescula mine. Viscolul e din ce în ce mai puternic. Comunicaþia pesteDunãre întreruptã. Saurma, care vine de la Constantinopol, e blocatla Rusciuc. Dupã-amiaza ºi seara cu Elisabeta, care e ceva mai bine,se simte mai puþin slãbitã. Seara scris. Furtuna înceteazã, ninsoareaslãbeºte. Prinþul de coroanã ne telegrafiazã ºi ne mulþumeºte pentrufelicitãrile pe care i le-am trimis cu ocazia nunþii de argint. Giers ela Viena, unde va conferi cu Kalnoky despre problema Dunãrii,respectiv despre braþul Chilia. Conferinþa se va întruni la Londra,pe 5 februarie stil nou, pentru a reglementa aceastã chestiune. Varãmâne însã fãrã rezultat, cãci noi ne menþinem punctul de vedere.

Bucureºti

Sâmbãtã, 15/27 ianuarie. Mutarea la Palatul din oraºFurtuna ºi ninsoarea au încetat, nu e frig. Poºta din strãinãtate nusoseºte. Înainte de amiazã nici un ministru. Ora 12½ dejunat cuElisabeta. Ora 1½ ea pleacã cu N. Romalo în oraº. Ora douã cu saniala Palat, peste Dealul Spirii. Elisabeta alege camera goblenurilor cadormitor pentru noi, foarte strâmt. În toate camerele e foarte frig.

JURNAL 201

Orele 4½-6½ Sturdza la mine, îmi citeºte instrucþiunile pentruI. Ghica la Londra, pentru conferinþã. Seara salonul alb, cameraroºie ºi sala tronului iluminate electric, foarte frumos ºi luminos. Defaþã Slade, Wilson, Polizu ºi prefectul. Ora 10 în pat, frig.

Duminicã, 16/28 ianuarieVreme frumoasã, multã zãpadã. Încã nimic prin poºtã, calea feratãspre Vârciorova este încã înzãpezitã. Înainte de amiazã cu Elisabeta,fãcut ordine. Orele 1-3½ audienþe. Plimbare cu sania, cu Elisabeta.Wilhelm Wied243 are o fiicã, pe care o cheamã Elisabeta. Orele 5-6vine la mine prinþul Gr. Sturdza, pe care nu l-am mai vãzut de patruani, a fost foarte plãcut. Seara cu Elisabeta, scris. –10 °R, ceaþã.

Luni, 17/29 ianuarieVreme frumoasã, –10 °R, mai târziu cald. Încã nimic prin poºtã, careva sosi abia mâine. Înainte de amiazã Lecca la mine, discutat despreLegea pensiilor. Camerele discutã încã revizuirea. Dupã-amiaza de la2 la 3½ plimbare cu sania, cu Elisabeta, nu e frig. Ora 5 Manu ºiLahovary la mine, pentru înregistrarea fonograficã. Ora 5½ Sturdza,pentru instrucþiunile în problema Dunãrii. Seara luminã electricã.Cu Elisabeta, scris.

Marþi, 18/30 ianuarieVreme minunatã, –10 °R, mai târziu cald la soare. Înainte de amiazãnici un ministru. Camerele iau 6 zile de concediu din cauza alegerilorcomunale. Dupã-amiaza plimbare cu sania prin oraº, cu Elisabeta.Orele 5-6½ primit pe baronul Saurma, noul ministru plenipotenþiargerman, care vine de la Cairo. Este foarte plãcut. Ora 6½ domnul ºidoamna Brãtianu la masã, conversat pânã la ora 8½. Vãzut luminaelectricã, ce arde strãlucitor. Elisabeta e obositã seara. Prinþul Napoleone încã închis. Crizã de guvern în Franþa.

Miercuri, 19/31 ianuarieVreme frumoasã, mai întâi ceaþã deasã, apoi moinã. Înainte de amiazãLecca, Sturdza, Stãtescu ºi Aurelian la mine. Dupã-amiaza rãmasacasã, dureri mari de cap, pe care le simt puternic ºi seara. Ora 10în pat. În toatã þara se desfãºoarã alegeri municipale dupã noualege. Opoziþia îºi pãstreazã toate forþele pentru Senat, atunci cândse va alege Constituanta. Roºii în toatã þara. Brãtianu e la Piteºti.Scrisoare de la Bamberg, care scrie despre ºederea la bãile dinTherme, unde ar trebui sã meargã ºi Elisabeta. Sosit poºta din toatepãrþile. Linia feratã e curãþatã, trenurile pot circula regulat. ÎnValahia nu mai e zãpadã, nici în Moldova, ºi e destul de frig, ceeace poate dãuna recoltei. Perspectivele nu sunt încã prea rele în þarã.


Joi, 1 februarie/20 ianuarieVreme mohorâtã. Toatã ziua m-am simþit foarte rãu, dureri de spateºi la toate membrele. Sturdza la mine. Ora 1½ generalul Racoviþã.Prefectul Poliþiei. Nu am cinat. Ora 8½ fãcut o baie caldã, apoimasaj. În pat. Dureri puternice de cap. Noapte rea.

Vineri, 2 februarie/21 ianuarieToatã ziua în pat, dureri foarte puternice, neputincios. Doctorul detrei ori aici. Nevralgie muscularã, dar fãrã febrã. Elisabeta mãîngrijeºte.

Sâmbãtã, 3 februarie/22 ianuarieToatã ziua la pat. Noaptea deloc bine. Dureri în tot corpul, slãbit.Vreme mohorâtã.

Duminicã, 4 februarie/23 ianuarieToatã ziua în pat, durerile mai mici. Noaptea, însã, foarte rãu.Doctorul a fost de trei ori aici. Dureri de cap. Elisabeta îmi citeºte.Vremea mai seninã ºi mai blândã.

Luni, 5 februarie/24 ianuarieNoapte proastã, dureri, dar mai puþin înþepenit. Alegerile municipaleau fost câºtigate de guvernamentali în toatã þara. Ceva zãpadã.Camerele lucreazã din nou. Toatã ziua în pat. Theodori aici. Elisabetaîmi citeºte.

Marþi, 6 februarie/25 ianuarieNoapte rea. Durerile mai mici. Ora 11 Brãtianu pentru o clipã lamine, mã gãseºte lipsit de puteri ºi slab. Rãmas toatã ziua în pat.Elisabeta îmi citeºte. Seara dureri violente de cap, ce dureazã pânãnoaptea. N-am dormit.

Miercuri, 7 februarie/26 ianuarieNoapte foarte proastã. Elisabeta îl primeºte deja la ora 8 pe Brãtianu,cãruia îi spune cã e nevoie de o schimbare de aer. El este cu totulde acord. La ora 2 mã scol pentru douã ceasuri, foarte slãbit. Searadin nou dureri de cap, iau somnifere pentru a dormi. Toatã noapteaninsoare.

Joi, 8 februarie/27 ianuarieNoaptea mai bine, însã extenuat. Ora 10½ sculat, foarte slãbit, încãceva dureri. Toatã ziua cu Elisabeta, umblat puþin. Ora 5 din nou înpat. Conferinþa de la Londra încã nici o decizie. –4 °R.

JURNAL 203

Vineri, 9 februarie/28 ianuarieNoaptea bine. Ora 10 sculat, rãmas pe picioare pânã la ora 7½. CuElisabeta, care are ceva febrã. Citit ºi scris.

Sâmbãtã, 10 februarie/29 ianuarieNoapte destul de bunã. Ora 10 sculat, cu Elisabeta, care are încã ostare febrilã. Ora 12½ dejunat. Dupã-amiaza citit. Simþitor de rece.Sosit Stöhr de la Sinaia, îndelung la mine. Lucrãrile înainteazã acolo,doar cã întâmpinã multe dificultãþi. Conferinþa de la Londra a deciscã România va fi admisã cu vot consultativ, noi refuzãm sã participãmla Conferinþã ºi avem astfel un pretext de a considera cã toatehotãrârile sunt fãrã valabilitate în ce ne priveºte, atâta vreme cât nusuntem consultaþi.

Duminicã, 11 februarie/30 ianuarie–7 °R. Puþin întunecat. Ora 9 sculat, mai bine. Ora 11 primit peSturdza, Camerele vor fi înºtiinþate cã noi nu participãm laConferinþã. Dupã-amiaza R. Mihai la mine. Seara încã Sturdza.Camerele sunt foarte mulþumite de rezoluþia noastrã, iar Ionescuþine un discurs aprobator. Seara încã Stöhr la mine.

Luni, 12 februarie/31 ianuarie–4 °R. Ora 8½ sculat. Ora 10 Theodori, apoi Lecca ºi I. Brãtianu de la12 la 1. N-am discutat nimic despre cãlãtorie. Dupã-amiaza singur, citit.Ora 6 Sturdza la mine. Camerele voteazã bugetul ºi se apropie de sfârºit.

Marþi, 1/13 februarie–1 °R. Ora 9½ primit pe D. Ghica ; acesta a venit încontinuu spre aafla veºti despre mine. Ora 10¼ Dabija, apoi Sturdza. Serbia intrãtotuºi cu vot consultativ la Conferinþã. Dupã-amiaza singur, citit ºiscris. Ora 5 prefectul Poliþiei la mine. Camera a declarat sesiunepermanentã, pânã când Conferinþa asupra Dunãrii îºi va lua hotãrârile.

Miercuri, 2/14 februarie–6 °R, vreme seninã. Înainte de amiazã Sturdza la mine. La Berlinnu sunt chiar nemulþumiþi de poziþia noastrã faþã de Conferinþã.Aurelian la mine. Camerele au votat Ministerul Domeniilor. Peste ziam citit, cu Elisabeta.

Joi, 3/15 februarie–9 °R, mohorât. Înainte de amiazã venit la mine Sturdza ºi Carp,care a sosit de la Viena. Conferinþa se va încheia sãptãmâna viitoare.Proiectul Barrère a fost acceptat de Conferinþã, nouã ne este


indiferent. Dupã-amiaza singur, citit. Ora 6 prefectul Poliþiei.Camerele nu lucreazã.

Vineri, 4/16 februarie–4 °R. Înainte de amiazã Sturdza. Conferinþa, care a aprobat toatepropunerile, e preocupatã acum sã mandateze Austria sã le punã înaplicare. Treaba se aratã a fi cu atât mai de duratã cu cât pãrea sãpoatã fi rezolvatã în 14 zile. Elisabeta are febrã continuã. Ora 12Chiþu. Dupã-amiaza citit. Apoi audienþe. Seara cu Elisabeta. Cititpânã la ora 11. Frig. Camerele discutã Legea finanþelor.

Sâmbãtã, 5/17 februarie–6 °R, mohorât. Elisabeta din nou febrã, stã în camera galbenã, deoareceîn cea albastrã e un miros prea rãu. Înainte de amiazã Brãtianu ; elcrede cã ne putem sustrage liniºtiþi hotãrârilor în problema Dunãrii.Îi vorbesc despre cãlãtoria noastrã, probabil în 14 zile. Sturdza lamine. Conferinþa va avea din nou ºedinþã abia marþi. Totul a fosthotãrât în unanimitate. Dupã-amiaza citit. Generalul Creþeanu lamine, pentru primirea lui Saurma. Cu Elisabeta. Camerele se ocupãdoar cu interpelãri ºi intrigi personale. Dunãrea, care e completîngheþatã la Sulina, creºte la Galaþi ºi Tulcea, aºa încât existã temeride inundaþii. Frig uscat. Barometrul foarte ridicat.

Duminicã, 6/18 februarie–4 °R, mai târziu mai cald, ceva soare. Elisabeta febrã. Ora 10 Theodori.Ora 11½ Sturdza. Ora 12 primit pe baronul Saurma în audienþã oficialã,pentru înmânarea scrisorilor de acreditare ca ministru plenipoten-þiar german. Discurs. Dupã aceea e primit de Elisabeta. Doamnelela dejun. Dupã-amiaza Cernat la mine, scris, citit. Seara cu Elisabeta.

Luni, 7/19 februarie–5 °R, mohorât, frig. Elisabeta la fotograf. Ora 11 Lecca la mine.Dupã-amiaza audienþe, scris. Cu Elisabeta. Seara citit. Camerelelucreazã pe secþiuni.

Marþi, 8/20 februarie–5 °R, mohorât, fãrã zãpadã, frig. Înainte de amiazã scris. Ora 11½Sturdza la mine. Conferinþa nu a hotãrât nimic deosebit. Urmãtoareaºedinþã abia sâmbãtã. Dupã-amiaza câteva audienþe. Seara scris cuElisabeta.

Miercuri, 9/21 februarie–10 °R, vreme neprietenoasã. Elisabeta iarãºi febrilã. Înainte deamiazã Sturdza, Lecca ºi Aurelian la mine. Dupã-amiazã audienþe :

JURNAL 205

Marghiloman, care mã invitã la bal, refuzat, deoarece nu mã simtîncã îndeajuns de bine. Scris. Seara Sturdza la mine, îmi prezintãprotocolul conform cãruia contele Münster a propus excludereanoastrã de la Conferinþã. Sturdza e de pãrere ca eu sã-i exprimbaronului Saurma mâhnirea mea. Seara cu Elisabeta.

Joi, 10/22 februarie–11 °R, enorm de uscat, frig. Înainte de amiazã Brãtianu, apoiSturdza. Îmi spune cã Germania e hotãrâtã sã ne accepte totuºi laConferinþã. Germania este împotriva problemei braþului Chilia, cãcipretenþiile ruºilor merg prea departe. Nu s-au mai putut înþelege înnici o problemã, Conferinþa poate dura 14 zile. Dupã-amiaza au-dienþe, cu Elisabeta, care are puþinã febrã. Seara scris. Camerele seocupã toatã sãptãmâna cu problema gradelor profesorilor, pentrusalarii. Seara vreme mohorâtã, mai puþin frig.

Vineri, 11/23 februarieVreme schimbãtoare, ninsoare ºi ploaie. Înainte de amiazã Dabija,apoi Sturdza. Dupã-amiazã Carp, care se întoarce la Viena. Discutatconcesiile pe care le putem face Austriei în problema Dunãrii. Carpva încerca sã-l vadã pe împãrat, pentru ca acesta sã-l îndrepte cãtreministrul sãu. Dupã-amiaza cu Elisabeta, care are dureri de cap.Seara citit ºi scris. Ceaþã groasã ºi foarte umed. În încãperile con-strucþiei noi e umezealã. Camerele discutã încã Legea profesorilor.

Sâmbãtã, 12/24 februarieDezgheþ, mai târziu soare. Înainte de amiazã Sturdza, Conferinþatrebuie sã aibã astãzi o ºedinþã la Londra. Dupã-amiaza Young pânãla ora 3. Cu Elisabeta, scris. Seara citit.

Duminicã, 13/25 februarieVreme minunatã. Înainte de amiazã Young. Dupã-amiaza audienþede la 1 la 4. Ora 5 Mitilineu, care vine de la Belgrad, unde este tratatfoarte puþin amabil, de cãtre reginã chiar nepoliticos. Seara cuElisabeta. Mohorât, +1 °R.

Luni, 14/26 februarieCeva zãpadã, soare. Înainte de amiazã Sturdza la mine, Conferinþaa hotãrât sã dea satisfacþie Rusiei în problema braþului Chilia. Accep-tarea noastrã la Conferinþã, pe care trebuia sã o propunã Germania,nu s-a produs, cu atât mai mult cu cât la prima ºedinþã conteleMünster a vorbit neprietenos despre noi. Inexplicabil cum de ne-afost promis acest lucru la Berlin. Probabil a avut vreo influenþãinfama adresã cãtre Clemenceau a studenþilor români din Paris, în


care se aminteºte de revolta studenþilor în Bucureºti împotriva ger-manilor, pe care i-au insultat în martie 1871. Rosetti, care se aflã înParis, a aprobat în orice caz adresa, care e jignitoare pentru Germania.Dupã-amiaza cu Elisabeta. Audienþe. Venit Kuhlrich, care ne modeleazãpentru medalie. Seara scris mamei.

Marþi, 15/27 februarieVreme minunatã, vânt rece. Ora 10 mitropolitul Moldovei, care vorbeºtedespre intrigi nihiliste la Iaºi. Ora 11 Stãtescu, 11½ Chiþu, care e ºiel indignat din cauza adresei studenþilor. Dupã-amiaza Young, carecrede cã va trebui sã-mi fie extras un dinte. Pozat pentru Kuhlrich.Seara D. Brãtianu la mine. Elisabeta la teatru. Prefectul Poliþieipânã la ora 10½ la mine, discutat despre situaþie. Dureri de dinþi.

Miercuri, 16/28 februarieVreme instabilã, viscol slab. Ora 10½ Brãtianu la mine, este ºi elindignat din cauza adresei pe care studenþii din Paris i-au trimis-olui Clemenceau, va lua mãsuri împotriva lor, iar în Românul vaapãrea un articol. Venit Sturdza. Conferinþa nu þine astãzi nici oºedinþã. Problemele sunt delicate, iar marile puteri sunt pe poziþiiîmpãrþite. Dupã-amiaza Young la mine, hotãrãºte cã trebuie sã-mifie extras dintele. Pozat pentru Kuhlrich. Ora 6½ dineu de galã înonoarea ministrului plenipotenþiar grec Dragoumis, care trebuia sã-ºiprezinte acreditivele încã de acum ºase luni. Sala tronului ºi salonulunde are loc dineul sunt iluminate electric. Priveliºte frumoasã ºioarecum luminoasã, de faþã persoane oficiale, miniºtrii cu soþiile etc.Fãcut îndelung cerc, plecat abia la ora 9½. Camerele discutã încãlegea gradaþiilor profesorilor. Conferinþa se pare cã va fi suspendatãpentru 14 zile, pentru a ne lãsa timp sã cedãm. Duminicã va maiavea loc o ºedinþã. Serbia se identificã total cu Austria.

Joi, 1 martie/17 februarieVreme frumoasã, vânt rece. Înainte de amiazã Sturdza ºi Lecca, nicio ºtire de la Londra. Theodori, pe care îl trimit la Young, pentruoperaþia dentarã ºi cloroform. Operaþia este hotãrâtã pentru mâine.Dupã-amiaza cu Elisabeta, pozat pentru Kuhlrich. Seara primarulCariagdi la mine. Scris. –1 °R.

Vineri, 2 martie/18 februarieVreme instabilã, destul de frig. Ora 11 venit Young cu Theodori ºiKremnitz pentru operaþia dentarã. Am fost cloroformizat, senzaþiede sufocare, dar a trecut. Apoi a durat patru minute pânã când a fostextras un dinte mare. Nu am simþit nimic în timpul operaþiei, însã

JURNAL 207

am avut o mare greaþã, care nu voia sã înceteze. M-am bãgat în pat,cãci m-am simþit foarte slãbit ºi fãrã putere. Totul a durat pânã laora 11½. Dupã-amiaza m-am sculat din nou. Elisabeta cu mine în totacest timp. Ora 4 luat ceaiul. Nu am primit pe nimeni. Seara devremeîn pat. Dureri la toþi dinþii ºi în gât.

Sâmbãtã, 3 martie/19 februarieNoapte proastã. Vânt puternic ºi rece, care dureazã toatã ziua.Dureri. Ora 10½ Chiþu, 11½ Sturdza, Conferinþa Dunãrii i se parecã merge bine. Dupã-amiaza singur, nu m-am simþit prea bine, dureri.Cu Elisabeta. Seara devreme în pat.

Duminicã, 4 martie/20 februarieToatã noaptea ºi toatã ziua furtunã rece dinspre nord-est. Înainte deamiazã cu Elisabeta. Ora 11½ Sturdza, Conferinþa Dunãrii pare sãse încheie sãptãmâna aceasta. Dupã-amiaza Elisabeta pozat pentruKuhlrich. Citit ºi scris. Seara cu Elisabeta.

Luni, 5 martie/21 februarieToatã ziua dureri, care se intensificã enorm la prânz. Vreme rece.Înainte de amiazã Sturdza, nici o veste de la Conferinþã. Chiþu lamine. Dupã-amiaza citit. Orele 5-6 Wight la mine, care crede deasemenea cã am nevoie de o schimbare de aer.

Marþi, 6 martie/22 februarieToatã ziua dureri de dinþi. Dabija la mine, eu mã simt rãu, senzaþiide durere. Dupã-amiaza cu Elisabeta, scris. Prefectul Poliþiei la mine.Camera a votat 15 milioane pentru fortificaþii etc. Discutat cu Kremnitz,care mã îndeamnã ºi el sã fac o cãlãtorie. Seara îmi citeºte Elisabeta.Dureri. Noaptea nu mã simt bine.

Miercuri, 7 martie/23 februarieVreme de primãvarã, caldã. Toatã ziua dureri puternice, umflat. Ora 10½Brãtianu la mine. E foarte emoþionat sã mã vadã atât de slãbit ºicrede cã în 10 zile putem pleca în cãlãtorie, Camerele se vor închidesãptãmâna viitoare. Conferinþa de la Londra se amânã perpetuu.Ora 11½ Sturdza, nici o veste din strãinãtate. Aurelian la mine.Dupã-amiaza Young, apoi pozat pentru Kuhlrich. Vreme minunatã ºicald. Din nou dureri toatã dupã-amiaza ºi seara. Scris ºi citit. CuElisabeta. Noaptea furtunã foarte puternicã. Vremea din nou foarte rece.

Joi, 8 martie/24 februarieVreme mohorâtã, umedã ºi rece. Vânt din nord-est, –1 °R. Noaptefoarte proastã ºi dureri puternice de dinþi. Înainte de amiazã Lecca.


Dupã-amiazã scris ºi citit. Viscol. La ora 4 deja întuneric. Ziua durerimai mici. Ora 5½ prefectul Poliþiei. Ora 6½ dineu, 50 persoane,birourile Senatului ºi Camerei. Sala tronului iluminatã electric.Mã simt obosit, dar totuºi mai bine. Cercul a decurs bine, pânã laora 8½.

Vineri, 9 martie/25 februarieVreme rece. Înainte de amiazã Sturdza la mine, Conferinþa se apropiede sfârºit. Dupã-amiaza audienþe. Pozat pentru Kuhlrich. Seara cuElisabeta.

Sâmbãtã, 10 martie/26 februarie–4 °R. Ora 10½ Brãtianu la mine, crede cã în 8 zile putem pleca încãlãtorie, vrea sã iau cu mine ºi un al doilea medic, eu sunt împotrivã.Dupã-amiaza primit pe directorul electricitãþii. Venit Stöhr de laSinaia. Seara scris lui Bamberg pânã la ora 11.

Duminicã, 11 martie/27 februarieVreme de primãvarã. Înainte de amiazã Young la mine, scris. Dupã--amiaza Cernat. Camerele nu vor sã înceapã încã cea de-a treia lecturã.Stöhr îndelung la mine, pleacã iarãºi la Sinaia. Seara cu Elisabeta.

Luni, 12 martie/28 februarieVreme de primãvarã. Înainte de amiazã Sturdza. Dupã-amiazaaudienþe. Pozat pentru Kuhlrich. Seara scris. Ploaie.

Marþi, 1/13 martieVreme ploioasã. Înainte de amiazã Dabija ºi Lecca. Camerele vortermina la sfârºitul sãptãmânii. Conferinþa se încheie ºi ea. Dupã--amiaza pozat pentru Kuhlrich. Seara scris.

Miercuri, 2/14 martieZãpadã adâncã, toatã ziua viscol cu zãpadã. Înainte de amiazãStãtescu, Aurelian, Brãtianu, Sturdza. Opoziþia, L. Catargi, Florescu,Kogãlniceanu ºi Vernescu îmi solicitã împreunã o audienþã, fãrã aspune de ce. Dupã-amiaza audienþe. Scandal la Camerã, interpelarefãcutã de Kogãlniceanu în problema Dunãrii. Seara ºedinþã a Camerei,pentru revizuire, rezolvare simplã. Seara scris, cu Elisabeta, care epuþin rãcitã.

Joi, 3/15 martie–10 °R, vreme seninã, mai târziu se dezgheaþã. Înainte de amiazãBrãtianu, Sturdza. Refuz audienþa colectivã. La Camerã ºi Senat

JURNAL 209

interpelãri în problema plecãrii mele în cãlãtorie. Opoziþia demisioneazãdin Camerã. Scandal. Manu interpeleazã în problema Dunãrii. Ora6½ dineu în onoarea lui Saurma, 40 persoane, cerc pânã la ora 9½.

Vineri, 4/16 martie–6 °R, mai târziu soare, dezgheþ. Zãpadã în toatã Europa. Ora 10½Chiþu, Lecca, Brãtianu, Sturdza. La Senat, opoziþia a demisionat,deoarece nu am primit-o. La fel, generalul Manu. Dupã-amiaza scris,pus în ordine. Camerele ºi-au încheiat lucrãrile. Ora 6½ prefectulPoliþiei la mine. Opoziþia e foarte neliniºtitã din cauza cãlãtorieimele.

Sâmbãtã, 5/17 martieVreme minunatã, cald. Înainte de amiazã Lecca ºi Sturdza. Ora 12½plecat cu trãsura, en gala, la Camerã. Strãzile împodobite cu steaguri,enorm de multã lume. Birourile ºi miniºtrii mã întâmpinã. Suntpuþin ameþit din cauza primului drum pe afarã. Discurs al Tronuluifrumos, Camera a ovaþionat. Pronunþat încheierea legislaturii de4 ani. Ora 1 înapoi. Mitropolitul la dejun. Primit pe Tankov, care adevenit ministru bulgar. Brãtianu la mine. Numit 10 noi generali,care formeazã Corpul 4 de Armatã. Manu se întoarce la Roman, dincauza demonstraþiilor sale politice. Chiþu la mine. Alegeri pe 20 aprilie.Sturdza ºi Lecca, iar seara prefectul Poliþiei la mine. Opoziþia secomportã antidinastic. Ora 10½ în pat.

Cãlãtoria în nordul Italiei

Duminicã, 6/18 martie. Duminica Floriilor.Plecarea din BucureºtiSculat la ora 7. Vreme mohorâtã. Ora 8½ la garã, acolo enorm demultã lume. Doamne cu buchete, toatã elita, mitropoliþii, generali,Wight în numele corpului diplomatic, senatori, deputaþi, comerþul etc.,pe puþin 300 persoane. Ora 9 plecarea, cãlduroase urãri de bine dintoate pãrþile. Brãtianu, Chiþu, Sturdza, mitropolitul ºi câþiva senatoriºi deputaþi pleacã împreunã cu noi. Ora 11½ Piteºti, întâmpinare.Ora 1½ Slatina, întâmpinare. Ora 3 Craiova, mare întâmpinare. LaFiliaºi de asemenea. Ora 5 în Turnu-Severin, întâmpinare. Ora 6Vârciorova, de unde toþi cei care ne-au însoþit se întorc, Bibescu, încalitate de fost vicepreºedinte al Senatului, þine o frumoasã cuvân-tare. Ora 6½ plecare cu trenul de Pesta. Ora 7 în Orºova, vãzut încãpe Kuhlrich. Cãlãtorit toatã noaptea.


Luni, 7/19 martieOra 7½ sosirea în Pesta. Vreme mohorâtã. Aici Carp, Davila ºi Fanu.Cu trãsura spre Buda. Ora 8¼ plecarea de acolo cu trenul specialpânã la Stuhlweissenburg, unde luat celãlalt tren, bagajul urmeazãsã vinã mai târziu. Ora 2½ în Kaniz, înainte de aceasta de-a lungullacului Balaton, care e încântãtor, dejunat la Kaniz. Ora 6 în Pragerhof,stat o orã ºi jumãtate. Ora 8 în Marburg. Hotel destul de rãu, amasanat. Carp ºi Fãlcoianu pleacã înapoi la Viena ºi Pesta. Ora 10 în pat.

Marþi, 8/20 martie. Marburg-VeneþiaPloaie. Ora 7½ dejunat cu Elisabeta. Ora 9¼ la garã, unde se aflãprimarul ºi funcþionari ai cãilor ferate, multã lume. Plecare prinValea Dravei, care e minunatã, multe pãºuni. Ora 1½ sosirea înKlagenfurt, dejunat în vagon. Dupã aceea s-a prezentat prezidentullandului Kraina. Ora 4 în Villach, ora 6 în Pontebor, cãlãtorit prinmunþi, multã zãpadã. Graniþa italianã, se face noapte. Construcþiiferoviare prin care putem totuºi trece, lucrãri cu nenumãratetuneluri ºi poduri etc. Ora 8 în Udine, acolo mã întâmpinã un generaladjutant al regelui Italiei. Ora 10 în Treviso, ora 11½ în Veneþia.Întâmpinare de cãtre autoritãþi. Prefectul, generali etc. Gãsit peLeopold ºi mers împreunã, cu gondola, la Hotel Danieli. Supat ºiconversat cu el pânã la ora 1½.

Miercuri, 9/21 martie. VeneþiaOra 8½ dejunat à trois. Ora 10 cu Leopold la anticar, Richetti,Gugenheim etc. Lucruri excepþionale. Promenadã pe strãzile înguste.Piaþa San Marco, unde o întâlnim pe Elisabeta, dejunat à trois.Ora 2½ cu gondola pe Canale Grande, din nou la patru anticari ºila Salviati. Vreme blândã. Seara cu Leopold la Biserica San Marco. Ora 7dineu, generalul Caroni, adjutantul regelui, prefectul Mecia, generaliºi viceamirali, preºedintele ºi procurorul Curþii de Apel, 14 persoane,cerc pânã la ora 10, destul de obosit. Cu Leopold pânã la ora 11½.

Joia Verde, 10/22 martie. VeneþiaPloaie cu ninsoare, furtunã, destul de rece. Ora 10½ la Biserica SanMarco, cu Elisabeta, Leopold etc. Serviciu religios la Patriarhie, pânãla ora 12. Vizitat Palatul Dogilor, conduºi de Constantin Barozzi244.Ora 1 Don Carlos245 la dejun. Elisabeta se duce la bibliotecã. CuLeopold la anticari, cumpãrat multe lucruri. Apoi, pânã la ora 3, pestrãzi ºi prin prãvãlii. Cinat împreunã. Ora 10½ în pat.

Vinerea Mare, 11/23 martie. VeneþiaPloaie, mai târziu ceva mai senin, însã frig. +3 °R. Înainte de amiazã,ora 10½, cu Leopold la Biserica San Marco. Patriarhul a oficiat pânã

JURNAL 211

la ora 12. Elisabeta la muzeu. Ora 12½ dejunat à trois. Ora 1½ cuElisabeta ºi Leopold la Guggenheim, apoi la palatul Papadopoli, caree destul de frumos. Din nou la Guggenheim, apoi la anticari, cum-pãrat mult. Pe jos pe strãzile înguste spre Piaþa San Marco, acolocripta bisericii. Ora 7 cinat. Elisabeta a vizitat Muzeul Civic. Searacu Leopold pânã la ora 11.

Sâmbãta Mare, 12/24 martie. Veneþia-MilanoFrig, dar frumos. Ora 7½ dejunat à trois. Ora 8½ plecare cu gondoladeschisã. Ora 9 la garã, acolo prefectul ºi primarul cu buchete. Plecatla ora 9 ºi 5 minute, prin Sestria, Padova, Vicenza, Verona, acolodespãrþire de Leopold, care pleacã spre Meran. Frig ºi ceþos.Peschiera, Brescia. Ora 3½ sosirea în Milano, Hotel de Ville.Promenadã pe strãzi ºi prin prãvãlii. Ora 7 cinat. Elisabeta la Scala.Eu ºi Candiano plimbat prin Galeria Victor Emmanuel. Ora 10½ înpat.

Duminica Paºtilor, 13/25 martie. MilanoFoarte frig. Ora 9 dejunat cu Elisabeta. Ora 11 la Dom, liturghiesolemnã cu muzicã frumoasã. Sus pe Dom. Ora 1 dejunat, invitaþiprefectul ºi Tornielli, care a venit de la Roma. Cu el la Breva ºi lamuzeul Poldi Perroti, care e deosebit de frumos. De asemenea laBiblioteca Ambrosianã ºi la Galeria de picturã. Foarte frig. Pro-menadã în Pasajul Victor Emmanuel. Tornielli insistã sã merg laRoma. La cinã Tornielli, sindicul din Milano, generalul comandant alCorpului 2 de Armatã, foarte multã lume, conversat pânã la ora 10.Noapte proastã, din cauza zgomotului prea mare.

Lunea Paºtilor, 14/26 martie. Milano-GenovaOra 6 sculat, ploaie torenþialã. Ora 7½ dejunat. Depeºã dinBucureºti, de aniversarea proclamãrii regatului. Ora 8¾ plecarea,la garã Tornielli, prefectul cu buchet, sindicul. Tornielli mã roagãinsistent sã merg la Roma. Plecare pe ploaie torenþialã, via Pavia,Novi, pe calea abruptã de munte, spre San Pier d’Arena, suburbiea Genovei. Ora 12½ sosirea acolo. Ploaie. La garã Bamberg cusoþia, marchizul Durazzo-Pallavicino, Rodonaky cu familia, consululRomâniei, buchete. Mers cu trãsura închisã pânã la Villa Spinola dinSestri, 20 de minute, Bamberg în faþã. Poziþie minunatã, casã spa-þioasã, grãdinã frumoasã, pãdure de portocali ºi camelii. Vremeaceva mai bunã, priveliºte frumoasã spre mare. Dupã-amiaza cuBamberg, care mã însoþeºte ºi la cinã. Încã nu este totul amenajat.Vila costã 6.000 de franci, bucãtãria este angajatã separat. Sala demasã mare ºi luminoasã. Ora 7 cinat. Ora 11½ în pat. Elisabeta nuprea bine.


ªederea la Sestri

Marþi, 15/27 martie. Villa SpinolaVremea mai bunã. Elisabeta nu prea bine. Ora 8½ dejunat, ora 9promenadã în grãdinã, apoi pe terasele acoperite cu portocali ºicamelii, poteci frumoase în stil baroc. Ora 11 primit pe prefectul dinGenova, apoi pe primarul din Sestria ºi o delegaþie a locuitorilor dinprovincie. Venit Bamberg, l-am invitat la dejun. Dupã-amiaza plecãmnoi doi împreunã cu Bamberg spre Voltri, prin Pegli, încontinuu de-alungul mãrii. Drum minunat. Ora 4½ înapoi. Ora 6½ cinat, invitatpe Bamberg. Conversat pânã seara la ora 10.

Miercuri, 16/28 martieFurtunã puternicã. Vreme rece ºi seninã. În România zãpadã groasãde un picior, –6 °R. Înainte de amiazã scris. Ora 12 venit Bambergcu marchizul Durazzo-Pallavicino, invitat la dejun. Dupã-amiazavizitat cu ei minunata Villa Pallavicino ºi apoi Parcul Magic, douãore. Apoi fãcut o vizitã prinþesei Solms la Villa Doria. Acolo Elisabetaºi Albrecht Solms. Bãtrâna mamã complet oarbã. Acolo o orã. Ora 5½înapoi. La cinã doamna Türr. Seara scris încã.

Joi, 17/29 martieVreme frumoasã ºi seninã, vânt. Înainte de amiazã cu Elisabeta îngrãdinã, scris. La dejun prefectul ºi sindicul baron Podestá. Ora 2plecat la Genova. Bamberg ne aºteaptã la Palazzo Doria, unde suntplafoane splendide. Palatul însã nu e prea îngrijit. În PalazzoBalbi-Senomeya galerie frumoasã, Van Dyck etc. Cãlãtorie prinpartea dinspre munte a oraºului. Vedere minunatã asupra întreguluioraº ºi a portului. Bãut ceai la Bamberg. Întors cu el la Villa Spinola.Ora 7 acolo, cinat. Seara cu el.

Vineri, 18/30 martieVremea destul de frumoasã, aer cãlduþ. Înainte de amiazã scris.Ora 11½ plecat la Genova. Dejun la Bamberg pentru noi ºi suitã,vãzut lucrãri de artã foarte bune ºi elegante. Muzicã, acolo pânã laora 3½, foarte confortabil, doamna Bamberg foarte plãcutã. LaDurazzo-Pallavicini, primiþi de el, de soþia sa ºi de simpaticanorã. Vãzut palatul, parchet ºi tablouri, proaspãt amenajat. Ora 5bãut ceai, conversaþie însufleþitã. Rãmas pânã la ora 6. Ora 7la Sestri, cinat. Seara singuri. Doamna Mavrogheni a rãmas înGenova, pentru a o vedea pe regina Serbiei, care cãlãtoreºte laNisa.

JURNAL 213

Sâmbãtã, 19/31 martiePloaie torenþialã, cald. În România a nins din nou, la Sinaia zãpadae de doi metri, mare calamitate din cauza inundaþiilor, care dejaameninþã. Înainte de amiazã scris lui papa. Rãmas toatã dupã--amiaza acasã, din cauza ploii torenþiale. Elisabeta plecat la familiaSolms. Ora 5 venit Bamberg, pe care îl reþinem la masã ºi seara.ªtiri din România, unde e zãpadã adâncã, –4 °R. La Sinaia zãpadae de doi metri, aºa încât comunicaþiile sunt întrerupte. Sunt deaºteptat inundaþii. În problema Dunãrii nu am dat încã nici unrãspuns, la Viena se crede cã unii vor interveni energic. Opoziþia înþarã se agitã foarte mult.

Duminicã, 1 aprilie/20 martieVreme blândã, fãrã ploaie. Ora 10 pe jos la biserica din Sestri,predicã, liturghie. Ora 11 înapoi. Primit pe chestorul ºi prefectulPoliþiei din Genova. Ora 12½ marchizul Durazzo cu soþia ºi nora ladejun, pânã la ora 2. Plecat cu Elisabeta la Genova, însoþiþi doar deBamberg. Mers pe Riviera de Levante, spre Nervi. Peisaj minunat.Bãut ceai la Bamberg. Ora 7 înapoi la Sestri. Invitat pe Rodonaki,consulul român, ºi pe fratele sãu, cu soþiile. Seara cu Bamberg pânãla ora 11.

Luni, 2 aprilie/21 martieAer umed. Ora 9 promenadã cu Elisabeta. Venit E. Solms. Înaintede amiazã scris. Vânt. Nimeni la dejun. Elisabeta nu se simte bine.Ora 1½ plecat cu Theodori ºi Candiano la Genova. Albergo di Poveri,întregul institut, primiþi de Durazzo ºi de Eforie. Vãzut toateîncãperile, care sunt mari. Cu Durazzo la spital, pe care l-a construitducesa de Galliera. A costat 9 milioane ºi e enorm. La Bamberg, undese bea ceai, apoi în oraº ºi prin prãvãlii, pânã la ora 6½. Ora 7½ laVilla Spinola cu Bamberg, care rãmâne la masã. În România multãzãpadã.

Marþi, 3 aprilie/22 martieVreme minunatã. Înainte de amiazã scris. Semnat decretul prin careCâmpineanu e numit ministru al Domeniilor. Ora 11 audienþe.Promenadã cu Elisabeta în grãdinã. La masã invitat chestorul dinGenova etc. Ora 1½ plecat cu Bamberg la Genova. Vizitat bisericileSt. Anunziata, Lorenzo (domul) ºi Ambrogio. Vizitat Palazzo Rosso,cu galerie, al marchizei Brignolo-Salo. I-am scris ducesei Galliera înoraº. În grãdina publicã. Bãut ceai la Bamberg, apoi cu el la VillaSpinola, acolo la ora 7, cinat.


Miercuri, 4 aprilie/23 martieVreme minunatã. Elisabeta încã nu se simte prea bine. În grãdinã.Înainte de amiazã scris. Ora 2 sosit Bãlãceanu cu fiica sa. Ora 2½plecat la Voltri. Durazzo acolo. Vizitat parcul încântãtor al duceseiGalliera ºi mãnãstirea capucinilor de pe munte, acolo pânã la ora 6.Luat ceaiul la vilã ºi vizitat orfelinatul. Cãlãtorit înapoi cu Durazzo.Seara Bãlãceanu la masã. La Roma sunt nemulþumiþi cã nu facemo vizitã acolo.

Joi, 5 aprilie/24 martieVreme minunatã. Înainte de amiazã cu Elisabeta în grãdinã, apoiscris. La dejun câþiva invitaþi. Dupã-amiaza plecat la Genova, acolope jos pe strãzile înguste, la anticari. Vizitat biserica cu mormântullui Andreas Doria. Ora 4½ la Bamberg cu Candiano, bãut ceai. Prinprãvãlii. Ora 6 plecat înapoi la Sestri. Bamberg ºi Bãlãceanu la cinã.Seara conversat cu Bãlãceanu.

Vineri, 6 aprilie/25 martieVreme minunatã. Înainte de amiazã în grãdinã. Nimeni la masã.Ora 1½ plecat toþi la Genova cu tramvaiul. În port, unde ne viziteazãcãpitanul portului, într-un mic vas torpilor cu aburi aparþinând deSociété Pontique. Ne conduce pe un vas cu opt punþi, ºampanie, ceai.La jeunesse dorée a fost interzis de cãtre Societate. Pe mare, care epuþin agitatã. Ora 4½ la Bamberg, unde toþi bem ceai. Ora 5½ înapoila Sestri, tot cu tramvaiul. Aici îl gãsim pe I. Ghica, care vine de laLondra. Rãmâne la masã, iar seara discutat îndelung cu el ºi cuBãlãceanu despre problema Dunãrii. Nu este uºor sã se ajungã la uncompromis cu Austria. I. Ghica este împotriva intrãrii pe mai departea Austriei în Comisie.

Sâmbãtã, 7 aprilie/26 martieVreme furtunoasã, destul de rece. Înainte de amiazã scris. Ora 12½dejun, 12 persoane. Marchizul Pasqua, Brignollo etc., efori la Albergoda Poveri, I. Ghica, Bãlãceanu, Bamberg. Dupã masã I. Ghica trebuiesã plece la Bucureºti. Bamberg la mine, Elisabeta la familia Solms.Prinþul Friedrich Karl a sosit incognito în Genova, mâine pleacã maideparte. Bamberg se duce la el. Seara rãmânem singuri. Mai târziuvine Bãlãceanu.

Duminicã, 8 aprilie/27 martieFurtunã puternicã, apoi vreme seninã, foarte rece. Ora 11 pe jos labiserica parohialã din Sestri, liturghie tãcutã. Doamna Mavroghenipleacã pentru câteva zile la Nisa. Ora 12½ dejunat singuri. Dupã-amiaza

JURNAL 215

plecat la Genova, la ducesa Galliero, marchiza Deferrari, nãscutãBrignolo-Salo, acolo bãut ceai. Rãmas pânã la ora 6. Acolo marchizulDurazzo ºi Bamberg. Seara, la masã, Bamberg cu soþia ºi fiica luiRuscalla-Vegezzi cu soþul ei, inspector al cãilor ferate la Alla Italia.Împreunã pânã la ora 11. Vreme rece.

Luni, 9 aprilie/28 martieFurtunã puternicã, de-a dreptul frig. Înainte de amiazã singuri. Ora 12½dejunat, invitat pe prefectul din Genova ºi pe arhitectul SpitaluluiGalliano. Dupã-amiaza plecat la Genova. Pe jos prin oraº, la anticari,cumpãrat 4 scaune vechi, þesãturi frumoase, pe care nu le-am luatîncã. Savona-Vasco, un mic scrin vechi. La Isell cumpãrat obiecte demajolicã. Plecãm la ora 6½, dupã ce am bãut ceai la Bamberg. SearaBamberg ºi Bãlãceanu la masã. Furtunã.

Marþi, 10 aprilie/29 martieVreme frumoasã, vânt mai slab. Întreaga dimineaþã aºteptat sosirealui Leopold. La dejun Bamberg etc. Ora 2 primit pe adjutantul regeluiItaliei, colonelul Cesati, care îmi aduce rãspunsul la scrisoarea pecare i-am trimis-o din Bucureºti regelui. Dupã-amiaza plecat cuBamberg la Genova, vizitat Biserica Carignano. La anticari, ceai laBamberg. Ora 7 Sestri. Seara colonelul Cesati ºi Bamberg la masã.Leopold ajunge noaptea la Genova, unde rãmâne la hotel. Frig ºi vântos.

Miercuri, 11 aprilie/30 martieFurtunã ºi frig. Ora 9 venit Leopold. Înainte de amiazã cu el. VenitElisabeta ºi Albrecht Solms. Dupã dejun plecat cu Leopold la Genova.Pe jos pe la anticari. La Isell. Ora 6½ la Bamberg, unde ne îmbrãcãm.Ora 7 la marchizul Durazzo la dineu. Elisabeta deja acolo. De faþã ºimarchiza Durazzo-Pallavicini, mama. Rãmas pânã la ora 10. Ora 11½înapoi în Sestri. Searã frumoasã ºi seninã cu lunã, aer blând.

Joi, 12 aprilie/31 martieVreme minunatã, cald. Înainte de amiazã cu Elisabeta ºi Leopold.Ora 11 pe jos la Pegli, Villa Doria a prinþesei Solms. Bamberg nu sesimte bine. Acolo pânã la ora 11½. Ora 1 dejunat, invitaþi marchizulSpinola cu soþia ºi cu sora lui, marchiza Pallavicini, cu fiica maimare, marchiza Rova. Dupã-amiaza plecat cu Leopold la Genova.Promenadã în oraº. Ora 6 plecat înapoi cu Bamberg. Seara conversatcu Bamberg. Ora 11½ în pat.

Vineri, 1/13 aprilieVreme minunatã. Înainte de amiazã plimbat cu Elisabeta ºi Leopoldîn grãdinã. Ora 11½ plecat cu Leopold ºi Candiano la Genova. Dejunat


la Bamberg. Invitaþi Durazzo ºi renumitul sculptor Santi-Vardi. Ora 2vizitat cu ei atelierul ºi muzeul lui Santi-Vardi. Este ºi nepoata luiacolo. Plecat spre Nervi, pe Riviera di Levante, prin Bisagno, Sturla etc.Cãlãtorie frumoasã de-a lungul mãrii. În Nervi bãut toþi ceai îngrãdina marchizului Rapallo, la mare. Aici doctorul Schädlich cusoþia. Ora 5 plecat înapoi, prin Genova, la Sestri, unde ajungemseara la ora 7¼. Searã rece. Bamberg seara cu noi. Ora 11 în pat.Peste tot este iarãºi frig. În România e zãpadã ºi frig, aºa încâtagricultura rãmâne în urmã. Rãu pentru porumb.

Sâmbãtã, 2/14 aprilieVreme rece. Înainte de amiazã cu Leopold. La masã Durazzo cusoþia, fiul ºi nora, profesorul Isola. Lui Durazzo îi dau o fotografieºi îi promit Cordonul Ordinului Coroanei. Ora 2½ cu Leopold laGenova. Vizitã la Campo-Santo, aici Villa ºi Santi-Vardi. Întâlnit peBrockhaus. Acolo pânã la ora 4½. Bãut ceai la Bamberg. Ora 6 plecatînapoi la Sestri, foarte frig. La masã prefectul din Genova cu soþia,Bamberg cu soþia, dr. Schädlich cu soþia. Ora 8½ la restaurantulgrãdinii din Sestri, care e iluminat, fanfarã, se cântã imnul naþional.Seara concert, multã lume. Acolo pânã la ora 10. Festivitate dedespãrþire organizatã de municipalitate pentru noi.

Plecarea din nordul Italiei

Duminicã, 3/15 aprilie. Plecarea din Sestri ºi GenovaVreme mohorâtã, mai târziu ploaie. Elisabeta la ora 8½ la familiaSolms. Ora 9 dejunat cu Leopold. Ora 10 cu el la bisericã, binecu-vântare festivã, pânã la ora 11½. Bamberg ºi familia Solms au venitsã-ºi ia rãmas-bun. La dejun Santi-Vardi ºi Villa, un elev al primului.Ora 2 plecat la San Pier d’Arena, acolo enorm de multã lume, Durazzo,Spinola, Pallavicini, Rocca, prefectul cu soþia, comandantul portului etc.,toþi cu buchete ºi coroane de flori, rãmas-bun cãlduros. Ora 2¾ ple-carea spre Milano, prin Novi, Tontona, Voghera, Pavia. Ora 7 sosireaacolo. Petazzi, director la Alla Italia, cu soþia la garã. Cinat. Ora 7¾mai departe, prin Como, Lugano, vãzut ambele lacuri în lumina lunii.Ora 10¾ sosit în Bellinzona, Hotel Post. Ceai. Ora 12 în pat.

Luni, 4/16 aprilie. Bellinzona-LuzernVreme minunatã, foarte cald. Ora 8½ dejunat à trois. Apoi pro-menadã spre vechiul castel, vedere în depãrtare, foarte cald. Ora 10plecarea din Bellinzona, avem ultimul vagon, cu vedere afarã. Caleaferatã Gotthard, pãdure, romantic, mãreþ. Tunele, poduri etc. Tunelul

JURNAL 217

Gotthard, 21 minute de mers cu trenul. Aer foarte bun. Intrarea laAirota, ieºirea la Goschena. Ora 1½ acolo. Masa de prânz, vrememinunatã, cald. E nespus de frumos drumul pe lângã apã, cu tuneleºi poduri. La Flader am See, ceþos. Munþii cu zãpadã. Spre Luzernprin Brunnen, Schwyz, Goltau ºi Rothenkreuz. Ora 5 sosirea, HotelSchweizerhof. Promenadã à trois, prin prãvãlii. Ora 7 cinat. Searacu Leopold. A murit marele duce de Mecklenburg.

Sigmaringen

Marþi, 4/17 aprilie. Luzern-SigmaringenVreme blândã. Ora 8¾ dejunat à trois, apoi împreunã promenadã laGheþarul Leilor, prãvãlii, anticari, unde eu cumpãr cãni. Ora 11½plecare, foarte cald. Ora 1½ în Zürich, dejunat. Ora 2½ Winterthur,30 minute oprire în oraº. Ora 4 Schaffhausen. Ora 5½ Rudolfszoll.Lacul Konstanz. Se face rãcoare. Stockach. Ora 7¾ Krauchenwies.Mama ºi Marie, sosit astãzi de la Bruxelles, vin sã ne întâmpine.Ora 9 Sigmaringen, primire la garã. Mers cu mama ºi cu Leopold,cu trãsura, la castel. Salutat pe papa. Aici ºi Albert de Saxonia246,care a sosit astãzi de la München. Papa puþin rãcit, dar vioi. Supat.Ora 10½ în pat. Camera regelui.

Miercuri, 6/8 aprilie. SigmaringenVreme minunatã, cald. Ora 8½ dejunat cu mama, Leopold ºi Albertde Saxonia. Înainte de amiazã la papa. Ora 12 dejunat en famille.Dupã-amiaza plecat la Inzighofen cu mama, Elisabeta, Marie ºiLeopold. Foarte cald. Acolo promenadã. Înapoi prin Apelnheim. Ora 4½la papa, unde suntem toþi împreunã. Ora 6 cina, vãzut pe generalulCarlowitz, generalul Bernath etc. Seara la papa. Ora 9 ceai la cafeneauaCabinet. Papa nu vine, deoarece el se culcã întotdeauna la ora 9. Înmare, se simte foarte bine ºi e vioi. Abia la ora 11½ în pat. Elisabetae puþin obositã ºi fãrã putere.

Joi, 7/19 aprilieVreme minunatã, foarte cald. Ora 8½ dejunat en famille. Înainte deamiazã cu Albert etc., la pãrinþi. Ora 12 dejun în familie. Ora 1½sosit de la Berlin Fritz cu Louise. Dupã-amiaza vizitat Villa Teufel,apoi luat ceaiul. Ora 6 seara cina, ora 9 ceai, împreunã pânã la ora 11.Jucat biliard.

Vineri, 8/20 aprilie. Ziua mea de naºtereVreme minunatã. Ora 8½ dejunat la papa en famille. Primit cadouri.Ora 9½ liturghie în capela castelului. Mai târziu primit felicitãri din


partea suitei în salonul roºu. Primit sute de depeºe. Promenadã cufraþii spre Hedingen. În clãdirea prinþilor. Ora 3 dineu de galã în salacavalerilor. Orchestra din Konstanz. Papa îmi ureazã sãnãtate. Cerc.Dupã terminarea mesei, pe terasã. Muzicã, vânt foarte rece, dupãcãldura mare de ieri. Seara la pãrinþi. Ceai în cabinetul gravurilor.Albert de Saxonia pleacã la Meran. Abia la ora 11 în pat. Frig.

Sâmbãtã, 9/21 aprilieVreme rece. De ziua mea au venit Sturdza de la Bucureºti, Carp dela Viena ºi Liteanu de la Berlin, cu secretarul Kogãlniceanu. Ora 8½dejunat en famille, doar noi fraþii. La pãrinþi. Ora 12 dejunat enfamille. Dupã-amiaza Sturdza la papa, decid ca Ferdinand ºi Carlo247

sã vinã cu mine la Bucureºti. Ora 6 cina. Ora 8½ conferinþã înproblema Dunãrii, cu Sturdza, Carp ºi Liteanu. Ora 9 ceai.

Duminicã, 10/22 aprilieVreme rece, vânt. Ora 8½ dejunat en famille. Ora 9 liturghie încapela castelului. La papa. Ora 12 dejunat en famille. Dupã-amiazapromenadã cu fraþii. Ora 6 cinat. Ora 9 ceai.

Luni, 11/23 aprilieVreme rece, vânt, uscat. Ora 8½ dejunat cu fraþii. Carp pleacã laViena. Ora 12 dejunat. Dupã-amiaza vizitat clãdirea prinþilor. Prome-nadã. Seara la ora 6 cinat. La papa. Ora 9 ceai.

Marþi, 12/24 aprilie. Sf. FidelisVremea ceva mai prietenoasã. Ora 8½ dejunat cu fraþii. La papa.Orele 10½-11½ slujbã religioasã în biserica mare, apoi primit perso-nalul curþii. Dupã-amiaza promenadã cu fraþii, Mühlberg etc. Elisabetacãlãtoreºte cu papa. La papa. Ora 6 cinat. Seara la papa. Ora 9 ceai.Jucat whist. Ploaie.

Miercuri, 13/25 aprilieVreme rece. Înainte de amiazã la pãrinþi. Ora 11½ primit guvernul.Dupã-amiazã promenadã, foarte frig, vânt. Ora 4 ceai la Leopold, înclãdirea prinþilor. Vizitat camera de artã. Ploaie ºi ninsoare. Ora 6cinat. Seara la papa, ceai. Ora 11½ în pat. Noaptea chiciurã.

Joi, 14/26 aprilieVreme minunatã, cald. Înainte de amiazã cu papa, toþi fraþii. Dupã--amiazã la clãdiri. Uºi cu zãbrele. La Inzighofen pe un încântãtordrum de pãdure. Vizitat grãdinile de legume ºi fructe. Ora 4 înapoi.Promenadã cu Leopold ºi Fritz. Ora 6 cinat. Tante Caroline aici.

JURNAL 219

Seara la papa, care e puþin obosit ºi slãbit. Ora 9 ceai. Abia laora 11½ în pat. Vânt rece ºi foarte uscat.

Vineri, 15/27 aprilieVreme caldã, vântoasã. Ora 8½ dejunat împreunã cu fraþii, apoi lapapa, aici Lehnert. Dupã-amiaza cu papa, plimbare cu trãsura laHettingen. Ora 4 înapoi. Pânã la ora 6 promenadã cu Leopold pânãla cei ºapte cireºi, vedere minunatã spre Alpi. Ora 6 cinat. Seara lapapa. Ceai, culcat abia la ora 11½. Primãvara nu vrea încã sã vinã.

Sâmbãtã, 16/28 aprilieVreme caldã, vânt. Ora 8½ dejunat. Ora 9 în sala armelor. La papa.Ora 12 dejunat. Dupã-amiaza plecat cu trãsura pe Dealul Principilor,nici o perspectivã spre Alpi, vânt. Leopold la Beuron, suita laHohenzollern. Sturdza înapoi de la München. Promenadã cu Fritz laMühlberg. Ora 6 cinat. Seara la papa. Ceai.

Duminicã, 17/29 aprilie. Paºtile româneºtiPloios ºi întunecat. Ora 8½ dejunat pentru ultima oarã toþi împreunã.Ora 9 liturghie la capela castelului. La pãrinþi. Câteva audienþe.Ora 12 dejunat en famille. Ploaie. Generalul Fãlcoianu sosit de laBucureºti cu vagonul meu din România, l-am primit în sala de artã.La papa. Ora 5½ cinat. Ora 6½ plecarea Elisabetei spre Neu-Wiedºi a Mariei spre Bruxelles. Sturdza o însoþeºte pânã la Neu-Wied,doamna Mavrogheni ºi doamna Romalo. Generalul Burnelle ºi contesad’If cu Maria, care merge cu Elisabeta pânã la Koburg. Noi mergemcu toþii la garã, acolo multã lume, rãmas-bun. Seara la papa. Ora 9ceai, jucat whist cu mama, Leopold ºi Fritz. Ferdinand ºi Carlo auplecat astãzi din Düsseldorf, mâine ajung la Viena.

Luni, 18/30 aprilie. Plecarea din SigmaringenPloios. Ora 8½ dejunat cu Leopold, Fritz ºi Louise. Primit pe primarulGeyer, care mulþumeºte pentru cele 300 mãrci pe care le-am datpentru sãraci. În casã dau 1.000 mãrci, ordine, medalii ºi cadouri.Ora 10 la papa, aici Lehnert. Cu pãrinþii, Leopold ºi Fritz pânã laora 12. Dejunat toþi împreunã la papa. Depeºã de la Elisabeta, carea sosit noaptea în Neu-Wied, unde i s-a pregãtit o mare întâmpinare.Ora 1½ ne însoþesc toþi la garã. Eu merg cu papa în trãsurã,despãrþire dureroasã. Mama, Fritz ºi Louise cãlãtoresc împreunã cumine pânã la Scheer, în vagonul meu din Bucureºti. Leopold mãînsoþeºte pânã la München. Ploaie. Ora 4 cu trenul special în Ulm,garnizoana cetãþii, generalul von Massow, generalul von Karowskyºi generalul-comandant din Neu-Ulm prezenþi la întâmpinarea mea.


Venit din Stuttgart contele Wesdehlen. Ora 6½ în Augsburg, ora 7½în München, acolo cinat în garã, cu Leopold, generalul Fãlcoianu ºicolonelul Candiano, care a primit Ordinul Hohenzollern cu spade.Despãrþit de Leopold, care pleacã spre Meran. Ora 8 plecare, pe oploaie torenþialã, prin Rogenheim, Salzburg etc., spre Viena. Noaptearãmân singur, dormit puþin. Destul de frig pânã în apropiere deViena, unde vremea se mai încãlzeºte.

Marþi, 1 mai/19 aprilieDimineaþa la ora 6 sosirea în Viena. Dejunat în garã (gara Elisabeta).Venit Ferdinand ºi Carlo, împreunã cu domnii Schilgen ºi Gröbbels.Au sosit ieri de la Düsseldorf la Viena. Ora 7 plecat din Viena cu untren special. Ora 11 în Neuhäusch, unde se dejuneazã. Ora 1 ºi 40minute în Pesta, mers în jurul oraºului. Vreme frumoasã ºi caldã,prin Ungaria peisajul monoton. Copiii cu mine în vagon. Ora 5½ înSeghedin, cinat, de-a dreptul prost. Acolo o jumãtate de orã. Ora 7½ înTimiºoara, se întunecã. Ora 10 în Lugoj. Cãlãtorit toatã noaptea, pânã...

Miercuri, 2 mai/20 aprilieOra 1½ în Vârciorova. Ora 5½ în Craiova. Ora 7¼ în Slatina, întâm-pinare, bãut cafea. Vreme minunatã, foarte cald. Acolo Chiþu ºigeneralul Creþeanu. Ora 9 în Piteºti, mare întâmpinare, acolo Brãtianu.Rãmas 10 minute. Brãtianu cãlãtoreºte cu mine. Astãzi începutulalegerilor în toatã þara. Ora 11½ sosirea în Bucureºti. Întâmpinarela gara Târgoviºte, de faþã Ghica, Rosetti, Cariagdi, ofiþeri, Stãtescu,Câmpineanu etc. Mitropolitul. Cerc. Apoi plecat cu Ferdinand ºiCarlo la Cotroceni. Încã destul de puþinã verdeaþã. Dejunat peverandã, aer foarte umed. Plimbat prin grãdinã. Furtunã puternicã,cu ploaie, mai târziu iarãºi frumos. Ora 6½ cinat, invitat pe domniiSchilgen, Gröbbels ºi pe prefectul Poliþiei. Seara luminã electricã încurte. Alegerile par favorabile la colegiul I. Ora 9½ în pat.

Cotroceni

Joi, 3 mai/21 aprilieVreme minunatã, ceva vânt. Ora 8½ dejunat à trois cu copiii.Promenadã prin grãdinã, unde începe sã înverzeascã. Înainte deamiazã Stãtescu la mine. Ora 12½ cu copiii în grãdinã, apoi ei învaþã.Audienþe. Ora 4 plecat cu ei la Palat, unde lucrãrile sunt rãmasemult în urmã. Vizitat totul. Plimbare cu trãsura. Ora 6½ cinat.Partidul Liberal a câºtigat aproape toate locurile la colegiul I. Liniºtepeste tot. Seara copiii la mine. Scris.

JURNAL 221

Vineri, 4 mai/22 aprilieVreme frumoasã. Ora 9 inspectat caii. Ora 10 Câmpineanu, ministrulDomeniilor. Scris. Orele 1½-4 audienþe. Plimbare cu trãsura, cucopiii. Ora 6½ cinat, invitat Davila. Seara prefectul Poliþiei. Copiiila mine pânã la ora 10½.

Sâmbãtã, 5 mai/23 aprilie. Sf. GheorgheVreme minunatã, foarte cald, vânt puternic. Ora 9½ plecat cutrãsura, cu Ferdinand ºi Carlo, la Biserica Sf. Gheorghe, foarte plinºi cald, þinut pânã la ora 11. Cãlãtorie prin oraº, spre Cotroceni.Alegerile la colegiul I au fost câºtigate aproape în întregime departidul de guvernãmânt. Orele 2-3 audienþe, scris. Ora 4 mers cu copiiila mitropolit, o orã acolo. Ora 5½ înapoi. În casã. Cerul foarte acoperit.Seara cu copiii. Domnul V. Schilgen la Constantinopol. În Neu-Wiedbotezul unei fiice a lui Wilhelm, Elisabeta e naºã. Mare serbare.

Duminicã, 6 mai/24 aprilie. Sf. ElisabetaEnorm de cald. Ora 8 dejunat. Ora 9 la biserica Azilului, liturghiaa durat pânã la ora 10½. Cântece, apoi în clasele Azilului. Cântatimnul. Ora 11 înapoi. Stöhr aici, care a venit de la Sinaia. Primit peVãcãrescu, care s-a întors de la Bruxelles. Ora 12½ miniºtrii, carevin sã prezinte felicitãri de ziua Elisabetei. Dupã-amiaza audienþe.Rosetti îndelung la mine. Orele 5-6 Stöhr. Ora 6½ cinat cu Ferdinandºi Carlo. Seara ei sunt la mine. Furtunã ºi fulgere.

Luni, 7 mai/25 aprilieVreme frumoasã, vânt. Ora 8½ dejunat cu copiii. Ora 10 plecat la SpitalulMilitar. Inspectat totul en détail, acolo pânã la ora 11½. Dupã-amiazaaudienþe, scris. Orele 4-5½ promenadã la Dâmboviþa. Stöhr la mine,care pleacã înapoi la Sinaia. Seara cu copiii, scris pânã la ora 11.

Marþi, 8 mai/26 aprilieVreme rece. Ora 9 plimbat cãlare cu copiii, pânã la ora 10½, apoiscris ºi citit. Început alegerile pentru colegiul IV. La colegiul IIIguvernul a reuºit din nou o victorie hotãrâtoare. Ora 1½ Wight lamine. Ora 2½ Grãdiºteanu de la Curtea de Conturi ; îmi mulþumeºtepentru cãsãtoria fiicei lui cu Guillaume. Ora 4 la Palat cu copiii,pânã la ora 5. Seara prefectul Poliþiei la mine. Ora 11 în pat. Veºtibune de la Elisabeta.

Miercuri, 9 mai/27 aprilieVreme minunatã, foarte cald. În grãdinã. Orele 10-11 Brãtianu lamine, discutat despre situaþie. Alegerile pentru Camerã au reuºit


excelent, Doar cã Rosetti încã mai face propagandã pentru idei preanovatoare. Ora 11 venit Aurelian. Dupã-amiaza venit D. Sturdza,care a fost la Neu-Wied, unde a participat la botez. Pencovici la mine.Orele 4-6 la ªcoala Normalã, discursuri de mulþumire, cântece etc.Aurelian de faþã. Seara cu copiii.

Joi, 10 mai/28 aprilieVreme minunatã, enorm de cald. Orele 9-10½ cãlãrit împreunã cuFerdinand ºi Carlo. Cazarma Malmaison ºi la ªosea, apoi scris. Auînceput alegerile pentru Senat. 6 persoane din partea opoziþiei. Dupã--amiaza scris. Orele 4-6 inspectat Pirotehnia ºi stabilimentul deconfecþii pentru sãraci. Seara cu Ferdinand ºi Carlo. Ora 11½ în pat.

Vineri, 11 mai/29 aprilieEnorm de cald. Ora 8½ dejunat cu copiii. Promenadã în grãdinã.Înainte de amiazã nici un ministru, cãci toþi sunt la alegerile pentruSenat. Colegiul I va trimite 8 din partea opoziþiei. Carp ºi Liteanula mine. Discutat problema Dunãrii. Amândoi se întorc la Viena ºiBerlin. Dupã-amiaza scris. Orele 4-6 cu copiii la palatul din oraº.Cinat. Seara vãzut lumina electricã din grãdinã ºi din curte. Enormde cald.

Sâmbãtã, 12 mai/30 aprilieEnorm de umed. Ora 9 plecat cu copiii, cãlare, la Cazarma Cuza.Acolo alarmat Batalionul 4 Vânãtori, vãzut exerciþiile, vizitat cazarma.Ora 10½ înapoi. Scris. Dupã-amiaza audienþe. Ora 4 la Arsenal,acolo inspectat totul en détail. Început o ploaie torenþialã. Ora 5½înapoi. Toatã seara ºi noaptea ploaie puternicã, destul de frig. Începutalegerile la colegiul II pentru Senat, foarte favorabile pentru partidulde guvernãmânt, în aºa fel încât acesta a obþinut ºi la Senat omajoritate de 2/3.

Duminicã, 1/13 mai. Rusaliile catolicePloaie torenþialã. Ora 9½ plecat cu copiii la mica mãnãstire. Liturghieºi predicã, pânã la ora 11. La Palat, primit pe Aladro, ca ministrurezident al Spaniei, în audienþã oficialã. Încheiat la ora 12, de faþãSturdza. Ora 12¾ dejunat la Cotroceni. Dupã-amiaza audienþe. Cucopiii în grãdinã. Seara ceai. Schilgen întors de la Constantinopol.Prefectul Poliþiei la mine pânã la ora 10. Plouã întreaga noapte.

Luni, 2/14 maiPloaie, apoi vremea ceva mai bunã. Copiii merg la bisericã. Ora 10½Lecca la mine, a venit din Moldova. Alegerile pentru Senat au adusguvernului 2/3. Dupã-amiaza audienþe. La mine D. Brãtianu, care

JURNAL 223

demisioneazã din funcþia de senator, deoarece considerã cã guvernula influenþat alegerile. Orele 4-6 la Fabrica de tutun, acolo Lecca.Seara Schilgen ºi Gröbbels la masã. Seara scris, copiii la mine, aucitit poezii penibile de Freiligrath, pe jumãtate blazate ºi completlipsite de gust248.

Marþi, 3/15 maiVreme minunatã, foarte cald. Orele 9-10½ plimbare cãlare cu copiii.Orele 11-12 Brãtianu la mine, discutat despre alegerile pentru Camerã.Acum va fi aleasã doar o comisie, care va face revizia în septembrie,asfel încât Camera sã poatã fi închisã în iunie. La amiazã primit peArion ºi Cazimir, care merg la Moscova pentru încoronare. Scris luiBamberg. Ora 4 furtunã puternicã, încetat la 4½. La palat, pânã laora 6. La masã Davila, Schilgen, Gröbbels. Seara cu copiii, luminãelectricã pânã la ora 10.

Miercuri, 4/16 maiVreme frumoasã, foarte umed. În grãdinã cu copiii pânã la ora 10.Miniºtrii, scris. Dupã-amiaza scris Elisabetei, care a fost în Köln lafestivalul muzical. Ora 4 plecat cu copiii la monetãrie. Acolo Lecca,Chiþu ºi Aurelian. Pilidis a explicat totul. Ora 6 întors. Furtunã. Ora6½ cinat. Seara scris. Cu copiii.

Sinaia

Joi, 5/17 mai. Bucureºti-SinaiaNoaptea ploaie torenþialã. Dimineaþa frumos. Ora 6 sculat, ora 6½dejunat. Ora 7¼ plecarea, toþi miniºtrii etc. la garã. Copiii suntîncântaþi. Ora 9½ la Ploieºti, acolo 20 minute, fãrã întâmpinare.Ora 12 în Sinaia, cãlãtorie minunatã, Prahova foarte mare. Ora 12½dejunat la mãnãstire, copiii, Schilgen, Gröbbels, Basset, col. Greceanu.Ora 2 la castel, acolo Stöhr, Kott etc. Vizitat totul en détail, mariprogrese, treabã frumoasã fãcutã de Stöhr. Toate picturile gata.Început marmura în vestibul. Dupã aceea la pavilionul de vânãtoare,acolo Knechtel. La castel pânã la ora 6. Ora 7 cinat. Seara cu copiii.Ceva ploaie, apoi senin ºi deloc rece.

Vineri, 6/18 maiVreme frumoasã, cald. Ora 8¼ dejunat. Ora 9 promenadã, apoi lacastel, unde am decis diferite lucruri cu Stöhr, Kott etc. Totul mergeacum înainte. Bãile vor fi mutate la parter, cãci sunt periculoase pentruconstrucþie. Venit Knechtel, pentru instalaþia cãminului. Ora 12½


la mãnãstire. Nori peste toþi munþii. Ora 1½ plecat spre Buºteni,Schilgen ºi Gröbbels cu noi, acolo vizitat Poiana Þapului, foarte cald.Vedere minunatã spre munþi. La Poiana Þapului mers cu trãsura,apoi pe jos pânã la marea cascadã. Ploaie, ne-a udat complet, întorscu trãsura. Ora 6¼ în Sinaia. Cinat la ora 7. Seara cu copiii. Ora 10în pat.

Sâmbãtã, 7/19 maiVremea puþin închisã. Ora 8½ dejunat cu copiii. Orele 9½-12½ lacastel, la pavilionul de vânãtoare etc. Cu Stöhr. Bãile vor fi demon-tate ºi instalate jos. Dupã-amiaza la ora 3 plecat cu trenul specialla Azuga. Vizitarea fabricii, acolo pânã la ora 5. Vizitat casa luiKretzulescu. Ora 5½ din nou în Sinaia. Mers încã la castel, pânã laora 7. Cinat. Seara conversat cu domnii. Ora 10½ în pat. De mult nicio veste de la Elisabeta.

Duminicã, 8/20 mai. Sinaia-BucureºtiVreme rece ºi mohorâtã. Ora 8½ dejunat. Ora 9¼ plecat cu copiii ºicu cãpitanul von Schilgen la Pogana, prin Valea Peleºului. La ultimacascadã ploaie, încã multã zãpadã acolo. Ora 11½ pe Pogana, apoiînapoi pe drumul cel scurt, peste Clopotniþa. Ora 12½ la mãnãstire.La dejun generalul Creþeanu. Vizitat mãnãstirea. Orele 2½-4½ lacastel, acolo Stöhr, Kott, Guillod. Ora 5 înapoi. Ploaie. Ora 5½ cinat.Ora 6½ plecarea din Sinaia, pe o ploaie torenþialã. Prahova e mare.Ora 7 Comarnic, ora 8¾ în Ploieºti, 25 minute. Ora 10¼ în Bucureºti,toþi miniºtrii la garã. Ora 10¾ în Cotroceni. Ceai. Ora 11½ în pat.Ploaie torenþialã întreaga noapte.

Cotroceni

Luni, 9/21 maiPloaie torenþialã, foarte întunecat, frig. Scrisoare de la Elisabeta,care nu e bine. Ora 10 Câmpineanu. Ora 11 Sturdza, Stãtescu, apoiBrãtianu, discutat discursul Tronului ºi stabilit pasajele privindproblema Dunãrii. Berlinul nu doreºte sã intervinã asupra Vieneispre a recomanda propunerea noastrã privind participarea Austrieila Comisia statelor riverane. Astfel, Conferinþa de la Londra rãmânepentru noi literã moartã. La amiazã audienþe. Copiii o viziteazã pedoamna Brãtianu, apoi muzeul, de unde se întorc la ora 6. Ruperede nori, apoi ploaia înceteazã. Ora 6 Chiþu la mine. Se vorbeºtedespre miºcãri împotriva mea, care ar porni de la Iaºi ( ?). Seara lateatru cu copiii, acolo delegaþi, reprezentaþie popularã, rãmas pânã

JURNAL 225

la ora 10½, nu foarte plin. Procesiunea a trebuit amânatã din cauzaploii. Ora 11 în pat. Enorm de umed.

Marþi, 10/22 mai. Sãrbãtoare naþionalãVremea destul de bunã, ceva nori. Ora 8½ dejunat cu copiii. Ora 9½plecat la palatul din oraº, schimbat. Ora 10¼ plecat la Mitropolie, înþinutã de galã. Toate casele ºi strãzile decorate, trupele postate. Înholul Mitropoliei delegaþii. Ora 10½ Te Deum, toþi deputaþii, sena-torii, autoritãþile etc. Ora 11 la mitropolit, felicitãrile clerului, apoipe jos, cu copiii, la Camerã, primire entuziastã. Citit discursul, copiiiau stat în faþa mea, pe tron. Deschis Camerele. Aplauze numeroase,mai ales în problema Dunãrii. Atins ºi problema revizuirii. Corpuldiplomatic de faþã. Din nou la mitropolit. Ora 11¾ încãlecat, pornitcãlare pe Bulevard, cu întregul stat-major, toþi generalii. Copiii vinîn urmã. Mã opresc în Pavilion, cu miniºtrii, corpul diplomatic etc.Defilare a delegaþilor, rãniþilor, ºcolilor ºi armatei, pânã la ora 1. LaPalat, primit corpul diplomatic, dejunat. Ora 2½ Camerele ºidelegaþii în sala tronului, discursuri, eu rãspund. Ora 4 la banchet,la ªosea, venit o ploaie torenþialã, m-a udat complet. Ora 6½ cinatcu copiii. Seara ploaie, ovaþii, plimbare cu trãsura prin oraºul ilu-minat etc., pânã la ªosea. Ora 10 în Cotroceni. Frig umed.

Miercuri, 11/23 maiVremea mai bunã. Ora 8½ dejunat cu copiii, în grãdinã pânã laora 10. Miniºtrii pânã la ora 12. Ora 2 baronul von Saurma, care îmiaduce o scrisoare din partea regelui Belgiei. Ora 3 contele Torniellicu o scrisoare din partea regelui Umberto. Ora 4½ vizitat stabi-limentul Socec împreunã cu copiii, acolo pânã la ora 6. Searã rece.Ora 8 plecat la Palat. Ora 8½ mare procesiune cu facle etc. De faþãgenerali ºi ºefi de corpuri, pânã la ora 9½. Ora 10 la Cotroceni. Cucopiii pânã la ora 10½. Frig.

Joi, 12/24 maiVreme rece. Ora 7½ dejunat. Ora 8½ plecarea cu trenul special dela Cotroceni, de faþã toþi miniºtrii, generali, D. ºi I. Ghica etc. Copiiiîºi iau rãmas-bun. Dabija, Fãlcoianu ºi Candiano merg cu ei, directla Predeal, prin Sinaia. La podul de la Bobulin coborât ºi traversatpe jos. Prahova enormã, vuieºte ºi face spumã în defileu. Cascade întoate vãile. Ora 12½ Sinaia, ora 1 Predeal. Dejunat în vagon. Despãrþiredureroasã, Carlo a fost complet nefericit ºi a plâns. Copiii sunt mâinela Viena, unde vor rãmâne peste noapte. Ora 2½ în Sinaia, pe jos lacastel, unde lucrãrile înainteazã. Bãile au fost deja evacuate. Pe jos,pe la mãnãstire, spre garã. Ora 4 plecarea, ora 7 înapoi în Cotroceni,


mers foarte bine prin defileu. Seara cinat singur. Nu plouã, dar eumed ºi frig. Camerele se constituie. Senatul a încheiat verificãrile.

Vineri, 13/25 maiVreme frumoasã, nu prea cald. Înainte de amiazã în grãdinã, ora 10Stãtescu, ora 11 Lecca la mine. Opoziþia a pãrãsit Camera, printr-unmanifest. Slab ºi fãrã importanþã, chiar dacã mã face responsabilpentru toate. Senatul l-a ales ca preºedinte pe D. Ghica. Dupã-amiazaaudienþe, ªtirbey la mine. La cinã I. Ghica, care se întoarce laLondra, ºi D. Sturdza, pânã la ora 10. Scris încã Elisabetei pânã laora 11.

Sâmbãtã, 14/26 maiVreme frumoasã, cald. În grãdinã. Înainte de amiazã nici un ministru.Brãtianu la þarã. Scris. Dupã-amiazã audienþe, de asemenea doamnaPolizu, care e foarte supãratã din cauza transferãrii soþului ei la Iaºi.Ora 4 la Palat, unde lucrãrile nu înainteazã deloc. Nu ne vom puteamuta în noiembrie. Aici prefectul Poliþiei. Ora 6 în Cotroceni. Searascris pânã la ora 11. Rece.

Duminicã, 15/27 maiVreme minunatã, rãcoare. În grãdinã. Ora 9½ plecat la capela epis-copalã. Ora 10½ înapoi. Mitropolitul Moldovei la mine pânã laora 12¼. Ora 1 Cernat. Ora 1½ plecat la curse, m-au primit Manu,ªtirbey etc. Gr. Cantacuzino a câºtigat un premiu de 4.000 franci.Durat pânã la ora 5. Vorbit cu multe doamne. Seara Kalinderu lamasã, pânã la ora 11½. Copiii au ajuns în Düsseldorf.

Luni, 16/28 maiVreme minunatã, cald. Înainte de amiazã Câmpineanu, Sturdza ºiChiþu. Dupã-amiazã audienþe. Plimbare cu trãsura între orele 5 ºi6½, vizitat lucrãrile de la Dâmboviþa. Mers pe jos. Cinat singur.Seara scris.

Marþi, 17/29 maiVreme frumoasã, foarte cald. Orele 9-10 plimbare cãlare singur,întâlnit pe Panduru, cãlãrit împreunã. Nici un ministru. Camera nugãseºte preºedinte, cãci Rosetti ºi Lecca refuzã. Dupã-amiaza primitpe contele Breda, francez. Scris. Seara, la masã, Alecsandri, caremerge la Neu-Wied, pânã la ora 10.

Miercuri, 18/30 maiVreme mohorâtã, aer greu, vânt. În grãdinã. Ora 10 Stãtescu, carevrea sã se retragã. Ora 10½ Lecca ; e puþin nemulþumit, cãci e atacat

JURNAL 227

de intrigi. Ora 11 Brãtianu, discutat despre situaþie, el e liniºtit.Ora 11½ Chiþu, pentru programul la Iaºi. Camerele sunt constituitecomplet. Dupã-amiaza singur, scris. Lecomte la mine, vine de laSinaia, unde sunt necesare încã multe reparaþii. Seara singur, puþinprin grãdinã, scris pânã la ora 10½. Veºti bune de la Elisabeta.

Joi, 19/31 maiVreme întunecatã, vânt. Înainte de amiazã promenadã în grãdinã.Ora 10 Sturdza la mine, se teme cã vom fi excluºi din noua comisie.Nu are nici o ºtire din Berlin ºi din Viena. Aurelian la mine. Dupã--amiaza nici o audienþã, scris. Prefectul Poliþiei la mine, spune cãopoziþia vrea sã-ºi închidã ziarele. Ora 5 plecat cu trãsura la Palat,unde lucrãrile nu înainteazã deloc, sera nici mãcar nu a fost coman-datã. Ora 6½ înapoi. Seara citit ºi scris pânã la ora 11. Încoronareade la Moscova a decurs foarte bine, fãrã incidente.

Vineri, 1 iunie/20 maiVreme întunecatã, puþin frig. Înainte de amiazã cu Knechtel în grãdinã.Theodori la mine, e numit, împreunã cu Lecomte, Duca, Berindei etc.,în comisia construcþiei Palatului, eu am fãcut scandal, din cauzã cãlucrãrile nu înainteazã. Ora 10½ generalul Dabija, apoi Chiþu lamine. Toatã ziua acasã, scris. La Sinaia o nouã rupere de nori, carea stricat linia Comarnic-Sinaia, multe inundaþii, de-a dreptul fatal.Seara singur în grãdinã, scris. Vântos. Veºti bune de la Elisabeta.

Sâmbãtã, 2 iunie/21 mai. Sf. Constantin ºi ElenaÎnainte de amiazã în grãdinã, umed. Ora 10¼ plecat la Mitropolie.Oficiazã mitropolitul, prezenþi toþi membrii Sinodului ºi Aurelian.Ora 11¾, se încheie. La mitropolit, unde se aflã ºi mitropolitulMoldovei, episcopii de Roman, Buzãu, Râmnic ºi Huºi etc., trei sferturide orã. Rupere de nori ºi ploaie. Ora 12¾ în Cotroceni, pe toate strãzilecurge apa. Dupã-amiaza singur, în grãdinã. Seara ploaie torenþialã.Prefectul Poliþiei la mine. Brãtianu bolnav. Ora 11 în pat, obosit.

Duminicã, 3 iunie/22 maiPloaie ºi întuneric. Ora 10 la capela episcopalã, apoi la Palat. Ora 12în Cotroceni. Audienþe. Dupã-amiaza ºi seara complet singur. Vremeaceva mai bunã, dar foarte umedã. Ferdinand ºi Carlo la Elisabeta înSegenhaus.

Luni, 4 iunie/23 maiVreme frumoasã, foarte umed. Înainte de amiazã Câmpineanu lamine, promite cã lucrãrile de construcþie la Palat vor merge înainte.


Stãtescu. Brãtianu e bolnav la Florica. Dupã-amiaza audienþe. Ora 4la Palat. Ora 6 înapoi. Seara în grãdinã, scris.

Marþi, 5 iunie/24 maiVreme frumoasã. Ora 10 Dabija. Ora 11 Sturdza. În problema Dunãriinimic nou. Furtunã. Dupã-amiaza audienþe. Ora 4 furtunã puternicãºi ploaie torenþialã. Ora 5½ Chiþu la mine, împreunã cu prefectulPruncu ºi cu primarul Negruzzi din Iaºi249, în problema programuluipentru monumentul lui ªtefan cel Mare. Seara singur, scris.

Miercuri, 6 iunie/25 maiVreme frumoasã. Înainte de amiazã cu Knechtel în grãdinã. Ora 10colonelul Berindei, ora 11 Sturdza. Ora 11½ Aurelian. Senatul avotat adresa. Dupã-amiaza audienþe, generalul Manu pentru planurileoraºului. Ora 4 în Ciºmigiu, Sãrbãtoarea Furnicii, plimbat pe apã.Ora 5½ înapoi. Seara scris, pânã la ora 10½.

Joi, 7 iunie/26 maiBarometrul coboarã, aer de furtunã ºi vânt. Ora 10 plecat la Palat,acolo cu Theodori, în problema construcþiei. Ora 11½ primit adresaSenatului, care vine in corpore, de asemenea Gr. Sturdza. Ora 12Chiþu ºi Sturdza la mine. Dupã-amiaza audienþe între orele 1½ ºi 6.Barozzi, Blaremberg, Hagiadi, Rizo. Prinþul Brâncoveanu, care îmivorbeºte despre Piscul Câinelui. Ora 6½ generalul Brialemont lamasã, a avut dificultãþi în a veni aici, deoarece ultimul guvern a fostprea temãtor, conversat pânã la ora 8½. În Ciºmigiu la SãrbãtoareaFurnicii. Ora 9½ în Cotroceni, citit ºi scris pânã la ora 10½. Foartevântos, insuportabil.

Vineri, 8 iunie/27 maiEnorm de umed. Ora 9½ generalul Fãlcoianu la mine, ora 10½Sturdza, Sinodul e foarte neliniºtit din cauza numirii lui Paoli caarhiepiscop. Intrigi ale lui Kogãlniceanu ºi ale Rusiei. Ora 11½ Lecca.Ora 2 audienþe. Ora 3 trecut trenul fulger prin Cotroceni, acummerge de douã ori pe sãptãmânã la Paris. Ora 4 venit generalulBrialemont, mers cu el pe ªoseaua Giurgiului ºi spre Vãcãreºti,pentru fortificaþii. Micã furtunã, ceva ploaie. Ora 6 înapoi. Searasingur, scris ºi citit. Brãtianu pare sã se simtã mai bine.

Sâmbãtã, 9 iunie/28 maiVreme frumoasã, cald. Înainte de amiazã Chiþu, Sturdza, Lecca.Dupã-amiaza primit pe arhiepiscopul catolic Paoli, a observat ºi eldificultãþile ºi intrigile fãcute de Kogãlniceanu. Cara Theodori-Efendila mine. Dupã-amiaza ºi seara singur, scris.

JURNAL 229

Duminicã, 10 iunie/29 maiVreme frumoasã, foarte cald. Ora 10½ la Palat, ora 11½ primit adresaCamerei, a citit-o Rosetti. Apoi Sturdza, Lecca, Chiþu, Câmpineanu,Stãtescu la mine. 12¾ în Cotroceni. Orele 1½-4 audienþe. Furtunã.Ora 5 Vãcãrescu, care se întoarce la Bruxelles. Orele 6½-9½ gene-ralul Brialemont la masã, conversat cu el.

Sinaia

Luni, 11 iunie/30 mai. Cãlãtorie la SinaiaSculat la ora 6, foarte cald. Ora 8 plecarea spre Sinaia, miniºtrii lagarã. Dejunat în vagon, pe la Comarnic. În defileu ploaie. Ora 12Sinaia, Basset ºi Stöhr la garã, cu ei la castel. Furtunã. Douã ore deploaie. Vizitat tot, lucrãrile înainteazã. Stegemann ºi Bembé autrimis foarte multe. La pavilionul de vânãtoare. Ora 6 din nouplecare. Cinat în vagon. Ora 8 în Ploieºti, ora 9 ºi 50 minute înBucureºti. Mers cu trãsura la Cotroceni. Aer rãu, foarte umed. Ora 11în pat. Veºti bune de la Elisabeta.

Cotroceni

Marþi, 12 iunie/31 maiFoarte cald. Înainte de amiazã Stãtescu, Rosetti preºedinte,numit pe Predescu membru al Curþii de Casaþie. Sturdza, se vreaaducerea în discuþie a Domeniilor Coroanei. Brãtianu ar fi foartesuferind. Dupã-amiaza generalul Brialemont la mine. Vãzutplanurile pentru fortificaþii. Ora 5 inspectat Batalionul 2 Vânãtori,slab, tabãra trupei. Ora 6½ înapoi. Seara scris, foarte umed. Ora 1în pat.

Miercuri, 1/13 iunieEnorm de cald. Înainte de amiazã Rosetti, pe care îl invit sã vinã laIaºi, Câmpineanu, Lecca, Aurelian. Brãtianu, care e foarte slãbit ºisuferind. Dupã-amiaza baronul Saurma ºi L. Catargi de la Belgrad.Comisia de revizuire a Camerei lucreazã normal. Ora 5 la Palat.Seara prefectul Poliþiei. Apãsãtor de cald.

Joi, 2/14 iunieEnorm de umed. Obosit. Ora 10½ Chiþu, ora 11½ Sturdza la mine.Dupã-amiaza audienþe, prinþul Uruzov, A. Ghica, care mã roagã


pentru postul de la Belgrad, deoarece crede cã Mitilineu nu va maimerge acolo. Camerele au ultima ºedinþã. Brãtianu nu e bine deloc,trebuie sã plece în strãinãtate la o curã. Dupã-amiaza scris Elisabetei.Scrisoare de la ea cu veºti satisfãcãtoare. Ora 6½ generalul Brialemontla masã, conversat cu el pânã la ora 9, discutat fortificaþiile dinBucureºti. Ora 10 în pat.

Iaºi

Vineri, 3/15 iunie. Bucureºti-IaºiSculat la ora 5. Ora 6¼ plecarea din Cotroceni, nu foarte cald. Cumine Sturdza, Stãtescu, Chiþu, Lecca, R. Mihai, generalul Creþeanu etc.Brãtianu e suferind. Ora 7½ Ploieºti, ora 9½ Buzãu, ora 10½ Râmnic,ora 11¾ Focºani, peste tot întâmpinãri. Dejunat în vagon. Adjud,Bacãu, Roman la ora 3¼, peste tot mari întâmpinãri. Ora 4½ înPaºcani, 20 minute, arºiþã mare. Ora 6 Târgu Frumos, întâmpinare,Podu Iloaiei, întâmpinare. Ora 7 sosirea în Iaºi, mare întâmpinarela garã, intrare solemnã în oraº. La Mitropolie, Te Deum, abia laora 8 la casa lui Alcazi, unde sunt toate autoritãþile. Ne-amaºezat la masã cãtre ora 9. Retras la ora 10½. Noaptea cãldurãenormã.

Sâmbãtã, 4/16 iunieVreme minunatã, enorm de cald. Ora 8 dejunat. Ora 9 primarulNegruzzi la mine. Ora 10 maiorul Cazimir, care vine de la Moscova.Ora 11 plecat cu trãsura la mitropolit. Întrunit tot clerul. VizitatMitropolia, care a fost complet restauratã. Urcat pânã sus, în turnuri,acolo aºezat o piatrã de încheiere a construcþiei. Ora 12½ înapoi.La dejun mai multe persoane. Ora 2 plecat la concursul de tir,arºiþã enormã. Toþi ofiþerii acolo. Tras ºi eu la þintã. Ora 4 iarãºiînapoi. Ora 5 primit corpul consular. Ora 6½ dineu, mitropolitul,Gr. Sturdza etc. Dupã masã în grãdina Copou, acolo doamnele so-cietãþii pentru acordarea premiilor, mad. Moruzi, N. Suþu etc. Eu ammers cu Gr. Sturdza, cu trãsura, încolo ºi înapoi. Ora 9½ retragerecu torþe, cu toate fanfarele. Ora 11 în pat.

Duminicã, 5/17 iunie. Rusaliile româneºtiCãldurã tropicalã, vânt. Ora 8 dejunat. Ora 10 plecat cu trãsura laMitropolie, slujbã religioasã pânã la ora 11½, cãldurã toropitoare,de faþã toate autoritãþile. Ora 12 dejunat. Carp a venit de laViena. Ora 1 vizitat încã Biserica Sf. Nicolae a lui ªtefan, acolo

JURNAL 231

Te Deum ºi procesiune pe jos, cu tot clerul, la statuie, unde se aflã20.000 de oameni în tribune etc., toatã lumea oficialã a României,Camera, Senatul, Curtea de Casaþie etc., delegaþi. Cor ºi fanfarãmilitarã. Eu þin primul discurs, care electrizeazã, bãtrâni ºi tineriplâng. Statuia e dezvelitã. Cântã toate fanfarele. Gane, Negruzzi,C. Rosetti, Ionescu, care vorbeºte liber, foarte frumos, D. Sturdza ºiHasdeu. Sunt depuse toate coroanele. Elisabeta a telegrafiat ºi atrimis o coroanã. Cãldurã enormã. Defilare a ºcolilor, delegaþilor,armatei. La ora 4 se încheie. Ora 6½ dineu, Rosetti, Ionescu,Creþescu, Grãdiºteanu etc., 30 de persoane. Seara oraºul foartefrumos iluminat. Mare entuziasm, la statuia lui ªtefan, apoi înCopou, unde e foc de artificii, soare electric, pânã la ora 10½. Cevamai rãcoare.

Luni, 6/18 iunie. RusaliileOra 7½ dejunat, cãldurã tropicalã. Ora 9 în Copou, revistã a garnizoaneidin Iaºi ºi acordare a premiilor pentru cei mai buni trãgãtori. Defilareatrupelor. Vizitarea cazarmei. Ora 10½ înapoi. Chiþu, Stãtescu, apoiSturdza la mine. Ora 12½ dejun, membrii Camerei ºi Senatului.Furtunã. Orele 3-6 vizite la mad. A. Moruzi, mad. Aglaia Sturdza,mad. Mavrocordat, mad. Rosnovanu. Vizitat Biserica Trei Ierarhi, defaþã Lecomte. Va fi reconstruitã. Ora 7 banchet la Teatru, baie turceascãde aburi, 400 persoane. Eu þin primul toast. Chiþu vorbeºte foartebine, Voinov, primarii din Bucureºti ºi Iaºi, Cernat, C. Grãdiºteanu etc.S-a încheiat la ora 8. Seara ovaþii ºi horã, dansez ºi eu, în faþa caseimele. Negruzzi, Gane, Gusti etc., en tête întreaga elitã din Iaºi,entuziasm enorm. Ora 10½ în pat. Foarte cald.

Marþi, 7/19 iunieCãldurã enormã. Ora 9 la ªcoala Militarã, examen. Vizitat totul, toþiprofesorii de faþã. Ora 10 inspectat Sf. Spiridon. Ora 11 Palatuladministrativ, complet nou construit, Primãria. Ora 12½ dejun.Audienþe. Ora 4 vizitat ºcoli. Ora 6½ cina, Carp, care se întoarce laViena. Seara Sturdza la mine. Ora 10 în pat.

Miercuri, 8/20 iunieSufocant de cald. Sculat la ora 7. Ora 9 plecat cu trãsura la Uni-versitate. Toþi profesorii acolo, de asemenea Mârzescu, Ionescu etc.Gãsit localul într-o stare infamã. Ora 10 la Spitalul Paºcanu-InstituteleUnite. Ora 11½ înapoi. Dejun, 20 persoane. Dupã masã Lecomte lamine. Orele 4-6 vizitat ªcoala de fete, Liceul etc. La cinã mitropolitul,generalul Racoviþã etc., 20 persoane. Seara R. Mihai la mine. Cevamai rãcoare.


Joi, 9/21 iunie. Iaºi-FãlticeniVreme închisã, mai târziu senin. Ora 8½ la biserica catolicã, Te Deumoficiat de episcop. Apoi ªcoala Comercialã. Ora 10 la Institutul Sacré--Cœur, care e foarte bine dotat, acolo episcopul. Cântece, poezii, ora 11înapoi. Ora 12 plecarea, multã lume la garã, mitropolitul, Gr. Sturdza etc.Prefectul, Chiþu etc. merg cu mine pânã la Târgu Frumos. Dejunat învagon. Ora 2 în Paºcani, întâmpinare. Ora 2 ºi 40 minute în Dolhasca,acolo toate trãsurile pregãtite, 12. Prefectul Morþun250. Eu cãlãtoresccu Lecca. Cu noi mai merg Theodori, Greceanu, Negel251, Brândzã252 ºiPoni. 2 ore pânã în Fãlticeni. Mult praf, vânt rece. Mare întâmpinare,biserica. Descins în casa domnului Morþun. Defilare a trupelor. Vizitarea spitalului închisorii ºi a câtorva ºcoli. Ora 8 cinat. Toasturi. Searapromenadã pe jos prin oraº. Enorm de multã lume, iluminaþie frumoasã.Ora 10½ în pat. Depeºã de la Elisabeta, care mã roagã sã o aºtept înBroºteni. Îi rãspund cã miercuri trebuie sã fiu în Bucureºti. Sturdza deasemenea în Fãlticeni, unde a ajuns cu o zi înainte. Vreme foarte rece.

Broºteni

Vineri, 10/22 iunie. Fãlticeni-BroºteniOra 5 sculat. Ora 6 plecarea, vânt rece, cu Sturdza prin Cornu Luncii,peste Moldova, spre Mãlini, 2 ore. Acolo la ora 8. În valea râului SuhaMicã, unde coborâm abrupt, pe un drum destul de bine construit, însãprost întreþinut, spre Stâniºoara, multe serpentine. Vedere frumoasãasupra munþilor, pânã spre Bucovina. Vânt foarte rece. Dejunat sub unumbrar la ora 12, rãmas acolo o orã ºi jumãtate. Pe jos în Valea Sabasa,apoi cu trãsura spre Borca de pe Bistriþa, ora 3½. Peste pod, multeplute etc. Ora 5 sosirea în Broºteni. Ne-a întâmpinat Ion Catingaº, deasemenea administratorii Bolomey ºi Montandon. Vreme rece, neplãcutã.Promenadã la ferãstrãul cel nou, la biserica din sat. Ora 6½ cinat, foartefrugal. Dupã-masã promenadã cu Poni ºi Brândzã la Bistriþa, foarte rece.

Sâmbãtã, 11/23 iunie. BroºteniSculat la ora 7. Ora 8 dejunat, vreme frumoasã. Ora 9 plecat cãlarepe valea râului Neagra, douã ore, pânã la vãrsarea Negriºoarei. Deaici la cãºãrie ºi acolo unde sunt turmele, foarte abrupt. Ora 12½sus, vãzut diferitele turme. Un dejun foarte frugal. Douã ore. Ora 3din nou jos, la locurile de iernat. Ora 5 înapoi în Broºteni, foarteobosit. Ora 6½ cinat. Seara citit. Ora 10 în pat.

Duminicã, 12/24 iunie. Broºteni-RarãuCeva ploaie. Ora 8¼ plecat cãlare, prin Holdiþa-Holda, de-a lungulBistriþei, pe lângã Bârnaru, apoi spre Crucea, ora 12¼ acolo, poziþie

JURNAL 233

frumoasã, sat mare, drãguþã casa în care se aflã administraþia. Dejunºi horã, acolo pânã la ora 3½. Mai departe pe jos ºi cãlare, prinLunca, Cojoci ºi Chiril, unde pãrãsim Valea Bistriþei. Ora 6 acolo.Ora 7 la Schitul Rarãu, foarte abrupt, în mijlocul pãdurii, bisericãde lemn, casã bunã, pe care eu am pus sã o construiascã. Cinat, Poni,Brândzã acolo. Conversat pânã la ora 9. Ora 9½ în pat. Foartefrig.

Luni, 13/25 iunie. Rarãu-BroºteniSculat la ora 7. Ceva ploaie. Ora 8 pe jos la stâna din Chiril. Ora 9½urcat pe plutã ºi pe la ora 12 ajuns la Barnar, cãlãtorie minunatã,la Toance foarte repede, din cauza pantei. Dejunat în Barnar, undeam o instalaþie grozavã, apoi vizitat canalul lung de 7 kilometri, cuun pod de 400 metri, o orã cãlãrit ºi o orã întors. Bolomey, Montandonºi Chevalier explicat totul. Ora 5 plecat din Barnar, ora 6½ ajuns cupluta în Broºteni. Lalo a fixat plutele în cuie. Ora 7 cinat. Cores-pondenþã. Elisabeta e bine, vrea sã plece pe data de 6 înapoi. A fostsâmbãtã în Ems la împãratul german.

Marþi, 14/26 iunie. Broºteni-HanguVreme frumoasã. Sculat la ora 7. Scrisoare de la Elisabeta ºi de la regeleBelgiei, care nu-i poate prelungi concediul generalului Brialemont.Dejunat în grãdinã, apoi fãcut diferite fotografii, pe plutã, la pod etc.Decorat pe administratorii mei, Bolomey, Steaua României clasaa II-a, Montandon, Ordinul Coroanei clasa a II-a, medalii etc. Ora 12dejunat, ora 1 plecarea din Broºteni cu pluta, Lalo cãlãtoreºte cu noi.O orã ºi jumãtate la Borca. În Fãrcaºa ne pãrãseºte prefectul Morþun.Golu, care e foarte scãzut. Vãrsatul, Largu. Piatra Teiului. Bistricioara.Ora 6½ în Hangu, ploaie torenþialã. Zãrit un moment Ceahlãul.Întâmpinare în Hangu, prefectul de Neamþ Adamescu, autoritãþi etc.,5 minute cu trãsura. Tras la casa lui [...]253, acolo prezentare. Ora 8cinã lungã. Ora 10 în pat.

Miercuri, 15/27 iunie. Hangu-PiatraPloaie torenþialã. Ora 7 sculat. Ora 9 cu trãsura, 5 minute, la Bistriþa,ploaia se potoleºte. Plutã frumos împodobitã, arc de triumf pe dea-supra plutei. Pe Bistriþa, prin Buhalniþa, Izvoru Alb. La Tarcãu,Bicaz trecut peste praguri. Dejunat pe plutã. Trecut prin Pângãraþi,Bisericani, Bistriþa. Ora 3½ sosirea în Piatra, vreme minunatã,primire frumoasã la mal. Mers cu trãsura la biserica lui ªtefan celMare. Primire în casa unui dr. Cantemir254, unde rãmân, vizitareaºcolilor, stabilimentelor etc., pânã la ora 6½. Dineu. Seara re-tragere cu torþe ºi promenadã prin oraºul iluminat. Frig. Ora 10½în pat.


Joi, 16/28 iunie. Piatra-CotroceniOra 5½ sculat. Ora 7 plecarea cu poºtalionul. Toþi mã însoþesc pânãla barierã. Întâmpinare în toate comunele. Roznov etc. Însoþit decãlãreþi. Ora 9½ în Buhuºi, mare întâmpinare. Dejunat în casa luiCantemir. Acolo o orã. Plecare mai departe. Ora 12 în Bacãu, merscu trãsura prin oraºul bogat împodobit, ºcolari, trupe postate. Ora 12¾plecarea cu trenul special, întâmpinare în gara centralã. Ora 8¼sosirea în Cotroceni, prezenþi Brãtianu, miniºtrii, Ghica, Rosetti etc.,episcopul catolic. Ora 9 cinat singur. Ora 10 în pat.

Cotroceni

Vineri, 17/29 iunieNu prea cald. Înainte de amiazã nici un ministru, scris. Murit Stroppelîn Sigmaringen. Ora 2 generalul Brialemont la mine, care e puþinîngrijorat din cauza dificultãþilor fãcute de guvernul sãu. Ora 4 plecatla Palat. Ora 5 la Brãtianu, care e greu suferind, discutat desprediscursul lui Grãdiºteanu, e necesarã o dezminþire255. Mayer a recla-mat în numele lui Kalnoky. Seara scris pânã la ora 11. Vântos.

Sâmbãtã, 18/30 iunieRece. Ora 10 prezidat Comisia de Apãrare, de faþã generalul Brialemont.Discutat douã ore despre fortificarea Bucureºtiului, eu vorbesc înde-lung, pentru a atrage atenþia asupra importanþei acesteia. Arion,Dabija, Fãlcoianu, Berindei etc. Luat rãmas-bun de la Brialemont,care trebuie sã se întoarcã la Bruxelles. Dupã-amiaza Wight, carepleacã în Anglia, apoi Sturdza, pentru comunicatul din Monitor înprivinþa toastului. Brãtianu e foarte suferind. Prefectul Poliþieiîndelung la mine. Elisabeta pleacã pe 7 iulie. Seara singur, scris.

Duminicã, 1 iulie/19 iunieCald. Înainte de amiazã scris. Elisabeta a fost la Ems, unde a fostprimitã foarte cãlduros de împãratul german. Comunicat în Monitorîn privinþa toastului lui Grãdiºteanu. Ora 11½ mitropolitul la mine,discutat cu el serios despre instigãrile împotriva Bisericii Catolice.Orele 1-6 audienþe, Brâncoveanu etc. Seara singur, scris.

Luni, 2 iulie/20 iunieNu prea cald. Ora 10 Câmpineanu, ora 11 prefectul Poliþiei. Dupã--amiaza audienþe, De Lanoley, profesor la Universitatea din Lüttich,recomandat cãlduros de regele Belgiei. Furtunã, frig. Orele 4½-6 laPalat, unde lucrãrile de construcþie merg foarte încet. Seara Sturdza

JURNAL 235

la mine, îmi spune cã ministrul Kalnoky nu e mulþumit de comunicat,cã afacerea toastului ia proporþii serioase. La mine pânã la ora 10.Ploaie.

Marþi, 3 iulie/21 iunieOra 6½ sculat. Ora 8 la inspecþia cazãrmilor celor douã regimentede dorobanþi, pânã la ora 10, foarte bine. Brãtianu, care e ceva maibine, la mine. Gãseºte comunicatul îndestulãtor, iar dacã Austria arcere mai mult, atunci ar trebui refuzatã. Ar trebui însã luate mãsuriîmpotriva tuturor intrigilor. Ora 11 Dabija. Dupã-amiazã Tornielli.Scris. Prefectul Poliþiei. Seara singur. Cam umed. Elisabeta trebuiesã plece sâmbãtã.

Miercuri, 4 iulie/22 iunieUmed. Înainte de amiazã Chiþu, Aurelian etc. Miniºtrii trebuie sã seîntruneascã în Consiliu, pentru o notã cãtre Austria în privinþaincidentului de la Iaºi. Dupã-amiaza audienþe, scris. Ora 4 plecat laPalat, acolo pânã la ora 6 cu Câmpineanu, Theodori, Gottereaupentru lucrãrile de construcþie, care merg enorm de încet. Searadepeºã de la Elisabeta, care a mers la Koblenz cu cumnata ei ; au fostla dejun la împãrãteasa germanã, un trãsnet a lovit grajdurile, undese aflã fântâna, trãsuri acoperite ºi cai, nu s-a întâmplat nimic ; euam telegrafiat îndatã, cãci eram îngrijorat din cauza sperieturii.Abia la ora 11 în pat. Enorm de umed.

Joi, 5 iulie/23 iunieZiua de naºtere a Mariei Wied. Vreme caldã. Înainte de amiazãSturdza, care a fãcut nota, însã ea a fost trimisã mai întâi luiKalnoky, spre a vedea dacã incidentul se va stinge definitiv. Brãtianula mine, se simte mult mai bine, merge la þarã. Lecca, Stãtescu.Dupã-amiaza audienþe. Orele 4-6 participat la examen la ªcoalaMilitarã. Nici o depeºã de la Elisabeta, îngrijorat. Sturdza îmi tele-grafiazã cã în Viena totul s-a rezolvat. Prefectul Poliþiei la mine.Scris. Ceva mai rãcoare.

Vineri, 6 iulie/24 iunieEnorm de umed. Stöhr a venit încã de la ora 8½, în Sinaia seînainteazã încet. Ora 10 Dabija, apoi Sturdza, i-a trimis nota luiKalnoky. Carp, care pleacã la Monrepos, telegrafiazã cã în Vienatotul este rezolvat. Ora 11 Basset, care vine de asemenea de laSinaia. Dupã-amiaza Th. Rosetti, vicepreºedinte la Curtea deCasaþie. Ora 4 plecat cu trãsura la Palat, acolo Stöhr. Ora 6 înapoi.Întreaga zi nici o depeºã de la Elisabeta, din aceastã cauzã îngrijorat.


Seara la ora 8 primesc o depeºã, prin care mã anunþã cã va pleca abiasâmbãtã. Miercuri va ajunge în Sinaia, prin Nürnberg ºi Viena, undeva înopta. Seara scris.

Sinaia

Sâmbãtã, 7 iulie/25 iunie. Cotroceni-SinaiaEnorm de umed. Sculat la ora 7. Ora 9 Sturdza la mine. Ora 9 ºi 40min. plecarea din Cotroceni, cu trenul special, miniºtrii etc. la garã.Ora 1 sosirea în Sinaia, foarte cald. Mers la mãnãstire cu Greceanu.Trecut în revistã Batalionul 4 Vânãtori, maior Petrescu. La castel cuStöhr, pânã la ora 6. Toate camerele sunt tapetate, în rest se mergeîncet. Se fac pereþii la ºemineu. Cinat abia la ora 7, invitat pe Sinaitulºi câþiva ofiþeri de la Batalionul de Vânãtori. Pe verandã, aerminunat. Seara scris, telegrafiat soacrei mele, cu ocazia plecãriiElisabetei.

Duminicã, 8 iulie/26 iunieVreme minunatã, foarte cald. Ora 9 la bisericã. Ora 10½ la castel.Ora 12½ ministrul plenipotenþiar german Saurman, cãpitanii vonAuer ºi von Witzleben, fiul doamnei Witzleben, la masã. Dupã-amiazascris corespondenþã. Elisabeta a plecat la ora 1 de la Neu-Wied,despãrþire dureroasã. Noaptea în Nürnberg. Ora 4 la pavilionul devânãtoare, unde se despacheteazã. Seara cinat singur.

Luni, 9 iulie/27 iunieVânt, însã umed. Înainte de amiazã la castel, Stöhr deprimat.Dejunat singur. Dupã-amiaza scris. Elisabeta îmi telegrafiazã dinNürnberg cã este obositã ºi cã vrea sã se odihneascã în Viena, aºaîncât va ajunge abia joi. La pavilionul de vânãtoare ºi la castel. Ora 6½Saurman, von Auer, von Witzleben ºi contele Hohenthal la masã,vorbit pânã la ora 8½. Seara scris.

Marþi, 10 iulie/28 iunieVreme minunatã. Scris pânã la ora 10½, la castel. Dupã-amiazaaudienþe, scris. Apoi cu Knechtel la castel, hotãrât terasele. Primitabia la ora 6 o depeºã de la Elisabeta, din Viena, pe care am aºtep-tat-o toatã ziua ; pleacã abia mâine din Viena ºi ajunge aici abia joi.Contramandat totul. Cinat singur. Seara scris. Ziarele fac speculaþiiîn legãturã cu înlãturarea lui Galli de la Indépendance. Ziarele dinViena publicã nota lui Sturdza cãtre Mayer legatã de afacerea de laIaºi ºi sunt mulþumite cu forma ei.

JURNAL 237

Miercuri, 11 iulie/29 iunie. Sf. Petru ºi PavelVreme minunatã, cald. Înainte de amiazã la castel cu Stöhr ºiKnechtel. Depeºã de la Elisabeta, care porneºte astãzi din Viena.Dupã-amiaza Theodori. La castel. Ploaie. Seara invitat la masã toþiofiþerii de la Batalionul 4 Vânãtori. Seara cu Davila pe verandã pânãla ora 9. Aer plãcut.

Joi, 12 iulie/30 iunieVreme frumoasã, foarte umed. Ora 9½ la pavilionul de vânãtoare,apoi la castel cu Stöhr, Knechtel etc. Ora 12½ dejunat, invitaþi baro-nul Meyer, Davila, Fãlcoianu etc. Conversat pânã la ora 3. Sositminiºtrii Lecca, Câmpineanu, Dabija, prefectul Poliþiei etc. Ora 4½cu trenul special la Predeal, ora 5 acolo, miniºtrii ºi Kalinderu etc.cu mine. Elisabeta soseºte la ora 5¼, ºedere de 10 min. Mavroghenii-a dat Elisabetei demisia, ea merge direct la Bucureºti. Ora 6 Sinaia.D. Ghica cu familia la garã. La mãnãstire, bisericã etc. Ora 7 dineu,miniºtrii, Kalinderu, Basset, prefectul Poliþiei. Seara cu Elisabeta,care se simte foarte bine. Carp a însoþit-o pânã aici. Pe verandã,plimbat. Searã minunatã, rãcoroasã.

Vineri, 1/13 iulieVreme minunatã, foarte cald. Deja la ora 9 cu Elisabeta la castel,vizitat totul en détail. Elisabeta e încântatã. Carp vine la castel,pleacã la ora 12 înapoi la Viena. Dejunat la mãnãstire. Dupã-amiazacu Elisabeta în pavilionul de vânãtoare, iar mai târziu iarãºi lacastel. Theodori pleacã la Bucureºti. Seara nimeni la masã. Peverandã pânã la ora 9½. Cald.

Sâmbãtã, 2/14 iulieVreme minunatã, enorm de cald. Elisabeta la pavilionul de vânãtoare,eu mai târziu la castel, pânã la ora 12½. Dejunat în pavilionul devânãtoare, invitaþi Aladro (ministrul plenipotenþiar al Spaniei) ºibeizadea Ghica. Dupã-amiaza scris ºi citit acolo. Cu Elisabeta lacastel. Seara nimeni la masã. Puþinã lume în Sinaia. Bamberg laSigmaringen.

Duminicã, 3/15 iulieVreme minunatã, enorm de cald. Ora 9 bisericã. Cu Elisabeta lacastel. Întâlnit pe Behr ºi pe Heymann, vizitãm împreunã castelul,acolo pânã la ora 12. Invitat pe D. Ghica cu familia, pe contele Bredaºi pe contele Hohenthal. Acestora le-am arãtat apoi castelul, enormde cald. Ora 4 ceai în pavilionul de vânãtoare cu Elisabeta. SearaCariagdi la masã, conversat pânã la ora 9.


Luni, 4/16 iulieVreme minunatã, arºiþã enormã. Orele 10-12 la D. Ghica, pe jos lapavilionul de vânãtoare, dejunat. Dupã-amiaza cu Elisabeta. Apoi lacastel, Behr, Heymann, Stöhr. Ora 7 cinat. Seara cu Elisabeta, scris.Arºiþã apãsãtoare.

Marþi, 5/17 iuliePloaie torenþialã, vânt rece. Ora 9½ cu Elisabeta la castel, acolo pânãla ora 12. La dejun mitropolitul Calinic, generalul Creþeanu, Basset.Dupã-amiaza cu Elisabeta, arãtat mitropolitului castelul. Seara, lamasã, mitropolitul, generalul Davila, Basset, conversat pânã la ora8½. Vânt dinspre nord ºi foarte frig, +7 °R.

Miercuri, 6/18 iulieFoarte frig, +6 °R, vânt dinspre nord, care a suflat toatã noaptea cao furtunã. Ora 8½ primit încã o datã pe mitropolit, care pleacã laora 9 înapoi la Bucureºti. Cu Elisabeta la castel, unde e foarte cald,vreme foarte frumoasã. Ora 12½ dejunat în pavilionul de vânãtoare,invitaþi marchizul Bisio, ataºat pe lângã legaþia italianã, împreunãcu tânãra sa soþie ºi Davila. Dupã-amiaza scris. Orele 4½-6½ lacastel, sufrageria aproape gata. Seara Basset la mine pânã la ora 11.Brãtianu pare sã fie încã foarte suferind.

Joi, 7/19 iulieVreme frumoasã, însã foarte rece. Ora 9 cu Elisabeta la castel,rãmas întreaga dimineaþã acolo. Basset, Stöhr. Ora 12½ dejunat înpavilionul de vânãtoare, invitaþi prefectul ºi consiliul comunal dinPloieºti. Lãutarii au cântat pânã la ora 3. Mai târziu cu Elisabeta lacastel, unde toate lucrãrile se apropie de sfârºit. Primit depeºã dela Brãtianu, prin care mã anunþã cã starea sa suferindã nu-i per-mite sã vinã la Sinaia ºi cã va pleca foarte curând la Aix-les-Bains.Seara vorbit cu Basset în problema plãþilor de la castel, de dataaceasta sunt sume mai mari de plãtit. Lunã plinã minunatã,noaptea destul de rece. Scrisoare de la papa, cu o copie a uneiscrisori de la împãratul german, în problema relaþiilor noastre cuAustria.

Vineri, 8/20 iulieVreme minunatã. Înainte de amiazã cu Elisabeta la castel, apoi lapavilionul de vânãtoare. La dejun baronul Remy, generalul Manu cusoþia etc. Dupã-amiaza iarãºi la castel. Seara cu Elisabeta. Lunãplinã. Scris lui Leopold.

JURNAL 239

Sâmbãtã, 9/21 iulieVreme minunatã. Ora 9½ cu Elisabeta la castel, sosit vagonul dinMainz. La dejun Tornielli. Dupã-amiaza îndelung la castel. La masãRosetti, discutat îndelung cu el despre situaþie, pânã la ora 10. Esteraþional.

Duminicã, 10/22 iulieVreme minunatã, foarte cald. Ora 9 la bisericã. Ora 10½ la castel.La dejun Rosetti, Stolojan cu soþia, Isvolski ºi contele Monk. Ora 5cu Elisabeta la prima cascadã. Seara furtunã, ploaie. Ora 10 în pat.

Luni, 11/23 iulieVreme minunatã, cald. Dimineaþa cu Elisabeta, apoi la castel. Ladejun monseniorul Paoli, domnul ºi doamna Herz. În þarã esteatacatã puternic episcopia de Bucureºti, opoziþia ºi clerul fac agitaþie.Dupã-amiaza la castel. Seara Davila la cinã, vorbeºte ºi el desprepropaganda catolicã, ce este de temut. Generalul Brialemont a fostpus în stare de non-activitate la ordin, în urma unui raport motivatal lui frère Orban, care e foarte jignitor ºi plin de tertipuri. Primamãsurã care e foarte neplãcutã pentru noi. Brãtianu, încã suferind,a plecat în strãinãtate. Aix-les-Bains.

Marþi, 12/24 iulieVreme frumoasã. Înainte de amiazã la castel. La dejun Dragoumiscu soþia, D. Sturdza, care s-a întors din strãinãtate, Kretzulescu dela Petersburg, generalul Fotino256. Dupã-amiaza cu Sturdza, care l-avãzut pe Kalnoky ; cei de la Viena sunt încã puþin iritaþi. În problemaDunãrii nu se va ceda. Cu Elisabeta la castel. Seara Davila.

Miercuri, 13/25 iulieVreme minunatã. Înainte de amiazã la castel. La dejun Kretzulescuîmpreunã cu familia. Dupã-amiazã cu Elisabeta la castel. Searafurtunã. Davila la masã. Holerã foarte puternicã în Egipt.

Joi, 14/26 iulieVreme minunatã, rãcoare. Înainte de amiazã la castel. La dejunSaurman, Boerescu etc. Dupã-amiazã la castel. Sosit Lecomte. Searael ºi Davila la masã. Vânt foarte rece.

Vineri, 15/27 iulieVreme minunatã, din pãcate secetã în toatã þara, din care cauzãporumbul e în pericol. Depeºã de la Brãtianu, care a ajuns cu binela Aix-les-Bains, pare sã se simtã mai bine. Înainte de amiazã cu


Elisabeta la castel. Camerele ei sunt amenajate de Behr. Discutat cuLecomte câteva modificãri, vestibulul va trebui refãcut, deoarecepietrele stau prost, va fi fãcutã acum o terasã. Ora 12½ la pavilionulde vânãtoare, invitat pe D. Ghica ºi soþia, le-am arãtat castelul, pânãla ora 4 acolo. Slade pune cablurile electrice. Sosit Lecca, ministrulde Finanþe, cu soþia, i-am invitat seara la masã. Discutat îndelung cuLecca. Searã destul de rece. Davila aici, trebuie sã plece la Bucureºti.

Sâmbãtã, 16/28 iulieVreme minunatã, foarte cald. Înainte de amiazã cu Elisabeta lacastel. Lucrãrile înainteazã încet, probabil vom putea totuºi sã nemutãm la 1 septembrie. La dejun Lecca ºi soþia, generalul Cernat,Petrescu de la Curtea de Casaþie. Dupã-amiazã scrisoare de la Maria,care ºi-a ieºit din fire din cauza demersurilor lui frère Orban împo-triva generalului Brialemont, care este tratat ca un trãdãtor de þarã.Austria a reclamat la Bruxelles împotriva cãlãtoriei lui Brialemont.Regele Belgiei a fost foarte slab. Noi îi vom acorda probabil natura-lizarea. Opoziþia din þarã rãspândeºte toate acestea, folosindu-leîmpotriva guvernului. Presa europeanã este foarte duºmãnoasã faþãde noi ºi îl atacã ºi pe Brialemont. Licitaþiile pentru construireafortificaþiilor sunt amânate. Dupã-amiaza cu Elisabeta la castel pânãla ora 7. Budoarul ei este gata. Seara nimeni la masã. Scris.

Duminicã, 17/29 iulieVreme minunatã. Ora 9 la bisericã, apoi D. Ghica la mine ; episcopulcatolic solicitã un loc aici pentru o capelã catolicã, noi suntem împotrivã,cãci aceasta ar provoca mult scandal. La castel cu Elisabeta, foartecald. Trenurile de plãcere au adus multã lume. La dejun prinþulSchönberg ºi locotenentul von Gossler de la Regimentul Husarilor degardã, 16 persoane. Dupã-amiaza i-am invitat pe aceºtia la ceai în pavi-lionul de vânãtoare. Arãtat castelul. Seara nimeni, foarte rece, scris.

Luni, 18/30 iulieVreme minunatã. Înainte de amiazã cu Elisabeta la castel. Sufrageriaeste complet terminatã, marele salon aproape gata, la fel ºi bibliotecamea. La dejun, în pavilionul de vânãtoare, Mavrogheni, care mergedupã aceea cu Elisabeta la castel. Scris. Ora 4½ la castel. Seara la masãMavrogheni, care îmi relateazã îndelung despre Constantinopol. Ellocuieºte la mãnãstire. Ora 10½ în pat. Elisabeta nu se simte prea bine.

Marþi, 19/31 iulieVreme minunatã, cald. Ora 9½ primit pe baronul Saurman, îmi aduceo scrisoare de la împãrat, notificarea naºterii celui de-al doilea fiual lui Wilhelm de Prusia. Ora 10½ la castel, unde Elisabeta s-a

JURNAL 241

instalat în budoarul ei. La dejun D. Ghica, Mavrogheni, Sturdza,Chiþu ºi Radu Mihai. Dupã aceea discutat cu ei despre terenul luiStavropolus, unde urmeazã sã se ridice palatul Dacia. Ora 4 cu toþiila castel, care e vizitat en détail. Mavrogheni, Chiþu ºi R. Mihai seîntorc la Bucureºti. Seara Sturdza la masã, discutat cu el pânã la ora10½. Tratatul privind Dunãrea urmeazã sã fie ratificat, fãrã a se luaîn considerare obiecþiile noastre. Brãtianu pare sã se simtã mult maibine, iar durerile par sã fi încetat.

Miercuri, 1 august/20 iulie. Sf. IlieVreme minunatã, enorm de cald. Înainte de amiazã scris generaluluiBrialemont. Ora 12 la pavilionul de vânãtoare. Invitaþi Gr. Ghica ºisoþia (sorã a reginei Serbiei), contele Granville cu soþia sa etc., le-amarãtat apoi castelul. Ora 4 furtunã puternicã. Seara din nou frumos,vânt dinspre nord. Invitat pe generalii Dabija ºi Arion. Seara discutatcu ei despre manevre.

Joi, 2 august/21 iulieVreme minunatã, rece. Înainte de amiazã cu Elisabeta. Sturdza lamine. La castel. La dejun doamna Brãtianu cu fiica ei Sabina. Lacastel. Seara ele ºi Sturdza la masã. Seara lucrat cu Sturdza.

Vineri, 3 august/22 iulieVreme minunatã, vânt rece. Scris. Ora 10½ la castel. Dejunat înpavilionul de vânãtoare, Cantacuzino, Bellu, Emil Ghica ºi soþia dela Sofia ºi Crisoveloni cu soþia, cu toþii la castel, acolo pânã la ora 6.Seara scris. Foarte frig, enorm de uscat.

Sâmbãtã, 4 august/23 iulieVreme minunatã. Înainte de amiazã scris. La castel. Behr pleacã. Dupã--amiaza în pavilionul de vânãtoare. Candiano iese ºi maiorul Negelintrã în serviciu. Seara cu Elisabeta. Cutremur în Peschiera (Italia).

Duminicã, 5 august/24 iulieVreme minunatã, nori. Ora 9 cu Elisabeta la bisericã. Episcopulcatolic citeºte o liturghie în casa lui Keresteny. La castel cu Stöhr. Ladejun Câmpineanu, profesorul Dora din Neapole, Creþeanu ºi Manu etc.Dupã-amiaza bãut ceai la castel. Câmpineanu pleacã. Profesorul Doraface o promenadã cu noi ºi rãmâne seara la masã. Persoanã plãcutã.

Luni, 6 august/25 iulieVreme minunatã, foarte uscat. Ora 9 profesorul Dora, care pleacã laPesta. La castel, unde lucrurile merg încet. Dejunat în pavilionul de


vânãtoare, fãrã invitaþi. Elisabeta suferindã. Seara Davila la masã.Ceva ploaie, vânt dinspre nord.

Marþi, 7 august/26 iuliePloios. La castel. Dejunat la mãnãstire, invitat pe contele Almasy(Ungaria). Invitat pe primarul Braºovului. Dupã-amiazã la castel,acolo bãut ceai. Seara Davila. Elisabeta foarte obositã.

Miercuri, 8 august/27 iulieVreme frumoasã, umed. La castel. Nimeni la dejun, în pavilionul devânãtoare. Dupã-amiazã cu Elisabeta, care nu se simte bine. Lacastel. Ploaie de furtunã. Seara din nou senin. Davila la masã.

Joi, 9 august/28 iulieVreme minunatã, aer foarte bun. În toatã þara porumbul e în pericol.La castel. La dejun generalii Dabija ºi Arion, dupã aceea discutat cuei manevrele ºi concentrarea, nu se poate face prea mult, deoarecenici o divizie nu este organizatã. Corpul 2 de Armatã va face 6 zilede manevre la Ploieºti. Ora 4½ la castel cu Elisabeta. Seara Davilala masã. Destul de frig. Scris. Brãtianu pare sã se simtã din noubine, mai lipseºte încã trei sãptãmâni. Majoritatea miniºtrilor înconcediu.

Vineri, 10 august/29 iulieVreme minunatã, cer fãrã nori. Înainte de amiazã scris. Scrisoare dela Wilhelm de Prusia, care mã invitã sã fiu naº al celui de-al doileafiu al sãu. Gând de a pleca la Berlin, cer pãrerea lui Brãtianu prinintermediul lui Sturdza. În castel la Elisabeta. Dejunat în pavilionulde vânãtoare. Ora 4½ la castel, Elisabeta nu s-a simþit bine, searaare menstruaþie, din nou nu este nimic, în ciuda tuturor simptomelor.Davila la masã. Seara scris pânã la ora 10½.

Sâmbãtã, 11 august/30 iulieVreme frumoasã ºi vânt. Scris. Telegrafiat lui Wilhelm de Prusia cãaccept sã fiu naº. Ora 11 la castel, au fost amenajate [...]257. La dejunSturdza ºi Radu Mihai. Dupã-amiaza discutat despre eventualacãlãtorie la Berlin. Ora 4 la castel. La cinã Cernat cu soþia, generalulBudiºteanu, Sturdza etc. Seara vânt rece dinspre nord.

Duminicã, 12 august/31 iuliePloaie, furtunã ºi frig. Ora 9 la bisericã. Toatã dimineaþa cu Sturdza.Sosit depeºã de la Brãtianu, care este în mod absolut pentru cãlãtoriala Berlin ºi pentru o vizitã oficialã la Viena. Vrea sã vinã ºi el.

JURNAL 243

Discutat totul cu Sturdza ºi despre cãlãtoria prin Ungaria ºi Breslau.La masã Sturdza ºi Radu Mihai. Dupã-amiaza la castel, aici Sturdza,care i-a comunicat lui Monts despre cãlãtoria mea la Berlin. Pleacãla Bucureºti. Seara cu Elisabeta ºi scris. Furtunã dinspre nord.

Luni, 1/13 augustVreme minunatã, frig. Înainte de amiazã scris. Telegrafiat luiWilhelm de Prusia cã vin la Berlin pentru botez. La castel. La dejuninvitat pe contele Monts. Dupã-amiaza la castel. Seara Davila. Negela plecat la Bucureºti, Petrescu a intrat în serviciu.

Marþi, 2/14 augustVreme minunatã. Enorm de secetos în toatã þara. Înainte de amiazãla castel. La dejun Costinescu, Cornescu etc. La castel. Seara venitSturdza. Brãtianu scrie cã ar veni la Breslau, însã nu la Berlin. Înproblema Dunãrii nu se va ceda nimic. Din aceastã cauzã, cãlãtoriafãrã mari foloase. Frig.

Miercuri, 3/15 augustVreme minunatã, cald. Înainte de amiazã Sturdza. Ora 10 la castel.La dejun baronul Salzberg, care îmi spune cã în Viena sunt foartesatisfãcuþi. Împãratul mã va primi cu bucurie. Sturdza, Lecca ºiLiteanu încã aici. De la Berlin absolut nici un rãspuns, nici mãcarde la Wilhelm de Prusia. Cu domnii la castel. Pânã la ora 6½ cuStöhr, Heymann, Knechtel. Ora 7 cinat, Sturdza, Lecca, Liteanu.Seara discutat îndelung cu Sturdza ºi Liteanu. Nici un rãspuns dela Berlin ; Liteanu considerã cã nu ar trebui sã merg, cu atât maimult cu cât în problema Dunãrii nu se va ceda nimic. Situaþie foarteneplãcutã. Brãtianu nu telegrafiazã nici el. Conferinþa de la Londra,care trebuia sã se întruneascã astãzi pentru ratificare, a fost amânatãpentru data de 21 luna aceasta. Abia la ora 11½ în pat.

Cãlãtoria la Berlin

Joi, 4/16 august. Plecarea din SinaiaVreme minunatã, cald. Ora 9 cu Elisabeta la castel. Ora 10½ înapoi.Sturdza la mine. Nici un rãspuns de la Berlin. Lecca, Aurelian. Ora11¾ dejunat, miniºtrii, D. Ghica, Carp, Liteanu etc. Plecat cuElisabeta la garã. Multã lume. Ora 12¾ plecarea cu trenul specialcãtre Predeal. Miniºtri, Salzberg, Monts etc. merg cu noi. Despãrþirede Elisabeta, care se întoarce imediat la Sinaia. Ora 2 la Braºov.Carp, Liteanu, generalii Fãlcoianu ºi Budiºteanu, colonelul Candiano


ºi maiorul Negel cãlãtoresc cu mine. Cãldurã enormã. Discutat cuCarp ºi cu Liteanu problema Dunãrii, primul este împotrivã, celde-al doilea este pentru a ceda. Ora 7 Törös, cinat în vagon, merstoatã noaptea, se face frig. Ploaie.

Vineri, 5/17 augustÎn Szolnok o luãm la dreapta, despãrþindu-ne de linia de Pesta. Ora 8în Hatvan, vreme mohorâtã. Depeºã de la Sturdza, prin care mãanunþã cã Beldiman ºi Hatzfeld ( ?) ar fi plecat spre Breslau. Ora 10Füleck, împrejurimile nu sunt interesante. Ora 11½ plecarea. De aiciºi pânã la Rattkov, împrejurimi minunate, Kremnitz foarte frumosaºezat. Ora 2 Rattkov. Ora 4½ Teschen, deja în Silezia austriacã.Suntem cu toþii puþin surprinºi cã Hatzfeld vine la Breslau, unde îlaºtept ºi pe Brãtianu. Ora 5½ Odenberg. Generalul von der Burg dela Divizia din Breslau ºi maiorul von John, care mi-au fost puºi înserviciu comandat. Cinat uºor. 40 min. La graniþa silezianã mãaºteaptã preºedintele provinciei Silezia, baronul von Seidewitz. Întoate gãrile sunt autoritãþi, populaþie. Ratibor, Brieg etc. Ora 10sosirea în Breslau, mare întâmpinare la garã, comandantul generallt. von Oppen, elita, clerul, primarul. Prezentare. Plecat cu trãsuraspre castel, strãzile sunt pline. În faþa castelului toþi ofiþerii, gardãde onoare de la Regimentul 10. Defilare. Soupé. Ora 11½ în pat.

Sâmbãtã, 6/18 august. Breslau-PotsdamSculat la ora 7. Ora 8 generalul von Oppen, comandantul Breslaului,la mine. Fanfarã a Regimentului 10 Infanterie. Ora 9 Brãtianu lamine. Vine de la Aix ºi merge la Sinaia, discutat îndelung cu el, estede pãrere sã nu cedãm în problema Dunãrii. Ora 10½ plecarea dinBreslau. La garã preºedintele superior von Seidewitz, care mãînsoþeºte. Burg, John. Peste tot întâmpinãri. Dejunat la ora 12½ înKohlfurt. Ora 3 Frankfurt a.d. Oder, întâmpinare. Ora 5½ Berlin,Stadtbahnhof, unde mã aºteaptã Fritz. Comandantul Berlinului. O ju-mãtate de orã prin Charlottenburg spre Potsdam, ora 6½. Prinþulde coroanã ºi Wilhelm de Prusia, plecat direct la Orangerie, undelocuiesc. Acolo prinþii regali, gardã de onoare, Compania de Gardãcu Wilhelm Hohenzollern pe flancul stâng. Toþi ofiþerii GarnizoaneiPotsdam. Salut ºi defilare. Cinã, vine împãratul, rãmâne la masã.Ora 8½ la ceai la împãrãteasã, aici familia Albany, Helene258, care efoarte drãguþã. Toatã familia pânã la ora 10.

Duminicã, 7/19 august. PotsdamOra 7 sculat. Ora 8 la palatul cel nou, pentru dejunul en famille alprinþesei de coroanã, foarte plãcut, Edinburgh259, Albany etc. Plecat la

JURNAL 245

ora 9. Ora 10 cu Burg la biserica catolicã. Vizitã la familia Bentheim.Dejunat la Wilhelm pânã la ora 11. La prinþul Friedrich Karl260 laGlienicke, Wilhelm de Prusia, palatul de marmurã, ora 12½ înapoi.Fritz ºi Wilhelm la mine. Ora 1 plecat la botez, en gala. Castel. Ora 2începe botezul. Eu o conduc pe ducesa de Albany. Copilul primeºtenumele Friedrich Wilhelm Eitel Fritz Carl. Dineu de galã. Dupãmasã îmi sunt prezentaþi miniºtrii. Ora 3½, se încheie. Înapoi laOrangerie, cu Fritz. Ora 6 venit prinþul de coroanã. Despãrþire,pleacã în Hessen. Ora 8½ ceai la palatul nou, acolo pânã la ora 10.Am putut vorbi doar cu puþinã lume.

Luni, 8/20 augustOra 6 sculat. Ora 7 plecat cãlare la exerciþii. Reþinut încã pe Wilhelmde Prusia. Regimentul 1 Gardã, Husarii de Gardã, Ulanii 1. Vine ºiîmpãratul. Paradã, defilare. Ora 10½ înapoi. Enorm de cald. Rãcit.Fãcut vizite. Ora 4 dineu în familie la castel. Înainte de aceasta laîmpãrãteasã ºi la Pauline, unde o gãsesc pe principesa Waldeck261.Marele duce Mihail262 e aici, vine seara la mine. Ora 9 ceai la împã-rãteasã, în castelul din oraº. Ora 10½ gata. Foarte rãcit.

Marþi, 9/21 augustEnorm de cald. Ora 8 plecat la Berlin. La Charlottenburg, vizitatFundaþia Augusta. La Marco Flora. Cu trãsura la Berlin. Expoziþiede igienã, comisia mã însoþeºte. Panoramat de St. Print. Ora 12 laFritz. John mã însoþeºte. Dejunat. Dupã-amiaza cu Fritz ºi Louise,plimbat cu trãsura, mers prin prãvãlii ºi la muzeul meseriilor etc.Ora 6 înapoi. Cinat à quatre, Wilhelm Hohenzollern. Seara prome-nadã pe jos, pe Unter den Linden. Enorm de umed. Ora 9½ plecaredin gara oraºului, cu John ºi Wilhelm, spre Potsdam. Ora 10½ acolo.Noaptea nu prea bine, tare rãcit. Bamberg la mine.

Miercuri, 10/22 augustEnorm de cald. Ora 9 la palatul nou, pentru dejun la prinþesa decoroanã. Georg ºi Happi de Albany de asemenea acolo. Fiiceleprinþesei de coroanã. Acolo pânã la ora 11. Primit vizite. Bleichröderla mine. Acordat ordine. Wilhelm de Hohenzollern primeºte SteauaRomâniei. Dupã-amiaza singur, tare rãcit. Liteanu la mine. Ora 4Perponcher, cãruia îi dau o broºã pentru soþia sa. Pückler primeºteo cutiuþã în diamante cu portretul meu. Venit Fritz ºi Louise. Ora 5dineu în familie la palatul de marmurã. Dupã masã i-am acordatprinþului Friedrich Karl ordinul meu. Familia Albany îºi ia rãmas-bun.Plecat cu împãratul la Orangerie. El rãmâne o jumãtate de orã ºi îmivorbeºte despre scrisoarea sa, despre Austria, Kalnoky, problema


Dunãrii263. Ora 6½ ceai cu suita la castelul din oraº. Dupã aceearãmas-bun de la Majestãþile Lor, care îmi dau portretele lor. Rãmas-bunde la Fritz ºi Louise. Ora 10 în pat. Rãcit foarte rãu.

Joi, 11/23 august. Potsdam-DresdaOra 7 sculat. Ora 8 cu Pückler ºi Perponcher la gara Potsdam, cevalume, John ºi Burg cãlãtoresc cu mine. Wilhelm merge cu noi laDresda. Ora 9 la gara Berlin-Anhalt, acolo Liteanu, Ghica-Comãneºticu familia. Ora 8¼ plecarea spre Dresda, prin Jütenbock, Rödenau.Ajuns la ora 12 în Dresda, comandantul ºi prezidentul Poliþiei, gardãde onoare. Pillnitz, la garã Carola ºi Albert. Plecat împreunã lacastel. Cãldurã enormã, eu tare rãcit. Ora 2 luat masa, doar suitaºi principele Clary. Promenadã în grãdinã. Vizitã la Georg, nu eacasã, regele Ferdinand al Portugaliei e în Dresda264. Ora 5½ plecatcu Carola ºi Albert la Ponsberg, pe jos la ruine, unde ajungem laora 7½. Acolo bãut ceai, pe un frumos aer de furtunã. Ora 9 pe josla Pillnitz. Stat afarã cu Carola ºi Albert pânã la ora 10½. Enormde umed.

Vineri, 12/24 august. Pillnitz-VienaOra 6 sculat, vreme mohorâtã. Venit Wilhelm Hohenzollern. Ora 7¼plecat cu Carola ºi Albert ºi cu suita la Pirna. Acolo luat trenul deViena la ora 7¾. Despãrþire cãlduroasã. În Bodenbach micã întâm-pinare. Ora 11½ sosirea în Praga, gardã de onoare, imnul naþionalromânesc. Feldzugmeister-ul Philipovici, general-lt. Krause, guverna-torul etc., alþi generali. Acolo un sfert de orã. Garda a defilat. Plecatmai departe, prin Pardobitz, ora 4 în Brünn, din nou gardã de onoare,generali etc. Carp aici. 10 minute, defilare. Ora 7 ºi 10 minute sosireaîn Viena. Împãratul la garã, gardã de onoare, notabilitãþi, generalulBauer. Primire cãlduroasã, prezentãri. Împãratul mã conduce înburg, Belvedere, rãmâne 10 minute. Soupé cu suita. GeneralulCornaro ºi contele Wolkenstein, adjutant, mi-au fost puºi la dis-poziþie. Ora 10½ în pat. Apartament mare.

Sâmbãtã, 13/25 august. VienaOra 8 micul dejun, singur. Ora 9 ½ venit împãratul la mine. Explicaþieloialã. Vorbit despre problema Dunãrii. Împãratul a reclamat agi-taþiile. Contele Kalnoky la mine. Reuss265, care e pentru cedare înproblema Dunãrii. Generalul Bauer. Ora 1 plecat la Schönbrunn laîmpãrãteasã, care e foarte prietenoasã. Jumãtate de orã la ea. Tur devizite cu feldmareºal-lt. Cornaro. Ora 3 înapoi. Promenadã în oraº,singur. Prãvãlii. Orele 4-4¾ la Kalnoky, lungã conversaþie, atins toatepunctele. În problema Dunãrii nu am dat nici o declaraþie. Ora 5

JURNAL 247

mare dineu în onoarea mea, împãratul vine sã mã ia. La masã înapropierea împãratului, lângã mine Kalnoky, Carp lângã împãrat.Dupã masã împãratul îmi prezintã toþi demnitarii ºi miniºtrii, Taffe,Falkenheym, Konrad etc. Principele Taxis, Kinsky, Wilcek etc. Jumãtatede orã cerc. Ora 8 plecat la expoziþia electricã. Sunt întâmpinat decontele Wilcek ºi de întregul comitet, acolo pânã la ora 10, extremde interesant. Frig la întoarcere. Cornaro mã însoþeºte.

Duminicã, 14/26 august. VienaOra 8 la liturghie în capela burgului. Ora 9½ la Belvedere, vizitatcolecþia de picturã pânã la ora 10½. La gara de sud, acolo consilierulaulic von Claudy. Plecat cu el, Cornaro ºi Wolkenstein la Bader,enorm de cald. Acolo, la garã, arhiducii Albrecht ºi Wilhelm, care mãduc la Weilburg. Ora 12 acolo. Dejun. Arhiducesele Elisabeta, Maria.Arhiducele Rainer încã la mine. Dupã dejun promenadã în grãdinãcu arhiducesa Elisabeta. Ora 2 întâlnit cu arhiducele ºi arhiducesaRainer în casa lor. Acolo o jumãtate de orã. Apoi cu Rainer la garã.Ora 3 plecat cu el ºi cu arhiducele Albrecht înapoi la Viena. Conversaþieplãcutã. Ora 4 primit în burg corpul diplomatic, en gala, sunt prezentaþide Carp. Eu în uniformã româneascã. Ora 5 dineu în burg, împãratulvine sã mã ia. Prezenþi toþi arhiducii cu suitele. Eu stau între împãratºi arhiducele Ludwig Victor. Dupã masã vorbit cu toþi, arhiduceleJohann Salvator, arhiducele Eugen etc., ei îmi prezintã suitele.Orele 6½-7½ arhiducele Albrecht la mine, discutat despre problememilitare266. Rusia. Pentru o orã la operã, Robert der Teufel, enorm decald. Cu arhiducele Ludwig Victor, care e foarte drãguþ. Ora 10 înapoi.Umed.

Luni, 15/27 august. Plecarea din VienaOra 7 sculat. Ora 8 împãrþit ordine. Vizitat cu Cornaro bisericavotivã, Primãria, unde mã conduce înãuntru arhitectul Schmidt,ambrazuri din bronz, fabrica de bronzuri. Ora 11½ înapoi. VenitKalnoky, rãmâne trei sferturi de orã, îi dau Steaua României. ConteleKinsky la mine. Maestrul bucãtar primeºte de asemenea Steaua.Dejunat. Plecat la arhiducele Carl Ludwig, care e foarte charmant.Ora 3 înapoi. Împãratul e aici, mã însoþeºte la garã. Ora 3½ plecarea.Mi-am luat cãlduros rãmas-bun de la împãrat, care rãmâne pe peronpânã la plecarea trenului. Baronul Mayer aici, în serviciu de onoare.Enorm de cald. Carp vine cu mine pânã la Marchegg. Ora 9½ searasosirea în Pesta. Generali cu Edelsheim în frunte, generalul Schemmel,corpul de ofiþeri al regimentului meu austriac, care merge în Bosnia.Conversat o jumãtate de orã, îmi sunt prezentaþi toþi domnii.Ora 10¼ plecat mai departe, mers toatã noaptea, foarte cald, praf.


Sinaia

Marþi, 16/28 augustOra 7 în Cluj. Dejunat în vagon, îmbrãcat. Ora 3 sosirea în Braºov,cãldurã enormã. Primit pe primar ºi pe obergespann în vagon.Românii au vrut sã facã o demonstraþie, eu nu mã arãt. Ora 4¼sosirea în Predeal, unde sunt Elisabeta, miniºtrii, Brãtianu, Sturdza,Lecca, Aurelian, D. Ghica etc. Contele Monts. Plecat mai departe cutrenul special. Vreme minunatã. Ora 5 în Sinaia, lume multã la garã.Cu Elisabeta la mãnãstire. Cinat la ora 6. Seara între orele 8 ºi 11Brãtianu ºi Sturdza la mine, eu le împãrtãºesc conversaþiile ºiimpresiile mele. Brãtianu e foarte satisfãcut, Bismarck doreºte sã îlîntâlneascã, îi programeazã un rendez-vous la Salzburg sau Gastein.Eu insist sã meargã la Viena, pentru a-l întâlni pe Kalnoky.

Miercuri, 17/29 augustOra 7½ sculat, dejunat cu Elisabeta. Cãldurã enormã. În întreagaþarã e o asemenea secetã, încât tot porumbul este pierdut. Marecalamitate. În Ungaria tulburãri împotriva evreilor. În Croaþiadezordini. Orele 10-12 Brãtianu ºi Sturdza la mine, discutat diferiteprobleme, Brãtianu trebuie sã plece, cãci invitaþia lui Bismarck edestul de urgentã. Lumea se aºteaptã la un rãzboi ºi vrea sã-ºiasigure alianþele. Brãtianu ºi Sturdza se întorc la Bucureºti pentrua face pregãtirile de plecare. Bismarck s-a întâlnit cu Kalnoky laSalzburg. Abia la ora 12 la castel, unde s-au fãcut progrese. Vãzutpe Stöhr. Ora 1 dejunat în pavilionul de vânãtoare. Ora 2 din noula castel, unde îl întâlnesc pe Vernescu, îi arãt castelul, el e destulde jenat. Cinat abia la ora 7. Seara cu Candiano, dictat raportulcãlãtoriei pentru Monitor.

Joi, 18/30 augustVreme minunatã, enorm de cald. Secetã. Înainte de amiazã scris.Ora 11 la castel. Ora 12½ dejunat în pavilionul de vânãtoare, invitaþiKretzulescu cu soþia ºi Arion de la Curtea de Conturi. Le-am arãtatcastelul. Dupã-amiaza cu Heymann, cumpãrat vase de apã pentru10.000 franci. Pânã la ora 7 la castel. Cinat cu Elisabeta la mãnãstire.Seara scris.

Vineri, 19/31 augustVreme minunatã, din nou foarte cald. În Bucureºti trebuie sã fieinsuportabil. Ziarele de opoziþie se ocupã de vizita mea la Berlin ºiViena. Brãtianu pleacã marþi, pentru a discuta cu Bismarck ºiKalnoky. Cei doi au avut un rendez-vous în Salzburg. Au izbucnit

JURNAL 249

tulburãri serioase ºi persecuþii împotriva evreilor în Ungaria. ÎnCroaþia o rãscoalã, din cauza supremaþiei Ungariei. Ora 10½ lacastel, care e aproape terminat. Gresia coloratã a fost montatãaproape în întregime, lucrãrile de construcþie sunt gata, camera meae terminatã ºi amenajatã, la fel ºi salonul de muzicã. Dejunat înpavilionul de vânãtoare. Dupã-amiaza la castel cu Stöhr. Seara scris.Murit contele de Chambord, ne-a anunþat contele de Paris printr-odepeºã. Lipsa de porumb, care anul acesta a fost distrus aproapecomplet, se face tot mai mult simþitã, foarte grav. Comisia pentrurevizuirea Constituþiei îºi începe din nou lucrãrile, pânã acum nu afãcut de fapt nimic. Cu excepþia lui Rosetti, foarte puþini se inte-reseazã de revizuire. Opoziþia este destul de neputincioasã, chiardacã administraþia e slabã ºi proastã. În Moldova uneltesc ruºii. ÎnBulgaria lucrurile stau foarte prost, Sandro e neputincios.

Sâmbãtã, 1 septembrie/20 augustVreme minunatã, ceva vânt, foarte umed. Ora 8½ dejunat cu Elisabeta.Înainte de amiazã la castel. La dejun Gr. Ghica împreunã cu soþiaºi D. Ghica cu soþia, baronul Bigeleben, agent austriac la Sofia.Dupã-amiaza la castel. Cu Elisabeta. Seara scris. Venit Theodori dela Bucureºti.

Duminicã, 2 septembrie/21 augustNori, vânt, rece. Ora 9 bisericã. Orele 10-12 la castel ; aranjat cameramea. La dejun Voronþov, Sturdza etc. Dupã-amiaza discutat cu ultimul.Brãtianu a fost invitat urgent de cãtre Bismarck la o întrevedere.Sturdza pleacã seara. D. Ghica la masã.

Luni, 3 septembrie/22 augustCãldurã enormã, secetã. La castel. Dejunat în pavilionul de vânã-toare, invitat pe Suþu. Ion Bengescu. Dupã-amiaza la castel, Heymannºi Stöhr. Seara ceva ploaie, care însã înceteazã imediat. Brãtianupleacã.

Marþi, 4 septembrie/23 augustVreme minunatã, cald. Ora 9½ primit pe episcopul catolic, i-am spuscã, din cauza opiniei publice, care e enervatã de publicaþiile trimiseaici de la Roma, problema arhiepiscopului trebuie lãsatã la o parte.Scris. La dejun Lecca, am conversat cu el. La castel. Seara scris.

Miercuri, 5 septembrie/24 augustArºiþã, secetã îngrozitoare. ªtirile din Bulgaria sunã foarte grav,Sandro a vrut sã abdice, acum acceptã din nou Constituþia. Situaþiedificilã, cãci generalii ruºi sunt cei care guverneazã. Castel. La dejun


Sanderson ºi Green. Primit pe E. Ghica, care pleacã la Sofia. Castel.Seara scris. Enorm de umed, rãcoare de furtunã.

Joi, 6 septembrie/25 augustCãldurã, umed. Înainte de amiazã scris. La castel. La dejunMarghiloman. Dupã-amiazã cu Elisabeta la castel. Seara scris.Brãtianu l-a întâlnit pe Bismarck la Gastein, el ºi Kalnoky lucreazãpentru pace267.

Vineri, 7 septembrie/26 augustCald, uscat. Ora 11 la castel, în 14 zile ne putem muta. Dupã-amiazãR. Mihai, cu el la castel. Scris. Seara furtunã, enorm de umed.

Sâmbãtã, 8 septembrie/27 augustVreme mohorâtã. Începe ploaia, care devine foarte puternicã pânã laora 12. În Bucureºti a plouat tare, dar scurt. Rãmas acasã, scris.Dupã-amiazã la castel. Ploaia a încetat. Frig ºi umed. Seara scris.

Duminicã, 9 septembrie/28 augustVreme frumoasã. Ora 9 la bisericã. Audienþe. La castel. La masãSturdza etc., el rãmâne ºi seara, lucrat cu el. Rãcoare. Orele 5-6promenadã singur prin pãdure, pânã la pavilionul de vânãtoare.Castel. Seara cu Sturdza pânã la ora 10. Vânt.

Luni, 10 septembrie/29 augustVreme frumoasã, vânt rece dinspre nord. Înainte de amiazã audienþe.La castel. Dejunat în pavilionul de vânãtoare. Ora 4 ceai la castel,Gr. Ghica împreunã cu soþia etc., Davila. Ploaie torenþialã. Ora 6 pejos la mãnãstire. Seara scris.

Marþi, 11 septembrie/30 august. Ziua GriviþeiVreme mohorâtã, rãcoare. Ora 9½ liturghie ºi Te Deum la bisericã,trei sferturi de orã. Trecut în revistã Batalionul 4 Vânãtori. Înaintede amiazã scris. Ceva ploaie, nori foarte ameninþãtori. Ora 12¼ peplatoul cantonamentului Batalionului de Vânãtori, frumos amenajat.50 persoane la banchet, soldaþi sub umbrarul nostru. Toasturi, eu îlþin pe primul, generalul Budiºteanu în cinstea Elisabetei, maiorulPetrescu în cinstea mea. Elisabeta mulþumeºte mamelor care ºi-audat fiii pentru patrie. La sfârºit mai vorbeºte Theodori, apoi horãpânã la ora 3, când începe o ploaie puternicã, ce þine pânã seara. Lacastel pânã la ora 6. Seara retragere cu torþe, rãcoare. La Griviþa afost sfinþit monumentul. Ipãtescu, Candiano, Herlit. O delegaþieacolo.

JURNAL 251

Miercuri, 12 septembrie/31 augustPloaie torenþialã, nu prea rece, în toatã þara. Înainte de amiazã scris.La castel. La dejun Sturdza, generalul Radovici cu soþia. Dupã-amiazãcu Sturdza. Brãtianu a fost primit excelent de Bismarck la Gastein.Ora 6 la garã. Sosit Willy de Nassau. Cinã, domnul ºi doamnaGr. Suþu ºi domnul Petzhold cu soþia sa foarte drãguþã, nãscutãSuþu. Seara furtunã. Ora 10 în pat.

Joi, 1/13 septembrieVreme minunatã. Ora 8½ dejunat à trois, apoi vizitat castelul. Ladejun Th. Rosetti cu soþia ºi doamna Kremnitz. Dupã-amiazã dinnou la castel, ceai ºi muzicã. Willy de Nassau trebuie sã plece searala ora 9, eu îl însoþesc la garã. Noapte frumoasã, cu lunã.

Vineri, 2/14 septembrieA plouat în toatã þara, prea târziu pentru porumb, însã pentruarat e un noroc. Brãtianu la Aix-les-Bains. Vreme minunatã.Înainte de amiazã ºi dupã la castel. Dejunat în Foiºor. Seara scris.Rãcit.

Sâmbãtã, 3/15 septembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã scris. La castel, care e acumaproape pregãtit sã ne mutãm. La dejun doamna I. Ghica, doamnaCatargi cu fiica ei Vidraºcu, domnul Slade cu soþia. GeneralulCreþeanu. Dupã-amiaza ceai la castel. Seara generalul Ipãtescu268 ºisoþia sa la masã.

Duminicã, 4/16 septembrieVreme frumoasã, cald. Ora 9 bisericã. Ora 10 la castel. La dejun, înmãnãstire, Olãnescu269 împreunã cu inginerul de poduri Winkler dinBerlin, care ºi-a spus pãrerea despre podul peste Dunãre. Dupã-amiazascris pânã la ora 4½. Promenadã la pavilionul de vânãtoare ºi lacastel cu Elisabeta. Seara generalul Anghelescu la masã. Scris. Rãcitdestul de tare, dureri de ºale. Noapte rece.

Luni, 5/17 septembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã ºi dupã la castel, aranjat. Sositdomnul Zettler de la München, examinat cu el toate ferestrele. Searascris ºi citit. Rãcit. Venit Theodori.

Marþi, 6/18 septembrieVreme minunatã, vânt rece. Înainte de amiazã la castel. La dejun,în pavilionul de vânãtoare, baronul Saurman cu fratele sãu, Sturdza


ºi Carp. Dupã-amiazã conversat cu aceºtia, iar seara invitat la masã.Carp merge la Viena.

Miercuri, 7/19 septembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã la castel cu Zettler ºi Stöhr.Dejunat în pavilionul de vânãtoare. Pânã seara la castel. Scris.Scrisoare de la papa din Weinburg.

Joi, 8/20 septembrie. Sf. MariaOra 9 bisericã. Vreme frumoasã. La castel. Dejunat în pavilionul devânãtoare. Dupã-amiazã castel. Promenadã. Seara, la masã, domnulGrogandopulo din Berlin (de la legaþia Greciei). Scris pânã la ora 11.Ceva ploaie.

Vineri, 9/21 septembrieVreme minunatã. Scris. Ora 11 la castel. La dejun D. Ghica, pleacãla Bucureºti. Cu el la castel. Promenadã cu Elisabeta, aer cald.

Sâmbãtã, 10/22 septembrieVreme frumoasã. Înainte de amiazã scris. Castel. Pavilionul de vânã-toare. Colonelul Maican Dimitrescu la masã. Ploaie. Dupã-amiazã lacastel, aranjat. Seara scris.

Duminicã, 11/23 septembrieVreme minunatã, foarte cald. Ora 9 bisericã. Ora 10 la castel. Ladejun Câmpineanu, Aurelian, Cariagdi etc. Sosit de la Atena ºiConstantinopol prinþesa Theresa de Bavaria270, însoþitã de contesaTürkheim ºi baronul von Massenbach. Eu merg la ora 2 la hotel,unde au descins. Elisabeta o ia apoi cu trãsura la castel, unde se beaceai. La pavilionul de vânãtoare. Seara dineu, ea rãmâne pânã la ora 9,apoi pleacã la hotel. Ploaie. Miniºtrii se întorc la Bucureºti.

Luni, 12/24 septembrieVreme mohorâtã, rece. La ora 8 vine prinþesa Theresa la micul dejun.Promenadã cu ea, apoi la garã, la ora 9. La ora 9¼ pleacã la Bucureºti.Toatã ziua la castel. Seara citit ºi scris. Destul de frig.

Marþi, 13/25 septembrieVreme minunatã, însã frig, doar 2 °R dimineaþa. Ora 9 cu Elisabetala castel. Dejunat în pavilionul de vânãtoare, invitaþi Lecca ºi Kalinderu.Dupã-amiazã cu ei la castel. Ceai. Seara amândoi la masã. Kalinderuîmi vorbeºte iarãºi despre domenii. Se pare însã cã se va amâna dinnou. Brãtianu a ajuns la Viena. A fost primit de Kalnoky ºi deîmpãratul Franz Josef.

JURNAL 253

Miercuri, 14/26 septembrieVreme minunatã, destul de frig. La castel totul merge din ce în cemai încet, sosit ultimele transporturi de la München. Ora 9½ aici cuElisabeta. Scris la castel pânã la ora 12½. Dejunat în pavilionul devânãtoare, aici Davila împreunã cu copiii sãi. Dupã-amiaza scris încastel. Seara promenadã cu Elisabeta.

Joi, 15/27 septembrieVreme minunatã. Ora 9 cu Elisabeta la castel, aranjat. Noaptea afost chiciurã. Ora 12½ dejunat în pavilionul de vânãtoare. Dupã--amiazã din nou la castel. Seara promenadã cu Elisabeta.

Vineri, 16/28 septembrieVreme minunatã, frig. Ora 9½ cu Elisabeta la castel, aer foarteplãcut. Ora 11 primit pe Mavrogheni. Ora 12 sosit Sturdza cu trenul.Dejunat în pavilionul de vânãtoare, invitat pe contele Bethlen,obergespan în Braºov. Ora 2 la castel, vãzut totul. Ora 4 ceai. CuSturdza, promenadã prin pãdure ºi pânã la prima cascadã. Ora 5½înapoi. Sturdza merge la garã pentru a-l lua pe Brãtianu, care soseºtede la Viena. La cinã Brãtianu, Sturdza, Mavrogheni cu soþia. Dupãmasã discutat cu cei doi miniºtri. Brãtianu e foarte bine ºi vioi ºi emulþumit de rezultatul cãlãtoriei sale. A fost primit de împãratulFranz Josef, a discutat în mod repetat cu Kalnoky, Tisza, Kallay,Reuss. Întrevederea sa cu Bismarck la Gastein foarte mulþumitoare.Îmi prezintã un tratat de alianþã cu Austria, pe care îl discutãm. Înspatele lui se aflã însã Germania, aºa crede el, ea va semna ultima.Se va telegrafia în acest sens la Viena ºi Berlin. Buna înþelegere cuAustria a fost complet restabilitã. Problema Dunãrii va fi rezolvatãmai târziu. Discutat pânã la ora 11. Searã rece.

Sâmbãtã, 17/29 septembrieVreme minunatã. Ora 9 cu Elisabeta la castel. Ora 9½ primit peBrãtianu ºi Sturdza, discutat pânã la ora 12 despre problemeleexterne ºi interne. Dejunat în pavilionul de vânãtoare, domnul ºidoamna Mavrogheni încã aici. Promenadã ºi la castel. Ora 4 toþiîmpreunã ceai acolo. Ora 6 toþi pleacã. Doamna Mavrogheni o lasãpe Elisabeta ºi merge cu soþul ei la Constantinopol, îi pare rãu cã ademisionat. Seara singuri la masã. Scris.

Duminicã, 18/30 septembrieVreme mohorâtã. Ora 9 cu Elisabeta la bisericã, la castel, destul deumed. La dejun, la mãnãstire, doamna Florescu, soþia secretaruluimeu decedat, generalul Creþeanu. Dupã-amiaza ceva ploaie. Primit


în audienþã pe colonelul Cozadini, care îmi face reclamaþie în privinþaprocesului sãu. Ora 4 la castel, acolo ceai. Încã la mine generalulCreþeanu, care se întoarce desearã. I-am spus sã-l avizeze pe mitro-polit cã duminicã are loc instalarea în castel. Ora 6 cu Stöhr lamãnãstire. Depeºã de la Sturdza, care spune cã la Viena sunt deacord cu tratatul nostru de alianþã à trois. Liteanu îmi telegrafiazãcã el nu crede cã Germania va semna, cãci se aflã prea departe denoi, dar în orice caz va aproba printr-un îndemn de a merge înainte.Seara scris pânã la ora 11.

Luni, 1 octombrie/19 septembrieAer blând, vreme frumoasã. Ora 9½ cu Elisabeta la castel. Cu Stöhr.Vestibulul terminat. La dejun Maria Cantacuzino ºi G. Ghica, carese întoarce la Atena, domniºoara Charlotte Levin. De la pavilionulde vânãtoare la castel, vizitat totul. Ceai. Seara pe jos înapoi cuElisabeta. Foarte umed, atmosferã de furtunã. Seara scris.

Marþi, 2 octombrie/20 septembrieVreme minunatã. Ora 9 cu Elisabeta la castel. Ora 12½ la pavilionulde vânãtoare, foarte cald. Dupã-amiazã promenadã. La castel pânãla ora 6. Promenadã cu Elisabeta ºi Stöhr. Ceva ploaie.

Miercuri, 3 octombrie/21 septembrieVreme mohorâtã, mai târziu foarte frumos. Orele 10-12 inspectatBatalionul 4 Vânãtori, apoi manevre, foarte bine. Maiorul Petrescu. Ora12½ la dejun în pavilionul de vânãtoare Suleiman Bey cu Hobs-Paºa(ofiþer prusian în serviciul Turciei) ºi cu drãguþa lui soþie. Ei rãmânºi la ceai, la castel, pânã la ora 5. Muzicã. Ora 6 promenadã cuElisabeta ºi Stöhr.

Joi, 4 octombrie/22 septembriePloaie torenþialã. Mai târziu vreme frumoasã. Ora 10 singur la castel,unde peste tot se încheie lucrãrile. La dejun, la mãnãstire, D. Sturdzacu soþia etc. Dupã-amiazã lucrat cu Sturdza. La ceai în castel. Searapleacã înapoi. Scris. Regele Alfonso la Paris, unde a fost insultat.

Vineri, 5 octombrie/23 septembrieVreme caldã ºi frumoasã. Înainte de amiazã la castel. Ploaie torenþialã.Dejunat la mãnãstire. Dupã-amiazã la castel. Seara pe jos la mãnãstirecu Elisabeta.

Sâmbãtã, 6 octombrie/24 septembrieFoarte umed. Ora 10 ploaie torenþialã. La castel. Dejunat la mãnãstire.Dupã-amiazã vreme minunatã, cald. Venit generalul Creþeanu.

JURNAL 255

Orele 4-6 ceai la castel. Seara la ora 9 venit mitropolitul primat. Ora10½ în pat.

Duminicã, 7 octombrie/25 septembrie.Mutarea în Castelul PeleºVânt dinspre nord, frig, senin. Ora 9 liturghie oficiatã de vicar, cucor, participã mitropolitul. Ora 11, gata. Vremea se întunecã, la ora 10începe sã plouã. Sturdza ºi Lecca la mine, ultimul îmi aduce listacivilã. Toate monedele de aur au fost bãtute în monetãria noastrã.Ora 10½ singur pe jos la castel, unde totul e pregãtit pentru sfinþire.Venit Basset de la Weinberg. Ploaia înceteazã. Ora 12½ sfinþireaarmelor în curtea castelului de cãtre mitropolit. Cler, cor. Gardã deonoare cu muzicã. D. Ghica, Rosetti, toþi miniºtrii în afarã de Brãtianu,Creþescu, preºedinte al Curþii de Casaþie, Grãdiºteanu, preºedinte alCurþii de Conturi, prefectul Poliþiei, efori, prefectul de Prahova, preºe-dintele Consiliului general, generalii Cernat, Budiºteanu, Fãlcoianu etc.Ridicarea steagului este salutatã cu salve. Stöhr îmi înmâneazãcheia de la poarta centralã, pe care eu o descui. Citesc documentulde inaugurare ºi îl semnez. Mitropolitul sfinþeºte întreaga clãdire,aproape toate încãperile. Ora 2 dineu în sufrageria mare, 50 depersoane, de asemenea Gr. Sturdza, care a venit din Moldova. Ladejun þin primul toast, în cinstea þãrii. D. Ghica în cinstea noastrã.Apoi vorbesc Alecsandri, Rosetti, care e foarte cãlduros, mitropolitulºi Cernat. Dupã masã cafea în primul salon. Stöhr a fost ºi el lamasã, primeºte Crucea de ofiþer al ordinului Steaua României. Ora 3½vin ingineri ºi publiciºti din toatã Europa, care au sosit de la Pariscu trenul Orient-Expres. Abort, von Blanitz, ministrul bulgar allucrãrilor publice etc., 30 de persoane. Li se aratã castelul, iar noiîi invitãm la ceai. Rãmas pânã la ora 6. Toþi se întorc la Bucureºti.Seara, la ceai, Alecsandri, Sturdza ºi dr. Felix, care a venit de laBerlin. Orele 8-10 pregãtit manevrele cu Cernat ºi Budiºteanu. Ploaie.

Luni, 8 octombrie/26 septembrieOra 7½ sculat. Vremea mai bunã, însã foarte frig, zãpadã pe munþi.Ora 8 venit mitropolitul, dejunat. Ora 9 pleacã la Bucureºti. Stöhrla noi. Prin tot castelul. Discutat cu Basset. La dejun Alecsandri, pecare l-am invitat. Dupã-amiaza singur, promenadã la mãnãstire.Creþeanu la mine, pleacã la Bruxelles. Seara cinat în sufragerie.Jucat biliard pânã la ora 10.

Marþi, 9 octombrie/27 septembrieVreme rece, mohorâtã. Sculat la ora 8. Ora 9½ promenadã cuElisabeta pânã la prima cascadã. Destul de frig. La Stöhr. Ora 12½


dejunat. Dupã-amiazã singur. Posadã, ºosea, mãnãstire, pavilionulde vânãtoare. Orele 5-6½ scris. Alecsandri la masã. Biliard.

Miercuri, 10 octombrie/28 septembrieVreme frumoasã, cald. Înainte de amiazã promenadã cu Alecsandri.La dejun Wight ºi prinþul ªtirbey, care rãmân pânã la ora 4½, ceai.Conversat îndelung cu Wight. Ora 6½ cinat. Seara biliard, cuAlecsandri. Orele 5-6 promenadã.

Joi, 11 octombrie/29 septembrieVreme bunã, mai închisã. Ora 10 la pavilionul de vânãtoare, scris. Ladejun câteva persoane. Dupã-amiazã promenadã la garã. Ora 6½ cina,invitat pe toþi ofiþerii Batalionului 4 Vânãtori, decorat câþiva. Dupã masãmuzicã. Generalul Dankov aici. Seara biliard cu Alecsandri ºi Candiano.

Vineri, 12 octombrie/30 septembrieVreme minunatã. Ora 9½ la Sinaia, unde este instalat Batalionul 4.Trecut în revistã ºi vãzut defilând. Pleacã în marº spre Câmpina, lamanevre. O companie rãmâne aici. Promenadã cu Alecsandri. Ladejun nici un invitat. Promenadã cu Elisabeta. Seara invitat pe Sladecu soþia. Biliard.

Sâmbãtã, 1/13 octombrieVreme mohorâtã, nu e frig. Înainte de amiazã cu Elisabeta lapavilionul de vânãtoare. La dejun Kretzulescu, Mãnescu, Hartley ;rãmân la ceai. Ora 4½ plimbare. Seara nimeni la masã. Biliard.

Duminicã, 2/14 octombrieVreme nehotãrâtã. Ora 8¾ la mãnãstire. Ora 9 bisericã. Înainte deamiazã cu Elisabeta. La dejun D. Sturdza ºi Brãtianu. Dupã-amiazãlucrat cu ei. Promenadã la prima cascadã, ploaie. Seara lucrat cuSturdza. Stãtescu a demisionat. Chiþu ad-interim la Ministerul Justiþiei.Abia la ora 11 în pat. Dureri de dinþi.

Luni, 3/15 octombrieVreme rece. Înainte de amiazã cu Elisabeta. La pavilionul de vânã-toare. Nimeni la dejun. Mai târziu Alecsandri. Dupã-amiazã promenadãcu Candiano, vânt foarte rece. Seara biliard.

Marþi, 4/16 octombrieFrig ºi mohorât. La pavilionul de vânãtoare. Nimeni la dejun. Dupãmasã venit Cernat ºi Budiºteanu, discutat manevrele. Basset ºi Stöhrvenit de la Bucureºti. Seara doamna Ventura la ceai.

JURNAL 257

Miercuri, 5/17 octombrieVreme minunatã. Promenadã cu Elisabeta. Ora 12 venit Sturdza,lucrat cu el, discutat tratatul. Pleacã la Baden, îl vede pe Kalnokyla Viena ºi merge la Weinberg. Seara biliard. Venit generalul Creþeanu.Noapte seninã cu lunã.

Joi, 6/18 octombrieVreme minunatã. Sculat la ora 7. Ora 8¾ la garã cu Elisabeta,generalul Creþeanu ºi Alecsandri. Ora 9½ plecat la Câmpina.Ora 10¼ acolo. La Podu Vadului încãlecat. Acolo Cernat, Budiºteanu,Davila etc. Manevre ale Diviziei 4, Corpul 2 de Armatã. Batalionul 4Vânãtori este inamicul. Manevrat pânã la ora 2, foarte bine. Ora 2½cu trenul special înapoi la Sinaia. Ora 4 acolo. Ceai. Cu Elisabeta.Seara biliard, scris. Aer minunat. Prinþul de coroanã al Prusiei laWeinberg.

Vineri, 7/19 octombrieNoaptea ploaie. Înainte de amiazã s-a fãcut din nou frumos. Discutatcu Knechtel amenajarea grãdinii. Ora 12½ dejunat. Dupã-amiazãcãutat cu Knechtel ºi Stöhr un loc pentru clãdirea Economatului.Seara biliard cu Elisabeta, doamnele, Alecsandri etc.

Sâmbãtã, 8/20 octombrie. Manevre la BãicoiVreme minunatã. Ora 8¾ la garã, pe jos, cu Elisabeta, Alecsandri etc.Ora 9¼ plecarea. Ora 10½ în Bãicoi, acolo Cernat, Radovici, încãlecat.Vizitat poziþiile, la redute, apoi la Bãicoi, unde se aflã colonelulCãlinescu, observat întreaga manevrã. Vânt rece. Durat pânã laora 3. Bateria de munte de asemenea pe poziþii. Ora 4 plecat dingara Bãicoi spre Sinaia. Ora 5½ aici. Pe jos la castel. Seara biliard.Diviziile 3 ºi 4 au manevrat una împotriva celeilalte. Noapte seninãcu lunã.

Duminicã, 9/21 octombrie. Sinaia-PloieºtiVreme minunatã. Ora 8¾ pe jos cu Elisabeta ºi Alecsandri la garã.Ora 9¼ plecarea, cald. Ora 11 sosirea în Ploieºti, mare întâmpinarela garã. Chiþu acolo. Prin oraº spre bisericã, liturghie ºi Te Deum,apoi la primarul Streinu, unde locuiesc. Acolo fiica sa Theodora.Rãmas acasã pânã la ora 3, apoi plecat cu Chiþu. Vizitat spitalul,baia orãºeneascã etc. La bariera Câmpinei, vãzut defilarea Diviziei 3a generalului Budiºteanu, care vine de la Bãicoi. Ora 6 dineu, 40persoane, apoi plimbare prin oraº cu trãsura mea. Enorm de multãlume pe strãzi. La primãrie retragere cu torþe în faþa Corpului 2 deArmatã. Foarte bine. Ora 10 acasã. Multã lume pe strãzi, destul deiluminat. Cer senin cu stele ºi deloc frig.


Luni, 10/22 octombrie. Ploieºti-SinaiaVreme minunatã, cald. Sculat la ora 7½. Acasã pânã la ora 10, primitcâteva persoane. La bariera Câmpinei. Ora 11 soseºte Elisabeta.Mare întâmpinare la garã. Ne ducem la barierã, unde sunt trupeleCorpului 2. Defilare. Durat o orã ºi jumãtate, 10.000 de oameni. Apoiadunat ofiþerii, critica manevrelor. Enorm de multã lume. Întorscãlare în oraº. Ora 1½ dejun, 50 persoane, toasturi. Ora 4 plecarea.Ora 6 la Sinaia. Mers cu Elisabeta la castel. Alecsandri a plecat.

Marþi, 11/23 octombrieVreme minunatã, foarte cald. Înainte de amiazã la pavilionul devânãtoare, cu Stöhr. Ora 12½ venit Mukhtar-Paºa, care în ’77 acomandat în Asia. Îl însoþesc Suleiman Bey ºi doi secretari. Primitîn camera mea, apoi dejunat ºi dupã aceea vizitat castelul, discutatîndelung cu Mukhtar despre bunele relaþii cu Turcia. Ora 4 ceai înpavilionul de vânãtoare. Ora 5 concediat domnii. Seara biliard cuCandiano. Scris.

Miercuri, 12/24 octombrieVreme minunatã, foarte cald. Stöhr la mine. Promenadã. La dejunE. Ghica de la Sofia ; îmi spune cã lucrurile merg rãu în Bulgaria.Dupã-amiaza cu el, ceai. Seara ploaie. Candiano la Bucureºti, venitGreceanu.

Joi, 13/25 octombrieVreme schimbãtoare, munþii acoperiþi. La pavilionul de vânãtoare.Ora 12 venit Brãtianu. Pherekyde ºi prinþesa Bibescu, nãscutã Epureanu,împreunã cu sora ei Esarcu. Dejunat. Dupã-amiaza lucrat cu Brãtianu.Se teme de o rupturã cu Rosetti, care este condus de fiul sãu nebunºi este prea radical în problema Dunãrii. Camerele se vor întruni în15/27 luna aceasta, însã vor lucra mai întâi pe secþiuni ºi la buget.Sturdza l-a vãzut pe Kalnoky la Viena ºi este încântat de primireasa. Ora 4 ceai. Vorbit cu Pherekyde. Ora 5½ pleacã amândoi. Ploaie,micã promenadã. Seara, la masã, prinþesa Bibescu ºi mad. Esarcu,care locuiesc aici.

Vineri, 14/26 octombrieVreme ploioasã, întunecatã. Înainte de amiazã depeºã de la Liteanudin Berlin, conform cãreia le traité à trois a fost acceptat, aºa cumam sperat. Reuss a primit plein pouvoir pentru a-l semna la Viena.Din Bulgaria ºtirile cele mai grave. Sandro a concediat toþi ruºii dinanturajul sãu, din cauzã cã Palsikov, adjutantul sãu cel mai drag, afost rechemat de împãratul Alexandru al III-lea. Foarte mare încordare

JURNAL 259

între Petersburg ºi Sofia. Ora 12 contele Tornielli cu contele ºicontesa Bizio ºi cu mama ei, marchiza Gattarino, doamnã de curtea ducesei de Genova, Mitilineu, toþi la dejun, dupã-amiaza le-amarãtat castelul. Muzicã, ceai. La ora 5½ pleacã toþi înapoi la Bucureºti.Seara biliard cu Greceanu, scris. Liteanu îmi telegrafiazã pentru amã anunþa cã trebuie schimbate câteva cuvinte în tratat, ca acestasã fie à trois.

Sâmbãtã, 15/27 octombrieVreme minunatã, cald. Înainte de amiazã promenadã cu Elisabeta.La dejun Bibescu, Cesianu ºi L. Duca-Gallera, arhitect francez. Dupã--amiazã venit Brâncoveanu ; mi-a spus cã cedeazã Piscul Câineluicãtre stat pentru 400.000 franci, crede însã cã trebuie sã lase dinpreþ 100.000 franci, astfel încât sã mai aibã de plãtit 200.000 franci.Dupã-amiaza cu toþii la pavilionul de vânãtoare. Seara biliard cuGreceanu.

Duminicã, 16/28 octombrieVreme minunatã. Ora 9 cu toþii pe jos la bisericã, promenadã cuElisabeta. Ora 11½ Câmpineanu la mine. Lecca a demisionat, dincauza lui Rosetti, care l-a atacat în ziarul lui. La dejun Câmpineanuºi Filipescu, care acum a divorþat definitiv de soþia sa. Îi arãt întregulcastel, el e încântat. Dupã-amiazã soseºte Lecca, eu îl rog sã-ºiretragã demisia, ceea ce ºi face pentru moment. Venit Brâncoveanu,din nou despre Piscul Câinelui, care este licitat de stat pentru numai200.000 franci. Eu îi promit, în prezenþa lui Câmpineanu ºi Lecca,cã se vor oferi 400.000 franci, poate chiar 450.000 franci. Venitgeneralul Pilat. Singur la ceai. Seara rãmâne numai Filipescu lamasã.

Luni, 17/29 octombrieVreme mohorâtã, frig. Înainte de amiazã promenadã. În Bucureºti,Rosetti ºi-a dat demisia ca preºedinte, Camera nu vrea sã o accepte.Crizã, din cauza cãreia trebuie sã merg la Bucureºti. Brãtianu estepuþin descurajat. Sturdza a fost la Weinburg. Dupã-amiaza pro-menadã, scris. Seara biliard cu Greceanu.

Marþi, 18/30 octombrieVreme minunatã. Înainte de amiazã la pavilionul de vânãtoare.Ora 12½ venit Vãcãrescu împreunã cu soþia sa ºi generalul Fãlcoianu,care a devenit ºef al Marelui Stat-Major. Rãmân întreaga dupã--amiazã. Vorbit despre Brialemont. Ora 4 ceai. Ora 5½ pleacã. Searabiliard cu Greceanu ºi Basset.


Miercuri, 19/31 octombrieVreme minunatã, –2 °R. Promenadã cu Elisabeta, destul de frig, lasoare plãcut. La Stöhr. Dupã-amiaza cu Elisabeta. Ora 4 ceai. Searaîºi iau rãmas-bun Bibescu ºi Esarcu, care au stat 6 zile la noi. Rosettia demisionat definitiv din funcþia de preºedinte al Camerei. GeneralulLecca ales în locul sãu. În Bulgaria lucrurile merg ceva mai bine, darSandro a rupt-o definitiv cu Rusia. Sturdza la Viena, a definitivattotul cu Kalnoky ºi Reuss.

Cotroceni

Joi, 1 noiembrie/20 octombrie. Sinaia-BucureºtiVreme minunatã, –3 °R. Ora 8 luat micul dejun cu Elisabeta. Ora 8¾cu Elisabeta, Stöhr etc. pe jos la garã. Ora 9¼ plecat singur spreBucureºti. Ora 11 în Ploieºti, acolo Dabija. Ora 12½ sosirea în Bucureºti.Aici toþi miniºtrii, D. Ghica, D. Lecca, preºedinte al Camerei, Bibescu,Voinov etc. Mers direct la Cotroceni. Prefectul Poliþiei la mine. Ora 3prin oraº, Dâmboviþa, la Palat, unde s-a fãcut mult, însã nu se poatelocui mai devreme de 6 sãptãmâni. Ora 5 înapoi. Brãtianu la minepânã la ora 6½, atins toate problemele. Cinat singur. Seara citit ºi scris.

Vineri, 2 noiembrie/21 octombrieVreme minunatã, frig, enorm de uscat, praf. Înainte de amiazã generalulLecca, preºedinte al Camerei, la mine. Ora 10½ Sturdza ºi Carp lamine, au venit direct de la Viena. Tratatul perfect, semnat à trois.Ministrul de Finanþe, Lecca la mine. Dupã-amiazã audienþe. Plecatla Palat. Stãtescu la mine, demisioneazã ca ministru de Finanþe.Orele 5-6 baronul Mayer, foarte mulþumit de rezolvarea favorabilã.Seara singur, scris ºi citit.

Sâmbãtã, 3 noiembrie/22 octombrieVreme minunatã, frig, praf. Cãlãrit prin grãdinã. Orele 10-11½ Consiliude miniºtri, tratat problemele Camerei ºi administraþiei. Dupã-amiazala ora 2 la expoziþia Cooperativei. Acolo douã ore, Butculescu mãconduce înãuntru. Ora 4 la Concursul Agricol. Ora 5 înapoi, foartecald. Orele 5-7 audienþe, Vãcãrescu etc. Seara singur, citit etc.

Duminicã, 4 noiembrie/23 octombrie. Ziua lui CarloVreme minunatã. Ora 10 înainte de amiazã primit pe profesorulPãun, profesor gimnazial, care urmeazã sã plece la Düsseldorf pentrueducaþia româneascã, bãrbat serios, cu aspect plãcut271. Ora 11½mitropolitul Moldovei. Ora 2 la împãrþirea premiilor la ªcoala de

JURNAL 261

agriculturã, prezenþi D. Ghica, Manu, Aurelian, Câmpineanu. Acolo pânãla ora 4. Horã. Ora 4½ primit pe mitropolitul primat, ora 5 pe Dragoumis.Seara scris lui Leopold în privinþa profesorului român Pãun.

Luni, 5 noiembrie/24 octombrieVreme minunatã, mai puþin rece. În grãdinã. Ora 10 venit Câmpineanu,ora 11 Chiþu. Ora 1½ la Palat, vãzut în amãnunt toate încãperile,care vor fi foarte drãguþe, dar sunt mult rãmase în urmã. Acolo pânãla ora 4½. Ora 5 în Cotroceni. Kallicovici, treburile în Serbia mergfoarte rãu, se formeazã o opoziþie dinasticã. Primit pe Keun. Orele 6-7Sturdza, semnat tratatele pentru Viena ºi Berlin. Carp le ia cu el laViena. Seara citit, scris. Basset la mine, discutat dotaþiunea, care încãnu este hotãrâtã. Scrisoare de la Leopold în privinþa profesoruluiromân. Antoinette este din nou suferindã în Meran ºi stã la pat.

Sinaia

Marþi, 6 noiembrie/25 octombrie. Bucureºti-SinaiaSculat la ora 6½. Vreme minunatã, puþin rece. Ora 8 plecarea, lagarã miniºtrii etc. Sturdza merge cu mine pânã la Bãicoi. Ora 12¼în Sinaia, Elisabeta la garã, are febrã. Mers la castel. Foarte cald,înnorat. Aici Lecomte. Dejunat. Dupã-amiaza la pavilionul de vânãtoare.Seara jucat biliard cu Lecomte ºi Greceanu.

Miercuri, 7 noiembrie/26 octombrie. Sf. DimitrieVreme minunatã, foarte cald. Promenadã. Lecomte. Dupã-amiazãscris. Depeºe cãtre D. Ghica, Sturdza, Lecca, Brãtianu ºi Cariagdi.Seara biliard.

Joi, 8 noiembrie/27 octombrieVreme minunatã, foarte cald. Înainte de amiazã discutat cu Lecomteºi Stöhr despre noua casã pentru personalul castelului. Dupã-amiazãpromenadã. Seara biliard. Tulburãri în Serbia.

Vineri, 9 noiembrie/28 octombrieVreme minunatã, foarte cald. Înainte de amiazã cu Elisabeta la primacascadã. Discutat cu Stöhr construcþia. C. Manu aici. Dupã-amiazãscris. Seara biliard cu colonelul Greceanu.

Sâmbãtã, 10 noiembrie/29 octombrieVreme ploioasã. Înainte de amiazã cu Stöhr. Promenadã. Scris. Lamasã Theodori, venit de la Bucureºti, ºi Djuvara. Dupã-amiazãpromenadã. Ploaie. Seara senin. Jucat biliard.


Duminicã, 11 noiembrie/30 octombrieVreme minunatã, foarte cald. Orele 11-12 promenadã. Marcovici ºiKalinderu la dejun, le-am arãtat castelul. Ceai. Seara scris. Biliard.Noapte rece ºi seninã, cu lunã.

Luni, 12 noiembrie/31 octombrieViscol cu zãpadã ºi ploaie. Ora 10 vreme minunatã. Promenadã ºi cuKnechtel despre lucrãri. La lunch Saurma ºi fratele sãu. Dupã-amiazãcu Knechtel. Seara foarte frig, complet senin, îngheaþã. Biliard.

Marþi, 1/13 noiembrie–5 °R. Vreme minunatã. Înainte de amiazã cu Knechtel, în problemaanexelor. La dejun Sturdza cu I. Ghica, acesta se duce ca secretar laBerlin. Dupã-amiaza lucrat cu Sturdza. Se va produce o crizã înguvern, din cauza lui Chiþu. Ora 6 ei pleacã împreunã cu colonelulGreceanu. Seara cu Elisabeta. Citit. Vreme mai blândã.

Miercuri, 2/14 noiembrieVreme frumoasã, blândã. Înainte de amiazã cu Stöhr, apoi cu Knechtel,pentru anexe ºi platoul din faþa castelului. La dejun Wight, carepleacã în concediu. Discutat întreaga dupã-amiazã cu el. Ora 4 ceai.În Serbia lucrurile merg foarte rãu, revolte pretutindeni. Milan, carese comportã ca un despot, este în pericol. În Bulgaria treburile revinprovizoriu la ordine, însã ºi acolo e pericol. Cãlãtoria kronprinþuluiîn Spania îi iritã pe francezi. Seara cu Elisabeta, care nu se simtebine. Biliard, apoi citit ºi scris pânã la ora 10.

Joi, 3/15 noiembrie. Aniversarea cãsãtoriei noastre, 14 aniVreme minunatã. Elisabeta dureri puternice de dinþi. Înainte deamiazã promenadã cu Elisabeta. Knechtel a amenajat platoul. Ladejun contele Craville, care a fost mutat la Stuttgart. Rãmâne pânãla ceai. Promenadã. Depeºe de la Consiliul de miniºtri, generalulLecca în numele Camerei. Seara scris.

Vineri, 4/16 noiembrieVreme minunatã. Cu Knechtel pentru terasã. Pavilionul de vânãtoare.Cazimir pleacã în Moldova, a murit soacra sa Liteanu. Dupã-amiazãcu Elisabeta, scris. Seara biliard cu Greceanu ºi Young, care a venitpentru Elisabeta.

Sâmbãtã, 5/17 noiembrieCeaþã deasã, umed. Young la noi. Nimeni la dejun. Dupã-amiazãpromenadã. Seara biliard cu Young, Greceanu ºi ªoimãnescu.

JURNAL 263

Duminicã, 6/18 noiembrieCeaþã deasã, ploaie. Înainte de amiazã Young. Cu Knechtel, terminatlucrãrile pentru platou. Ceaþa se ridicã. La dejun Sturdza, Costescu--Comãneanu, profesorul Pãun cu soþia, care merg la Düsseldorf,Basset ºi generalul Creþeanu. Venit Theodori. Dupã-amiazã lucrat cuSturdza. Ceai, discutat cu Pãun, care pleacã peste 8 zile. Seara cuSturdza, care rãmâne aici. Scris.

Luni, 7/19 noiembriePloaie, ceaþã, umed ºi întunecat. Înainte de amiazã cãutat ornamentecu Elisabeta. Banu la mine, pentru proiectul de contract privindlumina electricã. La lunch Sturdza, Dabija, Hartley cu planurilepentru portul din Giurgiu. Ora 4 ceai. Seara pleacã toþi. Biliard cumaiorul ªoimãnescu.

Marþi, 8/20 noiembrie. Sf. MihailVremea mai bunã, blândã. Înainte de amiazã scris. La dejun ºi cinãIoan Cantacuzino, domnul ºi doamna Maiorescu împreunã cu fiica,doamna Kremnitz. Elisabeta le citeºte. Dupã-amiazã promenadã.Seara biliard. Ploaie.

Miercuri, 9/21 noiembrieVreme rece, mohorâtã, ploaie întreaga zi. La lunch Maiorescu,Cantacuzino etc. Dupã-amiazã pleacã. Seara venit Willy de Nassau,a fost mutat în Boemia. ªoimãnescu îl ia de la garã. Cinat. Seara toþiîmpreunã, jucat biliard.

Joi, 10/22 noiembrieVreme minunatã, zãpadã pe munþi. Dejunat à trois, apoi arãtat luiWilly castelul. Ora 12 el pleacã înapoi spre Braºov, eu îl conduc lagarã. Vânt rece. Dupã-amiaza promenadã singur. Ora 4 Basset lamine, pleacã împreunã cu Stöhr la Bucureºti pentru diferitele atelierede foiþã de aur. Seara biliard cu ªoimãnescu. Kronprinþul a sosit înValencia, unde a fost primit cãlduros. Francezii sunt supãraþi dincauza cãlãtoriei sale, presa francezã instigã îngrozitor împotrivaGermaniei, provoacã la rãzboi. În Serbia guvernare despoticã curepresalii.

Vineri, 11/23 noiembrieVreme minunatã. Dimineaþa –5 °R. Înainte de amiazã cu Elisabeta,scris. Promenadã. Venit generalul Creþeanu. Dupã-amiazã promenadãcu Elisabeta ºi cu doamnele, orele 2-4. Aer minunat, munþii suntacoperiþi cu zãpadã. Scris. Seara biliard.


Sâmbãtã, 12/24 noiembrieVreme minunatã, –6 °R. Înainte de amiazã cu Elisabeta. Promenadãsingur. Ora 12½ primirea marchizului de l’Aubespine în audienþãoficialã, ca ministru rezident al principatului Monaco. Sturdza defaþã. Dejun, la care vine ºi Aurelian. Dupã-amiaza lucrat cu amândoiminiºtrii. Ora 4 ceai. Venit generalul G. Anghelescu ºi Davila.Ora 5½ pleacã marchizul de l’Aubespine, Aurelian etc. La masãSturdza ºi Davila. Seara cu Sturdza.

Duminicã, 13/25 noiembrieVreme minunatã, îngheþat. Ora 9 la bisericã, liturghie în bisericamicã. Înainte de amiazã Davila la mine, e foarte suferind, boalã deinimã. Ora 12½ venit doamna Mavrocordat ºi Theodori. Dupã-amiazãlucrat cu Sturdza. Voinov chemat la Ministerul Justiþiei. Seara pleacãSturdza ºi Davila. Biliard.

Luni, 14/26 noiembrieVreme minunatã, chiciurã. Înainte de amiazã cu Elisabeta. Pro-menadã singur. Domnul Pãun pleacã la Düsseldorf ca profesor românpentru Ferdinand ºi Carlo. La dejun doamnele Kretzulescu ºiLahovary. Dupã-amiazã Stöhr. Seara biliard. Noapte rece.

Marþi, 15/27 noiembrie–6 °R, vreme minunatã. Promenadã cu Elisabeta. Ora 12 venit Leccaºi Voinov, care depune jurãmântul. Dejun. Promenadã cu amândoiminiºtrii. Ceai. Ora 5 pleacã. Salos, care e bolnav, merge la Bucureºti.Seara scris. Biliard pânã la ora 10½.

Miercuri, 16/28 noiembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã discutat diferite lucruri cu Stöhr.Promenadã lungã, foarte cald, munþii minunaþi. Dupã-amiazã citit ºiscris. Promenadã. Seara biliard pânã la ora 10½.

Joi, 17/29 noiembrieVreme minunatã, deloc frig. Înainte de amiazã promenadã în pãdure.La dejun venit Maiorescu, care îºi aduce fiica, spre a rãmâne o vremela Elisabeta. Generalul Vlãdescu. La ceai generalul Slãniceanu cusoþia. Ei rãmân ºi seara la masã. Jucat biliard cu Slãniceanu ºiªoimãnescu pânã la ora 10. Generalul Slãniceanu este foartesuferind, se teme cã are diabet, la fel ca Boerescu, care e pierdut.

Vineri, 18/30 noiembrieVreme minunatã, deloc frig. Înainte de amiazã mare promenadãsingur. La dejun generalul Slãniceanu cu soþia. Dupã-amiazã jucat

JURNAL 265

biliard. Dupã ceai se întorc amândoi la Bucureºti. Scris. Seara biliard.Camerele din Bucureºti lucreazã puþin. La 16/28 noiembrie au fostalese din nou toate birourile. Gheorghian272 în locul lui Voinov. Pro-blema Dunãrii nu a fost adusã pânã acum în discuþie, miniºtrii ezitãsã o facã. Construcþiile la Palat sunt foarte întârziate, nu ne vomputea muta mai devreme de 14 zile.

Sâmbãtã, 1 decembrie/19 noiembrieVreme minunatã, foarte cald. Înainte de amiazã cu Stöhr. Promenadã lacascadã, cald. La dejun doamna Artol cu soþul ei Padilla, Theodori etc.Dupã-amiaza se face muzicã, Artol ºi Padilla danseazã, Lubicz ºiîncã un pianist acompaniazã. Ora 4 ceai. Seara pleacã. Apus minunat,pãdurile ºi vârfurile munþilor complet roºii. Seara scris.

Duminicã, 2 decembrie/20 noiembrieVreme minunatã, îngheþat, frig. Ora 9 la bisericã, apoi inventariat cuStöhr tot ce mai trebuie fãcut în castel. La dejun Sturdza, noul secretarbelgian contele Lalaing, foarte serios. Generalul Creþeanu. Dupã-amiazacu Sturdza. Primit o delegaþie din Tulcea. Colonelul Gorjan. Ora 4ceai. Seara cu Sturdza. Elisabeta nu se simte bine. Ceaþã, vânt rece.

Luni, 3 decembrie/21 noiembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã promenadã cu Sturdza. Dupãmasã din nou promenadã ºi vãzut casa lui Costinescu. Ora 4 ceai.Seara Sturdza ºi Creþeanu pierd trenul, vor pleca dimineaþã la ora 6.Seara biliard. Elisabeta suferindã. B. Boerescu a murit la Paris.

Marþi, 4 decembrie/22 noiembrieVreme minunatã, noaptea –4 °R, la soare cald. Înainte de amiazã cuElisabeta, scris. Promenadã. Dupã-amiazã promenadã cu Elisabeta,vremea devine mohorâtã. Seara scris.

Miercuri, 5 decembrie/23 noiembrieNinsoare puternicã. Ninge aproape toatã ziua. Promenadã, foarte ud.Dupã-amiazã Stöhr. Scris. Seara jucat biliard ºi scris pânã la ora 11.

Joi, 6 decembrie/24 noiembrieVreme frumoasã, îngheþat. Dupã-amiaza ninge iarãºi puternic. Audienþedin Dobrogea. Seara scris. Biliard. Scris lui papa.

Vineri, 7 decembrie/25 noiembrieVreme frumoasã, zãpadã adâncã, –6 °R. La pavilionul de vânãtoareprin zãpada adâncã. Ora 12 venit doctorul Theodori. Camerele nu fac


nimic, Panu273 a încetat, Brãtianu foarte mulþumit. Dupã-amiazãscris. Seara biliard. Noapte seninã cu lunã, foarte frig.

Sâmbãtã, 8 decembrie/26 noiembrie–12 °R. Frig. Soare, vreme seninã. Sãrbãtoarea Ordinului Sf. Gheorghe.Telegrafiat împãratului Alexandru ºi marilor duci Nicolae ºiMihail. Promenadã cu Elisabeta. Ora 12¾ venit ministrul Leccaîmpreunã cu Racoviþã ºi Neg, care depun jurãmântul ca membriai Curþii de Conturi. Domnii rãmân la dejun ºi la ceai. Discutatcu Lecca despre situaþie. Câmpineanu a demisionat fãrã motiv,Camerele nu înainteazã. Rosetti îmbufnat, creaturile sale s-aupotolit. Ora 3 venit Brâncoveanu, se plânge cã guvernul nu facenimic în problema Piscului Câinelui. Este o consecinþã a Camerei,care rãmâne în secþiuni. Ora 5 pleacã toþi. Seara jucat biliard cuElisabeta ºi cu doamnele. Noapte seninã cu lunã, rece. KronprinþulGermaniei merge de la Madrid la Roma, pentru a-l vedea pe regeleUmberto.

Duminicã, 9 decembrie/27 noiembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã promenadã cu Elisabeta, totulnins, frig. Ora 12½ dejun, venit Sturdza cu soþia, Isvolski etc. Liteanu,care îmi relateazã multe din Berlin. Dupã-amiazã cu Sturdza ºiLiteanu. Gane, prefectul de Iaºi. Ora 4 toþi împreunã ceai. FamiliaSturdza rãmâne peste noapte la castel. Seara biliard, conversat pânãla ora 11. Noapte rece.

Luni, 10 decembrie/28 noiembrie. Ziua PlevneiVreme minunatã. Înainte de amiazã multe depeºe. Ora 10¼ toþiîmpreunã pe jos la bisericã, Te Deum, Compania de Vânãtori defilatîn curte. Ora 11 înapoi la castel. Cu Stöhr. Dupã-amiazã promenadãcu Sturdza, frumos, însã vânt rece. Ceai. Ora 6 domnul ºi doamnaSturdza pleacã înapoi. Seara biliard.

Marþi, 11 decembrie/29 noiembrieMoinã, cald. Înainte de amiazã promenadã. Venit Greceanu, Cazimirpleacã înapoi. Dupã-amiazã biliard. Seara biliard cu Elisabeta ºiGreceanu.

Miercuri, 12 decembrie/30 noiembrieVreme blândã, soare. Promenadã, destul de ud. Venit doamnaKretzulescu împreunã cu fiul ei ºi Theodori. Palatul nu va fi gataînainte de 14 zile. Dupã-amiazã biliard, scris. Seara biliard cu Elisabetaºi Greceanu.

JURNAL 267

Joi, 1/13 decembrieCeva viscol cu zãpadã, blând. Înainte de amiazã cu Stöhr. La dejunRosetti-Solescu de la Viena. Dupã-amiazã scris. Seara biliard. Noapteminunatã cu lunã, blând.

Vineri, 2/14 decembrieVreme minunatã, ceva îngheþ. Mai târziu foarte cald. Promenadã.Elisabeta patineazã. Venit Basset. Dupã-amiazã discutat cu Basset.Biliard. Seara la fel, cu Elisabeta. Noapte seninã cu lunã.

Sâmbãtã, 3/15 decembrieVreme minunatã, aer foarte bun. Promenadã. Hotãrât în privinþailuminatului electric împreunã cu Slade, Basset ºi Stöhr. Ora 12venit I. Brãtianu cu soþia, D. Ghica-Comãneºti cu soþia ºi Theodori.Dupã-amiazã discutat cu Brãtianu, totul merge bine, revizuireaConstituþiei a ajuns pe o cale mai bunã. Toþi împreunã ceai. Ora 5½Brãtianu ºi Ghica pleacã înapoi. Seara biliard.

Duminicã, 4/16 decembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã cu Elisabeta, ea patineazã.Promenadã. Ora 12 venit Sturdza cu episcopul Melchisedec. Dupã--amiazã discutat cu ei în problema Bisericii, reforma Sinodului,opoziþia lui Orleanu, fratele lui Barbu Constantinescu. Ora 6 pleacãamândoi ºi Theodori la Bucureºti. Înmormântarea lui B. Boerescu cuo participare enormã ºi cu multe cuvântãri. Seara senin cu lunã.Biliard. Kronprinþul Germaniei a ajuns din Spania la Genova ºimerge la Roma.

Luni, 5/17 decembrieVreme minunatã, foarte blândã. Înainte de amiazã promenadã cuElisabeta. Se dezgheaþã foarte tare. Dupã-amiazã cu Basset pentrucontractul la lumina electricã. Venit generalul Creþeanu. Searabiliard.

Marþi, 6/18 decembrie. Sf. NicolaeVreme blândã. Înainte de amiazã promenadã. Venit Câmpineanu ºiRacoviþã de la Iaºi. Dupã-amiazã lucrat cu Câmpineanu etc. Ora 4ceai. Seara biliard.

Miercuri, 7/19 decembrieViscol cu zãpadã, însã vreme blândã. Înainte de amiazã hotãrâtrepartizarea lãmpilor electrice cu Slade, Gordon ºi Stöhr. Dupã--amiaza dezgheþ. Seara biliard.


Joi, 8/20 decembrieZãpadã adâncã. Promenadã, greu de mers. Dupã-amiazã scris, citit.Seara biliard.

Vineri, 9/21 decembrieVreme frumoasã, îngheþat. Mers cu patinele, cu Elisabeta, spreBuºteni. Munþii minunaþi. Dupã-amiazã biliard, scris. Seara biliard.

Sâmbãtã, 10/22 decembrieVreme blândã. Înainte de amiazã cu Stöhr ºi Kott. Promenadã. Dupã--amiazã scris. Ora 4 ceai. Seara biliard.

Duminicã, 11/23 decembrieVreme blândã. Înainte de amiazã promenadã cu Elisabeta. Ora 12venit Sturdza. Dupã-amiazã promenadã cu Elisabeta ºi cu el. Atmosferãblândã, multã zãpadã. Seara biliard. Sturdza rãmâne.

Luni, 12/24 decembrieVreme întunecatã. Trimis cadouri pãrinþilor. Orele 11-12 promenadãcu Sturdza, viscol cu zãpadã, vânt. Dupã-amiazã scris, cu Sturdza,care pleacã la ora 6. Seara biliard.

Marþi, 13/25 decembrieVreme frumoasã, ceva ninsoare. Promenadã, foarte alunecos. VenitCandiano. Biliard. Dupã-amiazã cu Elisabeta. Scris. Seara pleacãGreceanu. Promenadã. Biliard cu Candiano.

Miercuri, 14/26 decembrieVreme rece. Promenadã. Dupã-amiazã prefectul Poliþiei Radu Mihai,cu el pânã la ora 6. În Bucureºti totul merge bine. Seara biliard.Crãciunul catolic.

Joi, 15/27 decembrieVreme închisã, –2 °R. Promenadã, la pavilionul de vânãtoare cuElisabeta etc. Dupã-amiazã scris. Seara biliard. În Bucureºti Came-rele nu lucreazã aproape deloc.

Vineri, 16/28 decembrieVreme frumoasã, nu e frig. Înainte de amiazã Heymann ºi Stöhr.Promenadã. Venit domnul ºi doamna Maria Suþu, nãscutã Romalo,ºi generalul Creþeanu. Dupã-amiazã biliard. Ora 4 ceai. Seara biliardcu Candiano ºi Suþu. Noaptea Elisabeta s-a rãnit destul de tare laochi, din fericire nu e periculos. În Camerã s-a format o opoziþie,

JURNAL 269

unde este indirect mâna lui Rosetti. El nu vrea sã o rupã însã deschiscu Brãtianu.

Sâmbãtã, 17/29 decembrie. Ziua Elisabetei, 40 de aniVreme instabilã, puþinã ceaþã. Ora 9 dejunat. Cadou. Felicitãri dinpartea personalului Casei. Ora 10½ la mãnãstire, Te Deum. Ora 11împãrþirea darurilor pentru elevii ºcolii din Sinaia. Ora 12 venitminiºtrii Sturdza, Lecca, Aurelian, Dabija, Voinov, doamna Sturdzaºi R. Mihai. Felicitãri. Dejun pentru 24 persoane. Dupã-amiazã cuSturdza, apoi cu ceilalþi miniºtri. Ora 4 ceai. Ora 6 pleacã toþi. Searabiliard.

Duminicã, 18/30 decembrieVreme instabilã. Înainte de amiazã scris. Heymann aici. Promenadã.Ora 12½ dejunat. Dupã-amiazã scris. Stöhr la mine, luat rãmas-bun,pleacã la Bucureºti, apoi la Viena, Veneþia, Florenþa, Milano,München etc., 6 sãptãmâni. Seara biliard.

Luni, 19/31 decembrieVreme plãcutã, nu e frig. Înainte de amiazã depeºe. Promenadã cuCandiano. Dupã-amiaza ºi seara depeºe, 33 bucãþi. Biliard pânã laora 10. Sturdza telegrafiazã cã nu ne putem muta încã în palat. Noiam vrut sã plecãm joi la Bucureºti.

Anul 1884

Sinaia

Marþi, 1 ianuarie/20 decembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã cu Elisabeta, depeºe etc.Promenadã. Aer minunat. Dupã-amiaza primit nenumãrate depeºe.Seara biliard.

Miercuri, 2 ianuarie/21 decembrieVreme foarte frumoasã. Înainte de amiazã promenadã cu Elisabeta.La dejun Young, biliard, hotãrât sã plecãm abia marþi la Bucureºti.Palatul va fi cu greu gata pânã atunci. Seara biliard cu Young,Candiano.

Joi, 3 ianuarie/22 decembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã promenadã, cald.

Joi, 3 ianuarie/22 decembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã promenadã, cald. Dupã-amiazascris. Young merge la Bucureºti pentru cloroform. Seara biliard.Palatul e destul de rãmas în urmã.

Vineri, 4 ianuarie/23 decembrieVreme minunatã, nu e frig. Înainte de amiazã scris mamei. Promenadãpânã la ora 1. Venit Young. Elisabeta extras trei dinþi, operaþieîngrozitoare, cloroformul nu a avut efect, ea are dureri enorme ºi efoarte slãbitã. Dejunat abia la 1½. Dupã-amiaza acasã. Youngrãmâne. Elisabeta se simte mai bine seara. Biliard pânã la ora 10½.

Sâmbãtã, 5 ianuarie/24 decembrie. CrãciunulSoare cu viscol. Elisabeta mult mai bine, noaptea destul de bine.Mutarea la Bucureºti se va amâna, eu voi pleca miercuri singur.


Promenadã cu Young, prin vale la cazarmã, spre Valea Peleºului.Vânt rece dinspre nord, greu de mers. Dupã-amiazã scris. Elisabetaslãbitã. Seara biliard. Rãcealã foarte puternicã.

Duminicã, 6 ianuarie/25 decembrie. Naºterea DomnuluiVreme minunatã, frig, ceva viscol cu zãpadã. Elisabeta mai bine. Ora 10cu doamnele ºi Candiano la bisericã. Munþii minunaþi. Ora 11 înapoi.Dupã-amiazã scris. Seara biliard. Elisabeta încã slãbitã.

Luni, 7 ianuarie/26 decembrie. A doua zi de sãrbãtoareVreme minunatã. Elisabeta mult mai bine, abia dacã mai are cevadureri la rana de la gingie. Scris. Promenadã, foarte cald. VenitTheodori, nu e mulþumit de operaþia dentarã. Dupã-amiazã laElisabeta, care e foarte slãbitã. Scris. Seara ora 6 venit Sturdza cudirectorul general al Cãilor Ferate Cantacuzino. Îmi programeazã untren special pentru miercuri. Seara discutat cu Sturdza diferitelucruri. Cantacuzino se întoarce la Bucureºti. La fel Theodori.

Marþi, 8 ianuarie/27 decembrie. Sf. ªtefanVreme minunatã, cald. Elisabeta încã slãbitã. Promenadã cu Sturdza.Dupã dejun biliard cu Young ºi Candiano. Promenadã cu Sturdza,vânt rece. Orele 5-6 lucrat cu Sturdza. Elisabeta puþin istovitã, maitârziu însã din nou vioaie. Seara biliard, apoi discutat cu Sturdzapânã la ora 11. Atmosferã blândã.

Bucureºti

Miercuri, 9 ianuarie/28 decembrie. Sinaia-BucureºtiVreme frumoasã. Elisabeta mai bine. Orele 11-12 promenadã cuSturdza. Dejunat la Elisabeta. Ora 3 ceai toþi împreunã. Rãmas-bun.Ora 3½ plecat din Sinaia cu un tren special, Sturdza, Candiano ºiYoung, oprit doar în Comarnic ºi Crivina. Ora 6¾ sosirea, Voinov ºiAurelian, mitropolitul, D. Ghica, preºedinþii Camerelor, Creþescu etc.Cerc. Experiment pentru stingerea incendiilor. La Palat, camerapersanã ºi sera iluminate electric, priveliºte frumoasã ; apartamentulElisabetei a devenit foarte frumos, încã nu e teminat. Ora 8 cinatsingur. Seara în serã. Ora 11 în pat.

Joi, 10 ianuarie/29 decembrieVreme închisã, rece, chiar ºi în camera mea e rece. Orele 10-12½I. Brãtianu la mine, atins diferite probleme. S-a întâlnit cu Wight, carea venit de la Roma. Dupã-amiazã fãcut o vizitã mitropolitului, frig

JURNAL 275

umed. Seara încã Sturdza la mine pânã la ora 10. Veºti destul debune de la Elisabeta. Cinat în camera persanã.

Vineri, 11 ianuarie/30 decembrieVreme frumoasã. Ora 9 Theodori. Orele 10-11½ în prãvãlii, cumpãratla Damé de 2.000 franci ºi la Grand de 12.000 franci. Aurelian ºiVoinov la mine. Dupã-amiazã audienþe, generali etc. În camereleElisabetei, care sunt mobilate de Heymann. Ceva dureri de cap.Cinat singur în camera persanã. Seara citit, scris.

Sâmbãtã, 12 ianuarie/31 decembrieVreme de primãvarã. Ora 10 pe jos la Müller ºi Alexianu, cumpãratmult. Ora 11½ întors ud înapoi. Sturdza la mine. Dupã-amiazaprefectul Moruzzi, miniºtrii Lecca ºi Dabija. Rezolvat cadourile deCrãciun. Ora 6½ cinat singur. Ora 8 procesiune cu toate fanfarele,la balcon, vreme blândã. Ora 11 în pat. Toate încãperile iluminateelectric.

Duminicã, 1/13 ianuarie. Anul NouViscol cu zãpadã, frig umed. Ora 9 Knechtel în serã. Ora 10¼ plecaten gala la Mitropolie. Liturghie pânã la ora 11½, de faþã miniºtri,generali etc. Trecut în revistã garda de onoare. La mitropolit, el ºiSturdza þin discursuri, eu rãspund mulþumind ºi spunând cã privescîncrezãtor spre noul an. Cerc, vorbit cu toþi cei de faþã. Ora 12¼ laPalat. Ploaie. Ora 2 primit corpul diplomatic en grand complet. Cercjumãtate de orã. Ora 3 ruºii (birjarii). Ora 3½ Butculescu împreunãcu membrii Cooperativei, care îmi înmâneazã o diplomã ºi o medalie.Dupã-amiaza ºi seara singur, scris ºi citit. Davila nu e bine deloc, numai iese ºi abia de miºcã, din cauza unei foarte serioase boli deinimã.

Sinaia

Luni, 2/14 ianuarie. Bucureºti-SinaiaOra 6 sculat. Ceaþã. –10 °R. Ora 7 dejunat. Ora 7½ la garã. Aiciminiºtrii, Kalinderu, prefectul Poliþiei, generalul Creþeanu. Ora 8plecat singur. La Chitila soare, deloc frig. Ora 9½ Ploieºti, un sfertde orã. Ora 12 sosirea în Sinaia. Vânt tãios dinspre nord, altfelvreme minunatã. La garã stareþul, Carp, Iablonsky etc. Elisabeta mãaºteaptã la castel, se simte încã foarte slãbitã. Young aici. Dupãdejun biliard cu Young ºi ªoimãnescu. Ora 4 ceai. Young se întoarcela Bucureºti. Seara biliard pânã la ora 10½.


Marþi, 3/15 ianuarieVreme minunatã, îngheþat. Ora 9 dejunat cu Elisabeta. Orele 11-12½promenadã. Complet cald ºi aer minunat. Ora 12½ dejunat, biliardpânã la ora 3. Ceai cu Elisabeta. Seara biliard cu ªoimãnescu pânãla ora 10½.

Miercuri, 4/16 ianuarieVreme minunatã, foarte frig. Cu Elisabeta, care e încã puþin slãbitã.Orele 11-12½ promenadã, ceva vânt, însã aer foarte plãcut. La dejunstareþul, Carp, Iablonsky etc. Biliard. Dupã-amiazã scris. Searabiliard. Vreme seninã.

Bucureºti

Joi, 5/17 ianuarie. Sinaia-BucureºtiCeva vânt, vreme blândã. Înainte de amiazã cu Elisabeta. Orele 10½-11½promenadã, foarte cald. Ora 11¾ dejunat. Ora 12½ pe jos la garã,Elisabeta merge cu trãsura. Multã lume la Prahova, unde e foarteplãcut ºi cald, la fel în timpul cãlãtoriei. Munþii acoperiþi cu zãpadã.Ora 4 sosirea în Bucureºti, la garã miniºtrii, D. Ghica, senatori,deputaþi, multe doamne cu buchete. Cerc jumãtate de orã. În Palatmitropolitul ºi clerul cu icoane, ajunul Botezului. Elisabeta, care afost plecatã 9 luni din Bucureºti, vede pentru prima datã Palatulreconstruit. Ora 6½ cinat în camera persanã. Seara amenajat cuElisabeta. Alegeri comunale furtunoase în Bucureºti, Stãtescu a fostales primar. Partidul Liberal s-a împãrþit. Rosetti nu este de acordcu alegerile. Generalul Brialemont a fost chemat din nou în activitateîn Belgia, ca urmare a obiecþiilor noastre serioase la Bruxelles. Bãlãceanu,care lipseºte încã din Roma, ceea ce creeazã acolo neplãceri. Va trebuimutat la Paris. Stöhr este în Veneþia, de unde scrie cu încântare.Problema Constituþiei provoacã foarte puþinã agitaþie. Rosetti se aflãizolat cu pãrerile sale. Majoritatea este pentru trei colegii ºi împo-triva sufragiului universal. Camerele se vor întruni pe data de 10 lunaaceasta.

Vineri, 6/18 ianuarie. Epifania-Botezul DomnuluiVreme minunatã, deloc frig. Ora 9 dejunat cu Elisabeta în camerapersanã. Ora 11¼ plecat la sfinþirea apei, pe noul chei al Dâmboviþei,la Prefectura de Ilfov. Mitropolitul oficiazã, pavilion frumos. Dupãaceea defilarea trupelor pe strãzi. Ora 12 înapoi. Dupã-amiazã, întreorele 2 ºi 4, Wight la mine, a fost la Roma. Ora 4 Sturdza. Seara cuElisabeta. Apoi Slade.

JURNAL 277

Sâmbãtã, 7/19 ianuarie. Sf. IoanVreme minunatã, –4 °R. Înainte de amiazã Elisabeta. Orele 11-12½D. Ghica. Telegrafiat lui Brãtianu ºi trimis pe maiorul Negel laFlorica, cu albumul despre Broºteni. Dupã-amiazã episcopul catolic.Orele 5-6½ lucrat cu generalul Fãlcoianu, ºeful Marelui Stat-Major.Seara la teatru cu Elisabeta. Opera italianã. Pierdut diamantul, carea fost regãsit. Ora 11, se terminã. –6 °R.

Duminicã, 8/20 ianuarieVreme minunatã. –8 °R. Ora 10 la capela episcopalã, la arhiepiscop.Întors pe jos, peste cheiul Dâmboviþei. Orele 1-4 audienþe. Ora 5doamna Cody Braggi de la opera italianã la noi. Recomandatã demãtuºa Frieda. Seara cu Elisabeta. Citit.

Luni, 9/21 ianuarieVreme minunatã. Înainte de amiazã Brãtianu. Dupã-amiazã audienþe.Cu Elisabeta. Seara la teatrul italian. Bãrbierul pânã la ora 11. –6 °R.

Marþi, 10/22 ianuarieVreme minunatã. Înainte de amiazã Chiþu. Dupã-amiaza promenadãla Dâmboviþa, Malmaison, acolo vãzut un pod metalic pentru scopurimilitare. Seara citit.

Miercuri, 11/23 ianuarieVreme blândã, închisã. Înainte de amiazã Sturdza. Dupã-amiazãaudienþe. Cu Elisabeta. Prefectul Poliþiei. Seara citit, Elisabeta puþinobositã. Dezgheþ.

Joi, 12/24 ianuarieDezgheþ, cald. Voinov la mine. Camera nu lucreazã. Dupã-amiazãaudienþe, plimbare cu trãsura, noroi enorm. Ora 5 Meyer, ora 6marchizul. Ora 8 la Clubul Ofiþerilor, colonelul Dimitrescu þine oconferinþã foarte mediocrã. Acolo pânã la ora 11, discutat cu mulþiofiþeri.

Vineri, 13/25 ianuarieDezgheþ. Înainte de amiazã Dabija. Scris. Ora 2 audienþe. Rosetti dela Cãiuþi (Ocna). Ora 5 Docan274, care este destul de montat împotrivalui Brãtianu. Seara Slade pentru iluminatul electric în Sinaia.

Sâmbãtã, 14/26 ianuarieVreme închisã, rece ºi umedã. Ora 10 Sturdza. Ora 11 Lecca. Camerae complet indisciplinatã. Dupã-amiazã audienþe. Ploaie. Seara scris.


Ora 10½ plecat cu Elisabeta la teatru, bal ºi tombolã a SocietãþiiElisabeta, prezent întregul corp diplomatic etc., nu prea plin. Acolopânã la ora 1½. La tombolã ºi licitaþie s-a strâns mult. Guturai.

Duminicã, 15/27 ianuarieVreme de primãvarã. Elisabeta merge la bisericã. Înainte de amiazãscris ºi citit. Dupã-amiazã, orele 4-5½, audienþe. Elisabeta nu e aici.Seara citit, rãcit puternic. Ora 10 venit Theodori cu Petrini275, caremi-a fãcut masaj în pat, un sfert de orã.

Luni, 16/28 ianuarieVreme întunecatã, rece ºi umedã. Înainte de amiazã, pânã la ora 11½,nimeni. Lecca la mine. Davila este încã foarte suferind, iar starea luieste foarte periculoasã. Dupã-amiazã nici o audienþã. Seara la ora 6½mare dineu parlamentar, D. Ghica, Lecca, trei miniºtri, amândoimitropoliþii ºi mulþi deputaþi ºi senatori. Dineul în sala tronului,iluminatã electric. Cerc pânã la ora 9. Elisabeta mai merge dupãaceea la teatru. Ora 10¼ Theodori ºi Petrini. Masaj în pat. Ora 11Elisabeta înapoi.

Marþi, 17/29 ianuarieVreme seninã. Înainte de amiazã Lecca la mine. Brãtianu încã laþarã. În Camerã doar interpelãri. Dupã-amiazã audienþe. Cu Elisabeta.Seara scris ºi citit. Ora 10¼ masaj.

Miercuri, 18/30 ianuarieVreme frumoasã, deloc frig. Înainte de amiazã Brãtianu la mine,discutat îndelung despre situaþie ºi despre administraþia internã, pecare eu o consider foarte rea. Nici el nu e mulþumit, iar Rosettiprofitã de situaþie. Revizuirea trebuie sã înceapã acum. Dupã-amiazãmitropolitul Moldovei, care e foarte nemulþumit din cauza pro-pagandei împotriva înaltului cler. Ora 2½ plimbare cu trãsura, cuElisabeta, de-a lungul noului chei al Dâmboviþei, aer plãcut. Ora 6½dineu de galã pentru corpul diplomatic, 45 de persoane, câþivaminiºtri cu soþiile, Gr. Ghica, secretar general la Externe, cu soþia,sorã a reginei Serbiei. Dupã masã cerc pânã la ora 9.

Joi, 19/31 ianuarieVreme blândã. Înainte de amiazã Câmpineanu, care îmi relateazãdespre cãlãtoria sa în Germania, Anglia etc. A studiat acolo antre-pozitele, de felul celor care se construiesc în primãvarã la Galaþiºi Brãila pentru cereale. Dupã-amiazã audienþe. Scris. Orele 5-6Esarcu, care îmi prezintã planurile pentru Atheneul ce urmeazã sã

JURNAL 279

se construiascã. Seara Elisabeta la teatru, eu scris pânã la ora 10.Apoi venit Theodori ºi Petrini pentru masaj.

Vineri, 1 februarie/20 ianuarieVreme de primãvarã, +9 °R la umbrã. Înainte de amiazã Lecca lamine, vorbit despre propaganda socialã din þarã, la care contribuieRosetti ºi mai ales Românul. Orele 3-4½ plimbare cu trãsura, cuElisabeta, la Bãneasa, foarte cald, deloc vânt, la fel ca primãvara.Ora 6½ Brãtianu ºi soþia la masã, pânã la ora 8. Elisabeta se ducela Surorile Milostive. Ora 10½ Theodori ºi Petrini pentru masaj.

Sâmbãtã, 2 februarie/21 ianuarieVreme de primãvarã, foarte cald. Orele 10-11 Sturdza. Voinov. Orele 3-4½plimbare cu trãsura la Vãcãreºti. Seara Heymann, pentru noua aripãa palatului. Ora 10½ în pat.

Duminicã, 3 februarie/22 ianuarieVreme de primãvarã deplinã, prea cald. Ora 10 la capela episcopalã.La arhiepiscop. Pe jos acasã, puþin noroi, foarte cald. Orele 1-4audienþe. Elisabeta a convocat Societatea pentru sãraci. Seara scris.Obosit.

Luni, 4 februarie/23 ianuarieVreme seninã, enorm de uscat. Ora 10½ Câmpineanu, apoi Lecca.Dupã-amiazã audienþe. Orele 2-3¼ A. Lahovary ; se plânge de imora-litatea guvernului ºi a administraþiei, crede cã a venit timpul pentruo schimbare a guvernului, declarã cã partidul sãu e gata sã formezeministerul. Plimbare cu trãsura la ªosea, vânt rece. Seara audienþe,scris.

Marþi, 5 februarie/24 ianuarieVreme minunatã, enorm de uscat. Înainte de amiazã Dabija, apoiBrãtianu, cãruia îi relatez conversaþia cu Lahovary. Dupã-amiazãplimbare cu trãsura la Filaret ºi Cotroceni. Seara la ora 10½ BalulSocietãþii Furnica la Teatru, toate doamnele în costume româneºti,foarte plin, cald. Tombolã, tarabe etc. Acolo pânã la ora 12½. Elisabetafoarte obositã. Noaptea +4 °R.

Miercuri, 6 februarie/25 ianuarieVreme seninã, deloc frig. Înainte de amiazã Sturdza, care îmi pre-zintã proiectul pentru Domeniile Coroanei. Ora 12 Aurelian, primitdepeºã conform cãreia a murit la Dresda prinþesa Georg de Saxonia,sora Antoinettei. Audienþe. Plimbare cu trãsura, cu Elisabeta, la


Cotroceni, la mormânt. Ora 4½ înapoi. Telegrafiat lui Leopold ºiCarolei. Seara scris.

Joi, 7 februarie/26 ianuarieVreme minunatã. Noaptea a fost dãrâmatã locuinþa lui C. Rosetti, cutoate hârtiile sale. Elisabeta îi trimite imediat doamnei Rosetti rufãrieºi haine. Ora 10¼ Câmpineanu, ora 11 Sturdza, discutat din nouproblema domeniilor. Dupã-amiazã audienþe. Plimbare cu trãsura.Camera voteazã 150.000 franci pentru Rosetti276. Ora 5½ primit laElisabeta pe baronul Meyer ºi pe nou-numitul ataºat militar austriac,cãpitanul Schneider. La cinã doamna Oteteleºanu, Câmpineanu cusoþia ºi Kalinderu.

Vineri, 8 februarie/27 ianuarieVreme minunatã, mult prea uscat, nici o perspectivã de ploaie sauninsoare. Înainte de amiazã nici un ministru. Scris. Dupã-amiazãaudienþe. Orele 3½-4½ promenadã pe jos în Ciºmigiu ºi prin oraº.Seara între orele 8½ ºi 10 Sturdza ºi Carp, care a venit din Viena.Kalnoky vrea sã aducã din nou pe tapet problema Dunãrii.

Sâmbãtã, 9 februarie/28 ianuarieVreme seninã, frig. Înainte de amiazã Voinov la mine. Dupã-amiazãaudienþe. Plimbare cu trãsura. Seara singur. Colonelul Polizu a fostcondamnat de Tribunalul de Rãzboi, trebuie sã plece din armatã.Masaj.

Duminicã, 10 februarie/29 ianuarieVreme închisã, frig. Înainte de amiazã scris. Elisabeta la bisericã.Dupã-amiazã orele 1½-5 audienþe ºi Rosetti, care refuzã cei 15.000franci votaþi de Camerã pentru casa sa. Mulþumeºte pentru parti-ciparea noastrã. Seara cu Elisabeta. Masaj. Frig, –1 °R.

Luni, 11 februarie/30 ianuarieUscat, frig. Înainte de amiazã Sturdza la mine. Camerele au votatbugetul pentru Domenii. Dupã-amiazã audienþe. Orele 4-5 promenadã.Halfer la mine. Seara citit.

Marþi, 12 februarie/31 ianuarieVreme minunatã, prea uscat. Înainte de amiazã nici un ministru.Dupã-amiazã, orele 1-4, generalii Racoviþã, Radovici, Budiºteanu,ultimii doi îmi dau explicaþii în legãturã cu procesul Polizu ºi cucondamnarea lui. Orele 4-5 promenadã cu Candiano. Orele 5-6 Manula mine, îmi vorbeºte ºi despre politicã, socoteºte cã Brãtianu ar

JURNAL 281

trebui sã se retragã. Seara citit. Masaj. +1 °R. Balul funcþionarilor,la care noi nu mergem din cauza doliului.

Miercuri, 1/13 februarie–4 °R, senin, uscat. Înainte de amiazã Sturdza, Carp, apoi Brãtianu,discutat despre problema Dunãrii. Carp pleacã din nou la Viena.Dupã-amiazã audienþe. Promenadã. Seara citit. Elisabeta la teatru.

Joi, 2/14 februarie. Întâmpinarea Domnului–3 °R, însorit. Ora 9½ Heymann, pentru amenajarea camerelor. Ora 11½Lecca la mine. Dupã-amiazã Cariagdi, care se plânge de dizolvareaprimãriei ºi de raportul cãtre Camerã. Doamna Mavrocordat de laIaºi pentru ªtefãnescu. Seara scris. Masaj.

Vineri, 3/15 februarieMohorât, fulgi de zãpadã. Înainte de amiazã nici un ministru. Estesfinþitã biserica catolicã. Dupã-amiaza promenadã pe jos douã ore.Seara scris lui Sturdza. Frig. Camerele voteazã bugetul.

Sâmbãtã, 4/16 februarieVreme rece, neprietenoasã, fãrã zãpadã, uscat, praf. Înainte de amiazãnumai Voinov la mine. Brãtianu ºi Sturdza sunt la þarã. Ora 1½primit la Elisabeta pe Fleva, ca primar al Bucureºtiului, ºi consilierii,7 persoane. Promenadã, vânt rece. Ora 5 audienþe. Seara, la Club,colonelul Dimitrescu de la artilerie þine o conferinþã, acolo pânã laora 11, foarte cald. De faþã ºi cãpitanul Schneider, ataºatul militaraustriac. Fritz a primit Brigada 3 Cavalerie de Gardã, maiorul vonStosch pe cea de-a doua.

Duminicã, 5/17 februarieVânt îngrozitor, rece, dinspre nord, –3 °R, praf. Ora 10 plecat cutrãsura la capela episcopalã. Liturghie tãcutã. Înapoi pe jos, frig.Citit. Elisabeta la bisericã. Orele 1-6¼ audienþe. Ora 5 D. Brãtianu,care vede totul în negru. Seara scris.

Luni, 6/18 februarieVreme complet seninã. –5 °R. Înainte de amiazã Câmpineanu, Sturdza,Chiþu, Lecca. Dupã-amiazã, orele 3-5, promenadã. Vânt rece. Searacitit. Masaj.

Marþi, 7/19 februarieSenin, frig. Înainte de amiazã nici un ministru. Dupã-amiaza acasã,scris. Orele 5-6 audienþe. Seara masaj.


Miercuri, 8/20 februarieVreme seninã, secetã cumplitã. Înainte de amiazã Brãtianu ºi Sturdzala mine. Ring a vrut sã mã invite la bal, eu refuz. Dupã-amiazapromenadã. Ora 5 baronul Meyer, care îmi notificã vizita la sfârºitullunii aprilie a perechii princiare moºtenitoare a Austriei. Seara laora 10½ cu Elisabeta la Balul Comerþului, la Teatru. Tombolã. Lucrãride-ale Elisabetei au fost licitate pentru 4.000 franci. Acolo pânã laora 12¾.

Joi, 9/21 februarieVreme minunatã, foarte senin, cald. Ora 11 Lecca la mine. Camerelevoteazã bugetul, în 8 zile vor fi gata cu asta. Dupã-amiazã, orele 4-6,promenadã, Dealul Spirii, cazarmã etc. Seara la ora 10 mare bal, 900invitaþii, saloanele ºi vestibulul iluminate electric. Toþi ambasadorii,miniºtrii, de asemenea Brãtianu. Ora 1 supeu, Elisabeta coboarã ºiea. Cotilion, la care asistãm pânã la ora 3½. Bal foarte animat ºielegant. Se terminã abia pe la ora 4½.

Vineri, 10/22 februarieSculat la ora 9. Ceva nori. Ora 10½ mers cu Elisabeta la Grand,cumpãrat de 8.000 franci. Din pãcate, este ruinat ºi trebuie sã-ºipredea afacerea. Plimbare cu trãsura la ªosea, ora 12 înapoi.Dupã-amiazã, orele 3-5, promenadã cu Candiano spre Cotroceni,foarte cald. Seara citit. Masaj.

Sâmbãtã, 11/23 februarieVreme seninã, cald. Ora 10½ venit Sturdza, Camerele voteazã încãbugetul, aproape toate ºedinþele sunt foarte violente împotriva luiBrãtianu. Indépendance Roumaine de-a dreptul neruºinatã. Ora 1Stöhr la mine, s-a întors din cãlãtoria sa italianã, a fost la Veneþia,Florenþa, Roma, Freiburg, München, Stuttgart. Orele 2-4 MackenzieWallace, corespondent al ziarului Times în Constantinopol, vine dinBosnia ºi îmi povesteºte lucruri interesante despre poziþia Austrieiacolo. Orele 5-6 Aladro, ministrul Spaniei, care pleacã în concediu.Seara, orele 8-10, Stöhr la mine, discutat despre construcþii, castel etc.în Sinaia.

Duminicã, 12/24 februarieCeaþã. Ora 10 la capela episcopalã, liturghie tãcutã. Pe jos pestechei, Radu-Vodã, pânã în Ciºmigiu. Senin, soare, foarte cald.Orele 1½-5½ audienþe. Stöhr la mine. Prefectul Poliþiei. Elisabetas-a întins, cinat la patul ei. Cu ea pânã la ora 8. Ora 10½ în pat.

JURNAL 283

Luni, 13/25 februarieCeaþã, apoi senin, cald. Înainte de amiazã Câmpineanu ºi Lecca lamine. Dupã-amiaza audienþe. Promenadã, vizitat pe Davila, pe carel-am gãsit ceva mai bine, starea sa însã este încã gravã. Ora 5 înapoi.Sturdza la mine, îmi citeºte nota telegraficã, pe care i-o trimite luiPherekyde la Paris, în problema balului de la Ring, unde ministrulplenipotenþiar francez i-a oferit braþul doamnei Bibescu, lãsând-oastfel pe doamna Sturdza în spate. Prinþul Gr. Bibescu a publicat unmanifest prostesc în Indépendance Roumaine, prin care cheamãopoziþia sã se uneascã la luptã. Ora 6 Basset, cãruia îi spun cãWühterich trebuie concediat, din cauzã cã l-a bãtut pe Hirschmann.Seara cu Elisabeta. Murit generalul Tell. Masaj.

Marþi, 14/26 februarieCeaþã, mai târziu senin. Înainte de amiazã nici un ministru. Elisabetarãcitã. Dupã-amiazã audienþe. Promenadã. Seara Basset, cãruia îispun cã Wühterich nu poate sã mai rãmânã. Orele 8-10 Stöhr lamine. Scris. Vreme ploioasã.

Miercuri, 15/27 februarieÎnainte de amiazã în sfârºit ploaie, care nu þine însã decât o orã.Sturdza, apoi Brãtianu la mine, discutat afacerea Ring. Brãtianueste iarãºi foarte îngrijorat de politica externã, eu îl liniºtesc. Dupã--amiazã, orele 3-5, promenadã. Ring solicitã o audienþã motivatã.Seara Sturdza la mine. Ring ºi-a cerut scuze pentru purtarea de labalul sãu. Creþeanu îi cere sã-ºi retragã hârtia ºi sã cearã audienþãsimplã, ceea ce ºi face.

Joi, 16/28 februarieNoaptea ceva ploaie. Elisabeta rãcitã. Înainte de amiazã Câmpineanu,urmeazã sã fie supus Camerei un credit de 1.700.000 franci pentruPalat. Vãzut pe Wühterich, care este mutat la Broºteni ; regretãnesfârºit aceastã mãsurã. Dupã-amiazã Creþescu, preºedintele Curþiide Casaþie. Ora 5 Ring, care regretã ceea ce s-a întâmplat la balulsãu. Seara scris.

Vineri, 17/29 februarieDin pãcate vreme complet seninã. Înainte de amiazã Sturdza ºiCâmpineanu. Dupã-amiazã Cerchez, pentru reconstrucþia Palatului,trebuie plãtite firmelor 2 milioane în avans. În construcþia nouã,sufrageria foarte frumoasã. Ora 2 Docan la mine. Ora 3 Duca. Searascris. Elisabeta rãcitã.


Sâmbãtã, 1 martie/18 februarieVreme minunatã, prea uscat. Înainte de amiazã Voinov ºi Sturdza.Dupã-amiazã, orele 2-4½, plimbare cãlare. Regimentele 3 Infanterieºi 1 Cavalerie au fãcut un marº de exerciþiu, la Bãneasa am pustrupele sã defileze. Câmpurile uscate ºi cu praf. Orele 5½-6½Brãtianu la mine, Camerele voteazã bugetul Învãþãmântului. CuElisabeta, care se simte rãu. Seara la ora 10½ plecat la bal laMarghiloman, foarte elegant ºi animat. Elisabeta toaletã foartefrumoasã. Ora 1 supeu, pânã la ora 2, miniºtri, diplomaþi etc. Acasã.Vânt rece.

Duminicã, 2 martie/19 februarieVreme mohorâtã, întunecatã. Elisabeta se simte rãu, e foarte obositã.Înainte de amiazã scris. Orele 1½-3½ audienþe. Ceva ploaie, chiardacã barometrul e foarte ridicat. Vânt rece. Ora 5¾ primit pe cava-lerul von Klaudy ; îmi vorbeºte despre vizita perechii moºtenitoare,care urmeazã sã stea aici doar o zi. Masaj.

Luni, 3 martie/20 februariePloaie mãruntã, vânt. Înainte de amiazã Câmpineanu. Dupã-amiazãacasã, scris. Seara ceva ninsoare, frig.

Marþi, 4 martie/21 februarieCeva zãpadã, se face frig, însã câmpurile nu se acoperã. Înainte deamiazã Sturdza. Dupã-amiazã audienþe. Elisabeta la pat. Seara cuElisabeta. Prefectul Poliþiei la mine.

Miercuri, 5 martie/22 februarieVreme închisã, fãrã zãpadã. Orele 10½-12 Consiliu de miniºtri. Dupã--amiazã primit pe Alex. Steriadi, pe care îl angajez în locul luiWühterich, care a fost mutat la Broºteni. La Elisabeta. Seara scris.

Joi, 6 martie/23 februarieVreme mohorâtã, uscat. Nici un ministru. Dupã-amiazã audienþe.Promenadã. 5-6½ prinþul ªtirbey. Seara scris. Elisabeta se simtecam slãbitã.

Vineri, 7 martie/24 februarieMohorât, uscat. Înainte de amiazã Sturdza ºi Lecca. Colonelul Polizucondamnat definitiv. Se produce agitaþie din aceastã cauzã. Dupã--amiazã acasã, citit ºi scris. Seara, de la 8½ la 11 I. Kalinderu lamine, discutat problema Domeniilor Coroanei, el se teme cã vor figreutãþi. Masaj.

JURNAL 285

Sâmbãtã, 8 martie/25 februarieMohorât ºi uscat. Înainte de amiazã Voinov, Curtea de Casaþie s-adeclarat incompetentã în procesul episcopului Orleneanu împotrivaSinodului. Ora 11½ Sturdza la mine. Elisabeta la fotograf pânã laora 2½, acolo s-a simþit rãu, leºin. Dupã-amiazã, orele 4-6, prome-nadã cu Candiano spre Cotroceni etc., aer plãcut. Ora 8 la ClubulMilitar, prelegere a colonelului Poenaru277, acolo pânã la ora 10½.Procesul Polizu face mare vâlvã, fratele lui îl provoacã la duel pecolonelul Voinescu ºi scrie un articol infam în Timpul.

Sâmbãtã, 9 martie/26 februarieVreme frumoasã, nu e frig. Ora 10 la capela episcopalã, apoi laarhiepiscop. Acasã pe jos. Orele 1½-4 audienþe. Cu Elisabeta. Ora 8½seara la Academie, prezidat Societatea Geograficã. Adresat la începutcâteva cuvinte adunãrii. Lahovary citeºte raportul. Tocilescu despreconcursul de geografie. Eu înmânez diplomele. Conferinþã a luiHepites278 despre meteorologie ºi a lui Tocilescu279 despre geografiaDaciei. Ora 11½ se terminã.

Luni, 10 martie/27 februarieVreme caldã, uscat. Înainte de amiazã Câmpineanu, discutat despredomenii ºi despre construcþia Palatului, pentru care îi propun o lege.Sturdza. Dupã-amiazã audienþe. I. Ghica, venit de la Londra.Promenadã. Seara masaj.

Marþi, 11 martie/28 februarieVreme minunatã, cald. Primit scrisoare de la marele duce de Baden, caremã întreabã dacã fiul prinþului Napoleon poate intra în armata românã.Nici un ministru. Dupã-amiazã audienþe. Promenadã. Orele 5½-7Brãtianu; nu este prea încântat de intrarea prinþului Victor Napoleon înarmata românã, se teme de intrigi ºi de proasta impresie pe care acestlucru ar putea-o face la Berlin, eu sunt de acord cu el. Seara scris.

Miercuri, 12 martie/29 februariePloaie cu zãpadã, vânt rece. Înainte de amiazã, orele 10½-12, Consiliude miniºtri. În Camerã începe revizuirea. Dupã-amiazã audienþe.Orele 5-7 Pherekyde, care vine de la Paris. Seara scris marelui ducede Baden, i-am împãrtãºit rezervele, urmeazã ca el sã sondeze laBerlin. –2 °R.

Joi, 1/13 martieVremea bunã, frig. Înainte de amiazã Câmpineanu ºi Lecca. Dupã--amiazã audienþe. Promenadã în Ciºmigiu, ud, frig. Seara scris.Elisabeta la teatru. Masaj.


Vineri, 2/14 martieSoare, frig, uscat. Înainte de amiazã Dabija. Scris. Dupã-amiazãCreþescu, pentru fabrica de hârtie, trebuie sã mai dau încã o datã5.000 franci. Ora 5 promenadã. Seara citit.

Sâmbãtã, 3/15 martieCeva ploaie. Ora 10½ Voinov, apoi Sturdza. Camerele se ocupã derevizuire. Ora 2 arhiepiscopul catolic. Elisabeta are repetiþie deteatru întreaga dupã-amiazã. Seara citit, pânã la ora 10½. Masaj.Brãtianu la þarã.

Duminicã, 4/16 martieVreme frumoasã, vânt rece, praf. Ora 10 la capela episcopalã, laepiscop. Înapoi pe jos. La mine Stöhr, venit de la Sinaia. Dupã-amiazaaudienþe de la ora 1½ la 4½.Cu Elisabeta. Ora 5 din nou Stöhr, carese întoarce la Sinaia. Prefectul Poliþiei pânã la ora 7. Seara citit.Masaj. În toatã þara e secetã mult prea mare.

Luni, 5/17 martieVreme seninã, frig. Înainte de amiazã Câmpineanu ºi Lecca. Came-rele se ocupã de revizuire. Dupã-amiazã audienþe. Seara scris. Ora8½ la teatru cu Elisabeta, Societatea joacã pentru Asociaþia Sãracilora Elisabetei. Durat pânã la ora 12.

Marþi, 6/18 martieVreme seninã, vânt. Ora 10 mers cu trãsura la cazarma geniºtilor,inspectatã în detaliu. Dupã-amiazã audienþe. Seara Alecsandri, pecare îl reþinem la masã, pânã la ora 9. Scris. Masaj.

Miercuri, 7/19 martieVreme seninã, vânt dinspre nord. Ora 10½ pânã la ora 12 Consiliu deminiºtri. Ora 2 audienþe. Davila, care a devenit general-locotenent,aproape restabilit. Ora 4½ plimbare cu trãsura, înapoi pe jos. Vântrece, praf enorm. Elisabeta seara la teatru. Prefectul Poliþiei la mine.

Joi, 8/20 martieCeva nori, uscat. Înainte de amiazã Lecca. Dupã-amiazã audienþe,rectorul Universitãþii din Iaºi, în problema desfiinþãrii Facultãþii deMedicinã. Plimbare cu trãsura, Filaret-Cotroceni. Seara scris. Masaj.Nici o perspectivã de ploaie.

Vineri, 9/21 martieVreme caldã, chiar umedã, barometrul coboarã. Înainte de amiazãDabija. Dupã-amiazã audienþe. Plimbare cu trãsura, praf. Seara cu

JURNAL 287

Elisabeta la teatrul francez, La Cigale, pânã la ora 12. Brãtianubolnav.

Sâmbãtã, 10/22 martieFoarte cald, senin. Înainte de amiazã Voinov, Sturdza. Dupã-amiazãmitropolitul primat. Orele 5-6 plimbare cu trãsura, cald, praf enorm.Elisabeta la pat, are menstruaþie, din nou o sarcinã falsã. Seara,ora 8¼ la Clubul Militar, prelegere, acolo pânã la ora 10¾. Înnorat,fãrã ploaie.

Duminicã, 11/23 martieÎnnorat. Înainte de amiazã cu Elisabeta. Basset la mine, pentruiluminatul electric. Societatea vrea sã cedeze totul aici, iar Sladevrea sã ducã treaba mai departe. Orele 1½-4 audienþe. Seara scris.Elisabeta bine din nou. Ora 4½ furtunã puternicã, ploaie torenþialã.

Luni, 12/24 martieÎn sfârºit vreme ploioasã, mohorât toatã ziua. Înainte de amiazãCâmpineanu, nu se mai discutã despre domenii ºi despre construcþiaPalatului. Dupã-amiazã Kretzulescu, care vine de la Petersburg.Ploaie. Seara la teatru cu Elisabeta, pânã la ora 12, Le petit Marquis.Ploaie.

Marþi, 13/25 martieNoaptea ploaie. Mohorât. Înainte de amiazã Chiþu ºi Sturdza. Came-rele au votat toþi delegaþii pentru revizuire. Brãtianu e bolnav.Dupã-amiazã audienþe. Orele 5-6 plimbare cu trãsura. Seara cuElisabeta, scris. Masaj.

Miercuri, 14/26 martieVreme frumoasã. Ziua proclamãrii regatului. Oraºul este împodobitcu steaguri. Te Deum. Ora 11½ primit Consiliul de miniºtri, cuBrãtianu, care e foarte suferind. Dupã-amiazã scris. Alecsandri laElisabeta. Ploaie de furtunã. Seara la teatrul francez pânã la ora 11½.Camera a votat bugetul de 130.000 milioane.

Joi, 15/27 martieVreme minunatã. Ora 10¼ Cazarma Malmaison, inspectat Regimentul 1Roºiori. Exerciþiu de reparaþii la calea feratã. La hala de exerciþii pejos, pânã la ora 12. Întors cu trãsura, prin Cotroceni, la Azil, de undeam luat-o pe Elisabeta. Plecat împreunã acasã, peste Dealul Spirii.Munþii ninºi minunat pânã jos. Dupã-amiaza, ora 2, primit pe Saurma.Apoi scris. Seara masaj pentru ultima datã. Elisabeta puþin obositã.


Vineri, 16/28 martieVreme închisã, vânt rece. Înainte de amiazã Sturdza la mine, îmiprezintã lista definitivã cu proiectul de lege a Domeniilor Coroanei.Rentã de 690.000 franci. Preºedintele Camerei, Lecca, trebuie sãpreia iniþiativa proiectului. Problemã delicatã. Dupã-amiazã Esarcu,pentru construcþia Ateneului. Fãtu, care mã invitã la ºedinþaAcademiei. Orele 4-6 promenadã. Ploaie. Seara scris.

Sâmbãtã, 17/29 martieVreme închisã. Sosit depeºã care anunþã cã ducele de Albany, soþulHelenei Waldeck ºi fiul reginei Victoria, a murit în mod neaºteptatla Cannes, dintr-o cãdere, de la care a fãcut, probabil, hemoragie.Ora 10½ Chiþu, ora 11 Voinov, apoi Lecca la mine. A fost votat unbuget echilibrat. Venit Sturdza, discutat despre Domeniile Coroanei.Dupã-amiazã audienþe. Cu Elisabeta. Ora 8 seara la Club, colonelulSachelarie280 þine o prelegere despre Honvezi, acolo pânã la ora 10.Elisabeta în pat, este puþin obositã.

Duminicã, 18/30 martieVreme bunã, vânt rece. Ora 10 la capela episcopalã, la episcop, înapoipe jos. Cu Elisabeta. Orele 1½-3 audienþe. L. Catargi ºi Vernescu aufuzionat ºi au conceput un mic program prostesc, ce este publicat înnoul ziar România. Orele 5-7 I. Kalinderu, care îmi prezintã legeapentru Domeniile Coroanei, considerã prea mare lista celor 21 demoºii, iar veniturile de pe o asemenea suprafaþã prea mici. Searacitit281.

Marþi, 1 aprilie/20 martieVreme închisã, vânt rece, uscat. Ora 10½ Brãtianu, discutat o orãdespre situaþie ºi despre opoziþia lui Rosetti. Dupã-amiazã audienþe.Orele 5-6 promenadã. Seara scris. Elisabeta obositã.

Miercuri, 2 aprilie/21 martieVreme instabilã, mai puþin rece. Orele 10½-12 Consiliu de miniºtri,discutat revizuirea Constituþiei. Ora 2 Wühterich la mine, care pleacãîn concediu în Elveþia, apoi se duce la Broºteni. Orele 4½-6½ promenadãspre Cotroceni. Seara Basset la mine, pentru problema DomeniilorStatului, pe care a discutat-o cu Kalinderu.

Joi, 3 aprilie/22 martieVreme rece, neprietenoasã. Ora 10½ la Cazarma Alexandru, inspec-tat Regimentul 3 Infanterie, col. Racoviþã, foarte bine, pânã la ora 12.În curte vânt rece ºi praf. Dupã-amiazã Lecca la mine. Ora 3

JURNAL 289

înmormântarea lui C. Kretzulescu, paradã etc. Scris, citit. Seara cuElisabeta. Ora 10½ în pat. Frig.

Vineri, 4 aprilie/23 martieViscol cu zãpadã, frig, foarte neprietenos. Înainte de amiazã Sturdzala mine, îmi prezintã noua listã pentru cele 14 domenii ale statului,pe care o accept. Ora 1½ la Academie cu Elisabeta, eu þin un lungdiscurs, liber, ºi fac o donaþie de 6.000 franci pentru un fel deEtymologicum magnum Romaniae282. ªtefãnescu ºi Urechia þinprelegeri, apoi discuþie despre u, care va trebui desfiinþat. Ora 4½înapoi. Viscol cu zãpadã. Seara scris. Camerele nu vor vota nimic dinrevizuire înainte de Paºti.

Sâmbãtã, 5 aprilie/24 martieIncendiu al clãdirii Academiei, a ars o aripã cu colecþiile botanice ºicu biblioteca întregii societãþi. La ora 9 merg acolo. Totul este evacuat,iar clãdirea e inundatã cu apã. Acolo pânã la ora 10, miniºtri,D. Ghica, profesori etc. Vreme rece. Dupã-amiazã scris. D. Sturdzala mine. Seara primit pe ministrul plenipotenþiar spaniol, e foarteplãcut. Scris pânã la ora 11.

Duminicã, 6 aprilie/25 martie. Duminica FloriilorVreme rece, seninã. Ora 10 la capela episcopalã, liturghie tãcutã,împãrþire de ramuri de salcie. Ora 11 înapoi. Stöhr la mine, vine dela Sinaia. Ora 12 noul ministru plenipotenþiar spaniol Abarquis deCasa Fuertes în audienþã oficialã. D. Sturdza la mine. Dupã-amiazãaudienþe pânã la ora 4. La Elisabeta, care are de asemenea audienþe.Orele 5-6 Stöhr, care se întoarce la Sinaia. Lambriurile la scãriterminate. Seara scris pânã la ora 10½. Discursul pentru Academie,pe care ea îl primeºte mai degrabã în original. Este iarãºi prea uscat,vânt rece, în munþi multã zãpadã.

Luni, 7 aprilie/26 martieVreme frumoasã, vânt mai puþin rece. Înainte de amiazã Câmpineanu.Lecca. Dupã-amiazã audienþe. Promenadã. Venit Brãtianu, anunþatcã ºi-a prezentat demisia în Camerã, deoarece aceasta, la cererea luiRosetti, a amânat din nou revizuirea. Ora 6 chemat pe D. Ghica ºiLecca, discutat cu ei despre situaþie. Seara citit ºi scris. Vreme rece.

Marþi, 8 aprilie/27 martieVreme mohorâtã. Ora 10 D. Sturdza împreunã cu Carp la mine.Ora 10½ Consiliu de miniºtri. Este aºteptat votul Camerei pentru ahotãrî. Revizuirea fãrã Legea electoralã trebuie votatã înainte de


Paºti. Dupã-amiazã, ora 1½, Kretzulescu, apoi Zankov ºi dupã aceeaprinþul Hitrovo. Ora 4 Brãtianu la mine, îmi relateazã cã Senatul ºiCamera i-au dat vot de încredere ºi cã va începe revizuirea. Crizaministerialã complet aplanatã. Ora 5 prinþul ªtirbey ºi A. Marghilomanpentru curse. Seara scris. Ploaie.

Miercuri, 9 aprilie/28 martieÎntunecat, ploaie. Ora 10½ D. Sturdza. Dupã-amiazã Carp, care seîntoarce la Viena. Ploaia înceteazã. Camera a votat patru articole derevizuire a Constituþiei. Cãtre ora 8 plecat la ºcoala domniºoarelorengleze, strada Fontaine, acolo spovedanie, preotul cel nou. Localfrumos, capelã drãguþã. Ora 8½ din nou înapoi.

Joi, 10 aprilie/29 martie. Joia VerdeFrig umed, fãrã ploaie. Ora 7 sculat. Ora 8 la capela episcopalãpentru sfânta împãrtãºanie, liturghie tãcutã. Ora 8¾ înapoi. Înaintede amiazã Câmpineanu ºi Lecca. Dupã-amiazã audienþe, mitropolitulMoldovei. Ora 6 cu Elisabeta la mica mãnãstire, oratoriu de Hayden,durat jumãtate de orã, apoi la stareþã pânã la ora 7. Seara scris.Camerele au votat alte trei articole de revizuire. Atmosferã blândã,lunã plinã.

Vineri, 11 aprilie/30 martie. Vinerea patimilorOra 9 la mica mãnãstire. Ora 10 se încheie. Pe jos înapoi, cald,frumos. Dabija ºi Sturdza la mine. Dupã-amiaza, ora 1½, audienþe.Orele 4½-6½ la Hipodrom ºi observat terenurile din faþa locului deparadã. Vânt rece. Seara scris.

Sâmbãtã, 12 aprilie/31 martie. Sâmbãta patimilorVreme mohorâtã, vânt. Ora 10 la Cazarma Cuza, inspectat Regi-mentul 8 Infanterie, colonel Voinescu. Foarte bine. Prin cazarmã etc.Ora 11½ înapoi. Dupã-amiazã audienþe pânã la ora 6. Camerele aumai votat câteva articole de revizuire. Seara cu Elisabeta la teatru,Fântâna Blanduziei, foarte plin. Alecsandri la noi în lojã, piesa lui,în care joacã Horny, mare succes. Ploaie.

Duminicã, 1/13 aprilie. Paºtile catoliceNoaptea ploaie. Înainte de amiazã frumos, deloc frig. Ora 10½ lanoua catedralã catolicã, întâmpinat la portal de arhiepiscop ºi decler. Pânã la ora 12. Orele 1½-3 audienþe. Ora 5 Hooricks în audienþãprivatã, vine din Brazilia. Seara cu Elisabeta, citit. ªedinþã a Camerei,votat articolul privitor la presã, însã Senatul a fãcut amendamente,iar articolul mai trebuie discutat o datã.

JURNAL 291

Luni, 2/14 aprilie. Paºtile catoliceVreme minunatã, aer de primãvarã, totul înverzeºte. Înainte deamiazã Sturdza, Lecca. Ora 12 primit în audienþã oficialã pe Hooricks,ministrul plenipotenþiar belgian. Dupã-amiaza audienþe. Plimbarecu trãsura, foarte cald. Camerele au lucrat pânã la ora 8½. Au votat,dupã discuþii aprinse, cele trei colegii electorale, împotriva proiec-tului cu un colegiu, reprezentat de Rosetti. Ora 9 prefectul Poliþieiîncã la mine.

Marþi, 3/15 aprilieVreme mohorâtã. Ora 10 preºedintele Camerei la mine. GeneralulLecca îmi spune cã ºedinþa de ieri a fost deosebit de furtunoasã.Orele 10½-12 I. Brãtianu la mine. Dupã-amiazã audienþe, apoi primitpe noul ministru plenipotenþiar bulgar Nacevici, pe care îl prezint ºiElisabetei. I. Ghica la mine. Plimbare cu trãsura, vânt rece. Seara laora 9 perechea princiarã moºtenitoare a Austriei a ajuns la Vârciorova.Barometrul foarte coborât.

Miercuri, 4/16 aprilieÎnchis ºi furtunã. La ora 6 perechea princiarã moºtenitoare ajungela Cotroceni, în drum spre Constantinopol. Ora 10 Consiliu de miniºtri,fãrã Brãtianu, care e la þarã. Discutat programul de primire. Ora 2la ºedinþa de închidere a Academiei, cu Elisabeta. Tocilescu þine oconferinþã. Raport despre propunerea mea privind Etymologicummagnum, citit de Sion283 ºi Sturdza. Acolo pânã la ora 4. Sala Senatului.Noaptea vânt, cald.

Joi, 5/17 aprilieVreme caldã, frumoasã. Înainte de amiazã Sturdza. Ora 12½ Fritzde Anhalt284 la dejun, vine de la Constantinopol cu cãpitanul vonAuer. Îl invitãm sã stea la noi. Dupã-amiazã Ludwig în audienþã derãmas-bun ºi Kalinderu. Ora 4 ceai, Alecsandri aici. Orele 4½-6½ cuFritz Anhalt la Filaret ºi Cotroceni, apoi cinat à trois. Seara împreunã.Graþiat pe Polizu.

Vineri, 6/18 aprilie. Vinerea MareFoarte cald, vreme frumoasã. Înainte de amiazã scris. Elisabeta labisericã. Fritz Anhalt excursie la Sinaia. Dupã-amiazã câteva persoane.Plimbare cu trãsura. Ora 7½ la Mitropolie, Aºezarea în mormânt,rugãciuni lungi, procesiune în jurul bisericii, apoi alte câteva rugã-ciuni. Ora 9 se încheie, o orã ºi jumãtate. Ora 10½ întors FritzAnhalt de la Sinaia, ceai cu el ºi cãpitanul Auer.


Sâmbãtã, 7/19 aprilieVreme frumoasã, vânt rece. Ora 9 dejunat à trois, apoi vizitat nouaconstrucþie a Palatului. Sturdza la mine. Ora 12 dejunat à trois.Audienþe. Furtunã fãrã ploaie. Ora 5 mers cu Fritz Anhalt la mitro-polit, acolo aproape o orã. Priveliºte frumoasã, munþii se vãd clar.Abia la ora 7 cinat à trois. Seara ne-am întins pânã la ora 11½, eufoarte obosit ºi puþin rãcit. Ora 12 la Mitropolie.

Duminicã, 8/20 aprilie. Sfintele Paºti. Ziua mea de naºtereLa miezul nopþii participat cu Fritz Anhalt la sãrbãtoarea Învierii laMitropolie. Vânt îngrozitor. Liturghie, iar la sfârºit Te Deum pentrumine. Durat douã ore ºi jumãtate. Întors cu trãsura închisã. Primiþide Elisabeta cu buchete. Banchet în sala tronului, 60 persoane,toasturi pentru ziua mea de naºtere ºi buchete, doamnele de ase-menea de faþã. Ora 4 în pat. Ora 9 sculat iarãºi. Dejunat cu Elisabeta.Îmi dãruieºte frumoase partituri turceºti vechi. Venit Stöhr. Ora 12½dejunat à trois. Enorm de multe depeºe. Dupã-amiazã cu FritzAnhalt. Ora 4 ceai la Elisabeta. Ora 6½ cinat cu suita. Seara împreunãpânã la ora 10. Foarte obosit, rãcit.

Luni, 9/21 aprilie. Sfintele PaºtiOra 7 sculat, frig, vântos. Ora 8½ însoþit pe Fritz Anhalt la garã. Înacelaºi timp soseºte Sandro de la Giurgiu. Anhalt cãlãtoreºte laBelgrad. Ora 9¼ înapoi, dejunat à trois, Sandro povesteºte foarteinteresant despre mizeriile de care a avut parte în Bulgaria ºi despreaºteptata logodnã cu Victoria de Prusia285. Ora 4 ceai. Ora 5 el pleacãînapoi la Rusciuc, eu îl însoþesc pânã la gara Filaret. Întors prinCotroceni. Vânt rece. Seara Stöhr aici pânã la ora 10.

Marþi. 10/22 aprilie. Sfintele PaºtiVreme rece, totul verde. Cu Elisabeta. Orele 10½-12 Sturdza cuR. Mihai la mine, discutat programul. Dupã-amiazã acasã, cevaploaie, rãcit foarte tare, guturai. Elisabeta foarte bine. Seara Sturdzaºi R. Mihai.

Miercuri, 11/23 aprilieVânt rece, vremea instabilã. Foarte rãcit. Ora 9½ plecat la Cotroceni,acolo încãlecat, trecut în revistã trupele Corpului 2 Armatã, 12.000oameni. Durat douã ore, foarte bine. Cãlare înapoi. Ora 12½ la Palat.Dupã-amiazã Brãtianu la mine, se plânge din cauza sãnãtãþii. CuElisabeta. Dupã-amiaza acasã, foarte rãcit. Seara prefectul Poliþiei.Noapte proastã.

JURNAL 293

Joi, 12/24 aprilieVreme întunecatã. Foarte rãcit, guturai. Câmpineanu ºi Brãtianu lamine. Dupã-amiazã promenadã. Orele 5-6 plimbare cu trãsura, vântrece. Doamna Zulnia Sturdza la masã. Ploaie, furtunã. Tuse, dureride cap.

Vineri, 13/25 aprilie. Sosirea perechii princiaremoºtenitoare austriece la BucureºtiVreme ploioasã, întunecat, frig. Înainte de amiazã Sturdza, Brãtianu,Fãlcoianu pentru trecerea în revistã. Dupã-amiazã pregãtiri. Ora 4ceai. Ora 4½ plecat la Cotroceni cu Elisabeta ºi doamnele. Cu trenulspecial la Comana, o orã întârziere, deoarece Înãlþimile Lor au plecatabia la ora 6 din Rusciuc, în loc de ora 5. Ora 7 trenul ajunge înComana, salutare cãlduroasã, ne tutuim de îndatã. Stefanie ferme-cãtoare, el foarte plãcut. Ora 8 Bucureºti (Filaret), primire frumoasã,prezentare a miniºtrilor, vârfurilor etc. Gardã de onoare, imnulnaþional austriac. Elisabeta prezintã doamnele, care oferã buchete.Colonia austriacã este prezentã. Elisabeta cu arhiducesa Stefanieîn prima trãsurã, eu cu arhiducele Rudolf în cea de-a doua, þinutãde grand gala. Intrarea în oraº, care e iluminat strãlucitor ºi decorat.Primire foarte cãlduroasã, de care amândoi sunt încântaþi. La Palat,gardã de onoare ºi întregul corp de ofiþeri ai garnizoanei, pe care euîi prezint. Defilare a gãrzii de onoare. Ora 9 mare retragere cu torþea zece corpuri de fanfarã, foarte frumos. Supat à quatre, foarteconfortabil, împreunã pânã la ora 11. Ei stau în camerele noastre.Multã ordine în timpul primirii ºi liniºte.

Sâmbãtã, 14/26 aprilieÎntreaga noapte ºi toatã ziua ploaie, neprietenos, frig, vânt. Ora 8½dejunat à quatre, împreunã pânã la ora 11, conversat ºi creat orelaþie foarte cordialã. Ora 11 perechea princiarã moºtenitoareprimeºte Consiliul de miniºtri, eu le prezint toþi miniºtrii. Apoiprimirea corpului diplomatic ºi a delegaþiei austriece, la care noi nuparticipãm. Ora 12½ lunch à quatre. Parada de la Hipodrom a fostsuspendatã. Ora 2½ are loc o defilare a Corpului 2 Armatã în faþapalatului. Eu conduc trupele prin faþa arhiducelui. Noi suntem cãlare,Elisabeta ºi arhiducesa la fereastrã. Frig umed. Defilarea dureazã oorã. Ceai, apoi plimbare cu trãsura prin oraº ºi la mitropolit, underãmânem toþi patru o jumãtate de orã. Ora 6½ dineu de galã în salatronului, 60 tacâmuri. Toasturi, amândouã fac o impresie excelentã.Dupã masã cerc pânã la ora 8½. Au fost invitaþi ºi conþii Karoly ºiTeleky. Contele Bombelle ºi Meyer au primit Marele Cordon al SteleiRomâniei, contele Pallfy, Marele Cordon al Ordinului Coroanei.


Adjutanþii contele Nostiz, Wurmbrandt, Mittrowsky ºi Salzbergcomandori ai Stelei României. Dr. Laney ºi cãpitanul Schneider ofiþeriai Stelei României. Klaudy mare ofiþer al Coroanei etc. ContesaSylva-Taronca, sorã a lui Kalnoky, ºi contesa Pallfy primesc brãþãri.Dupã ce ne-am retras, prinþul moºtenitor Rudolf a venit la mine,pentru a-mi da, în numele împãratului, Ordinul Lânii de Aur. Eu îimulþumesc telegrafic împãratului, care e foarte mulþumit de primire.Ora 9¼ la teatru, bal în costume naþionale, arhiducesa Stefanie ºiElisabeta au îmbrãcat ºi ele costume. Enorm de plin. Dansurinaþionale, cãldurã enormã, rãmas pânã la ora 10½. Oraºul frumosiluminat. Bãut ceai à quatre la Palat. Ora 11½ plecat la gara Târgoviºte,trenul pleacã însã abia la ora 12. Acolo miniºtrii, preºedinþii Came-relor etc. Cerc, vorbit cu suita. Rãmas-bun cãlduros, îmbrãþiºãri.Gara frumos iluminatã ºi decoratã. Ora 12 plecarea. Ora 9 dimineaþasosirea în Turnu-Severin, unde se îmbarcã pentru Belgrad. Ajungacolo luni dimineaþa. Ora 12½ în pat.

Duminicã, 15/27 aprilieVremea mai bunã, rãcoare. Ora 8 sculat. Înainte de amiazã cuElisabeta. Ora 11 Sturdza la mine, pleacã la Viena, Paris ºi Berlin.Dupã-amiazã generalul Creþeanu. Orele 4-6 promenadã cu Candiano,vânt rece. Mad. Zulnia Sturdza la masã. Seara citit, scris. Ora 9½în pat, foarte obosit.

Luni, 16/28 aprilieVreme mohorâtã, întunecatã, vânt rece. Înainte de amiazã Dabija lamine, a mers cu ei pânã la Turnu-Severin, unde a fost o primirefrumoasã. Vasul a plecat abia la ora 10. Venit Lecca, urmeazã sãplece în Moldova. Brãtianu e la Florica, nu se simte prea bine.Dupã-amiazã primit pe prinþul Cantacuzino, noul ministru de Rãzboibulgar286. Orele 4½-6 plimbare cu trãsura, cu Elisabeta. Promenadãla Cotroceni, unde totul este verde. Vânt rece dinspre est, vremefoarte întunecatã. În Sinaia a nins. Seara scris. Ora 10 în pat.

Marþi, 17/29 apriliePloaie torenþialã, întunecat, foarte rece. În Sinaia ninge. Înainte deamiazã, orele 10-11, cu Gottereau ºi Steriadi, discutat reconstrucþiavechiului palat. Schimbarea treptelor ºi a rotondei. Nici un ministru.Scris. Dupã-amiazã G. Cantacuzino, care a fost mai multe luni înstrãinãtate, nu este împotriva guvernului, însã doreºte revizuireaastfel încât colegiul I la Senat sã revinã proprietarilor rurali. Ora 3primit pe Brockhaus, care vine împreunã cu fiul sãu. PrezentatElisabetei ºi invitat la ceai. Ploaia torenþialã înceteazã, aproape prea

JURNAL 295

mult. Prefectul Poliþiei. Basset, care merge cu Slade la Sinaia pentruiluminatul electric. Seara doamna Zulnia Sturdza la masã, împreunãpânã la ora 8. Scris pânã la ora 10½. Depeºã de la perechea princiarãmoºtenitoare din Viena, unde au ajuns astãzi. Ne mulþumesc pentruprimirea cãlduroasã. Împãratul este foarte mulþumit de aceasta.

Miercuri, 18/30 aprilieVremea ceva mai bunã, +7 °R. Înainte de amiazã Chiþu ºi Aurelianla mine. Rosetti face ceva agitaþie în þarã pentru colegiul unic electoral,însã nu gãseºte absolut nici un ecou. Dupã-amiazã audienþe.Orele 5-6½ Brãtianu la mine, este foarte mulþumit de toate, sperãde asemenea cã revizuirea va fi încheiatã rapid de Camere. Vizitaaustriacã este caracterizatã în toatã Europa drept un înalt evenimentpolitic. Sturdza va trece în cãlãtoria sa ºi prin Berlin, unde este odispoziþie foarte bunã în favoarea noastrã. Seara scris Mariei pânãla ora 10½.

Joi, 1 mai/19 aprilieVremea mai bunã, ceva mai cald. Ora 10½ Câmpineanu. Ora 11Chiþu. Dupã-amiazã audienþe, Salzberg, care mulþumeºte pentruordin. Orele 4½-6 plimbare cu trãsura, cu Elisabeta, ºi promenadã îngrãdina din Cotroceni, aer plãcut, dar frig. Seara scris, pânã la ora 11.Elisabeta la concert.

Vineri, 2 mai/20 aprilieVreme de primãvarã. Înainte de amiazã Dabija, pentru podul ºitunelul de la Feteºti, Dobrogea. Orele 11-12 Carp, care ºi-a înmor-mântat mama la Iaºi, se întoarce la Viena. Orele 2-3½ Meyer, caremulþumeºte pentru ordin, este foarte mulþumit de primire. PrefectulPoliþiei. Orele 4½-6½ promenadã cu Candiano la Dâmboviþa, foartecald. Seara scris, Leopold la Meran.

Sâmbãtã, 3 mai/21 aprilieVreme frumoasã, caldã. Ora 9½ cu Elisabeta în grãdinã. Totul e înfloare. Ea face o plimbare cu trãsura. Ora 10½ Voinov. Citit, scris.Dupã-amiazã audienþe. Ora 4½ plecat la stabilimentul de confecþiipentru armatã. Ora 6 înapoi. Seara scris. Puþin rãcit.

Duminicã, 4 mai/22 aprilieVreme frumoasã, caldã. Ora 10 capela episcopalã, la arhiepiscop.Plimbare prin Vãcãreºti. Ora 1½ audienþe. Slãniceanu, care s-a întorsdin Italia. Orele 3-4 baronul Axel, care îmi povesteºte lucruri in-teresante din Ungaria ºi cã Teleky ºi Karoly sunt intimi ai prinþului


moºtenitor Rudolf. Orele 4½-6 plimbare cu trãsura, cu Elisabeta, laªosea ºi la Cotroceni. Seara scris.

Sinaia

Luni, 5 mai/23 aprilie. Sf. Gheorghe. Bucureºti-SinaiaVreme minunatã. Ora 7½ dejunat cu Elisabeta, cald. Ora 8½ la garã,acolo D. Ghica, Chiþu, Voinov, Fleva, Kalinderu etc. Ora 8¾ plecareacu trenul special, direct, oprim doar în Crivina ºi Comarnic. În defileuceva ploaie. Munþii complet fãrã zãpadã. Ora 12¼ în Sinaia, aiciDavila, care e mai bine, dar slãbit. Steriadi. Direct la castel. AiciStöhr, Kott. Casa scãrilor din lemn e gata, coloanele sunt fãcute dinmarmurã. Toate lucrãrile de artã, pe care le-a cumpãrat Stöhr dinItalia. Ora 1 dejunat, apoi la construcþia nouã dintre pavilionul devânãtoare ºi castel, temelia este în afarã. Enorm de umed. Mesteceniinu au înverzit încã. Plimbat pânã la ora 6, cu Stöhr etc. Seara biliardcu ªoimãnescu pânã la ora 9. Steriadi ºi intendentul Gordon preiauacum direcþia castelului. Împãratul german este încã suferind. Sandroa avut o întrevedere cu prinþul de coroanã în Darmstadt, în privinþaVictoriei de Prusia.

Marþi, 6 mai/24 aprilie. Sf. ElisabetaVreme minunatã, foarte cald. Ora 8 dejunat cu Elisabeta, îi dãruiesco brãþarã cu perle ºi douã tablouri. Ora 9¼ toþi împreunã la mã-nãstire, Te Deum în biserica micã. Davila acolo. Înapoi prin pãdure.Elisabeta obositã. Ora 12½ dejun, venit R. Mihai ºi Basset. Elisabetaprimeºte nenumãrate buchete, flori, enorm de multe depeºe. Dupã--amiazã în Valea Peleºului, din cauza bazinului pentru iluminatulelectric. Hotãrât podul. La mãnãstire. Ora 6 înapoi. Seara biliard.Furtunã.

Miercuri, 7 mai/25 aprilieVreme minunatã, foarte umed. Dupã-amiazã promenadã, cu Kott.La dejun I. Kalinderu. Cu el întreaga dupã-amiazã, pentru listaDomeniilor Coroanei. Ploaie. Seara Kalinderu ºi Davila la masã.Biliard.

Joi, 8 mai/26 aprilieVreme frumoasã, foarte umed. Orele 9-10 promenadã cu Elisabeta,apoi cu Stöhr la castel. Ora 11½ ploaie torenþialã, care dureazã.Furtunã. C. Manu ºi Davila la dejun. Cu Slade pentru iluminatulelectric. Seara biliard. Davila la masã. Ploaia înceteazã.

JURNAL 297

Vineri, 9 mai/27 aprilieVreme mai bunã. Cu Knechtel la pavilionul de vânãtoare. Dupã--amiazã la castel cu Stöhr. Hartley aici, rãmâne pânã la ceai. ÎnBucureºti Camerele s-au întrunit. Seara biliard. Noapte seninã, culunã.

Bucureºti

Sâmbãtã, 10 mai/28 aprilie. Sinaia-BucureºtiVreme minunatã. Orele 9-10½ promenadã prin pãdure cu Elisabeta.Cu Knechtel ºi Stöhr. Ora 12½ dejunat. Cu Stöhr pânã la ora 3.Plecat la garã. Ora 3½ plecarea cu trenul special, Davila cu mine.Munþii se vãd foarte clar, aer minunat. Mestecenii aproape completverzi. Fãrã oprire pânã la Crivina, ora 5¾. Ora 6¾ sosirea înBucureºti, toþi miniºtrii, doamne, Lecca ºi Dimancea de la Camerã etc.Cerc un sfert de orã. Ora 7¼ la Palat, foarte umed. Ora 8 cinat.Primit pachetul cu Lanþul Lânii de Aur, scrisoare de la împãratulFranz Iosef, o formulã de jurãmânt ºi o chitanþã. Citit pânã la ora 10½.La culcare. Ora 12¼ sunt trezit, deoarece I. Brãtianu trebuie sã mãvadã. Dupã spusele lui, conservatorii au avut o întrunire, au þinutdiscursuri provocatoare, apoi au agitat steaguri pe strãzi pentru aproduce dezordine. Trupele au fost consemnate. Jandarmii blocheazãstrãzile spre Palat, cãci e de temut o demonstraþie aici. Compania 2ºi Batalionul 2 Vânãtori rãmân la Palat. Totul se desfãºoarã înliniºte. Blaremberg ar fi þinut un discurs infam. L. Catargi, Vernescuºi Florescu au fost la întrunire. Dupã jumãtate de orã ne culcãm.Noaptea liniºte.

Duminicã, 11 mai/29 aprilieVreme minunatã, cald. Ora 10 la capela episcopalã, la episcop. Plim-bare cu trãsura prin Filaret. Vânt cald, praf. Dupã-amiazã, orele 1-4,audienþe. Prinþul Uruzov îndelung la mine, se duce la Petersburg.Ora 4 Filipescu, rãmâne la ceai. Prefectul Poliþiei la mine. Seara cuElisabeta. Citit.

Luni, 12 mai/30 aprilieVreme caldã. Ora 10 Chiþu, ora 11 Brãtianu ; hotãrât împreunã cuel ºi cu Elisabeta ca Elisabeta sã meargã la Montpellier, la jeuxfloraux. Este invitatã insistent ºi chiar guvernul francez sperã cã vaveni. Lecca. Dupã-amiazã audienþe. Orele 4-6 plimbare cu trãsuraºi la Cotroceni, vânt rece, probabil grindinã în apropiere. Searascris.


Marþi, 1/13 maiVreme rece. Ora 9¾ Brãtianu, a telegrafiat la Paris cã Elisabeta acceptãinvitaþia. Ora 10¼ inspecþie a Batalionului 2 Vânãtori, pânã la ora 12,foarte bine. Dupã-amiazã cu Elisabeta la fotograful Mandy, pânã laora 4½. Ora 6½ dineu de galã în cinstea lui Hooricks, ministrulplenipotenþiar belgian, invitaþi arhiepiscopul catolic, G. Cantacuzino,Th. Rosetti, Fleva etc., 40 persoane. Cerc pânã la ora 8½. Seara citit.

Cotroceni

Miercuri, 2/14 mai. Mutarea la CotroceniVreme uscatã. Înainte de amiazã prefectul Poliþiei. Orele 10½-11¾ Consi-liu de miniºtri, problema primului colegiu întâmpinã greutãþi la Camerã.Dupã-amiazã audienþe, Zizin Cantacuzino. Ora 4½ plecat cu Elisabetala Cotroceni. Plimbat prin grãdinã, totul în floare, privighetori, aerplãcut. Ora 6½ cinat pe verandã. Seara puþin în grãdinã, scris etc.

Joi, 3/15 maiVreme frumoasã, dar foarte uscatã. Înainte de amiazã Câmpineanuºi Lecca la mine. Camera a votat primul colegiu, orãºenii ºi proprie-tarii funciari cu venit de 1.200 franci. Orele 4½-6½ jucat biliard cuªoimãnescu. Seara scris pânã la ora 10½. Vânt.

Vineri, 4/16 maiVântos, cam închis. Înainte de amiazã nici un ministru. CãlãtoriaElisabetei la Montpellier este încã în suspensie, deoarece Alecsandrie bolnav ºi nu rãspunde. Dupã-amiazã audienþe. De asemenea IorguRadu, care mã asigurã cã opoziþia nu a vrut sã facã nici o demon-straþie. Orele 4-6 furtunã foarte puternicã, frig. Seara citit.

Sâmbãtã, 5/17 maiTotul e împrospãtat în urma ploii. Elisabeta în grãdinã. Înainte deamiazã nici un ministru. Camerele voteazã diferitele colegii, dinpãcate au lãsat proprietarii rurali ºi urbani la colegiul I de la Camerãºi Senat. Dupã-amiazã G. Cantacuzino, care îmi spune cã au venitla el L. Catargi ºi Vernescu pentru a-i declara cã rãbdarea lor a ajunsla capãt ºi cã vor folosi acum toate mijloacele spre a-l rãsturna peBrãtianu. Dupã-amiaza în grãdinã, seara scris.

Duminicã, 6/18 maiVreme minunatã, aer bun. Ora 9½ cu Elisabeta la biserica Azilului.Acolo Davila, care e bine. Dupã-amiazã audienþe. ªi un domn Cuza,

JURNAL 299

care îmi cere 10.000 franci. Orele 5-6 Pherekyde, care a venit de laParis. Seara scris.

Luni, 7/19 maiVreme minunatã. Înainte de amiazã Brãtianu la mine. Câmpineanutrebuia sã vinã cu lista Domeniilor Coroanei, însã nu a apãrut.Sturdza este la Baden-Baden. Dupã-amiazã audienþe. Orele 4-6 laPalat. Seara cu Elisabeta, scris.

Marþi, 8/20 maiVreme minunatã. Cãlãtoria Elisabetei la Montpellier este abandonatãdefinitiv. Ora 10½ Chiþu la mine. Dupã-amiazã Saurma. În grãdinãcu Elisabeta, scris.

Miercuri, 9/21 maiVreme minunatã. Seara trecutã la concursul de tir al armatei.Ora 10 plecat la Palat. Consiliu de miniºtri pânã la ora 12. Studenþiiau fãcut la legaþia Austriei o demonstraþie în problema Transilvaniei.Ora 2 audienþe. ªtirbey. Ora 5½ în grãdinã, ceremonie de baterea þintelor în noile drapele ale Regimentelor 5, 6, 7 ºi 8 Artilerie,12 Cãlãraºi, 31 ºi 32 Dorobanþi, toþi generalii aici, delegaþii ale regi-mentelor. Elisabeta e de faþã. Durat pânã la ora 6½. Seara cuElisabeta. Scris.

Joi, 10/22 mai. Sãrbãtoare naþionalãOra 8 deja Stöhr. Ora 8½ Azilul cu Davila, copiii cântã. Vânt puterniccu praf. Ora 9½ plecat la Palat cu Elisabeta. Ora 10¼ cu Elisabetala Mitropolie, în þinutã de galã. Trupele formeazã culoar. Multã lume.Casele ºi strãzile împodobite. Te Deum, miniºtrii, delegaþi etc., bise-rica foarte plinã. Ora 11, se terminã. În curte delegaþi cu steaguri.Eu încalec, Elisabeta cu trãsura pe bulevard (Academie), acolo sfinþireanoilor drapele, pe care eu le înmânez respectivilor comandanþi deregimente. Defilare, ªcoala Normalã, rãniþii, protectorii sãracilor,Garda Naþionalã, apoi armata, cu noile drapele în faþã ºi toþi ofiþeriicare nu sunt la comandã. Ora 12¼, se încheie. La Palat. Dejunat cuElisabeta, foarte umed. Ora 2½ primire a Consiliului de miniºtri,imediat dupã aceea a Camerelor, D. Ghica ºi generalul Lecca þindiscursuri ºi îi oferã buchete Elisabetei. Eu rãspund Senatului ºiCamerei, cuvântarea mea face puþinã impresie. Cerc. Ora 3¼ primitdelegaþiile tuturor districtelor. Fleva, ca primar al Bucureºtiului,þine un discurs, eu rãspund. Cerc. La intrarea noastrã ºi la ieºiresuntem aclamaþi de delegaþi ºi de Camere. Ora 4½ cu Elisabeta labanchetul rãniþilor ºi al delegaþilor. Multã lume. Ora 5¼ la Palat.


Furtunã puternicã, ploaie, s-a fãcut frig, vânt. Ora 6 Stöhr. Ora 7cinat. Seara Brãtianu la mine. Sturdza trebuie sã meargã la Berlinºi Viena. Ora 8½ procesiune cu facle. Ora 8 tur cu trãsura prin oraºuliluminat ºi la ªosea, acolo foc de artificii, care nu funcþioneazã preabine din cauza umezelii. Ora 10½ la Cotroceni. Foarte obositor, maiales pentru Elisabeta.

Vineri, 11/23 maiNoaptea ceva ploaie, frig, vânt. Ora 10 la împãrþirea premiilor pentrutrãgãtorii din armatã pe locul de exerciþii de la Cotroceni. Acolo toþigeneralii. Ora 10½, se încheie. Nici un ministru. Dupã-amiazã acasã,cu Elisabeta în grãdinã. Camera ºi Senatul aproape au încheiatrevizuirea. Ora 10 în pat. Frig.

Sâmbãtã, 12/24 maiVreme frumoasã, rece. În grãdinã cu Elisabeta. Ora 11 Lecca, apoiprefectul Poliþiei. Studenþii încã mai vor sã facã demonstraþie înproblema Transilvaniei, au abandonat toate cursurile. În Viena nu seva întâmpla deocamdatã nimic. Dupã-amiaza singur. Elisabeta înoraº, unde acordã audienþe. Seara cu ea în grãdinã, foarte rece.

Duminicã, 13/25 maiVreme frumoasã, vânt rece. E secetã în toatã þara, în Moldova pericolpentru recoltã, porumbul nu a fost însãmânþat peste tot. Ora 10 lacapela episcopalã, liturghie tãcutã. Ora 11 înapoi la Cotroceni. Dupã--amiazã generalul Cernat. Ora 1½ plecat cu Elisabeta la curse, prafenorm, ne întâmpinã generalul Florescu ºi G. Manu. Acolo pânã laora 5. Opoziþia, despre care am vorbit acolo, e neobiºnuit de nerãb-dãtoare sã ajungã la cârmã. Ora 5½ la Cotroceni. Seara scris. Agitaþiiprintre studenþi, din cauza demonstraþiei studenþilor maghiari dinCluj împotriva românilor. Opoziþia, ºi anume G. Bibescu ºi soþia sa,le împarte bani, spre a face demonstraþii politice. La Viena s-auliniºtit însã complet în aceastã problemã ºi nu vor sã facã nici un felde greutãþi guvernului. Sturdza este încã la Paris.

Luni, 14/26 maiVreme destul de rece. Înainte de amiazã Chiþu ºi Câmpineanu lamine. Revizuirea este încheiatã la Senat, iar la Camerã e aproapegata. Începe acum Legea electoralã, care are 130 de articole, poatesã mai dureze patru sãptãmâni. Câmpineanu nu spune nici o vorbãdespre domenii, care deocamdatã nu au fost supuse discuþiei. Dupã--amiazã la Palat. Vânt rece, care alungã ploaia. Seara foarte frig.Dupã-amiaza câþiva stropi de ploaie.

JURNAL 301

Marþi, 15/27 maiNumai +8 °R, vânt foarte rece. Ora 10 inspectat Regimentul 1 Infanteriecol. Cruþescu (maior Bengescu). Lãsat batalioanele sã exerseze, douãore, excelent. De faþã generalii G. Anghelescu ºi Radovici. Ora 12½la Cotroceni. Aurelian la mine, pentru demonstraþiile studenþilor.Dupã-amiazã nici o audienþã. Biliard cu Candiano. Seara cu Elisabeta.Scris. Complet senin.

Miercuri, 16/28 maiVreme seninã, deloc ploaie. Ora 10 plecat cu trãsura la Palat. Vântrece. Ora 10½ Consiliu de miniºtri, pânã la ora 12. Dupã-amiazãA. Pascal la mine, din partidul Catargi-Vernescu, mã roagã sã nusancþionez revizuirea Constituþiei. Elisabeta promenadã în oraº, lateatru. Seara frig. Scris pânã la ora 10½. Sturdza nu dã nici un semnde viaþã.

Joi, 17/29 mai. Înãlþarea la cer româneascãNoaptea ceva nori de ploaie. În grãdinã cu Elisabeta. Ora 10½Câmpineanu la mine. Pleacã în concediu, deºi a promis cã nu vapleca pânã nu va fi votatã problema domeniilor. Dupã-amiazã au-dienþe, în grãdinã. Seara scris. Douã mitinguri, ale dreptei ºi alestângii, care s-au desfãºurat liniºtit. Vânt rece, ceva nori.

Vineri, 18/30 maiVânt, enorm de secetos, perspectivele de recoltã foarte întunecate.Ora 10 Chiþu la mine. Ora 11 la cazarmã, pentru a vedea armãsariidin Rusia. A murit colonelul Schina. Dupã-amiazã, la ora 4½,inspecþia Arsenalului. Seara prefectul Poliþiei.

Sâmbãtã, 19/31 maiNu plouã deloc în toatã þara. Înainte de amiazã Brãtianu la mine,discutat cu el despre problema domeniilor, el vrea sã o supunã acumla vot. Dupã-amiazã, între orele 2 ºi 3½, Vernescu la mine, mã sfã-tuieºte sã nu sancþionez modificarea Constituþiei, altfel, însã, esteliniºtit. Carp la mine, a venit de la Viena. Ora 4½ la cazarmã, pentruînlocuirea cailor. Generalul Anghelescu acolo. Seara citit.

Duminicã, 1 iunie/20 mai. Rusaliile catoliceVreme seninã ºi uscatã, vânt. Ora 9 la mica mãnãstire, liturghie ºipredicã pânã la ora 10½. La Palat. Ora 1 audienþe, primit ºi pe Rosetti.Ora 2½ plecat cu Elisabeta la curse. Premiul meu de 4.000 de francicâºtigat de Blaremberg. I. Bãlãceanu a câºtigat un cal. Ora 5½ înapoi.Mult praf, frig. Seara cu Elisabeta în grãdinã. Barometrul coboarã puþin.


Târgoviºte

Luni, 2 iunie/21 mai. Cãlãtoria la Târgoviºte.Sfinþii Constantin ºi ElenaSculat la ora 7. Ora 8½ plecat cu Elisabeta, prin grãdinã, spre garã.Ora 9 plecat cu Cernat ºi Creþeanu. Ora 10 Titu, întâmpinare, delegaþiedin Târgoviºte. Ora 10¼ plecat pe noua linie feratã spre Nucet, acoloinspectat herghelia. Ora 12 sosirea în Târgoviºte, mare întâmpinarecãlduroasã. Sub un umbrar prezentarea autoritãþilor. InspecþiaRegimentului 20 Dorobanþi col. Logadi ºi a Bateriei 2 a Regi-mentului 5. Ceva ploaie. Ora 2 plecat cu trãsura la MãnãstireaDealul. Pe drum primit comunele ºi ºcolile. Vizitat depozitul de armede acolo. Biserica. Ora 4 în Târgoviºte, în oraº, care e decorat,întâmpinare frumoasã. Inspectat cazãrmile, artileria ºi depozitele.Ora 5 plecarea. Ora 6½ în Titu. Ora 7¾ în Bucureºti, Elisabeta lagarã. Câþiva stropi de ploaie. Ora 8 cinat.

Cotroceni

Marþi, 3 iunie/22 maiNoaptea nu plouã deloc. Cu Elisabeta în grãdinã. Nici un ministru.Cald. Dupã-amiaza audienþe. Camerele voteazã Legea electoralã.Seara prefectul Poliþiei.

Miercuri, 4 iunie/23 maiUmed, înnorat. Ora 10 la Palat, Consiliu de miniºtri, cu 6 miniºtri.Brãtianu e puþin descurajat. Dupã-amiaza audienþe. Ora 3½ furtunã,întunecat. Orele 5-6 ploaie puternicã. Seara înceteazã. Furtunã întoatã þara.

Joi, 5 iunie/24 maiVreme seninã, vânt puternic. Ora 10 inspectat Regimentele 6 ºi 21Dorobanþi, praf ºi vânt puternic, pânã la ora 12½. Dupã-amiazãaudienþe, arhiepiscopul catolic ºi un conte Wrangel din Spandau.Orele 4½-6½ în Cazarma Cuza, primit jurãmântul batalioanelor ºiregimentelor. Seara biliard cu Elisabeta.

Vineri, 6 iunie/25 maiVreme seninã, ceva vânt. Ora 10 ½ Dabija, pentru lucrãrile la porturileGiurgiu, Galaþi ºi Brãila. Ora 2 audienþe. Cu Elisabeta. Nori. Ora 8furtunã din toate pãrþile, cu Elisabeta în grãdinã. Ora 9 prefectulPoliþiei. Ploaie, care sper sã þinã toatã noaptea.

JURNAL 303

Giurgiu

Sâmbãtã, 7 iunie/26 maiVreme ploioasã. Aproape în toatã þara ploaie, care salveazã parþialrecolta. Ora 10½ venit Brãtianu. Ora 11 plecat la Giurgiu, de la garaCotroceni. Elisabeta mã însoþeºte acolo. Cernat, Radovici ºi Creþeanucãlãtoresc cu mine. Ora 11½ Comana, întâmpinare. Ora 12½ înGiurgiu, ploaie foarte finã, întâmpinare. Mers cu trãsura prin oraº,spre Slobozia, unde sunt postate trupele pentru inspecþie. Douãbatalioane ale Regimentului 5 Dorobanþi ºi Bateria 10. Manevrareaartileriei. Douã ore de exerciþii detaliate ºi defilare. Dupã aceeaînapoi. Inspectat pontonierii, care construiesc un pod. Cazãrmile.Primire a autoritãþilor în prefectura Giurgiu. Ora 5 plecarea. Ora 6½în Cotroceni, ceva ploaie, mai târziu senin. Seara cu Elisabeta.

Cotroceni

Duminicã, 8 iunie/27 mai. Rusaliile româneºtiVreme frumoasã. Elisabeta la bisericã. Eu în grãdinã, aer minunat.Orele 1½-3 audienþe. Orele 3-6 Sturdza la mine, care s-a întors dela Paris, Berlin ºi Viena dupã ºase sãptãmâni. La Berlin a vãzut-ope împãrãteasã, care e foarte suferindã. La Viena împãratul FranzJosef, povestea prinþului moºtenitor, Kalnoky. Seara cu Elisabeta îngrãdinã. Lunã plinã.

Luni, 9 iunie/28 mai. Rusaliile româneºtiNori, cald. Promenadã cu Elisabeta în grãdinã, apoi plecat împreunãla Mitropolie. Ora 10½ acolo, liturghie în capelã, cu cor pe patru voci,foarte frumos. La mitropolit, unde se aflã ºi Melchisedec. Ora 12înapoi. Dupã-amiaza singur. Furtunã puternicã, frumos, ploaie.Orele 4-6½ biliard. Seara citit.

Marþi, 10 iunie/29 maiMohorât ºi rece. Înainte de amiazã Lecca ºi Aurelian. GeneralulCreþeanu ºi-a pierdut fiul, care s-a înecat în lacul Luzern. Dupã--amiaza furtunã puternicã. Ploaie pânã la ora 5. Melchisedec la mine,a fost în Bulgaria. Seara scris.

Miercuri, 11 iunie/30 maiRece. Ora 10 la Palat, Consiliu de miniºtri pânã la ora 12. D. Sturdzaîmi prezintã lista cu Domeniile Coroanei, care urmeazã sã fie votate


mâine la Camerã. Ora 12½ la Cotroceni. Audienþe. Ora 4½ la Palat,luat pe Elisabeta ºi plimbat cu trãsura spre Filaret. Seara prefectulPoliþiei. Camerele vor fi gata cu revizuirea în trei zile. Ora 10½ în pat.

Joi, 12 iunie/31 maiVreme frumoasã, rece. Cu Elisabeta în grãdinã. Ora 10 la ªcoalaMilitarã, inspectat en détail pânã la ora 12. De asemenea ªcoala deAplicaþii. Dupã-amiaza audienþe. Biliard cu Candiano. Domeniile nuau ajuns încã la Camerã.

Vineri, 1/13 iunieNori. Cu Elisabeta în grãdinã. Ora 10½ Sturdza la mine, îmi prezintãîncã o datã lista domeniilor, care urmeazã sã fie votatã desearã într-oadunare preliminarã. Dupã-amiazã Tornielli. Camera acceptã arti-colul Constituþiei referitor la presã modificat de Senat. Rosetti demi-sioneazã din aceastã cauzã din Camerã. Ora 5 vizitat fabrica debazalt din Cotroceni, foarte umed. Seara scris pânã la ora 10½.

Sâmbãtã, 2/14 iunieAer plãcut. Ora 10½ Lecca la mine. Adunarea preliminarã a adoptatDomeniile Coroanei. 30 de deputaþi au semnat proietul de lege, carea fost propus de generalul Lecca. Astãzi se va vota în Camerã. Nicio audienþã. Orele 4-6 biliard. Rosetti ºi alþi 11 deputaþi ºi-au înaintatdemisia motivatã, din cauza problemei presei. Domeniile nu pot fisupuse votului, deoarece existã un curent împotrivã. Seara scris.Furtunã, ploaie.

Duminicã, 3/15 iunieVreme închisã. Ora 9¼ plecat la Cioplea, acolo întâmpinat de arhiepis-copul catolic. Liturghie în biserica catolicã, unde sunt mulþi bulgaricatolici. Un mic dejun cu episcopul la ora 11, apoi vizitat seminarulºi grãdina. Întors prin Vãcãreºti ºi Filaret, 50 minute, ceva ploaie.Dupã-amiazã audienþe. Proiectul Domeniilor nu a putut fi supus nicide data aceasta Camerei, din cauza opoziþiei, care îl atacã puternic.Stöhr la mine. Seara din nou adunare pentru problema domeniilor,Senatul este pentru, în Camerã însã doar 30 de deputaþi, ceilalþi nuvor sã semneze ºi câþiva vor sã-ºi dea demisia, dacã se impune votul.Kretzulescu la mine între orele 8½ ºi 10. Camera a votat aproapedouã milioane pentru construcþiile de la Palat.

Luni, 4/16 iunieVreme închisã, cald. Înainte de amiazã cu Elisabeta în grãdinã. Niciun ministru. Abia dupã ora 12 Sturdza la mine ; crede cã LegeaDomeniilor nu va întâmpina greutãþi. Ora 2 Isvolski la mine, apoi

JURNAL 305

generalul Creþeanu, pe care îl vãd pentru prima datã dupã moarteafiului sãu. Cu Elisabeta în oraº. La femeile care lucreazã pentrusãraci. Societate cu o mie de femei, întemeiatã de Elisabeta. AcoloCernat, Pencovici etc. Mad. Smettan. Ora 4 la Filipescu, vizitatgrãdina sa ºi bãut ceai la el. Acolo pânã la ora 5½. Ploaie, furtunã.Seara prefectul Poliþiei. Problema domeniilor a fost dezbãtutã înºedinþã secretã, apoi în ºedinþã deschisã. Vizanti a citit propunereasemnatã de 30 de deputaþi, care a intrat îndatã în dezbaterea secþiunii,unde Ganea este raportor. Mâine urmeazã sã fie votatã. Majoritateaeste asiguratã.

Marþi, 5/17 iunieVreme plãcutã. În grãdinã cu Elisabeta. Ora 10½ Voinov, apoi Leccaºi Aurelian, ei mã asigurã cã astãzi întreaga lege va fi votatã cu omare majoritate. Dupã-amiazã Elisabeta în oraº, la mine Hooricks,apoi singur. Ora 6½ venit prefectul Poliþiei, care îmi comunicã rezul-tatul votului : 76 pentru, 11 împotrivã, 4 abþineri. Sunt 12 domenii,cu 100.000 hectare ºi un venit de 670.000 franci. Legea intrã învigoare la 1 octombrie. Ionescu desigur împotrivã, Maiorescu a vorbitfoarte bine pentru. Brãtianu a fost foarte energic ºi priceput înîntreaga afacere. Chiþu slab. Seara semnat încã rescriptul pentruSenat. Venit încã Petrescu.

Miercuri, 6/18 iunieVreme foarte rece, noaptea ploaie. Ora 10 plecat la Palat. Brãtianula mine, eu îi mulþumesc pentru vot, apoi Consiliu de miniºtri pânãla ora 12. Hotãrât închiderea Camerei. La Cotroceni. Audienþe de la1½ la 4, apoi plecat la ªcoala Militarã, asistat la examen pânã laora 7. Cinat cu Elisabeta. În grãdinã, foarte frig, vânt rece. Senatula votat Legea Domeniilor Coroanei cu 43 de voturi pentru ºi 5împotrivã (2 abþineri). Raportor a fost Sturdza. Brãtianu a þinut undiscurs frumos ºi energic. Manu, dimpotrivã, a trãncãnit prostii.

Joi, 7/19 iunieVânt rece. Ziarele opoziþiei sunt foc ºi parã împotriva legii. Orele 10-12Sturdza la mine, discursul Tronului. Dupã-amiazã audienþe. Wight.Orele 4½-6 biliard. Seara prefectul Poliþiei la mine. Mai sunt încã cevaagitaþii printre studenþi, care sunt instigaþi de opoziþie. Ruºii þes intrigi.În þarã plouã zilnic ºi bate un vânt rece, care e dãunãtor.

Vineri, 8/20 iunie. Închiderea CamereiVânt rece. Cu Elisabeta în grãdinã. Ora 10½ plecat împreunã cutrãsura la Palat. Brãtianu ºi Sturdza la mine. Modificarea guvernuluitrebuie sã urmeze cât mai curând. Gottereau ºi Steriade venit pentru


construcþie. Ora 12¼ plecat en gala la Camerã. Piaþa Teatrului plinãde lume, urale. Brãtianu a trecut cu jumãtate de orã în urmã peacolo, unde demonstrau câþiva studenþi, care au fost arestaþi imediat.La intrarea mea în Camerã am fost salutat cãlduros. DiscursulTronului a fost primit cu simpatie, iar când am vorbit despreDomeniile Coroanei întreaga Adunare m-a aclamat. În strigãte de„sã trãiascã” am pãrãsit sala. Strãzile pline de oameni. Ora 12¾ dinnou la Palat, dejunat cu Elisabeta. Dupã-amiaza audienþe. Camerelevor fi dizolvate prin decret abia dupã încheierea listelor electorale.Douã ore cu Gottereau ºi Steriade în clãdirea nouã. Ora 5 de la Palatla Cotroceni, Elisabeta vine mai târziu. Promulgat modificareaConstituþiei. Seara scris, Bruxelles.

Sâmbãtã, 9/21 iunieFrumos, rece, vântos. Ora 10 inspectat Regimentul 3 Cavalerie,colonel Grãdiºteanu, pânã la ora 12, destul de bine. Lecca la mine.Au fost arestate câteva persoane. Dupã-amiazã la Liceul Matei Basarab,acolo Aurelian ºi ªeicaru ; examene în toate clasele, acolo douã ore.Ora 6 la Cotroceni. Seara în grãdinã, rece. Prefectul Poliþiei.

Duminicã, 10/22 iunieFrumos, aer plãcut. Promenadã cu Elisabeta, care pleacã la bisericã,eu am scris înainte de amiazã. Dupã-amiazã audienþe. Cu Elisabetala Davila, care e suferind. Seara scris.

Luni, 11/23 iunieVreme frumoasã, cald. Ora 10 la Sf. Sava, la examene. Aurelian ºiAronescu acolo. Rãmas pânã la ora 12, foarte bine la clasa a IV-a,verificat urechile elevilor. Discutat cu dr. Vitzu287, Aurelian etc.despre filoxerã, care a izbucnit la Ploieºti ; vor trebui luate imediatmãsuri energice. Dupã-amiaza audienþe. Ora 4½ vizitat fabrica deciment de la Bariera Târgoviºte. Ora 6 înapoi. Seara cu Elisabeta îngrãdinã, venit Davila, care este încã foarte suferind. Murit prinþul deOrania, ceea ce înseamnã cã în Olanda nu mai existã ereditate directã288.

Marþi, 12/24 iunieVreme frumoasã, aer plãcut. Cu Elisabeta în grãdinã. Brãtianu lamine între orele 10 ºi 11. Discutat situaþia ºi modificarea guvernului.Sturdza la mine. Dupã-amiazã Cornea289. Orele 4-6 biliard cuªoimãnescu. Seara cu Elisabeta în grãdinã.

Miercuri, 13/25 iunieVreme plãcutã. Ora 10 în oraº. Consiliu de miniºtri pânã la ora 11½,apoi Brãtianu încã la mine. Venit Elisabeta, plecat cu ea la Cotroceni.

JURNAL 307

Dupã-amiazã la gimnaziile Cantemir ºi Mihai Viteazul. Aurelianacolo. Ora 5½ înapoi la Cotroceni. Elisabeta se întoarce de la examenela ora 6, foarte obositã. Seara scris. Radu Mihai a devenit general.

Joi, 14/26 iunieCald. Ora 10 vizitat gimnaziul Lazãr, acolo pânã la ora 11½. Palat.Primit pe Sturdza, venit Carp. Maiorescu face însã greutãþi în privinþaintrãrii în guvern290. Ora 1 la Cotroceni. Dupã-amiaza la seminaruldin oraº, la examene. Acolo mitropolitul, episcopi etc. Ora 5½ laCotroceni. Creþeanu numit la Regimentul 3 Cavalerie, îi pare foarterãu cã pleacã de lângã mine. Va face serviciul de varã la Sinaia.Orele 8½-11½ seara Kalinderu, nu i-am spus încã nimic desprenumirea sa ca administrator al Domeniilor Coroanei. Ziarele mãînjurã mult în legãturã cu aceastã problemã.

Vineri, 15/27 iunieCald. Cu Elisabeta în grãdinã. Orele 10-11½ Sturdza ºi Carp la mine.Formarea guvernului întâmpinã încã dificultãþi. Ora 3 la Palat. Ora 4la seminarul Nifon, în toate clasele. Acolo mitropolitul, episcopi. Ora 5½la Palat, pentru clãdirea nouã. Seara cu Elisabeta, foarte umed.

Sâmbãtã, 16/28 iunieVreme mohorâtã. Înainte de amiazã Sturdza. Brãtianu la þarã. Guvernulse va forma. Dupã-amiazã audienþe. Elisabeta în oraº. Seara îngrãdinã, foarte umed.

Duminicã, 17/29 iuniePloaie. Ora 10 la capela episcopalã, apoi la Palat pânã la ora 12, aiciStöhr. Cu Elisabeta la Cotroceni. Dupã-amiazã audienþe. Biliard.Seara cu Elisabeta în grãdinã. Frig, ploaie.

Luni, 18/30 iuniePloaie torenþialã, frig. Contramandat inspectarea vânãtorilor. Câmpineanus-a întors din strãinãtate, la mine. Sturdza la mine. Brãtianu seîntoarce mâine. Th. Rosetti este oscilant în problema guvernului.Dupã-amiazã Brâncoveanu. Ora 3 la ºcoala normalã Carol, pânã laora 4½. La Palat, pentru construcþii. Seara cu Elisabeta. Frig, ploaie.

Marþi, 1 iulie/19 iuniePloaie torenþialã, întunecat. Ora 9½ mai bine, în grãdinã cu Elisabeta.Davila nu e bine. Ora 11 Lecca la mine. Dupã-amiazã mitropolitulMoldovei. Elisabeta în oraº. Scris. Seara din nou ploaie, frig. Conser-vatorii sunt foarte violenþi.


Miercuri, 2 iulie/20 iuniePloaie torenþialã, care þine toatã ziua. Recolta în pericol, sunt deaºteptat inundaþii. Ora 10 în oraº. Consiliu de miniºtri. Brãtianu îmispune cã trebuie lãsatã dupã alegeri combinaþia Maiorescu-Carp.Dupã-amiazã audienþe, scris. Seara ploaia se mai potoleºte.

Joi, 3 iulie/21 iunieA plouat toatã noaptea. Dimineaþa vânt, mai târziu senin. Nici unministru. Dupã-amiazã audienþe. Ziarul România este infam în pro-blema Domeniilor Coroanei, conservatorii vor sã anuleze votul. Searascris.

Vineri. 4 iulie/22 iunieVremea mai bunã. Sturdza ºi Brãtianu la mine. Guvernul va rãmâne,cu unele mici modificãri. Ploaie, furtunã. Fãlcoianu la mine. Searaprefectul Poliþiei. Scris arhiducelui Rudolf.

Sâmbãtã, 5 iulie/23 iunieVreme frumoasã. Înainte de amiazã Chiþu, Sturdza, Lecca. Carp,care se întoarce la Viena. Dupã-amiaza la ora 4 la Palat. GeneralulFãlcoianu depune jurãmântul ca ministru de Rãzboi, în prezenþa luiBrãtianu. Chiþu la Culte, Brãtianu la Interne. Inspectat construcþiilede la Palat. Ora 6½ cu Elisabeta la Cotroceni. Seara scris.

Duminicã, 6 iulie/24 iunieFrumos, cald. Înainte de amiazã Sturdza. Dupã-amiazã audienþe.Elisabeta în oraº. Ora 5 prinþii Schönberg ºi I. Arenberg, împreunãcu von Schmeling la noi, gustare în grãdinã. Seara cu Elisabeta,foarte umed. Barometrul coboarã.

Luni, 7 iulie/25 iunieFoarte umed. Ora 10 inspecþia Batalionului 8 Vânãtori, maior Lipan,pânã la ora 11, foarte bine. Elisabeta în oraº. Dupã-amiazã Câmpineanuºi Cerchez pentru construcþiile de la Palat. Ora 4½ la Palat. Searacu Elisabeta în grãdinã. Umed, lunã plinã.

Marþi, 8 iulie/26 iunieVreme frumoasã, cald. Ceva vânt. Înainte de amiazã Sturdza. Dupã--amiazã Aurelian, în ultima audienþã în calitate de ministru. Orele 3-4generalul Fãlcoianu, ministrul de rãzboi. Ora 5 la Palat. Vãzut tere-nul pentru expropriere, cu Cerchez ºi Knechtel. Plecat la Cotrocenicu Elisabeta, care a fost la Palat. Seara promenadã cu ea, vãzutchâteau d’eaux. Citit.

JURNAL 309

Sinaia

Miercuri, 9 iulie/27 iunie. Bucureºti-SinaiaNoaptea furtunã. Ora 7 Sturdza. Depeºã de la Belgrad, unde domneºtemare bucurie în privinþa vizitei mele. Ora 9½ gara din Cotroceni.Miniºtri cu soþiile, Fleva, Kalinderu, comercianþi etc. Un sfert de orãcerc. Ora 9¾ plecarea, trenul special. Vremea din nou mohorâtã.Ora 11 Crivina, ora 12 Câmpina. Ploaie torenþialã. Ora 1½ sosirea înSinaia. D. Ghica împreunã cu familia etc. Multã lume la garã, gardãde onoare. La mãnãstire pe o ploaie puternicã. Bisericã. Trecut înrevistã Batalionul 2 Vânãtori, apoi la castel. Totul în interior estegata. Aici Stöhr, Steriade ºi Stuart, pentru iluminatul electric. Vãzuttotul cu Stöhr. La construcþia nouã. Ora 7 cinat. Seara biliard cuGreceanu. Vremea mai bunã, lunã.

Joi, 10 iulie/28 iunieVreme minunatã. Ora 10 cu Stuart la cascade, unde va fi amenajatbazinul pentru iluminatul electric. Ora 12½ dejunat. Dupã-amiazã ladependinþele clãdirii noi. Seara cu Elisabeta. Biliard.

Vineri, 11 iulie/29 iunieVreme schimbãtoare. Înainte de amiazã la castel, micã promenadã,ploaie. Ora 12½, la dejun, D. Ghica împreunã cu familia, conteleMonts, care e transferat la Roma, profesorul Schwarz de la München.Ploaie torenþialã, întuneric. Promenadã. Seara biliard.

Sâmbãtã, 12 iulie/30 iunieÎnainte de amiazã ploios. Elisabeta ar putea fi însãrcinatã. Lacastel cu Stöhr. Dupã-amiazã scris. Micã promenadã. Seara frumos.Aºezat tunurile cu colonelul Pastia. Seara biliard. Elisabeta puþinobositã.

Duminicã, 1/13 iulieVreme minunatã. Ora 9 la bisericã, fãrã Elisabeta. La Davila, înmãnãstire, pe care îl gãsesc mai bine. Ora 11 la castel. Venit generalulCreþeanu. La lunch Saurma, Isvolski, generalul Fãlcoianu. Dupã-amiazalucrat cu generalul Fãlcoianu. Micã promenadã. Elisabeta nu e însãr-cinatã. Seara biliard. Cald.

Luni, 2/14 iulieVreme minunatã, cald. Înainte de amiazã cu Elisabeta, promenadã,Muk ºi Minke cu noi. Ora 12 primit pe feldmareºalul Schönfeld,comandant în Transilvania. Ora 12½ dejun, la care mai participã


generalul Fischer, general de brigadã la Braºov, colonelul Gustav ºilocotenentul Apor, apoi Meyer, cãpitanul Schneider ºi Sturdza. Dupãaceea vizitat castelul, ei au rãmas pânã la ora 4. Lucrat cu Sturdzapânã la ora 6. În Bucureºti a fost scandal duminicã, la o adunareconservatoare. Seara biliard cu Sturdza pânã la ora 11, conversat.Chestiunea domeniilor este încã exploatatã.

Marþi, 3/15 iulieVreme minunatã, foarte cald. Promenadã. Suleiman Bey, domnul ºidoamna Wight, domnul Stuart etc. la lunch. Dupã-amiazã promenadã.Seara biliard.

Miercuri, 4/16 iulieVreme minunatã, foarte cald. Înainte de amiazã cu Stöhr. Nimeni ladejun. Stãtescu la mine. Dupã-amiazã promenadã cu câinii. Searabiliard.

Joi, 5/17 iulieArºiþã enormã. Înainte de amiazã la D. Ghica, nu a renunþat. Lalunch domnul ºi doamna Kremnitz. Dupã-amiaza audienþe. MaiorulSchuman ºi cãpitanul Schmidt de la Corpul de ingineri prusian. Maitârziu D. Ghica. Promenadã. Seara biliard.

Vineri, 6/18 iulieVreme minunatã, enorm de cald. Înainte de amiazã micã promenadã.La dejun Hobe-Paºa cu soþia, domnul ºi doamna Dragoumis, maiorulSchuman, Stuart etc., împreunã pânã la ora 4½, muzicã, ceai. Pro-menadã. Seara biliard.

Sâmbãtã, 7/19 iulieArºiþã enormã. Scris. Promenadã. Nici un invitat. Cu Elisabeta ºiStöhr la ºantier ºi la pavilionul de vânãtoare. Seara biliard. Umed.

Duminicã, 8/20 iuliePloaie, din acest motiv nu merg la bisericã. Înainte de amiazã cuStöhr. Mai târziu vreme frumoasã. La dejun ministrul Lecca, Filitis,preºedinte general al Curþii de Casaþie etc. Dupã-amiazã frumos,promenadã pânã la ora 7 cu Elisabeta, în pãdure. Apoi Theodori,Nando etc. Seara biliard. Ploaie, furtunã.

Luni, 9/21 iulieDimineaþa furtunã, apoi frumos. Promenadã la bazinul pentru luminaelectricã. La dejun generalul Manu cu soþia. Dupã-amiazã ploaie

JURNAL 311

torenþialã. Seara Theodori vrea sã plece, calea feratã întreruptã.Plouã torenþial toatã noaptea, apele sunt foarte mari. Plouã înîntreaga þarã.

Marþi, 10/22 iuliePloaie torenþialã. Linia feratã pare sã fi fost întreruptã în mai multelocuri. Trenurile nu circulã. Înainte de amiazã la Peleº, care e foarteumflat. La lunch baronul Ring, Stolojan, Halfon291 cu soþia, Seculici292.Promenadã prin tot castelul. Poºta a sosit abia la ora 4. Ploaiaînceteazã. Rãu pentru noua construcþie. La Stöhr. Seara biliard,rãcoare.

Miercuri, 11/23 iulieToatã noaptea ploaie ºi furtunã. Nici o ºtire despre stricãciunile dela calea feratã. Ploaia înceteazã. Înainte de amiazã scris. Sosit vagonultrimis de Heymann, multe lucruri sunt stricate. Venit Candiano.Theodori pleacã împreunã cu Greceanu, cu trãsura, pânã la Comarnic,apoi la Bucureºti. Dupã-amiaza promenadã. Furtunã. Seara vremeamai bunã. Biliard.

Joi, 12/24 iulieVreme minunatã. Înainte de amiazã scris. Promenadã. Dupã-amiazãcu Elisabeta la prima cascadã, minunat. Seara cu Candiano, biliard.

Vineri, 13/25 iulieVreme minunatã. Inspectat ºantierul cu Stöhr. Brãtianu soseºte laora 2½. Dupã-amiazã cu el ºi promenadã. Rãmâne la masã. Searabiliard. Searã rãcoroasã. Citit pânã la ora 10½.

Sâmbãtã, 14/26 iulieVreme minunatã. Cu Elisabeta la Davila, care nu e bine. Ora 11½Brãtianu la mine. Rãmâne la dejun, conversat pânã la ora 3½. Seîntoarce la Bucureºti. Promenadã. Seara biliard. Ploaie.

Duminicã, 15/27 iulieCeva ploaie. Mers cu Elisabeta la bisericã. La Stöhr, care nu se simtebine. Ora 11 I. Kalinderu, eu îi propun sã devinã administrator alDomeniilor ºi consilier al Cabinetului, el vrea sã se gândeascã. Dejun.Dupã-amiazã Kalinderu, mare promenadã cu Candiano. Seara biliard.

Luni, 16/28 iulieVreme frumoasã. Promenadã. Dupã-amiazã scris. Venit Basset, Steriadiºi Bolomey cu soþia, rãmân la masã.


Marþi, 17/29 iulieVreme minunatã. Promenadã cu Elisabeta. Dupã-amiazã mare prome-nadã în pãdure. Seara biliard. Bolomey la Broºteni.

Miercuri, 18/30 iulieMohorât. La D. Ghica. Vlãdoianu a fost aici. Ceva lume la masã. Ora 2venit Sturdza. Orele 4-6 promenadã cu el. Seara conversat, biliard.Basset la Bucureºti.

Joi, 19/31 iuliePloios. Cu Elisabeta la pavilionul de vânãtoare, Stöhr ºi Stuart cunoi. La masã Sturdza. Dupã-amiaza lucrat cu el. Orele 4-6½ pro-menadã la cascade cu Elisabeta, cu doamnele ºi cu Sturdza.Clopotniþa. Aer minunat, munþii puþin acoperiþi. Seara jucat biliardcu Sturdza pânã la ora 10. Vremea ceva mai închisã ºi vânt dinsprenord.

Vineri, 1 august/20 iulieVreme frumoasã, rãcoare. Înainte de amiazã Sturdza, promenadã.La dejun Câmpineanu cu soþia ; cu Câmpineanu pânã la ora 3, laora 4 venit generalul Fãlcoianu la mine. Promenadã cu Elisabeta.Seara biliard.

Sâmbãtã, 2 august/21 iulieVreme mohorâtã. Promenadã, vãzut pe Davila, care e bine. La dejunG. Cantacuzino cu fiii lui. Ploaie. Dupã-amiaza promenadã. Searabiliard. Rãcoare.

Duminicã, 3 august/22 iulieVreme minunatã. Ora 9 plecat cu Elisabeta la bisericã, apoi cu Stöhr.Dejun mare. Dupã-amiazã scris. Ora 4 ceai. Promenadã.

Luni, 4 august/23 iulieVreme minunatã. Înainte de amiazã cu Stöhr, care merge la Braºovpentru zece zile. La dejun Suþu ºi Sturdza, care s-a întors dinexcursie. Venit Basset. Dupã-amiaza lucrat cu Sturdza. Micã pro-menadã. Seara biliard.

Marþi, 5 august/24 iulieVreme minunatã. Înainte de amiazã scris. La dejun contele ºi contesaBethlen din Braºov. Dupã-amiazã plecat cu D. Ghica la Izvor ºi spreOrezi. Ora 6½ înapoi. Seara biliard cu Candiano.

JURNAL 313

Miercuri, 6 august/25 iulieVreme minunatã, cald. Înainte de amiazã scris. Dupã-amiazã venitMitilineu, înainte de aceasta dejunat în pavilionul de vânãtoare.Candiano pleacã, Negel intrã în serviciu.

Joi, 7 august/26 iulieCeva ploaie. Înainte de amiazã cu Elisabeta. La masã Mitilineu ºiNadovitz, agent al Serbiei. Dupã-amiazã cu Mitilineu, discutat desprecãlãtoria la Belgrad. Vãzut mostre pentru palatul din Bucureºti, ocasã francezã. Seara biliard.

Vineri, 8 august/27 iuliePloaie, noaptea furtunã. Înainte de amiazã vãzut mostrele caseiKadyer din Paris, pentru palat. Venit Câmpineanu, rãmâne la dejun,de asemenea Caleviå. Dupã-amiazã la pavilionul de vânãtoare, vãzutmostre de la Heymann ºi Durel din Paris. Venit Radu Mihai, rãmasseara la masã. Biliard.

Sâmbãtã, 9 august/28 iulieVreme minunatã, cald. Înainte de amiazã promenadã pânã la bazinulpentru lumina electricã. La dejun Cãlinescu, Costinescu împreunãcu soþia etc. Dupã-amiaza cu Elisabeta. Orele 4½-7 promenadã, cucâinele. Seara biliard cu Sturdza, Basset ºi Negel. Noapte seninã culunã, destul de cald.

Duminicã, 10 august/29 iulieVreme minunatã. Ora 9 la bisericã. Înainte de amiazã scris. VenitVoinov. La dejun prefectul ºi primarul din Ploieºti, colonelul Maicanºi Vartiadi etc. Maiorescu, care rãmâne dupã-amiaza ºi seara. Micãpromenadã. Biliard.

Luni, 11 august/30 iulieVreme minunatã. Înainte de amiazã scris. Promenadã. Venit Sturdza.Dupã-amiaza la ora 3 primit în audienþã privatã pe marchizuldel Moral. Promenadã cu Sturdza spre cariera de piatrã, întors prinpãdure, la ora 7¼. Seara biliard. Venit colonelul Greceanu.

Marþi, 12 august/31 iulieVreme minunatã, cald. Ora 12 primit în audienþã oficialã pe noulministru rezident spaniol del Moral. Apoi dejun de galã, invitat ºipe D. Ghica. La ceai Sturdza ºi Maiorescu. Promenadã. Searabiliard.


Miercuri, 1/13 augustAtmosferã de furtunã. Înainte de amiazã promenadã. Ploaie puter-nicã. Ora 3 venit Brãtianu, pleacã la Marienbad, discutat cu el pânãla ora 6 ºi fãcut o micã promenadã. Rãmâne la masã, pânã la ora 8½.Seara biliard.

Joi, 2/14 augustVreme întunecatã ºi mohorâtã. Înainte de amiazã micã promenadã.La masã Saurma, contele Walewitz, noul secretar, doamna Vãcãrescuîmpreunã cu fiicele ei, dintre care una este absolventã. Ele rãmânla Elisabeta întreaga dupã-amiazã. Seara rãmân la masã. SositDavila. Seara biliard. Plouat toatã ziua.

Vineri, 3/15 augustVremea mai bunã, ceaþã. Înainte de amiazã ceaþã, rãcoare. La Davila,care e mai bine. Nimeni la masã. Dupã-amiazã scris. Audienþe. Searavenit Stöhr.

Sâmbãtã, 4/16 augustVreme rãcoroasã, nori. Orele 10½-12½ inspectat Regimentul 2Vânãtori ºi barãcile. Dupã-amiazã cu Stöhr, el pleacã cu Basset laBucureºti. Promenadã cu Elisabeta în pãdure. Seara D. Sturdza ºigeneralul Fãlcoianu cu soþia la masã. Venit Steriadi.

Duminicã, 5/17 augustVreme frumoasã, rãcoare. Pe jos, cu Elisabeta, la bisericã. Înainte deamiazã promenadã. La dejun contele Eugen Zichy ºi consilierulministerial dr. Herich, care ne invitã la expoziþia de la Pesta.Le-am arãtat castelul, rãmân la ceai. Lucrat cu Fãlcoianu ºi Sturdza.Orele 5-6½ promenadã singur, frumos, dar foarte rece. Seara biliardcu Negel ºi Theodori.

Luni, 6/18 augustVreme frumoasã. Înainte de amiazã promenadã cu Elisabeta, scris.La dejun Plagino ºi generalul Fãlcoianu cu soþia. Dupã-amiazã scris.Promenadã singur. Seara biliard cu Negel. Searã rece.

Marþi, 7/19 augustVreme frumoasã, rece. Muck foarte bolnav. În pãdure cu Kolben. Lamasã Kremnitz, Kolben, Maria Bãlãceanu etc. Dupã-amiaza pro-menadã cu Elisabeta, la Davila. Seara biliard. Sala turceascã aproapegata.

JURNAL 315

Miercuri, 8/20 augustVreme frumoasã, rece. Înainte de amiazã promenadã. Muck e pemoarte. La dejun prinþul Uruzov, Costinescu, Corneanu etc. Arãtatcastelul. Dupã-amiazã cu Knechtel, pentru anexe. Seara jucat biliardcu Robescu, care intrã de serviciu, pânã la ora 10½.

Joi, 9/21 augustPloaie toatã ziua. Scris. Cu Elisabeta. Venit doamna Brãtianu cufiica ei, au rãmas ºi dupã-amiaza. Seara biliard cu Robescu. VenitBasset. Muck a murit. La masã doamnele Duperin ºi Bãlãceanu.

Vineri, 10/22 augustVreme frumoasã. Basset la mine. Cu Knechtel ºi cu inginerul de lacãile ferate germane, hotãrât ultimul transport. Dupã-amiazã Maiorescuºi dr. Lauser. Promenadã. Seara biliard.

Sâmbãtã, 11/23 augustVreme ploioasã. Înainte de amiazã la Stöhr. Micã promenadã. VenitSturdza ºi Câmpineanu. Rãºcanu293 la dejun. Dupã-amiazã spreSf. Ana, cu Sturdza. Seara biliard.

Duminicã, 12/24 augustVreme minunatã. Înainte de amiazã cu Elisabeta, apoi Sturdza lamine. La dejun multe persoane. Dupã-amiaza spre Stânã, pe lacascade, cu Elisabeta, Sturdza ºi doamnele. Plecat la ora 4, înapoila ora 6½. Ceva ploaie. Seara biliard. Sturdza pleacã la Bucureºti.

Luni, 13/25 augustVreme schimbãtoare. Înainte de amiazã scris. Promenadã. Nimeni lamasã. Dupã-amiaza scris. Davila foarte rãu, trebuie sã plece laBucureºti. Promenadã. Seara biliard.

Marþi, 14/26 augustVreme rece. Înainte de amiazã scris. Dupã-amiazã cu Scheck ºiKnechtel, hotãrât nivelarea ºi ºoseaua. Seara încã promenadã. Biliard.Kremnitz la masã.

Miercuri, 15/27 august. Sf. Maria, hramul mãnãstiriiVreme întunecatã, rece. Ora 9 la bisericã, enorm de plin, pe josînapoi. Orele 10-11 Stöhr, scris. La dejun Cariagdi ºi soþii doamnelor.Dupã-amiazã scris. Orele 5-7 promenadã cu Elisabeta ºi cu doamnele,pe drumul spre Predeal ºi prin pãdure. Ora 7½ cinat. Biliard. Ora 9


sosit Sturdza, conversat pânã la ora 11. La Belgrad, ieri, pregãtiripentru primirea mea.

Cãlãtoria la Belgrad

Joi, 16/28 augustVreme caldã, umedã. Înainte de amiazã micã promenadã. Discutatdiverse lucruri cu Knechtel, Stöhr ºi Heymann. Ploaie. Elisabeta cuSturdza la Sf. Ana, i-a udat. Ora 1 dejunat, Sturdza, prefectul Poliþiei,Beldiman. Dupã-amiazã scris. Sturdza, Stöhr. Promenadã. Ora 6½cinat. Ora 8 plecarea cu trenul special, la garã D. Ghica, Stãtescu etc.Sturdza, Câmpineanu ºi Caleviå, prefectul Poliþiei. Ora 11 în Chitila,acolo se alãturã suita. Noaptea la ora 5 în Craiova. Ora 9 înTurnu-Severin.

Vineri, 17/29 augustMare întâmpinare în Turnu-Severin. Voinescu aici. Ora 10 sosirea laVârciorova. Acolo vasul ªtefan cel Mare. Ora 10¼ plecarea, Fãlcoianu,Caleviå, Mitilineu, colonelul Robescu, maiorul ªoimãnescu, Beldiman,colonelul Boteanu, maiorul Giurescu, cãpitanul Cãrbunescu de laRegimentul 6 Infanterie, locotenent-colonelul Manu. Salutat Ada Kaleh,trupe austriece. Toate localitãþile sârbeºti mã salutã cu focuri dearmã. Dejunat la bord. Ora 3 Trencova. Ora 5 Moldova Veche. Vrememinunatã, vânt, dar cald. Vasul Griviþa este la Moldova. Ora 6¼Baziaº. Ministrul preºedinte Garaºanin, generalul Nicolici, loco-tenent-colonelul adjutant Simonovici ºi locotenent-colonelul Schaffarickmã salutã în numele regelui, ofiþerii poartã Serviciul de Onoare.Garaºanin îmi înmâneazã Vulturul Alb al Serbiei, cu o scrisoare dinpartea regelui. Ora 8 cinat la bord. Plecat mai departe, pânã laSemendria, oprit în faþa localitãþii. Ora 10 în pat.

Sâmbãtã, 18/30 august. Sosirea la BelgradOra 7 sculat. Plecarea din Semendria. Ceaþã, mai târziu soare. Griviþaºi Alexandru cel Bun îl escorteazã pe ªtefan cel Mare. Ora 11¼sosirea la Belgrad. Regele Milan în portul de pe Sava. Fortãreaþasalutã. Întâmpinare cãlduroasã, prezentãri. Cu regele Milan, în trã-surã cu patru cai, spre Palat. Trupe postate pe strãzi, totul esteîmpodobit, steaguri. Ora 11¾ la Palat. Ne întâmpinã regina Natalia.Prezentarea Curþii, dejun. Ora 3 primirea corpului diplomatic.Orele 4-5½ regele Milan îmi prezintã comandanþii tuturor corpurilorde armatã. Mã numeºte ºef al Regimentului 6 Infanterie. Defilarearegimentului sub comanda mea temporarã. Priveliºte frumoasã

JURNAL 317

asupra oraºului, Sava, Dunãrea. Ora 8 dineu de galã cu toasturi,corpul diplomatic etc., 80 persoane. Apoi bal, eu dansez un contra-dans cu regina Natalia, þinut pânã la ora 1, bufet foarte bogat. Vorbitcu multã lume. Totul foarte elegant ºi frumos aranjat.

Duminicã, 19/31 augustVreme minunatã. Ora 9 cu regele Milan la capela Palatului. Ora 9½plecat cãlare, cu el, cu regina ºi cu o mare suitã, la trecerea înrevistã. O jumãtate de orã. 6.000 de oameni, infanterie, cavalerie ºiartilerie. Regimentul meu de faþã. Descãlecat, 3 linii. Defilare, regeleMilan conduce trupele prin faþa mea, eu conduc regimentul meu.Totul a durat o orã ºi jumãtate. Cãlare înapoi la Belgrad. Multãlume. Micii prinþi cu trãsura. Ora 1 dejun militar cu toasturi. Ora 4plecat cu regina la Topschidar. Vãzut casa principelui Miloº. Parculzoologic. De pe platou, priveliºte frumoasã asupra Belgradului. Ora 5½înapoi. Bãut ceai la reginã, care e fermecãtoare. De faþã ºi regeleMilan. Ora 7½ dineu, înainte de acesta îi dau regelui ordinul CoroanaRomâniei. De faþã miniºtri ºi oameni de stat sârbi. Îi decorez pemembrii Curþii, pe Garaºanin etc. Ora 9½ rãmas-bun de la reginã.Toate trupele au fost retrase, întregul oraº iluminat, artificii. Des-pãrþirea de rege pe vasul ªtefan cel Mare. Gardã de onoare. Fortãreaþailuminatã. Searã minunatã. Ora 11 în pat.

Luni, 1 septembrie/20 augustVreme minunatã. Mers noaptea cu ªtefan cel Mare pânã la Moldova,unde ajungem la ora 5 dimineaþa. Ora 8 mai departe. Ora 10 înDrencova, prin pasul de la Cazane. Ora 11½ dejunat la bord. Cu minegeneralul Nicolici, locotenent-colonelul Simonovici, locotenent-colonelulSchaffarick ºi trei ofiþeri din regimentul meu. Profesorul Freytag, pecare l-am gãsit la Belgrad. De-a lungul întregului þãrm sârbescsalutãri ºi focuri de armã, iar noaptea a fost totul iluminat. Ora 2în Vârciorova. Despãrþire de însoþitorii sârbi, urcat îndatã în trenulspecial ºi plecat spre Turnu-Severin. Întâmpinare. Arºiþã. Directspre Craiova, unde ajungem la ora 5½. Mare întâmpinare la garã,Sturdza de faþã. În oraº. Te Deum. La doamna Glogoveanu, undesunt câteva prezentãri. Ora 8 dineu, toasturi. Oraºul iluminat. Retragerecu torþe. Ora 11 în pat, destul de obosit. Telegrafiat regelui Serbiei dinVârciorova. Ziarele se ocupã de vizita mea la Belgrad. Ziarele ungureºtiaratã o mare rezervã. Prinþul Wilhelm al Prusiei grav bolnav.

Marþi, 2 septembrie/21 august. CraiovaVreme minunatã, cald. Ora 9 la noua cazarmã a artileriei pentruinspecþie. Vãzut Regimentul 1 Artilerie. Vizitat spitalul ºi cazarma,


vãzut bateriile la exerciþii, nu prea bine. La cazarma infanteriei,inspectat Batalionul 1 Vânãtori, foarte bine, ºi Compania 2 aRegimentului 2 Infanterie. Vizitat noua ºcoala militarã. Ora 1 dejun,numai militari, toasturi. Audienþe. Ora 2½ prin câteva prãvãlii,cumpãrat cãrþi pentru ºcoalã. Vizitat, cu Dumitru Bãneasa, bisericaîn ruinã, promis cã va fi restauratã. Spitalul. Ora 4½ spre Bucovãþ.Prãvãlii, fabricã. La întoarcere vizitat Regimentul 1 Cavalerie. Ora 7cina. Seara retragere cu torþe. În grãdina publicã. Iluminat pânã laora 10. Foarte cald. Noapte seninã, cu lunã.

Sinaia

Miercuri, 3 septembrie/22 august. Craiova-SinaiaVreme minunatã. Ora 6 sculat. Încã la doamna Glogoveanu, ora 7½la garã, multã lume. Ora 8 plecarea. Ora 10½ în Slatina, mare întâm-pinare. Ora 12½ în Piteºti, întâmpinare. Dejun la garã. Stãtescu cumine. Rãmas o jumãtate de orã, apoi plecat mai departe, enorm decald. Ora 2 în Chitila, aici miniºtri, Cernat etc. Sturdza se duce laBucureºti. Dupã 10 minute plecat mai departe. Ora 4¾ sosirea laSinaia. La garã Elisabeta cu doamnele, D. Ghica împreunã cu familia,Dragoumis, Walewitz ºi multã lume. Gardã de vânãtori, cu muzicã.Plecat cu Elisabeta la castel. Micã promenadã, puþin frig ºi vânt rece.Ora 7 cinat, invitat pe generalul Fãlcoianu. Seara biliard cu Robescu.

Joi, 4 septembrie/23 augustVreme minunatã, cald. Înainte de amiazã cu Elisabeta, apoi cu Stöhr,inspectat construcþiile ºi conducta de apã pentru lumina electricã.Dupã-amiaza citit. Cu Knechtel, hotãrât anexele pentru grãdinã.Ora 7 cinat. Seara scris ºi citit. Cazimir intrã de serviciu.

Vineri, 5 septembrie/24 augustÎnnorat, dar nu rece. Înainte de amiazã scris. Davila este aproape pemoarte. Înainte de amiazã la construcþii ºi inspectat noul pod pestePeleº. La dejun câteva persoane. Dupã-amiazã scris ºi citit. Maitârziu la conducta de apã pentru lumina electricã, aceasta a ajunspânã la bazin. Cu Knechtel pentru anexele grãdinii. Seara singur,citit. Vremea din nou ceva mai caldã, însã pentru porumb ºi vin multprea rece. Este pericol dacã nu va fi cãldurã timp de 14 zile. RegeleSerbiei îmi telegrafiazã din Viena.

Sâmbãtã, 6 septembrie/25 augustVreme umedã, rece. Înainte de amiazã scris. Micã promenadã. La dejunD. Ghica, dupã masã vorbit îndelung cu el. Promenadã. Seara scris.

JURNAL 319

Duminicã, 7 septembrie/26 august.Ziua de naºtere a lui papaVreme mohorâtã, mai târziu soare. Ora 9 cu doamnele, generalulCreþeanu etc. La bisericã. Ora 10 înapoi. Zettler la mine. Ora 12½primit pe Schuyler, care îmi prezintã scrisoarea pentru reche-marea sa ca ministru plenipotenþiar american. Ora 1 dejun, mitro-politul primat, D. Sturdza, Schuyler, generalul Radovici, colonelulCreþescu, întors de la manevrele din Rusia, etc., bãut în cinstea luipapa. Dupã-amiaza mitropolitul, cu Sturdza pânã pe VârfulClopotniþa, ora 7 înapoi. Sturdza pleacã la Bucureºti. A murit Davilaîn Bucureºti, o pierdere enormã pentru noi, stat ºi armatã. Searascris.

Luni, 8 septembrie/27 augustVreme mohorâtã. Înainte de amiazã Zettler, promenadã. La lunchprinþul Uruzov, Dragoumis etc. Dupã-amiazã scris. Promenadã.Ploaie.

Marþi, 9 septembrie/28 augustVreme mohorâtã, mai târziu ploaie. Micã promenadã. Câteva persoanela dejun. Dupã-amiazã scris. Promenadã. Seara cu Elisabeta, scrispânã la ora 11. Vremea pare sã se îmbunãtãþeascã. Davila a fostînmormântat cu mare ceremonie ºi adâncã tristeþe.

Miercuri, 10 septembrie/29 augustVreme schimbãtoare. Înainte de amiazã discutat cu Stuart despreiluminat. La masã Carlo Diesbach, contele Walewitz, maiorul Witte,un cãpitan, ºef al pompierilor din Berlin, Mitilineu. Dupã-amiazãstat de vorbã cu ultimul. Seara venit Vãcãrescu de la Bruxelles ºiCandiano. Biliard. Vreme rece ºi seninã.

Joi, 11 septembrie/30 august. Ziua GriviþeiVreme minunatã. Ora 9½ slujbã religioasã, apoi trecut în revistãBatalionul 2 Vânãtori. Ora 10½ înapoi la castel. Scris. Ora 12½ peplatou, unde sunt barãcile, primirea corpului ofiþerilor, D. Ghica,Cernat, Candiano, Vãcãrescu, Mitilineu, I. Ghica, maiorul Witte dinBerlin etc. Totul frumos decorat. Banchet pentru 50 persoane. Toasturi,eu îl þin pe primul, amintind de batalionul foºtilor luptãtori de laGriviþa. Cernat rãspunde, apoi maiorul Ionescu, foarte frumos. Candianorecitã poezii frumoase, strigãte de ura, acolo pânã la ora 4. Micãpromenadã. Seara dineu ºi, la ora 8, retragere cu torþe etc., mic focde artificii. Vedere minunatã asupra vãii, spre pãdurea de brazi ºispre fântâna artezianã.


Vineri, 12 septembrie/31 augustVreme mohorâtã. Înainte de amiazã Vãcãrescu la mine. Venit Sturdza,Lecca ºi Carp. Dupã-amiazã stat de vorbã cu ei. Seara micã promenadã.Ploaie. Brãtianu s-a întors de la Marienbad.

Sâmbãtã, 1/13 septembrieVreme ploioasã. Micã promenadã, scris. Câteva persoane la masã.Fiica baronesei von Witzleben a murit de holerã la Neapole. Dupã-amiazãpromenadã. Seara citit.

Duminicã, 2/14 septembrieVreme frumoasã. Înainte de amiazã acasã. La dejun generalulCreþeanu, Theodori, C. Manu. Dupã-amiazã D. Ghica la mine, pleacãla Bucureºti. Seara scris.

Luni, 3/15 septembrieÎnainte de amiazã Basset, care vine de la Broºteni. Micã promenadã,vreme frumoasã, caldã. Dupã-amiazã scris ºi promenadã cu Elisabeta,vizitat maºinile electrice. Seara biliard. Holera foarte rãspânditã însudul Italiei.

Marþi, 4/16 septembrieVreme frumoasã, cald. Orele 10-12½ inspectat Batalionul 2 Vânãtori,manevre. Dupã-amiazã venit Brãtianu, stat de vorbã cu el. Pro-menadã. Rãmâne la masã. Invitat ºi generalul Slãniceanu cu soþia.Seara biliard cu Slãniceanu ºi conversat cu Brãtianu.

Miercuri, 5/17 septembrieVreme frumoasã. Înainte de amiazã micã promenadã. Ora 12 pe josla garã, venit Sandro al Bulgariei cu sora sa Marie ºi cumnatul,contele Erbach-Schönberg. Mers la castel în cãruþa cu bãnci. Ora 1dejunat. Vizitat castelul. Ceai la pavilionul de vânãtoare. Ora 7 cina.Biliard cu contele Erbach. Riedesch este cu noi, conversat pânã laora 11. Întâlnirea celor 3 împãraþi la Varºovia.

Joi, 6/18 septembrieVreme minunatã. Ora 9 dejunat toþi împreunã, apoi promenadã pânã laprima cascadã, foarte cald. Ora 1 lunch. Ora 3 plecat spre Buºteni ºiAzuga. Vizitat fabrica. Munþii minunaþi. Ora 6 înapoi. Ora 7 cinat. Searavorbit cu Sandro despre situaþia sa ºi cãsãtoria cu Victoria de Prusia.

Vineri, 7/19 septembrieVreme frumoasã. Ora 9 dejunat. Dupã aceea vizitat tabãra de barãcia Batalionului 2 Vânãtori ºi mãnãstirea. Înapoi abia la ora 1 fãrã un

JURNAL 321

sfert. Ora 1 dejunat. Dupã-amiazã discutat cu Sandro despre Bulgariaºi Rusia. Ora 4 ceai, apoi cu Sandro, Erbach, vizitat instalaþiaelectricã. Ora 7 cinat, invitaþi Esarcu, L. Duca etc. Seara muzicã,conversat. Ora 11 în pat.

Sâmbãtã, 8/20 septembrie. Sf. MariaOra 6 sculat, vreme rece. Ora 7 dejunat toþi împreunã. Ora 7¾ plecatla garã în carul cu bãnci. Ora 8 pleacã Sandro cu sora lui Marie ºicumnatul Erbach-Schönberg la Bucureºti. Acolo rãmân pânã mâinedimineaþã, când pleacã la Varna. Eu cu Elisabeta ºi cu doamnelemergem la mãnãstire. În bisericã pânã la ora 9¼. Pe jos la castel.Înainte de amiazã încercare a conductei de apã pentru iluminatulelectric, douã þevi au sãrit. La masã arhiepiscopul catolic etc.Dupã-amiazã ploaie. Seara, la masã, Vãcãrescu cu fiicele ºi Freytagdin Halle.

Duminicã, 9/21 septembrieVreme mohorâtã. Înainte de amiazã cu Stöhr. La dejun Sturdza,Liteanu, Freytag etc. Împreunã pânã la ora 5, conversat. Seara pleacãtoþi. Biliard. S-a instalat calea feratã în Arlberg.

Luni, 10/22 septembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã scris. Dupã-amiazã este încercatiluminatul electric. Mansarda foarte frumoasã. Seara Stuart aici.Biliard.

Marþi, 11/23 septembrieVreme frumoasã. Înainte de amiazã inspectat Batalionul 2 Vânãtori.Dupã-amiazã încercat iluminatul electric. Seara castelul parþialiluminat, foarte atrãgãtor peste tot.

Miercuri, 12/24 septembrieCeaþã, mai târziu soare. Înainte de amiazã promenadã, vizitat insta-laþia electricã. La dejun Saurma ºi fratele sãu. Colonelul Bibescu.Dupã-amiazã scris. Promenadã. Seara biliard. Iluminat electric, caremerge însã parþial.

Joi, 13/25 septembrieCeaþã deasã. Înainte de amiazã promenadã. Nimeni la dejun. VenitSturdza. Dupã-amiazã se fac noi încercãri pentru iluminatul electric.Ora 4 cu Elisabeta la garã, plecat la Predeal. Ora 4½ acolo, gardãde onoare cu muzicã. Ora 5 soseºte perechea princiarã moºtenitoareaustriacã. Salutare cordialã. În suitã contele Taruca, Palfy, contele


Bomboll, cãpitanul Waklzemott ºi medicul curant. Ora 5¼ plecãmtoþi împreunã la Sinaia. Totul e în ceaþã. Ora 5¾ în Sinaia. Întâm-pinare la garã, plecat cu 4 trãsuri la castel, care e iluminat electric.Ceai. Ora 7 cinã de 36 persoane, Meyer, Saurma etc. Vizitat casteluliluminat electric. Apoi mare foc de artificii, jumãtate de orã, iluminarefrumoasã. Fãcut muzicã împreunã ºi conversat. Ora 10 ceai. Ora 10½în pat. Vreme foarte umedã, a stânjenit focul de artificii. Multã lumeîn vale, soarele electric ilumineazã ºoseaua.

Vineri, 14/26 septembriePloaie ºi vreme întunecatã. Ora 8½ dejunat à quatre, conversat pânãla ora 10, apoi promenadã cu perechea princiarã moºtenitoare printot castelul. Ora 1 lunch cu muzicã. Ora 2 plimbare cu trãsura lapavilionul de vânãtoare, apoi la mãnãstire. Ploaia începe iarãºi.Ora 4 înapoi. Biliard cu prinþul de coroanã. Ora 7 mare dineu de 36persoane. Seara cu prinþul de coroanã. Castelul iluminat electric. Seface muzicã pânã la ora 11. Ceai.

Sâmbãtã, 15/27 septembrieVreme minunatã, rãcoare. Ora 8½ dejunat à quatre. Ora 10 plecatla Poiana Þapului cu carul cu bãnci. Munþii se vãd foarte clar.Elisabeta merge cu Stefanie la Buºteni, eu merg cãlare, cu Rudolf,Saurma, Sturdza etc. la vânãtoare de urºi la Cumpãta. Cãlãtorielungã, aer rece, de zãpadã. Un urs a venit spre prinþul de coroanã.Dejunat la ora 3, pe o pãºune, apoi încã pânã la cascada Urlãtoarea.Ora 6½ înapoi la Sinaia. Frig ºi senin, vânt dinspre nord. Ora 7 cina.Seara retragere cu torþe. Muzicã pânã la ora 10½. Iluminat electric.

Duminicã, 16/28 septembrieVânt rece dinspre nord. Ora 8½ dejunat à quatre. Ora 9½ toþi labisericã, cor, pânã la ora 10½. Ora 11 exerciþii ale Batalionului 2Vânãtori, mici manevre sub foc, foarte bine. Vizitat barãcile. Ora 12½à quatre în pavilionul de vânãtoare, fotografiat. Ora 2½ dejun, 30 per-soane. Ora 4½ la garã, foarte multã lume, gardã de onoare. Noimergem cu ei pânã la Predeal. Munþii se vãd clar. Acolo despãrþirecãlduroasã. Perechea princiarã moºtenitoare merge în Transilvania.Ora 6½ din nou în Sinaia, vânt de gheaþã. Ora 7 cinat. Searabiliard.

Luni, 17/29 septembrieToatã ziua ploaie, foarte frig. Cu Stöhr la castel. Dupã-amiazã micãpromenadã. Seara hotãrât cu Stuart ºi Stöhr instalaþia pentru ilu-minatul electric. Biliard.

JURNAL 323

Marþi, 18/30 septembrieVreme rece ºi umedã. Înainte de amiazã hotãrât totul în castel cuStöhr. Ora 12½ dejunat. Dupã-amiazã biliard, scris. Ploaie. Micãpromenadã. Lumina electricã funcþioneazã foarte bine seara. Ho-tãrât cu Stuart ºi Stöhr lãmpile ºi aplicele. Biliard pânã la ora 11.Zãpadã pe munþi, vreme îngrozitoare, vânt rece. Pregãtiri decãlãtorie.

Cotroceni

Miercuri, 1 octombrie/19 septembrie. Sinaia-BucureºtiVreme rece, mohorâtã. Ora 10 promenadã, vãzut podul ºi un drum.Ora 12 dejunat, aici Stuart ºi maiorul Ionescu. Ora 12¾ la garã,atmosferã de ninsoare, multã lume. Ora 1 plecarea. Nu am opritpânã la Crivina. Ora 4 în Cotroceni, toþi miniºtrii, mitropolitul,Stãtescu etc. Cerc un sfert de orã. Brãtianu ºi Sturdza la mine, dincauza dizolvãrii Camerei, pot pleca în cãlãtorie abia luni. Seara cuElisabeta. Biliard. Vreme ceþoasã ºi umedã.

Joi, 2 octombrie/20 septembrieVreme mai bunã. Ora 10 în grãdinã, terasa nouã. Ora 10½ la Palat,Consiliu de miniºtri pânã la ora 12½. Hotãrât dizolvarea Camereipentru duminicã, iar noile alegeri pentru 6/18 noiembrie. Ora 1Cotroceni. Dupã-amiaza audienþe pânã la ora 7. Alecsandri la masã.Seara biliard cu el. Venit Sturdza.

Vineri, 3 octombrie/21 septembrieVreme minunatã, cu Elisabeta în grãdinã. Ora 10 Fãlcoianu, ora 11Sturdza. Ales mostrele pentru noul palat. Ora 2 la Palat, acolohotãrât mobilierul. Ora 4 înapoi. Primit pe Uruzov ºi Wight. SearaKalinderu, pentru care hotãrãsc sã preia administraþia Domeniilor.Rãmâne de la ora 8 pânã la 11.

Sâmbãtã, 4 octombrie/22 septembrieVreme minunatã, cald. Înainte de amiazã în grãdinã. Ora 10Brãtianu, care a fost la Rusciuc pentru a-l vedea pe principeleBulgariei. Venit Sturdza ºi Câmpineanu, hotãrât comunicatelepentru strãinãtate. Lecca. Dupã-amiazã audienþe, Tornielli. Ora 3 cuElisabeta la Grant, cumpãrat pentru Palat lucruri în valoare de20.000 franci, pe seama costurilor de amenajare. La Palat. Ora 5 înapoi.Seara scris. Prefectul Poliþiei la mine, pânã la ora 10. Eclipsã de lunã.


Duminicã, 5 octombrie/23 septembrieVreme mohorâtã, vântoasã. Elisabeta la ora 9 la Azil, bisericã.Ora 10 Sturdza la mine, ora 11 Kalinderu, fãcut formalitãþile pentrunumirea sa ca administrator al Domeniilor Coroanei. Ora 12 dizol-varea Camerei prin intermediul guvernului. Orele 1-5 audienþe,primarul oraºului Fleva etc. Fãlcoianu la mine. Seara scris, foarteocupat, rezolvat totul. Basset la mine, pentru domenii etc. Cerkezpentru construcþia palatului ºi amenajare. Vreme seninã.

Cãlãtoria în strãinãtate

Luni, 6 octombrie/24 septembrie. Plecarea din CotroceniOra 8 dejunat. Scrisoare de la mama, tata nu se simte prea bine laWeinburg. Ora 8½ plecarea, miniºtrii, doamne, generali, D. Ghica însalonul de aºteptare de la Cotroceni. D. Sturdza ºi Kalinderu mergcu noi pânã la Titu, Brãtianu ºi colonelul Bibescu pânã la Orºova.Vreme minunatã. Ora 11½ în Piteºti, mare întâmpinare, 10 minute,discursuri. Ora 2 în Slatina. Ora 3½ Craiova, întâmpinare. Ora 6Turnu-Severin, enorm de mulþi oameni. Ora 6½ în Vârciorova,echipat civil, stat acolo 20 minute. Rãmas-bun de la autoritãþi.Ora 7½ în Orºova, cinat în vagon cu Brãtianu ºi Bibescu. Despãrþire.Ora 8 plecarea, cãlãtorit toatã noaptea.

Marþi, 7 octombrie/25 septembrieDimineaþa la ora 7½ sosirea în Pesta. La garã comandantul Poliþiei,primarul, directorul cãilor ferate. Rosetti-Solescu ºi Mavrocordat.Dejunat. Oprire de o orã. Ora 2 sosirea în Viena, ploaie. Dejunat îngara Stark. Trenul special pregãtit pentru ora 3. Ocolit tot oraºul,prin Meislingen, Netzendorf, Nackingen etc. Ploaie puternicã. Liniafrumoasã pânã la St. Polten ºi Melk. Nu ne oprim în Linz. Ora 8½sosirea în Simbach, graniþa. Plecat imediat mai departe, salutulinspectorului cãilor ferate. Ora 11½ sosirea în München, cãlãtoriefoarte obositoare. La garã Fritz, Wilhelm ºi Maria Wied ca surprizã.Directorul de Poliþie Jettler etc. Mers la „Cele Patru Anotimpuri”,acolo ceai en famille, conversat pânã la ora 1.

Miercuri, 8 octombrie/26 septembrie. MünchenOra 8½ dejunat en famille. Ploaie întreaga zi. Ora 10½ la MuzeulNaþional, apoi la anticari, cumpãrat tablouri de 2.000 mãrci. Ora 1dejunat cu Fritz, Wilhelm, Maria Wied ºi Fritz Anhalt. Dupã-amiazaprin prãvãlii, cumpãrat mult. Elisabeta la Pinacotecã. Plimbatpuþin cu Fritz. Ora 6 sosit Leopold de la Weinburg. Elisabeta merge

JURNAL 325

la teatru. Eu iau cina cu Leopold ºi Fritz. Orele 10-11 ceai, toþiîmpreunã.

Joi, 9 octombrie/27 septembrie. MünchenOra 8½ dejunat en famille. Ora 10 la Residenz, capela bogatã, camerapapei, camera tezaurului etc., Jettler cu noi. La Wallemberg,lucrãturi în aur. La atelierul de pictat pe sticlã. Galeria Naþionalã.Ora 2 înapoi. La dejun contele Werther. Dupã-amiaza la profesorulSepp, în diferite ateliere, Wiegand, Defreggere etc. Vizitat primãria.Ora 5 cu Leopold la Pätterich, cumpãrat tablouri. Ora 7 cinat cuLeopold ºi Fritz. Elisabeta cu sora ei la teatru. Seara ceai toþiîmpreunã, pânã la ora 11.

Vineri, 10 octombrie/28 septembrie. München-WeinburgVreme bunã, rãcoare. Ora 8½ dejunat împreunã. Wilhelm ºi Mariapleacã spre Halle. Cu Leopold, Fritz ºi F. Anhalt la Pinacotecã.Expoziþie a lãptãriilor. Elisabeta îl primeºte pe F. Dahn. Ora 11¼ lagarã. Elisabeta pleacã cu Fritz, Romalo ºi Cazimir la Sigmaringen, dinUlm cu trenul special. Werther ºi directorul Poliþiei la garã. Ora 12½eu plec cu Leopold spre Lindau. La Kempten ploaie ºi frig. Ora 4½în Lindau. Vãzut munþii acoperiþi cu zãpadã. Dupã un sfert de orãplecat mai departe cu trenul la Bregenz, apoi direct la Lauterach,unde bagajul rãmâne în urmã. Ora 6 în St. Margrethen, unde pier-dem legãtura. Comandat o locomotivã pentru a pleca mai departe,însã a sosit trãsura de la Weinburg. Cãlãtorit o jumãtate de orã cuLeopold, spre Weinburg, foarte frig. Ora 7 acolo. Pe papa îl gãsescdestul de bine. Mama vioaie. Carola aici. Lindheim, Schreckenseiten,Koch, Mirkwitz ºi Stendl aici. Ora 8 supat. Seara împreunã pânã laora 10½. Papa se retrage la ora 9.

Sâmbãtã, 11 octombrie/29 septembrieVreme îngrozitoare, umedã ºi rece. Ora 8½ dejunat împreunã. Înaintede amiazã cu pãrinþii. Singur pe Masa de Piatrã. Ora 12½ luat masa.Dupã-amiazã cu Leopold ºi Carola pe Valea Rinului ºi la CotulRinului. La papa pânã la ora 7. Seara supeu. Prittwitz aici. Pânã laora 11. Foarte rece.

Duminicã, 12 octombrie/30 septembrieFrig, fãrã ploaie. Ora 8 dejunat. Micã promenadã cu papa, care e dusîn scaun cu rotile. La Rheineck cu Koch. La Wachternstein, cumpãratlucruri. Koch crede cã papa se va sfârºi. Orele 12-1 cu mama îngrãdinã. Leopold pleacã la ora 1 la Sigmaringen. Noi dejunãm. Le-ampovestit lui papa ºi domnilor pânã la ora 4. Orele 4-6 promenadã cu


Carola, peste Masa de Piatrã, Buchberg ºi prin vale, vânt foarte rece.Vreme cenuºie, zãpadã în Wolfsholder ºi Raiden. Scris. Pânã la ora 7½la papa, care însã e obosit. Ora 7½ ceai ºi supeu. Foarte frig încamere. Pânã la ora 10¾ împreunã, papa se culcã la ora 10. Scrisoarede la Elisabeta.

Luni, 1/13 octombrie. Weinburg-SigmaringenVreme rece. Ora 8½ dejun împreunã. Promenadã în grãdinã cuCarola. Weinburg. Ora 11¾ plecarea din Bauried cu trenul special.Totul face o impresie tristã. Papa vioi. Ora 1¼ sosirea în Konstanz,unde apare puþin soarele, apoi de-a lungul lacului, mohorât ºi frig.Ora 1 ºi 20 minute în Radolfzell. În Schwackenreuthe frig. Ora 3 înMösskirch. Krauchenwies. Ora 3½ în Josephslust. Mama, papa,Carola ºi cu mine coborâm din trenul special, care merge cu ceilalþila Sigmaringen. Noi mergem cu trãsura într-acolo, pe ºoseaua ceanouã. Frig ºi ceþos. Ora 4 la castel. Aici Elisabeta, Marie cu copiii ei,Fritz cu Louise, Friedrich, Anette, Aribald ºi Alexandra, A. Taregi etc.Wilhelm. Leopold, care a sosit ieri. Noi locuim cu toþii în aripacavalerilor, iar infanþii ºi Wilhelm la Antoinette, în aripa prinþilor,pe care o gãsesc destul de bunã. Ora 6 mare dineu pentru 35 persoane.Seara la papa. Orele 9-10 ceai.

Marþi, 2/14 octombrieVreme destul de bunã, rece. Ora 8½ dejunat toþi împreunã, mama,Fritz, Louise, Friedrich, Anette ºi copiii. Ora 10 la papa, care e vioi,apoi vizitat cu Leopold azilul de bãtrâni, pe care l-am fondat încinstea nunþii de aur a pãrinþilor. Dejunat la tante Carola, la ora 12.Dupã-amiazã promenadã cu fraþii, Möhlenberg etc. Orele 5-6 la papa.Cina. Seara la papa, ceilalþi la teatru.

Miercuri, 3/15 octombrieVreme mohorâtã, frig. Dejunat împreunã, la pãrinþi. Dupã-amiazãpromenadã spre Inzighofen. Ora 6½ cinat. Seara la papa. Ceai pânãla ora 11.

Joi, 4/16 octombrieVânt rece. Dejunat împreunã. Înainte de amiazã la pãrinþi. Dupã--amiazã în castel. Promenadã în Valea Antoni ºi la Horheim, apoiîntors. Ora 6 cinat. Seara teatru, eu la papa.

Vineri, 5/17 octombrieVânt puternic. Înainte de amiazã cu fraþii. La pãrinþi. Ora 1½ Vogella mine. Ora 12 dejunat en famille. Ora 1½ sosit Philipp de Flandra.

JURNAL 327

Orele 2½-4½ promenadã la Bitelrhiss, Hornstein, Bingen, cald, darvânt puternic. Ora 6½ cina. Seara la papa. Pânã la ora 11 în cazematadinspre Dunãre.

Sâmbãtã, 6/18 octombrieVânt puternic. Ora 8½ în clãdirea prinþilor cu Elisabeta, la dejunPhilipp ºi Marie, care locuiesc aici, venit apoi ºi Ferdinand ºi Carlode la Düsseldorf. La Leopold pânã la ora 11. La pãrinþi. Ora 12dejunat. Ora 1½ sosit generalul Creþeanu. Mama a cãzut, are cevadureri. Orele 3½-6 promenadã cu Leopold ºi cei trei fii ai sãi pe nouaºosea spre Krauchenwies. Seara cinã. Pânã la ora 9 la papa. Probãa iluminatului electric pe terasã, foarte luminos. Ora 11 în pat.

Duminicã, 7/19 octombrieVreme frumoasã, cald. Ora 9 liturghie în capela castelului. Primit peStotz von Stoltzreidt. Ora 11 o mare delegaþie de doamne aducepãrinþilor un covor pentru capelã. Fl. v. Lindheim îmi prezintã toatedoamnele. Elisabeta e cu Anette la bisericã. Ora 12 dejunat enfamille. Sosit Friedrich ºi Eduard Anhalt. Ora 2½ inaugurarea noiifântâni a oraºului. Pãrinþii ºi noi toþi suntem prezenþi. În uniformã.Cuvântãri etc., cântece. Plimbare cu trãsura, cu papa. Orele 4-6promenadã cu Pfiligg, Friedrich ºi Fritz. Ora 6½ cinat. Ora 8 sosireakronprinþului, noi îl întâmpinãm în þinutã de galã în castel. Prezentareasuitelor. Ora 9 ceai en famille.

Luni, 8/20 octombrieVreme frumoasã. Înainte de amiazã, la ora 10, inaugurarea FundaþieiJosephina, fãcutã de copii, Carola, Anette etc. Pãrinþii au dat 50.000mãrci. Episcopul Hefele294 din Rottenburg þine slujba. S-a adunatîntreaga familie. Ora 11 la papa cu kronprinþul. Ora 12½ dejun înfamilie, 36 persoane. Marele duce ºi marea ducesã de Baden, cu fiullor ºi cu Carl Fürstenberg, au venit de asemenea cu kronprinþul. Ora 1½soseºte Albert de Saxonia, noi îl întâmpinãm în þinutã de galã încastel. Apar Wilhelm Wied, principele Taxis ºi Herman de Saxonia.Orele 3-4½ kronprinþul la mine. Ora 5½ la garã în þinutã de galã,întâmpinare a împãratului german, prezente toate armele. Prezentarea autoritãþilor. Papa îl întâmpinã pe împãrat în sala cavalerilor. Ora 7cinã en famille, 40 persoane. Seara ceai. Împãratul priveºte fotografiilede la Sinaia. Ora 10½ în pat.

Marþi, 9/21 octombrie. Nunta de aur a scumpilor pãrinþiVreme minunatã. Ora 6½ sculat. Ora 7½ spovedit la biserica mare.Acolo mama ºi Carola. Ora 8 liturghie în capela castelului, þinutã de


abatele de la Einsiedeln. Pãrinþii ºi copiii, tante Marie ºi Carola lacomuniune. Dejun en famille. Felicitãri. Ora 10 felicitãri în þinutã degalã, din partea întregii familii, în frunte cu împãratul, care îi dã luipapa un portret ºi Vulturul Negru cu diamante. Durere de cap. Ora 1dejun en famille, 41 persoane, în clãdirea prinþilor la Leopold. Foartedrãguþ. Dupã aceea defilarea tuturor armelor prin faþa împãratului.Noi înapoi în castel. Nando ºi Carlo la mine, eu le dau OrdinulCoroanei clasa I, pe care sã-l poarte seara. Ora 5 toaletã, ora 5½ sestrânge toatã familia în salonul roºu, în þinutã de galã, eu Colanulordinului Vulturul Negru. Mergem în sala cavalerilor, papa ºi mamacu împãratul, eu cu Carola, Elisabeta cu Albert ºi kronprinþul Prusiei.Ceremonie a episcopului Hefele, predicã a abatelui von Emaus dinPraga, iluminat foarte frumos, 130 persoane. Împãratul þine undiscurs frumos, papa rãspunde, dar nu-l poate duce la capãt. Cercpânã la ora 9. Apoi plimbare cu trãsura prin oraºul frumos iluminat,Leopold merge cu kronprinþul, eu cu Philipp, de-a lungul Dunãrii.Noapte rece ºi frumoasã. Multã lume pe strãzi. Ora 9½ ceai la Marie.Împãratul este obosit ºi se retrage îndatã dupã cinã.

Miercuri, 10/22 octombrieVreme mai puþin prietenoasã. Înainte de amiazã la papa, apoi înclãdirea prinþilor. Orele 11-12 kronprinþul la mine, discutat despreBulgaria. Ora 12½ mare dejun en famille, apoi cerc. Ora 1½ plecareaîmpãratului german ºi a kronprinþului la Berlin, Leopold merge cuîmpãratul la garã, eu cu kronprinþul. Toþi principii sunt de faþã ladespãrþire. Wilhelm von Württemberg ºi Hanno Weimar pleacã deasemenea. Dupã-amiazã promenadã ºi la papa, unde e ºi Albert deSaxonia. Ora 6 mare dineu, la care vine nobilimea ºvabã, principeleºi principesa Wrangel, baronul ºi baroana Ulm, Hornstein etc. Secineazã în salonul întunecat, care e iluminat electric. 120 persoane.Dupã aceea soirée dansante, dansãm toþi cadriluri ºi carillon pânã laora 11. Fumat în cazemata dinspre Dunãre pânã la ora 12. FotografiatAlbert de Saxonia. Ofiþeri din Regimentele 26 ºi 40 Infanterie etc.

Joi, 11/23 octombrieVreme mai mohorâtã, vânt rece din nord-est. Înainte de amiazã lapapa, unde se rãspunde la depeºe. Ora 12 dejun en famille. Ora 1în salonul de artã, unde sunt expuse toate cadourile. Ora 1½ pleacãmarele duce ºi marea ducesã de Baden, cu marele duce moºtenitor,cãruia i-am dat ordinul meu. Principele de Fürstenberg. Orele 2-4promenadã cu Albert de Saxonia la pârâul Joseph, pe noua ºoseaspre Krauchenwies. Apoi la papa, fãcut scrisori ºi depeºe. Ora 6cinat. Seara la papa, apoi ceai. Ceilalþi în grãdinã.

JURNAL 329

Vineri, 12/24 octombrieVânt dinspre nord-est, mohorât. Ora 8½ dejunat la Casino, Anhalt,Fritz cu Louise, Wilhelm Wied etc. La papa. Audienþe. Ora 12 dejunaten famille. Ora 2 plecat Albert ºi Carola de Saxonia, la garã, rãmas-bun.Micã promenadã cu fraþii. Ploaie. La papa. Ora 6 cinat. Ora 8 pleacãElisabeta cu fratele ei la Neu-Wied. Noi îi conducem cu toþii la garã.Tren special pânã la Ulm, dimineaþã la ora 5 în Frankfurt, unde îlvor vizita pe unchiul Adolph. Ora 2 în Segenhaus.

Sâmbãtã, 13/25 octombrieVreme frumoasã, cald. Ora 8½ dejunat la Leopold, acolo pânã laora 10. Scris. La pãrinþi. Ora 12 dejun en famille. Mama rãcitã.Promenadã cu Philipp, Marie ºi Leopold. Ora 4 pleacã tante Marie.La garã. Ora 6 Carlo ºi Nando la Düsseldorf. Ora 6 cina. Seara lapapa pânã la ora 9½.

Duminicã, 14/26 octombrieVreme mohorâtã, destul de frig. Ora 9 liturghie în capela castelului.Primit pe Künzel. Ora 12 dejun en famille. Dupã-amiazã promenadãcu Leopold, Philipp ºi Wilhelm pe noua ºosea spre Krauchenwies. Lapapa. Ora 6 cina. Seara pânã la ora 9 la papa, e puþin rãcit. Partidãde whist. Elisabeta e în Segenhaus, a fost 3 ore în Frankfurt lafamilia Nassau. Sturdza este încã la Berlin, l-a vãzut pe Bismarck.Opoziþia din România se abþine de la alegeri.

Luni, 15/27 octombrieFurtunã ºi ploaie. Ora 9½ pleacã Philipp la Torino, îl însoþim cu toþiila garã. În clãdirea prinþilor, la Antoinette. Ora 12 dejunat en famille.Dupã-amiazã viscol cu zãpadã. Promenadã cu Leopold ºi Fritz, vântfoarte rece. Ora 6 cina. La papa. Seara whist.

Marþi, 16/28 octombrieVânt rece. Înainte de amiazã la papa, apoi Vogel la mine. Dupã--amiaza promenadã cu Leopold ºi familia Anhalt de-a lungul Dunãrii,întors pe noua ºosea dinspre Krauchenwies. Ora 6 cina. Seara toþila teatru, eu rãmas singur la papa. Ceai.

Miercuri, 17/29 octombrieVremea mai blândã. Înainte de amiazã scris cu Marie pentru mama.Ora 11 primit pe Sturdza, care a venit de la Berlin, unde l-a vãzutpe Bismarck. Relaþiile cu Rusia sunt din nou bune ºi ni s-a reco-mandat sã ne strãduim sã facem acelaºi lucru. La Berlin suntfoarte preocupaþi de problema Braunschweig, vor sã-l excludã pe


Cumberland295. În Bucureºti, întrunire electoralã cu discursuri infame,ºi anume din partea profesorului V. Ursianu296 ; este agitatã încãproblema dotaþiei, chiar ºi de Kogãlniceanu. Dupã-amiazã promenadãfrumoasã cu Fritz, prin Gutenstein spre Hochsträmlin, înapoi prinLaiz. Orele 5-6 Sturdza la mine. Cinã. Seara la papa, care însã epuþin cam obosit.

Joi, 18/30 octombrieVreme foarte blândã. Ora 8½ cu cei doi Anhalt. Ora 11 la papa,rãmas acolo cu fraþii ºi cu Anette. Ora 12 dejunat en famille. Venitºi Leopold cu Antoinette. Dupã-amiaza promenadã cu Leopold, foarteumed, moinã. Scrisoare de la Elisabeta, care e foarte bine. FamiliaBaden a fost la Neu-Wied. Ora 5 Sturdza la mine. Ora 5½ cinat deja.Ora 6½ plecat familia Anhalt cu fiii Fritz, Eduard ºi Anibal ºi cu fiicaAlexandra. Noi toþi la garã, apoi pe jos înapoi la castel. Seara lapapa. Ceai pânã la ora 10.

Vineri, 19/31 octombrieVreme ceþoasã. Ora 8 Koch la mine, mã consultã. Ora 9 Sturdza ºiCreþeanu, care se întorc la Bucureºti. Copiii Mariei, Baudouin ºiAlbert, pleacã ºi ei. Înainte de amiazã la papa. Ora 12 dejunat enfamille. Dupã-amiazã cu fraþii. Promenadã în Valea Amphor, întorsabia la ora 4. La papa. Ora 6 cina. Seara la papa, ceai pânã laora 11. Rãcit destul de tare. În Bucureºti sunt manifestaþii electorale.

Sâmbãtã, 1 noiembrie/20 octombrie. Ziua tuturor sfinþilorÎntunecat, frig, ceaþã. Ora 9 liturghie în capela castelului. La papa,care nu poate face aproape nimic din cauza ochilor. Ora 12 dejunaten famille. Dupã-amiazã plimbare cu trãsura, cu papa, munteleBrenzkofer. Apoi promenadã cu Leopold. Seara la ora 6 cina. Searala papa. Ceai pânã la ora 9½, whist.

Duminicã, 2 noiembrie/21 octombrie. De asemenea ziuatuturor sfinþilorCeaþã. Întunecat. Ora 8½ dejunat. Ora 9 liturghie în capela cas-telului. La papa pânã la ora 11½. Ora 1½ pleacã Fritz cu Louise, noitoþi îi conducem la garã. Plimbare cu trãsura, cu papa. Pe Mühlbergpericulos, deoarece el nu mai vede bine. În galeria de artã pânã laora 4. Promenadã cu Leopold. Ora 6 cina. Seara la papa.

Luni, 3 noiembrie/22 octombrieCeaþã. Ora 8½ dejunat cu Marie, Henriette, Josephine ºi Leopold.Wilhelm înapoi la Strassburg. La papa pânã la ora 12 ºi dupã dejun pânã

JURNAL 331

la ora 4. Promenadã cu Leopold ºi Marie. Opra 6 cina, Leopold vine ºiel. Seara la papa, care însã e deprimat din cauza ochilor. Ceai, whist.

Marþi, 4 noiembrie/23 octombrieVreme minunatã. Ora 9½ toþi la garã. Antoinette pleacã la Meran,Leopold o însoþeºte pânã la München. Ziua mea onomasticã, mamaºi fraþii mã felicitã. Promenadã cu mama ºi Marie la tante Caroline.Orele 11-12 la papa. Dejunat. Ora 1 ieºit cu papa, cu trãsura, spreGutenstein, întors prin Inzighofen. Mama ºi Marie sunt ºi ele acolo.Ora 4 înapoi. Promenadã cu mama. Venit arhiepiscopul catolic Paolidin Bucureºti, prin München. Rãmâne sã stea la castel. Ora 6 cina.Apoi mergem cu toþii în salonul de artã. Episcopul se retragedevreme. La papa. Primit multe depeºe.

Miercuri, 5 noiembrie/24 octombrieVreme minunatã. Ora 9 episcopul catolic din Bucureºti þine liturghiaîn capela castelului. Werner la mine. Ora 11 la papa. La dejunarhiepiscopul catolic. Acesta pleacã apoi la Augsburg. Plimbare cutrãsura, cu papa, pânã la ora 3, muntele Brenzkofer, aer minunat.Promenadã cu Marie pânã la ora 4½. La papa pânã la ora 6. Cina.Seara cu papa. Ceai. Whist. Scrisoare de la Elisabeta de la Neu-Wied,îi merge bine, se va duce la Koblenz, la împãrãteasã. Bãtrânul împãratnu se simte prea bine.

Joi, 6 noiembrie/25 octombrie. Sigmaringen-StuttgartOra 7 sculat. Ora 8 dejunat la mama cu Marie ºi copiii. Vrememinunatã. Ora 8½ la papa, care e vioi. Ora 9½ rãmas-bun de la papa,emoþionant. La garã multã lume. Rãmas-bun de la Marie. Ora 9¼plecarea cu mama, prin Strassberg, Ebingen, Balingen, Hechingen.Mama mã însoþeºte pânã acolo. Cãlãtorie frumoasã, cald. Cãlãtoritbine prin Zollern. Ora 12½ Hechingen. Rãmas-bun de la mama.Ora 1¼ Tübingen, oprire de o orã, promenadã cu Cazimir prin oraº.Ora 2¼ mai departe, Reutlingen, Plochingen. Domnul Schierholtz dela cãile ferate merge cu noi. Ora 4 sosirea în Stuttgart, Leopold lagarã, vine de la München. Contele Trabenheim ºi Wesdehlen. LaHotelul Marquardt. Promenadã cu Leopold. Ora 5½ la MajestãþileLor. Cinat doar à quatre. Regele suferind. Amândoi sunt foarteplãcuþi. Dupã aceea acceptat sã fac vizite la prinþesa Katharina ºi lacontesa Urach. Seara la ceai la Wesdehlen pânã la ora 10¾.

Vineri, 7 noiembrie/26 octombrie. Stuttgart-NürnbergOra 8½ dejunat cu Leopold, apoi pe jos la Stotz. Vreme minunatã,dar frig. Vizitat întreaga fabricã. Plecat spre Rosenstein, privire spre


Cannstadt. Ora 11 înapoi. Prin prãvãlii ºi la berãrie, întâlnit peprinþul H. von Weimar. Ora 12 dejunat. Ora 1 plecarea cu Leopold.Wesdehlen la garã. Prin Crailsheim, Ansbach, spre Nürnberg. Ora 6sosirea. Cãlãtorie frumoasã, seara frig. Cazat la Bayerische Hof. CuLeopold prin prãvãlii. Ora 7½ cinat. Seara cu Leopold. Elisabeta aplecat pe la ora 6 din Neu-Wied.

Sâmbãtã, 8 noiembrie/27 octombrie. NürnbergElisabeta ºi Wilhelm Wied sosesc la ora 6 dimineaþa. Noi o întâlnimla ora 8, a fãcut o promenadã. Ora 8½ dejunat à quatre. Cu Leopoldla prãvãlia lui Schwarz. Ora 10 la Muzeul Germanic. ProfesorulEsswein aici, ne aratã totul, pânã la ora 12. La Biserica Pãcatelor.Ora 1 dejunat, apoi la Fleischmann. Dupã aceea la casa Peller, ceamai frumoasã din Nürnberg, aparþine decoratorului Eysser, acolodouã ore. Cumpãrat multe. Pe jos prin oraº, prin multe magazine.Ora 7½ cinat, invitat profesorul Esswein. Ora 10½ la garã cu Leopoldºi Wilhelm.

Duminicã, 9 noiembrie/28 octombrie. VienaSeara la ora 11 rãmas-bun de la Leopold ºi Wilhelm în gara dinNürnberg. Plecare. Cãlãtorit noaptea prin Passau, Linz. Ora 10 ºi 50minute sosirea în Viena. La garã kronprinþul Rudolf ºi kronprinþesaStefanie, alãturi de întreaga suitã princiarã în þinutã de galã. Eu înþinutã civilã. Primire cãlduroasã. Ne duc la Hotelul Manteln. Aurãmas la noi o jumãtate de orã. Schimbat. Ora 1½ plecat cu trãsurala arhiducele Rainer, rãmas acolo o orã. Orele 4-5 promenadã, singur.Audienþe, contele Wendel ºi ministrul bulgar Iagratin. Ora 6 lakronprinþ, cinã în burg. De faþã ºi Kalnoky, sosit de la Pesta, Rainer,suitele noastre, legaþia româneascã, Rosetti etc. Ora 8 la operã,Lohengrin, foarte bine, pânã la ora 11. Plecãm singuri la hotel.

Luni, 10 noiembrie/29 octombrie. VienaOra 9 incognito cu Elisabeta prin oraº, pe jos, vizitat câteva maga-zine. Ora 11 înapoi. Elisabeta îl primeºte pe Kalnoky. Ora 11½ plecatla dejun la Rainer. Acolo arhiducele Wilhelm. Ora 12½ cu Rainer ºiai lui la Muzeul Artelor ºi Industriilor, unde ne conduce în interiorFalke. Dupã aceea la Muzeul Oriental ºi la expoziþia de ceramicã.Acolo ne întâmpinã intendentul Curþii von Hofmann ºi contele Zichy.La Bursã, privit investitorii de la galerie. Ora 2½ înapoi la hotel.Orele 3-4 vizitat pe contele Kalnoky. Ora 4½ plecat la Lauenburg cutrenul special. Cu trenul Asparg. Ora 5 cinat la Rudolf ºi Stefanie.De faþã ºi Leopold von Bayern. Pânã la ora 6½, apoi fumat ºi vizitatîncãperile. Cu Rudolf ºi Stefanie înapoi la Viena cu trenul special.

JURNAL 333

La teatrul Hofburg. Bârsescu a interpretat În curtea ducelui, foartebine, pânã la ora 10. Înapoi la hotel.

Marþi, 11 noiembrie/30 octombrie. Spre PestaOra 6 sculat. Ceaþã. Ora 7½ cu Elisabeta la garã. La garã legaþiaromâneascã, domniºoara Bârsescu. Cu un sfert de orã înainteaplecãrii trenului au venit Stefanie ºi Rudolf, rãmas-bun cãlduros.Ora 8 plecarea. Vremea frumoasã. Ora 1 sosirea la Pesta. Împãratulîn þinutã de galã, gardã de onoare, fanfara cântã imnul românesc.Miniºtrii Tisza ºi Szaprach, cu notabilitãþile, nobilime etc. Primirecãlduroasã din partea împãratului, prezentãri. Eu merg cu împã-ratul, Elisabeta cu Romalo. Publicul ne salutã cu ilehen. Mers laburgul din Ofen. Împãratul îmi propune sã ne tutuim. Împãrãteasane primeºte cu arhiducesa Valerie ºi prinþesa Amelie von Bayern. Neeste prezentatã Curtea. Majestãþile Lor ne conduc în camerelenoastre, unde noi rãmânem pânã la ora 5. Eu fac o promenadã înparc ºi pe terasele frumoase ale burgului, o întâlnesc pe împãrãteasãîn grãdinã. Elisabeta se odihneºte. Ora 5 dineu, împãratul vine sãne ia. Prezentãri. Sunt prezenþi Tisza cu soþia, Kalnoky, Andrassy,Kallay, ministrul de Rãzboi Bylandt, suitele. Elisabeta stã între îm-pãrat ºi împãrãteasã, eu alãturi de aceasta, iar Valerie lângã mine.Dupã masã cerc pânã la ora 7. La ora 7½ vin la noi împãratul ºiîmpãrãteasa. Mergem la teatru cu împãratul, arhiducesa Valerie ºiprinþesa Amelie. Operã maghiarã, clãdire minunatã, operã proastãºi balet plictisitor. Acolo pânã la ora 10, foarte cald. Ceai în salon.Împãratul ne însoþeºte la garã, manifestaþie, mers cu el un momentacolo. Ora 10¼ plecarea trenului, tot atunci rãmas-bun de la împãrat.Cãlãtorit toatã noaptea pânã...

Miercuri, 12 noiembrie/31 octombrieÎnainte de amiazã la ora 9½ sosirea în Vârciorova, vreme minunatã.Acolo Brãtianu ºi Fãlcoianu. Întâmpinare, gardã de onoare etc., euîmbrac uniforma. Ora 10 în Turnu-Severin, întâmpinare, multã lume,noi dejunãm în vagon. Brãtianu la noi. În þarã totul merge bine, doarieri a fost crizã comercialã, aurul a scãzut cu 10 procente. Ora 1în Craiova, mare întâmpinare. Ora 3½ în Slatina, la fel, frig ºiîntunecat. Ora 5 în Piteºti, umed, frig, întâmpinare entuziastã,discursuri etc. Acolo 10 minute. Seara la ora 6¾ sosirea în Bucureºti,enorm de multã lume la garã, doamne, buchete, gardã de onoare,toþi ofiþerii, mitropolitul, miniºtrii, D. Ghica etc. Cerc un sfert de orã.Mers cu trãsura la palatul din oraº. Acolo nu e încã amenajat,camera Elisabetei goalã. Ora 8 cinat în doi, discutat. Ora 10½ înpat.


Bucureºti

Joi, 1/13 noiembrieVreme frumoasã. Ora 9 dejunat cu Elisabeta. Ora 10 venit Câmpineanu,ora 11 Sturdza, apoi Lecca. Agitaþia electoralã nu e puternicã ; maiales D. Brãtianu ºi Kogãlniceanu. Dupã-amiazã prefectul Poliþiei. CuElisabeta. Ora 6½ cinat. Seara Basset. În Sinaia lucrãrile sunt foarteîntârziate din cauza vremii rele, care a þinut foarte mult.

Vineri, 2/14 noiembrieVreme frumoasã, vânt rece. Înainte de amiazã Fãlcoianu, apoi Leccala mine. Dupã-amiazã plimbare cu trãsura, cu Elisabeta, la Cotroceni.Ora 5 audienþe, Salzberg, care e mutat în America. Seara de la 8 la11½ Kalinderu, care îmi raporteazã despre Domeniile Coroanei. Totule în regulã, a vãzut diferite locuri. Intrat deja 200.000 franci.

Sâmbãtã, 3/15 noiembrieVreme rece ºi mohorâtã. Aniversarea nunþii noastre. Ora 11 aparminiºtrii, pentru a ne felicita cu aceastã ocazie. Noaptea viscol cuzãpadã. Orele 1-3 audienþe, apoi cu Elisabeta. Orele 5-6½ Sturdza.Seara scris mamei pânã la ora 11. Ploaie ºi ninsoare, frig.

Duminicã, 4/6 noiembrieRece ºi umed, +1 °R. Ora 10 cu Elisabeta la mitropolit, asistat înparaclisul sãu la liturghia cu cor, pânã la ora 11. La mitropolit. Ora 12înapoi. Dupã-amiaza audienþe de la 1½ la 4. Venit ºi Frank de laBanque de Roumanie, îºi exprimã temerea cã trebuie sã o lichidezedin cauza ºicanelor fãcute de Banca Naþionalã. Orele 5-7 Kalinderu,în problema curþii ºi a domeniilor. Seara scris.

Luni, 5/17 noiembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã miniºtrii. Dupã-amiazã plimbarecu trãsura, cu Elisabeta. Orele 5-6 audienþe. Seara scris.

Marþi, 6/18 noiembrieCeaþã deasã, moinã. Înainte de amiazã Brãtianu. Începerea alegerilorla primul colegiu pentru Camerã. Liniºte. Dupã-amiazã promenadã.Orele 5-6½ Kalinderu. Seara citit ºi scris.

Miercuri, 7/19 noiembrieCeaþã deasã. –2 °R. Înainte de amiazã Câmpineanu ºi Fãlcoianu.Alegeri la al doilea colegiu pentru Camerã, oraºele. Dupã-amiazãpromenadã. Seara singur, scris. Liniºte în toatã þara.

JURNAL 335

Joi, 8/20 noiembrie. Sf. MihailÎnainte de amiazã nici un ministru. Alegerile merg bine în toatãþara. Dupã-amiazã Brãtianu. Seara la masã prefectul Poliþiei, carea fost la garã, marele duce Mihail a fost în trecere. Noi l-am invitat,însã a trebuit sã meargã mai departe la Viena.

Vineri, 9/21 noiembrieFrig ºi ceaþã. Înainte de amiazã nici un ministru, deoarece toþi suntla alegeri. Dupã-amiazã promenadã pe chei, vânt rece dinspre nord-est.Seara ceva audienþe. Alegerile pentru Camerã s-au încheiat în toatãþara. Guvernul, o mare victorie. Kogãlniceanu ºi încã 30 de apropiaþiai sãi s-au ales totuºi în Camerã. Seara la teatru, Faust, foarte prost.

Sâmbãtã, 10/22 noiembrieFrig, neprietenos. Înainte de amiazã Brãtianu la mine. Au începutalegerile pentru Senat. Dupã-amiazã audienþe. Promenadã. Seara cuElisabeta. Scris.

Duminicã, 11/23 noiembrieVremea mai bunã, frig. Înainte de amiazã Stöhr, care a venit de laSinaia. Dupã-amiazã audienþe. Seara cu Elisabeta la teatru, Hamletîn limba românã. Manolescu foarte bun, þinut pânã la ora 12.

Luni, 12/24 noiembrieAlegerile pentru Senat au decurs foarte bine. Mare majoritate. Ploaieºi ninsoare. Nici un ministru. Dupã-amiazã audienþe. Kalinderu.Seara Sturdza. Scris. Elisabeta la teatru.

Marþi, 13/25 noiembrieVreme frumoasã, rece. Înainte de amiazã Fãlcoianu. Dupã-amiazãpromenadã. Ora 5 prefectul Poliþiei. Seara Basset. Scris.

Miercuri, 14/26 noiembrieFrumos, rece. Înainte de amiazã Sturdza ºi Chiþu. Comentat discursulTronului ºi redactat parþial. Dupã-amiazã D. Brãtianu. Ora 5 Sturdza.Seara cu Elisabeta. Citit.

Joi, 15/27 noiembrie. Deschiderea Camerei–9 °R. Vreme minunatã. Înainte de amiazã Lecca la mine. Ora 10¾la Mitropolie în þinutã de galã. Deschis noua Camerã cu discursulTronului. Foarte plin, am fost aplaudat în multe locuri ale discursu-lui, durat 20 minute. Ora 12½ înapoi. Vânt rece. Dupã-amiazã cuElisabeta. Ora 5 audienþe. Seara citit ºi scris.


Vineri, 16/28 noiembrieVreme frumoasã, deloc frig. Înainte de amiazã ministrul de Rãzboi,apoi Brãtianu, discutat despre Pherekyde. Creþeanu trebuie sã plecedin funcþia de mareºal al curþii, din cauzã cã e surd ºi brutal. Dupã--amiazã promenadã în Ciºmigiu. Ora 5 audienþe. Seara cu Elisabeta.

Sâmbãtã, 17/29 noiembrieVreme frumoasã, deloc frig. Înainte de amiazã Sturdza. Dupã-amiazãaudienþe. Basset îmi spune cã Creþeanu s-a exprimat violent doarpentru cã nu este plãtit. Promenadã. Audienþe. Camerele se constituiebine. Mai întâi verificat totul.

Duminicã, 18/30 noiembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã, la ora 10 la capela episcopalã,apoi lungã promenadã prin oraº. Orele 1½-4 audienþe. Orele 5-6Wight, care merge în Anglia. Seara cu Elisabeta la teatru, o piesã deCaragiale cu aluzii politice, O scrisoare pierdutã. Pânã la ora 11.Ploaie ºi furtunã. Bismarck a þinut la Berlin un discurs parlamentarîmpotriva indemnizaþiilor din Camerã ; s-a exprimat foarte tãioscontra sistemului constituþional ºi administrativ din Anglia.

Luni, 1 decembrie/19 noiembrieFurtunã, vreme rea. Înainte de amiazã nici un ministru. Theodori lanoi, s-a întors din Moldova. Dupã-amiazã audienþe. Orele 5-6 Kalinderu.Seara scris.

Marþi, 2 decembrie/20 noiembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã Fãlcoianu. Dupã-amiazã pro-menadã în oraº. Ora 5 Stãtescu. Seara biliard cu ªoimãnescu.Brãtianu la þarã.

Miercuri, 3 decembrie/21 noiembrieNinsoare. Nici un ministru. Scris. Dupã-amiazã audienþe. Seara cititºi scris.

Joi, 4 decembrie/22 noiembrieFrig, ninsoare. Înainte de amiazã Câmpineanu, care îmi spune cãBrãtianu vrea sã se retragã. Dupã-amiazã audienþe. Ora 5 Kalinderu.Seara scris. –4 °R.

Vineri, 5 decembrie/23 noiembrieFoarte frig. Ora 10 Fãlcoianu. Orele 11-12½ Brãtianu la mine, spunecã trebuie sã demisioneze. Îl propune pe generalul Lecca. El vrea ca

JURNAL 337

mai târziu sã formeze din nou guvernul cu Junimea. Dupã-amiazãpromenadã. Seara Lecca ºi Sturdza pânã la ora 7. Scris.

Sâmbãtã, 6 decembrie/24 noiembriePloaie, moinã. Înainte de amiazã Sturdza, apoi D. Ghica ºi Lecca,toþi sunt de pãrere cã Brãtianu trebuie sã rãmânã. Dupã-amiazãBrãtianu, Sturdza. Ora 5 audienþe. Seara scris.

Duminicã, 7 decembrie/25 noiembrieVreme minunatã. Elisabeta la bisericã. Orele 10½-12 Consiliu deminiºtri. Orele 1½-6 audienþe. Seara jucat biliard. –3 °R.

Luni, 8 decembrie/26 noiembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã Brãtianu, cabinetul rãmâne.Voinov ºi Lecca. Dupã-amiazã audienþe. Seara Liteanu, care a venitde la Berlin. Scris pânã la ora 11.

Marþi, 9 decembrie/27 noiembrieVreme minunatã. Depeºã de mulþumire de la împãratul Alexandrual III-lea ºi marii duci Nicolae ºi Mihail pentru urãrile mele cu ocaziaaniversãrii Ordinului Sf. Gheorghe, care a fost ieri. Ora 10½ Consiliude miniºtri, discutat bugetul de stat, scãderea preþului aurului cu15% etc. Dezordini la Universitate din cauza lui Râmniceanu, carenici el nu uºureazã situaþia, a trimis modelul la Iaºi pentru a learãta studenþilor cã este nevinovat. Dupã-amiazã audienþe. Ora 3½plimbare cu trãsura, vreme frumoasã, dar vânt rece. Cu Elisabeta.Prefectul Poliþiei la mine, a fost bolnav 8 zile. Seara citit ºi scris.Holera a încetat peste tot. Brãtianu nu poate încã sã formeze unguvern cu Carp ºi Maiorescu, în Camerã curentul este împotrivã.

Miercuri, 10 decembrie/28 noiembrie. Aniversarea PlevneiVreme minunatã. Ora 10½ pe Dealul Spirii, acolo în bisericã, TeDeum, apoi defilarea trupelor, foarte alunecos. Ora 11¼ în bisericade la cazarma cavaleriei, de asemenea Te Deum, apoi defilareatrupelor. Ora 11¾ totul se încheie. Oraºul împodobit cu steaguri, dedimineaþã salve de tun. Ora 12 la Palat. Dupã-amiazã cu Elisabeta,plimbare cu trãsura, oraº, ªosea, chei, aer bun, rece. Ora 6½ dineude galã, generali, colonei. Elisabeta prezentã. Luat masa în sufra-geria de jos. Toasturi þinute de mine ºi de Cernat. Dupã masã cercscurt în sala tronului, pânã la ora 8. Ora 9 la Cercul Militar cuElisabeta, doamne în costum naþional. Decorat frumos. Dans, rãmaspânã la ora 11. Depeºã de la marele duce Nicolae, cãruia îi rãspundîndatã.


Joi, 11 decembrie/29 noiembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã Câmpineanu ºi Sturdza. Agiul13%. Dupã-amiazã plimbare cu trãsura, cu Elisabeta, Filaret, Cotroceni.Ora 5 audienþe. E. Ghica de la Sofia. Seara scris.

Vineri, 12 decembrie/30 noiembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã ministrul de Rãzboi, apoi Brãtianu.Dupã-amiazã audienþe. Saurma. Seara biliard pânã la ora 10½.Elisabeta are febrã.

Sâmbãtã, 1/13 decembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã Voinov, apoi Sturdza. Dupã--amiaza acasã. Ora 5 Kalinderu, care a fost la Sadova. Hotãrât pentrudânsul salariu de 24.000 franci, el este puþin surprins. Seara cititpânã la ora 10½.

Duminicã, 2/14 decembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã Stöhr, care a venit de la Sinaia.Orele 1-3 audienþe. Ora 5 G. Ghica de la Atena. Seara citit ºi scrislui papa pânã la ora 10½.

Luni, 3/15 decembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã doar Lecca. Finanþele suntbune, criza aurului este apãsãtoare, agiul 12%. Dupã-amiazãaudienþe, Brânzeu pentru grãdina botanicã de la Cotroceni. Ora 2½plimbare cu trãsura, enorm de murdar, rece. Seara scris. Came-rele încep dezbaterea adresei, care va dura 3 zile. Înscris mulþivorbitori.

Marþi, 4/16 decembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã Consiliu de miniºtri. Dupã--amiazã plimbare cu trãsura, cu Elisabeta. Seara prefectul Poliþiei.Camerele discutã adresa.

Miercuri, 5/17 decembrieVreme minunatã, cald. Înainte de amiazã nici un ministru. Dupã--amiazã audienþe. Plimbare cu trãsura. Seara biliard pânã la ora 10.La Balul Societãþii Elisabeta, la Teatru, nu foarte plin. Tombolã.Acolo pânã la ora 2. Licitaþie.

Joi, 6/18 decembrieUmed ºi frig, ceaþã deasã. Ora 10 cu Elisabeta la Biserica Sf. Nicolae,liturghie þinutã de episcopul de Argeº, pânã la ora 11, foarte plin.

JURNAL 339

Dupã-amiazã audienþe. Orele 5-6½ biliard. Seara citit. Elisabetafoarte obositã.

Vineri, 7/19 decembrieCeaþã, frig. Înainte de amiazã Theodori, apoi Câmpineanu, Fãlcoianu,Lecca. Dupã-amiazã audienþe. Generalul Cantilli, prefectul Moruzide la Dorohoi. Seara citit. Senatul a votat adresa.

Sâmbãtã, 8/20 decembrieCeaþã deasã, frig umed. Înainte de amiazã nici un ministru. Cameraa votat adresa. Dupã-amiazã câteva audienþe. Seara scris. PrefectulPoliþiei la mine.

Duminicã, 9/21 decembrieCeaþã de nepãtruns, foarte neplãcut, frig umed. Ora 10 la capelaepiscopalã, liturghie tãcutã. Ora 10½ înapoi. Ora 11 Sturdza la mine.Ora 11½ primirea adresei Senatului, D. Ghica o citeºte, vorbit cu toþisenatorii, cu multe doamne, de asemenea cu Mârzescu. Ora 12½dejunat, invitat pe Alecsandri ºi pe Sturdza. Ora 1½ primirea adreseiCamerei, generalul Lecca o citeºte, de faþã mulþi deputaþi, pânã laora 2. Apoi audienþe pânã la ora 3½. Cu Elisabeta, care a avut deasemenea multe audienþe. Vreme întunecatã. Seara citit ºi scris.

Luni, 10/22 decembriePloaie torenþialã. Înainte de amiazã nici un ministru. Dupã-amiazãgeneralul Slãniceanu, care pleacã la Alger, este foarte suferind, se vaîntoarce greu pânã la Anul Nou. Generalul Barozzi la mine. Ora 5Kalinderu, decid cã trebuie dotate toate bisericile de pe DomeniileCoroanei cu cele necesare pentru liturghie, iar ºcolile cu manuale, odonaþie de 10.000 franci. Seara biliard cu ªoimãnescu pânã la ora 10.Tânãrul Witzleben urmeazã sã fie expediat în America. Mamei salei-au dispãrut 600 franci, care au fost luaþi probabil chiar de cãtre fiu.Ceaþã deasã.

Marþi, 11/23 decembrieCeaþã de nepãtruns, mai târziu soare, cald. Înainte de amiazã Fãlcoianu.Ora 1½ prinþul Handgang, consilier la Teltow, lângã Berlin. Plimbarecu trãsura, cu Elisabeta. La mine Gottreau pentru construcþii. Searaprefectul Poliþiei.

Miercuri, 12/24 decembriePloaie, cald. Ora 10½ Consiliu de miniºtri. Dupã-amiazã audienþe.Înmormântarea lui Dabija, al cãrui corp a fost adus de la Paris.Seara cu Elisabeta. Scris.


Joi, 13/25 decembrie. Crãciunul catolicÎnainte de amiazã cu Elisabeta. Tânãrul Witzleben va fi expediat înAmerica. Mama sa ºtie cã el a furat. Ora 11 Lecca la mine, îmiprezintã bugetul, 155 milioane, echilibrat. Dupã-amiazã Gottreaupentru construcþii. Orele 5-6½ Lavertujon, delegat la Comisia Dunãrii.Republican, om interesant.

Vineri, 14/26 decembrie. Crãciunul catolicVreme minunatã. Înainte de amiazã nici un ministru. La Senat a fostinterpelarea lui Mârzescu împotriva episcopilor. Dupã-amiazã plimbarecu trãsura, cu Elisabeta, aer bun. Ora 5 Tornielli. Seara scris. Camerelelucreazã foarte puþin.

Sâmbãtã, 15/27 decembrieVreme frumoasã. Înainte de amiazã Sturdza. Brãtianu e din nou la þarã.Camerele nu lucreazã din cauza interpelãrilor. Dupã-amiazã audienþe,scris. Seara prefectul Poliþiei. Biliard cu ªoimãnescu pânã la ora 10½.

Duminicã, 16/28 decembrieMohorât, ceþos, +4 °R. Înainte de amiazã acasã. Scris. Dupã-amiazãaudienþe. Orele 5-6½ biliard cu Greceanu. Seara scris. Elisabetapuþin rãcitã.

Luni, 17/29 decembrie. Ziua de naºtere a ElisabeteiOra 8 dejunat, cadouri. Înainte de amiazã felicitãri. Ora 11 venitminiºtrii. Ora 11½ curtea. Prefectul Poliþiei, Kalinderu. Ora 12½dejunat. Dupã-amiazã audienþe. Orele 5-6½ Kalinderu, care a fost laBicaz. O moºie care e foarte greu de exploatat ºi care se aflã într-ostare foarte proastã. E datã în arendã. În Senat Murgescu a fostînfrânt provizoriu printr-un discurs al lui Melchisedec. La CamerãKogãlniceanu continuã sã facã agitaþie, pentru ca Legea Sinodului sãfie modificatã. Seara cu Elisabeta, care e puþin obositã. Vreme moho-râtã ºi ceþoasã. Ora 10½ în pat.

Marþi, 18/30 decembrieVreme mohorâtã ºi ceþoasã. Înainte de amiazã ministrul de Rãzboi.Dupã-amiazã audienþe. Seara la ora 5 marchizul de l’Aubespine.Ora 6½ mare dineu pentru birourile Senatului ºi Camerei, 45persoane, D. Ghica, Lecca, Stãtescu, generali etc. Fãcut cerc pânã laora 9. Elisabeta de faþã. Seara citit.

Miercuri, 19/31 decembrieVreme mohorâtã. Înainte de amiazã Consiliu de miniºtri, reproºatlui Chiþu cã din cauza lipsei lui de energie s-a ajuns la problema

JURNAL 341

studenþilor. Pânã la ora 12½. Dupã-amiazã diferite audienþe. Scrisdepeºe cãtre toþi suveranii etc., 50 bucãþi. Orele 5-7 Kalinderu lamine, discutat despre administraþia Domeniilor ºi despre Curte.Seara prefectul Poliþiei la mine. Elisabeta la concert, scris depeºepânã la ora 11.

Anul 1885

Bucureºti

Joi, 1 ianuarie/20 decembrieVreme mohorâtã, vânt rece uscat, +1 °R. Înainte de amiazã Câmpineanuºi Lecca la mine. Ora 1½ mitropolitul Moldovei. Audienþe. Primitmulte depeºe de rãspuns. Seara biliard.

Vineri, 2 ianuarie/21 decembrie–3 °R, vânt rece dinspre nord-est. Ora 10½ Voinov la mine. Dupã--amiazã promenadã, frig ºi uscat. Seara Brãtianu cu soþia la masã,pânã la ora 8½.

Sâmbãtã, 3 ianuarie/22 decembrie–1 °R. Înainte de amiazã D. Sturdza la mine. Kalinderu e la Mãlini.Dupã-amiazã promenadã, aer bun, nu e frig. Seara scris.

Duminicã, 4 ianuarie/23 decembrieVreme frumoasã. Ora 10 la capela episcopalã. Dupã aceea promenadãla Dâmboviþa, cald. Orele 1½-4 audienþe, apoi citit împreunã cuElisabeta. Seara scris pãrinþilor. Vreme seninã.

Luni, 5 ianuarie/24 decembrie. CrãciunulNu e frig. Ora 10 cu Elisabeta prin prãvãlii, la turci ºi la Grand,cumpãrat de 8.000 franci. Ora 12 înapoi. Venit mitropolitul cu icoanele.Rãmâne la dejun pânã la ora 2. Îi dãruim o icoanã în ulei. Orele 2-4Gottereau la mine, pentru construcþii, lipsesc bani pentru a facetotul. Ora 6 Basset, hotãrât bugetul. Seara scris.

Marþi, 6 ianuarie/25 decembrie. Naºterea DomnuluiÎntunecat. –2 °R. Ora 11 cu Elisabeta la mitropolit, liturghie în capelasa pânã la ora 12. La el. Dupã-amiazã Stöhr la mine, a venit de laSinaia. Seara biliard.


Miercuri, 7 ianuarie/26 decembrie. A doua zi de sãrbãtoare–3 °R. Ora 9¾ la Biserica Sf. Silvestru, asistat la liturghie ; foarteplin ºi expus la curent, pânã la ora 11. Plimbare friguroasã cu trãsuraprin oraº. Ora 11½ Sturdza la mine, îl propune pe G. Ghica în postulde mareºal al curþii. Dupã-amiazã, între orele 2 ºi 3½, White, care s-aîntors de la Londra. Orele 5-6½ biliard. Seara scris.

Joi, 8 ianuarie/27 decembrieViscol cu zãpadã, nu e frig. Înainte de amiazã cu Elisabeta. Ora 12Kalinderu, care s-a întors de la Mãlini. Îl invitãm la dejun, conversatpânã la ora 2. Apoi cãpitanul Schneider, care îmi aduce lista rangu-rilor militare. Dupã-amiazã Stöhr îndelung la mine, discutat dese-nele pentru argintãria din Sinaia. Ninge toatã ziua, însã e moinã.Orele 5-6½ biliard. Seara cu Elisabeta ºi scris pânã la ora 11.

Vineri, 9 ianuarie/28 decembrieVreme frumoasã, ninge. Înainte de amiazã Fãlcoianu ºi Lecca lamine, criza se accentueazã, agiul 16%297. Dupã-amiazã plimbare cusania, a mers destul de greu, caii obosiþi. Murit un cal norvegian.Ora 5 prefectul Poliþiei. Seara scris pânã la ora 11. Elisabeta lateatru.

Sâmbãtã, 10 ianuarie/29 decembrie–10 °R, vreme minunatã. Pe la ora 10 pe jos, la Müller ºi Grand,pentru cumpãrãturi. Ora 11½ înapoi. Orele 2-4 I. Brãtianu la mine,discutat despre numirea lui Mavrogheni la Viena ºi probabil a luiG. Ghica în postul de mareºal al curþii. Orele 5-6½ D. Sturdza lamine. Seara scris.

Duminicã, 11 ianuarie/30 decembrie–9 °R, chiciurã, acoperit. Înainte de amiazã singur. Stöhr nu poatesã vinã din cauzã cã e bolnav. Dupã-amiazã câteva cadouri, promenadã,destul de frig. Ora 5 Kalinderu, pânã la ora 7, îi dãruiesc un tablou.Seara biliard pânã la ora 10½.

Luni, 12 ianuarie/31 decembrie–6 °R, mai târziu mai cald. Înainte de amiazã cu Elisabeta, pregãtitcadourile. Ora 11½ Lecca, agiul 16%. Ora 2 Fãlcoianu. Seara scris.Basset etc.

Marþi, 1/13 ianuarie. Anul NouVreme blândã. Cu Elisabeta pânã la ora 10½, felicitãri din parteacurþii, împãrþit cadouri. Vine Stöhr. Ora 10¾ la Mitropolie, în þinutã

JURNAL 347

de galã. Liturghie o orã, trecut în revistã garda de onoare. La mitropolit,discursuri din partea lui ºi a lui Sturdza, eu rãspund, amintesc decriza serioasã. Felicitat pe toþi. Ora 12¾ din nou la Palat. Ruºii cubrad ºi sare. Dupã-amiaza scris, cu Elisabeta, care îºi amenajeazãnoua bibliotecã. Ora 7 cinat. Ora 10 începerea marelui bal, cercpentru corpul diplomatic etc. Enorm de plin ºi cald. Iluminatulelectric nu merge bine. Ora 1 supeu, foarte bun. Cotilion, Elisabetarãmâne pânã la ora 2, eu pânã la 3. Foarte obositor, animat.

Miercuri, 2/14 ianuarieVreme moale, ploaie, mai târziu soare. Pânã la ora 11 cu Elisabeta,în noua ei bibliotecã, pe care a terminat-o. Orele 11-12 Sturdza lamine. I-a propus lui G. Ghica postul de mareºal al curþii, el acceptãcu plãcere, însã sperã la 18.000-20.000 franci. Dupã-amiazã plimbarecu trãsura, foarte moale, foarte umed ºi murdar. Zãpada mai veches-a topit. Seara scris. Prinþul August de Württemberg298 a murit laBerlin, avea 72 de ani. Ora 11 în pat.

Joi, 3/15 ianuarieMohorât, ploios. Ora 10 Câmpineanu, ora 11 Lecca ºi Voinov. A iz-bucnit un incendiu la depozitele Cariade. Ora 1½ plec îndatã acolo,nu accept nici o propunere. Vizitat cu D. Ghica noile construcþii,foarte frumoase ºi mari. Orele 4-5 jucat biliard cu Young. Orele 5-8½Kalinderu la mine. Seara scris lui Leopold la Meran.

Vineri, 4/16 ianuarieVreme rece ºi întunecatã. Ora 10 venit Stöhr, care e din nou bine.Ora 10½ discutat cu Pössenbacher din München, în sala tronului,pentru a o amenaja ca bibliotecã. Ora 11 Fãlcoianu, apoi Brãtianu, cares-a întors de la þarã. Ora 12 vizitat totul cu Stöhr ºi Pössenbacher.Dupã-amiazã audienþe. Orele 5-7 Kalinderu. Seara scris.

Sâmbãtã, 5/17 ianuarie–4 °R, întunecat, vânt dinspre nord. Înainte de amiazã Stöhr, apoiSturdza. Ora 12 venit mitropolitul cu icoanele. Rãmâne la dejun.Dupã-amiazã Vãcãrescu, insistã sã devinã mareºal al curþii, eu refuz.Ora 5 prefectul Poliþiei. Basset, Petrescu. Seara scris pânã la ora10½.

Duminicã, 6/18 ianuarie. Epifania. Botezul Domnului–4 °R, vânt rece. Ora 10 venit Stöhr. Ora 11¼ mers cu trãsura lapavilionul de la Dâmboviþa, îndatã sfinþirea apei, mitropolitul acolo.La apã, în care e aruncatã crucea. Defilarea trupelor, ora 12 totul se


încheie. Vânt rece. Dupã-amiazã C. Rosetti la mine. Ora 5 biliard.Seara scris. –6 °R.

Luni, 7/19 ianuarie. Sf. Ioan–7 °R, vânt de gheaþã, vreme rece. Înainte de amiazã ºi dupã-amiazãscris. Elisabeta e în pat, deoarece nu se simte bine deloc. Ora 5Sturdza. Seara Basset. Scris. Furtunã.

Marþi, 8/20 ianuarie–6 °R. Furtuna a þinut toatã noaptea, vânt de gheaþã, ceva zãpadã.Înainte de amiazã Stöhr, scris. Dupã-amiazã la Elisabeta, care nu sesimte bine. Orele 5-7 Kalinderu la mine. Seara citit. A mai venitStöhr, pleacã la Sinaia.

Miercuri, 9/21 ianuarie–4 °R, soare. Înainte de amiazã Sturdza. Îi trimit fiului prinþului deWales Cordonul ordinului Steaua României. Împãratul Wilhelm rãcit.Dupã-amiaza, orele 2-4, promenadã, vreme frumoasã, nu foarte frig.La Elisabeta, care stã încã în pat din cauza durerilor. Seara jucatbiliard. Criza e încã în creºtere, agiul s-a urcat la 18% ºi nu e nicio speranþã cã va scãdea înainte de primãvarã. Multe falimente. Toateacþiunile au scãzut simþitor, comerþul s-a blocat complet.

Joi, 10/22 ianuarie–4 °R. Vreme mohorâtã. Elisabeta se simte slãbitã. Înainte de amiazãdoar Lecca la mine. Brãtianu încã la þarã. Dupã-amiazã scris.Ora 5 biliard. Seara citit.

Vineri, 11/23 ianuarieMohorât, frig. Elisabeta toatã ziua în pat, cu dureri de cap. Orele 10½Consiliu de miniºtri. Chiþu bolnav, Voinov demisionat. Dupã-amiazaacasã, scris. La Elisabeta. Orele 5-7 Kalinderu. Seara scris ºi citit. –6 °R.

Sâmbãtã, 12/24 ianuarieSenin, frig. Elisabeta s-a ridicat din pat, foarte slãbitã. Ora 11Brãtianu, pentru problema mareºalului curþii. Racoviþã ºi Cornescu.Generalul Barozzi în locul lui Creþeanu. Dupã-amiazã audienþe.Elisabeta se simte mult mai bine seara. Cinat singur, scris. A muritgeneralul Slãniceanu la San Remo. La fel doctorul Capºa299 aici.

Duminicã, 13/25 ianuarieVreme minunatã. –7 °R. Ora 10 la capela episcopalã, înapoi pe jos,de-a lungul Dâmboviþei, ora 12. Dupã-amiaza audienþe de la 1½ la6. La Elisabeta. Seara singur.

JURNAL 349

Luni, 14/26 ianuarieVreme minunatã, frig. Înainte de amiazã Câmpineanu. Dupã-amiazãaudienþe. Elisabeta ceva mai bine, însã trebuie sã stea în pat. Seara scris.

Marþi, 15/27 ianuarieNu e frig. Înainte de amiazã Brãtianu. Dupã-amiazã scris. Searabiliard. Elisabeta încã foarte slãbitã. Noapte seninã, cu lunã.

Miercuri, 16/28 ianuarieSenin, –8 °R. Înainte de amiazã Sturdza. Orele 2-4 promenadã, vântrece. Seara Kalinderu, scris.

Joi, 17/29 ianuarieSoare, –8 °R. Înainte de amiazã Câmpineanu, Lecca ºi Sturdza.Bãlãceanu a demisionat. Îi este acceptatã demisia, din cauzã cã el ascris în ziare. Dupã-amiaza audienþe. Seara cu Elisabeta, care e maibine. Scris.

Vineri, 18/30 ianuarieVreme seninã, –3 °R. Înainte de amiazã Brãtianu la mine, are greutãþiîn gãsirea de miniºtri. Chiþu e bolnav ºi trebuie sã plece în strãinãtate.Ora 11½ preºedintele Camerei Lecca la mine. Dupã-amiazã pro-menadã cu Cazimir, vreme de primãvarã. Elisabeta mult mai bine.Seara biliard cu ªoimãnescu pânã la ora 10½.

Sâmbãtã, 19/31 ianuarieVreme minunatã, cald. Înainte de amiazã Sturdza. Bãlãceanu tele-grafiazã scurt sã i se plãteascã cheltuielile ºi apoi va veni în þarã.Opoziþia este de partea lui. Dupã-amiazã acasã, cu Elisabeta, dictatmemoriile mele. Orele 5-6 biliard, apoi prefectul Poliþiei la mine.Brãtianu la þarã. Ora 8 la Clubul Militar, prelegerea lui Lahovarydespre manevrele la Rin, acolo pânã la ora 11. Pe jos acasã, numai½ °R, frig, complet senin.

Duminicã, 1 februarie/20 ianuarieVreme minunatã. Orele 11-12½ promenadã în Ciºmigiu, foarte cald,ca primãvara. Ora 1½ audienþe, pânã la ora 4. Apoi cu Elisabeta,care e însã obositã. Ora 5 biliard. Seara citit ºi scris.

Luni, 2 februarie/21 ianuarieCeaþã deasã. Înainte de amiazã Câmpineanu ºi Lecca. Elisabeta dinnou mai puþin bine, ceva febrã, dar e vioaie. Dupã-amiazã audienþe.Orele 5-7½ Kalinderu. Seara la Elisabeta.


Marþi, 3 februarie/22 ianuarieVreme caldã ºi mohorâtã. Brãtianu este bolnav. Înainte de amiazãnici un ministru. Fleva la mine, discutat despre oraº etc. Dupã--amiazã promenadã în oraº, foarte moale. Prefectul Poliþiei la mine.Orele 5-6 Mitilineu, care a venit de la Belgrad. Seara citit.

Miercuri, 4 februarie/23 ianuarieMohorât, cald. Înainte de amiazã nici un ministru. Brãtianu bolnav.Chiþu e grav bolnav ºi trebuie sã pãrãseascã ministerul, ceea ce nue de regretat. Dupã-amiazã promenadã, cald, umed. Seara cu Elisabeta.Ora 10 singur la balul funcþionarilor. D. Ghica, preºedintele, mãîntâmpinã la teatru. Tombolã, destul de plin, rãmas pânã la ora 12½,vorbit cu multã lume.

Joi, 5 februarie/24 ianuarieCeaþã, deloc frig. Înainte de amiazã nici un ministru. PrefectulPoliþiei. Dupã-amiazã citit. Ora 5 biliard. Seara cu Elisabeta ºi cititpânã la ora 10½.

Vineri, 6 februarie/25 ianuarieMohorât, umed, +4 °R. Înainte de amiazã Fãlcoianu ºi Sturdza. Brãtianuîncã bolnav. Anunþat pe generalul Creþeanu cã va deveni inspectorde Cavalerie. Slãniceanu a fost înmormântat. Dupã-amiaza audienþe.Ora 5 Kalinderu, pânã la ora 7¼. Cu Elisabeta.

Sâmbãtã, 7 februarie/26 ianuarieVreme mohorâtã, +1 °R. Înainte de amiazã Câmpineanu. Dupã-amiazãaudienþe. Ora 5 Sturdza. Numit pe Mavrogheni ministru plenipotenþiarla Viena, iar pe Vãcãrescu la Roma. Seara cu Elisabeta. PrefectulPoliþiei. Brãtianu mai bine.

Duminicã, 8 februarie/27 ianuarie+1 °R, vântos, mohorât. Elisabeta mult mai bine. Înainte de amiazã,la ora 11½, mitropolitul primat, apoi arhierei. Orele 1-5 audienþe.Polizu-Micºuneºti300, Filitis etc. Seara citit.

Luni, 9 februarie/28 ianuarieVreme mohorâtã, –2 °R, stã sã ningã. Elisabeta se simte mult maibine. Ora 10½ Câmpineanu. Dupã-amiazã promenadã, nu e frig. Ora 5Alecsandri, care pleacã la Paris ca ministru plenipotenþiar. Seara cuElisabeta, care o primeºte pe doamna Slãniceanu ; îi propune sãdevinã doamnã de onoare la curte. Prefectul Poliþiei la mine. Z. Bãlãceanui-a telegrafiat tatãlui ei sã vinã imediat la Bucureºti. Pânã la ora 10½cu Elisabeta. Sunt multe intrigi în joc.

JURNAL 351

Marþi, 10 februarie/29 ianuarieVreme moale. Înainte de amiazã Fãlcoianu, apoi Fleva, care îmiprezintã planurile oraºului. Venit Brãtianu, care s-a reînsãnãtoºit.Vorbit despre formarea guvernului. Chiþu e bolnav ºi se retrage.A murit maiorul Miºa Anastasievici301. Orele 2½-4 promenadã, rece.Orele 5½-7½ Kalinderu. Seara cu Elisabeta, citit.

Miercuri, 11 februarie/30 ianuarie.Sãrbãtoarea [Sfinþii Trei Ierarhi] Vasile, Grigore ºi IoanNu e frig, acoperit. Înainte de amiazã nici un ministru. Dupã-amiazãpromenadã pânã la ora 4, viscol cu zãpadã. Ora 5 Sturdza. A venitBãlãceanu. Pe urmã Brâncoveanu ºi Vãcãrescu, care pleacã la Bruxelles,apoi la Haga, apoi la Roma. Seara Balul Societãþii Furnica. Ora 10bãut un ceai cu Elisabeta. Ora 10¼ plecat singur la teatru, aglo-meraþie enormã. Tombolã, tarabe, unde eu cumpãr mult. Ruletã.Acolo pânã la ora 12½, întregul corp diplomatic. Ora 1 în pat.

Joi, 12 februarie/31 ianuarieNinsoare, moinã, frig. Înainte de amiazã doar Lecca. Alecsandrinumit la Paris. Ora 2 se prezintã generalul Barozzi, pe care l-amnumit ºef al casei mele militare, în locul generalului Creþeanu. Creþeanus-a prezentat la mine pentru plecare. Ninge. Ora 5 baronul de Ring,care îmi prezintã scrisoarea de rechemare, primeºte Steaua României.Seara cu Elisabeta, citit.

Vineri, 1/13 februarieCeva viscol cu zãpadã, deloc frig. Ora 10½ inspectez Marele Stat--Major General. De faþã Fãlcoianu, Barozzi, col. Dona, Lahovary,Arginteanu etc., acolo pânã la ora 11¾. Brãtianu la mine, hotãrâtguvernul. Stolojan, Nacu ºi Radu Mihai intrã în guvern. Dupã-amiazãaudienþe. La Elisabeta. Seara încã Sturdza, care preia InstrucþiuneaPublicã, Câmpineanu – Externele. Kalinderu la mine, îmi prezintãfuncþionarii silvici. Seara scris.

Sâmbãtã, 2/14 februarieUmezealã. Ora 10½ Stolojan, R. Mihai ºi Nacu au depus jurãmântulca miniºtri, Sturdza de faþã. Dupã-amiazã cu Elisabeta. Ora 5 primitpe Bãlãceanu ; a fost deprimat, însã a devenit din ce în ce maivehement, eu am discutat cu el la obiect ºi mi-am exprimat regretulpentru tot ce s-a întâmplat. Nu vrea sã accepte pensia, cere sã i seplãteascã însã cei 12.000 franci302. Pânã la ora 6½. Cu Elisabeta. Ora 10la Teatru, la bal des courriers, aglomeraþie enormã. Tombolã. Noi amtrimis lucruri foarte frumoase, care au fost licitate pentru 3.000


franci. Elisabeta, un vas fãcut la Sinaia ºi pictat de ea. La bal pânãla ora 1½, vorbit cu multã lume. Elisabeta nu a putut veni la niciunul dintre cele trei baluri de la Teatru.

Duminicã, 3/15 februarieSculat târziu, mohorât, +2 °R. Înainte de amiazã cu Elisabeta, citit.Dupã-amiaza audienþe de la 1½ la 4½. Orele 5-6 Petrescu pentrupetiþie. Seara cu Elisabeta, care e foarte obositã. Citit.

Luni, 4/16 februarie–1 °R, acoperit. Ora 10½ ministrul Câmpineanu ca ministru de Externe.Bãlãceanu a fost la el, vrea sã predea creditivele sale la Paris.Dupã-amiazã acasã. Seara cu Elisabeta. Ora 9 încã Radu Mihai.

Marþi, 5/17 februarie–3 °R, chiciurã. Ora 10½ Fãlcoianu, apoi Brãtianu, hotãrât cã îl voilua pe G. Ghica în postul de mare maestru al curþii. Ora 11¾ primarulFleva cu magistrul Lindley de la Frankfurt am Main, om inteligent.Dupã-amiazã audienþe, scris. Seara Radu Mihai.

Miercuri, 6/18 februarieDezgheþ. Ora 10½ Consiliu de miniºtri. Dupã-amiaza plimbare cutrãsura, frig umed. Cu Elisabeta. Z. Bãlãceanu s-a logodit. SearaKalinderu ºi D. Sturdza.

Joi, 7/19 februarieDezgheþ, +9 °R. Înainte de amiazã R. Mihai ca ministru al LucrãrilorPublice ºi Lecca. Dupã-amiazã plimbare cu trãsura, deloc frig. Spuslui Greceanu cã va deveni prefect al Palatului. Dupã-amiaza ºi searanimeni, citit.

Vineri, 8/20 februarieMohorât ºi rece. Înainte de amiazã nici un ministru. Brãtianu laþarã. Dupã-amiazã nici o audienþã. Ora 5 Sturdza la mine. Seara cititpânã la ora 11. Elisabeta destul de bine.

Sâmbãtã, 9/21 februarieMohorât, umed. Ora 10½ Câmpineanu. Bãlãceanu a primit banii,pleacã la Paris pentru a înmâna scrisoarea de rechemare. Ora 11½Nacu, ministru de Justiþie. Dupã-amiaza audienþe. Plimbare cu trã-sura, noroi îngrozitor, umezealã, frig. Seara Radu Mihai. Ora 8 laClubul Militar, col. Poenar despre manevrele austriece, acolo pânãla ora 11.

JURNAL 353

Duminicã, 10/22 februariePloaie, foarte întuneric. Ora 10 la capela episcopalã. Ora 10½ înapoi.Ora 11½ D. Ghica ; îmi spune cã Brãtianu crede cã a pierdut încre-derea mea. Dupã-amiazã audienþe. Ora 5 baronul Eisenstein, însãr-cinat cu afaceri austriac. Ora 8½ la Societatea Geograficã, în salaSenatului, foarte plin. Lahovary citeºte raportul, Cãpãþâneanu,Tocilescu, Hepites ºi Gaster303 þin prelegeri, pânã la ora 11½. Cevaninsoare.

Luni, 11/23 februarieVreme minunatã, –1 °R, apoi cald. Înainte de amiazã ministrul Dome-niilor Stolojan de la 10½ la 11½. Apoi Sturdza. Brãtianu vine abiamâine de la þarã. Dupã-amiazã audienþe. Cu Elisabeta, care se simtedin nou foarte bine. Ora 5 Kalinderu. Ora 8½ ºedinþã a SocietãþiiGeografice, pânã la ora 11. Cãpitanul Vasiliu304, Lahovary, secretargeneral al Societãþii, ºi profesorul Dimitrescu305 þin prelegeri, a celuidin urmã foarte bunã. Multã lume.

Marþi, 12/24 februarieVreme minunatã. Înainte de amiazã ministrul de Rãzboi, ora 11½Fleva cu domnul Lindley pentru aprovizionarea cu apã a oraºului.Dupã-amiazã plimbare cu trãsura, cu Elisabeta, care nu se simteprea bine. Aer bun. Ora 5 audienþe. Seara citit. Brãtianu trebuie sãse fi întors astãzi de la þarã.

Miercuri, 13/25 februarieVreme minunatã. Orele 10½-12 Consiliu de miniºtri. Brãtianu ridicãdiferite probleme. Pânã la ora 12. Dupã-amiaza plimbare cu trãsura,rece. Ora 5 Theodori ºi Gottereau mi-au prezentat planurile. Searacu Elisabeta. Citit.

Joi, 14/26 februarieVreme mohorâtã, +1 °R. Înainte de amiazã Radu Mihai, ministru alLucrãrilor Publice. Ora 11¾ Lecca. Dupã-amiazã, între orele 2½ ºi 4,promenadã în oraº. Arhiepiscopul Paoli a murit la Viena în urmaunui atac cerebral. Ora 5½ Basset. Seara, între 8 ºi 10, jucat biliard.Ninge puþin.

Vineri, 15/27 februarieMohorât, –1 °R. Înainte de amiazã Brãtianu. G. Ghica vrea totuºi laConstantinopol. Dupã-amiaza viscol cu zãpadã. Audienþe. Cu Elisabeta.Seara biliard pânã la ora 10½.


Sâmbãtã, 16/28 februarieViscol cu zãpadã. Înainte de amiazã Câmpineanu. Numit pe Ghicala Belgrad. Ora 11 Nacu. Dupã-amiazã audienþe. Mitilineu, carepleacã la Belgrad, Paris, apoi la Bruxelles. Dr. Meinert, care vrea sãdeschidã aici o fabricã de conserve. Brãtianu nu prea e de accord.Ora 6½ mare dineu diplomatic, 56 persoane în sala tronului. Toþiminiºtrii plenipotenþiari cu soþiile, la fel toþi miniºtrii ºi secretarii delegaþie, cerc pânã la ora 9. Elisabeta foarte obositã, rãcitã foartetare, din care cauzã are o noapte foarte proastã. Ninge toatã noaptea,–1 °R. La Berlin s-a încheiat Conferinþa cu privire la Congo.Arhiepiscopul catolic a murit la Viena, urmeazã sã fie înmormântataici.

Duminicã, 1 martie/17 februarieZãpadã adâncã, moinã. Stöhr bolnav, din aceastã cauzã nu poate venide la Sinaia. Elisabeta rãcitã. Înainte de amiazã citit. Orele 1½-5audienþe. Seara cu Elisabeta. Citit.

Luni, 2 martie/18 februarie–1 °R, frumos. Ora 10½ Stolojan, care îmi prezintã devizul pentruPalat. Ora 11½ Sturdza. Dupã-amiazã audienþe, scris. Elisabeta eîncã rãcitã. Seara citit.

Marþi, 3 martie/19 februarieVreme minunatã. Ora 10 venit Stöhr, este suferind. Ora 10½ Fãlcoianu.Ora 12 mitropolitul primat, care insistã sã permit ca arhiepiscopulcatolic sã fie înmormântat în catedrala sa, eu refuz, deoarece esteîmpotriva legii. Dupã-amiaza Stöhr. Seara Kalinderu pânã la ora 7½.Cu Elisabeta. Citit.

Miercuri, 4 martie/20 februarieMohorât, întunecat. Înainte de amiazã Stöhr. Orele 10½-12½Consiliu de miniºtri. Dupã-amiazã audienþe, scris. Cu Elisabeta.Seara biliard.

Joi, 5 martie/21 februarieMohorât, ceaþã. Înainte de amiazã Radu Mihai ºi Lecca. Dupã-amiazãPretorius ºi Behr de la Casa Bembé. Ora 4 Stolojan cu Cerkez pentruplanurile Palatului, hotãrât cã licitaþia poate fi fãcutã a doua oarã.Ora 5 G. Ghica, care pleacã la Constantinopol ºi Atena. Ora 8 searaprezentare a profesorilor Herrmann, Taschen ºi Spiele în salonulalb, de faþã Alecsandri, Kalinderu, curtea, câteva doamne, pânã laora 10, foarte bine.

JURNAL 355

Vineri, 6 martie/22 februarieCald, aer de primãvarã. Înainte de amiazã Brãtianu. Dupã-amiazãLecomte. Plimbare cu trãsura, foarte moale. Ora 5 primit pe noulministru plenipotenþiar francez Ordega în audienþã privatã. Searacitit.

Sâmbãtã, 7 martie/23 februarieVreme minunatã, +15 °R. Câmpineanu, apoi Nacu. Dupã-amiazãaudienþe. Plimbare cu trãsura, cald ºi vântos. Seara Stöhr, carepleacã la Sinaia. Ora 8 la Clubul Militar, col. Carp þine o prelegeredespre armata francezã, acolo pânã la ora 11.

Duminicã, 8 martie/24 februarieVreme minunatã, foarte cald. Ora 10 la capela episcopalã, liturghietãcutã, înapoi pe jos, pe chei. Ora 12 primirea oficialã a ministruluiplenipotenþiar francez Ordega. Dupã-amiaza audienþe de la ora 1½la 4 ºi de la 5 la 6. Seara cu Elisabeta, citit.

Luni, 9 martie/25 februarie+5 °R, ceva nori. Ora 10½ venit Sturdza, ora 11 Stolojan. Germaniaºi Anglia sunt în relaþii încordate. Dupã-amiazã promenadã, dez-gheþat ºi foarte umed. Ora 4 Gottereau, discutat noua construcþiepentru rotondã. Orele 5-7 G. Cantacuzino la mine. Seara cu Elisabeta,citit. Orele 9-10 Radu Mihai la mine.

Marþi, 10 martie/26 februarieVreme de primãvarã, +15 °R. Înainte de amiazã Fãlcoianu la mine.Arhiepiscopul catolic Paoli a fost înmormântat. Ora 11½ Fleva cuinginerul Lindley. Dupã-amiazã audienþe. Orele 5-7 Kalinderu. Searabiliard pânã la ora 11. Ploaie.

Miercuri, 11 martie/27 februariePuþinã ninsoare, frig, vântos. Ora 10½ Consiliu de miniºtri, discutatconvenþia comercialã. Dupã-amiazã audienþe. Ora 5 Hasdeu pentruEtymologicum. Seara mare bal. Ora 10¼ în sala tronului, foarte plinºi elegant, dansul a început îndatã. Ora 1 supeu, Elisabeta se retrageînainte de acesta. Rãmas pânã la ora 3½, cotilion animat, vorbit cumultã lume, nu foarte cald. Frig, –1 °R.

Joi, 12 martie/28 februarieVreme schimbãtoare, doar 5 °R. Ora 11, înainte de amiazã, Radu Mihai.Ora 11½ Lecca. Dupã-amiazã promenadã, rece. Seara cu Elisabetaºi citit. Frig.


Vineri, 1/13 martie+3 °R, foarte rece. Înainte de amiazã nici un ministru. Brãtianu nua venit. Dupã-amiazã plimbare cu trãsura. Vânt rece, îngrozitor.Orele 5-6 Sturdza. Seara citit.

Sâmbãtã, 2/14 martieFoarte frig, atmosferã de ninsoare. Înainte de amiazã Câmpineanu,hotãrât cu el sã merg la Tornielli. Ora 11 Nacu. Dupã-amiazã la ora1½ ºedinþã la Academie, Hasdeu citeºte raportul despre EtymologicumMaximum306. Acolo pânã la ora 4¼. Orele 5½-6½ Kalinderu. Cu Elisabeta.Ora 10½ singur la contele Tornielli, care dã un bal în cinstea regeluisãu cu ocazia zilei de naºtere a acestuia. Acolo pânã la ora 2, supeu,hotel frumos, care aparþine legaþiei italiene. Foarte plin. Noapte rece.

Duminicã, 3/15 martieFrig, soare. Înainte de amiazã cu Elisabeta. Dupã-amiazã audienþede la 2 la 4½. Biliard. Seara citit.

Luni, 4/16 martieÎntuneric, ceva ploaie, mai târziu viscol puternic cu zãpadã. Ora 10Câmpineanu. Bãlãceanu a luat bani din cassa de la Paris. Ghica demi-sioneazã din funcþia de director la Externe. Ora 11 Stolojan. Ora 11½D. Sturdza. Camerele trebuie sã înceapã discutarea bugetului.Dupã-amiazã întuneric ºi ninsoare. Ora 4 Gottereau pentru construc-þii. Ora 5½ R. Mihai, care vine de la Camerã. Seara cu Elisabeta ºi citit.

Marþi, 5/17 martiePuþinã ninsoare, mai târziu cald. Primarul Fleva cu domnul Lindley,care pleacã. Dupã-amiazã audienþe. Promenadã la chei, douã ore.Ora 5 Tornielli, care mulþumeºte pentru apariþia mea la bal. Searacitit. Elisabeta la teatru.

Miercuri, 6/18 martieVreme frumoasã, +4 °R. Ora 10½ Consiliu de miniºtri, pânã la ora 12.Dupã-amiazã, între orele 1½ ºi 6, audienþe, multã lume. Kalinderu,care a fost la Fãlticeni, unde am pierdut procesul cu Bercu. ªtirbey,Moruzi, Babeº, care se plânge de situaþia românilor din Transilvania.Seara, între orele 8 ºi 11½, ºedinþã pentru regulamente cu Fãlcoianu,G. Anghelescu ºi Cantilli. De-abia am avut o clipã liberã toatã ziua.

Joi, 7/19 martieVreme de primãvarã, praf, vânt. Înainte de amiazã R. Mihai ºi Lecca.Dupã-amiazã Stewart din Viena. Orele 3-4 plimbare cu trãsura, încã

JURNAL 357

nu e nimic verde. Ora 5 discutat cu francezii în biblioteca mea. Searacitit.

Vineri, 8/20 martieÎnnorat, mohorât. Înainte de amiazã scris. Brãtianu a venit. Plimbarecu trãsura. La Academie, unde donez din nou 1.000 franci pentruEtymologicum Maximum. Discuþie despre u scurt. Seara citit ºi scris.Kalinderu la mine.

Sâmbãtã, 9/21 martieÎnnorat, mohorât. Înainte de amiazã Câmpineanu ºi Nacu. Dupã--amiazã Lecomte. Plimbare cu trãsura. Ora 5 Sturdza. Seara primareprezentaþie cu Ovid de Alecsandri, acolo cu Elisabeta, þinut pânãla ora 1, foarte plin, versuri frumoase. Telegrafiat împãratului.

Duminicã, 10/22 martieÎnnorat, mohorât, cald. Ora 10 la capela episcopalã. Plimbare cutrãsura. Orele 1½-4½ audienþe. Cu Elisabeta, scris. Depeºã de laîmpãratul german, ca mulþumire.

Luni, 11/23 martieFrig, mohorât, vântos. Ora 10½ Stolojan. Dupã-amiazã la ora 2½ laRosetti, care e foarte suferind ; se bucurã foarte mult. Ora 5 audienþe.Seara la ora 8 la Clubul Militar, prelegere despre jocul de rãzboi,acolo pânã la ora 11. Elisabeta la teatru.

Marþi, 12/24 martieFrig, mohorât, vântos. Înainte de amiazã Fãlcoianu, Brãtianu o orãla mine. Camerele încep dezbaterea bugetelor. Dupã-amiazã audienþe,scris. Orele 5-6½ Kalinderu. Seara Fãlcoianu, G. Anghelescu ºi Cantillipânã la ora 11, regulamente, ºcoala de companie. Plouã o jumãtatede orã, apoi e din nou senin ºi destul de rece. Vremea e prea închisã.

Miercuri, 13/25 martieVânt dinspre est, mohorât. Orele 10½-12 Consiliu de miniºtri. Dupã--amiazã audienþe. Episcopi. Seara biliard. Camera voteazã bugetele.

Joi, 14/26 martieAniversarea proclamãrii regatului. Moinã, deloc frig. Înainte deamiazã cu Elisabeta. Ora 11½ la Te Deum, mã întâmpinã miniºtriicu Brãtianu în frunte. Sturdza citeºte un mic discurs. Ora 12 Leccala mine. Ploaie. Dupã-amiazã promenadã. Ora 5 Hooricks. Ora 6domnul Eliot F. Shepard, preºedintele Baroului din New York. Searacitit. Cutremur.


Vineri, 15/27 martieAer plãcut, +10 °R, acoperit. Ora 10 la Cazarma Alexandru. Corpul 2Vânãtori pe picior de rãzboi, exersat modificãrile din regulament, defaþã toþi generalii ºi ºefii de corpuri, pânã la ora 12½. Dupã-amiazaaudienþe, mitropoliþii. Ferdinand a fost numit la 22 martie locotenentsecund în suita Regimentului 1 Gardã. Seara Sturdza ºi R. Mihai lamine. Camera a ars parþial, sala de ºedinþe a fost salvatã.

Sâmbãtã, 16/28 martieComplet senin, vânt. Ora 10 Câmpineanu, ora 11 Nacu. Dupã-amiazãaudienþe. Plimbare cu trãsura, cu Elisabeta, la Cotroceni, vânt rece,praf. Orele 8-12 seara comisie pentru regulamente.

Duminicã, 17/29 martieDestul de rece, foarte vântos ºi uscat. Ora 10 la capela episcopalã,binecuvântarea ramurilor de salcie, durat pânã la ora 11. Dupã--amiaza audienþe de la 1½ la 3½ ºi între 5 ºi 6½. Cu Elisabeta. SearaYoung, jucat cu el biliard. Camerele au avut ºedinþe, au votat multelegi. Doar +5 °R, complet senin.

Luni, 18/30 martie+7 °R, senin, foarte uscat, vânt îngrozitor dinspre est. Ora 10 R. Mihai,ora 10½ Stolojan, apoi Sturdza. Dupã-amiazã audienþe. Camereleau votat aproape în întregime bugetele. Seara biliard pânã la ora 10.Doar +3 °R, lunã plinã, barometrul foarte ridicat.

Marþi, 19/31 martieSenin, frig, vânt dinspre est. Înainte de amiazã Fãlcoianu, care esuferind, D. Sturdza, apoi Fleva, discutat lucrãrile pentru oraº.Vicarul Palma a fost numit arhiepiscop catolic. Dupã-amiazã plimbarecu trãsura, vânt rece. Ora 4 înapoi. Cu Elisabeta, care a primit depeºãconform cãreia Carol de Suedia307 e foarte bolnav la Constantinopol,iar regina Suediei vrea sã meargã acolo. Orele 5-6½ Kalinderu. Searatelegrafiat lui Bismarck pentru aniversarea sa de 70 de ani, care vafi sãrbãtoritã demonstrativ în toatã Germania. Tare rãcit, guturai.

Miercuri, 1 aprilie/20 martieSenin, soare, –10 °R, vânt. Depeºã de la Stockholm, conform cãreiaregele ºi regina Suediei vor veni aici, pentru a merge la Constantinopol.Orele 10½-11½ la Consiliul de miniºtri. Camerele se vor închideastãzi. Dupã-amiaza audienþe, baronul D’Atzel. Plimbare cu trãsura.Seara la ora 8 la ºcoala domniºoarelor engleze, Strada Fântânei,spovedit. Ora 8¾ înapoi, foarte rãcit, guturai puternic. Cerul înnorat.

JURNAL 359

Joia Verde, 2 aprilie/21 martieFoarte rãcit, guturai. Ora 7 sculat, ora 8 la capela episcopalã,liturghie tãcutã ºi împãrtãºanie, felicitat pe noul arhiepiscop Palma.Ora 8¾ înapoi, foarte frig, mai târziu complet acoperit. Înainte deamiazã noul prefect de Poliþie Moruzi308. Ora 10½ R. Mihai, ora 11Brãtianu. Dupã-amiazã câteva audienþe. Orele 4-5½ Sturdza, Alecsandriºi Lecomte pentru inscripþia de la Curtea de Argeº. Seara încã Moruzi.Foarte rãcit, ora 9½ în pat.

Vinerea Mare, 3 aprilie/22 martieDin cauza rãcelii trebuie sã stau toatã ziua acasã. Ora 10 Theodori.Elisabeta la bisericã. Vreme rece ºi enorm de secetoasã. Regele Oskarîmi telegrafiazã cã încã nu ºtie dacã va veni, pentru moment vamerge doar pânã la Viena. Dupã-amiaza cu Elisabeta, care nu s-asimþit nici ea foarte bine. Ora 5 Kalinderu. Seara singur acasã, numerg la bisericã.

Sâmbãta Mare, 4 aprilie/23 martieVreme mohorâtã, uscat. Nu prea bine. Înainte de amiazã R. Mihai,Nacu, Sturdza. Depeºã de la regele Oskar din Viena, conform cãreiael ºi regina vor veni mâine searã. R. Mihai ºi Kalinderu pleacã laVârciorova. Ora 4 ceva ploaie, complet acoperit. Seara cu Elisabeta.Venit Kremnitz ºi Burghelea309, pe care am vrut sã-l vãd, pentruElisabeta, probabil ca bibliotecar.

Duminica Paºtilor, 5 aprilie/24 martie. Sfintele PaºtiPlouat întreaga noapte, însã nu tare. Ora 8 sculat. Cu Elisabeta.Ora 10½ Stöhr, care a venit de la Sinaia, unde e iarnã în toatã legea.La mine Sturdza, prefectul Poliþiei Moruzi etc. Dupã-amiazã vremease îmbunãtãþeºte. Venit Stöhr cu Kott. Ora 4½ plecat cu Elisabetaºi D. Sturdza la Titu. Ora 5½ acolo, stat un sfert de orã. Ora 5¾ sosittrenul special cu regele Oskar ºi regina Sophie. Salut cãlduros, plecatîmpreunã spre Bucureºti. Aici la ora 7½. La garã întâmpinare foartediscretã, cãci sunt incognito, doar miniºtrii ºi curtea. Elisabetamerge cu regina în trãsurã, eu cu regele. Ora 8 cinat à quatre, foarteplãcut. Veºtile de la Constantinopol despre Carol de Suedia sunt maibune ºi liniºtitoare. Împreunã pânã la ora 11, conversat. Suita :domnul von Brückenhjelns, prinþul von Ekcträ ºi consilierul dr. Wästfeld,care stau la hotel.

Lunea Paºtilor, 6 aprilie/25 martieVânt dinspre est ºi frig. Ora 9 dejunat cu unchiul Oskar, conversat.Ora 10½ plimbare cu trãsura spre Vãcãreºti. Furtunã, din care cauzã


s-a luat hotãrârea sã plece abia miercuri la Varna. Ora 1 dejunatà quatre. Dupã-amiaza sosesc veºti foarte liniºtitoare de laConstantinopol. Ora 4 la Cotroceni cu unchiul Oskar. Seara cinatà quatre, foarte plãcut. Jucat biliard ºi conversat cu unchiul Oskarpânã la ora 12½. Destul de obosit. Noapte seninã ºi rece.

Marþea Paºtilor, 7 aprilie/26 martieDimineaþã rece, complet senin, vânt. Ora 9 dejunat. Înainte de amiazãvizitat noua construcþie cu Elisabeta ºi unchiul Oskar. Sufrageriafoarte frumoasã. Ora 1 dejunat à quatre, apoi cu tante Sophie. Ora 4plimbare cu trãsura la ªosea, vânt rece, praf. Ora 7 cinat à quatre.Veºti bune de la Constantinopol. Eu decorez suita, de douã ori MareleCordon al Coroanei. Unchiul Oskar oferã ºi el decoraþii. Seara conversatpânã la ora 10½.

Miercuri, 8 aprilie/27 martieDoar 2 °R. Ora 7 sculat. Ora 8 dejunat à quatre. Ora 8½ plecat la Filaret,mohorât, vânt rece. La garã miniºtrii etc. Ora 9 plecarea la Giurgiu.Vremea se încãlzeºte ºi se însenineazã. Ora 10½ în Smârdan, micãîntâmpinare, imediat urcat pe ªtefan cel Mare ºi plecat spre Rusciuc.Ora 11¼ la gara de acolo, întâmpinaþi de Riedesel. Noi îi conducem perege ºi pe reginã pânã la tren. Ora 11¾ plecarea spre Varna, des-pãrþire cãlduroasã. Scurtã plimbare pe Dunãre, foarte cald. Dejunatla bord. Ora 1 din nou în Smârdan, întâmpinare. Cu Elisabeta cercpe vapor. Ora 1¼ plecarea. Ora 2½ în Bucureºti. Dupã-amiazã cuElisabeta. Stöhr încã aici. Seara scris lui Sandro. Ora 10 în pat.

Joi, 9 aprilie/28 martieVreme seninã, foarte cald. Înainte de amiazã R. Mihai. Dupã-amiazãcu Elisabeta la Cotroceni, la micul mormânt, ziua morþii copiluluinostru. Zãpuºealã, vânt puternic, praf, uscat. Seara furtunã, apoiploaie. Ora 5 baronul Meyer.

Vineri, 10 aprilie/29 martieNoaptea ceva ploaie, dimineaþa din nou complet senin. Înainte deamiazã Brãtianu la mine. E de temut un rãzboi între Anglia ºi Rusiaîn Asia. Dupã-amiazã plimbare cu trãsura, cu Greceanu, care ademisionat din armatã pentru a fi numit prefect al Palatului. Searacu Elisabeta. Biliard. ªtirile din Constantinopol sunt bune. Suedeziiau avut o cãlãtorie bunã.

Sâmbãtã, 11 aprilie/30 maiVreme minunatã, doar cã e prea secetos. Înainte de amiazãCâmpineanu, care pleacã în concediu. Nacu, Sturdza. Dupã-amiazã

JURNAL 361

audienþe. Cu Elisabeta la Cotroceni, vânt rece. Vãzut caii norvegieni.Seara scris. Cu Elisabeta. Biliard.

Duminicã, 12 aprilie/31 martieVânt rece. Ora 10 la capela episcopalã, pe jos înapoi, zãpuºealã mare.Orele 1½-3 audienþe. Cu Elisabeta. Vreme întunecatã, spre searãploaie. Regele Oskar îmi scrie din Constantinopol cã va pleca marþi.Noaptea ploaie.

Luni, 1/13 aprilieSoare, dar foarte înnorat. Ora 10 Stolojan. Ora 12 Beldiman de laMinisterul de Externe. Dupã-amiaza audienþe, scris. Seara biliard cuElisabeta, care merge apoi la concert. Ploaie. Riedesel la mine.

Marþi, 2/14 aprilieSpre dimineaþã ploaie torenþialã, întuneric. Ora 10½ R. Mihai ºiSturdza. Rosetti e pe moarte. Orele 1½-2 locot. Cantilli, care a fostataºat pe lângã regele Oskar. Ora 2½ Brãtianu. Orele 5-6½ Kalinderu.Elisabeta seara la teatru.

Miercuri, 3/15 aprilieVreme bunã. Înainte de amiazã R. Mihai, Moruzi, Fãlcoianu. Înnoul Palat. Vasul a ajuns la Varna cu o orã întârziere. La ora 2 laCotroceni, acolo Brãtianu. Plecare abia la ora 2½, ora 3¼ în Comana,acolo 10 minute, sosit trenul de la Giurgiu cu regele Oskar al Suedieiºi cu principele Bulgariei. Salutare cãlduroasã, îndatã plecare maideparte. Ora 4½ în Bucureºti, Filaret. La garã mitropolitul, miniºtrii,preºedinþii Camerelor ºi Curþii de Casaþie etc. Gardã de onoare,prezentare. Elisabeta merge în trãsurã cu unchiul Oskar, eu cuSandro. Pe strãzi ºiruri de trupe, enorm de multã lume, strãzileîmpodobite. Ora 5½ la Palat, gardã de onoare, corpul ofiþerilor. Ora 6începe defilarea, eu mã postez în frunte. Ora 6½ se terminã. Ora 7dineu de galã în sufrageria noului Palat, 50 tacâmuri. Eu þin untoast, în care amintesc de prestigiul lui Carol al XII-lea al Suedieiºi de Marea Balticã. Regele Oskar þine un toast frumos. Dineu pânãla ora 8½. Ora 9 la teatru, reprezentaþie de galã, Leria cântã obucatã din Hamlet, þinut pânã la ora 12. La Palat. Eu îl însoþesc peSandro la gara Filaret, acolo Sturdza ºi R. Mihai. El pleacã cu trenulspecial la Smârdan ºi se întoarce direct la Sofia. Situaþia lui nu ebunã, iar el se plânge mult din aceastã cauzã. Ora 1½ în pat, dureriputernice de cap. Rosetti se aflã într-o stare proastã, puþine speranþe.Asearã oraºul a fost frumos iluminat.


Sinaia

Joi, 4/16 aprilie. Bucureºti-SinaiaOra 8 dejunat cu unchiul Oskar. Vreme minunatã. Ora 9 mers laCazarma Cuza, Regimentul 1 Infanterie ºi Batalionul 2 Vânãtoriexersat în faþa mea, foarte bine. Ora 11 rãzvod în Ciºmigiu, foarteplin. Ora 12 înapoi la Palat. Brãtianu ºi Sturdza la mine. Ora 12½regele Oskar primeºte corpul diplomatic. Ora 1 plecarea de la Palat.Noi trei într-o trãsurã. La garã miniºtrii, D. Ghica, militari, gardãde onoare etc. Ora 1½ plecarea cu trenul special spre Sinaia, opritdoar în Crivina ºi Comarnic. Vreme minunatã, munþii se vãd bine.Ora 4½ sosire, mers cu trãsura direct la castel, pe care îl vizitãm înîntregime. Ora 7 seara cinã de 20 persoane, suita, Barozzi, Cantilli,Robescu ºi Greceanu, doamne, domniºoara Leria etc. Seara se facemuzicã pânã la ora 12.

Vineri, 5/17 aprilie. SinaiaFrumos ºi rece. Ora 8½ dejunat à trois, apoi promenadã pânã la nouacasã, la pavilionul de vânãtoare ºi la mãnãstire, vânt rece. Ora 11½înapoi. Lunch pentru 20 persoane, de faþã ºi domnul von Claudy,care îl însoþeºte pe rege pânã la Viena. Ora 12½ plecare cu trenulspecial cãtre Predeal, Sturdza, Kalinderu etc., toþi cu noi. Ora 1½rãmas-bun acolo de la unchiul Oskar, care e foarte emoþionat, mergela Viena, noi înapoi la Sinaia. Ora 3 acolo. Toþi domnii se întorc laBucureºti. Vãzut lucrãrile cu Stöhr. Ora 7 cinat. Seara biliard.

Sâmbãtã, 6/18 apriliePloaie torenþialã. Plouã în toatã þara. Înainte de amiazã cu Elisabeta,apoi Stöhr. Ora 12½ lunch. Dupã-amiazã Montandon310 la mine. Citit.Orele 4-6 vãzut noua ºosea, noroi enorm. Ora 7 cinat. Seara biliard.

Bucureºti

Duminicã, 7/19 aprilie. Sinaia-BucureºtiTot timpul înainte de amiazã ploaie. Cu Elisabeta ºi Stöhr prin totcastelul, în noul teatru. Ora 12¼ dejunat. Biliard. Ora 3 cu Elisabetaîn noua casã, care a devenit foarte frumoasã. Promenadã cu Knechtel,vãzut noile drumuri. Lucrãrile întârzie. Ora 5¼ cinat. Plecat cuElisabeta la garã, în trãsurã deschisã, vânt puternic. Ora 6½ plecareacu trenul special. Ora 9½ sosirea la Bucureºti, la garã miniºtrii etc.Brãtianu e bolnav. Rosetti e pe patul de moarte. Moare la 10 minute

JURNAL 363

dupã miezul nopþii. Bãut ceai cu Elisabeta. Ora 10½ în pat. Vremearece încã nu a trecut.

Luni, 8/20 aprilieZiua mea de naºtere, împlinesc 46 de ani. Ora 9 dejunat cu Elisabeta.Felicitãri din partea curþii. Stöhr aici. Ora 11½ miniºtrii, care vindupã Te Deum, oraºul e împodobit cu steaguri. Dupã aceea generaliiºi casa civilã ºi cea militarã. Dupã-amiaza cu Elisabeta, rãspuns ladepeºe, regii Württembergului, Italiei, Suediei, Serbiei etc., kronprinþulPrusiei, regimentul meu etc. Seara cu Elisabeta, biliard, scris pânãla ora 11. Brãtianu bolnav.

Marþi, 9/21 aprilieVânt, nori. Ora 10½ Fãlcoianu. Greceanu a devenit general în rezervãºi prefect al Palatului. Anunþ. Ora 11½ Sturdza. Ora 12 plecat ladoamna Rosetti, vorbit cu ea lângã corpul neînsufleþit al soþului, fiiiVintilã ºi Horia sunt ºi ei acolo. Ora 1½ domnul ºi doamna Mavroghenila lunch. Dupã-amiazã Kretzulescu. Ora 5 White, care pleacã laConstantinopol ca însãrcinat cu afacerile. Seara R. Mihai.

Miercuri, 10/22 aprilieVreme seninã. Înainte de amiazã nici un ministru. Ora 1½ înmor-mântarea lui Rosetti, la ora 2½ se trece prin faþa Palatului, enormde multã lume, mai multe trãsuri cu coroane. Steag roºu cu UniuneaSocialiºtilor, o prostie. Cãruþã simplã cu corpul neînsufleþit. Brãtianumerge pe jos pânã la cimitir. Ora 3 plecat cu Elisabeta la Cotroceni.Zãduf. Orele 5-7 Kalinderu.

Joi, 11/23 aprilieVreme seninã. Înainte de amiazã R. Mihai ºi Lecca, ultimul foartesuferind. Dupã-amiazã generalul Manu. Orele 3-4 Brãtianu, care sesimte destul de bine. Rãzboi în perspectivã, pentru Afganistan. Scris,de asemenea, seara. Elisabeta la teatru.

Vineri, 12/24 aprilieFrumos ºi cald. Înainte de amiazã Stolojan, delegaþie din Dobrogea.Dupã-amiazã scris. Orele 5-6 plimbare cu trãsura ºi la Cotroceni.Copiii ajung abia duminicã. Seara scris. Secetã.

Sâmbãtã, 15/25 aprilieCald. Înainte de amiazã prefectul Poliþiei Moruzi, D. Sturdza ºi Nacu.Dupã-amiazã audienþe. Ora 3 pe platoul de la Cotroceni, experimentcu tunuri Nordenfeld ºi cu mitraliere. Furtunã fãrã ploaie. Ora 5


la Palat. Orele 8-11 comisia pentru Regulamentul companiei. Foarteapãsãtor. Copiii la ora 5 în Turnu-Severin.

Duminicã, 14/26 aprilieFoarte cald. Ora 10 la capela episcopalã. Ora 11 cu Elisabeta la garã,sosit Ferdinand ºi Carlo. Miniºtrii la garã. Îndatã la Palat, Schilgenºi Pãun cu noi. Ora 12 dejunat cu copiii. Ora 1½ ei merg cu Elisabetala concert. Audienþe de la ora 1½ la 5. Apoi plimbare cu trãsura, cuElisabeta, la Cotroceni, unde ne plimbãm cu Ferdinand ºi Carlo. Pela ora 7 cinat à quatre. Seara biliard.

Luni, 15/27 aprilieCald, nici un nor. Ora 8½ dejunat à quatre. Ora 10½ Sturdza, apoiStolojan. Dupã-amiazã audienþe. Ora 4½ la mitropolit, apoi laCotroceni. Ora 7 cinat. Seara cu copiii, biliard. Perspective foarterãzboinice.

Marþi, 16/28 aprilieCald, fãrã nori. Ora8½ dejunat à quatre în grãdinã. Înainte de amiazãFãlcoianu. Dupã-amiazã mitropolitul ºi I. Ghica, ultimul pleacã laLondra. Marele duce moºtenitor de Baden s-a logodit cu Hilda deNassau311 la Viena. Orele 4-5 plimbare cu trãsura cu Elisabeta ºicopiii. Orele 5-7½ Kalinderu. Seara biliard.

Miercuri, 17/29 aprilieCald, înnorat. Ora 8½ dejunat în grãdinã. Orele 10½-12 Consiliu deminiºtri, perspectivele sunt mai puþin rãzboinice. Brãtianu e depãrere cã faptul cã Ferdinand umblã în uniformã nu face impresiebunã. Ora 12½ lunch în grãdinã. Dupã-amiazã audienþe. Orele 5-6la Cotroceni. Seara cu Elisabeta ºi copiii. Apoi ºedinþã a Comisiei.

Joi, 18/30 aprilieFoarte cald. Ora 10 cu copiii la ªcoala Militarã, acolo pânã la ora 12½.Dupã-amiaza audienþe, scris. Seara cu Elisabeta ºi copiii. Ora 10 în pat.

Vineri, 1 mai/19 aprilieVreme minunatã. Ora 7½ sculat. Ora 8 plecat cu Elisabeta ºi copiiila Cotroceni, acolo dejunat în grãdinã, foarte cald, întors la ora 10.Sturdza ºi Brãtianu la mine. Din nou intrigi ruseºti la Iaºi. Dupã--amiaza în noul Palat. Ora 4 plecat la noua ªcoalã Militarã, apoi laFabrica Mândru (pielãrie, cizme etc.). Ora 6 înapoi, foarte înnorat ºiîntunecat. Ora 8 furtunã puternicã, apoi din nou senin, cu lunã.Elisabeta le citeºte copiilor din Hamlet.

JURNAL 365

Sâmbãtã, 2 mai/20 aprilieVreme seninã, ceva ploaie. Înainte de amiazã Sturdza, Lecca ºi Nacu.Ora 2 furtunã puternicã cu ploaie torenþialã. Contele Tornielli lamine. Ora 5 Kalinderu. Seara Elisabeta merge cu copiii la teatru,Hamlet. Eu la ºedinþa Comisiei militare pânã la ora 12, cu Fãlcoianu,Cantilli ºi Anghelescu.

Duminicã, 3 mai/21 aprilieOra 7½ sculat. Ora 8 dejunat à quatre. Copiii merg cu Elisabeta labisericã. Dupã-amiazã audienþe de la ora 1½ la 4. Sturdza la mine,îmi împãrtãºeºte cã, dupã cum a anunþat Kalnoky, rãzboiul einevitabil. Orele 5-6 la Cotroceni cu copiii. Seara cu Elisabeta. Biliardpânã la ora 10.

Luni, 4 mai/22 aprilieMohorât, +7 °R, barometrul foarte ridicat. Ora 8 dejunat cu copiii.Ora 9 ei pleacã pentru douã zile, cu D. Sturdza, Schilgen ºi Pãun,la Curtea de Argeº. Ora 10½ Stolojan, cu el în noul Palat, care nu-iplace nici lui. Dupã-amiazã Sanderson, însãrcinat cu afaceri englez,care crede încã în rãzboi. Ora 5 Gottereau. Seara scris. Elisabeta lateatru.

Marþi, 5 mai/23 aprilie. Sf. GheorgheSenin. Ora 9½ la Biserica Sf. Gheorghe, liturghie pânã la ora 10½.Apoi Fãlcoianu la mine. Ora 12 Brãtianu, nici el nu crede cã situaþiaeste atât de gravã. Eu nu cred cã va fi acum rãzboi. Dupã-amiazã,între orele 2 ºi 4, Vãcãrescu la mine, a venit de la Roma ºi Bruxelles.Ora 5 Meyer ; îmi citeºte depeºa de la Kalnoky, care nu e prearãzboinicã. Ora 8 se întorc de la Curtea de Argeº Ferdinand ºi Carlo,foarte satisfãcuþi, conversat pânã la ora 10. Vreme întunecatã.

Miercuri, 6 mai/24 aprilie. Sf. ElisabetaOra 8 plecat la Cotroceni à quatre, dejunat în grãdinã. Vânt defurtunã. Ora 9½ la Azil, liturghie. Ora 11 înapoi. Primit pe mitropolit,Consiliul de miniºtri ºi curtea pentru felicitãri de ziua Elisabetei.Dupã-amiazã audienþe, cu copiii, Sturdza, Kalinderu. Elisabeta mergeseara cu copiii la teatru. Prefectul Poliþiei ºi R. Mihai la mine.

Joi, 7 mai/25 aprilieVreme minunatã. Dejunat à quatre în grãdinã. Ora 10 plecat la garaFilaret. Acolo Brãtianu etc. Ora 10¼ sosit principele Bulgariei, mersdirect la Palat. În grãdinã ºi în noul Palat. Ora 12½ lunch à cinq îngrãdinã. Dupã-amiazã Sandro merge la Brãtianu. Orele 5-6 plimbare


cu trãsura la ªosea, cu el, cu Nando ºi Carlo. Seara conversat cuSandro pânã la ora 11½. Elisabeta cu copiii la Hamlet.

Vineri, 8 mai/26 aprilieFoarte cald. Dejunat în grãdinã. Orele 10-12½ Brãtianu, Sturdza,R. Mihai etc. Dupã-amiazã Saurma, care va fi mutat în Olanda. Ora 4ceai în grãdinã, enorm de cald. Orele 5-7 plimbare cu trãsura pe laªcoala Militarã din Dealul Spirii, Cotroceni ºi ªosea. Ora 7 cinat.Seara împreunã pânã la ora 11. Zãpuºealã.

Sinaia

Sâmbãtã, 9 mai/27 aprilie. Bucureºti-SinaiaVreme minunatã. Ora 8½ dejunat în grãdinã. Ora 10½ toþi împreunãla gara Filaret, cu trenul special la Giurgiu, acolo la ora 12½, întâm-pinare. Cu iahtul lui Sandro la Rusciuc. Ora 1½, chiar în momentulîn care acostãm, ajunge trenul. Salutãri cu regina Sophie ºi cu ceidoi fii ai ei, Carol ºi Eugen. Urcat îndatã pe vas. Dejun en famille,doar Riedesel cu soþia. Ora 2½ acostat în Giurgiu (Smârdan),întâmpinare. Despãrþire de Sandro. Cu trenul special spre Sinaia.Staþionat 5 minute în Cotroceni. Ora 7½ sosire, încã senin, aerfrumos, se vãd clar munþii. Castelul iluminat electric. Ora 8 cinat enfamille. Împreunã pânã la ora 11, retras în castel.

Duminicã, 10 mai/28 aprilieVreme frumoasã, munþii se vãd clar. Înainte de amiazã dejunat en famille.La pavilionul de vânãtoare, promenadã, cu Stöhr. Ora 12½ lunch, toþiîmpreunã, 18 persoane. În suitã domniºoarele von Ekenträ, Printzsköldºi Adlerborg ºi medicul. Mai sunt Schilgen ºi Pãun. DomniºoareleRomalo, Bãlãceanu, Maiorescu, Theodori, Robescu. Dupã-amiaza prome-nadã cu Eugen, Nando ºi Carlo peste munte, pe ºosea, vânt foarte recedinspre nord. Ora 7 cina. Seara împreunã en famille. Ora 9½ ceai. Biliard.

Luni, 11 mai/29 aprilieVreme rece. Înainte de amiazã inspectat lucrãrile. Dupã-amiazãcãlãrit cu regina Sophie pânã la prima cascadã. Vizitat construcþiilecu Nando ºi Carlo. Ora 7 cina. Prinþesa E. Bibescu aici. Seara muzicã.Eu cu Eugen, Nando ºi Carlo. Prinþul Carol de Suedia a rãmas searasã mãnânce în camerã. Ploaie.

Marþi, 12 mai/30 aprilieVreme ploioasã. Ora 9 dejunat en famille. Înainte de amiazã amrãmas în camera mea, scris. La lunch Sturdza. Dupã-amiazã la

JURNAL 367

mãnãstire cu regina Sophie ºi cei patru bãieþi. Ora 4 Sturdza, cititdiscursul pentru Sinod, scrisoarea patriarhului de Constantinopol,prin care el recunoaºte Sinodul românesc ºi legea. Ora 5 Kalinderu.Ora 7 regina Suediei în costum naþional. Seara muzicã.

Miercuri, 1/13 maiPloaie. Dejunat en famille. Basset la mine. Ora 12 pleacã Eugen deSuedia cu Printzsköld spre Stockholm, prin Viena, eu îi conduc pânãla garã cu Nando ºi Carlo. Ora 12½ lunch. Orele 4-6 promenadã cucopiii. Regina Suediei bolnavã, rãmâne toatã ziua în camerã. Ora 7cina. Seara muzicã. Tot castelul iluminat electric. Ploaie.

Joi, 2/14 maiPloaie torenþialã toatã ziua. Regina Suediei bolnavã, domniºoaravon Ekenträ suspectã de tifos. Ora 9 dejunat cu Elisabeta ºi copiii.Cu Stöhr în castel. Ora 12½ lunch. Dupã-amiazã la regina Suediei.Promenadã cu copiii, foarte murdar. Seara cinã la ora 7. Apoiscris.

Vineri, 3/15 maiPloaia înceteazã, destul de frig. Promenadã la Prahova. Ora 12½lunch, apoi Basset la mine. La regina Suediei. Seara furtunãputernicã, cu ploaie torenþialã. Carol de Suedia la mine. ªtiriledespre aranjamentele ruso-engleze în Asia sunã iarãºi mai puþinbine, deoarece ruºii insistã asupra unui punct de graniþã pecare englezii nu vor sã-l cedeze. Abia la ora 11 în pat. Se înse-nineazã.

Sâmbãtã, 4/16 maiVremea foarte frumoasã, cald, apele destul de mari. Ora 10½-12½ cucopiii la cascade, înapoi peste Clopotniþa. Foarte apãsãtor. Ora 12½lunch. Depeºã de la Sigmaringen, care îmi anunþã scrisori. Urmeazãsã-mi scrie Koch, ceea ce e un semn rãu în problema sãnãtãþii luipapa. La regina Suediei. Ora 5 promenadã cu copiii, vânt rece dinsprenord. Seara s-a întrerupt lumina electricã, s-a rupt din nou oconductã. Seara cu Carol de Suedia. +5 °R.

Duminicã, 5/17 maiVreme frumoasã, rece. Ora 10 cu copiii ºi doamnele pânã la Pustnic,apoi la Stöhr. Ora 12½ lunch, de faþã ºi regina Suediei. Invitat peTheodori ºi pe Galleron, arhitect francez. Dupã-amiaza scris.Orele 5-7 promenadã pe poteci. Cina. Seara cu Carol de Suedia.Vânt rece dinspre nord.


Luni, 6/18 maiVreme minunatã, rece. Înainte de amiazã cu Elisabeta ºi copiii.Dupã-amiazã copiii fac o excursie pânã la Urlãtoarea. Seara încã opromenadã împreunã. Plecarea de mâine a fost amânatã cu 24 deore, deoarece domniºoara Ekenträ e prea bolnavã. Depeºã de laLeopold, care a plecat de la Meran la Sigmaringen, deoarece starealui papa e foarte gravã. Seara cu toþii împreunã la mine. Rece.

Marþi, 7/19 maiVreme mohorâtã. Înainte de amiazã promenadã cu copiii. Ora 12½sosit scrisori de la mama ºi de la Koch, dupã care viaþa scumpuluipapa este în pericol. Leopold ºi Fritz sunt la Sigmaringen. Dupã--amiazã scris, depeºe etc., probabil vom pleca în cãlãtorie. Pro-menadã cu copiii. Elisabeta iese cu regina Sophie, se întorc seara lamasã.

Cotroceni

Miercuri, 8/20 mai. Plecarea din SinaiaNoaptea ploaie. Înainte de amiazã mai bine, însã vânt rece. Stöhraici, discutat totul. Depeºe de la Koch ºi Leopold, starea scumpuluipapa neschimbatã. Ora 11½ domniºoara Ekenträ este transportatãla garã, e încã foarte bolnavã. Ora 12 dejunat. Venit Sturdza. Ora 12½plecarea la garã. Ora 1 cu trenul special la Predeal. Vântos, însãmunþii se vãd destul de clar. Ora 1½ ajuns, acolo Klaudy. Rãmas-bunde la regina Sophie ºi de la Carol de Suedia. Toþi emoþionaþi. Noiplecãm imediat cu trenul special direct la Cotroceni. În Sinaia urcãpersonalul. Discutat cu Sturdza despre serbarea de la 10 mai. Vântputernic ºi rece. Ora 5½ sosirea în Cotroceni, miniºtrii etc. la garã,conversat îndelung. Brãtianu este încã în Dobrogea. În Cotrocenifrig. Ora 6½ cinat à quatre. Seara Nando ºi Carlo la mine. Încã odepeºã de la mama, conform cãreia papa a dormit mai bine. Starealui rãmâne însã gravã.

Joi, 9/21 maiVânt rece, senin, uscat. Depeºã de la Koch, conform cãreia papadoarme mult. Înainte de amiazã cu copiii în grãdinã. Ora 10 prefectulPoliþiei. Ora 11 Radu Mihai, ora 12 Lecca, Fãlcoianu. Dupã-amiazala orele 1½-4 audienþe, în Palat. D. Sturdza. Brãtianu, care a venitde la Galaþi, crede cã trebuie sã plecãm în cãlãtorie cât mai curând.Ora 7 la Cotroceni, copiii au fost la Moºi. Seara avut încã multe defãcut, scris etc.

JURNAL 369

Vineri, 10/22 mai. Sãrbãtoare naþionalãVreme minunatã, eu trist. Ora 8½ dejunat à quatre. Ora 9½ plecatcu trãsura la Palat. Ora 10½ en gala la Mitropolie, Te Deum, foarteplin, delegaþi ai districtelor în curte. Ora 11 încãlecat acolo. Plecatcãlare pe bulevard, în lungul trupelor. Defilarea ºcolilor, asociaþiilor,delegaþilor, armatei, foarte bine. Ora 12½ totul ia sfârºit. Elisabetacu Nando ºi Carlo în tribunã. Dejunat la Palat. Ora 2 primit Consiliulde miniºtri, apoi întregul corp diplomatic cu doamnele. Ora 3 inaugu-rarea noii aripi a Palatului. Toate mãrimile, delegaþii, Sinodul, mitro-politul primat rosteºte rugãciunile, cor. Eu þin o cuvântare frumoasã.Sfinþirea tuturor încãperilor. Cerc. Ora 4 se terminã. Ora 5 labanchetul rãniþilor ºi delegaþilor, doar puþin acolo. Ora 7 cinat.Iluminaþie ºi foc de artificii, la care noi nu ne ducem. Ora 9½ plecatla Cotroceni. Ora 10 în pat. Elisabeta dureri la ureche.

Sâmbãtã, 11/23 maiFrumos, cald, secetos. Orele 9-10 cu Elisabeta ºi copiii în grãdinã.Depeºã de la Leopold, conform cãreia starea scumpului meu tatã efoarte gravã. Sturdza, Brãtianu la mine, hotãrât pentru luni plecareaîn cãlãtorie. Dupã-amiaza audienþe. Ora 4 în oraº. Ora 5 Gottereau.Ora 6 Kalinderu. Ora 7 la Cotroceni, cinat pe verandã. Seara împreunã.Vântos.

Duminicã, 12/24 mai. RusaliileVreme minunatã, din pãcate prea secetoasã. Ora 7 sculat, ora 7½dejunat, ora 8½ cu copiii la biserica ºcolii catolice de pe stradaFântânii. Ora 9½, se terminã. În grãdinã. Sturdza la mine. Dupã--amiaza sunt curse, la care noi nu ne ducem. Cernat la mine.Elisabeta e în oraº. Ora 4 plecat cu copiii la Palat. Depeºã de laLeopold, conform cãreia noaptea a fost bunã, apoi însã îngrijorare.Ora 7 cinat à quatre la Cotroceni. Seara împachetat.

Cãlãtoria la Sigmaringen

Luni, 13/25 mai. RusaliileOra 7 sculat. În grãdinã cu copiii. Depeºã de la Leopold, conformcãreia slãbiciunea e tot mai mare. Ora 9¼ la gara Cotroceni, acolominiºtrii, mitropolitul, D. Ghica etc., doamne. Stat de vorbã un sfertde orã. Ora 9½ plecarea cu trenul special, Brãtianu merge cu noi,Kalinderu pânã la Slatina. Vreme minunatã. Ora 11½ la Piteºti, doarprefectul ºi generalul Vlãdescu312 la garã. Ora 1 Slatina. Ora 3Craiova, de asemenea puþinã lume. Ora 5 Turnu-Severin, mã schimb


în haine civile. Ora 5¾ în Vârciorova, 20 minute. Cu trenul austriacla Orºova, Brãtianu merge cu noi pânã acolo. Cinat. Ora 7½ maideparte, mers toatã noaptea pânã...

Marþi, 14/26 maiOra 7 în Pesta. Nando a dormit în sleeping car, Carlo la mine. O orãîn Pesta, dejunat. Ora 2 sosirea în Viena, Mavrogheni la garã. Mersla legaþia româneascã, acolo toaletã. Elisabeta iese. Eu cu Nando,Carlo ºi Rosetti-Soleºti pe jos la expoziþia de mobilier, la ºanþuri etc.În grãdina Belvedere. Ora 6½ înapoi. Cinat la legaþia româneascã.Ora 8 mers la Gara de Vest. Ora 8½ plecat cu trenul-curier spreMünchen prin Salzburg. Trecut noaptea pe acolo.

Miercuri, 15/27 maiOra 7 dimineaþa sosirea în München, 25 minute, dejun. Ora 8¼Augsburg. Vreme minunatã, totul este verde ºi înmugurit. Ora 9 ºi45 minute în Ulm, generalul von Hartmann (guvernator) ºi comandantulgarnizoanei ne salutã. Dupã un sfert de orã în Weidenfeld cu trenulspecial. Ora 12 sosirea în Sigmaringen, la garã Leopold ºi Philipp.Preºedintele conte Godin, primarul etc., toate mãrimile ºi curtea.Mers la castel, nu am voie sã-l vãd pe papa, doarme. Mama ºi Marievenit la noi în camerã. Dupã-aceea Fritz ºi Louise, ultima trebuie sãplece îndatã, din cauzã cã fratele ei, Taxis, e foarte bolnav. Dejunat.Orele 3-4 mers cu trãsura, cu mama ºi Elisabeta, la Josephslust.Minunat de înverzit, cald. Ora 5 intru la papa, el mã recunoaºte ºimã îmbrãþiºeazã, dar adoarme iarãºi imediat dupã aceea. Priveliºtetristã, rãmân o jumãtate de orã, de faþã mama ºi Koch. Ora 6½ cinatîn sala pangermanã. Pe terasã. Seara ceai ºi whist. Ora 10 în pat.Noapte minunatã. Papa doarme mai liniºtit.

Joi, 16/28 maiPapa se scoalã la ora 8. Mergem toþi împreunã la el la ora 9, dânsulse bucurã cã ne vede, vorbeºte puþin. Curând devine însã confuz, mãîntreabã „dacã mai este cadavrul în casã”, apoi adoarme ºi la ora 10½este dus în pat. Ora 12 dejunãm en famille. Jucat biliard cu Philipp.Ora 4 cu el ºi cu Fritz o promenadã, pe drum însã am fost avertizaþisã ne întoarcem, cãci este pericol, pulsul a crescut foarte mult.Înconjurãm cu toþii patul de suferinþã al scumpului tata, care respirãscurt. Capelanul palatului Geyer îi acordã absoluþiunea. Somnuldureazã. Ora 6½ la masã, apoi iarãºi întreaga familie, cu Koch ºiGeyger, la pat ; este adunatã toatã casa, apoi este aºteptat sfârºitul.Au fost rostite rugãciunile pentru morþi, adusã crucea, aprinse lumâ-nãrile. Scumpul tata horcãie, dar curând se face liniºte ºi faþa îidevine seninã. Rãmânem treji pânã la ora 1, pulsul e din nou bun,

JURNAL 371

iar Koch crede cã sfârºitul nu vine atât de repede. Noapte cu lunãminunatã. Mama ºi Marie rãmân noaptea la patul de suferinþã.

Vineri, 17/29 maiSculat la ora 7½. Scumpul tata continuã sã doarmã, se trezeºte abiala ora 11½, este însã complet confuz. Elisabeta a fost deja la ora 4la patul de suferinþã. Întreaga dimineaþã în camera de suferinþã.Papa spune câteva cuvinte. Ora 12 dejunat en famille. Dupã-amiazadin nou la patul de suferinþã. Papa a întrebat de mine, însã abia m-arecunoscut. Dupã-amiaza micã promenadã cu Leopold, Philipp ºicopiii, foarte cald. Ora 6½ cinat en famille. Seara merge relativ maibine. Pe terasã, lunã. Ora 10 în pat.

Sâmbãtã, 18/30 maiOra 7½ sculat. Somnul pe jumãtate al scumpului tata þine toatãziua, de asemenea convulsii, care provin de la afectarea creierului.Înainte de amiazã la patul lui. Ora 11½ plecat cu trãsura, cu Elisabetaºi Marie, la muntele Brenzkofer. Ora 12½ dejunat en famille. Ora 1½la garã, sosit Antoinette ºi Wilhelm de la Meran. Ea aratã rãu, însãpare sã se simtã bine. În clãdirea prinþilor, rãmas acolo cu Leopold,cu ea, cu Fritz ºi copiii. Ploaie de furtunã. Veºtile despre principeleTaxis sunt din nou mai puþin bune, febrã ºi tulburãri cardiace.Ora 6½ dejunat en famille. Papa este foarte agitat, nu vorbeºteaproape deloc, doar se loveºte cu braþul. Expresia feþei îi este liniºtitãºi împãcatã. A mai fost chemat un medic de la Erlangen. Acestacrede cã simptomele datorate creierului nu pot fi cauza unui sfârºitapropiat. Seara whist cu Philipp, Fritz ºi Wilhelm.

Duminicã, 19/31 maiVreme întunecatã. Noaptea a fost neliniºtit, a avut fãrã îndoialãdureri de cap, însã papa nu poate sã spunã. Înainte de amiazã, cuFritz la slujba religioasã. Ploaie. Ora 12 vine Antoinette din clãdireaprinþilor. Dejunat en famille. În camera de suferinþã. Orele 2-3 biliardcu Philipp. Promenadã cu el, Leopold, Fritz ºi copiii. Ora 6 înapoi,aer bun. Ora 6½ cinat. Papa încontinuu neliniºtit. Seara la Esebecks.

Luni, 1 iunie/20 maiVreme plãcutã. Ora 9 pe terasã cu Elisabeta, Fritz ºi Werner. Lascumpul tata, care e din nou foarte neliniºtit, însã tusea e bunã.Ora 11½ Künzel la mine. Ora 12 dejunat en famille. Fritz primeºteveºti foarte rele despre Taxis, care zace lipsit de speranþã. Dupã-amiazabiliard cu Philipp. La papa, care e foarte neliniºtit ºi are fierbinþeli.Orele 4-6 promenadã de-a lungul Dunãrii, întors pe noua ºosea spreKrauchenwies. Ora 6½ cinat. Papa se simte seara ceva mai bine,


reuºeºte sã expectoreze. Fritz primeºte veºti ceva mai bune despreTaxis. Ora 10½ în pat.

Marþi, 2 iunie/21 maiOra 6 sculat, cãci scumpul tata a avut o noapte foarte rea ºi e foarteslãbit. Ora 7 în camera de suferinþã, unde toatã familia se întruneºtedin când în când. Papa respirã zgomotos, deoarece nu mai poateelimina flegma. Devine foarte slãbit, trãsãturile feþei i se schimbã.Capelanul curþii începe rugãciunile. Respiraþia se opreºte. Koch constatãîncã ceva bãtãi ale inimii. Ora 9 ºi 15 minute survine moarteascumpului tata. Îi închidem ochii dragi ºi îngenunchem cu toþii înjurul patului. Este adunatã toatã casa. Sunt aprinse lumânãrile. Pefaþa lui iubitã este liniºte ºi împãcare. Rãmânem pânã la ora 12lângã corpul lui. Sunt trimise depeºe. La ora 10 ne-am retras pentruliturghie în capelã. Dupã-amiazã împodobim corpul neînsufleþit cuflori, este fotografiat. Puþin pe terasã. Scumpa mama este foarteresemnatã. Dupã-amiaza la ora 6½ luat masa en famille. Seararugãciuni la corpul neînsufleþit, acolo ºi la Esebecks pânã la ora 10½.Principele Taxis a murit la Regensburg.

Miercuri, 3 iunie/22 maiElisabeta a mers încã de la ora 1½ lângã corpul neînsufleþit, undemama era deja. Noapte rece. Fluviu de depeºe. Înainte de liturghiela corpul neînsufleþit, care aratã foarte bine. Ora 9 liturghie, apoi cutoþii la corpul neînsufleþit. Între orele 11 ºi 3 este îmbãlsãmat.Ora 12½ dejunat en famille în salonul roºu. Ora 3½ din nou încamera mortuarã, corpul neînsufleþit nu e deloc schimbat, aratãfoarte tânãr. Pe terasã. Enorm de multe depeºe. În Bucureºti ºi întoatã þara s-a þinut un Requiem. Ora 6½ cinat. Ora 7½ la corpulneînsufleþit, rugãciuni. Seara la Esebecks cu mama.

Joi, 4 iunie/23 mai. Joia VerdeOra 7½ dejunat. Vreme minunatã. Ora 8½ la slujbã în bisericaparohialã, apoi este procesiune. La corpul neînsufleþit. Ora 12 dejunat.Dupã-amiaza corpul neînsufleþit este întins în sicriu, noi mergem cusicriul în capelã, unde acesta este expus. Papa este îmbrãcat înuniforma Regimentului 26 Infanterie, ordinele se aflã înãuntru pepernã. Orele 4-6 poate sã intre publicul. Cu Fritz în camera lui papa.Ora 2 sosit Anette ºi Friedrich de Anhalt. Ora 6½ cinat en famille.Seara în capelã, rugãciuni. Pe terasã cu mama.

Vineri, 5 iunie/24 maiVreme frumoasã ºi caldã. Înainte de amiazã scris depeºe. În capelã.La mama. Ora 12 dejunat. Venit D. Sturdza. Ora 1 marele duce de

JURNAL 373

Baden, cu el în capelã la corpul neînsufleþit. Ora 2 sosit Carola. Cumama în capelã. Georg von Sachsen la mine. Seara în clãdirea prin-þilor, la Antoinette. Sosit principele von Fürstenberg. Ora 6½ cinã enfamille. Ora 8 rugãciuni în capelã. Seara ceai. Pânã la ora 10 peterasã cu Malet, ambasadorul englez, trimis de reginã pentru înmor-mântare. Discutat încã îndelung cu Sturdza. Sosit Wilhelm de Wied,cu el ºi cu Elisabeta la ora 11 încã la scumpul corp neînsufleþit.Depus coroanã. Saxa-Altenburg, Schaumburg etc. îºi trimit repre-zentanþii. Au apãrut 26 de principi. Depeºe sosesc fãrã întrerupere.Noaptea foarte apãsãtor.

Sâmbãtã, 6 iunie/25 maiFoarte cald. Ora 8 dimineaþa sosit kronprinþul Germaniei. A venitdirect de la Königsberg. Noi îl salutãm pe terasã. Ora 8½ dejunat cuElisabeta ºi cu Wied. Ora 11½ ne adunãm toþi la scumpa mama, careînsã nu participã la înmormântare. Ora 11½ sfinþirea sicriului, noiajutãm sã fie scos din capelã. Este dus în biserica mare, unde edepus. Slujbã religioasã ºi rugãciuni. Procesiunea la Hedingen, noimergem pe jos în urma carului mortuar, kronprinþul între mine ºiLeopold. În Hedingen cuvântare funebrã. Aºezarea sicriului încriptã, unde intrãm ºi noi, kronprinþul, marele duce, Leopold, Fritz,Philipp ºi eu. Întoarcere cu trãsurile la castel. Ora 1½ dejun, trist.Prinþii Wilhelm de Württemberg ºi Hermann de Weimar se întorc laStuttgart. Cerc. Orele 4-6 plimbare cu trãsura la Inzighofen, cukronprinþul, marele duce de Baden ºi Leopold, în a doua trãsurãprinþul Georg, Philipp ºi Fritz. În mãnãstire, promenadã prin parc.Ora 7 cinã en famille. Seara ceai. Înainte de aceasta pe terasã. Fritzpleacã la Regensburg.

Duminicã, 7 iunie/26 maiOra 9 liturghie. Kronprinþul cu Elisabeta etc. merg la biserica protes-tantã. Ora 11 pleacã kronprinþul cu marele duce de Baden, prinBaden, spre Berlin. Noi îi conducem la garã. Carl Fürstenberg aplecat. Ora 12 dejun, deja suntem mult mai puþini, mama cu noi.Ora 1½ pleacã Georg von Sachsen. La garã pentru a-mi lua rãmas--bun de la el. Dupã-amiaza acasã, cãldurã enormã. Sturdza la mine.Orele 5½-6½ mers cu Leopold la Thiergarten. Ora 6½ cinat. Searape terasã ºi ceai.

Luni, 8 iunie/27 maiOra 6½ sculat, enorm de cald. Ora 7¼ la garã, Carola pleacã. Ora 8dejunat cu Elisabeta ºi Wilhelm. Ora 10 pleacã Elisabeta, Philipp ºiWilhelm de Wied prin Basel. La garã, rãmas-bun. Elisabeta la Segenhaus.Cu Leopold la cripta de la Hedingen. La mama. Ora 12 dejunat.


Dupã-amiaza scris. Cu mama la cripta de la Hedingen, apoi plimbarecu trãsura, cu ea, la Josephslust. Ora 6 sosit tante Marie. Ora 7cinat. Ferdinand ºi Carlo pleacã la Basel, unde vor fi instalaþi. Plecatmarchizul Guddi. Seara pe terasã.

Marþi, 9 iunie/28 maiOra 8 dejunat cu Marie. Înainte de amiazã la mama. Ora 11½ au-dienþã. Ora 12 dejunat. Dupã-amiazã venit Fritz ºi Louise de laRegensburg. Orele 5-6½ plimbare cu trãsura în Valea Dunãrii. Ora 7cinat. Noaptea furtunã.

Miercuri, 10 iunie/29 maiFoarte rece. Ora 8½ dejunat în clãdirea prinþilor. Promenadã îngrãdinã. Wilhelm este înapoi la München cu Suckow. Ora 12 dejunat.Ora 1½ Anette ºi Friedrich, cu fiii lor, pleacã înapoi la Dessau. Lagarã, apoi la Leopold. Ora 4 cu mama. Orele 5½-7 plimbare cu trãsurala Josephslust ºi Thiergarten, cu Marie, Louise ºi Fritz. Seara peterasã. Vânt rece.

Joi, 11 iunie/30 maiDoar 9 °R, ploaie ºi foarte neprietenos. Ora 8 dejunat cu Marie.Înainte de amiazã la mama. Dupã-amiazã scris. Ora 5 promenadã cuLeopold ºi Fritz. Ora 7 cinat. Seara împreunã la Leopold, în cameralui papa. Venit Liteanu.

Vineri, 12 iunie/31 maiVremea mai bunã. Foarte rece ºi vântos. Ora 8 dejunat cu Marie.Ora 10½ Liteanu. Ora 12 dejunat. Dupã-amiazã promenadã cuLeopold, Fritz ºi Louise în Valea Antoni. Ora 7 cinat. Seara îm-preunã.

Sâmbãtã, 1/13 iunieFrig ºi senin. Ora 8 dejunat cu Marie. Ora 9 Requiem în bisericaoraºului, toþi acolo. La mama. Ora 2 pleacã tante Marie în Elveþia,eu merg la garã. Plimbare cu trãsura cu Marie, scris. Ora 6 cinat.Ora 7¾ pleacã Fritz ºi Louise la Berlin. La garã. Promenadã cuLeopold. Seara pe terasã cu mama, Marie ºi Leopold. Rece.

Duminicã, 2/14 iunieVreme minunatã, deloc frig. Ora 8 dejunat cu Marie. Ora 9 liturghieîn capela castelului. Ora 11 Godin la mine. Mama primeºte apoicurtea, eu de faþã. Ora 12 lunch. Dupã-amiaza plecat cu trãsura laKrauchenwies, eu cu mama în trãsurã, în a doua trãsurã Leopold,

JURNAL 375

Antoinette ºi Marie. Ora 6 înapoi. La Hedingen. Ora 7 cinat toþiîmpreunã. Seara pe terasã.

Luni, 3/15 iunieVreme minunatã. Ora 8½ dejunat cu Marie la Leopold, acolo pânãla ora 11. A murit prinþul Friedrich Karl. Ora 12 dejunat en famille.La Esebeck. Dupã-amiaza cãlãtorie cu trãsura, cu mama, la Gebrochen--Gutenstein. Ora 7 înapoi. Aici principesa Waldburg cu fiica. Searaceai.

Marþi, 4/16 iunieOra 8 dejunat cu Marie. Ora 9 liturghie, cu mama. Ora 12 dejunat,principesa Waldburg prezentã, pleacã desearã. Dupã-amiazã la tanteCarolina. Cãlãtorie cu trãsura, cu mama, la Inzighofen, foarte apãsãtor.Seara ploaie. Ora 7 cinat. Seara cu mama.

Miercuri, 5/17 iunieFoarte apãsãtor. Ora 7½ la Hedingen, acolo slujbã funerarã, apoi încriptã. Cu toþii, suita etc. în bisericã. Ora 8½ dejunat cu mama ºiMarie la Leopold. În grãdinã, acolo pânã la ora 10½. Ora 12 dejunaten famille. Dupã-amiaza în camera lui papa, vãzut hârtii. Furtunãputernicã. Ora 5½ cu Leopold la Inzighofen. Ora 7 cinat.

Joi, 6/18 iunieVreme rãcoroasã. Ora 8 dejunat cu Marie. Ora 9½ la mama. Lehnert,apoi Künzel la mine. Feldmareºalul von Mannteufel a murit la Carlsbad.Ora 12 la tante Carolina, care e bolnavã în pat. Ora 12½ dejunat laLeopold, în clãdirea prinþilor. Dupã aceea promenadã cu mama ºiLeopold prin grãdinã. Vânt. Promenadã cu Leopold pe Josephs-Berg.Testamentul nu a ajuns încã. Ora 5 plimbare cu trãsura, cu mama. Frig.Ora 7 cinat. Frig. În camera lui papa pânã la ora 10. Ora 11 în pat.

Vineri, 7/19 iunie. Sigmaringen-FrankfurtOra 7 sculat. Ora 8¾ dejunat cu mama, Marie ºi Leopold. Despãrþireade personalul casei. Ora 9½ plecat la Krauchenwies, eu cu mama.Ora 9½ luat trenul de acolo, rãmas-bun de la mama, Leopold ºiAntoinette. Cãlãtorit cu Marie. Ora 12½ în Radolfzell. Ora 1½ Singen.Cãlãtorie înceatã, apoi trenul accelerat prin Pãdurea Neagrã. Ora 3Donaueschingen. Ora 3½ Villingen. Ora 4 Triberg, cale feratã foartebunã. Hornberg foarte frumos. În Valea Rinului foarte cald, în restrãcoare. Ora 5½ Offenburg. Ora 6 Appenweier. Despãrþirea de Marie,care cãlãtoreºte mai departe spre Bruxelles. Singur. Ora 7¼ Karlsruhe,ora 8½ Heidelberg. Ora 10½ Frankfurt. La Curtea Englezã.


Neu-Wied

Sâmbãtã, 8/20 iunie. Frankfurt-SegenhausOra 7 sculat. Ora 8 dejunat. Ora 9 ieºit singur, cumpãrat de laSanten, Jakey ºi Bing, de la ultimul porþelan de 10.000 franci. Ploaie.Ora 12½ înapoi la hotel. Dejunat cu generalul Greceanu. Ora 1 ºi 55minute plecarea, pe calea feratã din dreapta Rinului, prin Rüdesheim,Ober-Lahnstein etc. spre Neu-Wied, plouat adesea, cãlãtorie minu-natã. Puþin înainte de Neu-Wied o adevãratã rupere de nori. Ora 7sosirea, la garã soacra mea, Elisabeta, Wilhelm ºi Maria, Roggenbach,suita etc. ºi enorm de multã lume. Salutare, apoi plecat spre Segenhausîn trãsurã deschisã, deoarece ploaia a încetat. Ora 8 acolo. Ora 8½cinat, 14 persoane, doamna von Stackelberg, contesa Bernstorff, contesaStillfried etc. Împreunã pânã la ora 11. Wilhelm ºi Maria pleacã laMonrepos.

Duminicã, 9/21 iunie. SegenhausPloaie, mohorât. Ora 8½ dejunat toþi împreunã. Ora 10 bisericã,Elisabeta cântã la orgã, predica este cititã de soacra mea, cântece,pânã la ora 10¾. Înainte de amiazã conversat. Ora 1½ la Monrepos,dineu cu suita, acolo pânã la ora 3. Promenadã cu Wilhelm. Venitgeneralul W. von Loë, comandant general al Corpului 8 de Armatã,conversat. Plecat toþi împreunã cu el la Neu-Wied. În castelul luiWilhelm vãzut toate tablourile, care au fost restaurate de Hanno.Bãut ceai. Vizitat biserica protestantã. Ora 7 la Nieder-Biber, undese restaureazã biserica romanicã, dãruit 3 ferestre multicolore. Ora 8½în Segenhaus, ceai pânã la ora 11. Frig.

Luni, 10/22 iuniePloaie torenþialã. Contramandat excursia la Westerwald. Ora 7¼sculat. Ora 9½ dejunat. Vorbit cu doctorul Königstein. Murit tanteCarolina. Ora 9 promenadã. Orele 11-12½ scris. Dejunat la Monrepos.Ora 3 plecat cu trãsura spre Friedrichsthal, întors prin Alt-Wied.Wilhelm merge cu o trãsurã cu 4 cai. Foarte frumoase pãduri de fagi.Ora 6 în Segenhaus, apoi scris. Ora 7 cinat. Sosit consilierul de statGoltzer de la Basel, conversat cu el.

Marþi, 11/23 iunieVreme frumoasã. Ora 8½ dejunat, apoi promenadã cu Roggenbach îngrãdinã. Cu soacra mea. Ora 12½ la Monrepos pentru dejun. Înpãdure pânã la ora 2½. Toþi împreunã excursie la Brauerberg, Wilhelmne conduce. Drum minunat prin Niederbiber ºi Oberbieber, pãdurede fagi, pe un drum ingenios pânã la ruine, ora 5 acolo. Bãut cafea,

JURNAL 377

rãmas o orã. Pe jos printr-o minunatã pãdure de fagi din nou în vale,apoi plecat înapoi la Segenhaus. Ajuns la ora 8. Ora 8½ cinat. SearaHenenberg de la Frankfurt aici.

Miercuri, 12/24 iunie. Plecarea din Neu-WiedVreme minunatã, dar cald. Ora 8½ dejunat, apoi fotograful aici.Conversat cu Roggenbach ºi cu Goltzer. Ora 10¾ plecat la Neu-Wied.Despãrþire de Segenhaus, acolo mai vizitat pe consilierul silvic Polke.Ora 12 la garã, unde sunt strânse toate autoritãþile civile ºi militare,doamne cu buchete etc., enorm de mulþi oameni. Rãmas-bun de lasoacra mea. Ora 12¼ plecarea cu trenul special la Koblenz, pavilionulcastelului. Wilhelm ºi Maria cãlãtoresc cu noi. Ora 12¾ acolo, neîntâmpinã contele von Matuschka, de faþã ºi Nikolaus de Nassau. Pejos la castel, contesa Hacke. Împãrãteasa Augusta în scaun cu rotile,revedere foarte emoþionantã. Noi dejunãm en famille, curtea separat.Dupã aceea împãrãteasa a vorbit îndelung cu mine, inclusiv desprecãsãtoria lui Battenberg cu Victoria de Prusia, ea este împotrivã.Ora 2 despãrþire. La garã, acolo guvernatorul din Koblenz. Ora 2plecarea din Koblenz cu trenul-curier, Wilhelm ºi Maria cu noi pânãla podul de la Bingen. Despãrþire. Cãlãtorit prin Mainz, Dortmund,Aschaffenburg, Würzburg, curând se întunecã, foarte cald. Cãlãtorittoatã noaptea. Ora 9 dimineaþa la St. Polten.

Viena

Joi, 13/25 iunieOra 10 sosirea în Viena. La garã arhiducele Albrecht, Mavrogheni,Carp etc., salutare cãlduroasã. Mers cu Elisabeta direct la HotelMunich, dejunat. Ora 11 venit feldmareºal-locotenentul Mandel casã ne salute în numele împãratului. Ora 12 mers cu Mavrogheni laregele Milan. Ora 1 a venit împãratul Franz Josef în þinutã mare,a rãmas o jumãtate de orã, foarte amabil. Ora 2 regele Serbiei, apoikronprinþul ºi kronprinþesa Austriei. Ora 2½ principele Hohenlohe.Ora 3 prinþul Reuss cu soþia sa. Ora 3½ contele Kalnoky, cu care eudiscut ºi despre dificultãþile cu Ungaria. Rãmâne o orã. Ora 4½plecat cu Elisabeta la Schönbrunn pentru cina în familie. RegeleMilan, perechea princiarã de coroanã, arhiducii Albrecht, Rainer cusoþia ºi Wilhelm. Dupã masã discutat îndelung cu împãratul. Nearatã întregul castel. Curtea cineazã separat. Rãmas pânã la ora 7.Mers la Mauer, la Reuss, acolo ceai, rãmas pânã la ora 9. Dupã aceeaînapoi la Viena, trei sferturi de orã. Seara încã pânã la ruine, undeºi arhiducele Albrecht. Acolo pânã la ora 11.


Vineri, 14/26 iunie. VienaOra 8½ cu Elisabeta la arhiducele Rainer, dejunat în grãdinã, acolopânã la ora 10. Apoi cu Elisabeta prin diferite prãvãlii, pe jos pestrãzi. Ora 12½ înapoi la hotel. Venit împãratul Franz Josef pentrua-ºi lua rãmas-bun, rãmas o jumãtate de orã. Ora 1 dejunat, invitatpe Mavrogheni, familia Carp, familia Romalo etc. Ora 2 venit arhiduceleAlbrecht, rãmas jumãtate de orã. Apoi mers cu Mavrogheni la amba-sadorii care s-au înscris. Hohenlohe etc. Ora 5 înapoi. Rãmas o orãla contele Kalnoky. Mai târziu, pânã la ora 7½, promenadã cu Elisabetaîn oraº ºi prin câteva prãvãlii. Ora 8 ceai à deux. Primit depeºãconform cãreia calea feratã în Transilvania ar fi întreruptã. Amamânat deja plecarea ce fusese stabilitã pentru astãzi la ora 4½, dincauza lipsei legãturilor. Se va pleca mâine, amãnuntele se vor rezolva.Ora 10 în pat, cãldurã enormã.

Sâmbãtã, 15/27 iunie. Plecarea din VienaOra 6 sculat, enorm de cald. Ora 7 dejunat. Venit Mavrogheni. Plecatla garã. Linia feratã este liberã prin Oradea. Contele Wedell ºi legaþiarusã la garã. Ora 8 plecarea spre Pesta, cãldurã enormã ºi praf. Ora 1Pesta, dejunat în garã. Turm acolo, l-am însãrcinat sã-i transmitã luiTisza nemulþumirile mele. Ora 1½ cu trenul special spre Steinbruch.Ora 2 plecare de acolo cu trenul nostru. Ora 6 Oradea, apoi de acoloprin frumoasa vale a Criºului. Ora 10 Cluj. Între Nagy-Enged ºiTövis a fost o rupere de nori, ora 12¼ noaptea, linia feratã întreruptã,am fost la un pas de a avea un accident. 4 ore în Nagy-Enged. Apoiplecat mai departe pe la ora 4.

Sinaia

Duminicã, 16/28 iuniePe la ora 7 în Sighiºoara, în loc de ora 2½. Oltul enorm, peste totinundaþii. Abia la ora 10 în Braºov, vreme mohorâtã, 10 minute,plecare mai departe spre Predeal, în munþi mai rãcoros. Ora 11½ înPredeal, acolo mitropolitul, Brãtianu, Sturdza, Nacu, Câmpineanu,R. Mihai ºi multã lume. Îndatã cu trenul special spre Sinaia, acolola ora 12. Vremea bunã, multã lume la Castelul Peleº. Ora 1½ dejunat,invitat pe mitropolit, miniºtrii. Dupã-amiazã vorbit, micã promenadã.Stöhr aici. Seara la ora 6½ Saurma, care prezintã scrisorile derechemare. Ora 7 invitat pe el, pe Schneider, generalul Radowitz etc.El pleacã seara la Berlin. Ora 10 în pat. Basset îndelung la mine. Înþarã totul este bine, doar cã plouã prea mult.

JURNAL 379

Luni, 17/29 iunieVreme frumoasã. Ora 8½ dejunat cu Elisabeta. În castel, vãzutlucrãrile, terasarea a înaintat mult. Promenadã. Ora 11½ Câmpineanula mine, lucrat cu el, pentru tarifele autonome. Dificultãþi cu Franþa.Ora 1 dejunat. Dupã-amiazã în continuare cu Câmpineanu. Promenadã.Seara venit Kalinderu, la masã, conversat cu el pânã la ora 10½.

Marþi, 18/30 iunieEnorm de cald. Înainte de amiazã scris. Promenadã. Kalinderu ºiOlãnescu de la vãmi la lunch. Dupã-amiazã lucrat cu amândoi.Promenadã. Orele 6-7 cinat afarã. Seara cu Kalinderu.

Miercuri, 1 iulie/19 iunie. Sinaia-BucureºtiVreme minunatã. Înainte de amiazã citit. Micã promenadã, cald. Lalunch Maiorescu, care o aduce pe fiica sa. Dupã-amiazã citit ºi scris.Ora 4 ceva ploaie. Orele 5-6 o rupere de nori îngrozitoare, plouã prinferestre în castel. Cantitãþi enorme de apã. Peleºul vuieºte, eu mãtem cã nu pot sã plec. Ora 6 cinat. Ora 7 încã mai plouã. Cu Elisabetala garã. Ora 7¼ plec spre Bucureºti. Râul Prahova enorm, în defileugrozav. În Comarnic frumos. Câmpina la ora 8¼, apoi noapte. Ora 10sosirea în Cotroceni, enorm de mulþi oameni la garã, cerc jumãtatede orã, ovaþii. Citit pânã la ora 11½. Primit testamentul lui papa dela Sigmaringen.

Cotroceni

Joi, 2 iulie/20 iunieFoarte cald, senin. Ora 7 sculat. În grãdinã. Ora 10 prefectul PoliþieiMoruzi. Orele 10½-12 Consiliu de miniºtri, problema tarifului ºirelaþia cu Franþa. Ora 2 Dragoumis, care prezintã scrisorile de reche-mare. Ora 3 la Palat, unde totul este în construcþie, vechiul palatcomplet golit. Gottereau ºi Steriade acolo. Ora 5 plecat la Þurloaia,acolo inspectat Regimentul 21 Dorobanþi, rãmas pânã la ora 7½.Recruþii foarte buni. Cinat abia la ora 8. Seara R. Mihai la mine.Foarte apãsãtor. Enorm de multe de fãcut. Scris contelui Stollberg(confirmat primirea testamentului).

Vineri, 3 iulie/21 iunieOra 7 sculat. Ora 9½ prefectul Poliþiei. Ora 10 Câmpineanu ºi Sturdza.Enorm de multe de fãcut, cald. Ora 1½ generalul Arion, apoi Kretzulescu.Orele 3-5 la Palat. Totul jos ºi dincolo. Ora 6 inspectarea Regimentului 6Dorobanþi la Cotroceni, bine. Ora 7½ înapoi. Seara scris.


Sâmbãtã, 4 iulie/22 iunieÎnnorat, zãpuºealã. Înainte de amiazã scris. Orele 10-11 Stolojan ºiprefectul Poliþiei. Dupã-amiazã audienþe. Ora 2½ la ªcoala Militarã,examen, la douã clase, pânã la ora 5. Ora 6 inspectat Regimentul 3Cãlãraºi, colonel Candiano. Escadroanele exerseazã apoi pe platou.Ora 7½ întors cãlare. Seara încã Petrescu. Zãpuºealã.

Duminicã, 5 iulie/23 iunie. Cotroceni-SinaiaOra 6 sculat, zãpuºealã. Ora 7 plecarea din Cotroceni cu trenulspecial. Nacu merge cu mine. Ora 10 ºi 10 minute sosirea în Sinaia.Vreme minunatã. Elisabeta, D. Ghica la garã. Mers cu trãsura lacastel. Stöhr aici. Ora 12½ dejunat. Dupã-amiazã pus lucruri înordine. Orele 5-7 promenadã cu Elisabeta. Ora 7 cinat. Ora 10 în pat.

Sinaia

Luni, 6 iulie/24 iunie. Sf. IoanÎnainte de amiazã foarte apãsãtor. Ora 10½ ploaie puternicã. Nimenila lunch. Dupã-amiazã scris. Seara biliard. Cald. Theodori pleacã laBucureºti.

Marþi, 7 iulie/25 iunieVreme frumoasã. Înainte de amiazã scris. Helene Bibescu cu soþulei la lunch, le-am arãtat castelul. Promenadã cu Elisabeta. Searabiliard.

Miercuri, 8 iulie/26 iunieFoarte mohorât. Înainte de amiazã scris. Ora 11 Câmpineanu lamine. Ora 12 primit în audienþã oficialã pe dr. Busch, pentru prezen-tarea acreditivelor sale ca ministru plenipotenþiar german. El îmimai dã douã scrisori prin care împãratul Wilhelm ratificã moartealui papa ºi a prinþului Friedrich Karl. Ora 12 dejun, la care participãºi contele Walewitz. Ploaie. La ora 2 i-am lãsat pe toþi sã plece,Câmpineanu merge din nou la Bucureºti. Dupã-amiazã scris. LaStöhr. Ploaie torenþialã. Seara biliard. Franþa ne este foarte duº-mãnoasã, percepe 50% pentru produsele noastre, din cauza tarifelorpe care noi le-am publicat.

Joi, 9 iulie/27 iunieVreme mohorâtã. Înainte de amiazã cu Elisabeta, scris. Dupã-amiazãploaie torenþialã, la fel în toatã þara, e deja prea mult. Leopold a fostîn Ems, la împãrat. Stöhr bolnav. Seara biliard.

JURNAL 381

Vineri, 10 iulie/28 iunieFrumos, cald. Ora 10 la Stöhr, are febrã. Ora 11 la D. Ghica, acolopânã la ora 12½. Ora 1 Fleva la lunch. Dupã aceea lucrat cu el. Îmiprezintã lucrãrile oraºului. Scris. Basset la mine, pleacã în concediu.Ploaie de furtunã. Seara biliard.

Sâmbãtã, 11 iulie/29 iunie. Sf. Petru ºi PavelVreme minunatã, cald. Cu Elisabeta la Stöhr, care e mai bine. Scris.La dejun câteva persoane. Dupã-amiazã discutat cu Beldiman, care s-aîntors de la Berlin. Ora 5 furtunã puternicã cu grindinã. Seara biliard.

Duminicã, 12 iulie/30 iunieVreme minunatã. Ora 9 mers cu trãsura la bisericã, liturghie, foarteplin. Apoi plimbare cu trãsura la Izvor. Ora 12½ multe persoane ladejun. Dupã-amiazã lucrat cu Kalinderu. Seara la ora 6½ la Stöhr.Seara cu Kalinderu.

Luni, 1/13 iulieÎnnorat, ceva ploaie. Ora 10 Kalinderu. Basset este în concediu.11-12 Stöhr. La dejun Nacu împreunã cu soþia ºi domnul Balla, careprezintã planurile pentru Palatul de Justiþie. Venit doamna Z. Sturdza.Seara vreme minunatã, promenadã.

Marþi, 2/14 iulieVreme minunatã. Înainte de amiazã scris. Promenadã. Ora 12½dejunat. Doamna Zoe Sturdza aici. Dupã-amiaza scris pânã la ora 5,apoi plimbat singur. Ora 7 cinat. Seara biliard.

Miercuri, 3/15 iulieVreme minunatã. Ora 10 inspectat Batalionul 3 Vânãtori, maiorLipan, a mers foarte bine, pânã la ora 10½. Venit Brãtianu, rãmânela dejun, invitat pe prinþul D. Ghica împreunã cu soþia. Ploaie.Discutat încã pânã la ora 3 cu Brãtianu, constatat cã eu ºi el avemnevoie sã mergem în vara aceasta la bãi pentru curã (Königstein înTaunus). Dupã-amiaza scris, promenadã, la Stöhr. Seara biliard.

Joi, 4/16 iulieVreme ploioasã. Înainte de amiazã scris. Nimeni invitat. Dupã-amiazacitit. Seara promenadã, biliard.

Vineri, 5/17 iulieFoarte cald, înnorat. Înainte de amiazã scris. Promenadã. La lunchgeneralul Anghelescu de la Galaþi, domnul ºi doamna Herz. Arhiepiscopul


catolic trebuia sã vinã, însã Câmpineanu a uitat. Dupã-amiazã scris.Mare promenadã, foarte ploios ºi umed. Lucrãrile de la castel au fostîntrerupte din cauza ploilor zilnice. Lucrãrile la dependinþe înain-teazã încet. Seara biliard.

Sâmbãtã, 6/18 iuliePloaie, mai târziu vremea se îmbunãtãþeºte, însã cerul rãmâne înnorat.Înainte de amiazã promenadã. La dejun domnul ºi doamna Bigot,fiica pictorului Healy. Dupã-amiazã scris. Seara promenadã.

Duminicã, 7/19 iulieVreme frumoasã. Ora 9 plecat cu Elisabeta la bisericã. Apoi plimbarecu trãsura pânã la Izvor. Stöhr la mine. La dejun generalul Fãlcoianu,care s-a întors din concediu. Stãtescu. Dupã-amiazã furtunã cu ploaie.Lucrat cu Fãlcoianu. Seara biliard. Vremea s-a înseninat din nou.

Luni, 8/20 iulieVreme minunatã. Înainte de amiazã scris. La Stöhr, care pleacã laBucureºti. Dupã-amiazã promenadã cu Elisabeta. Seara biliard. Theodorila Bucureºti.

Marþi, 9/21 iulieVreme frumoasã, cald. Înainte de amiazã scris. Promenadã. Furtunã.Primit pe arhiepiscopul Palma, l-am invitat la dejun. Esarcu, eu amdat 10.000 franci pentru Atheneu. Dupã-amiazã ploaie. Ora 5 maibine. Plimbare cu trãsura, cu Elisabeta, spre Buºteni. Promenadã înValea Iepei. Ora 7 înapoi. Seara biliard. În þarã plouat destul demult.

Miercuri, 10/22 iulieMohorât, ploios. Principesa ªtirbey a murit la Buftea. Înainte deamiazã cu Elisabeta. Ora 11½ Câmpineanu la mine. Obedenaru,ministrul nostru la Atena, a murit acolo313. Ora 12½ la lunch,însãrcinatul cu afaceri rus, cãpitanul Schneider cu soþia, prefectulPoliþiei Moruzi etc. Dupã-amiaza scris. Orele 5-7 promenadã. Vântputernic dinspre nord, vremea complet seninã. Seara biliard. Doar+10 °R.

Joi, 11/23 iulie+6 °R, mai târziu cald, senin. Înainte de amiazã cu Elisabeta. Ladejun baronul Hammerstein, cãpitan austriac, etc. Dupã-amiazascris. Promenadã cu Elisabeta la prima cascadã. Seara biliard. Ploaieºi de-a dreptul rece.

JURNAL 383

Vineri, 12/24 iulie+6 °R, vreme frumoasã. Venit Stöhr de la Bucureºti. Înainte deamiazã promenadã cu Elisabeta, apoi cu Stöhr pentru construcþii ºipentru palatul din Bucureºti. Dupã-amiazã cu Elisabeta. Searabiliard. Vremea mohorâtã.

Sâmbãtã, 13/25 iulieVreme minunatã. Batalionul de Vânãtori face un marº pe Vârful cuDor. Promenadã cu Elisabeta. Ora 12½ Z. Sturdza ºi Haret314 lalunch. Dupã-amiaza lucrat cu Sturdza pânã la ora 5, apoi promenadã,cu Elisabeta ºi cu el, pânã la Stâna din Predeal, aer cald. SearaSturdza ºi Haret la masã, se întorc dimineaþã la Bucureºti. Biliardpânã la ora 10½. Lunã plinã.

Duminicã, 14/26 iulieVreme minunatã, aer rãcoros. Ora 9 plecat cu Elisabeta la bisericã.D. Ghica nu e aici, deoarece i se face o operaþie. Plimbare cu trãsurala Izvor, apoi Stöhr la mine. La masã câteva persoane. Venit Theodori.Dupã-amiaza scris. Scrisoare de la Godin, care mã anunþã cã moº-tenirea alodialã a lui papa este de 6.666.000 mãrci ºi cã fiecaredintre noi primeºte deocamdatã un milion de mãrci. Ora 5 promenadãcu Elisabeta. Seara biliard cu Young.

Luni, 15/27 iulieVreme mohorâtã, ploaie. Înainte de amiazã scris. Stöhr aici. Belliola lunch. Stuart la mine, pentru iluminatul electric. Orele 5-6 prome-nadã, foarte ud. Biliard cu Elisabeta, apoi scris. Foarte rece.

Marþi, 16/28 iulieVreme schimbãtoare, vânt rece. Înainte de amiazã scris. La dejunR. Mihai ºi Stolojan, dupã aceea lucrat cu ei pânã la ora 4. Recoltastã bine în toatã þara, mai ales porumbul, ºi Stolojan îmi spune cãpreþurile au crescut. Orele 5-7 promenadã singur, vreme întunecatã.Barometrul coboarã. Seara biliard cu Elisabeta.

Miercuri, 17/29 iulieÎnainte de amiazã vreme frumoasã, vânt rece dinspre nord, careînsã nu se simte deloc în Valea Peleºului. Promenadã, peste totlucrãrile înainteazã. Ora 12½ lunch, invitat pe A. Lahovary ºiGr. Ghica împreunã cu soþiile. Apoi vizitat castelul. A. Lahovary315

nu a mai luat masa la noi de 10 ani, face încontinuu o puternicãopoziþie. Dupã-amiazã ploaie. Acasã, scris. Seara biliard cuElisabeta.


Joi, 18/30 iuliePloaie torenþialã, foarte frig, furtunã. Înainte de amiazã acasã. Ora 12venit Brãtianu ºi Fãlcoianu pentru lunch. Dupã aceea lucrat cuBrãtianu, discutat despre plecarea noastrã pentru curã la Königstein,lângã Frankfurt. Crede cã trebuie sã plecãm pe 8/20 august, el neva vizita în drumul de întoarcere la Bucureºti. Orele 3-4 lucrat cuFãlcoianu. Promenadã, furtunã puternicã ºi foarte rece. Ploaia înce-teazã. Ora 7 Brãtianu cu fiul sãu Vintilã la masã. El pleacã la ora 9,prin Predeal, la curã la Marienbad. Ora 10½ în pat. Frig.

Vineri, 19/31 iulieVreme minunatã, frig. Ora 9 promenadã cu Elisabeta. Orele 10½-12cu Knechtel pentru amenajãrile de la drum. Sturdza la lunch, mergeîn munþi. Orele 4-6 promenadã cu Elisabeta ºi Stöhr, în pãdure ºi ladiferitele lucrãri, vizitat grajdurile. Seara biliard cu Elisabeta. Ziareledin strãinãtate scriu deja despre cãlãtoria noastrã pentru curã.

Sâmbãtã, 1 august/20 iulie. Sf. IlieVreme minunatã. Înainte de amiazã Stöhr. Promenadã. La dejuncâteva persoane. Dupã-amiazã promenadã cu Kalinderu, lucrat multcu el. Seara generalul Radovici, colonelul Candiano ºi Argetoianu316

la masã. Biliard cu cel din urmã.

Duminicã, 2 august/21 iulieVreme frumoasã, vânt. Ora 9 plecat cu Elisabeta la bisericã. Dupãaceea la Izvor. Mai târziu Steriadi la mine. La dejun I. Cantacuzino.Orele 5-7 promenadã cu Elisabeta. Seara Sturdza. Greceanu la Bucureºti.

Luni, 3 august/22 iulieVreme minunatã. Înainte de amiazã cu Knechtel, hotãrât drumulpânã la serã. Ora 11½ Sturdza, el la lunch cu Nacu ºi soþia. Dupã--amiaza cu Sturdza pânã la ora 5. Promenadã cu Elisabeta. Searabiliard cu Young. Stöhr întors de la Bucureºti.

Marþi, 4 august/23 iulieVreme minunatã, cald. Înainte de amiazã Steriadi. Promenadã. Dupã--amiaza scris mamei, care e la Umkirch. Orele 5-6½ plimbare cutrãsura, cu Elisabeta, pânã la Izvor. Ploaie. Seara biliard cu Stãtescu.Ora 11 în pat.

Miercuri, 5 august/24 iulieVreme minunatã, cald. Orele 10-12 promenadã, singur. La lunchAlcaz317, prefectul Poliþiei Moruzi, generalul Barozzi etc. Dupã--amiazã promenadã. Seara cu Elisabeta.

JURNAL 385

Joi, 6 august/25 iulieÎnainte de amiazã ploaie torenþialã. Dureri de dinþi. Dupã-amiazã scris.Promenadã cu Stöhr. Seara cu Elisabeta, biliard. Ora 10 în pat. Zãpuºealã.

Vineri, 7 august/26 iulieCald, frumos. Înainte de amiazã Stuart ºi Hess de la Viena pentruiluminatul electric. Moscu, Pruncu etc. la lunch. Dupã-amiazã scris.Promenadã. Seara biliard cu Stãtescu.

Sâmbãtã, 8 august/27 iulieFoarte apãsãtor. Dureri de dinþi. Înainte de amiazã Nacu la mine.Dupã-amiazã promenadã. Seara biliard cu Young.

Duminicã, 9 august/28 iulieVreme minunatã, vânt dinspre nord. Ora 9 cu Elisabeta la bisericã.La D. Ghica. Înainte de amiazã Stöhr ºi Greceanu. Ora 12 venitSturdza, lucrat cu el dupã-amiaza. Promenadã. Ploaie. Seara prinþulmoºtenitor de Schönburg ºi ritmaistrul von Oertzens la masã. Muzicãpânã la ora 11.

Luni, 10 august/29 iulieVreme frumoasã, rãcoare. Înainte de amiazã scris. Ora 11 Câmpineanu.Ora 12 generalul Löhneisen, care are Brigada de Cavalerie de laSibiu, a rãmas la dejun ; Herz cu soþia, Schneider cu soþia, domnulºi doamna Câmpineanu, conversat mult cu Löhneisen. Dupã-amiazãcitit. Promenadã cu Stöhr. Seara biliard. A mai venit încã Young,ceva dureri de dinþi, discutat cu el despre extracþie.

Marþi, 11 august/30 iulieVreme minunatã. Ora 11 Young, pentru durerile de dinþi, nu vrea sãfacã extracþia. Promenadã. La dejun câteva persoane, biliard cuYoung. Scris. Promenadã cu Stöhr. Seara biliard pânã la ora 10½.Dureri de cap.

Miercuri, 12 august/31 iulieVreme minunatã. Înainte de amiazã cu Stuart, Stöhr, Kott ºi Hess.La dejun Bãlãceanu. Dupã-amiazã scris. Micã promenadã cu Knechtel.Seara probã a iluminatului electric, de faþã Stuart, Stöhr, Hess ºiKott. Pânã la ora 10.

Joi, 1/13 augustVreme minunatã. Înainte de amiazã lucrat. Promenadã. Dejun. Dupã--amiazã audienþe, D. ªtirbey. Spre searã promenadã. Biliard.


Vineri, 2/14 augustFrumos, cald. Înainte de amiazã inspectat Batalionul de Vânãtori,tragere, serviciu, criticã, pânã la ora 11½. Dupã-amiazã Kretzulescu,R. Mihai, care rãmân la lunch. La Bucureºti totul e bine. Porumbulare nevoie de ploaie. Ora 5 plimbare cu trãsura, cu Elisabeta, spreBuºteni, destul de rece. Seara biliard. Holerã în Franþa.

Sâmbãtã, 3/15 augustVreme minunatã, rãcoare, vânt. Înainte de amiazã scris. Promenadã.Stöhr la Bucureºti. Dupã-amiazã venit Sturdza, lucrat cu el pânã laora 5. Ploaie. Venit Freytag, rãmâne la masã, va cãlãtori prin þarãpatru sãptãmâni. Seara biliard cu Young ºi ªoimãnescu.

Duminicã, 4/16 augustVreme frumoasã ºi rãcoroasã. Ora 9 cu Elisabeta la bisericã. Cor.Plimbare cu trãsura, apoi Stöhr la mine. Ora 12½ audienþe. La masã24 persoane, Sturdza, Fãlcoianu, Nacu, Moruzi, Costaki de la Bârlad,Bãrcãnescu, Kalinderu. Lucrat întreaga dupã-amiazã cu miniºtrii,Kalinderu etc. Orele 5-7 promenadã, frig ºi ploios. Seara biliard.G. Lecca este puþin bolnav.

Luni, 5/17 augustVreme foarte rece. Înainte de amiazã Greceanu ºi Steriadi la mine.Promenadã cu Knechtel ºi la Stöhr. Dupã-amiazã lucrat cuKalinderu. Ploaie. Promenadã. Seara biliard. Scris pânã la ora 11.

Cãlãtoria la Königstein

Marþi, 6/18 augustVreme ploioasã. Ora 10½ la D. Ghica, nu l-am gãsit. Pus lucruriîn ordine. Kalinderu la mine. Ora 12½ lunch. Dupã-amiaza scris.Venit Young. Cu Knechtel ºi Stöhr pentru diferitele lucrãri. Ora 5venit toþi miniºtrii de la Bucureºti, Consiliu, discutat diferiteprobleme. Ziua onomasticã a împãratului Franz Josef, depeºã,primit rãspuns. Cinat, invitaþi toþi miniºtrii etc., 24 persoane.Ora 8½ cu Elisabeta la garã în trãsura cu ponei. Lunã. Foarte multepersoane la garã pentru despãrþire. Ora 9¼ plecat cu trenulspecial, toþi miniºtrii, Stãtescu etc. pânã la Predeal. Munþii frumoºi.Ora 10 plecarea din Predeal, guvernul ungar ne pune la dis-poziþie un tren special. Ora 11 în Braºov. Cãlãtorit toatã noapteapânã...

JURNAL 387

Miercuri, 7/19 augustOra 6 dimineaþa în Cluj. Cafea. Noapte rece. Stöhr cãlãtoreºte cunoi. Domniºoarele Romalo, Maiorescu ºi ªoimãnescu. Ora 9 Oradea.Ploaie. Ora 2¼ sosirea în Pesta, noua garã ungarã. Ne întâmpinãcontele Szapary, ministrul de Finanþe. Bãut cafea, stat 30 minute.Vorbit cu diferiþi domni care ne-au întâmpinat. Pe noua linie prinKomaron, Raab, Bruck, spre Viena. Þinut urât, frig. În Bruck, la ora 7,vãzut pe arhiducele Friedrich la garã. Ora 8 sosirea în Gara Startdin Viena, plecat îndatã cu trenul special la Gara de Vest, 30 minute.Acolo familiile Mavrogheni ºi Romalo. Cinat în garã, foarte bun. Ora 9ºi 40 de minute plecarea mai departe, prin Salzburg-München, cãlãtorittoatã noaptea, foarte frig.

Joi, 8/20 augustOra 7¼ sosirea în München. Cafea. Stöhr rãmâne aici. Ora 7 ºi 35minute mai departe, prin Ingolstadt, Eichstadt, Ansbach, spreWürzburg. Ora 1 acolo, lunch în vagon. Ora 1 ºi 20 minute maideparte, prin Lohr, Aschaffenburg, spre Hanau, ora 3½. Ora 4 sosireaîn Frankfurt, ploaie, în afara gãrii. Ocolit tot oraºul cu trenul special.Wilhelm ºi Marie cu copiii la Gara Tanen, merg cu noi. Mai departecu trenul special pânã la Kronberg, o jumãtate de orã. Acolo con-silierul von der Heydt, care ne întâmpinã. Cu trãsura la Königstein,ora 5½ acolo, cãlãtorit o jumãtate de orã. Tras la Hotel Pfaff. Aicidr. Pingler. Apartamentul mai mult decât primitiv, destul de murdar.Promenadã. Ora 7 cinat. Wilhelm ºi Maria Wied pleacã înapoi laFrankfurt. Ora 10 în pat, foarte obosit, frig ºi neprietenos.

Vineri, 9/21 august. KönigsteinOra 7½ început bãile cu apã rece. Frecþie ºi baie ºezând. Promenadãcu Elisabeta la ruinele Königstein. Ora 9 dejunat. Toatã ziua a fostfoarte senin ºi rãcoare. Orele 10-11 din nou promenadã singur. Ora 12venit Wilhelm ºi Maria cu copiii de la Frankfurt. Ora 1 dejunat toþiîmpreunã. Apoi promenadã în grãdina unchiului Adolf. Ora 3½ sositsoacra mea cu Friz de Waldeck318. Ceai, promenadã. Wilhelm ºi Mariapleacã în Elveþia. Ora 8 supeu. Ora 9 în pat, foarte obosit.

Sâmbãtã, 10/22 augustVreme rece. Ora 6½ venit consilierul medical Pingler, apoi bãi. Pro-menadã cu soacra mea ºi cu Elisabeta. Ora 8½ dejunat à quatre cuFritz Waldeck. Din nou promenadã. Ora 12½ luat masa. Dupã-amiazaîn grãdina ducelui de Nassau. Ora 5 bãi. Promenadã spre Falkenstein,întors ud pânã la piele. Furtunã. Ora 8 supat à quatre. Conversatpânã la ora 9.


Duminicã, 11/23 augustVreme rece. Ora 6½ bãi, apoi promenadã. Ora 8½ dejun à quatre.Ora 10 la bisericã, slujbã ºi predicã a domnului abate, care a fostmultã vreme la Bucureºti. Promenadã, ploaie. Ora 12½ luat masa.În grãdina ducelui de Nassau. Ora 5 bãi. Promenadã cu Fritz Waldeckîn cetate. Ploaie. Ora 7½ supat. Ora 9 în pat.

Luni, 12/24 augustVremea mai bunã. Ora 7½ bãi. Promenadã. Ora 10½ la stabilimentuldoctorului Pingler (25 minute) cu Fritz Waldeck, apoi bãi cu duº.Promenadã cu Pingler. Venit Brãtianu de la Marienbad, l-am întâlnitcând era cu soacra mea ºi cu Elisabeta. Cu el la Königstein. Ora 12½luat masa. În grãdina ducelui de Nassau. Ora 3 pe jos cu Brãtianuspre Kronberg, prin Falkenstein, o orã ºi jumãtate. Ajungem preatârziu la tren. Elisabeta, soacra mea ºi Fritz Waldeck la garã. Brãtianuia o trãsurã pânã la Frankfurt ºi pleacã. Cu Fritz Waldeck pe jos laKönigstein, o orã. Ora 7½ supat à quatre. Ora 9 în pat.

Marþi, 13/25 augustVreme minunatã. Ora 7 bãi. Promenadã cu Elisabeta ºi cu soacramea. Ora 8½ dejunat à quatre. Bãi calde la stabiliment. Promenadã.Ora 12½ luat masa. Dupã-amiaza vizitat casa ducelui ºi ducesei deNassau. În grãdinã. Acolo domnul von Palke, pe care îl decorez.Orele 4-6 cu trãsura la Ruppertsheim, înapoi prin Fischbach. Ora 7½supat. Biliard pânã la ora 9½.

Miercuri, 14/26 augustVreme minunatã, cald. Ora 6½ bãi. Ora 7 plecat în întâmpinareamamei pe ºoseaua spre Kronberg. Ea ajunge la ora 7¾ cu Lindheim.Noi o însoþim la hotel. Fritz Waldeck pleacã. Orele 8-8½ în grãdinadomnului Kohen-Speyer. Dejunat cu mama. Ora 10¾ la stabilimentulbalnear. La întoarcere întâlnit pe Leopold cu Ferdinand, care auvenit de la Berlin ºi de la Kassel. Ora 12½ luat masa toþi împreunã.Dupã-amiaza promenadã la Falkenstein ºi la ruine. Ferdinand trebuiesã plece la ora 6 înapoi la Kassel. Ora 7½ supat. Seara conversat cuLeopold. Venit Koch.

Joi, 15/27 augustCeva ploaie, apoi frumos. Promenadã. Dejun, apoi cu Leopold la bãi.Ora 1 luat masa. Venit colonelul Prittwitz. Primit pe colonelul Chappués.Ora 3½ spre Falkenstein, vizitat stabilimentul pentru bolnavii deplãmâni, apoi cu toþii ºi cu Kohen-Speyer pe jos la Villa Reiser dinKronberg. Acolo Roth cu familia sa. Ora 6½ plecat la Königstein.Seara împreunã. Ora 9 în pat.

JURNAL 389

Vineri, 16/28 augustVreme frumoasã. Ora 7 bãi. Promenadã, nu prea bine, nopþi proaste.Dejunat împreunã. Cu mama. Ora 10½ la baia cu duºuri. Promenadã.Dupã-amiaza ploaie ºi vânt. Cu Leopold la ruinele Königstein. Cumama. Elisabeta cu mama ei la Soden. Ora 7½ supat. Biliard.

Sâmbãtã, 17/29 augustFurtunã, noapte proastã. Bãi. Promenadã. Zi ploioasã. Fãrã duºuri.Ora 1 luat masa. Koch trebuie sã plece. Ora 3½ Leopold trebuie sãplece la Sigmaringen, eu îl însoþesc pânã la Kronberg. Ora 4½ înapoi.Cu mama. Orele 6½-7½ plimbat pe ploaie. Seara biliard.

Duminicã, 18/30 augustVremea se însenineazã. Ora 7½-8½ promenadã. Dejunat. Cu mamala ora 10 la bisericã, liturghie ºi predicã, pânã la ora 11. Cunoscut lamama pe doamna Toutfeur. Dupã-amiaza promenadã spreFalkenstein, apoi în grãdinã la Kohen-Speyer pânã la ora 6½. Vrememinunatã, rãcoare. Seara biliard.

Luni, 19/31 augustVreme frumoasã. Promenadã. Bãi cu duº la stabiliment. Promenadã înValea Bill, mama ºi Elisabeta acolo. Ora 12½ luat masa. Dupã-amiazãplecat la Eppstein, urcat pe munte, ora 6 înapoi. Seara supat. Cumama pânã la ora 10.

Marþi, 1 septembrie/20 augustVreme rece, nori. Curã. Dejunat. Duº la stabiliment. Sosit Roggenbach.La masã contele Eulenburg, oberprezident al regiunii Hessa-Nassau.Mai întâi audienþã, rãmâne pânã la ora 3, foarte plãcut. Dupã-amiazapromenadã, la crescãtoria de peºti (pãdurarul superior Schroede),înapoi prin Falkenstein. Seara biliard.

Miercuri, 2 septembrie/21 augustAniversarea victoriei de la Sedan. Ora 7 promenadã. Vreme minu-natã, cu mama. La stabilimentul balnear. Dupã-amiaza la pepinierasilvicã, promenadã prin pãdure. Ora 6½ înapoi. La mama. Seara,Asociaþia participanþilor la rãzboi din Königstein a organizat o retragerecu torþe.

Joi, 3 septembrie/22 augustCurã. Promenadã. Cu mama. Ora 10½ la duºuri. Promenadã. Ora 2plecat toþi împreunã la Soden. Ora 3¾ plecat cu trenul la Frankfurt,prin Höchst. Antoinette ºi Wilhelm la garã, mers la Hotel Englischer


Hof. Ceai. Apoi în prãvãlii, mulþi turiºti în burg. Cu Wilhelm prinalte prãvãlii. Ora 6¼ plecat din Frankfurt. Antoinette trebuie sãmeargã la Sigmaringen. Ora 8 în Kronberg. Cu trãsurile la Königstein.Ploaie. Seara cu mama.

Vineri, 4 septembrie/23 augustCeaþã deasã. Promenadã pânã la ora 8½. Ora 9 scumpa mama pleacãcu Lindheim la Heidelberg, apoi la Sigmaringen. Ora 10½ bãi cu duººi promenadã, foarte apãsãtor. Ploaie. Ora 3 plecat la þesãtoria de laOberursel, cu noi domnul Kohen, acolo consilierul intim Reuss. Rãmaspânã la ora 6. Vizitat totul ºi ceai la director. Ora 7 înapoi. Searabiliard. Conversat cu Roggenbach. Ploaie.

Sâmbãtã, 5 septembrie/24 augustPloaie, cald. Curã. Ora 10 bãi cu duº. Pe drum m-a prins o ploaie puter-nicã. Dupã-amiaza cãlãtorie la Soden, acolo plimbat cu Roggenbach.Elisabeta ºi mama ei au rãmas la Neuenheim. Ora 7 înapoi. Ploaie.Biliard.

Duminicã, 6 septembrie/25 augustCeaþã. Promenadã cu Elisabeta. Ora 10 cu Elisabeta la bisericã,slujbã ºi predicã, pânã la ora 11½. Ora 12½ luat masa. Dupã-amiazascris. Vremea mai bunã. Promenadã cu Roggenbach. Seara biliard.

Luni, 7 septembrie/26 augustZiua de naºtere a tatei. Depeºe. Promenadã. Vreme ploioasã, ceaþã.Ora 11 curã, promenadã prin ploaie. Dupã-amiaza plecat la Kronberg319,vizitat atelierele lui Winter320 ºi Schreyer321, la ultimul o orã. Ploaietorenþialã. Picturi frumoase din România. Ora 7 înapoi. DomnulKohen cu noi. Seara biliard.

Marþi, 8 septembrie/27 augustVreme ploioasã. Curã, promenadã. Venit contesa Tecla Solms-Rüdelheim,veriºoarã a Elisabetei. Ora 11 duº, promenadã. Sosit Liteanu. Ora 1dejunat. De faþã Sir R. Morier, noul ambasador englez la St. Petersburg.Dupã-amiazã toþi împreunã plimbare cu trãsura la Eppstein, acolopromenadã. Ora 7 înapoi. Ceai ºi supeu. Maria la Frankfurt. Searabiliard.

Miercuri, 9 septembrie/28 augustOra 7½ promenadã, apoi ploaie torenþialã. Tecla Rüdelheim pleacã.Ora 11 la bãi. Ploaie. Ora 12½ înapoi. Liteanu la masã. Ora 4primit pe Madau, prezidentul Poliþiei din Berlin. Vremea mai bunã.Orele 5½-7 promenadã singur. Elisabeta la cumnatul meu.

JURNAL 391

Joi, 10 septembrie/29 augustVreme schimbãtoare. Promenadã. Ora 10½ la bãi cu duº. La dejunNikolas de Nassau322 cu soþia sa contesa von Merenberg ºi cu celedouã fiice ºi Sir R. Morier. Ora 2 venit Oskar al Suediei cu un domn.Toatã dupã-amiaza împreunã. Promenadã la ruine. Ora 5 pleacãNikolas. Seara supeu, apoi biliard. Ploaie, frig.

Vineri, 11 septembrie/30 augustPloaie torenþialã, frig. Ora 7½ promenadã. Ora 10½ pe ploaie înValea Bill. Duºuri. Venit contele Solms-Hombach cu soþia sa, nãscutãcontesã Stollberg, ºi cu fiica lor, din cauza lui Oskar. Ora 1 masa,Elisabeta rãmâne toatã ziua în pat. Plouã încontinuu, frig. Rãmasacasã, citit ºi scris, jumãtate de orã promenadã. Furtunã. Searasupeu, apoi biliard.

Sâmbãtã, 12 septembrie/31 augustVreme rece, vânt care împrãºtie ceaþa. Ora 7½ promenadã cu soacramea ºi cu Roggenbach. Ora 8½ dejunat toþi împreunã jos. Elisabetas-a ridicat, însã rãmâne în camerã. Ora 10½ la duºuri. A sosit Gustaval Suediei. A venit cu fratele sãu Oskar în Valea Bill, ne-am întorsîmpreunã. Ora 12½ luat masa. Biliard. Toþi pleacã la plimbare cutrãsura, eu rãmân cu Elisabeta. Ora 5 promenadã. Ora 7½ supeu,10 persoane. Biliard cu Gustav.

Duminicã, 1/13 septembrieVreme ceva mai bunã, ceaþã. Promenadã. Dejunat toþi împreunã.Gustav pleacã la Karlsruhe. Ora 10 bisericã, pânã la ora 11½. Ora 12½luat masa. Venit ºi colonelul Kusserow de la Regimentul 81 Infanterie.Ora 2 plecat cu Roggenbach la Höchst, prin Soden, vânt rece. Cutrenul la Rüdesheim, prin Mainz, acolo generalul von Stosch, vizitatmonumentul Niederwald ; cu trenul în sus. Vremea mai blândã.Ora 7 plecat înapoi din Rüdesheim, vorbit mult cu Stosch desprekronprinþ. Ora 8½ mâncat ceva la restaurant în Höchst. Ora 9 înSoden, cu trãsura la Königstein, aici la ora 10. Încã puþin la Elisabeta.

Luni, 2/14 septembrieCeaþã deasã. Promenadã. Pingler crede cã Elisabeta e însãrcinatã.Ora 8½ dejunat toþi. Soþii Solms pleacã împreunã cu fiica lor. Bãi cuduº. Ora 12½ înapoi. Luat masa. Ora 2½ plecat la Homburg împre-unã cu soacra mea ºi cu Roggenbach. O orã ºi un sfert în Oberursel,vizitã la Helen de Holstein (Anglia)323, nu am gãsit-o. Promenadã,vizitat castelul, anticari, prãvãlii, acolo pânã la ora 6¼. Ora 7¼înapoi. Vreme minunatã, foarte senin. Seara biliard cu Oskar.


Marþi, 3/15 septembrieVreme minunatã. Promenadã cu soacra mea ºi cu Elisabeta. Telge lamine. Ora 11 singur la bãi cu duº. Sosit unchiul Nikolas. 12 persoane lamasã. Dupã-amiaza plimbare cu trãsura, Falkenstein, Kronberg. Ora 6înapoi. Ora 7 supat. Ora 7½ pleacã soacra mea cu Nikolas de Nassauºi Oskar al Suediei la Hohenburg, la nunta dintre Hilde de Nassauºi Fritz de Baden. Biliard. Conversat cu Roggenbach. Foarte cald.

Miercuri, 4/16 septembrieVreme minunatã, cald. Promenadã cu Roggenbach. Dejunat à trois.Ora 11 singur în Valea Bill. Ora 12 înapoi, foarte cald. La masãcolonelul Hohausen. Ora 1¼ cu trãsura, cu Roggenbach, la Frankfurt.Ora 2½ acolo. Casa cu palmieri, panoramã, expoziþia meseriilor,prãvãlii etc., acolo pânã la ora 6½, foarte cald. Cu trenul la Kronberg,ora 7. Ora 7½ cu trãsura la Königstein, senin ºi cald. Supat. Elisabetae în stare febrilã. Biliard. Ora 10 în pat.

Joi, 5/17 septembrieVreme minunatã, foarte cald. Promenadã cu Elisabeta. Dejunat à trois.Ora 10½ în Valea Bill. Duºuri. Elisabeta merge ºi ea acolo. La masãdoamna von Bunsen324, sora lui Weddington ºi Steuber Becker. Pânãla ora 2½ în grãdinã. Elisabeta febrã. Ora 3 plecat cu Kohen laHöchst. Vizitat turnãtoria artisticã, pânã la ora 6. Despãrþire deRoggenbach. Ora 7½ înapoi în Königstein. Biliard. Elisabeta în pat.

Vineri, 6/18 septembrieVreme frumoasã, cald. Ora 7½ plimbare singur. Elisabeta mai bine.Ora 10 cu Elisabeta în Valea Bill, bãi cu duº. Ora 12 înapoi. Vânt.Doamna Costaforu la masã. În grãdinã. Biliard. Ora 4 la Pingler,cãruia îi dau Ordinul Coroanei clasa a II-a ºi 1.000 de mãrci. LaKohen-Speyer, le-am dat brãþãri copiilor. Madou acolo. Ora 6 pe josspre Kronberg. Venit Leopold, cu el la Königstein. Seara împreunã.Vânt rece.

Sâmbãtã, 7/19 septembrieVreme mohorâtã ºi rece. Ora 7½ promenadã cu Elisabeta ºi Leopold.Dejunat. Ora 10½ cu Leopold în Valea Bill, ultimul duº. Luat masa.Depeºã din România, conform cãreia în Rumelia a fost destituitguvernatorul ºi a fost proclamatã unirea cu Bulgaria. Sandro a plecatla Filipopol. Ora 4 cu Leopold la Kronberg, la pictorul Schreyer, statpânã la ora 7. Elisabeta a venit ºi ea acolo de la Neuenheim. Tablouriminunate, cãruþã de poºtã, cai etc. Ora 8 supat, apoi burgul esteiluminat bengalic. Ovaþii ºi cântece. Discurs, eu rãspund.

JURNAL 393

Duminicã, 8/20 septembrie. Königstein-MünchenVreme rece, mohorâtã. Ora 7 la bisericã cu Leopold, liturghie tãcutã.Rãmas-bun de la preot. Ora 8 dejunat à trois. Ziua nunþii lui Fritzde Baden cu Hilda. Pingler la noi. Ora 9½ despãrþirea de Königstein,de faþã multã lume. Ora 10 Kronberg. Acolo domnul ºi doamnaKohen-Speyer ºi Schreyer. Cu trenul special la Frankfurt. Dejunatla Gara Hanau din Frankfurt. Lume, Kohen a venit cu noi pânã aici.Ora 11½ plecarea spre Würzburg, prin Offenburg. Ora 2 acolo, luatmasa. La ora 9 seara sosirea în München. Stöhr la garã, domnul vonPechmann, Zettler etc. Direct la „Cele Patru Anotimpuri”, supat.Ora 10½ aniversarea zilei de naºtere a marii ducese de Baden.Gustav, Victoria ºi Oskar de Suedia ºi Ludwig de Baden au venit dela Hohenburg, rãmân la noi pânã la ora 11½. Fritz ºi Louise deBaden pleacã apoi la Karlsruhe. Ora 12 în pat.

Luni, 9/21 septembrie. MünchenOra 7½ sculat. Dejunat toþi împreunã, Leopold, Gustav al Suediei cuVictoria ºi Oskar al Suediei. Ora 10 cu Leopold la Pätterich, prinprãvãlii ºi vizitat diferite cabinete de artã. Ora 12½ sosit Louise deTegermann. Ora 1½ luat masa toþi împreunã. Ora 2½ cu Leopoldprin diferite prãvãlii, fãcut cumpãrãturi. Sosit Willy de Nassau ºiFritz Waldeck. Ora 7 cinat toþi împreunã la Gustav ºi Victoria aiSuediei. Seara împreunã. În Bulgaria situaþia e gravã, marile puterinu au luat încã nici o decizie. Sandro e la Filipopol.

Marþi, 10/22 septembrie. MünchenOra 6½ sculat. Ora 7 Gustav, Victoria ºi Oskar pleacã spre Constantinopol.Promenadã cu Leopold. Ora 8½ dejunat împreunã. Apoi cu soacramea ºi cu Willy, pentru vizita sa la Karlsruhe, unde îl va vedea pekronprinþ. Cu Leopold prin prãvãlii. Ora 12½ luat masa. Dupã-amiazacu toþii la Zettler, apoi cu Leopold ºi Fritz Waldeck la Bavaria, înprãvãlii. Ora 7 cinat. Sosit ducele de Nassau de la Hohenburg.Conversat pânã la ora 9½. Stöhr este ºi el aici, a fost la Chiem-See.

Miercuri, 11/23 septembrie. MünchenVreme minunatã. Ora 8 dejunat toþi împreunã la ducele de Nassau.Ora 10 cu Stöhr prin câteva prãvãlii, cu Leopold la Pinacotecã.Ora 12½ dejunat toþi împreunã. Cu Leopold în prãvãlii, la Radspielerºi Pätterich. Ora 5½ înapoi, cinat. Ora 7 soseºte prinþesa Walhala dePrusia, se întâlneºte la noi cu ducele de Nassau, acesta trebuie sãplece apoi la Hohenburg. Ora 7½ vine Wilhelm de Prusia, care îmispune cã împãratul german a primit o depeºã de la împãratul Rusiei,prin care acesta dezavueazã energic comportamentul lui Sandro.


Ora 8 plecãm. Soacra mea ºi Nikolas cu noi la garã, unde mai vine ºimultã lume. Stöhr rãmâne în München. Leopold ne însoþeºte pânã laRosenhain, acolo la ora 9. Rãmas-bun. Noapte seninã cu lunã. Ora 1Salzburg. Cãlãtorit noaptea.

Joi, 12/24 septembrieOra 6 sosirea în Viena. La garã Mavrogheni cu soþia, care vin cu noipânã la Raab, Plagino, Romalo. Noi mergem cu un tren special de laGara de Vest la gara de pornire. Dejunat 20 de minute. Plecare maideparte cu cãile ferate de stat maghiare spre Pesta, prinBruck-Komarom. Mavrogheni îmi spune cã, din cauza unirii celordouã Bulgarii, regele Serbiei vrea sã facã rãzboi ( ?) ºi cã doreºte oalianþã cu noi. Kalnoky pare sã fie afectat în mod neplãcut de Sandroºi Milan. Ora 1 Pesta, cinat, invitat pe contele Bray, ministrul pleni-potenþiar german la Belgrad. Ora 1¾ plecat mai departe, prinTransilvania. Ora 6 în Oradea. Prin Valea Criºului pe lunã plinã.Elisabeta a rãmas culcatã toatã ziua, cãlãtorie obositoare, mai alesîn starea ei, care ne dã speranþe. Ora 10 în Cluj, apoi cãlãtorit toatãnoaptea, pânã vineri dimineaþa la ora 6, când ajungem în Braºov.Vreme minunatã, munþii se vãd foarte clar. Bãut cafea.

Sinaia

Vineri, 13/25 septembrieSosirea în Predeal. Acolo toþi miniºtrii, D. Ghica, N. Bibescu etc. Cutrenul special la Sinaia. Ora 7¾ sosirea aici, multã lume la garã,rece, dar frumos. Mers cu trãsura direct la castel. Dejunat cu Elisabeta.Promenadã. Vizitat lucrãrile. Panta din faþa castelului acoperitã cutrandafiri. Ora 12 Brãtianu la mine, hotãrât cã trebuie sã plece laViena, eventual la Berlin. Ora 12½ toþi miniºtrii la lunch. Dupã-amiazãConsiliu de miniºtri. Dupã aceea pleacã toþi la Bucureºti. Promenadã.Seara D. Ghica la masã. Castelul iluminat electric.

Sâmbãtã, 14/26 septembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã promenadã cu Elisabeta. Bassetla mine. Ora 12½ lunch. Dupã-amiazã Câmpineanu. Marile puteriîncã nu s-au pronunþat. Urmeazã o conferinþã în Constantinopol.Seara biliard cu Greceanu, Basset ºi Perticari.

Duminicã, 15/27 septembrieVreme minunatã. Frecþie ºi bãi. Orele 7-8 promenadã. Dejunat cuElisabeta. Ora 9 la bisericã. Înainte de amiazã scris. Ora 12 primirea

JURNAL 395

oficialã a noului ministru plenipotenþiar turc, discurs ºi rãspuns.Dupã aceea dejun de galã, invitat ºi pe Lauser. Lucrat cu Câmpineanu.Moruzi la mine. Seara citit. Biliard pânã la ora 10. Venit Theodori.Barozzi, Greceanu ºi Basset s-au întors la Bucureºti. Noapte seninãcu lunã.

Luni, 16/28 septembrieVreme minunatã, foarte cald. Ora 6¾ bãi. Promenadã la prima cascadã.Dejunat cu Elisabeta. Hotãrât cu Knechtel în legãturã cu anexele,barierã la gardã etc. Ora 1 lunch. Dupã-amiaza scris. Brãtianu a fostprimit de împãrat la Viena. La D. Ghica pânã la ora 6½. Întuneric,lumina electricã de la castel foarte frumoasã. Seara biliard cu Perticari,foarte apãsãtor.

Marþi, 17/29 septembrieFoarte apãsãtor, vântos. Ora 7 bãi, promenadã, dejunat cu Elisabeta.Ora 10 inspectat Batalionul 3 Vânãtori, maiorul Lipan, foarte bine.Exersat cu foc de armã pânã la ora 11¾. Dupã-amiazã Cantacuzino,director general al Cãilor Ferate, la mine împreunã cu directoriicãilor ferate de stat ungare ºi austriece. Orele 5-6½ mare promenadã,foarte apãsãtor. Seara ploaie. Venit Sturdza.

Miercuri, 18/30 septembrie+7 °R, vânt rece. Bãi, promenadã pânã la ora 8½. Ora 10 Sturdza lamine. La dejun Kalinderu ºi Manu, ultimul îmi exprimã, în numelepartidului sãu, dorinþa ca Brãtianu sã se retragã. Dupã-amiaza lucratcu Kalinderu. Ora 6½ mai vine încã Sturdza. La cinã Vãcãrescu, carea demisionat din postul de ministru plenipotenþiar la Roma. Dupãmasã conversat cu Sturdza ºi Kalinderu. Ora 10 în pat. Situaþia înBulgaria este gravã pentru Sandro, se vrea sacrificarea lui, ºi anumede cãtre Rusia. Unificarea va fi recunoscutã. La Constantinopol voravea loc consultãri. Seara frig.

Cãlãtoria în Moldova

Joi, 1 octombrie/19 septembrie. Sinaia-RomanOra 6 sculat. Ora 7½ dejunat cu Elisabeta. Ora 8½ plecarea dinSinaia cu trenul special. Sturdza ºi Kalinderu vin pânã la Ploieºti,generalul Fãlcoianu ºi R. Mihai pânã la Iaºi. Ora 10 Ploieºti,întâmpinare. Ora 11½ Buzãu, vreme minunatã ºi cald. Dejunat învagon. Ora 1 Râmnicu Sãrat, ora 2½ Focºani, peste tot mari întâm-pinãri. Ora 4 Bacãu, acolo generalul Lecca, mare întâmpinare. Ora 5


Roman, întâmpinare entuziastã, oraºul iluminat. La Episcopie, Te Deum.Descins la prefectul Morþun. Prezentãri, dineu, toasturi. Ovaþii cufacle. Aici Alecsandri, Melchisedec etc. Ora 10 în pat.

Vineri, 2 octombrie/20 septembrie. Roman-IaºiOra 6½ sculat. Vreme minunatã. Primit depeºã conform cãreia Brãtianua fost la Bismarck la Friedrichsruh. Ora 8½ cãlare la inspecþiaRegimentului 7 Artilerie, þinut pânã la ora 10, cãlãrit pe Bator.Vizitat Prefectura, ºcoli, Seminarul, episcopul Melchisedec, spitalul.Ora 12 dejunat, invitat pe Alecsandri, pe prinþul Mavrocordat, ministruplenipotenþiar grec. Ora 1½ plecat din Roman. La Paºcani mareîntâmpinare. Ora 4½ sosirea la Iaºi, mare întâmpinare. Mitropolie.Cazat la prefectul Gane, prezentãri, toatã lumea aici. Ora 7 cina,invitat pe prinþul Grigore Sturdza, pe fratele lui Dimitrie Sturdza325,pe Carp, pe ªendrea326 etc. Retragere cu torþe. Ora 10 în pat.

Sâmbãtã, 3 octombrie/21 septembrie. IaºiOra 7 sculat. Frumos. Ora 9 inspectat ªcoala Militarã. Ora 10½ laSf. Spiridon, mai întâi biserica, apoi spitalul. Ora 11 Palatul Administrativîn detaliu. Ora 12 dejunat, invitat diferite persoane. Ora 1½ plecatcãlare în Copou, acolo inspectat trupele. Format douã batalioane dincadrele de Dorobanþi ale Corpului 4. Regimentul 7 Infanterie ºiRegimentul 8 Artilerie, Cãlãraºi. Þinut pânã la ora 4½, inclusivdefilarea ºi critica. Inspectat cazarma, care e proaspãt construitã.Ora 5½ primit corpul consular ºi pe episcopul catolic. Ora 7 dineu,invitat ºefii de corpuri. Ora 9½ în pat, foarte obosit.

Duminicã, 4 octombrie/22 septembrieCeaþã, rãcoare. Ora 9 la Mitropolie, liturghie, vizitat în detaliu nouaMitropolie. Pictura lui Tãtãrãscu slabã327. Trei Ierarhi, care se aflãîn construcþie. Ora 12 dejunat, invitat 20 persoane. Ora 1½ laUniversitate, deschiderea anului ºcolar, Xenopol328 þine o conferinþãdespre fanarioþi. Vizitat ªcoala de Artã. Mers în Grãdina Poºtei,vreme frumoasã, cald. Ora 5 înapoi. Audienþe pânã la ora 7. Dineu,30 persoane, profesori, conversat pânã la ora 9.

Luni, 5 octombrie/23 septembrieVreme minunatã. Ora 9 plecat cu trãsura. Închisoarea. Liceul, ªcoalade Meserii, ªcoala Centralã de Fete. Ora 12 înapoi. Primit pe prinþulC. Moruzi. Dejun, invitat 20 persoane. Ora 1½ plecat la Socola,Seminarul, mitropolitul acolo. Localul foarte rãu. Vizitat alte câtevastabilimente. Ora 4½ înapoi. Audienþe. Ora 7 dineu, episcopul catolic,consuli etc., 30 persoane. Cerc pânã la ora 9.

JURNAL 397

Marþi, 6 octombrie/24 septembrie. Iaºi-GalaþiOra 6½ sculat. Vreme minunatã. Ora 8 plecarea din Iaºi, toatã lumeala garã. Prefectul Gane merge cu noi pânã la Paºcani. Ora 10 acolo.Ora 11 în Roman, întâmpinare. Ora 12 Bacãu, întâmpinare. Dejunatîn vagon. Ora 2 în Tecuci, întâmpinare. Ora 5 sosirea în Galaþi. Mareîntâmpinare ºi entuziasm. Mers cu trãsura la bisericã. Toate caseleîmpodobite. Descins la prefectul Costachi. Prezentãri. Ora 7 dineu,toasturi. Comerþul este complet la pãmânt. Ora 9 plimbare cu trãsuraprin oraºul iluminat. Ora 10 în pat, obosit. Brãtianu s-a întors.

Miercuri, 7 octombrie/25 septembrie. GalaþiVreme minunatã. Ora 9 inspecþia trupelor în Þiglina, 4 batalioane,2 baterii, un regiment de cãlãraºi. Þinut pânã la ora 12. Mult praf,cald. Defilare ºi criticã. Ora 12¼ primit corpul consular. Dejun. Ora 2îmbarcat pe ªtefan cel Mare. Manevre ale flotei, cu toate navelenoastre reunite, experiment cu torpile, þinut pânã la ora 4½. Vizitãla noul Spital Militar, apoi la Spitalul Elisabeta. Orele 6-7 audienþe.Dineu, consuli ºi ofiþeri. Ora 9 se încheie. Gavril-Paºa este aici,merge la Constantinopol.

Joi, 8 octombrie/26 septembrie. Galaþi-BucureºtiOra 7 sculat, dejunat. Ora 8½ în port, inspectat nava-ºcoalã Mircea.Pe ªtefan cel Mare, adunat ofiþerii ºi þinut un mic discurs. Dupãaceea vizitat cazarma, gimnaziul, ªcoala Comercialã ºi ªcoalaNormalã. Ora 11 dejunat. Ora 12 plecarea din Galaþi, multã lume lagarã, discutat despre starea rea a comerþului în Galaþi. Ora 1½ înBrãila, mare întâmpinare. Ora 3 în Buzãu, întâmpinare, Brãtianuacolo, s-a întors fãrã rezultat din cãlãtoria sa. Bismarck vrea paceaîn mod absolut, uniunea bulgarã va fi recunoscutã, fãrã compensaþiipentru noi. Ora 5 în Ploieºti. Ora 6 sosirea la Cotroceni. Mareîntâmpinare la garã, toatã lumea a fost aici, enorm de plin. Multpublic, iluminaþie etc., cerc îndelung. Cinat singur. Opoziþia a devenitfoarte obraznicã în ziarele ei. Este nemulþumitã din cauza cãlãtorieimele ºi a primirilor entuziaste de pretutindeni.

Cotroceni

Vineri, 9 octombrie/27 septembrieVreme minunatã, cald. Promenadã prin grãdinã cu Knechtel. Ora 10prefectul Poliþiei. Scris. Dupã-amiazã la ora 2 în oraº, mai întâi laCazarma Alexandru, unde a fost instalat Spitalul Militar, foarte rãu.La Palat, vizitat toate lucrãrile, care sunt încã foarte rãmase în


urmã. Nu pot ocupa camera mea mai devreme de douã luni. Ora 4în Cotroceni. Câmpineanu la mine. Ordega a fost rechemat. Alegerile înFranþa, conservatoare. Ora 5 Consiliu de miniºtri, pânã la ora 7. Seara,orele 8-10, primit pe profesorul Freytag, care a vizitat întreaga þarã.

Sâmbãtã, 10 octombrie/28 septembrieCeaþã deasã. Ora 9 plecat cãlare pe Platou, inspectat trupele Corpului 2Armatã, Batalionul 1 Vânãtori, Batalionul 2 Dorobanþi, Regimentul deCãlãraºi, foarte bine, þinut pânã la ora 12, criticã, foarte cald, apoiceaþã. Vãzut cei opt cai cumpãraþi pentru mine în Rusia. Dupã-amiazascris. Audienþe. Kretzulescu la mine. Seara, orele 8-10, domnulPicot329 din Paris la mine.

Duminicã, 11 octombrie/29 septembrieCeva ploaie, foarte apãsãtor. Ora 10 plecat cu trãsura în oraº, înþinutã de galã, la sfinþirea Bisericii Domniþa Bãlaºa. Liturghie, foarteplin ºi cald, biserica încântãtoare. Dupã aceea în sala Epitropiei,mitropolitul, Bibescu, Vãcãrescu, Brâncovenii, N. Bibescu etc., multedoamne. Apoi vizitat spitalul. Ora 12¾ înapoi în Cotroceni. Audienþe.Orele 3-4½ Fãlcoianu, orele 5-7½ Sturdza la mine. Cinat singur.Seara citit. Atmosferã apãsãtoare.

Luni, 12 octombrie/30 septembrieVreme apãsãtoare, enorm de uscat. Orele 9-10 în grãdinã cu Knechtel.Câmpineanu la mine. Rusia vrea sã anuleze uniunea, pentru a-lrãsturna în felul acesta pe principele Bulgariei. Serbia este într-opoziþie proastã, a mobilizat, iar marile puteri cer sã rãmânã liniºtitã.Ora 11 Stolojan la mine. Dupã-amiaza vizitat Arsenalul, care estecomplet reconstruit ºi mãrit. Acolo o orã ºi jumãtate. La Palat, undenu poate fi vorba de locuit prea curând, totul este dus jos ºi dincolo.Scrisoare de la Elisabeta, care se simte foarte rãu, trebuie sã steaîn pat. Ora 4½ înapoi. Scris Elisabetei. Dureri de dinþi. Orele 5-6Nacu la mine. Bugetul nu va fi echilibrat, ceea ce este grav în acestmoment, când sunt de aºteptat complicaþii în Orient. Conferinþa dela Constantinopol nu a ajuns la nici un rezultat. Bulgarii sunt încrizã financiarã. Seara singur, scris ºi citit. Wilhelm a ajuns la Vienaºi trebuie sã soseascã aici zilele acestea. Nici o veste de la el.

Craiova

Marþi, 1/13 octombrie. Bucureºti-CraiovaOra 7 sculat. Noaptea ceva ploaie. Dureri de dinþi. Ora 9½ Theodori.Ora 10 Sturdza. Ora 11 plecarea din Cotroceni cu trenul special, de

JURNAL 399

faþã miniºtri etc. Ora 12 Titu. Dejun în vagon, foarte cald. Leordeni,întâmpinare, Kretzulescu acolo. Ora 1 Piteºti, mare întâmpinare, 10 mi-nute. Ora 3 în Slatina, întâmpinare, 5 minute. Piatra, autoritãþiledin Romanaþi. Ora 4½ sosirea în Craiova, mare întâmpinare la garã. Înoraº cu o trãsurã cu ºase cai (de la artilerie), generalii ºi ºefii de corpuricãlare. Te Deum þinut de episcopul de Râmnicu-Vâlcea în bisericã. Descinsla doamna Glogoveanu. Întâmpinare ºi prezentãri. Ora 6½ dineu, 30 per-soane, toasturi. Demonstraþie cu torþe, apoi plimbare cu trãsura prinoraºul iluminat, însoþit de primar, la Cercul Militar. Ora 10 înapoi.

Miercuri, 2/14 octombrie. CraiovaNoapte proastã, dureri de dinþi ºi febrã. Ora 7 sculat. Ora 8½ labariera Turnu-Severin, acolo încãlecat. Inspecþia trupelor Corpului 1Armatã, 5 batalioane, 5 baterii, un escadron de cavalerie, în detaliupânã la ora 12½. Defilare de douã ori, criticã, adunat toþi ofiþerii,enorm de cald. Plecat cãlare acasã. Ora 1 dejun, 24 persoane. Apoila liceul care a primit numele meu, ªcoala Militarã, clãdire completnouã. ªcoala Centralã de Fete, ªcoala Profesionalã, ªcoala de Meseriiºi temniþa, pânã la ora 5½. Audienþe pânã la ora 7, enorm de obosit.Ora 7 dineu militar. Ora 10 plecarea, mers cu trãsura la garã pestrãzile frumos iluminate. Rãmas-bun, entuziasm. Cãlãtorit toatãnoaptea, ora 2 Piteºti, gara iluminatã.

Sinaia

Joi, 3/15 octombrieSosirea în Sinaia la ora 7 dimineaþa. Vreme minunatã, rãcoare,noaptea nu am dormit deloc. Elisabeta stã ºi ea în pat. Dejunat laea. Este de nerecunoscut, s-a îngrãºat foarte mult ºi merge foartegreu. Alecsandri la ea. Înainte de amiazã cu Elisabeta, promenadãcu Knechtel. Stöhr nu s-a întors încã. Dupã-amiazã citit, foarte obosit.Ora 4½ Alecsandri ºi Young la ceai. Seara biliard cu Alecsandri. Obositºi dureri de dinþi.

Vineri, 4/16 octombrie. SinaiaVreme minunatã, foarte cald. Înainte de amiazã cu Elisabeta, carepoate merge mai bine. Cu Alecsandri. Ora 12½ lunch. Biliard cuYoung. Dupã-amiazã promenadã, citit. Seara biliard cu Alecsandri.

Sâmbãtã, 5/17 octombrie. SinaiaOra 7 baie. Orele 7½-8½ promenadã pânã la prima cascadã. Vrememinunatã, cald. Bulgaria va fi somatã sã stea liniºtitã ºi sã renunþe


la uniune. Wilhelm are rujeolã la Pesta ºi nu poate veni aici. Dupã--amiazã Kalinderu, lucrat cu el ºi fãcut o promenadã. Seara biliard cuAlecsandri. Perechea princiarã moºtenitoare a Austriei e în Transilvania,însã nu mai vine la Sinaia.

Duminicã 6/18 octombrieVreme minunatã, cald. Ora 7 sculat. Curã de apã, promenadã pânãla ora 8½. Dejunat cu Elisabeta. Orele 11-12 Kalinderu, care pleacãdupã-amiazã în Moldova. Biliard cu Alecsandri ºi Young. Spre searãîncã o promenadã. În Serbia mare agitaþie, încã nu sunt hotãrâþi sãtreacã la acþiune. Wilhelm este la Spitalul Elisabeta din Pesta. Searabiliard.

Luni, 7/19 octombrieOra 7 curã. Promenadã pânã la ora 8¾. Înainte de amiazã cu Knechtelpentru amenajarea teraselor la gardã. Ora 12 venit Câmpineanu.Ora 1 audienþã oficialã pentru domnul de Coutouly, noul ministruplenipotenþiar francez, care a fost numit în locul lui Ordega (noi amcerut rechemarea sa). Discursuri în tonuri foarte cordiale. Dupã aceeaîl primeºte Elisabeta. Ora 1¼ lunch, Coutouly, Diesbach, Gavary,Câmpineanu, Alecsandri etc. Ministrul plenipotenþiar este încântatde primire. Orele 4-6 promenadã, aer minunat, puþin rece. Searabiliard cu Alecsandri.

Marþi, 8/20 octombrieÎnnorat, rãcoare, vânt. Stöhr vine abia mâine. Ora 11 primirea oficialãa noului ministru plenipotenþiar american330 în prezenþa lui Câmpineanu.Discursuri. Elisabeta îl primeºte dupã aceea. Câmpineanu la mine.Ora 1 lunch, invitaþi mr. Walker Fearn cu soþia ºi fiica. Toþi foarteplãcuþi, discutat cu ministrul american pânã la ora 3. Mai târziupromenadã. Ploaie. Scris. Seara biliard cu Alecsandri. Ploaie torenþialã.

Miercuri, 9/21 octombriePloaie. Bãi. Promenadã în pãdure, aer plãcut. Venit Stöhr, esteînainte de amiazã la mine, a fost ºi la Köln, Hamburg, Viena. VenitBrãtianu. Discutat cu el despre situaþie. Serbia pare sã fie instigatãla acþiune de cãtre Austria. Grecia se agitã. Ora 4 Brãtianu trebuiesã plece. Scris. Seara biliard cu Alecsandri.

Joi, 10/22 octombrieVreme mai bunã, ceaþã. Ora 7½ promenadã. Înainte de amiazãscris. Stöhr la mine. La lunch G. Cantacuzino cu soþia, le-am arãtatcastelul, mai rãmân aici. Ceai. Seara scris. Biliard cu Alecsandri.

JURNAL 401

Vineri, 11/23 octombrieVreme minunatã. Promenadã, dejunat cu Elisabeta. Cantacuzino lalunch, pleacã acum la Petersburg. Dupã-amiaza micã promenadã.Orele 5-7 Stöhr la mine. Sârbii ameninþã sã atace Bulgaria. Searavenit Sturdza.

Sâmbãtã, 12/24 octombrieVreme minunatã. Baie, promenadã. Înainte de amiazã cu Stöhr.Sturdza la mine. Dupã-amiazã promenadã cu Sturdza spre PoianaÞapului. Munþii minunaþi. Lucrat cu el pânã la ora 7. Seara biliardcu Alecsandri. Sârbii s-au pus în marº în Bulgaria.

Duminicã, 13/25 octombrieVreme schimbãtoare, rãcoare. Promenadã. Înainte de amiazã scris.Sturdza la mine. La lunch generalul Fãlcoianu, Beldiman cu soþia ºimaiorul Lipan. Dupã-amiaza lucrat cu Fãlcoianu, vãzut materialulpentru fortificaþii. Beldiman la mine, merge ca reprezentant la Sofia.Turcia a declarat cã înaintarea sârbilor este casus belli pentruPoartã. Basset la mine. Seara biliard cu Alecsandri. Conversat cuSturdza.

Luni, 14/26 octombrieAer plãcut, înnorat. Baie. Promenadã. Cu Elisabeta pe verandã. LaStöhr. Dupã-amiaza promenadã cu Sturdza la cascade ºi pe Clopotniþa.Vreme minunatã, cald. Ora 5½ Sturdza pleacã la Bucureºti. Stöhr lamine. Seara biliard cu Alecsandri. Deocamdatã sârbii vor rãmâneliniºtiþi. Bulgarii sunt revoltaþi împotriva sârbilor.

Marþi, 15/27 octombrieVreme frumoasã, foarte plãcut. Baie. Promenadã. Înainte de amiazãpromenadã cu Elisabeta, apoi cu Stöhr la noua magazie de lemne.Dupã-amiazã citit. Basset la mine, merge la Bucureºti. Promenadã,ceva ploaie. Seara Stöhr. Biliard cu Alecsandri.

Miercuri, 16/28 octombrieVreme minunatã. Baie. Promenadã. Cu Elisabeta pe verandã. Stöhrla Bucureºti. Ora 12½ lunch, domnul von Busch, ministru german,cu soþia, care viziteazã apoi castelul. Conversat cu Busch, el vede,dimpotrivã, o soluþie paºnicã. Ora 4 promenadã, apoi ministrul americancu soþia ºi fiica la ceai. Alecsandri trebuie sã plece la Bucureºti, deunde va pleca apoi ca ministru la Paris. Seara biliard cu Negel.Ploaie. Conferinþa încã nu s-a întrunit la Constantinopol.


Joi, 17/29 octombrieVreme mai bunã, cald. Baie, promenadã. Promenadã cu Elisabeta,aer bun. Dupã dejun ploaie, vânt rece. Orele 4½-5½ promenadã,înnorat, dar cald. Ultima baracã a fost dãrâmatã ºi evacuatã. A fostplantatã iarbã aproape peste tot. Seara furtunã.

Vineri, 18/30 octombriePloaie torenþialã. Baie, promenadã. Ploaia a încetat pentru un moment.Înainte de amiazã atârnat tablouri. Ora 12 venit generalul Brialemontcu Candiano ; rãmâne la lunch. Discutat pânã la ora 4 despre forti-ficaþiile de la Bucureºti. La ora 6½ vine din nou, rãmâne pânã la ora 10ºi se întoarce la Bucureºti.

Sâmbãtã, 19/31 octombrieNoaptea zãpadã pânã la cascade. Frig. Baie, promenadã. Înainte deamiazã Stöhr ºi Steriadi, care au venit de la Bucureºti. Dupã-amiazãpromenadã. Furtunã ºi ceva viscol cu zãpadã. Seara biliard cu Negel.Scrisori de la Leopold ºi Marie. Mama merge în noiembrie în Badenla tante Marie.

Duminicã, 1 noiembrie/20 octombrie–3 °R, vreme frumoasã. Baie, promenadã. Cu Stöhr în castel, apoi lapavilionul de vânãtoare. La lunch G. Cantacuzino cu nepoata saGhica, domnul ºi doamna Filipescu, Kalinderu, Maiorescu. Dupãmasã conversat cu ei. Ceai. Filipescu ºi soþia rãmân la masã.

Luni, 2 noiembrie/21 octombrieVreme minunatã, chiciurã. Baie, promenadã. Înainte de amiazã lucratcu Kalinderu. Dupã micul dejun plecat cu el la Piciorul Caraimanului.Frig la întoarcere. Ora 5 el pleacã la Bucureºti. Cu Elisabeta, scris.Seara biliard. Iudeii au fost expulzaþi331.

Marþi, 3 noiembrie/22 octombrieVreme frumoasã. Baie, promenadã. Înainte de amiazã la Stöhr. CuKnechtel. Venit G. Cantacuzino, o ia pe nepoata sa Ghica. Dupã-amiazãcu el. Orele 5-7 citit, scris. Seara biliard.

Miercuri, 4 noiembrie/23 octombrieCeaþã deasã. Bãi, promenadã. Înainte de amiazã Stöhr, apoi cuKnechtel la serã. Ploaie. La lunch Plagino, jucat cu el biliard, rãmânela ceai. Seara citit. Biliard. Conferinþa se întruneºte la Constantinopol.Se va reinstaura status quo ante. Ceaþã, umed.

JURNAL 403

Joi, 5 noiembrie/24 octombrieCeaþã, vânt. Ora 7 bãi. Pe jos la garã. Ora 8 sosit Wilhelm cu Sukowde la Pesta. Cu acelaºi tren venit ºi Bamberg de la Paris. Dejunatcu el ºi cu Wilhelm, apoi arãtat castelul. Elisabeta rãmâne dimineaþaîn pat din cauza stãrii ei. La lunch Nacu împreunã cu Balla, care îmiprezintã planurile Palatului de Justiþie. Lucrat cu Nacu pânã la ora 3.Orele 4½-7 cu Bamberg ºi Wilhelm. Seara conversaþie interesantã cuBamberg. Ploaie puternicã.

Vineri, 6 noiembrie/25 octombrieBaie, promenadã prin ploaie. Dejunat cu Wilhelm ºi Bamberg. Elisabetarãmâne în pat. Înainte de amiazã conversat. Venit Brãtianu, discutatcu el pânã la ora 4. Opoziþia a fãcut o coaliþie. Ora 5 Brãtianu a plecatla Bucureºti. Seara conversat cu Wilhelm ºi Bamberg pânã la ora 10½.

Sâmbãtã, 7 noiembrie/26 octombrieCeaþã. Baie, promenadã. Elisabeta se ridicã din pat. Dejunat cu ea,cu Bamberg ºi cu Wilhelm. Înainte de amiazã conversat. Ora 12½lunch. Dupã-amiaza micã promenadã prin ceaþã. Seara conversat cuBamberg.

Duminicã, 8 noiembrie/27 octombrieBaie, promenadã. Dejunat à quatre, conversat. La lunch ministrulamerican cu soþia ºi fiica, Fleva. Dupã-amiazã discutat cu Flevaprobleme ale oraºului. Ora 4 ceai. Seara discutat cu Bamberg diferitelucruri. Ora 7 cinat. Dupã aceea biliard cu Wilhelm.

Luni, 9 noiembrie/28 octombrieBaie, promenadã. Ceaþã deasã. Dejunat à quatre. Rãmas împreunãpânã la ora 12. Lunch. Dupã-amiazã promenadã cu Wilhelm. Searaconversat cu Bamberg. Ora 7 cinat. Biliard cu Wilhelm. Bamberg neciteºte.

Marþi, 10 noiembrie/29 octombrieVreme minunatã. Baie, promenadã. Soare. Vizitat castelul cu Wilhelmºi Bamberg. La lunch Fãlcoianu. Dupã-amiaza lucrat cu el. Sandroa fost dat afarã din armata rusã. Wilhelm cu domnii ºi cu colonelulCandiano fac o plimbare cu trãsura. Orele 5-7 Bamberg la mine.Seara biliard cu Wilhelm. Candiano ºi Sukow.

Miercuri, 11 noiembrie/30 octombrieVreme frumoasã, frig, ceva ceaþã. Baie, promenadã. Înainte de amiazãBamberg. Dupã-amiaza prefectul Poliþiei Moruzi la mine. Orele 5-7


cu Bamberg. Cinat. Ora 9 Bamberg pleacã la Genova, prin Braºov.Biliard cu Wilhelm, Sukow etc., pânã la ora 11. Noapte rece.

Joi, 12 noiembrie/31 octombrieVreme minunatã, –3 °R. Baie, promenadã. Dejunat cu Elisabeta ºi cuWilhelm. Promenadã cu Wilhelm pânã la ora 12. D. ªtirbey cu soþiala lunch, rãmân pânã la ceai. Biliard cu Wilhelm, ªtirbey ºi Candiano.Seara citit. Dupã cinã biliard.

Vineri, 1/13 noiembrieBaie, promenadã. Înainte de amiazã cu Wilhelm la Stöhr. Soare.Generalul Racoviþã la dejun. Dupã-amiaza cu Wilhelm ºi Sukow lacascade ºi pe Clopotniþa. În vale ceaþã. Vreme minunatã, dar frig.Seara biliard cu Wilhelm.

Sâmbãtã, 2/14 noiembrieBaie, promenadã. Vreme minunatã. Serbia declarã rãzboi Bulgariei.Promenadã cu Wilhelm. Elisabeta are dupã-amiazã o nevralgie puternicã.Young aici. Stöhr la Bucureºti. Stolojan la mine. Seara biliard cuWilhelm, Young etc. Elisabeta în pat.

Duminicã, 3/15 noiembrieZiua nunþii noastre. Elisabeta dureri de dinþi. Baie, promenadã.Vreme foarte frumoasã. Cu Wilhelm la mãnãstrire. La lunch doamnaWight, care a venit de la Constantinopol, Sturdza, Kalinderu, Greceanu,Basset etc. Elisabeta are dureri foarte mari dupã masã. DoamnaWight încã aici, ceai. Lucrat cu Sturdza ºi Kalinderu. Seara conversatcu ei. Wilhelm biliard. Fritz ºi Ferdinand au pojar.

Luni, 4/16 noiembrieVreme frumoasã. Baie, promenadã. Promenadã cu Wilhelm. Elisabetamai bine. Orele 11-12 Sturdza. Sandro s-a adresat Porþii, marelevizir i-a trimis o depeºã energicã, potrivit cãreia el trebuie sã sesupunã principiului status quo ante, iar apoi sârbii nu vor mai aveanici un motiv de rãzboi. Sârbii ameninþã Vidinul ºi Sofia. Sturdza ºiKalinderu la masã. Dupã-amiazã promenadã. Kalinderu la mine.Ora 5 pleacã toþi la Bucureºti. Seara biliard cu Wilhelm, Sukow ºiBasset. Conferinþa nu s-a pronunþat încã în legãturã cu declaraþiade rãzboi. Sandro s-a dus din Sofia la graniþã, unde sârbii atacã cuforþe superioare. Bulgarii au trupe puþine.

Marþi, 5/17 noiembrieViscol cu zãpadã. Baie, promenadã. Înainte de amiazã Stöhr, generalulGreceanu. Dupã-amiazã biliard. Basset la mine. Seara biliard. Bulgariiºi sârbii se bat, nimic hotãrâtor.

JURNAL 405

Miercuri, 6/18 noiembrie–2 °R. Baie, promenadã. Vânt rece. Înainte de amiazã promenadã cuWilhelm. La lunch Plagino, care a fost numit ministru la Roma.Biliard, ceai. Seara ºtire cã bulgarii au fost bãtuþi ºi cã Vidinul e înpericol de a fi ocupat de sârbi. Seara biliard. Viscol cu zãpadã.

Joi, 7/19 noiembrie–2 °R. Zãpadã adâncã. Baie, promenadã. Înainte de amiazã scris.ªtiri neclare despre rãzboiul bulgaro-sârb, bulgarii par sã-i fi respinspe sârbi. Dupã-amiazã promenadã cu Wilhelm. Seara biliard.

Vineri, 8/20 noiembrie. Sf. MihailVreme frumoasã. Baie, promenadã. Îngheþat. Bulgarii i-au respinspe sârbi. Orele 10½-12 promenadã cu Wilhelm. Dupã-amiazã biliard.Promenadã la turbinã, care nu e încã montatã. Seara biliard.

Sâmbãtã, 9/21 noiembrieViscol. –4 °R. Baie, promenadã, foarte frig. Înainte de amiazã cuWilhelm ºi scris. Sandro pare sã se fi supus Porþii din cauza Rumeliei.Sârbii sunt bãtuþi aproape peste tot. Dupã-amiaza cu Wilhelm laturbinã, unde încã se mai zideºte. Vânt rece. Seara biliard. VenitTheodori.

Duminicã, 10/22 noiembrieCeaþã deasã. –1 °R. Baie, promenadã. Înainte de amiazã cu Wilhelm.Stöhr la mine. La dejun toþi ofiþerii Batalionului 3 Vânãtori. Dupã--amiazã ploaie. Seara biliard. Elisabeta în pat, cu febrã. Bulgariiînainteazã victorioºi.

Luni, 11/23 noiembrieVreme moale. Baie, promenadã. La lunch Radu Mihai. Elisabeta înpat cu febrã. Promenadã cu Wilhelm. Seara Elisabeta febrã mare,foarte suferindã, nu coboarã. Biliard.

Bucureºti

Marþi, 12/24 noiembrie. Sinaia-BucureºtiVreme moale. Baie, promenadã. Elisabeta noapte rea, febrã. Dupãbaie mai bine. Înainte de amiazã la ea, cu Wilhelm. Ora 11½ dejunat.Rãmas-bun. Elisabeta rãmâne în pat. Ora 12½ plecarea din Sinaia,cu Wilhelm. Oprim în Comarnic ºi Buda. Aer bun. Ora 4 sosirea înBucureºti, mare întâmpinare, toate mãrimile etc., îndelung cerc.


Plecat cu trãsura la Palat ; lucrãrile sunt rãmase în urmã, nu potlocui în camera mea. Ora 5 Brãtianu la mine, vorbeºte de retragereasa, crede în rãzboi. Sârbii sunt înfrânþi peste tot. Ora 7 cinat cuWilhelm. Seara împreunã. Depeºã de la Elisabeta, febra aproape i-adispãrut.

Miercuri, 13/25 noiembrieCeaþã. Înainte de amiazã vizitat întregul palat cu Wilhelm. Rotondaºi toatã partea sunt încã deschise. Încãlzirea nu a fost încã montatãnicãieri. Orele 11-12½ Consiliu de miniºtri, care discutã discursulTronului. Sârbii se retrag complet, doresc pacea. Poziþia regelui Milancompromisã. Regele Spaniei grav bolnav. Dupã-amiazã la Cotroceni cuWilhelm. Seara împreunã. Elisabeta încã mai are febrã.

Joi, 14/26 noiembrieCeaþã, frig umed. A murit regele Alfonso al Spaniei. Înainte deamiazã generalul Fãlcoianu. Ora 12½ lunch cu Wilhelm. Audienþe.Orele 2-4 cu Wilhelm la mitropolit. Vizitat totul la Mitropolie. Orele 5-6½audienþe, Docan, Câmpineanu. Seara cu Wilhelm. Bulgarii ameninþãPirotul.

Vineri, 15/27 noiembrie. Deschiderea CamereiCeaþã, frig umed. Înainte de amiazã în palatul nou cu Wilhelm. Ora 11½la Camerã în þinutã de galã, Wilhelm în faþã. Ora 12 citit discursulîn faþa Camerei. Întors cu Wilhelm, cu trãsura. Ora 12½ dejunat.Bulgarii au înaintat în Serbia. Ora 3¾ la garã, doar miniºtrii de faþã.Elisabeta soseºte de la Sinaia, este foarte obositã ºi doar puþin maibine. Plecat îndatã la Palat, ea se întinde în pat. Seara cu Wilhelm.Elisabeta încã puþinã fierbinþealã.

Sâmbãtã, 16/28 noiembrieÎnainte de amiazã cu Elisabeta ºi Wilhelm. Orele 11-12 Nacu lamine, prezentat situaþia financiarã. Deficitul nu e prea însemnat.Dupã-amiaza promenadã, pe jos cu Wilhelm în Ciºmigiu etc., pânãla ora 4. Ceai. Seara Kalinderu. S-a semnat armistiþiu între Serbiaºi Bulgaria. Regele Milan pare sã fi eºuat complet, se vorbeºte despreabdicarea sa.

Duminicã, 17/29 noiembrieCeaþã, dar nu ºi rece. Ora 10 cu Wilhelm la capela episcopalã, acoloarhiepiscopul Palma. Ora 11 mitropolitul Moldovei. Orele 2-4 audienþeîn salonul noului palat, Wilhelm de faþã. Elisabeta a primit câtevadoamne. Ora 4 Stöhr. Seara cu Wilhelm. Austria se pare cã îl lasãpe Milan sã cadã, el nu se mai poate întoarce la Belgrad.

JURNAL 407

Luni, 18/30 noiembrieVremea schimbãtoare, foarte moale. Ora 9 cu Wilhelm la Stöhr înatelier. Ora 10½ Stolojan, ora 11½ Sturdza, care are veºti de laBeldiman din Sofia. Serbia pare sã fi fost instigatã la rãzboi de cãtreRusia. Anglia nu mai vrea sã menþinã Tratatul de la Berlin, conferinþade la Constantinopol se pare cã se va încheia fãrã rezultat. Ora 2,împreunã cu Elisabeta ºi Wilhelm, primit pe mitropolitul primat.Plimbare cu trãsura, cu Wilhelm, la Vãcãreºti etc. Orele 4½-6½audienþe în camera Elisabetei. Plagino, care pleacã la Paris ºi Roma.Skina de la Curtea de Casaþie ºi Fleva. Seara încã Stöhr, care pleacãla Sinaia. Cu Wilhelm pânã la ora 10. Nici o veste de la Belgrad,unde situaþia regelui Milan pare a fi foarte criticã.

Marþi, 1 decembrie/19 noiembrieVreme moale. Înainte de amiazã cu Elisabeta ºi Wilhelm. Ora 1½vizitat cu Wilhelm Arsenalul, care a fost mãrit foarte mult, Pirotehniaºi confecþiile pentru armatã. Vânt rece. Ora 4 înapoi. Orele 5-7generalul Brialemont pentru fortificaþii, care nu înainteazã. Seara cuWilhelm. Agiul 18%. Bulgarii ºi sârbii încã se mai ceartã, pacea nue încã asiguratã.

Miercuri, 2 decembrie/20 noiembrieFrig umed. Înainte de amiazã cu Elisabeta ºi Wilhelm în noul palat.Orele 10½-12 Consiliu de miniºtri. Camerele sunt constituite. Dupã--amiaza la ora douã cu Wilhelm la nou-instalata ªcoalã Militarã.Vizitat spitalul. Ora 4 înapoi. Seara împreunã cu Elisabeta ºi Wilhelm.

Joi, 3 decembrie/21 noiembrie. Intrarea în bisericãVreme minunatã, îngheþat puþin. Ora 8½ dejunat à trois. Ora 10 cuWilhelm la Domniþa Bãlaºa, liturghie, cor frumos în biserica încân-tãtoare. Acolo N. Bibescu ºi Vãcãrescu. Ora 11½ înapoi. Dat luiWilhelm Ordinul Coroanei. Dupã-amiazã mers cu el la Cotroceni.Promenadã la ªosea. Ora 4 ceai, apoi împreunã. Ora 7 cinat. Ora 10ceai. Ora 11 condus pe Wilhelm la garã, pleacã la Constantinopol,prin Galaþi ºi Sulina. Rãmas-bun, de asemenea, de la Sukow. De faþãminiºtrii, Fleva etc. Ora 11½ în pat.

Vineri, 4 decembrie/22 noiembrieVreme minunatã, îngheþat. Ora 10 promenadã în Ciºmigiu. Ora 11Brãtianu la mine. Ora 2 împreunã cu Elisabeta primit pe mad. deCoutouly, foarte drãguþã. Scris. Mai târziu audienþe. D. Brãtianu,coaliþia întregii opoziþii are o bazã slabã. Elisabeta nu se simte bine,dureri.


Sâmbãtã, 5 decembrie/23 noiembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã Nacu. Dupã-amiazã audienþe.Plimbare cu trãsura spre Pantelimon. Wilhelm a acostat în Constanþa,mâine va fi la Constantinopol. Seara scris.

Duminicã, 6 decembrie/24 noiembrieVreme frumoasã. Înainte de amiazã vizitat cu Elisabeta construcþiilede la vechiul palat, rãmase foarte mult în urmã. Nu poate fi locuitînainte de primãvarã, poate cabinetul meu în trei sãptãmâni. Dupã--amiazã audienþe în clãdirea nouã, de la 2½ la 4½. Cu Elisabeta.Seara citit. Lucrurile se complicã în Rumelia ºi în privinþa conflictuluidintre Bulgaria ºi Serbia.

Luni, 7 decembrie/25 decembrieVreme minunatã, cald. Înainte de amiazã cu Elisabeta. Stolojan lamine. Fãlcoianu, care are un conflict cu G. Anghelescu. Ora 1½generalul Anghelescu, care îmi prezintã demisia. L-am înlocuit cuTell. Ora 2 plimbare cu trãsura la Cotroceni, înapoi pe jos, destul deapãsãtor. Orele 5-6 audienþe. Sturdza la mine. Treburile la Sofia ºila Belgrad încã foarte neclare. Seara depeºe de la împãratul Alexandru,marii duci Nicolae ºi Mihail, pentru întrega familie.

Marþi, 8 decembrie/26 noiembrieCeaþã, frig. Înainte de amiazã vizitat lucrãrile de la palat cu Gottereau,noul cabinet nu va putea fi folosit mai devreme de patru sãptãmâni,celelalte încãperi, nu mai înainte de primãvarã. Fãlcoianu la mine.Dupã-amiazã promenadã. Audienþe. Seara citit.

Miercuri, 9 decembrie/27 noiembrieCeaþã. Ora 10½ Consiliu de miniºtri. Dupã-amiaza audienþe. Promenadã.Seara dureri de dinþi, scris.

Joi, 10 decembrie/28 noiembrie. Aniversarea PlevneiFrig umed ºi vânt. Toatã noaptea dureri puternice de dinþi. Ora 10½la Dealul Spirii, ora 11 la Malmaison, slujbã religioasã în bisericã ºidefilarea trupelor, generalii ºi toþi ofiþerii prezenþi, de asemeneageneralul Brialemont. Vreme foarte neprietenoasã. Ora 12½ la Palat.Toatã dupã-amiaza dureri puternice de dinþi, venit Young. Ora 7½seara în pat, noapte foarte proastã.

Vineri, 11 decembrie/29 noiembrieFrig umed. Ora 9 sculat. Dureri, deloc bine. Înainte de amiazãnimeni. Dupã-amiaza cu Elisabeta, dureri de cap. Ora 7½ deja în

JURNAL 409

pat. Noaptea m-am simþit foarte rãu, dureri de cap ºi ceva febrã, nuam dormit aproape deloc. Ninge.

Sâmbãtã, 12 decembrie/30 noiembrieZãpadã adâncã, –1 °R. M-am simþit foarte rãu, venit Young, apoiTheodori. Ora 12½ Nacu, apoi Brãtianu. Camera voteazã astãzi adresa.Carp ºi Maiorescu s-au postat în opoziþie. Dupã-amiaza cu Elisabeta.Seara citit. Dupã cinã jucat piquet cu Elisabeta. Ora 9 în pat.

Duminicã, 1/13 decembrieZãpadã, –12 °R. Înainte de amiazã cu Elisabeta. Dupã-amiaza sus-pendat audienþele. Elisabeta a întrunit doamnele din SocietateaSãracilor în sufrageria noului palat. Hotãrât balul de la Teatru pedata de 15/27 ianuarie. Seara jucat piquet cu Elisabeta. Ora 9 în pat,încã ceva dureri de cap.

Luni, 2/14 decembrieZãpadã, –14 °R. Înainte de amiazã Stolojan ºi Sturdza. Stãtescu ºiMaiorescu se atacã din cauza adresei ºi a scrisorii. Dupã-amiazãgeneralul Creþeanu. Ora 5 Carp la mine, care nu e complet în opoziþie.Prefectul Poliþiei. Ora 7 cinat. Cu Elisabeta, scris.

Marþi, 3/15 decembrieZãpadã adâncã. Înainte de amiazã Fãlcoianu, apoi Fleva, primarul,la mine. Dupã-amiazã câteva audienþe. Ninge întreaga zi. Seara cuElisabeta. Stöhr la mine.

Miercuri, 4/16 decembrieZãpadã enormã. Trenurile nu circulã. Plouã în palat, în sala tronului,în camera mea etc. Consiliu de miniºtri. Dupã-amiazã audienþe,ofiþerii care au venit la tragerile de probã din turelã, un colonelfrancez, doi ofiþeri germani, trei ofiþeri olandezi, apoi domnul Montgolfierde la turelele franceze, Grassow din Magdeburg de la turelele germane,pânã la ora 4. Seara cu Elisabeta. Orele 8½-10 Sturdza la mine,discursul de la Camerã etc.

Joi, 5/17 decembrieZãpadã enormã, încã mai ninge, apa pãtrunde peste tot în palat. Ora 11primirea Camerei. Adresa în noua salã a tronului. Generalul Leccao citeºte, eu rãspund. Cerc. La ora 11½ se terminã. A murit regeleFerdinand al Portugaliei. Leopold la înmormântare la Lisabona. Ora 2audienþe, ofiþeri turci ºi englezi. Stöhr la noi. Ora 5 Vãcãrescu. Searacu Elisabeta. Scris. Viscol cu zãpadã.


Vineri, 6/18 decembrie. Sf. NicolaeVreme minunatã. Înainte de amiazã cu Elisabeta în clãdirea nouã.Ora 11½ primirea adresei Senatului, D. Ghica o citeºte, de faþãmitropolitul, episcopii ºi un mare numãr de senatori. Ora 12 seterminã. Miniºtrii. Dupã-amiaza plimbare cu sania, foarte plãcut.Ora 5 ministrul plenipotenþiar spaniol del Moral. Seara piquet cuElisabeta. +2 °R.

Sâmbãtã, 7/19 decembrieAer plãcut. Ora 11 plecat cu sania la turelele blindate, dincolo deCotroceni. Acolo generalul Brialemont, generali etc. Vizitat mai întâiturela lui Grassow din Magdeburg, apoi pe cele din St. Claremont,Montgolfier, acolo pânã la ora 12½, extrem de interesant, tunuri de16 cm. Ora 1 înapoi, dejunat. Dupã-amiazã cu Elisabeta. Seara venitenglezoaica, trebuie sã fie aici pentru orice eventualitate. Piquet cuElisabeta.

Duminicã, 8/20 decembrie–6 °R, vreme minunatã. Ora 10 cu sania la capela episcopalã.Plimbare. Orele 1½-5 audienþe în clãdirea nouã. Ora 5 Bãlãceanu,care mã roagã pentru un post. Seara cu Elisabeta.

Luni, 9/21 decembrie–6 °R, vreme minunatã. Elisabeta are încã dureri, dar nu poate spunenimic sigur. Ora 10 Sturdza. Ora 11 Stolojan. Dupã-amiaza plimbarecu sania. Ora 5 Stãtescu. Seara cu Elisabeta.

Marþi, 10/22 decembrie–7 °R, ceaþã. Brãtianu bolnav. Înainte de amiazã R. Mihai, Fleva.Dupã-amiazã Stöhr. Leopold nu a ajuns la Lisabona. Ora 5 Tornielli,ora 6 Bizin, care e mutat la St. Petersburg. Seara jucat piquet cuElisabeta. S-a semnat armistiþiul între Bulgaria ºi Serbia. Noaptefoarte rece. Luminã electricã.

Miercuri, 11/23 decembrie–12 °R. Consiliu de miniºtri fãrã Brãtianu. Dupã-amiaza plimbarecu sania, foarte rece. Seara scris cu Elisabeta, piquet. Camerelelucreazã puþin.

Joi, 12/24 decembrieMai puþin frig, ceþos. Înainte de amiazã R. Mihai. Brãtianu încãbolnav. Ora 2 mers cu sania la turele, frig ºi umed. Brialemont acolo.Turela francezã trage. Acolo o jumãtate de orã. Ora 4 înapoi. Cu

JURNAL 411

Elisabeta. Ora 5 Kalinderu, întors din Italia, unde a fãcut concediul.Seara scris.

Vineri, 13/25 decembrie. Crãciunul catolic–1 °R, ceaþã. Înainte de amiazã nici un ministru. Dupã-amiaza scrisîmpãratului. Bromberg aici. Orele 5-7 Brialemont. Seara scris pânãla ora 11.

Sâmbãtã, 14/26 decembrieSenin, –4 °R, ceva vânt. Înainte de amiazã Nacu. Brãtianu încã bolnav.Dupã-amiazã din nou trageri la turela francezã. Mai întâi la baterie,unde se aflau toþi ofiþerii strãini, generali etc., apoi în turela blindatãfrancezã, asupra cãreia s-au tras trei salve, pãtruns 15 cm în fier.Acolo pânã la ora 4. Vânt foarte rece. Înapoi cu sania. Stöhr aici. CuElisabeta. Seara scris.

Duminicã, 15/27 decembrieFrig, acoperit. Înainte de amiazã scris. Orele 1½-4½ audienþe în noulpalat. Seara cu Elisabeta, piquet, scris.

Luni, 16/28 decembrie–13 °R, senin. Înainte de amiazã Stolojan, apoi Sturdza. Brãtianuîncã bolnav. Brialemont a cãzut ºi trebuie sã stea la pat. Orele 2-4½la trageri asupra turelei germane (Grassow), vãzut rezultatele laamândouã, cea francezã este puternic avariatã, cealaltã bine bom-bardatã. Amarnic de frig. Ora 5 înapoi. Stöhr aici. Seara cu Elisabeta,piquet, scris.

Marþi, 17/29 decembrie. Ziua de naºtere a ElisabeteiOra 9 dejunat, cadouri. Elisabeta vioaie, doar ceva dureri. Nu pri-meºte pe nimeni, deoarece e prea obositor. Ora 10½ Fãlcoianu. Ora 11D. Sturdza cu Stãtescu ºi Pherekyde, care depun jurãmântul caminiºtri, primul la Justiþie, celãlalt la Externe. Conversat o jumãtatede orã. Dupã-amiaza la trageri cu mortiere (21 cm), 2.500 metri, niciun foc nu nimereºte, acolo pânã la ora 4. Miniºtrii, D. Ghica, amarnicde frig. Ora 4½ înapoi. Cu Elisabeta. Seara scris.

Miercuri, 18/30 decembrieCeaþã, –5 °R. Înainte de amiazã scris. Ora 11½ Melchisedec. Dupã--amiazã scris soacrei mele, care este îngrijoratã ; de asemenea, despreeventuala ei venire. Cu Elisabeta. Orele 5-7 Kalinderu. Seara scrispânã la ora 11.


Joi, 19/31 decembrieCeaþã, –3 °R. Înainte de amiazã cu Elisabeta. Ora 10½ R. Mihai, apoiBrãtianu, o orã întreagã la mine, încã mai este puþin suferind.Discutat despre fortificarea Bucureºtiului etc. Dupã-amiaza audienþe.Plimbare cu sania, deloc frig. Ora 5 Petrescu. Seara cu Elisabeta,scris depeºe. Ora 10½ în pat.

Anul 1886

Bucureºti

Vineri, 1 ianuarie/20 decembrieVreme de primãvarã, +1 °R. Elisabeta are dureri, dar încã nu sepoate spune nimic. Înainte de amiazã nici un ministru, scris ºi primitdepeºe. Dupã-amiaza acasã. Probã la iluminatul din sufragerie, vãzutlumina electricã. Ora 5 audienþe. Ora 6 Stöhr. Seara cu Elisabeta, piquet.

Sâmbãtã, 2 ianuarie/21 decembrieMoinã, cutremur mic, ceaþã. Înainte de amiazã Pherekyde, apoi Stãtescu,care îmi þine o conferinþã despre legea lui privind magistratura.Dupã-amiazã cu Elisabeta, scris. Ora 6½ mare dineu parlamentar înnoua sufragerie, lumea s-a strâns alãturi. D. Ghica ºi Lecca lângãmine, toþi miniºtrii, 50 de deputaþi ºi senatori, cerc pânã la ora 9.

Duminicã, 3 ianuarie/22 decembrieMoinã. Ora 10 la capela episcopalã, apoi la episcop. Mers cu sania,dar e foarte moale. Soare, +7 °R. Elisabeta se simte bine în general.La Berlin a 25-a aniversare a guvernãrii regelui Wilhelm. Camereleau vacanþã pânã pe 9/21 ianuarie. Orele 1½-4 audienþe. Cu Elisabeta,care are dureri. Seara piquet, citit. Ora 11 în pat.

Luni, 4 ianuarie/23 decembrie–3 °R. Soare, mai târziu moinã. Înainte de amiazã Stolojan ºi Sturdza.Dupã-amiazã plecat cu trãsura la Cotroceni, tunurile grele au fostaduse în poziþii la 50 metri, acolo pânã la ora 5, foarte frig. Ora 6Kalinderu. Hotãrât cu Negri cumpãrarea casei pentru Elisabeta,pentru Surorile Milostive. Seara cu Elisabeta, piquet.

Marþi, 5 ianuarie/24 decembrie. Crãciunul–4 °R, soare. Înainte de amiazã Fãlcoianu, prefectul Poliþiei. Ora 12venit mitropolitul cu icoanele, primit în noua clãdire. Rãmâne la


dejun, Elisabeta prezentã ºi ea. Ora 2 la tragerile de la 50 metri,acolo pânã la ora 4½. Orele 5-6½ audienþe. Seara Elisabeta obositã,citit pânã la ora 11.

Miercuri, 6 ianuarie/25 decembrie. Naºterea DomnuluiSoare, moinã. Înainte de amiazã Stöhr, camera mea de lucru epregãtitã pentru a fi amenajatã. Dupã-amiaza cu Elisabeta, cãutatcadouri. Citit. Seara cu Elisabeta, care nu se simte bine.

Joi, 7 ianuarie/26 decembrie. A doua zi de CrãciunSoare, dezgheþ puternic. Înainte de amiazã prefectul Poliþiei. Dupã--amiaza plimbare cu sania. Seara piquet cu Elisabeta. Citit pânã laora 11. –1 °R.

Vineri, 8 ianuarie/27 decembrie. Sf. ªtefanSoare. Ora 10 la Biserica Domniþa Bãlaºa, liturghie cu cântãri frumoase,acolo pânã la ora 11½. Dupã-amiazã Fãlcoianu. Seara citit. Elisabetanu se simte deloc bine. Nu a fost stabilit încã locul tratativelor depace dintre sârbi ºi bulgari. Regele Milan la Belgrad.

Sâmbãtã, 9 ianuarie/28 decembrieCeaþã, +1 °R. Înainte de amiazã Pherekyde la mine. Bucureºtiul vafi propus ca loc al tratativelor de pace. Dupã-amiaza la sãraci cuElisabeta. Seara la ora 6½ la marele dineu pentru ofiþerii strãini,generali, comisia ºi inginerii de la turele ; cerc pânã la ora 9, eu îidecorez pe toþi ofiþerii strãini, care pleacã în parte. Invitat ºi pecolonelul Cerutti, ataºatul italian, care a fost la Pirot. Ora 11 în pat.

Duminicã, 10 ianuarie/29 decembrieCeaþã. Înainte de amiazã cu Elisabeta. Stöhr aici, mi-a reamenajatcamera. Dupã-amiaza câteva audienþe. Reglat problema cadourilorde Anul Nou. Seara citit.

Luni, 11 ianuarie/30 decembriePloaie, foarte umed, totul se dezgheaþã. Ora 10½ Stolojan, ora 11½Sturdza. Dupã-amiaza cu Elisabeta. Ora 4½ Brãtianu, discutatsituaþia politicã ºi fortificaþiile. Îi dau talerul de argint ºi medaliavictoriei. Ora 5½ Kalinderu, îi dau o cupã veche germanã din argint,la mine pânã la ora 7. Seara cu Elisabeta, hotãrât cadouri. Ploaie.

Marþi, 12 ianuarie/31 decembrieCeaþã, ploios. Înainte de amiazã Fãlcoianu, vizitat fortificaþiile. PrefectulPoliþiei. Dupã-amiaza Stöhr, care îmi amenajeazã camera. Împãrþitºi trimis cadouri. Seara cu Elisabeta, scris pânã la ora 11.

JURNAL 417

Miercuri, 1/13 ianuarie. Anul Nou–2 °R, frig, vânt rece. Cu Elisabeta. Ora 10¼ plecat la Mitropolie înþinutã de galã, liturghie, o orã ºi jumãtate. Salutat trupele. Lamitropolit. Discursuri, eu rãspund. Felicitãri, cântãri. Ora 12¼ laPalat. Dupã-amiaza cu Elisabeta. Sturdza la mine. Cu Elisabeta.Seara citit. –4 °R, senin.

Joi, 2/14 ianuarieSenin, frig. Înainte de amiazã Knechtel ºi Herfurcht. Ora 10½ R. Mihai,apoi Nacu. Bibescu la mine, pentru vânãtoare. Dupã-amiaza plimbarecu trãsura. Orele 5-7 Brialemont, vorbit despre fortificaþii. PrefectulPoliþiei. Seara cu Elisabeta, scris.

Vineri, 3/15 ianuarieViscol cu zãpadã ºi dezgheþ, care nu þine mult. Toate râurile suntumflate ºi se aºteaptã inundaþii. Pe Buzãu ºi Argeº au fost ruptemai multe poduri. Ora 10½ Stãtescu la mine, apoi prefectul Poliþiei.Dupã-amiazã scris. Venit Radu Mihai, opoziþia vrea sã facã oîntrunire, presa e foarte violentã. Seara la ora 6½ Brialemont lamasã, conversat cu el pânã la ora 9½, va pleca duminicã la Bruxelles,dupã ce a stat aici douã luni.

Sâmbãtã, 4/16 ianuarie+4 °R. Ora 6 sculat, ora 6½ dejunat cu Elisabeta, apoi plecat la Garade Nord. Ora 7½ plecarea cu trenul special, cu toatã societatea devânãtoare, spre Frãteºti, acolo la ora 9. Coutouly, Hooricks ºi Pherekydeîn vagon. Plecat în 12 sãnii (eu cu Stãtescu) spre Goºtina pe Dunãre,douã ore ºi jumãtate (deºi am fost asiguraþi cã dureazã doar o orã).Ora 12 prima goanã, care dureazã o orã, n-am împuºcat nimic. Lupiºi vulpi în goanã. Apoi mare dejun, care a fost adus acolo, 50 per-soane, mulþi domni din Giurgiu. Ora 2½ plecat mai departe, de-alungul Dunãrii, deloc frig. Ora 5½ în Frãteºti, acolo urcat în trenulspecial ºi ajuns la ora 7½ în Bucureºti. Seara cu Elisabeta. MuritMarcovici.

Duminicã, 5/17 ianuarieMoinã. Înainte de amiazã cu Elisabeta ºi scris. Ora 12 mitropolitulcu icoanele. Rãmâne la lunch. Dupã-amiaza audienþe. Cu Elisabeta.Seara scris.

Luni, 6/18 ianuarie. Epifania-BotezulNoaptea ploaie torenþialã. Vreme complet întunecatã. Înainte deamiazã cu Elisabeta. Witzleben grav bolnavã. Ora 11¼ plecat cu


trãsura la Dâmboviþa, acolo în pavilion sfinþirea Iordanului, vântrece, ceva ploaie, foarte scurt. Defilarea trupelor pe chei. Ora 12¼din nou în Palat. Dupã-amiaza amenajat camera mea. Seara scris luiLeopold pânã la ora 11½. În þarã inundaþii.

Marþi, 7/19 ianuarie. Sf. IoanToatã noaptea ploaie, +5 °R. Înainte de amiazã nimeni. Dupã-amiazascris ºi cu Elisabeta. Bucureºtiul a fost hotãrât ca loc al pãcii dintreSerbia ºi Bulgaria. Seara cu Elisabeta, piquet.

Miercuri, 8/20 ianuariePloaie, vreme rece ºi întunecoasã. Înainte de amiazã nici un ministru.Dupã-amiaza plimbare cu trãsura, frig umed ºi ceaþã. Marcovici afost înmormântat. Witzleben încã grav bolnavã. Seara piquet cuElisabeta. Ora 10½ în pat.

Joi, 9/21 ianuarie+13 °R, soare. Inundaþii. Ora 10 prefectul Poliþiei, apoi Radu Mihaiºi Nacu. Dupã-amiaza audienþe. Orele 5-7 Kalinderu. Seara citit.

Vineri, 10/22 ianuarieFoarte cald ºi însorit. Camerele s-au reîntrunit. Orele 11-12 Brãtianula mine, va prelua Ministerul de Rãzboi pentru a activa fortificareaBucureºtiului. Tratativele de pace dintre Turcia, Bulgaria ºi Serbiaau fost hotãrâte pentru aici. Dupã-amiazã plimbare cu trãsura. Searascris.

Sâmbãtã, 11/23 ianuarieFoarte cald, senin. Înainte de amiazã Pherekyde ºi Stãtescu. Dupã--amiaza plimbare cu trãsura spre Vãcãreºti ºi Cotroceni, cald. Ora 5generalul Manu ºi G. Lahovary pentru Societatea Geograficã, ceurmeazã a se întruni pe 1/13 februarie. Seara piquet cu Elisabeta.Citit pânã la ora 11.

Duminicã, 12/24 ianuarieCeaþã. Ora 10 la bisericã. Orele 1½-4 audienþe. Cu Elisabeta. Ora 5Lecomte. Seara scris. Ora 11 în pat.

Luni, 13/25 ianuarieMohorât, deloc frig. Ora 10½ Stolojan. Orele 11½-1 Sturdza. Dupã--amiaza audienþe. Ora 5 cãpitanul Schneider de la armata austriacã.Fãlcoianu pleacã din guvern, Brãtianu preia Ministerul de Rãzboi.Seara piquet cu Elisabeta. Citit pânã la ora 11½.

JURNAL 419

Marþi, 14/26 ianuarieMohorât, ceaþã, frig. Ora 10½ Fãlcoianu, care va deveni ºef al MareluiStat-Major. Ora 11½ Fleva. Dupã-amiaza audienþe. Ora 4 Stöhr.Prefectul Poliþiei. Seara piquet.

Miercuri, 15/27 ianuarieCeaþã, frig. Orele 10½-12 Consiliu de miniºtri, discutat problemaimpozitelor ºi a deficitului bugetar, care se ridicã la 7 milioane.Grecia va fi þinutã în ºah prin intermediul Angliei. Agitaþiile din Atenasunt însemnate. Dupã-amiaza singur, citit. Cu Elisabeta. Ora 5 au-dienþe. Seara cu Elisabeta, piquet.

Joi, 16/28 ianuarieCeaþã. Înainte de amiazã R. Mihai ºi Nacu, deficitul bugetar urmeazãsã fie acoperit din impozite indirecte, timbre ºi licenþe. Legea cârciumilornu a fost acceptatã de Camerã. Dupã-amiaza audienþe, Bartolli,reprezentantul Krupp. Ora 5 Kalinderu, discutat diferite problemepânã la ora 7. Seara cu Elisabeta.

Vineri, 17/29 ianuarieFoarte întunecat, ploaie cu ninsoare. Înainte de amiazã citit ºi scris.Nici un ministru. Orele 2-4 pozat pentru sculptorul Georgescu332,pentru bustul meu. Ora 4 cu Elisabeta, scris. Seara piquet. Vânt rece.

Sâmbãtã, 18/30 ianuarieVreme întunecatã, vânt rece. Înainte de amiazã Stãtescu, semnatlegea pentru mutarea Curþii de Apel de la Focºani la Galaþi. Dupã--amiaza, orele 2-4, pozat pentru Georgescu. Ora 4 Stöhr, care a fosto zi la Sinaia. Orele 5-7 domnul Tornielli. Seara cu Elisabeta, piquet.Citit pânã la ora 11.

Duminicã, 19/31 ianuarieMohorât, întunecat. Înainte de amiazã cu Elisabeta. Prefectul Poliþiei.Orele 1½-3 audienþe. Ora 5 Stöhr, pentru bibliotecã, plafonul trebuiedat jos. Seara piquet cu Elisabeta. La ora 8½ o primeºte pe doamnaSlãniceanu, care va intra doamnã de onoare la curte ; a venit de laParis, unde a stat un an. Poarta nu vrea încã sã trateze cu Bulgaria,din cauza schimbãrii de guvern din Anglia. Gladestone formeazãcabinetul. Grecii nu au rãbdare, în Creta e mare agitaþie.

Luni, 1 februarie/20 ianuarieMohorât, întunecat, ploaie. Ora 10½ Stolojan, apoi Sturdza pânã laora 1, vrea sã demisioneze din cauza Camerei. I-am spus cã doamna


Slãniceanu a devenit doamnã de onoare la curte. Ora 1½ mitropolitulprimat. Pozat pentru Georgescu. Ora 5 Basset. Seara cu Elisabeta.

Marþi, 2 februarie/21 ianuarieMohorât, ceaþã. Înainte de amiazã Pherekyde, au sosit delegaþii laconferinþa de pace. Ora 12 Fleva. Dupã-amiaza mitropolitul Moldovei.Pozat pentru Georgescu. Orele 5-7 audienþe, Kalinderu de asemeneala mine. Cu Elisabeta.

Miercuri, 3 februarie/22 ianuarieCald, ploios. Ora 10½ Consiliu de miniºtri. Ora 2 primit delegaþii laconferinþa de pace, Medjid-Paºa, Mijatoviå (Serbia) ºi Grekov (Bulgaria).Pherekyde mi-i prezintã. Eu îmi exprim speranþa cã se va ajungela instaurarea pãcii între Serbia ºi Bulgaria. Dupã-amiaza scris.Leopold de Anhalt a murit la Cannes333. Seara citit pânã la ora 11.Ploaie.

Joi, 4 februarie/23 ianuarieFrig ºi uscat, –2 °R. Înainte de amiazã R. Mihai ºi Nacu. Legeafortificaþiilor a fost trimisã la Camerã. Dupã-amiazã pozat pentruGeorgescu. Doamna Slãniceanu a intrat în serviciu. Ora 5 Stöhr.Seara scris.

Vineri, 5 februarie/24 ianuarie–6 °R, vânt rece. Înainte de amiazã nici un ministru, Brãtianu nu avenit. Dupã-amiaza promenadã între orele 2½ ºi 4, vânt, ceva zãpadã.Orele 5-7 Kalinderu. Seara ºah cu Elisabeta. –5 °R, furtunã puternicã.

Sâmbãtã, 6 februarie/25 ianuarieZãpadã viscolitã, vânt. Ora 10½ Pherekyde. Medjid-Paºa a vrut sãþinã un discurs nefericit la deschiderea conferinþei de pace, ministrulPherekyde l-a amânat. Dupã-amiazã pozat pentru Georgescu. Vãzutpe doamna Slãniceanu. Seara piquet cu Elisabeta. Citit pânã la ora 11.Ploaie.

Duminicã, 7 februarie/26 ianuariePloios. Ora 10 la capela episcopalã, la arhiepiscop, ora 11 înapoi.Orele 1½-4 audienþe. Camera a votat fortificarea Bucureºtiului. Searacu Elisabeta.

Luni, 8 februarie/27 ianuarieDezgheþ, ceaþã. Ora 10½ Stolojan, ora 11½ Sturdza. Dupã-amiazaaudienþe. Ora 5 Stöhr. Seara piquet cu Elisabeta. Citit pânã la ora 11.

JURNAL 421

Marþi, 9 februarie/28 ianuarieMohorât, frig umed. Înainte de amiazã doar Fleva, discutat desprebugetul oraºului. Dupã-amiaza promenadã în Ciºmigiu. Seara la ora 6½mare dineu pentru senatori ºi deputaþi, 60 persoane, fãcut cerc pânãla ora 9½, vorbit despre probleme financiare. R. Mihai ºi Sturdza aufost la dineu. Citit pânã la ora 10½.

Miercuri, 10 februarie/29 ianuarieVreme minunatã, –4 °R. Înainte de amiazã Consiliu de miniºtri.Liteanu este la înmormântare la Dessau. Dupã-amiazã plimbare cutrãsura. Ora 5 Stöhr ºi Hess pentru candelabre etc. Seara piquet cuElisabeta. Scris pânã la ora 10½.

Joi, 11 februarie/30 ianuarieVreme minunatã, –6 °R. Înainte de amiazã R. Mihai. Ora 2½plimbare cu trãsura. Camerele lucreazã acum. Ora 5½ prefectulPoliþiei. Seara fãcut ordine în hârtii. Piquet cu Elisabeta.

Vineri, 12 februarie/31 ianuarieCeva zãpadã. Înainte de amiazã nimeni. Dupã-amiazã plimbare cutrãsura. Orele 5-7 Kalinderu. Seara cu Elisabeta.

Sâmbãtã, 1/13 februarieVânt rece. Înainte de amiazã Pherekyde ºi Brãtianu. Dupã-amiazaaudienþe. Plimbare cu trãsura, frig. Ora 8½ seara la Academie.Societatea Geograficã, Lahovary citeºte raportul. Douã conferinþe,rãmas pânã la ora 11.

Duminicã, 2/14 februarieMohorât, înainte de amiazã cu Elisabeta. Dupã-amiaza între orele 1½ºi 6 audienþe, inclusiv Bãlãceanu, care mã roagã pentru un post,merge probabil la Constantinopol. Seara la ora 8½ la Academie,Societatea Geograficã, conferinþe þinute de Aurelian, Anghel,Dimitrescu ºi un profesor din Craiova, pânã la ora 11¼, foarte plin.Vânt rece.

Luni, 3/15 februarieMohorât. Ora 10½ Stolojan, orele 11½-1 Sturdza. Dupã-amiaza audienþe.Ora 5 prefectul Poliþiei. Seara piquet cu Elisabeta. Orele 8½-10 laAcademie, Societatea Geograficã, conferinþã a lui D. Garoflid despreizvoarele minerale din România. Ora 10½ în pat.


Marþi, 4/16 februarieMohorât, rece. Înainte de amiazã doar Fleva. Dupã-amiaza audienþe.Ora 5 Maiorescu, vorbeºte despre situaþie, care lui i se pare gravãºi dificilã. Seara cu Elisabeta.

Miercuri, 5/17 februarieMohorât, rece. Ora 10½ Consiliu de miniºtri, pânã la ora 12½. Ora 2venit R. Mihai, îmi spune cã Brãtianu a demisionat în Camerã,deoarece Lecca s-a pronunþat, în calitate de preºedinte al Camerei,împotriva citirii proiectului de lege. Ora 3½ Brãtianu, situaþia selasã rezolvatã. Ora 5½ primit pe Ghica ºi pe Lecca, amândoi mãimplorã sã nu accept demisia lui Brãtianu. Seara piquet cu Elisabeta.Citit.

Joi, 6/18 februarieFoarte mohorât. Criza ministerialã îngropatã, Lecca a demisionatdin funcþia de preºedinte al Camerei. Brãtianu la mine între orele11 ºi 12. Dupã-amiaza singur, scris. Stöhr. Seara cu Elisabeta, piquet.

Vineri, 7/19 februarieMohorât. Înainte de amiazã Brãtianu la mine. Dupã-amiaza citit.Orele 5-7 Kalinderu. Ora 8½ vizitat noua baie a Eforiei pe bulevard.Sala este iluminatã electric. Acolo D. Ghica, Vernescu, Orescu, Robescu,S. Mihãilescu etc. Rãmas o jumãtate de orã. Vãzut maºina pentruiluminat electric ºi construcþia. Ora 9¼ înapoi. Scris.

Sâmbãtã, 8/20 februarieFoarte mohorât. Nici un ministru. Dupã-amiaza promenadã, delocfrig. Seara piquet cu Elisabeta. Scris.

Duminicã, 9/21 februarieFoarte întunecat, rece. Ora 10 la capela episcopalã. Înapoi pe jos,de-a lungul Dâmboviþei. Dupã-amiaza, orele 1½-4 audienþe. SearaStöhr. Cu Elisabeta. Citit pânã la ora 11.

Luni, 10/22 februarieMohorât. Ora 10½ Stolojan, orele 11½-1 Sturdza. Dupã-amiaza Basset,cumpãrat moºia Slobozia din Tutova, la Bârlad. Cutremur. Orele 5-6Brâncoveanu. Seara piquet cu Elisabeta, citit.

Marþi, 11/23 februarieMohorât, –4 °R. Înainte de amiazã, orele 11½-1, Fleva cu inginerulCucu334, cu planurile pentru aprovizionarea cu apã a Bucureºtiului.

JURNAL 423

Dupã-amiaza promenadã, vânt foarte rece. Ora 5 audienþe. Seara cuElisabeta.

Miercuri, 12/24 februarie–6 °R, senin, însorit, vânt rece, foarte uscat. Orele 10½-12 Consiliu deminiºtri, discutat jurisdicþia consularã ºi tratatele comerciale. Dupã--amiaza audienþe. Promenadã pânã la ora 4½. Orele 6-7½ Kalinderu.Procese aici ºi la Iaºi pentru Domeniile Coroanei, care sunt provocatede opoziþie. Piquet cu Elisabeta. Ora 10½ la stabilimentul Eforiei pebulevard. Balul Societãþii Elisabeta, iluminat electric, foarte plin,femeile în costume româneºti. Tombolã, acolo pânã la ora 12½. Suntprezenþi ºi delegaþii la conferinþa de pace. –6 °R, noapte rece ºi seninã.

Joi, 13/25 februarieVreme minunatã, frig. Ora 11 Nacu pentru impozitul pe alcool. Dupã--amiaza promenadã la Cotroceni, întors abia la ora 5. Cu Elisabeta.Seara scris.

Vineri, 14/26 februarieVreme minunatã. Ora 10 generalul Fãlcoianu. Ora 11½ Brãtianu,pentru fortificaþii etc. Lecca se întoarce ca preºedinte. Dupã-amiazãla Stöhr ºi promenadã pânã la ora 5. Seara cu Elisabeta, piquet, scrispânã la ora 10½.

Sâmbãtã, 15/27 februarieVreme minunatã, –1 °R. Înainte de amiazã, la ora 10½, Pherekyde,probabil astãzi va fi semnatã pacea dintre Serbia ºi Bulgaria.Orele 11½-1 Stãtescu, discutat organizarea Justiþiei. Dupã-amiazaaudienþe. Orele 3-5 mare promenadã, foarte uscat ºi prãfos. Searapiquet cu Elisabeta, scris pânã la ora 11.

Duminicã, 16/28 februarieVreme minunatã, cald. Înainte de amiazã, la ora 11½, preºedinteleCamerei Lecca la mine, s-a împãcat din nou cu guvernul. Dupã-amiazaaudienþe între orele 1½ ºi 4½, apoi cu Elisabeta, care e foarte rãcitã.Stöhr. Nu s-a putut semna pacea, din cauzã cã Serbia nu a vrut sãaibã în text cuvântul amitié, curatã încãpãþânare. Situaþia regeluiMilan este foarte rea. Seara piquet cu Elisabeta. Vânt rece din nord-est.Citit pânã la ora 11, istorie rusã, viaþa ºi faptele împãrãtesei Ecaterina.

Luni, 1 martie/17 februarie–4 °R. Puternic viscol cu zãpadã. Înainte de amiazã Stolojan ºiSturdza. Dupã-amiazã cu Elisabeta, care e foarte rãcitã. Orele 5-7


Beldiman, care a sosit de la Sofia, povesteºte lucruri interesante.Seara piquet cu Elisabeta, citit.

Marþi, 2 martie/18 februarieZãpadã. Înainte de amiazã primarul Fleva. Orele 3-4 plimbare cusania, nu a mers prea bine. Astãzi urmeazã sã fie semnatã pacea,Mijatoviå a primit instrucþiuni pentru aceasta. Orele 5½-7 D. Brãtianu,vorbeºte despre situaþie, crede cã ar trebui sã vinã un guvern decoaliþie. Seara cu Elisabeta, citit.

Miercuri, 3 martie/19 februarie–2 °R, mai târziu dezgheþ. Orele 10½-12 Consiliu de miniºtri. A fostsemnatã pacea între Serbia ºi Bulgaria, 1 articol. Situaþia din Orientpare asiguratã. Dupã-amiaza audienþe. Cu Elisabeta. Orele 5-7¼Kalinderu. Seara citit.

Joi, 4 martie/20 februarieVânt rece. Ora 10½ prefectul Poliþiei, apoi R. Mihai, iar dupã elNacu. Elisabeta are dureri puternice de cap ºi se simte foarte rãu.Dupã-amiaza plimbare cu trãsura, frig umed. Furtunã. Ora 5 Brãtianula mine. Crede cã trebuie sã-l fac pe N. Bibescu maestru de vânãtoare.Seara piquet cu Elisabeta. Ora 9 vãzut iluminatul electric în noulpalat, va fi foarte frumos. Ora 10½ la bal. Cerc în sala tronului,corpul diplomatic etc., apoi în sala de dans. Ora 1 supeu, enorm deplin, vorbit cu majoritatea oamenilor. 250 de persoane supeazã înacelaºi timp. Rãmas pânã la sfârºitul cotilionului, la ora 4¾, au fostîmpãrþite 120 de plãcuþe. Ora 5 în pat. Vânt foarte rece.

Vineri, 5 martie/21 februarieVreme minunatã. Ora 10 dejunat cu Elisabeta, ea mai are încã dureride cap. Ora 11 Anghelescu la mine, va deveni ministru de Rãzboi.Ora 11½ Stãtescu. Dupã-amiazã plimbare cu trãsura, vânt rece. Ora 5A. Anghelescu a depus jurãmântul ca ministru de Rãzboi, Sturdza defaþã. Seara piquet cu Elisabeta. Citit. Guturai.

Sâmbãtã, 6 martie/22 februarieRãcit puternic. Mohorât. Ora 10½ Pherekyde. Dupã-amiaza acasã.Ora 5 Stöhr. Senatul a respins timbrul pe moºtenire directã. Searadureri de cap, guturai.

Duminicã, 7 martie/23 februarieSculat târziu, guturai enorm de puternic, dureri de cap ºi ceva febrã.Înainte de amiazã studiat scrisoarea ºi catalogul picturilor pe care

JURNAL 425

vrea sã mi le vândã Bamberg cu 250.000 franci. Theodori la mine.Dupã-amiaza audienþe între orele 1½ ºi 3½, apoi Basset pentrucumpãrarea moºiei Slobozia la Bârlad. Vreme ploioasã. Seara citit.Jucat piquet cu Elisabeta. Devreme în pat.

Luni, 8 martie/24 februariePloaie. Rãcit foarte puternic, dureri de cap. Nici un ministru, deoareceau Consiliu pentru echilibrarea bugetului. Dupã-amiaza scris. CuElisabeta. Seara nu mã simt bine, devreme în pat.

Marþi, 9 martie/25 februarieViscol cu zãpadã. –1 °R, rãcit foarte tare, dureri de cap. Ora 10½generalul A. Anghelescu ca ministru de Rãzboi, apoi Fleva. Dupã--amiaza scris. Seara Stöhr. Piquet cu Elisabeta.

Miercuri, 10 martie/26 februarieViscol cu zãpadã. Durere puternicã de cap. Orele 10½-12 Consiliu deminiºtri. M-am simþit foarte rãu. Ora 3½ m-am întins în pat, migrenã,greaþã. Venit Theodori. Ora 6 venit ºi Kremnitz pentru un moment.Noaptea nu prea bine.

Joi, 11 martie/27 februariePlâns toatã noaptea. Ora 9 Theodori. Sculat, apoi mai bine. Radu Mihailºi Nacu la mine. Brãtianu bolnav. Dupã-amiaza încã dureri de cap,ceva greaþã, febrã. Prefectul Poliþiei aici. Dezgheþ. În Moldova maricãderi de zãpadã. Seara masaj. Piquet cu Elisabeta. Ora 9 în pat. –2 °R.

Vineri, 12 martie/28 februarieMoinã. Ora 9 dejunat cu Elisabeta. Witzleben iarãºi foarte bolnavã.Înainte de amiazã scris lui Bamberg cã îi cumpãr colecþia de tablouri,îi plãtesc acum 30.000 franci, iar mai târziu 70.000 franci. PrefectulPoliþiei. Orele 5-7 Kalinderu. Masaj. Ora 10 în pat.

Sâmbãtã, 1/13 martieDureri puternice de cap toatã ziua, m-am simþit foarte rãu. Ora 10½Pherekyde, ora 11½ Stãtescu. Dupã-amiaza citit. Orele 5-6 generalulManu. Masaj, ceva mai bine. Piquet cu Elisabeta. Încã multã zãpadãpeste tot. Îngheþ.

Duminicã, 2/14 martieDureri de cap, dimineaþa masaj. Sculat la ora 9½. Orele 11½-1G. Cantacuzino. Dupã-amiaza audienþe. Ora 5 generalul G. Catargi.Seara masaj, nu prea bine întreaga zi. Piquet cu Elisabeta.


Luni, 3/15 martieMohorât. Dimineaþa masaj. Ora 10½ Stolojan, orele 11½-1 Sturdza.Dureri nevralgice puternice. Dupã-amiaza citit. Ora 5 masaj, durerifoarte mari. Seara Pherekyde. Elisabeta merge la teatru pentruprima datã în aceastã iarnã. Reprezentaþie a Societãþii pentruAtheneu. Orele 8-9½ Stöhr la mine. Ploaie.

Marþi, 4/16 martiePloaie ºi vânt puternic. Ora 8 masaj, ceva dureri de cap. Ora 10½ministrul de Rãzboi, numit comisia pentru fortificaþii. Ora 11½ Fleva.Dupã-amiaza citit. Ora 6½ masaj. Seara piquet cu Elisabeta. Cititpânã la ora 10. Ploaie ºi furtunã.

Miercuri, 5/17 martiePuternic viscol cu zãpadã, vânt rece. Ora 8 masaj. Orele 10½-12Consiliu de miniºtri, problema tarifului ºi cea a echilibrului bugetar.Dupã-amiaza nimeni, citit. Furtuna ºi viscolul cu zãpadã dureazãtoatã ziua, pânã noaptea, frig. Orele 5-7 Kalinderu, apoi încã masaj.Witzleben nu e bine, ne temem cã nu va mai rezista mult.

Joi, 6/18 martieViscol cu zãpadã. –1 °R, a nins din belºug în toatã þara. Ora 11prefectul Poliþiei, apoi Nacu. Pacea de la Bucureºti a fost ratificatã.Camera a votat mutarea Curþii de Apel de la Focºani la Galaþi.Dupã-amiaza scris. Ora 5 Gr. Ghica335, este numit la Comisia Dunãrii.Masaj. Piquet cu Elisabeta. Seara citit.

Vineri, 7/19 martie–1 °R, apoi dezgheþ. Încã nici un ministru. Ora 2 episcopul Palma,care pleacã la Viena. Scris. Ora 5 Basset, pentru Slobozia, care vafi cumpãratã, însã va fi înregistratã abia dupã Paºti. Masaj. Viscolcu zãpadã. Seara piquet cu Elisabeta. Scris Mariei. Leopold e la Berlin.

Sâmbãtã, 8/20 martieZãpadã adâncã, nins toatã noaptea ºi înainte de amiazã. Dezgheþ,sunt de temut inundaþii. Orele 11½-12 Pherekyde, Austria inter-preteazã forþat cã noi vom putea folosi tariful autonom începând cudata de 1 iunie doar dacã pânã atunci nu va fi încheiatã o nouãconvenþie. Indépendance Roumaine din nou infamã. I. Lahovary scriedin nou împotriva Domeniilor Coroanei, pe care crede cã trebuie sãle dau înapoi. Dupã-amiaza citit, încã rãcit ºi cu dureri de cap. Ora 5prefectul Poliþiei. Ninge iarãºi. Seara masaj. Piquet ºi citit pânã laora 11.

JURNAL 427

Duminicã, 9/21 martieMoinã. Înainte de amiazã acasã, încã puþin rãcit, cu dureri nevralgice.Dupã-amiaza audienþe între orele 1½ ºi 4½. Elisabeta la concert.Ora 5 Stöhr, apoi prefectul Poliþiei. Ora 7 dineu pentru delegaþii laconferinþa de pace, Medjid-Paºa, Mijatoviå (Serbia) ºi Grekov (Bulgaria),sus în noul palat. Cerc pânã la ora 9, Pherekyde etc. Telegrafiatîmpãratului german.

Luni, 10/22 martieMoinã, zãpada se topeºte repede. Ora 11 Brãtianu la mine, a venitde la biserica protestantã, unde s-a oficiat o slujbã pentru ziua denaºtere a împãratului german. Discutat diferite probleme. Dupã--amiaza citit. Ora 5 masat. Seara piquet cu Elisabeta. Vreme moale.

Marþi, 11/23 martieVreme moale, acoperit. Ora 10½ generalul Anghelescu, discutat for-tificaþiile. Pencovici urmeazã sã plece ca ministru la Petersburg.Dupã-amiaza audienþe, ceva dureri de cap. Nori foarte întunecaþi.Orele 5-6½ Kalinderu. Hotãrât suma de 60.000 franci pentru con-strucþia de ºcoli pe Domeniile Coroanei. Masaj. Seara dureri puternicede cap, citit pânã la ora 10½.

Joi, 13/25 martieVreme întunecatã, vânt rece. Înainte de amiazã Sturdza, care spunecã sunt multe intrigi, se zice cã aº vrea sã înlãtur guvernul. Camereleimpresionate, Brãtianu rezervat. Junimea vrea sã vinã la cârmã.R. Mihai, apoi Nacu, discutat Legea financiarã pentru echilibrul bugetar.Dupã-amiaza prinþul I. Ghica, venit de la Londra, o orã ºi jumãtate.Ora 4 Stöhr, a fost la Sinaia. Ora 5 Mãnescu, care a fost numit laAtena, dar nu-ºi poate prelua postul. Prefectul Poliþiei. Masaj. Ora 8½Comisiunea de Apãrare, pentru fortificarea Bucureºtiului, generaliiAnghelescu, Fãlcoianu, Arion, Berindei, Barozzi ºi colonelul Carp casecretar. Discutat pânã la ora 10, hotãrât antrepriza.

Vineri, 14/26 martie. Aniversarea proclamãrii regatuluiViscol cu zãpadã, frig umed. Ora 11½ Consiliu de miniºtri, Sturdzaþine o cuvântare. Brãtianu e la þarã, îmi telegrafiazã, eu îi rãspundºi îmi exprim speranþa cã va mai rãmâne mult timp ministru. Dupã--amiaza citit, dureri puternice de cap. Masaj. Seara migrenã.

Sâmbãtã, 15/27 martieVreme de primãvarã. Înainte de amiazã Pherekyde. Dupã-amiazãaudienþe, Montgolfier, care pledeazã pentru turelele sale blindate.


Orele 4-5 promenadã în Ciºmigiu. Foarte cald. Elisabeta iese ºi ea.Seara masaj. Elisabeta la teatru. Citit.

Duminicã, 16/28 martieVreme minunatã. Ora 10 la capela episcopalã, pe jos înapoi, foartecald. Elisabeta de asemenea la bisericã. Dupã-amiaza audienþe întreorele 1½ ºi 4, apoi cu Elisabeta. Ora 6½ masaj. Ora 7 cinat. Piquet.Seara doar +5 °R.

Luni, 17/29 martieVreme minunatã, cald. Înainte de amiazã Sturdza, apoi Stolojan.Agitaþie din cauza mutãrii Curþii de Apel de la Focºani la Galaþi.Camera începe Legea finanþelor. Dupã-amiaza audienþe între orele 2ºi 3. Promenadã, foarte cald. Orele 5-6 Brãtianu, care crede cã totule rãu. Masat. Ora 8 cu Elisabeta la teatru, Faust (opera româneascã),Teodorini336 cântã rolul Gretchen, foarte bine. Mari ovaþii, þinut pânãla ora 12½, aglomeraþie enormã.

Marþi, 18/30 martieVreme minunatã, cald. Înainte de amiazã ministrul de Rãzboi, apoiprimarul. Dupã-amiaza Meinert pentru conserve, i-am dat în avans2.000 franci, apoi i-am fãcut cadou. Orele 3-4 plimbare cu trãsura, cuElisabeta. Promenadã în Cotroceni, încã nu e înverzit. Cald. Orele 4½-6½Kalinderu. Masaj. Seara cu Elisabeta, piquet. Citit pânã la ora 10½.

Miercuri, 19/31 martieVântos. Ora 10½ Consiliu de miniºtri, cabinetul austriac ne punecondiþii atât de grele pentru a trata convenþia comercialã, încât poateapãrea un conflict. Noi respingem condiþiile. Orele 2-4 audienþe, Negride la Focºani ºi Xenopol, profesor în Iaºi. Elisabeta pleacã la plimbarecu trãsura. Ora 5 Stöhr. Ora 6½ masat la picior, care e puþin amorþit.Ora 8¼ cu Elisabeta la teatru, Teodorini cântã în Traviata, joacãfoarte bine. Aglomeraþie enormã. Camerele au votat impozitele pentruspirtoase. Senatul nu a votat încã mutarea Curþii de Apel la Galaþi.

Joi, 1 aprilie/20 martieCald, vântos, uscat. Înainte de amiazã R. Mihai ºi Nacu, Legea finanþelorînainteazã acum. Dupã-amiaza promenadã, foarte cald. Basset lamine. Ora 6½ masaj. Seara piquet. Stöhr aici. Scris pânã la ora 11.

Vineri, 2 aprilie/21 martieCald, vântos. Nimic înverzit. Ora 10½ delegaþie din Dobrogea. Niciun ministru. Dupã-amiaza plimbare cu trãsura, cu Elisabeta, la

JURNAL 429

Vãcãreºti etc. Seara prefectul Poliþiei. Masaj. Piquet cu Elisabeta.Vânt rece.

Sâmbãtã, 3 aprilie/22 martieMohorât, vântos, doar +9 °R. Înainte de amiazã Brãtianu, insistã sãîl iau pe N. Bibescu. A murit Bãrcãnescu. Dupã-amiaza promenadã.Ora 5 Pherekyde, care îmi citeºte nota privind convenþia comercialãcu Austria. Masaj. Ora 8½ la Clubul Ofiþerilor, conferinþã desprecavalerie de colonelul Chiriþescu, acolo pânã la ora 10½, vorbit cumulþi ofiþeri.

Duminicã, 4 aprilie/23 martieVânt rece. Ora 10 la bisericã. Plimbare cu trãsura ºi în Ciºmigiu. Ora 11¾înapoi. Dupã-amiaza audienþe între orele 1½ ºi 6. Încã prefectulPoliþiei. Elisabeta la teatru. +5 °R.

Luni, 5 aprilie/24 martieVreme rece, neprietenoasã, înnorat, barometrul foarte ridicat, uscatºi praf. Înainte de amiazã Stolojan, Sturdza ºi Stãtescu. Senatul voteazãmutarea Curþii de Apel de la Focºani la Galaþi. Dupã-amiaza la Stöhr.Promenadã. Seara masat. Piquet cu Elisabeta. Citit. Doar +4 °R.

Marþi, 6 aprilie/25 martie. Buna-VestireVreme caldã. Ora 10½ ministrul de Rãzboi Anghelescu. Dupã-amiazascris. Plimbare cu trãsura spre Bãneasa, unde e multã lume înpãdure. Elisabeta a asistat la o reprezentaþie de teatru, care a þinutde la ora 1 la ora 5. Orele 5-7 Kalinderu, masaj. Seara cu Elisabeta,scris. Vânt rece, barometrul coboarã.

Miercuri, 7 aprilie/26 martieCald. Ora 10½ Consiliu de miniºtri. Camerele voteazã bugetele.Dupã-amiaza mers cu trãsura la Cotroceni, enorm de apãsãtor, întorspe jos. Praf, foarte uscat, nimic înverzit. Ora 5 Stöhr. Seara masaj.Piquet cu Elisabeta. Citit.

Joi, 8 aprilie/27 martiePloaie, rãcoare, totul înverzeºte. Nici un ministru. Dupã-amiaza citit.Promenadã, foarte rece. Seara complet senin ºi rece, +5 °R. Masaj.Citit pânã la ora 11.

Vineri, 9 aprilie/28 martieZiua morþii scumpului nostru copil. Înainte de amiazã Sturdza, caretrebuie sã plece la Berlin ºi Viena. Cu Austria e ceva mai delicat, din


cauza convenþiei comerciale ºi a baronului Eisenstein. Dupã-amiazacu Elisabeta spre Cotroceni, prin Filaret. La micul mormânt, undesunt depuse coroane. În grãdinã pânã la ora 4½, totul e completverde. Ora 5 Pherekyde. Masaj. Witzleben e în pericol. Piquet cu Elisabeta.

Sâmbãtã, 10 aprilie/29 martieRãcoare, vânt. Înainte de amiazã Brãtianu ºi Sturdza la mine,ultimul pleacã la Viena ºi Berlin pentru tratatul comercial ºi vamal.Ora 11½ Stãtescu. Dupã-amiaza plimbare cu trãsura, cu Elisabeta,vânt îngrozitor de rece, praf. Seara Lecca. Masaj. Ora 8½ la Club,intendentul general Todmann þine o conferinþã despre subzistenþaarmatei, acolo pânã la ora 11.

Duminicã, 11 aprilie/30 martieDoar +5 °R. Vânt îngrozitor de rece. Elisabeta la bisericã. Ora 11½rãzvod în Ciºmigiu, prezente toate corpurile de ofiþeri, plin, rece,pânã la ora 12. Dupã-amiaza la ora 2 ministrul plenipotenþiar spaniolM. del Moral. Audienþe pânã la ora 4¾. Prefectul Poliþiei. Camereleau votat toate bugetele, 138 milioane. Seara la ora 8½ WashingtonIrving Bishop, fiziologist american, a þinut o reprezentaþie la noi,foarte interesant. Invitat personalul casei ºi pe doamna Brãtianu cufiica. Pânã la ora 11. Ploaie torenþialã.

Luni, 12 aprilie/31 martiePloaie torenþialã, întunecat. Orele 10½-1 Stolojan. Dupã-amiaza audienþe.Orele 5-7 Kalinderu, masaj. Seara cu Elisabeta, scris. Vremea mai bunã.

Marþi, 1/13 apriliePloaie. Înainte de amiazã ministrul de Rãzboi, apoi Brãtianu, carel-a vãzut pe Uruzov. Împãratul Rusiei îi primeºte pe ministrul deRãzboi ºi pe colonelul Robescu la Livadia. Fleva, care a demisionat,s-ar putea sã mai rãmânã. Dupã-amiaza White, care a venit de laConstantinopol, douã ore la mine. În Bulgaria totul este rezolvat,Sandro guvernator general al Rumeliei pentru 5 ani. Ora 7 maredineu diplomatic, 60 de persoane, cerc cu Elisabeta pânã la ora 10.A tras curentul puternic în toate încãperile. Corpul diplomatic engrand complet.

Miercuri, 2/14 aprilieVremea mai bunã, vânt, puþin înverzit. Ora 10½ Consiliu de miniºtri.Prefectul Poliþiei Moruzi trebuie sã se retragã din cauza lui Fleva.Discutat tarifele. Pherekyde trebuie sã plece la Viena. Dupã-amiazascris. Promenadã. Seara masaj. Stöhr aici, a venit de la Sinaia. Frig.

JURNAL 431

Joi, 3/15 apriliePloios, mohorât, vântos. Înainte de amiazã R. Mihai ; dupã spuselelui, Câmpineanu s-a pronunþat împotriva oricãrei convenþii comercialecu Austria. Nacu la mine. Dupã-amiaza Kretzulescu, douã ore, vinede la St. Petersburg, unde nu se mai întoarce. Orele 5-6 Brãtianu,este puþin descurajat, deoarece Câmpineanu ºi alþii contracareazãpolitica externã româneascã. Seara masaj. Piquet cu Elisabeta. Citit.

Vineri, 4/16 aprilieVremea mai bunã, deloc frig. Ora 10 la cazarma cavaleriei. InspectatRegimentul 3 Roºiori, colonel Solomon, pe jos ºi cãlare, foarte bine,pânã la ora 11¾. Brãtianu la mine. Dupã-amiaza audienþe. Plimbarecu trãsura, cu Elisabeta, la Cotroceni. Ora 5 Pherekyde, care pleacãla Viena pentru a antama tratativele privind convenþia comercialã cuAustro-Ungaria. Problema tarifelor va fi tratatã la Bucureºti. Ora 6Gr. Ghica, care îl însoþeºte pe Pherekyde. Seara masaj la picior.Piquet cu Elisabeta. Citit. Vreme seninã.

Sâmbãtã, 5/17 aprilieÎnnorat, mai târziu soare. Ora 9½ venit ªcoala pentru învãþãturapoporului cu ramuri verzi, cântat. Ora 10 mitropolitul Moldovei.Ora 10½ Stãtescu, care are ºi portofoliul lui Pherekyde. Bãlãceanuurmeazã sã fie numit la Constantinopol. Dupã-amiaza audienþe.Promenadã, foarte cald. Ora 5 Câmpineanu, masaj. Ora 8½ la ClubulMilitar, ultima prelegere a colonelului Chiriþescu, despre cavaleriarusã, rãmas pânã la ora 10¾. Întors pe jos.

Duminicã, 6/18 aprilie. Duminica FloriilorVreme minunatã, cald. Ora 10 la capela episcopalã, apoi vizitat pemitropolit, care a fost foarte bolnav. Plimbare cu trãsura, Filaret,Cotroceni. Dupã-amiaza, orele 1½-5½, audienþe. Seara masaj. Elisabetamuzicã pânã la ora 11½, eu scris. Camerele discutã tarifele.

Luni, 7/19 aprilieNoaptea +5 °R. Mohorât. Înainte de amiazã Stolojan. Ministrul deRãzboi. Venituri. Dupã-amiaza audienþe. Basset, cumpãrat Sloboziade la Bârlad pentru un milion ºi jumãtate. Orele 4½-6¼ Kalinderu.Masaj. Piciorul nu e încã bine. Piquet cu Elisabeta. Noapte rece.

Marþi, 8/20 aprilieZiua mea de naºtere, 47 de ani. Mohorât, vreme întunecatã ºi rece,+6 °R, vânt din nord. Elisabeta îmi face cadouri. Ora 9 Stöhr. Felicitãridin partea casei. Ora 10½ Kalinderu. Ora 11 Te Deum. Ora 11½


Consiliu de miniºtri, Stãtescu þine discursul, Brãtianu îmi oferã unbuchet. Ora 12 generali, apoi prefectul Poliþiei ºi Casa. Multe depeºedin þarã ºi din strãinãtate. Dupã-amiaza scris. Ploaie ºi foarte frig.Masaj. Seara cu Elisabeta ºi rãspuns la depeºe.

Miercuri, 9/21 aprilieFoarte rece, întunecat. Ora 10 Brãtianu la mine. Pherekyde foartebine primit la Viena. Înainte de amiazã rãspuns la depeºe. Dupã-amiazazãpadã viscolitã puternic, doar +2 °R, vânt din nord. Audienþe. Camereleiau vacanþã. Ora 6½ masaj. Ora 8 plecat pe strada Fântâna, spovedit,ora 8½ înapoi. Destul de frig.

Joia Mare, 10/22 aprilieOra 7 sculat. Frig ºi neprietenos. Ora 8 la capela episcopalã, liturghietãcutã ºi împãrtãºit, mã întâmpinã arhiepiscopul. Ora 8¾ înapoi.Dejunat cu Elisabeta. Ora 10 primit pe Orescu337. Ora 11 Stãtescu,Bãlãceanu va fi numit la Constantinopol, iar I. Ghica la Petersburg.Pherekyde a fost primit de împãrat la Viena, tratativele sunt înche-iate. Ora 12 Nacu. Ora 2 Brãtianu. Ora 3½ la catedrala catolicã,Stabat Mater, durat douã ore încheiate. În bisericã enorm de frig ºicurent. Ora 6½ masaj. Seara cu Elisabeta.

Vinerea patimilor, 11/23 aprilieVânt rece, acoperit. Ora 7½ sculat, ora 9 la mica mãnãstire, pânã laora 10. Ora 10½ Fãlcoianu, care îmi prezintã planurile de mobilizare.Ora 11½ ministrul de Rãzboi. Dupã-amiaza prefectul Poliþiei, el rãmâne,Fleva a demisionat. Basset la mine, a fost la Sinaia, iar acum pleacãla Bârlad pentru cumpãrarea moºiei. Ora 7½ plecat cu trãsura laMitropolie, mai puþin frig, acolo însã curent enorm ; nu am mers laînconjurarea bisericii, þinut pânã la ora 8¾, vicarul, mitropolitulbolnav. Elisabeta la biserica evanghelicã.

Sâmbãta patimilor, 12/24 aprilieSenin, vânt rece. Ora 11 Pherekyde, care a sosit de la Viena ; au avutloc doar discuþii preliminare, ungurii sunt foarte puþin flexibili.Primirea la împãrat ºi la Kalnoky a fost foarte bunã. Dupã-amiazaGhica ; a venit de la Constantinopol, este mutat la Petersburg. Ora 5promenadã, a plouat puþin, nu e frig. Seara masaj. Cu Elisabeta,care are febrã, pânã la ora 9, apoi citit pânã la ora 11½. La Mitropolieîn þinutã de galã, Învierea în aer liber, frig, +6 °R. Rugãciuni, liturghie,þinut pânã la ora 2, destul de plin. Mitropolitul bolnav. Plecat acasãcu trãsura. Ora 2½ masa, 50 persoane, doamnele Sturdza, Pherekydeºi Stãtescu, pânã la ora 3¼. În pat, foarte obosit. Hristos a înviat !

JURNAL 433

Duminicã, 13/25 aprilie. Sfintele PaºtiOra 7¾ sculat, dejunat cu Elisabeta. Ora 9 la mica mãnãstire, slujbã,la ora 10 se terminã. Plimbare cu trãsura la ªosea, aer rãcoros, darfrumos. Ora 11 înapoi. Elisabeta la biserica protestantã. Citit pânãla ora 12½. Cu Elisabeta în grãdinã. Ora 4 Stöhr la ceai. Masaj.Piquet cu Elisabeta. Rãcoare.

Luni, 14/26 aprilie. Sfintele PaºtiVreme frumoasã, puþin vântos. Ora 10 cu Elisabeta la DomniþaBãlaºa. Ne întâmpinã Bibescu ºi Vãcãrescu. Slujbã frumoasã, pânãla ora 11, foarte plin. Întors prin Cotroceni, 4 armãsari de trap, careau mers foarte bine. Ora 12 Anghelescu la mine, apoi Robescu, vorpleca la Livadia. Dupã-amiaza citit. Ora 4 cu Elisabeta. Orele 5-6½Brãtianu la mine, discutat despre tratatul comercial cu Austria.Seara masaj. Cu Elisabeta, care e puþin rãcitã. Dureri de dinþi. Ora 10½în pat. +10 °R.

Marþi, 15/27 aprilie. Sfintele PaºtiVântos. Înainte de amiazã vãzut construcþiile la Palat cu Stöhr ºiGottereau. Dupã-amiaza citit. Ora 5 plimbare cu trãsura, vânt rece.Ora 6½ masaj. Seara piquet cu Elisabeta, +10 °R. Basset la Bârladpentru cumpãrarea moºiei.

Miercuri, 16/28 aprilieÎnnorat ºi vântos. Înainte de amiazã Stãtescu ºi Pherekyde. Delegaþiipentru tratatul comercial sosesc abia vineri. Dupã-amiaza audienþe.Ora 4½ promenadã pe jos, vânt rece, praf enorm ºi uscat. Ora 6prefectul Poliþiei. Seara Elisabeta la concert la Wilhelmy. Masaj,citit.

Joi, 17/29 aprilieVreme minunatã, cald. Înainte de amiazã Nacu, examinat tarifele.Dupã-amiaza Elisabeta, Wilhelmy ºi alte câteva persoane fac muzicã.Ora 3 plimbare cu trãsura, Filaret, Cotroceni, în grãdinã, unde totule înverzit. Ora 4½ înapoi. Cu Elisabeta. Grecia a fost redusã latãcere prin ultimatumul marilor puteri. Trebuie sã dezarmeze. Masaj.Piquet cu Elisabeta. +12 °R. Vântos.

Vineri, 18/30 aprilieVreme minunatã, frig, vânt. Au fost încã prea puþine ploi. Ora 10½Brãtianu. ªedinþa Comisiei pentru comerþ urmeazã sã fie deschisãmâine. Dupã-amiaza audienþe, cãpitanul von Degerak din armatasuedezã, care urmeazã sã studieze artileria noastrã. I. Ghica, care


se întoarce la Londra. Orele 4½-6½ Kalinderu, care îmi prezintã bugetulDomeniilor Coroanei, venituri de 900.000, cheltuieli de 200.000 pentruºcoli etc. Basset este încã la Bârlad, abia marþi va fi înscrisã cumpãrareala tribunalul de acolo. Ziarele nu spun încã nimic. Ora 7 masaj.Seara cu Elisabeta, piquet. Citit pânã la ora 10½. Vântos, uscat.

Sâmbãtã, 1 mai/19 aprilieCald, vânt puternic. Înainte de amiazã Pherekyde, conferinþa pentruconvenþia comercialã începe astãzi, au sosit domnii de la Viena ºiPesta. Ziarele de opoziþie relateazã în mod ostil despre cumpãrarea moºieide la Bârlad. Basset încã acolo. Dupã-amiaza audienþe. Ora 5 Beldiman,care a venit de la Berlin, unde a fost pentru convenþia consularã.Prefectul Poliþiei. Masaj. Elisabeta la concert. Ora 11 în pat. +9 °R.

Duminicã, 2 mai/20 aprilieVânt rece, întunecat. Ora 10 la capela episcopalã. Plecat cu trãsurala Cotroceni, ajuns primele tablouri de la Bamberg. Ora 12 înapoi.Dupã-amiaza audienþe. Elisabeta rãcitã. Stöhr s-a întors bolnav dela Sinaia, nu poate veni. Ploaie. Masaj. Seara citit.

Luni, 3 mai/21 apriliePloaie, mai târziu senin. Înainte de amiazã Stolojan, R. Mihai,Fãlcoianu. Dupã-amiaza Bãlãceanu, care mulþumeºte pentru numireasa la Constantinopol. Pherekyde pentru tratatul comercial. Wilhelmycântã la Elisabeta, l-am cunoscut. Seara masaj. Prefectul Poliþiei.

Marþi, 4 mai/22 apriliePloaie, vânt rece, în Moldova zãpadã. Ora 11 Consiliu de miniºtripentru tratatul comercial ºi pentru aranjamentul cu Berlinul. Sturdzaaºteptat sã se întoarcã. Dupã-amiaza audienþe. Ploaie torenþialã,care þine ºi toatã noaptea. Ora 4 Stöhr. Orele 5-7 Kalinderu, masaj.

Miercuri, 5 mai/23 aprilie. Sf. GheorgheVreme urâtã, foarte rece. Amânat plecarea la Sinaia, unde e zãpadã.Înainte de amiazã scris. Dupã-amiaza Basset, care s-a întors de laBârlad. A încheiat cumpãrarea moºiei Slobozia-Zorleni, totul în ordine,arenda de 100.000 franci. Ora 5 R. Mihai. Seara foarte frig, doar+3 °R, vânt, pericol de îngheþ.

Joi, 6 mai/24 aprilie. Sf. ElisabetaDimineaþa chiciurã multã, care va dãuna pomilor fructiferi ºi secarei.În toatã þara îngheþ, zãpadã, foarte frig. Vremea mai bunã, însãînnorat. Dat cadou Elisabetei, primeºte enorm de multe flori. Ora 11½miniºtrii, de asemenea Sturdza ºi Anghelescu. Casa. Dupã-amiaza

JURNAL 435

plimbare cu trãsura la Cotroceni, ninge, vânt foarte rece din nord.Elisabeta merge pe la ºcoli, la Azil etc. Ora 4½ ministrul de RãzboiAnghelescu îmi aduce o scrisoare de la împãrat de la Livadia. Ora 5Sturdza, i-a vãzut pe Bismarck la Berlin ºi pe Kalnoky la Viena.Dificultãþi cu tratatul comercial cu Austro-Ungaria. Seara masaj. CuElisabeta. Ninge.

Vineri, 7 mai/25 aprilieNoaptea îngheþ. Înainte de amiazã mai cald. Ora 10 inspectat înamãnunt ªcoala Militarã din Dealul Spirii, deloc frig, ora 11¾ înapoi.Brãtianu la mine, îmi spune cã tratativele cu Austro-Ungaria s-arputea întrerupe, Ungaria nu vrea sã cedeze deloc. Deschiderea Camerei.Dupã-amiaza cu Elisabeta la Cotroceni, aer aspru. Seara masaj.Scris. +4 °R.

Sâmbãtã, 8 mai/26 aprilieSenin, vânt rece. Înainte de amiazã nici un ministru. În camerãfoarte frig. Dupã-amiaza Basset, pentru fabrica de postav de la Azuga.Ora 3 R. Mihai, Camerele lucreazã la tariful autonom. Ora 4 prefectulPoliþiei, apoi Stöhr. Ora 5 Brãtianu, negocierile cu Austro-Ungariavor fi întrerupte. Furtunã cu grindinã ºi ploaie torenþialã. Viile ºipomii fructiferi au foarte mult de suferit. Ora 5½ Sturdza, iar la 6¾încã Pherekyde, l-a întâlnit pe Mayer, care regretã întreruperea.Ora 7¼ masaj. Seara ploaie torenþialã, care va aduce inundaþii.+7 °R. Cu Elisabeta, piquet, scris.

Sinaia

Duminicã, 9 mai/27 aprilie. Bucureºti-SinaiaVreme minunatã. Ora 9 Stöhr la mine. Ora 10 cu Elisabeta la garã,cald. Miniºtrii de faþã. Plecãm la ora 10½ prin Bãneasa la Chitila,deoarece acolo a avut loc o ciocnire între douã locomotive. De acolomers foarte repede. Când ajungem spre munþi, se întunecã ºi plouã.Ora 1½ sosirea în Sinaia, aici vreme foarte frumoasã, rece, încãnimic înverzit. Direct la castel. Promenadã pânã la ora 4½, la clãdireaEconomatului se niveleazã, subterana tencuitã. Ora 7 cinat. Searabiliard cu Perticari. Aici doamnele Slãniceanu, Theodori, Romalo,Maiorescu ºi Steriade. Ora 10 în pat.

Luni, 10 mai/28 aprilieVreme frumoasã, vânt rece. Ora 9 deja promenadã cu Elisabeta pânãla prima cascadã. Dupã aceea vizitat lucrãrile, cald. Sinaitul la lunch,


vitele au suferit mult din cauza lipsei fânului, iarbã nu existã încã.Dupã-amiaza iarãºi promenadã cu Elisabeta. Seara biliard ºi cititpânã la ora 10. Barometrul coboarã.

Marþi, 11 mai/29 aprilieMohorât. Ora 9½ promenadã cu Elisabeta, ploaie ºi vânt. Ora 11înapoi. Scris. Dupã-amiaza cu Stöhr, diferite dispoziþii. Vremea maibunã, rãcoare. Seara promenadã ºi biliard. Convenþia comercialã cuAustro-Ungaria e pe cale sã eºueze. Camerele lucreazã.

Miercuri, 12 mai/30 aprilieVreme frumoasã, cald. Promenadã. Knechtel aici, decis instalaþiilepentru grãdinã. Basset la mine. Dupã-amiaza scris. Promenadã.Seara biliard. Vreme frumoasã.

Joi, 1/13 maiVreme minunatã, foarte cald, la fel în toatã þara. Cu Knechtel ºiStöhr. La lunch baronul von Lindheim din Viena, consul general alRomâniei. Tratativele pentru convenþia comercialã au eºuat. Delegaþiipleacã. Dupã-amiaza promenadã. Seara biliard, Elisabeta face opromenadã mare.

Vineri, 2/14 maiVreme minunatã, cald, vânt. Înainte de amiazã inspectat lucrãrile.Cu Knechtel ºi Stöhr. Elisabeta la Poiana Þapului. Ora 1 lunch.Dupã-amiaza scris. Promenadã cu Stöhr. Seara venit generalul Barozzi,pentru graniþa cu Bulgaria. Cicloane în Spania ºi Germania.

Sâmbãtã, 3/15 maiVreme minunatã, vânt. Înverzesc toþi fagii. Înainte de amiazã cuStöhr la toate lucrãrile, lung consiliu la clãdirea Economatului. Dupã--amiaza promenadã la mãnãstire. Seara complet senin, vânt rece.

Duminicã, 4/16 mai. Sinaia-BucureºtiVreme minunatã, fagii verzi, vânt rece. Înainte de amiazã cu Stöhr ºicastelanul Detloff. Ora 12½ lunch, invitat pe Stãtescu, care merge cunoi la Bucureºti. Ora 2½ plecarea cu trenul special, cãlãtorie minunatã,totul înverzit. Ora 5½ sosirea în Cotroceni. Vântos. Micã întâmpinare.În grãdinã cu Elisabeta, cinat pe verandã. Seara multe hârtii. Decisîn privinþa fabricii de postav de la Azuga, pentru care plãtesc 200.000franci. Raport de la Künzell despre Reichs-Bank ºi în privinþa apanajelormele, 51.423 mãrci. Devizul pentru salonul de 60 de persoane, 212.000franci, cu ornamentaþii. Ziarele din Viena ºi Pesta au lungi articole

JURNAL 437

despre cãderea convenþiei comerciale. Pester Loyd este foarte imper-tinent. Neue freie Presse recunoaºte pagubele mari pentru Viena.

Luni, 5/17 maiPloaie ºi frig, +12 °R. Ora 9 dejunat cu Elisabeta. Ora 10½ Stolojan,ora 11½ generalul Anghelescu. Dupã-amiaza audienþe. Ora 5 plecatcu trãsura în oraº. Sturdza la mine. Ora 7 la Cotroceni, frig ºi umed.Citit pânã la ora 11.

Marþi, 6/18 maiVreme minunatã. În grãdinã cu Elisabeta. Cerkez de la Municipalitatela mine. Basset pentru tablouri ºi pentru comanda de argintãrie.Dupã-amiaza ministrul spaniol ºi însãrcinatul cu afaceri englez.Ora 5 în oraº, Elisabeta deja mai devreme. Brãtianu la mine. Ora 7înapoi. Seara cu Elisabeta ºi scris. Regina Spaniei are un fiu, carea fost proclamat rege.

Miercuri, 7/19 maiAer bun, nori. Ora 8½ în grãdinã cu Elisabeta. Ora 10 la Palat,Consiliu de miniºtri, discutat problema comerþului, tratate cu Franþa,Elveþia etc. Ora 12½ Stöhr. Ora 1 la Cotroceni. Audienþe. Mãrgãritpentru Macedonia în Gyrocaster ºi Ianina. Dumba de la Viena, caree ºi el consternat de întreruperea negocierilor pentru tratatul comercial,dã vina pe Ungaria. Orele 5-6½ la tragerea cu premii a armatei.Seara, între orele 8½ ºi 11½, Kalinderu, care a fost în Moldova.

Joi, 8/20 maiVreme rece. Cu Elisabeta în grãdinã. Ora 10 ministrul de Rãzboi. Dupã--amiaza audienþe, Vãcãrescu, care a publicat o istorie a rãzboiului înlimba românã. Ora 5 la Palat, Gottereau, apoi Sturdza, acolo pânãla ora 7. Seara scris. Vreme întunecatã, vânt. Scris Carlo Hamilton.

Vineri, 9/21 maiFurtunã, cald. Ora 10½ Pherekyde. Ora 11½ Stãtescu. Dupã-amiazaBãlãceanu, care merge la Constantinopol. Ora 4½ primit 4 ofiþeri aiarmatei germane din Strassburg. Ora 5 reglat problema unui drapelpentru Dobrogea. Împãrþirea premiilor pentru concursul de tir, defilareatrãgãtorilor, toate corpurile în þinutã de galã, Elisabeta de faþã, pânãla ora 6¼. Mulþi ofiþeri. Sturdza la masã. Seara scris.

Sâmbãtã, 10/22 mai. Sãrbãtoare naþionalãVreme minunatã. Ora 10 la palatul din oraº. Ora 10½ plecarea laMitropolie cu Elisabeta, trupe etc., foarte plin. Înmânat drapelul


Regimentului de Dorobanþi. Cu Elisabeta la mitropolit, care e foartebolnav. Încãlecat. Ora 11½ defilarea ºcolilor ºi a trupelor pe Bulevard.Ora 1 la Palat. Ora 2 primit Camerele, discursuri. Kogãlniceanu e ºiel de faþã. Cerc îndelung. Seara iluminaþie ºi artificii la ªosea. Ora 10½la Cotroceni.

Duminicã, 11/23 maiVreme minunatã, cald, prea uscat. Cu Elisabeta în grãdinã. Scris.Dupã-amiaza audienþe de la 1½ la 5½. Ora 6¼ în grãdinã, invitaþiofiþerii germani, colonelul von Sarvey ºi cãpitanul von Bühler de laRegimentul 126 din Württemburg, maiorul v. Graberg de la CartierulGeneral, maiorul von Platnow de la 14 Ulani din Strassburg,cãpitanul von Degerak din armata suedezã, 15 persoane, Kalinderu.Rãmas pânã la ora 9 în grãdinã, conversat, foarte apãsãtor. Domniitrebuie sã se întoarcã la Strassburg.

Cãlãtoria pe Dunãre

Luni, 12/24 mai. Bucureºti-Giurgiu-PetroºaniVreme minunatã, foarte cald. Ora 9 Telge din Berlin. Stöhr. Înaintede amiazã scris. Ora 12½ dejunat. Sturdza ºi R. Mihai la mine. Ora 1½plecarea de la gara Cotroceni cu Elisabeta, miniºtrii la garã. Ge-neralii Anghelescu ºi Cernat etc. cu noi. Comana, întâmpinare. Ora 3în Giurgiu, mare întâmpinare la garã. Mers cu trãsura la casa colo-nelului Costaforu. Elisabeta rãmâne acolo. Inspecþia regimentelor dedorobanþi ºi cãlãraºi, douã ore, în detaliu. Elisabeta la spital, apoiasistat aici la defilare. Ora 6 îmbarcat pe ªtefan cel Mare. Enorm demultã lume în port. Plecare. La Rusciuc ne însoþeºte un vas bulgãresccu muzicã. Ora 7 cinat, muzicã. Seara minunatã, aer foarte bun.Ora 9½ ancorat în faþa Petroºaniului.

Marþi, 13/25 mai. Turnu MãgureleOra 6½ sculat, rãcoare. Ora 7 plecarea pe Dunãre. Ora 10½ înZimnicea. ªistov, dejunat. Ora 12½ sosirea în portul din Turnu,prefectul, multe doamne, autoritãþile, primarul. Mers în oraº cutrãsura poºtei româneºti, un sfert de orã, ºoseaua bunã. Întâmpinarefoarte frumoasã, mare entuziasm. În bisericã, la ºcoalã. Descins lahanul lui Kiriþescu. Primit toate autoritãþile, doamne. Ora 3 inspectatRegimentul 20 Dorobanþi, colonelul Nicolescu, foarte bine. Cãldurãenormã, foarte plin. Vizitat cu Elisabeta spitalul. În grãdina publicã.Ora 5½ înapoi în port. Rãmas-bun, toþi ne însoþesc. Ora 6¾ plecarea,muzicã etc. Ora 7 cinãm. Cernat pleacã la Bucureºti. La Islaz întâmpinare,iluminaþie. Ancorãm ºi rãmânem peste noapte la Islaz.

JURNAL 439

Miercuri, 14/26 mai. Pe DunãreOra 7 plecarea mai departe. Ora 9 Corabia, întâmpinare. Vizitãmoraºul, enorm de cald. Plecare mai departe. Ora 12 dejunat. Ora 1½Bechet-Rahova, întâmpinare. Cãlãtorie frumoasã pe Dunãre, muzicã.Seara la ora 6 cinat. Peste tot la þãrm întâmpinãri. Lom-Palanca,mare entuziasm, mulþi oameni. Ora 10 ancorãm la Pietriº. Searã rece.

Joi, 15/27 mai. CalafatOra 9 ajungem în faþa Vidinului, unde sunt mari ovaþii. Un vasbulgãresc cu muzicã ºi ofiþeri ne însoþeºte. Ora 9¾ sosirea în Calafat,mare întâmpinare, generalul Anghelescu, prefectul Târnoveanu, Ciucea,primarul, la casa cãruia descindem. Comandantul Vidinului ne salutã,îl primim, de asemenea corpul ofiþerilor bulgari. Multe doamne.Ora 10½ inspectat Regimentul de Dorobanþi, colonelul Ignat, a mersfoarte bine. Defilare jumãtate de orã, criticã. Elisabeta viziteazãºcolile. Pe locul Bateriei Carol a fost pusã piatra de temelie a unuimonument, am iscãlit documentul. Ora 12½ înapoi pe ªtefan celMare, rãmas-bun. Ora 1½ dejunat. Dupã-amiaza cãlãtorie frumoasãmai departe, arºiþã. De partea cealaltã Brza-Palanka. Ancorat laora 9½. Searã rece. Generalul Anghelescu, Sachelarie ºi Câncea cãlã-toresc cu noi.

Vineri, 16/28 mai. Turnu-Severin-BucureºtiVreme minunatã, cald. Ora 6 sculat, ora 7 dejunat. ªtefan cel Mareridicã ancora. Ora 8 sosirea în Turnu-Severin, peste tot sunt steaguri,întâmpinare cãlduroasã, enorm de multã lume, doamne, elevi, Elisabetae acoperitã cu flori. Mers în oraº cu o trãsurã cu patru cai. Bisericã,Te Deum, apoi primiri la Scafeº. Eu merg sã vizitez trupele, arºiþãenormã. Elisabeta la ºcoli, spital. Vizitat Dorobanþii, colonel Hâncu,Cãlãraºii, colonel Gigurtu, bine, pânã la ora 9¾. Defilare, criticã.Plecat la garã. Ora 10 plecarea cu trenul special, cald, praf. Filiaºi,întâmpinare. Ora 12½ în Craiova, mare întâmpinare, Sturdza acolo.Elisabeta merge cu trãsura în oraº, eu la vizitarea trupelor, dorobanþiºi cãlãraºi, arºiþã enormã, douã ore. Ora 2½ plecarea din Craiova,foarte cald. Ora 3¼ în Slatina, vizitat Regimentul de Dorobanþi, defaþã ºi Elisabeta, o orã. Plecarea mai departe, ora 6½ în Piteºti,întâmpinare. Ora 9 seara sosirea la Cotroceni, aici miniºtrii, D. Ghica,doamne. Cerc. Brãtianu încã la mine. Ora 10½ în pat. Apãsãtor, secetãmare în toatã þara.

Sâmbãtã, 17/29 maiCald, vântos, enorm de secetos. Este mare pericol pentru recoltãdacã nu plouã în 3-4 zile. Înainte de amiazã cu Elisabeta în grãdinã,


nici un ministru. Dupã-amiaza scris. Arºiþã sufocantã. Ora 4½ plecatcu trãsura la Palat. Ora 6½ înapoi. Seara cu Elisabeta.

Duminicã, 18/30 maiFoarte cald, uscat, ceva nori. Ora 9½ plecat cu trãsura la capelaepiscopalã, ora 11 înapoi. Vorbit cu episcopul. Ora 11½ audienþe. Ora 1generalul Cernat. Ora 1½ plecat cu trãsura la curse, acolo pânã laora 5½. Blaremberg, care e foarte bolnav, a câºtigat aproape toatepremiile, chiar ºi cei 4.000 de franci de la mine. Vorbit cu multãlume. Ora 5½ la sfinþirea spitalului de copii pe care l-a construitEforia. Ne întâmpinã D. Ghica. Acolo pânã la ora 7. Mers cu trãsuraprin oraº, pânã la Cotroceni. Enorm de cald, praf.

Luni, 19/31 maiSecetã enormã, nu plouã deloc în toatã þara, recolta pare sã fiecompromisã. Arºiþã toropitoare. Ora 11½ Stolojan, apoi scris. Dupã--amiaza audienþe de la 1½ la 4½. Kretzulescu la mine, va prezentaîn curând la Petersburg scrisoarea de rechemare. Candiano, care seva reîntoarce la mine. Seara scris. Atmosferã apãsãtoare, fulgerã, însãcurând se face iarãºi senin. Aepli din St. Gallen aici, pentru a negociaconvenþia comercialã elveþianã. Franþa este de asemenea pregãtitãsã semneze cu noi. Ungurii sunt foarte inflamaþi împotriva noastrã.

Marþi, 1 iunie/20 maiEnorm de cald, complet senin. Ora 9 Telge. Ora 10½ ministrul deRãzboi, apoi Sturdza. Dupã-amiaza audienþe. Ceva nori. Seara senin,foarte apãsãtor.

Miercuri, 2 iunie/21 mai. Sf. Constantin ºi ElenaZiua morþii scumpului meu tatã. Înãbuºitor de cald, ceva nori. Secetãcolosalã. Ora 10 cu Elisabeta la catedrala catolicã, slujbã religioasãºi Requiem pentru scumpul tata, pânã la ora 11. De faþã corpuldiplomatic, miniºtrii, protipendada etc., foarte plin. A oficiat arhiepis-copul. Ora 12½ dejunat cu Elisabeta. Ora 3 primit pe ministrulplenipotenþiar elveþian Aepli, cel care, în urmã cu 20 de ani, mi-a datpaºaportul pentru România. A venit sã negocieze convenþia comercialã.Seara cu Elisabeta în grãdinã, senin, nici o speranþã sã plouã. Sandroîn Rusciuc.

Joi, 3 iunie/22 maiFoarte cald, secetã îngrozitoare, totul e pârjolit. Ora 11 Pherekyde,problema comercialã înainteazã greu. Dupã-amiaza Naceviå, careîmi anunþã vizita lui Sandro. Ora 4 Coutouly, care pleacã la Paris

JURNAL 441

pentru tratatul comercial. Ora 5 Filipescu, pentru ferãstrãul cu aburide la Galaþi, care trebuie mutat la Reni din cauza tarifului. Seara cuElisabeta. Apãsãtor.

Vineri, 4 iunie/23 maiEnorm de apãsãtor, acoperit. Ora 6 sculat. Ora 7 inspectat Regimentul 3Roºiori, Solomon, foarte bine. Elisabeta vine ºi ea pe locul de exerciþii.Ora 9 înapoi, dejunat. Sosit tablourile de la Bamberg. Orele 11-12½Brãtianu la mine. Opoziþia e infamã în ziarele ei. Dupã-amiazafurtunã, care alungã perspectivele de ploaie. Ora 5 la Palat cuGottereau ºi Steriade, vãzut construcþiile. Ora 6½ înapoi, completsenin. Seara apãsãtor.

Sâmbãtã, 5 iunie/24 maiFoarte apãsãtor, barometrul coboarã puþin. Înainte de amiazã despa-chetat tablourile de la Bamberg, hotãrât care sunt pentru Sinaia.Ora 11½ sosirea lui Sandro cu fratele sãu Franz-Joseph, care e înarmata bulgarã. Miniºtrii etc. de faþã, fãrã întâmpinare. Ora 12dejunat à quatre. Dupã-amiaza împreunã. Plecat cu trãsura la Palat,vizitat în detaliu. Ora 7 cinat. Conversat cu Sandro pânã la ora 12,îmi vorbeºte de confederaþie etc., îmi povesteºte despre rãzboi. Enormde apãsãtor.

Duminicã, 6 iunie/25 maiAcoperit, foarte cald. Ora 12½ dejunat à quatre. În grãdinã, vãzutcaii. Ora 10½ Brãtianu, care e primit de Sandro. Ora 12½ lunch.Dupã-amiaza împreunã. Ora 5½ furtunã puternicã ºi ploaie, pânã laora 9. La ora 10 pleacã Sandro ºi Franz-Joseph la Sofia, noi îi ducemla garã. Acolo Naceviå etc.

Luni, 7 iunie/26 maiVreme seninã, a plouat aproape peste tot, numai în Oltenia nu. Ora 10½Stolojan, tratatul cu Elveþia este semnat, cel cu Franþa întâmpinãgreutãþi. Dupã-amiaza audienþe, scris. Ora 4½ în oraº, acolo Stöhrºi Pössenbach, vãzut biblioteca ºi discutat despre amenajarea ei.Stat pânã la ora 7. Searã destul de rece. Camerele lucreazã puþin,opoziþia este foarte obraznicã ºi infamã, mai ales tinerii boieri, carenu au învãþat nimic ºi cunosc þara prea puþin.

Marþi, 8 iunie/27 maiCeva mai rãcoare. Ora 9 despachetat tablourile de la Bamberg cuStöhr ºi Pössenbach. Ora 10½ ministrul de Rãzboi. Aepli la lunch.Tratatul comercial cu Elveþia votat de Camerã. Vãcãrescu îmi citeºte


pânã la ora 5 din Istoria sa a Bulgariei. La Palat cu Stöhr ºi Pössenbach.Seara scris. Vreme seninã.

Miercuri, 9 iunie/28 maiAcoperit, vânt, foarte cald. Orele 10½-12½ la Palat, Consiliu deminiºtri. Dupã-amiaza audienþe. Ora 5 începe un uragan puternic,rupere de nori, furtunã mare cu tunete la fiecare minut. Ora 6 încão datã, ca un ciclon. Ora 7, se însenineazã. Au fost nimiciþi mulþicopaci. Ora 9 prefectul Poliþiei, care îmi spune cã în oraº sunt multepagube. Abatorul s-a prãbuºit, morþi ºi rãniþi, iar o fabricã s-adãrâmat. Seara încã ceva ploaie.

Joi, 10 iunie/29 maiPloaie, rãcoare. Ora 9 Telge. Ora 10½ R. Mihai, apoi Nacu. MitropolitulMoldovei. Dupã-amiaza Kretzulescu ºi G. Ghica, amândoi merg laPetersburg. Orele 5-7 Kalinderu, care vrea sã demisioneze, deoarecel-au impresionat bârfele. Regele Bavariei trebuie sã se retragã.Prinþul Luitpold ca regent.

Vineri, 11 iunie/30 maiMohorât ºi apãsãtor. Ora 10 inspectat Regimentul 4 Infanterie laCazarma Cuza, bine, colonelul Palade, pânã la ora 11½. PrefectulPoliþiei. Dupã-amiaza ploaie. Ora 5 la abator, care a fost completruinat de furtunã. La Palat, apoi întors cu Elisabeta la Cotroceni.Rãcoare ºi umed. În Camerã scandal fãcut de Fleva.

Sâmbãtã, 12 iunie/31 maiÎnnorat, apãsãtor. Ora 10½ Pherekyde, apoi Stãtescu. Dupã-amiazaaudienþe. Seara furtunã foarte puternicã cu ploaie torenþialã, pânãla ora 11. Grindina a distrus rapiþa în multe locuri.

Duminicã, 1/13 iunie. Rusaliile. Sf. TreimeOra 9 la mica mãnãstire, liturghie ºi predicã, ora 10½ înapoi. Foarteapãsãtor ºi mulþi nori. Dupã-amiaza generalul Cernat, scris. Ora 5Stöhr, care a venit de la Sinaia. Seara în grãdinã. Regele Bavarieia murit la Starnberger-See, nebun.

Luni, 2/14 iunie. RusaliileÎnainte de amiazã cu Elisabeta în grãdinã, apoi Sturdza. Dupã--amiaza, între orele 2 ºi 6½, la Vãcãrescu, care îmi citeºte dinistoria rãzboiului bulgar. Seara cu Elisabeta în grãdinã. RegeleBavariei s-a înecat în Starnberger-See. Fratele sãu Otto rege,Luitpold regent.

JURNAL 443

Marþi, 3/15 iunieÎnnorat. Ora 10 inspectat în Cotroceni Regimentul 6 Dorobanþi, pânãla ora 11½. Dupã aceea ministrul de Rãzboi la mine. Dupã-amiazaaudienþe. Ora 5 la Palat, discutat diverse cu Stöhr. Ora 7¼ furtunãputernicã ºi ploaie torenþialã pânã noaptea.

Miercuri, 4/16 iunieMohorât ºi foarte apãsãtor. Ora 10½ la Palat, Consiliu de miniºtri,problema comercialã ºi convenþia consularã cu Germania. Dupã--amiaza cu Elisabeta, nici o audienþã. Ora 6 Basset. Ceva ploaie.Seara citit. În þarã multã grindinã.

Joi, 5/17 iunieVreme plãcutã. Înainte de amiazã Sturdza. Dupã-amiaza audienþe.Ora 4¼ plecat la Þurloiu, la Bãneasa. Ora 5 acolo, inspectat Regi-mentul 21 Dorobanþi, pânã la ora 6½. Vizitat ºcoala din Bãneasa.Ora 7½ înapoi, foarte rece. Seara cu Elisabeta.

Vineri, 6/18 iuniePloaie torenþialã toatã noaptea. Ora 9 inspectat Regimentele 2 ºi 6Artilerie de la Brigadã, coloneii Maican ºi Dimitriu, pânã la ora 11½,foarte bine. Apãsãtor. Brãtianu la mine, convenþia cu Germania afost prezentatã Camerei. Dupã-amiaza audienþe. Orele 5-7 Kalinderu.Seara foarte rece.

Sâmbãtã, 7/19 iunieRece, frumos. Ora 10½ Pherekyde, tratatul comercial cu Franþaîntâmpinã greutãþi. Ora 11½ Stãtescu, apoi Sturdza, care merge laConstantinopol în problema tratatului comercial. Dupã-amiazaaudienþe. Ora 5 inspectat Spitalul Militar de pe Calea Plevnei, acolopânã la ora 6½. Seara rece.

Duminicã, 8/20 iunieVreme frumoasã. Ora 10 la capela episcopalã. Dupã-amiaza audienþede la 1 la 5. Stöhr aici, a venit de la Sinaia. Seara foarte apãsãtor.Cu Elisabeta în grãdinã.

Luni, 9/21 iunieCald. Ora 10½ Stolojan, care vrea sã demisioneze. Dupã-amiazaaudienþe. Ora 5 la Palat, Stöhr pentru tocurile uºilor de larotondã. Ploaie, furtunã cu grindinã. Ora 7 plecat cu Elisabeta laCotroceni. Foarte apãsãtor. Noaptea ceva ploaie. În þarã multãgrindinã.


Marþi, 10/22 iunieVreme frumoasã. Cu Elisabeta în grãdinã. Ora 10½ ministrul deRãzboi. Dupã-amiaza D. Brãtianu, care spune cã opoziþia e sures-citatã. Sandro este aici, nu vrea sã facã lucruri prosteºti. Presa adepãºit toate limitele. Convenþia consularã cu Germania e vãzutã cao trãdare etc. Ora 5 asistat la examenul de la ªcoala Militarã, acolopânã la ora 6½. Seara furtunã.

Miercuri, 11/23 iunieVreme frumoasã, vânt rece. Ora 10½ la Palat, Consiliu de miniºtri,discutat convenþia consularã cu Germania, care întâmpinã marigreutãþi, opoziþia e enorm de pornitã împotriva ei. Convenþia comer-cialã cu Franþa nu a fost încã realizatã. Ora 12½ la Cotroceni.Dupã-amiaza audienþe. Seara în grãdinã. Ziarele opoziþiei neru-ºinate, mi se adreseazã direct, mã fac responsabil de jurisdicþiaconsularã. Sturdza este la Constantinopol, încã nici o veste de la el.Foarte rece.

Joi, 12/24 iunieVreme rece, frig. Înainte de amiazã în grãdinã. Ora 10½ R. Mihai.Opoziþia þine o adunare pentru a agita împotriva convenþiei consularecu Germania. Cuvântãri jignitoare la adresa mea, cum cã aº vrea sãdau România pe mâinile Germaniei ºi alte lucruri fãrã sens. Dupã--amiaza cãpitanul Schneider. Orele 5-7 Kalinderu. Seara prefectulPoliþiei. Totul a decurs destul de liniºtit, coconaºii338 de la Epoca aufãcut o micã demonstraþie.

Vineri, 13/25 iunieRãcoare. Ora 10 Brãtianu ; vrea sã ridice iarãºi problema guvernului,eu îl sfãtuiesc sã lase convenþia pentru la toamnã, el doreºte sãprelungeascã sesiunea Camerei. Dupã-amiaza audienþe. Ora 5 înoraº. Brãtianu la mine, este pentru o rapidã închidere a Camerei, casã se calmeze spiritele. Au fost propuse modificãri la convenþiacomercialã cu Germania, pe care însã e mai bine sã le lãsãm la oparte. Cea cu Franþa nu a putut fi încheiatã încã. Hotãrât plecareala Sinaia pentru joi. Ora 6½ la Cotroceni. Seara cu Elisabeta.Scris.

Sâmbãtã, 14/26 iunieRãcoare. Ora 10½ Pherekyde, apoi Stãtescu. Cu Franþa s-a cãzut deacord, cu Turcia încã nu. Dupã-amiaza audienþe. Ora 7 inspecþie laRegimentul 7 Infanterie, la Cazarma Cuza, þinut pânã la ora 6½.Seara cu Elisabeta în grãdinã. Vântos.

JURNAL 445

Duminicã, 15/27 iunieVânt rece. Înainte de amiazã Stöhr, care a venit de la Sinaia. Dupã--amiaza audienþe. Are loc închiderea Camerei. Ora 5 la Palat, Kottºi Stöhr aici. Orele 6-7 Brãtianu, vorbit despre situaþie. Busch regretãcã problema tarifelor nu a fost adusã în faþa Camerei. Seara cuElisabeta, rãcoare.

Luni, 16/28 iunieCald. Înainte de amiazã Stolojan, pânã la ora 12. Dupã-amiazaasistat la examene, la ora 2 la Liceul Sf. Sava, apoi la Liceul MateiBasarab, pânã la ora 4. Ora 4½ la Palat, aici Gottereau, Stöhr,Kott etc., hotãrât zugrãvelile etc. Rotonda ºi biblioteca sunt rãmaseîn urmã. Ora 7 plecat la Cotroceni. Seara citit.

Marþi, 17/29 iunieApãsãtor. Înainte de amiazã ministrul de Rãzboi. Dupã-amiaza au-dienþe, de asemenea maiorul Strauß, care a scris despre rãzboiul dinOrient. Ploaie, furtunã. Ora 5 la ªcoala Militarã pentru examenulofiþerilor, acolo pânã la ora 6¼. Seara rãcoare.

Miercuri, 18/30 iunieEnorm de apãsãtor, ploios. Cu Elisabeta în grãdinã. Knechtel aici.Ora 10 Petrescu. Ora 10½ la Palat, Consiliu de miniºtri, Sturdza epe punctul de a încheia convenþia cu Turcia. Probabil ºi cu Germaniava fi reglatã problema tarifelor. Brãtianu îmi vorbeºte din nou despreBibescu. Ora 12½ la Cotroceni. Dupã-amiaza singur. Ora 4¼ furtunãputernicã cu ploaie torenþialã, pânã la ora 7. Ora 5½ la Palat, discutatdespre rotondã cu Gottereau ºi Kott. Seara cu Elisabeta. Ora 8½Kalinderu, pânã la ora 10½. Foarte rece ºi umed, barometrul coborât.

Sinaia

Joi, 1 iulie/19 iunie. Cotroceni-Castelul PeleºNoaptea ploaie. Orele 8-9 iarãºi ploaie, apoi frumos. Ora 10½ plecareadin Cotroceni, tren special, de faþã miniºtrii, D. Ghica, Bibescu,doamne etc. Ora 12½ în Comarnic, ploaie puternicã, apoi din nousenin. Ora 1¾ sosirea în Sinaia, Compania de Vânãtori la garã,doamne etc. Mers cu trãsura la biserica mãnãstirii, trecut în revistãBatalionul 2 Vânãtori. Nori ameninþãtori. Când ajungem la castel,ploaie torenþialã, care þine pânã seara. Cu Stöhr, vãzut noua bucãtãrie.Ora 7 cinat. Seara biliard. Noaptea ploaie puternicã.


Vineri, 2 iulie/20 iunieÎnainte de amiazã frumos. Inspectat lucrãrile. Dupã aceea ploaie toren-þialã, furtunã, foarte rece, trebuie încãlzit. Dupã-amiaza cu Stöhr.Lumina electricã s-a defectat din cauza fisurãrii unei bile. Orele 6-7promenadã, foarte frig. Seara biliard la lumina lãmpii. Ploaie torenþialã.

Sâmbãtã, 3 iulie/21 iunieNoaptea furtunã ºi ploaie. Înainte de amiazã senin. Vãzut lucrãrile,terasamentul la Economat. Ora 1 dejunat. Biliard. Dupã-amiazaploaie. Ora 6 promenadã. Iluminatul electric nu funcþioneazã încã.

Duminicã, 4 iulie/22 iunieVremea ceva mai bunã. Înainte de amiazã promenadã, nimeni invitat.Ora 3 Stöhr la mine, pleacã la Bucureºti. Ora 4 colonelul Bibescu,pe care îl numesc maestru de vânãtoare (1.000 franci lunar). Cu elîn serã, va pleca la Bucureºti. Cu Elisabeta la cascadã. Seara biliard.Iluminatul electric nu e încã reinstalat.

Luni, 5 iulie/23 iunieÎnainte de amiazã ploaie. Orele 12-1 promenadã. Dupã-amiaza biliard.Promenadã cu Elisabeta. Seara biliard. Fãrã iluminat electric.

Marþi, 6 iulie/24 iunieVreme frumoasã. Înainte de amiazã promenadã cu Elisabeta. Ladejun domnul ºi doamna Coutouly ºi domnul ºi doamna Kamedey.Vizitat castelul. Dupã-amiaza scris. Promenadã. Seara biliard.

Miercuri, 7 iulie/25 iunieVreme minunatã. Înainte de amiazã promenadã cu Elisabeta. Ora 12venit toþi miniºtrii. Brãtianu la mine. Toþi la lunch, ca ºi doamneleSlãniceanu ºi Bengescu. Orele 2-4 Consiliu de miniºtri, discutatdespre Societatea româno-germanã de navigaþie cu aburi ºi despremodificarea convenþiei comerciale cu Germania. Ora 5 toþi miniºtriipleacã la Bucureºti. Promenadã. Seara biliard.

Joi, 8 iulie/26 iunieVreme minunatã. Înainte de amiazã cu Elisabeta ºi Kremnitz la adoua cascadã. La lunch Busch cu soþia, domnul ºi doamna Kremnitzºi Zizin Cantacuzino339, pânã la ora 4. Seara promenadã. Biliard.

Vineri, 9 iulie/27 iunieVreme minunatã, enorm de cald. Înainte de amiazã promenadã. Lalunch invitate multe persoane. La D. Ghica. Seara promenadã, biliard.Venit Greceanu ºi Basset.

JURNAL 447

Sâmbãtã, 10 iulie/28 iunieApãsãtor, furtunã fãrã ploaie. Dupã-amiaza promenadã cu Elisabeta.Seara biliard à quatre.

Duminicã, 11 iulie/29 iunieMohorât. Ora 9 plecat cu trãsura, cu Elisabeta, la bisericã, apoi laIzvor. Ora 10½ înapoi. Promenadã cu Knechtel. Ploaie torenþialãtoatã ziua. Dupã-amiaza Stöhr la mine. Seara biliard.

Luni, 12 iulie/30 iunieToatã noaptea ploaie torenþialã, de asemenea în toatã þara. Stöhr ºiHess la mine. Dupã-amiaza biliard. Mai târziu promenadã cu Knechtel,discutat despre ultimele lucrãri, care sunt aproape gata. Umed, rece.Seara biliard cu Robescu ºi Basset. Frig.

Marþi, 1/13 iuliePloios ºi rece, +10 °R. Înainte de amiazã scris. Ploaie toatã ziua.Dupã-amiaza biliard ºi citit. Seara biliard cu Basset ºi Robescu.Kretzulescu la lunch.

Miercuri, 2/14 iulieVremea mai bunã. Promenadã. Ora 12 venit Brãtianu, discutat cu elpânã la ora 3. Venit ºi Kalinderu, cu care fac o promenadã între orele 5ºi 7. Seara biliard.

Joi, 3/15 iulieVreme minunatã. Înainte de amiazã promenadã cu Elisabeta ºi Knechtel.Orele 11-1 Kalinderu. ªi dupã-amiaza cu el. Trebuie sã plece cuBasset la Bucureºti. Promenadã. Seara biliard.

Vineri, 4/16 iulieVreme ploioasã. Înainte de amiazã amenajat cu Stöhr. Ora 12 Sturdza,care a venit de la Constantinopol. Nu a fost semnat nici un tratatcomercial cu Turcia, Austria a þesut intrigi împotrivã. Sturdza aicipânã la ora 5. Seara promenadã, biliard.

Sâmbãtã, 5/17 iulieVreme frumoasã. Înainte de amiazã la Stöhr. Ora 12 prefectul Poliþiei.Ora 1 generalii Anghelescu, Arion, Fãlcoianu, Berindei ºi colonelulCarp la dejun. Orele 2½-4 prezidat Comisia de Apãrare, decis caturelele blindate sã fie comandate jumãtate în Franþa, jumãtate înGermania. Seara promenadã. Venit Steriade.


Duminicã, 6/18 iulieVreme minunatã, vânt rece. Ora 9 cu Elisabeta la bisericã. Plimbare cutrãsura la Izvor. Venit prinþesa N. Bibescu. La lunch D. Ghica, Busch etc.Dupã-amiaza Naceviå îmi aduce o scrisoare de la Sandro, care seplânge de indiscreþia lui Sturdza faþã de Radowitz. Seara promenadã.Duca ºi Young la masã. Biliard. Prinþesa N. Bibescu rãmâne.

Luni, 7/19 iulieFoarte rece. Înainte de amiazã scris. Promenadã. La lunch baronulMayer ºi Fuchs, inginer din Paris, un bãrbat foarte inteligent, carerãmâne la ceai ºi la cinã. Ora 8½ venit Sturdza, pentru conversaþiasa cu Radowitz, care a fost transmisã la Sofia. Rãmâne pânã la ora 11,trebuie sã plece dimineaþã la Bucureºti.

Marþi, 8/20 iulieVreme minunatã, rãcoare. Promenadã. Stãtescu, Populeanu, procu-rator general, ºi prefectul de Prahova la lunch. Dupã-amiaza scris.Promenadã cu Elisabeta. Seara biliard.

Miercuri, 9/21 iulieVreme minunatã. Înainte de amiazã cu Elisabeta. Nimeni invitat.Promenadã. Seara biliard.

Joi, 10/22 iuliePloaie, mai târziu frumos. Promenadã. Manolescu ºi primarulBucureºtiului la lunch. Dupã-amiazã cu Elisabeta. Seara biliard.

Vineri, 11/23 iulieVreme minunatã. Înainte de amiazã cu Elisabeta. Promenadã. Dupã--amiaza audienþe. Pherekyde, care îmi relateazã despre problemacomercialã cu Berlinul. Repetiþie de teatru pânã la ora 6½. Promenadã.Seara soarea cu teatru, Manolescu ºi soþia etc. joacã douã piese.Totul iluminat electric, în curtea micã, 45 persoane invitate. Împreunãpânã la ora 11. Noapte minunatã.

Sâmbãtã, 12/24 iulieVreme minunatã, foarte cald. Înainte de amiazã promenadã. Nici uninvitat. Furtunã cu ploaie. Spre searã promenadã singur. Biliard.Noaptea ploaie.

Duminicã, 13/25 iulieVreme minunatã, enorm de cald. Bisericã, plimbare cu trãsura pânãla ªesul lui Bogdan. Ora 11½ înapoi. Furtunã cu ploaie. La lunch

JURNAL 449

Keun cu nepotul sãu, consulul nostru general în Teheran, Sturdza,Cernat, consilierul Schmieder etc., 20 persoane. Dupã-amiaza prome-nadã cu Sturdza, care rãmâne seara la masã.

Luni, 14/26 iulieArºiþã enormã. La ora 7 fãcut prima frecþie ºi luat prima baie ºezând.Orele 7¾-8½ promenadã. Venit Stöhr. Înainte de amiazã Szatmary.Ora 11½ Stãtescu. Nimeni la lunch. Biliard. Seara promenadã cuStöhr. Biliard.

Marþi, 15/27 iulieEnorm de cald. Baie, promenadã. Stöhr la mine. Ora 10½ inspectatBatalionul 2 Vânãtori, maior Ionescu, foarte bine, pânã la ora 11½.Vizitat baracamentul, întors la ora 12. Ora 1 lunch, prinþul Uruzov,care pleacã în concediu, C. Boerescu etc. Dupã-amiaza scris. Promenadã.Seara biliard.

Miercuri, 16/28 iulieVreme minunatã, foarte cald. Promenadã cu carul. Înainte de amiazãcu Stöhr, care merge la Bucureºti. La lunch ministrul de Rãzboi.Candiano numit din nou adjutant al meu, Negel primeºte Regimentul 3Cavalerie din Bucureºti. Orele 4-6 plecat cu Elisabeta la Buºteni,cãlãtorie minunatã, munþii foarte frumoºi. Seara biliard.

Joi, 17/29 iulieFurtunã, ploaie. Înainte de amiazã scris. La lunch Pherekyde, Bãlãceanuºi ministrul plenipotenþiar turc. Dupã-amiaza cu Pherekyde, carepleacã în concediu. Tratativele de la Berlin pentru modificareaconvenþiei comerciale încã nu s-au încheiat. Spre searã promenadã.Ploaie, frig. Seara biliard.

Vineri, 18/30 iulieVreme din nou frumoasã, dar de-a dreptul rece. Baie ºi promenadã,apoi scris toatã dimineþa. Dupã-amiaza R. Mihai, podul peste Dunãreeste anunþat. Brãtianu în concediu la Râmnicu-Vâlcea. Spre searãpromenadã, destul de frig, însã frumos. Biliard.

Sâmbãtã, 19/31 iulieVreme minunatã, rãcoare. Baie ºi promenadã pânã la ora 8¾. Înaintede amiazã scris mamei, care stã toatã vara la Umkirch. Ora 12prefectul Poliþiei la mine, în Bucureºti totul e liniºtit, presa însã efoarte activã. Venit Kalinderu, lucrat cu el. Promenadã cu Elisabeta.Munþii se vãd foarte clar, însã e puþin rãcoare. Seara Kalinderu, care


rãmâne pânã luni, conversat. Recolta e doar parþial bunã, înOltenia e rea.

Duminicã, 1 august/20 iulie. Sf. IlieOra 9 la bisericã. Vreme minunatã. Orele 10-11¾ plimbare cu trãsuraspre Horeþi, aer plãcut, munþii minunaþi. Orele 12-1 Kalinderu. Multãlume la lunch. Dupã-amiaza din nou Kalinderu. Ora 6½ primit peprincipele von Schönberg-Waldburg ºi pe fiul sãu, prinþul moºtenitor,împreunã cu contele Otto Lippe-Birtenfeld, care rãmân la cinã, pânãla ora 10. Vizitat castelul, care e complet iluminat electric. Noaptefoarte frumoasã, deloc rece.

Luni, 2 august/21 iulieCald, înnorat. Curã cu baie, apoi promenadã. Înainte de amiazã scris.La lunch doamna Vãcãrescu împreunã cu fiica ei Elena340, poetã.Rosetti-Solescu, care se însoarã cu fiica lui Giers. Seara promenadã.Biliard cu generalul Greceanu.

Marþi, 3 august/22 iulieVreme minunatã. Baie, promenadã. Înainte de amiazã cu Elisabeta.Stãtescu la mine. Dupã-amiaza pe Cumpãta. Seara prinþesa A. Ghica(vãduva generalului) cu copiii ei ºi Vãcãrescu cu fiica la masã. Totuliluminat electric. Seara biliard.

Miercuri, 4 august/23 iulieVreme minunatã. Baie, promenadã. La lunch Candiano, care adevenit din nou adjutant. Ora 5 promenadã. Seara la ora 8½ soiréecu reprezentaþie teatralã, 75 persoane, pânã la ora 11¾. JoacãManolescu341. Bãut ceai în curte. Searã minunatã.

Joi, 5 august/24 iulieVreme frumoasã. Ora 7¼ baie, promenadã, scris. Venit Stöhr. Dupã--amiaza biliard cu Candiano ºi Greceanu. Seara invitat pe Young.Biliard. Ploaie.

Vineri, 6 august/25 iuliePloaie ºi frig. Baie, promenadã. Dupã-amiazã ploaie torenþialã. Searamai bine. Cu Stöhr. Seara, la masã, domniºoara Vãcãrescu, carerecitã în teatru.

Sâmbãtã, 7 august/26 iulie+8 °R, ploaie. Baie, promenadã. Nimeni la lunch. Dupã-amiaza promenadãcu Elisabeta. Seara, la masã, toþi copiii rãposatului Davila. Biliardcu Robescu ºi Perticari.

JURNAL 451

Duminicã, 8 august/27 iulieVreme minunatã, nu am mers la bisericã. Baie, promenadã. Înaintede amiazã Stöhr, aranjat tablouri. La masã Theodori cu soþia, Moruzi.Dupã-amiaza scris. Seara micã promenadã. Biliard pânã la ora 10.Sosit Basset.

Luni, 9 august/28 iulieVreme moale. Baie, promenadã. Înainte de amiazã scris tot timpul.La lunch Suþu, Mavromichalis ºi Condirotis, care sunt mutaþi laBerlin. Dupã-amiaza scris. Promenadã. Seara la ora 8½ venit Sturdza,discutat cu el pânã la ora 11 problema convenþiei comerciale cuGermania.

Marþi, 10 august/29 iulieVreme moale ºi frumoasã. Baie, promenadã, scris. Dupã-amiaza cuSturdza. Promenadã, la Stöhr. Seara biliard cu Basset.

Miercuri, 11 august/30 iulieVreme minunatã, cald. A murit Manolescu, primarul de Bucureºti. Baie,promenadã. Venit Radu Mihai. Dupã-amiaza promenadã cu Elisabeta.Aer minunat. Seara biliard cu Basset. Noapte seninã, cu lunã.

Joi, 12 august/31 iulieBaie, promenadã, foarte cald. Cu Stöhr, aranjat tablouri. Dupã--amiaza scris. Promenadã. Seara biliard cu ªoimãnescu, care intrãîn serviciu.

Vineri, 1/13 augustPloaie torenþialã. Baie, promenadã. Înainte de amiazã Stöhr, apoiBasset, care pleacã la curã în strãinãtate. Seara promenadã. Ploaiefurtunoasã. Biliard.

Sâmbãtã, 2/14 augustFrumos. Baie, promenadã. Venit ministrul de Rãzboi. Prinþesa Bibescu.Promenadã. Seara biliard.

Duminicã, 3/15 augustVreme minunatã. Bisericã, apoi plimbare cu trãsura, cu Elisabeta.Dupã-amiaza nimeni. Promenadã. Biliard.

Luni, 4/16 augustFoarte cald. Baie, promenadã. La lunch D. Ghica, Coutouly cu soþia etc.Promenadã. Seara generalul Greceanu.


Marþi, 5/17 augustNoaptea ploaie. Baie, promenadã. Scris. Moruzi la lunch. SearaKremnitz cu soþia. Biliard.

Miercuri, 6/18 augustNoaptea ploaie, foarte apãsãtor. Baie, promenadã, scris. Dupã-amiazabiliard. Seara promenadã.

Joi, 7/19 augustBaie, promenadã. Ploaie. Ora 12 Sturdza. Dupã-amiaza furtunã.Seara biliard. Sturdza încã aici.

Vineri, 8/20 augustVreme ploioasã. Înainte de amiazã cu Elisabeta. Dupã-amiaza repetiþiede teatru, la care Elisabeta îi invitã pe copii. Promenadã la cascade.Seara biliard.

Sâmbãtã, 9/21 augustVreme minunatã. Baie, promenadã. Ora 12 Sturdza. Depeºele spuncã în Bulgaria e revoluþie, iar Sandro e detronat. Dupã-amiazapromenadã. Sturdza, care nu a plecat la Bucureºti, îmi spune cãrevoluþia în Bulgaria a fost fãcutã de miniºtri. Brãtianu ºi toþiminiºtrii vor veni mâine. Ora 8½ teatru ºi soirée, 70 persoane, pânãla ora 11½. Sandro se pare cã e prizonier la Vidin.

Duminicã, 10/22 augustBaie, promenadã. Dimineaþa +8 °R. Vreme minunatã. Ora 12½ toþiminiºtrii la lunch. Brãtianu vine abia la ora 5. Nu am luat nici odecizie concretã, deoarece nu avem veºti de niciunde. Marþi voi plecala Bucureºti. Promenadã. Seara biliard. Sandro pare sã fi plecat dinBulgaria.

Luni, 11/23 augustBaie, promenadã. Vreme minunatã. Sandro pare sã fie închis într-omãnãstire, iar o parte din armatã nu vrea sã se supunã, ar fi departea lui. Ora 11 Busch, discutat despre situaþie pânã la ora 12¾,el recomandã precauþie. Dupã-amiaza plimbare cu trãsura, cu Elisabeta,spre Azuga, munþii minunaþi. Rãcoare. Vizitat ºantierul fabricii depostav, ºcoala etc. Acolo pânã la ora 6¼. Ora 7¼ înapoi, foarte rece.Seara biliard. Ora 10 depeºã, Sandro a fost coborât în aval pe Dunãre,nu se ºtie încotro, cei din Filipopol sunt de partea lui. Nici unministru în conspiraþie.

JURNAL 453

Cotroceni

Marþi, 12/24 august. Sinaia-BucureºtiVreme minunatã. Baie, promenadã. La lunch Grãdiºteanu cu domnulºi doamna Guillaume (nãsc. E.G.), le-am arãtat castelul. Audienþe.Ora 5 plecarea din Sinaia. Elisabeta mã conduce. Cu trenul specialspre Bucureºti, cu mine Stãtescu ºi Bellu. Ora 8 sosirea în Cotroceni,miniºtrii etc. prezenþi. Luat ceaiul singur, enorm de apãsãtor, aerfoarte rãu. În Bulgaria revoluþia înfrântã, Caravelov ºi Stambulov laconducere, toatã þara e de partea lui Sandro, el a sosit în Reni.

Miercuri, 13/25 augustEnorm de apãsãtor, aer neplãcut. La micul mormânt, unde capela eaproape gata. Orele 10-12 Consiliu de miniºtri. Sandro a fost dus laReni, guvernul provizoriu cere sã fie adus înapoi. Prinþul A. deHessa342 telegrafiazã, vrea sã-l protejeze pe Sandro. Ora 2 primit peRiedesel, care a venit din Hessa. Toatã þara este de partea lui Sandro.Ora 4 la mitropolit ; e pe moarte, semneazã testamentul, acolo ojumãtate de orã. La Palat, în clãdirea nouã. Ora 6 înapoi. Searaprimit pe pastorul Koch, care vrea sã plece apoi la Sandro. Ora 9prefectul Poliþiei.

Joi, 14/26 augustEnorm de apãsãtor. Orele 10-12 Brãtianu. Situaþia este gravã, Sandropleacã spre Lemberg, unde se duce ºi Riedesel. Bismarck s-a întâlnitcu Giers la Franzensbad. Dupã-amiaza la Palat. A murit mitropolitulprimat. Seara Kalinderu. Bulgarii sunt de partea principelui lor.

Vineri, 15/27 august. Sf. MariaCald. Înainte de amiazã ministrul de Rãzboi, R. Mihai. Ruºii sperãsã reuºeascã. Sandro a ajuns în Lemberg. Apãsãtor, ca de furtunã.Ora 2 Sturdza. Ora 5 Wight, care i-a vãzut pe Bismarck ºi pe Kalnoky.Sandro a fost primit de polonezi cu ovaþii la Lemberg. Seara la ora 9Sturdza.

Sinaia

Sâmbãtã, 16/28 august. Bucureºti-SinaiaEnorm de apãsãtor. Înainte de amiazã prefectul Poliþiei, Sturdza.Sandro pleacã din Lemberg direct spre Bulgaria, prin Bucureºti,unde ajunge mâine dimineaþã. Ora 12 plecat cu trãsura la Mitropolie.


Ceremonie funerarã pentru mitropolit, care se aflã ºezând în mijloculbisericii, în veºmânt. Foarte plin. Rãmas trei sferturi de orã, discursfunebru. Eu merg cu trãsura direct la Cotroceni, corpul mitropolituluiva fi dus la Neamþ, Sturdza ºi R. Mihai îl însoþesc. Dejunat rapid.Ora 1¾ plecarea cu trenul special la Sinaia, Stãtescu ºi Kalinderucu mine. Ora 5 sosirea, Elisabeta aici, D. Ghica, Suþu etc., direct lacastel. Cinat la ora 7 cu Elisabeta. Seara biliard. Sandro este aºteptatcu nerãbdare în Bulgaria.

Duminicã, 17/29 augustVreme minunatã, cald. Baie, promenadã. Cu Kalinderu. Ora 10 Sandroa sosit în Bucureºti împreunã cu cei doi fraþi ai sãi, Brãtianu îlîntâmpinã, de faþã Wight, miniºtrii ºi mult public. Rãmâne o orã îngarã. Pleacã direct la Rusciuc, unde e întâmpinat cu entuziasm. Ora 1D. Ghica la lunch. Dupã-amiaza citit. Seara biliard.

Luni, 18/30 augustVreme minunatã, cald. Depeºã de la Sandro din ªistov, el merge laTîrnovo. Dupã-amiaza lucrat cu Kalinderu. Seara biliard.

Marþi, 19/31 augustVreme minunatã. Promenadã. Înainte de amiazã cu Elisabeta. Ora 12la garã, sosit Ludwig de Battenberg343, nu poate rãmâne decât pânãseara. Îmi spune cã prinþul Dolgoruki va pleca în Bulgaria. Situaþialui Sandro e foarte gravã, din cauzã cã în conspiraþie se aflã mulþiofiþeri. Ora 1 lunch. Arãtat castelul. Dupã-amiaza conversat pânã laora 5. L. de Battenberg pleacã la Bucureºti, unde locuieºte la Wight.Seara la masã Kennedy cu soþia, care au fost mutaþi la ambasadaenglezã de la Constantinopol, conversat pânã la ora 9.

Miercuri, 1 septembrie/20 augustVreme minunatã. Baie, promenadã. Dupã-amiaza cu Elisabeta. Searabiliard. Sandro în Filipopol.

Joi, 2 septembrie/21 augustVreme minunatã. Baie, promenadã, scris. Ora 12 venit Brãtianu,Sturdza, Stolojan, Alecsandri. Discutat cu Brãtianu. Sandro s-aadresat plin de respect împãratului rus ºi a primit un rãspunsgrosolan. Ora 4 Brãtianu pleacã. Sturdza rãmâne. Seara cu Elisabeta,le-am citit depeºe ei ºi lui Alecsandri.

Vineri, 3 septembrie/22 augustÎnainte de amiazã baie, promenadã, foarte cald. Dupã-amiaza discutatcu Sturdza, trebuie sã plece la Bucureºti. Sandro a ajuns în Sofia.Seara biliard cu Alecsandri. Rãcoare.

JURNAL 455

Sâmbãtã, 4 septembrie/23 augustBaie, promenadã. Ora 12 venit L. Battenberg, eu îl iau de la garã.Dupã-amiaza cu el ºi cu Elisabeta la cascade. Ceai la pavilionul devânãtoare. Seara sosit ºtire despre abdicarea lui Sandro. Din acestmotiv, L. Battenberg rãmâne aici. Biliard cu Alecsandri, ceilalþimuzicã.

Duminicã, 5 septembrie/24 augustOra 8½ dejunat à trois, apoi conversat. L. de Battenberg la Busch,spre a interveni pentru siguranþa lui Sandro. Dupã-amiaza împreunã,promenadã. Seara biliard.

Luni, 6 septembrie/25 augustDe la 7 la 8½ dejunat à trois, apoi îl duc la garã pe L. de Battenberg,care pleacã prin Bucureºti spre Darmstadt. Ora 8¾ plecarea. Prome-nadã, scris, foarte cald. Dupã-amiaza scris. Cu Knechtel hotãrâtcãrãrile. Seara multã lume la masã, contesa Beausac etc.

Marþi, 7 septembrie/26 augustBaie, promenadã. Sandro a plecat din Sofia, a abdicat definitiv. Lumela lunch. Dupã-amiaza furtunã puternicã. Ora 6 promenadã. Searabiliard cu Alecsandri.

Miercuri, 8 septembrie/27 augustVreme minunatã, baie, promenadã. Ministrul Spaniei la lunch,Theodor Rosetti, Alecsandri, Stãtescu. Dupã-amiaza scris. Enormde multe depeºe despre Bulgaria. Seara promenadã. Biliard cuAlecsandri.

Joi, 9 septembrie/28 augustVreme minunatã, baie, promenadã. Ora 11 Stãtescu. Ora 12 sositprincipesa Cuza344, Alecsandri a adus-o de la garã. Noi o întâmpinãm.Ora 1 dejun, prezent ºi Theodor Rosetti, 18 persoane. Dupã aceea îiarãtãm castelul. Ora 4 ceai. Ora 5 pleacã, e încântatã de primire.Seara promenadã. Biliard cu Alecsandri.

Vineri, 10 septembrie/29 augustVreme minunatã, mai târziu furtunã. Baie, promenadã. Ora 12D. Sturdza, care pleacã la Lemberg pentru a-l saluta pe împãratulaustriac. Ora 1 Tornielli. La lunch încã Liteanu, Maiorescu ºi doamnaMavrogheni. Dupã-amiaza discutat cu Sturdza ºi Liteanu. Germaniase aratã foarte prietenoasã faþã de noi. Sandro a ajuns în Darmstadt.Seara promenadã. Biliard cu Alecsandri.


Sâmbãtã, 11 septembrie/30 august. Aniversarea GriviþeiVreme frumoasã. Ora 9 la bisericã, rugãciune pentru cei cãzuþi ºi TeDeum. Elisabeta încoroneazã drapelul Batalionului 2 Vânãtori. Defilareacompaniei de onoare. Ora 10 înapoi. Ora 12 Vãcãrescu aduce Istoriasa a rãzboiului. Ora 12½ la tabãra de barãci, care e frumos decoratã,mari urale ºi flori, steaguri ºi buchete, 90 persoane, Busch, Coutouly,Stãtescu, Nacu, Alecsandri, D. Ghica, reprezentate ºi legaþiile austriacãºi italianã. Vreme ameninþãtoare. Eu þin primul toast, destul delung, mare impresie, apoi Elisabeta spune câteva cuvinte, generalulDunca în numele armatei, maiorul Ionescu în numele batalionului,Vãcãrescu, care înmâneazã Istoria sa a rãzboiului, Alecsandri, apoiCandiano o poezie, acesta îºi preia funcþia de adjutant al meu. Peurmã mare horã, pânã la ora 3. Vremea încã ameninþãtoare, searafoarte frumoasã. Promenadã. Ora 8½ retragere cu torþe ºi focuri deartificii. Invitat pe toþi la castel, rãmas împreunã pânã la ora 10. Ziobositoare. Depeºe de la împãratul Rusiei ºi de la marele duce Nicolae,precum ºi multe din þarã.

Duminicã, 12 septembrie/31 augustVreme frumoasã. Baie, promenadã. Înainte de amiazã Vãcãrescuciteºte din Istoria sa. Multã lume la lunch. Dupã-amiaza citit, scris.Vãcãrescu. Nunta de argint a lui Leopold, sãrbãtoritã la Sigmaringen.Seara I. Vãcãrescu împreunã cu familia la masã. Micã reprezentaþiede teatru a doamnelor, organizatã de doamna Dasseau. Sturdza laîmpãratul Franz Josef.

Luni, 1/13 septembrieBaie, promenadã. Vreme minunatã, peste noapte +5 °R. La lunchVãcãrescu, care dupã-amiaza îmi citeºte din Istoria sa. Bãlãceanu,care a venit de la Constantinopol, etc. Seara din nou Bãlãceanu,biliard cu Alecsandri.

Marþi, 2/14 septembrieBaie, promenadã. Vreme minunatã. Înainte de amiazã scris. Dupã-amiazadiferite audienþe. Doamna Dasseau trebuie sã plece. Seara biliard.

Miercuri, 3/15 septembrieVreme minunatã. Baie, promenadã. Înainte de amiazã scris. La masãZizin Cantacuzino. Dupã-amiaza generalul Creþeanu pentru manevrelecavaleriei. Seara biliard cu Alecsandri ºi Z. Cantacuzino.

Joi, 4/16 septembrieEnorm de cald. Baie, promenadã. Carp, discutat cu el despre politicã.Ora 12 Moruzi. La lunch Busch cu soþia, Carp, doamna Pietsch din

JURNAL 457

Berlin, conversat pânã la ora 4, promenadã. Seara depeºã despre unatentat asupra lui Brãtianu, douã focuri de revolver au nimerit foarteaproape ; Robescu, care era cu el, a fost uºor rãnit. Biliard cu Alecsandri.Nori întunecaþi.

Vineri, 5/17 septembrieNoaptea ploaie. Deja frig, zãpadã pe munþi. Baie, promenadã. Brãtianumulþumeºte pentru depeºa noastrã. În Bucureºti o manifestaþie, deasemenea împotriva foilor lui Schmitz. Familia Schneider la lunch.Seara promenadã. Biliard cu Alecsandri.

Sâmbãtã, 6/18 septembrieVreme minunatã, frig, brumã. Baie, promenadã. Înainte de amiazãvenit Alecsandri, apoi Pherekyde. Familia Coutouly la dejun. Dupã--amiaza Pherekyde. Cu Elisabeta. Steriade. Seara biliard cuAlecsandri.

Duminicã, 7/19 septembrieVreme minunatã, baie, promenadã. Cu Elisabeta. La lunch domnulºi doamna Rosetti-Solescu, ea e fiica lui Giers345. Dupã-amiaza scris.Seara promenadã. Biliard cu Alecsandri. Cei din Sigmaringen auplecat cu toþii la Weinberg.

Marþi, 8/20 septembrieVreme minunatã, vânt rece. Sf. Maria. Ora 9 la bisericã, apoi plim-bare cu trãsura, cu Elisabeta. La dejun generalul austriac Bernarddin Braºov, un colonel spaniol, maiorul francez Meunier, colonelulLahovary ºi colonelul Chiriþescu, care a venit de la Berlin, 20 persoane.Îndelung cerc. Dupã-amiaza citit. Seara promenadã. Biliard cuAlecsandri. Frig.

Marþi, 9/21 septembrieBrumã. Vreme minunatã. Baie, promenadã. Ministrul de Rãzboi ladejun, dupã aceea lucrat cu el. Ziarele din Bucureºti sunt de oviolenþã care întrece toate limitele. Dupã-amiaza promenadã. Searabiliard cu Alecsandri. În Bulgaria antipatie faþã de Rusia. Kaulbars346

va ajunge curând la Sofia.

Miercuri, 10/22 septembrieVreme minunatã, foarte cald. Baie, promenadã. Ora 10½ inspectatBatalionul de Vânãtori, pânã la ora 12, trageri. Plagino ºi socrul lui,biliard cu ei ºi cu Alecsandri. Seara promenadã. Rãmas-bun de laAlecsandri, care pleacã în Moldova. Atmosferã apãsãtoare.


Joi, 11/23 septembrieVreme minunatã. Baie, promenadã. Ora 12 venit Brãtianu cu familia,l-am salutat cãlduros dupã atentat. Toþi la masã, de asemeneaBeldiman, care pleacã la Sofia. Dupã-amiaza discutat cu Brãtianu.Seara promenadã. Kalinderu aici.

Vineri, 12/24 septembrieVânt cald. Baie, promenadã. Orele 10-1 Kalinderu, care a fost înMoldova. Bibescu la lunch ; a fost la Karlsbad, l-a vãzut pe Giers.Conversat cu el pânã la ora 3. Orele 4-5 Kalinderu. Seara promenadã.Biliard cu Candiano. Ora 11 în pat.

Sâmbãtã, 13/25 septembriePloaie ºi ceaþã. Baie, promenadã. Deloc rece. Ora 12 Sturdza, care afost primit excelent în Serbia, apoi la Berlin, Viena ºi Pesta. Se doreºtecolaborarea noastrã în toate, ca ºi reluarea relaþiilor comerciale.Rãmâne dupã masã ºi þine o conferinþã. În toatã þara agitaþii întreþinutede ruºi, eu ating problema unei eventuale vizite la St. Petersburg.Seara promenadã. Ceva ploaie, rece. Robescu intrã de serviciu.

Duminicã, 14/26 septembrieBaie, promenadã. Ceaþã, frig umed. Mai târziu soare. La lunchdomnul ºi doamna Galleron, Maiorescu, cu care am o lungã con-versaþie politicã, constatã ºi el marea agitaþie. În Bucureºti contestareenormã a partidului de guvernãmânt. Seara biliard.

Luni, 15/27 septembrieVreme minunatã, brumã, mai târziu înnorat. Baie, promenadã. Lumela masã. Seara venit Basset.

Marþi, 16/28 septembrieVreme minunatã, deloc frig. Baie, promenadã. Scris. La lunch R. Mihaicu soþia, Horicks etc. Dupã-amiaza cu Radu. Mai târziu promenadã.Basset la mine. Seara biliard. Searã caldã.

Miercuri, 17/29 septembrieVreme minunatã, cald. Baie, promenadã. La lunch generalul co-mandant al Transilvaniei von Schönfeld, general-maiorul conte vonSchulenburg din Cluj, contele von Schönfeld, von Kovács din Sibiu,colonelul Benda de la Regimentul 2 Infanterie ºi Saffir Edler vonCorpod de la Regimentul 2 Husari, Schuster cu soþia ºi Herz. Îndelungpe verandã. Domnii vin ºi seara la ceai. Pleacã la ora 7. Cinat. Searabiliard. Noapte caldã.

JURNAL 459

Joi, 18/30 septembrieApãsãtor. Baie, promenadã. Înainte de amiazã scris, pentru Curteade Argeº, care va fi sfinþitã la 5 octombrie stil nou. La lunch Kalevitsch,care prezintã rechemarea sa, Moruzi, Chiþu, miniºtrii, cu care lucrezdupã-amiaza. Hotãrât manevrele pentru sfârºitul lunii, în Buzãu.Seara promenadã pe noile cãrãri. Basset la mine. Lubicz, care ar fivenit pentru muzicã, a fost gãsit seara târziu în castel, aici rendez-vouscu Maiorescu347. Istorie incompletã, care va trebui þinutã secretã.A fost concediat. În Bulgaria ruºii adoptã un ton impertinent.Kaulbars joacã rol de dictator. Bulgarii cedeazã încet.

Vineri, 1 octombrie/19 septembrieVreme minunatã, foarte cald. Baie, promenadã. Sfãtuit cu Elisabetaîn legãturã cu istoria fatalã. La lunch doamna Maiorescu. Dupã-amiazaMaican Dimitrescu, pentru planurile navelor. Promenadã. Seara biliard.

Sâmbãtã, 2 octombrie/20 septembrieVreme minunatã. Baie, promenadã. Mai târziu ceaþã deasã, frigumed. Lubicz venit la castel, eu l-am expediat. Ora 12 Sturdza. VenitWight, conversat cu el dupã-amiaza. Seara cu Sturdza, despre acþiunileruºilor.

Duminicã, 3 octombrie/21 septembrieCeaþã, frig. Baie, promenadã. La lunch familia Coutoulys, D. Sturdza,I. Brãtianu, cu care am dupã-amiaza o lungã discuþie. Acesta credecã persoana mea e în pericol. Seara D. Sturdza.

Luni, 4 octombrie/22 septembrieVreme minunatã. Baie, promenadã. Înainte de amiazã scris lui Leopold,l-am invitat sã vinã împreunã cu fiii sãi. D. Sturdza la dejun, pro-menadã cu el. Seara biliard. Steriadi aici.

Marþi, 5 octombrie/23 septembrieVreme minunatã. Baie, promenadã. La lunch colonelul Cerutti, con-versat îndelung cu el. Orele 4½-5½ promenadã cu Elisabeta. Searacald. Biliard.

Miercuri, 6 octombrie/24 septembrieVreme minunatã, cald. Baie, promenadã. La lunch Busch cu soþia,discutat cu el îndelung despre intrigile ruseºti ºi despre faptul cãLeopold ar trebui sã vinã aici cu fiii sãi. Dupã-amiaza Spiro Paul dinSofia. Kaulbars procedeazã destul de neîndemânatic, bulgarii rezistãîncã. Spre searã promenadã. Aer minunat. Biliard.


Joi, 7 octombrie/25 septembrieVreme minunatã, cald. Baie, promenadã. Înainte de amiazã discutatcu Elisabeta chestiunea L. ºi M., noi încã ne temem cã ar putea sãfie ea. Venit Greceanu ºi Steriadi, pentru Curtea de Argeº, undetrebuie sã trimitem totul. Plimbare cu trãsura, cu Elisabeta, laBuºteni, minunat, promenadã pe pajiºte. Ora 5½ înapoi. Searabiliard.

Vineri, 8/26 septembrieCeaþã, deloc frig. Baie, promenadã. Scris întreaga dimineaþã. Lalunch Pherekyde ºi Grant. Dupã-amiaza acasã. Seara biliard. ÎnBulgaria mare agitaþie, opoziþia este cu Rusia.

Sâmbãtã, 9 octombrie/27 septembrie+3 °R, ceaþã, frig. Baie, promenadã. Înainte de amiazã scris. Ora 12¼Moruzi la mine. Dupã-amiaza, între orele 2½ ºi 4½, promenadã.Vreme seninã, soare, însã vânt rece. Apoi cu Elisabeta. Seara biliard.

Buzãu

Duminicã, 10 octombrie/28 septembrie. Sinaia-BuzãuRece, mohorât. Ora 8¼ dejunat, apoi mers cu Knechtel pe noul drum.Ora 10 plecarea cu trenul special. Elisabeta cu mine la garã. Ora 11½la Ploieºti, inspectat Regimentul de Dorobanþi, ministrul de Rãzboi,colonelul Cerutti, maiorul Meunier, cãpitanul Schneider, generali,exersat o orã. Întâmpinare la Ploieºti. Ora 1 mai departe. Ora 2½în Buzãu, mare întâmpinare, discursuri. La Episcopie, Te Deum.Primirea autoritãþilor. Ora 4 inspectat Regimentul de Dorobanþi,ploaie, locotenent-colonel Petrescu. Ora 5½ înapoi. Ora 7 mare dineu,40 persoane, toasturi. Ora 8½ promenadã în oraº, iluminaþii, primirecãlduroasã, multã lume, ora 9½ înapoi. Depeºã de la Leopold, caredeocamdatã nu poate sã vinã, îmi va scrie. Mare secetã în toatã þara,nu se poate ara. Generalul Creþeanu comandã cavaleria.

Luni, 11 octombrie/29 septembrie. BuzãuOra 7½ sculat. Vreme frumoasã. Ora 9 încãlecat, la manevrelecavaleriei. Regimentul 8, Bateria 3, primele momente foarte lungi ºiacþiune puþinã. Manevrele se încheie cu un mare atac. Criticã. Întorsabia la ora 3. Ora 3½ vizitat stabilimentul, ºcoala etc., pânã la ora 5.Aer plãcut. Ora 6½ dineu, retragere cu torþe. Seara la ora 9 invitatpe toþi ofiþerii de cavalerie, punci, toasturi, pânã la ora 10 cu domnii,300 la numãr, conversat.

JURNAL 461

Marþi, 12 octombrie/30 septembrie. Buzãu-BucureºtiVreme minunatã, cald. Ora 8 la episcop, vãzut paraclisul sãu. Ora 9încãlecat, trecut în revistã întreaga cavalerie. Exerciþii de linie, atacvertical, pânã la ora 11, apoi defilare în trap a Regimentului 8. Trupadescãlecat ºi prin pãdure spre Buzãu. Ora 12½ dejun. Ora 2½ ple-carea din Buzãu, multã lume la garã. Ora 4½ în Ploieºti. Ora 5¾sosirea în Cotroceni, miniºtrii, D. Ghica, foarte multã lume în întâm-pinare. Cerc. Ora 7 cinat. Seara scris. Frig în camerã. Aer greu ºiuscat.

Bucureºti

Miercuri, 1/13 octombrieVreme mohorâtã. În grãdinã cu Knechtel. Ora 9 inspecþia Regi-mentelor 6 ºi 21 Dorobanþi, foarte bine, pânã la ora 11½. Sturdza ºiR. Mihai la mine. Ora 2 în oraº. Biblioteca e gata, foarte frumoasã.Stöhr aici, a venit din strãinãtate. Pössenbach. Prin tot Palatul ºi lagrajduri cu Gottereau ºi Steriadi. Rotonda nu e gata încã. Ora 6înapoi. Seara scris.

Joi, 2/14 octombrieVreme minunatã, cald. Orele 9-10 scris. Ministrul de Rãzboi. Ora 11Consiliu de miniºtri fãrã Brãtianu, care e bolnav la Florica. Ora 2la inaugurarea noii ªcoli de Poduri ºi ªosele. Slujbã religioasã încurte, discurs al lui Duca, eu rãspund. Vizitat în detaliu întregulstabiliment. Multã lume de faþã. Dupã aceea la atelierul lui Stöhrºi la Palat, acolo pânã la ora 5. Ora 5½ la Cotroceni. Primit peUruzov în audienþã de rãmas-bun, pleacã la Bruxelles. Seara laora 8½ Liteanu la mine, doreºte sã se retragã de la Berlin. Puþinrãcit.

Vineri, 3/15 octombrieBarometrul a coborât foarte mult. Vânt. Ora 10 început ploaie toren-þialã, care þine toatã ziua. Ora 10 primit pe Teriachiu, ora 10½ pemaiorul francez Meunier, ora 11 pe ministrul Stãtescu. Ora 2 laPalat, venit Sturdza, decis cã sfinþirea de la Curtea de Argeº se vaamâna cu 8 zile. Pregãtit totul, foarte festiv, vremea este însã prearea. Ora 5 la Cotroceni. Primit pe Wight, care a fost numit ambasadorla Constantinopol. Îºi ia rãmas-bun de la mine. Seara scris. Vântputernic. Rãcit.


Sinaia

Sâmbãtã, 4/16 octombrie. Bucureºti-SinaiaVremea mult mai bunã. Rãcit foarte tare. Ora 8 dejunat. Sturdza lamine, vorbit despre Curtea de Argeº. Rãmâne stabilit în mod sigurpentru duminica urmãtoare. Ora 9½ plecarea din Cotroceni,singur. Miniºtrii etc. la garã. Ora 12¾ în Sinaia. Ploaie. Elisabetamã ia. Gardã de onoare cu fanfarã. Ora 1½ dejunat. Theodori aici.Dupã-amiaza cu Elisabeta. Seara biliard. Guturai enorm. Vreme rece.

Duminicã, 5/17 octombrieMohorât, nu prea rece, vânt. Înainte de amiazã scris cu Elisabeta.Stolojan la lunch. Dupã-amiaza acasã, foarte rãcit. Sosit Alecsandri,biliard cu el seara. Scrisoare de la Sandro.

Luni, 6/18 octombrieVreme minunatã, cald. Mai bine cu guturaiul. Promenadã cu Elisabetaîn pãdure. Înainte de amiazã scris lui Leopold, despre cãlãtoria luiîncoace. La lunch Plagino, jucat biliard cu el ºi cu Alecsandri. Searascris lui Sandro. Biliard cu Alecsandri ºi ªoimãnescu. Ploaie.

Marþi, 7/19 octombrieVreme minunatã, foarte cald. Înainte de amiazã promenadã, apoiscris lui Sandro. Sosit Stöhr, nu se simte bine. Dupã-amiaza promenadã,foarte apãsãtor. Seara biliard cu Alecsandri.

Miercuri, 8/20 octombrieVreme minunatã, foarte cald. Înainte de amiazã Stöhr, apoi cuPössenbach ºi cu pictorul Wagner din München. Venit Greceanu ºiKalinderu. Cãldurã mare. Promenadã. Seara scris. Biliard cuAlecsandri.

Joi, 9/21 octombrieVreme minunatã, enorm de cald. Stöhr aici. Orele 11-1 Kalinderu.Generalul Fãlcoianu la lunch. Dupã-amiazã din nou Kalinderu.Ora 5 promenadã, cald. Barometrul coboarã. Seara biliard.

Vineri, 10/22 octombrieNori, furtunã, foarte apãsãtor. Întreaga dimineaþã cu Stöhr. Promenadã.Ora 12 venit Sturdza. Ploaie. Dupã-amiaza cu Stöhr, rezolvat diferitelucruri legate de construcþii. Orele 6-7 Sturdza la mine. Seara biliardcu Alecsandri. Vreme seninã.

JURNAL 463

Curtea de Argeº

Sâmbãtã, 11/23 octombrie. Sinaia-Curtea de ArgeºOra 5 sculat. Întregul castel iluminat electric. Ora 6½ Stöhr. Ora 7plecarea cu Elisabeta, Alecsandri, Sturdza etc., dimineaþã minunatã,complet senin, iluminat frumos. Ora 9¾ sosirea în Chitila, unde seaflã ceilalþi miniºtri, Plagino, prim-preºedintele Curþii de CasaþieSkina etc. Dejunat în vagon, foarte cald. Ora 12 sosirea în Piteºti.Întâmpinare enormã. Spre Curtea de Argeº cu 30 de trãsuri, oraºulcomplet împodobit, flori etc., escortã, þãrani cu steaguri. Praf. Ora 2în Meriºani, întâmpinare cu urale. Ora 3 la bariera oraºului Curteade Argeº, discursuri. În oraº mare întâmpinare, discursuri. Urcat înlandoul nostru cu patru cai. Prin oraºul împodobit. Trupe. Ora 3½la bisericã, aceasta e din plin luminatã de soare. Întregul cler înornat, mitropolitul Moldovei ºi episcopii de Buzãu ºi de Galaþi. Intratîn minunata bisericã în sunet de clopote ºi de cor. Vecernie. Dupãaceea vizitat biserica. Lecomte ne explicã totul, acolo pânã la ora 5.Înapoi în oraº. Descins la primar. Ora 7 dineu cu 40 de tacâmuri,Tornielli, Busch, Coutouly cu soþia, Hooricks, Heidler, mitropolituldin Iaºi, episcopii de Argeº, Buzãu ºi Galaþi, toþi miniºtrii etc. Noiþinem fiecare un discurs. Seara retragere cu torþe, ovaþii. Ora 9½ înpat. Vreme minunatã.

Duminicã, 12/24 octombrie.Sfinþirea Bisericii Curtea de ArgeºVreme minunatã, foarte cald. Ora 9 plecat la bisericã în þinutã degalã. Întâmpinaþi de cler. Începe cu o procesiune în jurul bisericii,apoi târnosirea la altar ºi în bisericã, iar în încheiere liturghia, lacare se foloseºte Evangheliarul Elisabetei. Ora 11½ se terminã, întreagaasistenþã pãrãseºte biserica, noi ultimii, înaintea clerului. În faþatreptelor þin un lung ºi frumos discurs, care face o impresie adâncã.20.000 de oameni în curte, trupe etc. Sturdza rãspunde. Alecsandriciteºte o poezie. Defilarea trupelor, apoi mare dejun la Seminar, 200persoane, toasturi. Promenadã la bisericã. Ora 2 la Biserica Domneascãºi la ºcoalã. Orele 4-5 plimbare cu trãsura peste podul de pe Argeº,la episcop în metoc, ºi el la bisericã pentru a lua Evangheliarul.Acolo ovaþii. Înapoi în oraº. Ora 5½ întregul cler cu mitropolitul etc.ne-au mulþumit pentru sãrbãtoare. Ora 7 dineu, 40 persoane, apoivin toþi miniºtrii, miniºtrii plenipotenþiari ºi notabilitãþile, care aucinat la Seminar. Soarea, retragere cu torþe, ovaþii, clerul a luatparte la serbare, care a fost una dintre cele mai frumoase dinRomânia. Venit lume din toate pãrþile þãrii. Lecomte primeºteCrucea de comandor al Ordinului Coroanei, Gavrilescu, Crucea de


cavaler. La serbare au fost ºi Plagino ºi Gusti, care a þinut un toastfoarte frumos.

Sinaia

Luni, 13/25 octombrie. Curtea de Argeº-SinaiaVreme mohorâtã ºi rece, ceva ploaie. Ora 8¾ punerea pietrei detemelie la palatul episcopal. Trupele prezente. Cler, cor, rugãciuni.Apoi vizitat biserica. Ora 9¾ plecarea cu toate notabilitãþile invitate,cu 30 de trãsuri, spre Piteºti. Vânt rece, mult praf, scurte opriri încâteva comune. Ora 12¾ în Piteºti. Întâmpinare în oraº ºi la garã.Ora 1 plecarea cu trenul special. Leordeni, Kretzulescu la garã. Titu,întâmpinare. Familia Vãcãrescu, care vine cu noi. Ora 4 în Chitila.Miniºtrii, miniºtrii plenipotenþiari etc. îºi iau rãmas-bun ºi pleacã laBucureºti. Ora 6½ sosirea în Sinaia, ceaþã deasã, mers îndatã cutrãsura la castel. Alecsandri este cu noi. Stöhr ºi Basset aici. Ora 7cinat. Biliard cu Alecsandri. Ora 10 în pat.

Marþi, 14/26 octombrieCeaþã de nepãtruns, frig. Înainte de amiazã cu Stöhr, coborât cu elpentru o nouã clãdire, care este necesarã. Ora 1 lunch, doamnaVãcãrescu împreunã cu fiica, rãmân ºi seara la masã. Dupã-amiazaBasset ºi Stöhr la mine. Biliard cu Alecsandri.

Miercuri, 15/27 octombrieCeaþã, frig, ninge puþin. Înainte de amiazã scris. La lunch Tocilescu,care citeºte din descrierea Bisericii Curtea de Argeº. Alecsandri defaþã, pânã la ora 5. Seara biliard cu Alecsandri. –1 °R.

Joi, 16/28 octombrieFrig, vreme frumoasã ºi seninã. Scrisoare de la Leopold, care poateveni aici abia peste zece zile. Înainte de amiazã vãzut cu Knechtellucrãri pentru noul drum. La lunch N. Kretzulescu, care intervinedeschis în numele opoziþiei, ca eu sã îl destitui pe Brãtianu. Îmispune cã pot conta pe loialitatea opoziþiei. Eu îi reproºez atacurileinfame din presã. Ora 4½ ceai. Seara Vãcãrescu, Kremnitz etc. lacinã. Biliard cu Alecsandri ºi ªoimãnescu.

Vineri, 17/29 octombrieVreme minunatã, frig, –2 °R. Înainte de amiazã hotãrât cu Knechteldrumurile ºi plantãrile. Vãcãrescu cu fiica ºi Kremnitz la lunch.Biliard. Dupã-amiazã scris. Seara biliard cu Alecsandri.

JURNAL 465

Sâmbãtã, 18/30 octombrieVreme minunatã. Rãcit. Înainte de amiazã promenadã, scris. Lalunch ministrul de Rãzboi ºi colonelul Bibescu. Dupã-amiaza cu ei.Seara biliard cu Alecsandri. Venit Sturdza. Frig.

Duminicã, 19/31 octombrieVreme minunatã, deloc frig. Guturai puternic. Promenadã cu Sturdzapânã la prima cascadã. 20 de persoane la lunch. Skina depunejurãmântul ca prim-preºedinte al Curþii de Casaþie, prezenþi Stãtescuºi Sturdza, lucrat cu ei. Ora 5 se întorc toþi la Bucureºti. La masãObedeanu cu soþia ºi fiica, aceasta rãmâne la Elisabeta. Seara biliard.

Luni, 1 noiembrie/20 octombrieVreme minunatã, foarte cald. Guturai foarte puternic. Înainte deamiazã Steriadi. Promenadã pânã la ora 12½. Dupã-amiaza din noupromenadã. Scris mamei. Seara biliard cu Alecsandri. Kremnitz lamasã.

Marþi, 2 noiembrie/21 octombrieVreme minunatã. Înainte de amiazã promenadã, scris. Dupã-amiazala fel. Vânt rece, încã tare rãcit. Seara biliard cu Alecsandri. Kaulbarsprocedeazã foarte impertinent în Bulgaria. Parlamentul s-a întrunitla Tîrnovo, ruºii nu vor sã recunoascã alegerile.

Miercuri, 3 noiembrie/22 octombrieVreme mohorâtã, ca de ninsoare, +1 °R. Înainte de amiazã scris.Promenadã. Ora 12 Brãtianu, ora 1 toþi miniºtrii la lunch, apoiConsiliu de miniºtri, problema comerþului, bugetul, impozitele etc.Ora 5 pleacã toþi, cu Alecsandri, la Bucureºti. Pherekyde rãmâne.Seara jucat biliard cu el. Greceanu aici.

Joi, 4 noiembrie/23 octombrieVreme minunatã, vânt rece. Guturai puternic. Înainte de amiazãpromenadã cu Pherekyde. Ora 12½ primit în audienþã oficialã peDragoumis Raieviå, ministrul plenipotenþiar al Serbiei. Dupã aceeadejun în onoarea lui, pânã la ora 2½. Ora 5 Pherekyde se întoarcela Bucureºti, înainte de aceea încã biliard cu el. Seara Kremnitz.Biliard cu generalul Greceanu.

Vineri, 5 noiembrie/24 octombrieVreme minunatã, mai puþin rece. Scris. Promenadã. La lunch episcopulde la Curtea de Argeº. Promenadã. Seara biliard cu Greceanu.Noapte rece, gheaþã.


Sâmbãtã, 6 noiembrie/25 octombrieVreme minunatã, vânt. Promenadã, scris. Seara citit. Kremnitz lamasã. Barometrul coboarã.

Duminicã, 7 noiembrie/26 octombrie. Sf. DumitruVreme frumoasã, cald. Promenadã. Ora 12 venit Bamberg cu Candiano.Dupã-amiaza promenadã ºi conversat cu Bamberg. Seara Sturdza.Biliard.

Luni, 8 noiembrie/27 octombrieVreme minunatã, foarte cald. Înainte de amiazã promenadã cuSturdza. Apoi Bamberg, prefectul Poliþiei. Dupã-amiaza promenadãcu Sturdza ºi Bamberg. Depeºã de la Leopold, din Pesta, unde ascãpat legãtura. În loc sã ajungã mâine la ora 11 dimineaþa, va veniabia la 11 seara. Mare pãcat. Seara Bamberg. Biliard cu Candiano.Vânt.

Marþi, 9 noiembrie/28 octombrieVreme minunatã, însã furtunã. Promenadã cu Sturdza, el pleacã laora 12 la Braºov, pentru a rezolva un tren special. Dupã-amiaza cuBamberg. Ora 7 cinat. Ora 9 cu Bamberg la garã. Lunã, deloc frig.Ora 10 sosit Leopold cu Ferdinand, Werner ºi locotenentul Hopfgarten,îndatã la castel. Totul iluminat electric. Elisabeta îi întâmpinã. Supatîn camera lui Leopold. Ora 12½ în pat.

Miercuri, 10 noiembrie/29 octombrieCeaþã. Ora 8½ dejunat à quatre. Cu Werner în castel. Ora 10½promenadã cu Leopold ºi Ferdinand. Ora 1 dejunat. Dupã-amiazaconversat cu ei. Ora 7 cinã. Seara împreunã. Ploaie.

Joi, 11 noiembrie/30 octombrieVreme minunatã. Ora 11 promenadã cu Leopold ºi Nando. Ora 12venit toþi miniºtrii, pe care îi primeºte Leopold. Ora 1 mare dejun.Dupã-amiaza Consiliu de miniºtri. Ora 4 ceai, de faþã ºi Werner ºiBamberg. Ora 7 cinat. Seara venit Lecomte.

Vineri, 12 noiembrie/31 octombrieVreme minunatã. Înainte de amiazã promenadã la Izvor cu Leopoldºi Nando, foarte cald. Dupã-amiaza la prima cascadã, rãcoare. VenitKalinderu, de asemenea Theodori, care e bolnav. Dupã-amiaza pro-menadã cu Leopold ºi Ferdinand. Seara la ora 7 cinat. Conversat cuLeopold.

JURNAL 467

Sâmbãtã, 1/13 noiembrieVreme minunatã, foarte cald. Ora 10 promenadã cu Leopold,Ferdinand ºi Stöhr. Ora 11 Kalinderu. Ora 1 dejunat. Dupã-amiazaiarãºi promenadã, apus de soare minunat. Orele 5½-7 Kalinderu.Cinã. Seara toþi împreunã. Prinþul Waldemar al Danemarcei refuzãalegerea sa în Bulgaria.

Duminicã, 2/14 noiembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã cu Leopold ºi Ferdinand lacascade ºi pe Clopotniþa, ceva vânt. Ora 12½ croitorul pentru unifor-mele lui Leopold ºi Nando. Dupã-amiaza cu Stöhr. Micã promenadã.Seara împreunã. Biliard cu Nando, Candiano ºi Perticari. Ploaie.

Luni, 3/15 noiembrieMohorât, însã foarte cald. Ora 10½ promenadã cu Leopold ºi Nando.Ora 12½ Pherekyde. Ora 12¾ primirea oficialã a noului ministruplenipotenþiar rus Hitrovo, care þine un discurs foarte simpatic.Prezentat personalul sãu, printre care Starts, cavalerul Timiºcev.Ora 1¼ dejun de galã, cu muzicã. Ploaie ºi întunecat. Le este arãtatcastelul. Ora 3¼ plecarea. Hitrovo este o personalitate foarte plãcutã.Pherekyde la ora 5 spre Bucureºti. Alegerile municipale câºtigate înmajoritate de guvernamentali, la Botoºani dezordini. Seara biliard,conversat cu Leo ºi Bamberg.

Marþi, 4/16 noiembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã promenadã cu Leopold ºi Nando.Ora 2 plecat cu trãsura la Azuga, cam rece. Vizitat fabrica de postav,care e aproape gata. Munþii minunaþi. Ora 4¾ înapoi. Seara laora 7 cina. Demonstraþie faradicã în teatru. Biliard pânã la ora 11.

Miercuri, 5/17 noiembrieVreme mohorâtã, puþin umed. Ora 10½ inspectat cu Leopold Bata-lionul 2 Vânãtori, exerciþiu sub foc, prima companie împotriva celeide-a doua, pânã la ora 12½, criticã. Ora 1 dejunat. Dupã-amiazapromenadã. Murit Maerken. Seara demonstraþie faradicã în teatru,aproape foc.

Joi, 6/18 noiembrieVreme minunatã, foarte cald. Ora 10 plecat cu trãsura, cu Leo ºiNando, la Poiana Þapului. Pe jos la cascadã. Ora 1 înapoi în Sinaia.Nando cu noi. Invitat la dejun toþi ofiþerii Batalionului de Vânãtori,23 de persoane. Filipescu, care rãmâne ºi el la masã. Steriadi lamine. Seara scris. Biliard cu Lecomte. Conversat cu Bamberg.


Vineri, 7/19 noiembrieVremea mai rece, frumoasã. Nando se duce pe Vârful cu Dor. Prome-nadã cu Leopold, Filipescu ºi Knechtel. Dupã-amiaza cu Filipescu.Seara împreunã.

Sâmbãtã, 8/20 noiembriePloaie cu ninsoare. Înainte de amiazã Leopold ºi Bamberg. Ora 12Sturdza, discutat cu el. Seara la ora cinci Sturdza, Bamberg ºiFilipescu pleacã la Bucureºti. Orele 5-7 cu Leopold. Seara biliard.Tablouri, dansat pânã la ora 11. Zãpadã, deloc rece.

Bucureºti

Duminicã, 9/21 octombrie. Sinaia-BucureºtiZãpadã adâncã. Înainte de amiazã cu Leopold, primit pe prefectulObedeanu. Ora 12 plecat de la castel pe viscol cu zãpadã. Ora 12½plecarea cu trenul special. Dejunat în vagon. În vale ploaie torenþialã,vânt. Ora 3½ sosirea în Bucureºti, întâmpinare enormã, jumãtatede orã cerc, a tras curentul. Mers cu trãsura direct la Palat.Rotonda ºi biblioteca sunt gata, minunate. Leopold încântat de palat.Ora 6½ cinat. Seara la ora 9 vine Bamberg, în bibliotecã pânã laora 11.

Luni, 10/22 noiembriePloaie torenþialã. Ora 9 dejunat à quatre. Ora 10½ Brãtianu. CuLeopold în Palatul nou. Ora 2 Werner ºi Bamberg, care rãmân ºiseara la masã, apoi în bibliotecã. Elisabeta cu Ferdinand la teatru.

Marþi, 11/23 noiembriePloaie torenþialã, vânt rece. Ora 9 Stöhr în bibliotecã, discutat planurile.Ora 10½ ministrul de Rãzboi. Bamberg la lunch. Rezolvat problematablourilor. Dupã-amiaza scris. Ora 7 la masã, noi patru plus Wernerºi Bamberg. Conversat pânã la ora 11 în bibliotecã.

Miercuri, 12/24 noiembrieVremea ceva mai bunã. Înainte de amiazã Leopold, Ferdinand. Orele10½-12½ Consiliu de miniºtri. Discursul pentru Camerã. Ora 2Bamberg, care îºi ia rãmas-bun, deoarece se întoarce la Genova.Orele 3-4½ promenadã cu Leopold ºi Nando, destul de murdar. Searacinat à quatre. Elisabeta merge cu Nando la concert, eu rãmân cuLeopold pânã la ora 11¼.

JURNAL 469

Joi, 13/25 noiembrieVreme mohorâtã, vânt rece. Înainte de amiazã conversat cu Leopoldpânã la ora 11½. Nando la mine. Dupã-amiaza audienþe. Ora 3½ cuLeo ºi Nando la Cotroceni, ora 5 înapoi. Audienþe. Seara împreunã.

Vineri, 14/26 noiembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã împreunã. Leopold ºi Nando mise prezintã în uniforma Regimentului 3 Infanterie. Ora 10¾ plecãmla ªcoala Militarã. Elisabeta cu doamna Slãniceanu în trãsura cuponei. Toþi ofiþerii, miniºtrii, preºedinþii Camerelor. Noi trecem înrevistã elevii militari ºi Regimentul 3 Infanterie. Ordinul de zi ºidecretul sunt citite de ministrul de Rãzboi. Eu þin un discurs, iarLeopold rãspunde. Îl conduc pe Nando la Compania drapelului, încare intrã. Defilarea tuturor ofiþerilor, cu mine în frunte. Leopoldîmi prezintã regimentul sãu (colonel Paladi), Nando defileazã cudrapelul. Ora 12, se terminã. În cazarmã. Sturdza la mine, în discursulmeu spun cã Nando ar putea fi chemat sã-mi continue lucrarea.Dupã-amiaza promenadã, pe jos în oraº. Ora 7 dineu de galã, 90persoane, toþi generalii, comandanþi, D. Ghica, Lecca etc. Toasturidin partea lui Leopold ºi a mea, cerc pânã la ora 9¼.

Sâmbãtã, 15/27 noiembrie. Deschiderea CamereiVreme minunatã. Înainte de amiazã toþi împreunã. Ora 11¾ laMitropolie în þinutã de galã, cu Leopold ºi Nando, care sunt înuniformele româneºti. Deschiderea Camerelor cu un lung discurs,care e aplaudat îndelung. Ora 12½ înapoi. Camerele vin îndatã incorpore la Palat, spre a mulþumi pentru serbarea militarã de ieri.D. Ghica þine o scurtã cuvântare, eu mulþumesc în câteva cuvinte.Cerc. Audienþe pânã la ora 3½. Plimbare cu trãsura pe chei, cuLeopold ºi Nando. Ora 5 înapoi. Audienþe. Carp. Cinat cu suita. Ovaþii.Elisabeta la teatru cu Nando. Eu cu Leopold.

Duminicã, 16/28 noiembrieFrig, dar frumos. Ora 10 la capela episcopalã, cu Leopold ºi Ferdinand.La episcop. Ora 11½ înapoi. Agãþat tablouri în rotondã. Ferdinandmerge cu colonelul Paladi la Cernat ºi Anghelescu. Orele 1½-4½audienþe. Ora 5 Kalinderu, care e foarte nemulþumit cã a fost alesîn municipalitate. Seara cu Leopold.

Luni, 17/29 noiembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã cu Leopold, Elisabeta ºi Nandoîn Palatul nou. Ora 11½ D. Sturdza. Audienþe. Dupã-amiaza, la ora 2½,plecat la Cotroceni, vãzut turelele blindate. Înapoi pe jos, pe chei.


Ora 5 la Stöhr. Ora 5½ primit pe Tornielli. Ora 6 Fleva, care eaproape în opoziþie. Seara împreunã.

Marþi, 18/30 noiembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã împreunã. Ora 11 ministrul deRãzboi, apoi câteva audienþe. Dupã-amiaza la ora 2½ la Arsenal, acoloministrul de Rãzboi, colonelul Carp etc. Acolo pânã la ora 4, vizitattotul en détail. Stabilimentul este acum aproape complet terminat,e impunãtor. Pe jos prin Ciºmigiu, la Stöhr. Orele 5½-7 audienþe.Elisabeta merge seara la teatru cu Nando, eu conversez cu Leopoldpânã la miezul nopþii. Ceaþã deasã, care pãtrunde pânã în camere.Bulgarii încã rezistã ruºilor, care au înregistrat un mare fiasco.Generalul Kaulbars a dispãrut de la orizont.

Miercuri, 1 decembrie/19 noiembrieVreme minunatã. Împreunã pânã la ora 10½, apoi Consiliu deminiºtri. Dupã-amiaza asistat la tragerile de asediu, orele 3-4, îngrãdina din Cotroceni. Ora 4½ înapoi. Rece, dar frumos. Ora 7 Buschcu soþia, cu contele Walewitz, la cinã, cu suita. Apoi în bibliotecã.Ora 11 în pat.

Joi, 2 decembrie/20 noiembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã cu Leopold. Ora 11 miniºtrii.Dupã-amiaza lungã plimbare pe jos împreunã. Seara împreunã,conversat. Ora 10½ în pat.

Vineri, 3 decembrie/21 noiembrieVreme ploioasã, deloc rece. Înainte de amiazã cu Leopold ºi Nando.Stöhr aici. Dupã-amiaza promenadã în Ciºmigiu. Seara la ora 9½ labalul Suþu, foarte plin ºi cald. Ora 12 supeu, rãmas pânã la ora 1,vorbit cu multã lume. Elisabeta a suportat bine.

Sâmbãtã, 4 decembrie/22 noiembrieCeva ploaie. Ora 10½ la Cazarma Cuza, Regimentul 3 Infanterie aexersat în halã, foarte bine. Ferdinand invitat la defilare. Acolo pânãla ora 12, în cazarmã. Dupã-amiaza promenadã, foarte apãsãtor. LaStöhr. Orele 5-7 Kalinderu. Seara toþi împreunã. Cu Leopold pânã laora 11. Ploaie.

Duminicã, 5 decembrie/23 noiembrieVreme de primãvarã, foarte cald. Ora 10 la capela episcopalã.Promenadã la Cotroceni, pânã la ora 12. Vreme de primãvarã. Ora 12½primit pe episcopul Dunãrii de Jos, a fost ales ca mitropolit primat.

JURNAL 471

Dupã-amiaza audienþe. Orele 4-5½ cu Leopold. Câmpineanu la mine,ca primar al Bucureºtiului. Seara la Cercul Militar. Acolo pânã la ora 11.Toþi ofiþerii. Anghelescu aduce la cunoºtinþã alegerea lui Leopold. Elmulþumeºte în câteva cuvinte. Pe strãzi totul e iluminat ºi decorat.

Luni, 6 decembrie/24 noiembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã cu Leopold, Stöhr etc., discutatdespre mobilarea rotondei. Dupã-amiaza cu trãsura spre Pantelimon.Vânt rece. Seara cu Leopold ºi Werner, discutat afaceri. Nando lateatru cu Elisabeta. Ora 12 în pat.

Marþi, 7 decembrie/25 noiembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã cu Leopold. Dupã-amiaza laCotroceni, acolo promenadã, aer bun. Ora 7 cinat cu suita, Bibescu,Kalinderu, Lecomte etc. Ora 10 la bal în localul Bãii Eforiei de peBulevard. Lume puþinã, tombolã, foarte frumos, corpul diplomatic,conversat acolo pânã la ora 12½. Leopold ºi cu mine rãciþi. Ora 1 în pat.

Miercuri, 8 decembrie/26 noiembrieVreme minunatã, cald. Înainte de amiazã cu Leopold, Stöhr aici. Ora 1dejunat à quatre. Venit ºi Werner. Rãmânem împreunã pânã la ora 4.Plecat la garã, acolo enorm de multã lume. Ora 4½ pleacã iubitulmeu frate cu Nando, cu Orient-Expresul, spre München. Despãrþiredureroasã. Fãcut cu Elisabeta un ocol, aer plãcut. Ora 5¼ la Palat.Candiano la mine. Ora 7 cinat cu Elisabeta. Seara citit.

Joi, 9 decembrie/27 noiembrieVreme frumoasã. Pânã la ora 10½ cu Elisabeta, care merge cu trãsurala Azil. Ora 10½ Consiliu de miniºtri, discutat articolul 7 din Constituþie.Dupã-amiaza plecat cu Elisabeta, cu trãsura, la Cotroceni. Vizitatcapela, deloc rece. Seara la ora 6 asistat jos, cu Elisabeta, la înmâ-narea drapelului pentru ªcoala Militarã. De faþã generali, un plutonal ªcolii Militare ºi doamnele de onoare. Se terminã dupã jumãtatede orã. ªampanie.

Vineri, 10 decembrie/28 noiembrie. Aniversarea PlevneiVreme minunatã, deloc frig. Ora 10¾ en gala la Biserica DealulSpirii, sfinþirea drapelului. Ora 11½ în curtea ºcolii Militare, undevine ºi Elisabeta. Parada tuturor tipurilor de trupe, cu drapele. Eule þin elevilor ªcolii Militare o cuvântare ºi le înmânez drapelul.Defilare. Elisabeta pleacã cu trãsura la Azil. Dejun cu toþi ºefii decorpuri ºi cu elevii, eu þin un lung toast, de asemenea Cernat ºiPoenar. Ora 1 plecat la Cotroceni, unde a fost o explozie la un depozit.


Dupã-amiaza singur. Ora 6 Sturdza. Seara citit. Telegrafiat împã-ratului Rusiei ºi lui Niki.

Sâmbãtã, 11 decembrie/29 noiembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã Pherekyde. Dezbaterea adresei,Carp ºi Maiorescu împotrivã, ultimul îºi pãrãseºte soþia. Dupã--amiaza audienþe. Seara, între orele 8½ ºi 10, Sturdza. Brãtianu bolnav.

Duminicã, 12 decembrie/30 noiembrieVreme frumoasã, rãcoare. Înainte de amiazã scris. Ora 12 învestireanoului mitropolit primat Iosif Gheorgian, de faþã senatori, episcopi,deputaþi, notabilitãþi. Eu þin o cuvântare, mitropolitul rãspunde ;ora 12½, se terminã. El este însoþit de Sturdza în trãsurã pânã laMitropolie. Dupã-amiaza audienþe. Ora 5 doamna Hitrovo la Elisabeta,eu de faþã. Seara scris.

Luni, 1/13 decembrieCeaþã. Înainte de amiazã Stöhr, apoi Sturdza. Dupã-amiaza prome-nadã cu Candiano, ceva ploaie. Ora 5 contele Duchâtel, însãrcinatulcu afaceri al Belgiei la Sofia. Seara Sturdza. Citit.

Marþi, 2/14 decembrieVreme minunatã. Ministrul de Rãzboi. Brãtianu încã suferind. Dupã--amiaza plimbare cu trãsura. Adresa votatã de Camerã. Seara, întreorele 8 ºi 9½, Sturdza.

Miercuri, 3/15 decembrieVreme minunatã. Scrisoare de la Leopold, de la München, el ajungeastãzi în Baden-Baden. Radu Mihai. Dupã-amiaza plimbare cu trãsura,cu Elisabeta, aer plãcut. Ora 6 Stãtescu. Seara citit.

Joi, 4/16 decembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã la ora 11½ primit adresa Camerei,o citeºte Lecca. Vorbit cu deputaþi, de asemenea cu Carp etc. Dupã--amiaza acasã, dureri de dinþi. Elisabeta la teatru, eu am dureri puterniceºi sunt rãcit. Se vorbeºte de Ferdinand de Koburg pentru Bulgaria.

Vineri, 5/17 decembrieVreme minunatã, cald. Ora 10 Young. Am încã dureri. Ora 11 Sturdza.Dupã-amiaza acasã, nu m-am simþit bine. Seara scris.

Sâmbãtã, 6/18 decembrie. Sf. NicolaeDureri de cap ºi greaþã. Ora 10 Young, apoi Theodori. Vreme minunatã,eu rãmân acasã, citit. Seara nu mã simt bine.

JURNAL 473

Duminicã, 7/19 decembrieVreme minunatã, 10 °R la umbrã. Înainte de amiazã Theodori,citit. Dupã-amiaza audienþe. Elisabeta iese cu trãsura. Orele 5-7½Kalinderu, care a fost la Sadova ºi la Segarcea, pentru sfinþireaºcolilor.

Luni, 8/20 decembrieVreme minunatã. Ora 9½ Theodori. Ora 11½ Sturdza. La ora 3½plimbare cu trãsura, cu Elisabeta. În grãdinã la Cotroceni, foartecald. Orele 5-7½ Vãcãrescu, care îmi citeºte din Istoria sa a rãzboiuluidin Bulgaria. Scris pânã la ora 11. Elisabeta la teatru. La Senatdezbaterea adresei.

Marþi, 9/21 decembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã Câmpineanu, ca primar aloraºului. Ora 11½ ministrul de Rãzboi. Dupã-amiaza mitropolitulprimat Iosif Gheorghian348. Orele 3-7 Vãcãrescu, pentru Istoriarãzboiului, luptele de la Griviþa. Seara biliard cu Elisabeta. Treburiledin Bulgaria sunt încurcate încã, dar Rusia nu poate face nimic.Situaþia nu este belicoasã.

Miercuri, 10/22 decembrieVreme caldã. În Germania furtuni cu zãpadã. Ora 10½ Consiliu deminiºtri. Dupã-amiaza plimbare cu trãsura, cu Elisabeta, cer acoperit.Marele Sinod alege episcopii Râmnicului, Huºilor ºi Dunãrii de Jos.Ora 6 Sturdza la mine. Seara scris.

Joi, 11/23 decembrieVreme închisã, +10 °R. Înainte de amiazã Radu Mihai ºi Nacu. Dupã--amiaza promenadã cu Candiano pânã la ora 4½. Seara Sturdzapânã la ora 11, pregãtit discursul. Elisabeta la teatru.

Vineri, 12/24 decembrieVreme mohorâtã. Înainte de amiazã Stöhr. Ora 10½ învestireaepiscopilor Râmnicului, Huºilor ºi Dunãrii de Jos. Mitropoliþiiînmâneazã cârjele. Discursuri. Eu le rãspund tuturor celor trei.Durat pânã la ora 12. Dupã-amiaza acasã. Ploaie. Venit cadourile deCrãciun de la mama ºi de la Leopold. Seara biliard cu Elisabeta. Citit.

Sâmbãtã, 13/25 decembriePlouã întreaga zi. Înainte de amiazã Pherekyde ºi Stãtescu, Senatula votat adresa. Dupã-amiaza acasã, nimeni. Ora 7 D. Sturdza lamasã, conversat cu el pânã la ora 9½.


Duminicã, 14/26 decembrieMohorât, ceaþã. Ora 10 la capela episcopalã. Ora 11½ primit adresaSenatului în sala tronului, o citeºte D. Ghica, vorbit cu domnii. Seterminã la ora 12. Dupã-amiaza audienþe, de asemenea episcopii nou--numiþi. Seara cu Elisabeta, scris. Zãpadã, vânt.

Luni, 15/27 decembrieZãpadã adâncã, deloc frig. Ora 10 Young. Ora 11½ Sturdza. Dupã--amiaza primit pe secretarul Elisabetei, domnul Scheffer din Alsacia,foarte plãcut, bune maniere, tânãr349. Seara scris.

Marþi, 16/28 decembrieVreme umedã. Înainte de amiazã ministrul de Rãzboi. Dupã-amiazaacasã. Ora 5½ Brãtianu ºi Sturdza pentru misiunea la Viena închestiunea comercialã. Discutat despre situaþie ºi opoziþie. Searabiliard cu Elisabeta, scris.

Miercuri, 17/29 decembrie. Ziua de naºtere a ElisabeteiMohorât. Ora 8½ dejunat împreunã, cadouri, apoi diferite felicitãri.Ora 11½ Consiliu de miniºtri, bugetul armatei. Dupã aceea mitropolitulprimat Iosif Gheorghian. Colonelul Bibescu, Casa. Ora 1 Elisabetapleacã la teatru, reprezentaþie pentru 1.000 de copii, dureazã pânãla ora 5½. N. Kretzulescu pânã la ora 7. Biliard cu Elisabeta.

Joi, 18/30 decembriePloaie, ceaþã, frig umed. Înainte de amiazã R. Mihai ºi Nacu. Toatãziua acasã. Proces în chestiunea atentatului asupra lui Brãtianu ;întreaga opoziþie e citatã la proces. Seara scris.

Vineri, 19/31 decembrieCeaþã, frig umed. Ora 9 venit deja Kr.350, Elisabeta anunþã cã laL. a fost gãsitã o scrisoare prin care Livia e total compromisã. Niciun ministru. Dupã-amiaza audienþe. L. Maiorescu demisioneazã dinpostul de domniºoarã de onoare, pãrinþii ºtiu totul. Ea plecã dinBucureºti împreunã cu mama ei. Ora 5 Sturdza, care îºi ia rãmas--bun, pleacã la Viena pentru convenþia comercialã. Ora 5½ audienþãpentru însãrcinatul cu afaceri al Angliei. Seara scris încã mulþimede depeºe, 30 de bucãþi. Biliard cu Elisabeta. Camera a votat convenþiacomercialã cu Rusia. Leopold este la Berlin, împãratul Wilhelm sãrbã-toreºte 30 de ani de activitate.

Anul 1887

Bucureºti

Sâmbãtã, 1 ianuarie/20 decembrieCeaþã, ploaie. Înainte de amiazã Pherekyde, Stãtescu. Dupã-amiazaaudienþe. Camerele iau vacanþã. Seara Vizanti. Scris.

Duminicã, 2 ianuarie/21 decembrieCeaþã. Întunecat. Înainte de amiazã Stöhr. Dupã-amiaza audienþeîntre orele 1½ ºi 4. Cu Elisabeta. Seara citit. Prefectul Poliþiei,procedurile în legãturã cu atentatul dureazã.

Luni, 3 ianuarie/22 decembrieCeaþã, întunecat. Înainte de amiazã Stöhr, scris. Nici un ministru.Dupã-amiaza Vãcãrescu, care citeºte din Istoria sa a rãzboiului.Seara citit.

Marþi, 4 ianuarie/23 decembriePloaie, cald. Înainte de amiazã Stãtescu. Dupã-amiaza audienþe.Seara cu Elisabeta. Toate ziarele foarte violente. Brãtianu la mine,vrea sã demisioneze.

Miercuri, 5 ianuarie/24 decembrie. Ajunul CrãciunuluiCald. Ora 10 venit sentinþa, B. Constantinescu, Nany Oroveanu ºiceilalþi au fost achitaþi, doar Stoica a fost condamnat la 20 de ani.Brãtianu e descurajat. Ora 12 mitropolitul Iosif Gheorghian cuicoanele, rãmâne la dejun, eu îi dau Marele Cordon al Stelei. Orele 2½-4promenadã, aer apãsãtor. Orele 5-7 Kalinderu. Seara scris.

Joi, 6 ianuarie/25 decembrie. CrãciunulÎnainte de amiazã cu Elisabeta. Stöhr. Dupã-amiaza scris. Searaprefectul Poliþiei. Scris ºi citit pânã la ora 10½.


Vineri, 7 ianuarie/26 decembrie. A doua zi de CrãciunOra 10½ cu Elisabeta la Mitropolie, liturghie în paraclisul mitropolituluiIosif Gheorghian, care e foarte simplu. Vreme minunatã, cald. Vãzuticoane de un pictor rus. Hitrovo aici. Dupã-amiaza promenadã cuCandiano. Seara cu Elisabeta.

Sâmbãtã, 8 ianuarie/27 decembrieCald. Înainte de amiazã Pherekyde. Dupã-amiaza plimbare cu trã-sura. Elisabeta nu se simte bine. Seara citit ºi scris.

Duminicã, 9 ianuarie/28 decembrieCeva mai rece, vreme minunatã. Ora 10 la capela episcopalã, laarhiepiscop. Plimbare cu trãsura. Dupã-amiaza Cernat. Cu Elisabeta.Seara prefectul Poliþiei. Citit pânã la ora 11. Elisabeta la teatru.

Luni, 10 ianuarie/29 decembrieVreme frumoasã. Înainte de amiazã scris. Dupã-amiaza promenadã,vânt. Ora 5 Brãtianu la mine, este mai puþin lipsit de voinþã ºirãmâne deocamdatã la conducerea treburilor. Opoziþia este cu totulinfamã. Biliard cu Elisabeta. Seara citit pânã la ora 11.

Marþi, 11 ianuarie/30 decembrieViscol puternic cu zãpadã, vânt rece. Înainte de amiazã ministrul deRãzboi. Peste zi nimeni. Cu Elisabeta. Seara citit.

Miercuri, 12 ianuarie/31 decembriePloaie, frig umed. Înainte de amiazã Pherekyde pentru decernareaordinelor, îi dau lui ºi lui Radu Mihai Marea Cruce a Coroanei ; Nacuºi Anghelescu mari ofiþeri ai Stelei. De asemenea, decernez ordinearmatei ºi clerului. Dupã-amiaza singur. Trimis cadouri. Seara cuElisabeta. Cade o ploaie puternicã, însã barometrul este ridicat.

Joi, 1/13 ianuarie. Anul NouFrig, vânt, foarte umed. Ora 8½ dejunat ºi dat cadourile, apoi oameniila noi. Knechtel, Stöhr. Prefectul Poliþiei, cãruia îi dau Crucea decomandor al Coroanei. Ora 10¼ la Mitropolie în þinutã de galã,liturghie pânã la ora 11¼, apoi la mitropolitul Iosif Gheorghian,primit felicitãrile. Þin un mic discurs ca rãspuns la toate cuvântãrile.Ora 12 din nou la Palat. Cu Elisabeta. Dupã-amiaza depeºe etc. Înclãdirea nouã, citit. Ora 7 cina. Ora 10 la bal, cerc în sala tronului.La început moderat, mai târziu foarte plin, 1.400 de persoane. Ora 1supeu, apoi cotilion, rãmas cu Elisabeta pânã la ora 3½. Vorbit cu multãlume. Vânt rece din nord-est, –6 °R. Balul se terminã la ora 5.

JURNAL 479

Vineri, 2/14 ianuarieOra 8½ sculat, foarte rece, –7 °R, furtunã. Înainte de amiazã nimeni.Dupã-amiaza scris. Prefectul Poliþiei. Seara citit pânã la ora 10.

Sâmbãtã, 3/15 ianuarie–6 °R, vânt, uscat. Înainte de amiazã Pherekyde. Promenadã, foartefrig. Orele 5-6 Kalinderu. Seara citit.

Duminicã, 4/16 ianuarie–6 °R. Înainte de amiazã Stöhr, care a venit de la Sinaia. Dupã-amiazaaudienþe. Ora 5 Hasdeu, pânã la ora 6½. Seara cu Elisabeta.

Luni, 5/17 ianuarie–8 °R, frig ºi uscat. Înainte de amiazã Stãtescu. Ora 12 mitropolitulcu icoanele. Rãmâne la lunch. Dupã-amiaza promenadã cu Candianola Cotroceni. Seara la ora 5 Sturdza, care s-a întors de la Viena,unde a aflat cele mai bune dispoziþii. Cei de acolo se tem decomplicaþii din cauza Bulgariei. Ora 6 Brãtianu ; gãseºte situaþiainternã de asemenea fatalã, se vor serba orgii politice. Seara citit,frig.

Marþi, 6/18 ianuarie. Epifania-Boboteaza–8 °R, frig, uscat. Ora 10½ la Dâmboviþa, acolo amenajat un pavilion,sfinþirea apei, oficiazã mitropolitul Gheorghian, apoi defilarea trupelor,multã lume. Ora 12¼ înapoi. D. Sturdza la dejun, conversat pânã laora 3. Seara scris.

Miercuri, 7/19 ianuarie. Sf. IoanRece, uscat, vânt. Ora 10½ ministrul de Rãzboi. Dupã-amiaza prome-nadã, vizitat noul Spital Militar de afarã. Seara scris.

Joi, 8/20 ianuarieRece, acoperit. Înainte de amiazã Nacu. Dupã-amiaza acasã, scris.Seara prefectul Poliþiei. Vânt rece.

Vineri, 9/21 ianuarieFoarte frig, vântos, senin. Înainte de amiazã Stöhr, Knechtel. Dupã--amiaza promenadã, foarte frig. Seara Basset. Citit pânã la ora 11.

Sâmbãtã, 10/22 ianuarieNoaptea a ars marele Hotel Herdan. Ora 8 sculat. Înainte de amiazãPherekyde. Semnat tratatul de comerþ cu Rusia. Orele 2½-4½ promenadã.Seara, orele 5-7½, Kalinderu. Din nou un mare incendiu.


Duminicã, 11/23 ianuarieNu e frig. La capela episcopalã. Plimbare cu trãsura. Orele 1¼-4audienþe. Ora 5 baronul Meyer înmâneazã scrisoarea de rechemare,este foarte deprimat. Seara cu Elisabeta. Hotelul Boulevard ardeîncã în interior.

Luni, 12/24 ianuarieVreme seninã. Înainte de amiazã nici un ministru. Plimbare cutrãsura, cu Elisabeta. Sturdza la mine. Ora 5 audienþe. Seara citit.

Marþi, 13/25 ianuarieFrig. Ora 10½ Câmpineanu ca primar. Ora 11½ ministrul de Rãzboi.Dupã-amiaza audienþe. Ora 5 fostul ministru belgian Rolin-Jaqueneyrs.La Camerã interpelarea fãcutã de Maiorescu ; se dã un vot de încre-dere cu 106 voturi pentru ºi 40 împotrivã. Seara citit.

Miercuri, 14/26 ianuarieVreme minunatã, deloc rece. Ora 10½ Consiliu de miniºtri. Pherekydea avut un duel cu Fleva, pe care l-a împuºcat în mânã. El vine maitârziu la Consiliu. Dupã-amiaza promenadã, cald. Ora 5 audienþe.Discutat cu Sturdza ºi Barozzi regularizarea graniþei româno-austriece.Opoziþia a fãcut scandal în Camerã.

Joi, 15/27 ianuarieVreme minunatã, deloc rece. Înainte de amiazã Nacu, Petrescu.Dupã-amiaza promenadã. Ora 5½ Manu ºi G. Lahovary pentruSocietatea Geograficã. Seara citit pânã la ora 11.

Vineri, 16/28 ianuarieVreme mohorâtã. Ora 10½ Brãtianu, care e din nou vioi, situaþia esteînsã din ce în ce mai grea. Opoziþia se mãreºte pânã la extrem.Dupã-amiaza promenadã pânã la ora 5. Ora 5½ audienþe. Searascris. Camerele lucreazã puþin, interpelãri.

Sâmbãtã, 17/29 ianuarieCald. Înainte de amiazã Pherekyde, spoi Stãtescu. Dupã-amiaza acasã.Ora 5 audienþã, marchizul de Pango, ataºat francez. Orele 5½-7½Kalinderu. Seara la ora 10 la balul funcþionarilor, cu Elisabeta.Tombolã, foarte plin, puþinã lume cunoscutã, acolo pânã la ora 12.

Duminicã, 18/30 ianuarieCald, +5 °R. La umbrã. Ora 10 Stöhr. Ora 11½ mitropolitul Moldovei.Orele 1½-4 audienþe. Ora 5½ B. von Diesbach, care e mutat în

JURNAL 481

Suedia. A murit marchizul del Moral de la legaþia Spaniei. Wilhelmde Prusia are un fiu351, îmi telegrafiazã. Seara citit, Memoriile luiBeust. Elisabeta la teatru pânã la ora 2½ noaptea.

Luni, 19/31 ianuarieVreme minunatã, cald. Cumpãrat tablou de la Aivasovsky cu 8.000franci. Ora 11 Pherekyde, pentru înmormântarea marchizului delMoral. Ora 11½ Sturdza, mâine face o interpelare la Senat în privinþaBisericii Catolice. Dupã-amiaza plimbare cu trãsura, vânt rece. Searala ora 7 mare dineu, 50 persoane, Curtea de Casaþie, Curtea deConturi, preºedinþii Curþii de Apel ºi ai Tribunalului ºi procurorii.Cerc pânã la ora 10. Conform ziarelor, perspectivele sunt belicoase,ºi anume între Germania ºi Franþa.

Marþi, 1 februarie/20 ianuarieCeaþã. Ora 10½ Câmpineanu. Ora 11½ ministrul de Rãzboi. Dupã--amiaza dr. Asaky. Promenadã douã ore. Seara Basset, fabrica depostav de la Azuga a fost deschisã. Brãtianu bolnav. Interpelãri înambele Camere.

Miercuri, 2 februarie/21 ianuarieCeaþã. Consiliu de miniºtri fãrã Brãtianu, convenþia comercialã cuAustria, zvonuri de rãzboi. Ora 5½ A. ªtirbey. Seara citit.

Joi, 3 februarie/22 ianuarieÎnainte de amiazã R. Mihai. Frig, ceaþã. Dupã-amiaza promenadã.Audienþe. Ora 9 cu Elisabeta la Balul Cercului Militar, foarte plin.Acolo pânã la ora 11½. Dansat cu doamna Cernat. Cercul iluminat.

Vineri, 4 februarie/23 ianuarieCeaþã, frig. Ora 11½ primit pe ambii mitropoliþi, prezentat episcopii.Orele 2½-7½ Vãcãrescu, citit din Istoria rãzboiului. Bismarck cereca generalul Boulanger sã se retragã.

Sâmbãtã, 5 februarie/24 ianuarie–1 °R, ceaþã. Înainte de amiazã Pherekyde, situaþia este încã belicoasãîn Franþa, din cauza lui Boulanger. Dupã-amiaza C. Manu. Orele 5-7Kalinderu. Ora 10 Balul Furnica în sala Eforiei, acolo corpul diplomatic,mulþi din societate etc. Tombolã, tarabe. Noi rãmânem pânã la ora 12½.

Duminicã, 6 februarie/25 ianuarieVreme minunatã, deloc rece. Ora 10 capela episcopalã. La episcop.Plimbare cu trãsura. Orele 1½-4½ audienþe. Brãtianu bolnav. Seara


cu Elisabeta. Murit Antoinette Tavezi la Forli. Leopold ºi Antoinettela Cannes.

Luni, 7 februarie/26 ianuarieVreme de primãvarã. Înainte de amiazã Sturdza. Dupã-amiazapromenadã, deloc frig. Ora 5½ audienþe. Seara depeºã conform cãreiafiul lui Wilhelm foarte bolnav.

Marþi, 8 februarie/27 ianuarieAcoperit, vânt rece. Ora 11½ ministrul de Rãzboi. Dupã-amiazaacasã. Orele 5-7 audienþe. Elisabeta are febrã. Zãpadã viscolitã.

Miercuri, 9 februarie/28 ianuarieViscol cu zãpadã, vânt puternic. Înainte de amiazã Sturdza. Buschla Berlin, unde a murit cumnatul sãu, renumitul doctor Schroeder.Ora 11 Consiliu de miniºtri fãrã Brãtianu. Dupã-amiaza biliard cuªoimãnescu. Elisabeta febrã puternicã, cinat singur. Seara citit pânãla ora 11.

Joi, 10 februarie/29 ianuarie–3 °R. Înainte de amiazã R. Mihai ºi Nacu. Clãdirea nouã. Dupã--amiaza audienþe. Comercianþii Socec, Nedelcovici, Pencovici pentruBalul Comerþului. Seara cu Elisabeta. Situaþia din nou belicoasã.

Vineri, 11 februarie/30 ianuarieVreme minunatã. Înainte de amiazã Stöhr. Dupã-amiaza promenadãde la ora 2½ la 4½, deloc frig, îngheþat puþin. Fãrã poºtã, din cauzãcã în Valahia Micã e furtunã de zãpadã de douã zile. Ora 5½ Lascelles,noul ministru plenipotenþiar englez, pânã la ora 7.

Sâmbãtã, 12 februarie/31 ianuarieVreme minunatã. Înainte de amiazã Pherekyde ºi Stãtescu. Bãnu-ielile legate de rãzboi confirmate ºi de Rusia. Dupã-amiaza mi-nistrul de Rãzboi, pentru materialul de rãzboi. Fãlcoianu primulplan. Ora 4½ plimbare cu trãsura, deloc frig. Orele 5-7 Kalinderu.Seara scris.

Duminicã, 1/13 februarieVreme minunatã, cald. Ora 11¾ primit în audienþã oficialã pe SirLascelles, noul ministru plenipotenþiar englez, de faþã Pherekyde.Dupã aceea îl primeºte Elisabeta. Orele 1½-4½ audienþe. Ora 9½prezidat Societatea Geograficã în sala Senatului, acolo pânã la ora 11.Elisabeta la teatru pânã la ora 12½.

JURNAL 483

Luni, 2/14 februarieVreme minunatã. Orele 11-1 Sturdza. Dupã-amiaza plimbare cutrãsura, vânt rece. Petrescu bolnav. Ora 8½ Societatea Geograficã,prelegeri de Tocilescu, Butculescu ºi Remus Antonescu pânã laora 12, a lui Butculescu foarte lungã. Ora 12½ în pat. Vânt rece.

Marþi, 3/15 februarieVânt rece, –5 °R. Câmpineanu ca primar. Ministrul de rãzboi pânãla ora 1. Dupã-amiaza acasã. Orele 5-6½ Brãtianu, este îngrijoratdin cauza rãzboiului. Situaþia este însã mai puþin gravã. Ora 7 dineude galã pentru corpul diplomatic, cerc pânã la ora 10, 50 persoane.

Miercuri, 4/16 februarieVânt foarte rece, enorm de uscat. Ora 10¾ Consiliu de miniºtri,hotãrât sã cerem un însemnat credit pentru armatã. Dupã-amiazapromenadã, foarte frig, vânt, –6 °R. Seara scris. Murit Vizens.

Joi, 5/17 februarieViscol puternic, –7 °R. Înainte de amiazã R. Mihai, Nacu. Camerelevoteazã un credit de 30 milioane pentru înarmare ºi apãrare, 99pentru, 22 împotrivã, toþi junimiºtii cu Carp ºi N. Ionescu împotrivã,Kogãlniceanu se abþine. Seara scris. Viscolul cu zãpadã se opreºte.Poºta întârzie serios. ªtiri rãzboinice.

Vineri, 6/18 februarieZãpadã adâncã, –2 °R, ninge foarte puternic. Înainte de amiazã niciun ministru. Senatul a votat creditul de 30 milioane. Dupã-amiazabiliard cu Elisabeta ºi Young. Orele 6-7½ Sturdza. Seara scris.

Sâmbãtã, 7/19 februarie–12 °R, frumos. Înainte de amiazã Pherekyde, apoi Stãtescu. Dupã--amiaza audienþe, acasã, cu Elisabeta. Seara scris. Kalinderu.

Duminicã, 8/20 februarieVreme minunatã, –4 °R. Ora 10 capela episcopalã, episcop. Plimbarecu sania. Dupã-amiaza, orele 1-4, audienþe. Ora 5½ Manu pentrucurse. Seara scris. Problema bulgarã stã pe loc la Constantinopol.

Luni, 9/21 februarieVreme minunatã. Înainte de amiazã Sturdza. În Germania alegeripentru Reichstag. Plimbare cu trãsura, cu Elisabeta, aer plãcut.Seara scris. Împrumutul de 30 milioane stârneºte vâlvã în Europa.


Marþi, 10/22 februarieVreme minunatã. Înainte de amiazã Câmpineanu, apoi ministrul deRãzboi. A fost comandat mult material de rãzboi la Krupp. Dupã--amiaza plimbare cu trãsura, cu Elisabeta, pânã la ora 4½. Searascris.

Miercuri, 11/23 februarieFrig, frumos. Înainte de amiazã Consiliu de miniºtri. Dupã--amiaza audienþe. Alegerile din Germania au ieºit în favoarea luiBismarck. Leopold nu a fost ales la Düsseldorf. Lucius în locul sãu,de centru. Ora 10 Balul Comerþului, cu tombolã, foarte plin, eu dauun bufet frumos. Foarte plin. Rãmas pânã la ora 12, vorbit cu multãlume.

Joi, 12/24 februarieFrumos, deloc rece. Înainte de amiazã miniºtrii. Dupã-amiaza plimbarecu sania. Ora 5½ Kretzulescu, care s-a întors de la Paris. Cei de acolose strãduiesc tare pentru o alianþã cu Rusia. Alexandru de Battenbergare vãrsat în Darmstadt. Cutremur pe Riviera, au murit mai multemii de oameni. Seara la ora 10 mare bal la noi, enorm de plin. Ora 1supeu, apoi cotilion. Pânã la ora 5. Noi rãmânem pânã la ora 3dimineaþa. Busch s-a întors de la Berlin.

Vineri, 13/25 februarieVreme rece ºi umedã. Orele 11-12½ Brãtianu, care vede acum situaþiamai puþin belicoasã. Dupã-amiaza plimbare cu sania, vânt rece. SearaStöhr.

Sâmbãtã, 14/26 februarieOra 7 sculat. Vreme minunatã. Dejunat cu Elisabeta. Ora 8½ plecatde la gara Târgu, cu trenul special, pe noua cale feratã spre Dobrogea,la vânãtoare la Pasãrea. 60 persoane, Coutouly, Hitrovo, Türkheim,Lascelles ºi Hooricks, Pherekyde, Carp etc. Bibescu ne aºteaptã acolo.Cu sãniile în pãdure. Prima goanã, doar iepuri. Ora 12 mare dejunºezând în pãdure. Foarte cald. Apoi a doua goanã. Eu merg pentruo clipã la Mãnãstirea Pasãrea. A treia goanã, o vulpe. Ora 5½ înapoila garã. Ora 6 în Bucureºti. Seara cu Elisabeta. Depeºã de la Leopolddin Cannes, unde cutremurul a fãcut puþine pagube ; ei rãmân încã14 zile. Ora 10 în pat.

Duminicã, 15/27 februarieVreme minunatã. Înainte de amiazã Stöhr. Ora 11½ mitropolitulIosif Gheorghian. Dupã-amiaza audienþe între orele 1½ ºi 4. Cu

JURNAL 485

Elisabeta. Ora 5½ Beldiman, care a venit de la Berlin, a rezolvatproblema tratatului comercial modificat cu Germania. Situaþiapoliticã de acolo este consideratã gravã încã. Seara scris pânã laora 11. Barometrul urcã enorm.

Luni, 16/28 februarieCeaþã, dezgheþ. Ora 11 Sturdza. Numit pe domniºoara F. Racoviþãdirectoarea Azilului. Dupã-amiaza audienþe, scris. Orele 5½-7½Kalinderu. Cu Elisabeta. Scris pânã la ora 11½ lui Godin, în pro-blema Umkirch, al cãrui fideicomis îmi va reveni mie.

Marþi, 1 martie/17 februarieVreme minunatã, cald. Ora 11½ ministrul de Rãzboi, mi-a prezentatrepartizarea creditului de 30 milioane. Ora 1½ primit pe cãpitanulConda, care merge ca ataºat la Viena. Dupã-amiaza cu Elisabeta.Basset. Seara scris. Revoltã la Silistra.

Miercuri, 2 martie/18 februarieÎnainte de amiazã Consiliu de miniºtri. Dupã-amiaza plimbare cutrãsura, vânt rece. Ora 5½ audienþe. Seara scris. Hotãrât sã mergla Berlin, discutat planul cu Brãtianu. La Silistra din nou liniºte. LaRusciuc a izbucnit o revoltã militarã cu bani ruseºti.

Joi, 3 martie/19 februarieVreme minunatã. Înainte de amiazã Nacu. Orele 2½-7 Vãcãrescu,citeºte din Istoria sa a campaniei din Bulgaria. Seara scris.

Vineri, 4 martie/20 februarieVreme minunatã. Înainte de amiazã Stöhr. A fost deschis Reichstaguldin Berlin, discursul ostil. Revolta din Rusciuc înãbuºitã. Dupã--amiaza plimbare cu trãsura. Ora 5½ Busch, îi spun cã vrem sãmergem la Berlin, el sã întrebe acolo. La masã Brãtianu cu soþia,conversat pânã la ora 9½.

Sâmbãtã, 5 martie/21 februarieVreme minunatã. Înainte de amiazã Pherekyde. Rãsculaþii din Rusciucau fost împuºcaþi. Hitrovo furios din aceastã cauzã. Noi îi expulzãmpe revoluþionari. Dupã-amiaza scris mamei pentru rendez-vous înNürnberg.

Duminicã, 6 martie/22 februarieVreme minunatã. Ora 10 capela episcopalã. Plimbare cu trãsura,cald. Orele 2½-4 audienþe. Cu Elisabeta. Seara scris.


Luni, 7 martie/23 februarieÎnainte de amiazã Sturdza, îl trimit la Busch pentru rãspunsul dela Berlin, care a sosit, acolo sunt foarte bucuroºi sã ne vadã. Trimisscrisori mamei, Carolei despre vizita la Dresda ºi lui Fritz. Plimbarecu trãsura. Orele 5½-7 Kalinderu. Seara scris.

Marþi, 8 martie/24 februarieVreme minunatã, vânt rece. Ora 10½ Câmpineanu. Ora 11½ ministrulde Rãzboi. Dupã-amiaza plimbare cu trãsura. Seara scris.

Miercuri, 9 martie/25 februarieOra 10½ Consiliu de miniºtri. Nenumãrate interpelãri în Camerã.Dupã-amiaza acasã. Seara audienþe.

Joi, 10 martie/26 februarieÎnainte de amiazã scris. Nacu. Vreme caldã. Promenadã. Seara Sturdza.Scandal la Camerã, interpelare Fleva. Vânt rece.

Vineri, 11 martie/27 februarieFrig, ploaie. Înainte de amiazã Brãtianu. Situaþia este din nou liniºtitã.Dupã-amiaza audienþe, scris. Seara cu Elisabeta.

Sâmbãtã, 12 martie/28 februarieÎnainte de amiazã Brãtianu, Pherekyde. Câteva mici dificultãþi cuHitrovo. Ceva ploaie. Dupã-amiaza Sturdza ºi ministrul de Rãzboi.D. Ghica îl vrea pe Vlãdoianu în Bucureºti. Ora 10 la balul cu tombolãpentru studenþi (Union). Elisabeta este rãcitã, nu se poate duce.Acolo pânã la ora 1¼. Nu prea plin. La tombolã au participat foarte mulþi.

Duminicã, 1/13 martieVreme frumoasã. Înainte de amiazã cu Elisabeta. Knechtel. Orele 1½-4½audienþe, scris. Seara cu Elisabeta.

Luni, 2/14 martiePloaie, ninsoare, vânt foarte rece. Elisabeta rãcitã. Ora 11 Sturdza.Dupã-amiaza audienþe. Vãcãrescu de la ora 2½ la 7. Seara scris.

Marþi, 3/15 martieCeaþã, ploaie, frig. Ora 10½ Câmpineanu. Ora 11½ ministrul deRãzboi. Dupã-amiaza, audienþe. Seara, între orele 5 ºi 7, Kalinderu.

Miercuri, 4/16 martieCeaþã, vânt rece. Ora 10½ Consiliu de miniºtri. Dupã-amiaza scris.Ora 5 primit pe contele Goluchowsky352, iar la ora 5 pe Busch. Ninge.

JURNAL 487

Joi, 5/17 martieVânt, mohorât. Înainte de amiazã R. Mihai. Ora 11½ primit înaudienþã oficialã pe noul ministru plenipotenþiar al Austriei, conteleGoluchowsky. Discurs. ªi-a prezentat personalul. Dupã aceea a fostprimit de Elisabeta. Ora 2 cãpitanul Mongier pentru turela francezã,îmi aduce un model. Ora 4 cu Elisabeta. Ploaie torenþialã, completîntuneric. Ora 5 ministrul de Rãzboi, Vlãdoianu la Bucureºti conformdorinþei lui D. Ghica, Negel la Ploieºti. Ora 5½ I. Ghica, s-a întorsde la Londra. Orele 6½-8 maiorul Schuhman, pentru fortificaþii.

Cãlãtoria în Germania

Vineri, 6/18 martie. Plecarea din BucureºtiVreme frumoasã, foarte vântos. În Germania zãpadã. Ora 10 Stöhr.Orele 10½-12 Brãtianu. Dupã-amiaza diferite persoane, rezolvattreburi etc. Ora 6 cinat. Ora 7 plecarea la garã, enorm de multãlume, de asemenea miniºtrii german ºi austriac. Cerc. Ora 7½ plecãmdin Bucureºti cu trenul special, R. Mihai cu noi. Ora 9½ în Piteºti,ceva lume, deloc frig. Cãlãtorit toatã noaptea.

Sâmbãtã, 7/19 martieOra 3 în Vârciorova. Ora 10 în Timiºoara. Furtunã de zãpadã ºi frig.Ora 12 Szegedin. Vremea mai bunã. Ora 3½ sosirea în Pesta. Împãratuleste la garã, el en petite tenue, eu civil. Împreunã o jumãtate de orã,conversat în sala de aºteptare, foarte afectuos ºi vesel. Ora 6 cinatîn vagonul restaurant, noi am luat masa deja mai devreme. Ora 7½în Marchegg, am cãlãtorit încontinuu cu trenul special, prin Gänserndorf,Ebridsdorf, pe calea feratã de nord „Ferdinand”, unde vagonul nostrueste ataºat la un tren comun la ora 10. Din nou cãlãtorit toatãnoaptea, care e foarte rece.

Duminicã, 8/20 martieSculat la ora 6. Zãpadã adâncã. Ora 7 în Tetschen, acolo traversatElba, Pirna etc. Ora 8½ sosirea în Dresda. Albert, Georg, prinþesaMathilde ºi prinþul August la garã. Prezentãri. Plecat cu trãsura lacastel, Carola ne-a întâmpinat cu Fritz. Dejunat en famille. Ora 11la biserica curþii, liturghie. Apoi cu Fritz. Toaletã. Ora 1 lunch enfamille. Dupã-amiaza plimbare cu trãsura, vânt foarte rece, pânã laora 4. Cu Fritz. Ora 5 cinat en famille. Seara la ora 8 mare soareacu tablouri ºi cântece, fermecãtor, 250 persoane, pânã la ora 12½.Supeu. Prinþul ºi prinþesa Albert Altenburg, Holstein etc.


Luni, 9/21 martie. Dresda-BerlinOra 7 sculat. Ora 8 dejunat à trois. Dupã aceea venit Albert ºi Carola.Ora 8¾ plecarea spre Berlin, cu Fritz, vânt foarte rece. În RöderauLiteanu ºi personalul. Ora 12 ºi 10 minute sosirea în Berlin. Mareîntâmpinare de galã, cu gardã de onoare. Kronprinþul ºi kronprinþesa,marele duce ºi marea ducesã de Baden, Victoria, Charlotte, HeleneHolstein, Wilhelm ºi Heinrich, Wilhelm ºi Ferdinand, Wilhelm ºiMaria Wied etc. Garda de onoare a plecat, Werden, Papen, Schlichtig etc.în frunte, Regimentul 4 Gardã. Plecat cu Fritz-Wilhelm direct lapalatul imperial, Elisabeta în faþã. Salutarea perechii imperiale.Împãrãteasa foarte slãbitã, kaiserul vioi, gârbovit ne mulþumesc multcã am venit. De faþã ºi Weimar. Mers cu trãsura la castel. Ovaþii.Dejunat, venit Rudolf de Austria. Tur de vizite cu Elisabeta. GeneralulWinterfeld, maiorul Prittwitz, care comandã regimentul meu. Ora 5cinã în familie la kaiser, 65 membri ai caselor domnitoare, þinut pânãla ora 7. Ora 9 soarea la contele Radolinsky, unde vin aproape toþi. Teatruºi tablouri, foarte amuzant. Salutat pe toþi cunoscuþii, rãmas pânã laora 1. Acolo Carola ºi Albert, kronprinþul ºi kronprinþesa, Wales, Hessen etc.În piesã joacã Gordon. Elisabeta prea obositã, rãmâne acasã. Vremeafoarte geroasã. Prezenþi Amedeo de Italia, Vladimir ºi Mihail deRusia, Wilhelm de Württemberg etc., 90 membri ai caselor suverane.

Marþi, 10/22 martie. Berlin.Ziua de naºtere a împãratului germanÎnainte de amiazã acasã. Ora 11 plecat cu trãsura la Palat, pentrufelicitãri. 95 de principi. Împãratul vioi, împãrãteasa slãbitã. Noi îidãruim o piesã de la Pietroasa. Ora 12 înapoi la castel. Mers învizite. Audienþe. Ora 5 cinã în familie la kronprinþ în trei camere.Eu o conduc pe kronprinþesã ºi stau la masa împãratului. Ora 7 lacastel. Cu Philipp ºi Maria, care au sosit ieri searã împreunã cuBaudouin. Seara iluminaþie. Ploaie. Ora 9 mare soarea în castel,teatru în sala mare. Aglomeraþie enormã. Eu o conduc din nou pekronprinþesã ºi stau în primul rând, alãturi de Carola. Foarte cald.Dupã aceea bufet, vorbit cu ambasadori etc. Schuvalov antipatic. Ora12, se încheie, înghesuialã enormã ºi foarte cald. În locuinþa noastrã,prin toate apartamentele.

Miercuri, 11/23 martie. BerlinÎnainte de amiazã, între orele 9 ºi 11, promenadã în oraº, singur, încivil, pe strada Unter den Linden etc. Ora 12½ dejunat la Palat, lamarele duce ºi marea ducesã de Baden. Acolo pânã la ora 3, conversat.Vizitat Junghans. Ora 5 mare dineu la kaiser, 95 de principi, eu oconduc pe marea ducesã de Mecklenburg, alãturi de mine marea

JURNAL 489

principesã Vladimir. Seara îmi este foarte rãu. Sosit ºtiri despresãnãtatea reginei Suediei. Ora 12 în pat.

Joi, 12/24 martie. BerlinPloios. Înainte de amiazã acasã, rezolvat problema ordinelor. LaMaria, care locuieºte în castel. Ora 12 venit împãrãteasa, în jur fetede la mãnãstire. Ora 12¾ merg la lunch la Fritz ºi Luisa, unde seduc ºi Albert ºi Carola. Primarul Emmel cu soþia etc., foarte confortabil,Maria, Philipp, Charlotte Meiningen cu soþul etc. Ora 2 la principeleBismarck, acolo o orã ºi un sfert, convorbire interesantã. Pacea esteasiguratã deocamdatã. Contele H. Bismarck m-a întâmpinat la trã-surã. Dupã aceea plimbare cu trãsura la Charlottenburg, vãzutpanorama Plevnei etc. Ora 4 la castel, audienþe. Kronprinþul la mine,nu este foarte orientat. Ora 5 cinã la kronprinþ, 40 persoane, ceilalþila prinþul Albrecht. Perechea proaspãt cãsãtoritã Heinrich ºi Irenede Hessa, foarte plin. Acolo pânã la ora 7. Seara Ernst de Altenburgla noi. Ora 9 soarea cu muzicã la Palat, regele se retrage devreme.Rãmas pânã la ora 12, stat alãturi de împãrãteasã ºi de Maria, vorbitcu mulþi alþi cunoscuþi. Elisabeta hotãrãºte sã meargã la Neu-Wied.

Vineri, 13/25 mai. BerlinPloaie, frig. Ora 9 plecat cu trãsura la cazarma Regimentului 4 alDragonilor de Gardã din Hasenheide. Mã întâmpinã întregul corp alofiþerilor, Fritz în frunte, pe post de comandant de brigadã (a devenitgeneral). Vizitat dormitoarele, grajdurile ºi birourile. Mic lunch,toasturi. Ora 11 la feldmareºalul Moltke, o jumãtate de orã acolo.Vãzut pe contele Waldersee. În castel îmi sunt prezentaþi soldaþi înnoul echipament. Generalul Papen etc., mulþi alþi domni de faþã.Ora 12½ la lunch la kronprinþ. Prezenþi Wales, Ludwig de Hessa etc.Vorbit cu kronprinþul despre Bulgaria. Ora 3 în Palat, audienþe.Maria la mine. Ora 4½ la cinã în Palat. Kaiserul bolnav. Eu am statlângã împãrãteasã, acolo pânã la ora 6½. Rãmas-bun, nu l-am maivãzut pe kaiser. Trecut pe la familia de Baden, unde se aflau ºi ceidin Weimar. La castel, acolo Perponscher. Cu Maria ºi Fritz la garã,Elisabeta în faþã. La garã Wilhelm de Prusia, marele duce de Baden,Gustav etc., multã lume, onorabilitãþi. Rãmas-bun. Ora 8 plecarea,cãlãtoresc împreunã cu Elisabeta, Wilhelm ºi Maria pânã la Bitterfeld,de unde Elisabeta merge spre Neu-Wied, iar eu mai departe cuLiteanu pânã la Leipzig.

Sâmbãtã, 14/26 martie. Berlin-NürnbergCãlãtorit toatã noaptea, foarte frig, chiar ºi în vagon. Ploaie ºininsoare. Ora 8½ sosirea la Nürnberg, direct la Bayerischer Hof cu


generalul Barozzi ºi colonelul Robescu. Înainte de amiazã scris.Ora 12½ dejunat cu domnii. Elisabeta a ajuns la ora 11 în Neu-Wied.Ora 2½ la Casa Peller, fãcut ceva cumpãrãturi în câteva prãvãlii.Ora 5 înapoi. Multe depeºe din þarã, aniversarea proclamãrii rega-tului. Ora 6½ la garã. A sosit mama de la Baden-Baden, împreunãcu Lindheim. La hotel. Ora 7 cinat à cinq. Seara cu mama.

Duminicã, 15/27 martie. NürnbergVreme mohorâtã, rece. Ora 8 dejunat cu mama, rãcit foarte tare. Ora 11la Frauenkirche. Liturghie tãcutã. Ora 12½ lunch. Ora 1½ profesorulEssmann. Promenadã în parcul oraºului, vreme oribilã, frig, vânt ºiploaie. Spre searã cu mama, cinat cu ea la ora 7. Leopold la Lisabona.

Luni, 16/28 martie. NürnbergPloaie, frig. Ora 5 sosit de la Neu-Wied Elisabeta cu Wilhelm ºi Maria.Elisabeta rãnitã la fluierul piciorului. Ora 8 dejunat împreunã. Toatãdimineaþa cu mama. Ora 2 la Casa Peller ºi prin prãvãlii. Ora 6 venitLehnert. Ora 5½ dejunat à cinq. Ora 10½ plecarea din Nürnberg, mamacu Wilhelm ºi Maria Wied ne însoþesc la garã. Despãrþire tristã. Cãlã-torit toatã noaptea, pânã dimineaþa la ora 10, când ajungem în Viena.

Marþi, 17/29 martie. VienaÎmpãratul ne întâmpinã la garã, gardã de onoare, autoritãþile,legaþia românã. Eu merg în trãsurã cu împãratul, Elisabeta cuSlãniceanu, în Burg, unde locuim. Împãratul ne însoþeºte înapartamentele Bellaria, conversat o jumãtate de orã. ArhiduceleAlbrecht soseºte îndatã, discutat probleme militare. Dupã aceea turde vizite cu prinþul Windischgrätz, feldmareºal-locotenent, ºi cu maiorulFliese, adjutant al împãratului, care ne însoþesc doar ca serviciu deonoare. Elisabeta cu contele Franz Bellgard. Ora 1½ la împãrat,conversaþie politicã ºi despre Bulgaria. Dupã-amiaza la ora 4 cinã înfamilie, arhiduceasa Maria-Theresa, prinþul Albrecht de Bavaria cufiica, Reuss cu soþia, arhiducele Albrecht etc. Înainte de aceastaKalnoky la mine. Ora 7 cu împãratul la Burgtheater, piesa Un sãrut,pânã la ora 10. Prinþesa Adalbert v. B. cu fiica.

Miercuri, 18/30 martie. VienaOra 8½ vine arhiducele Albrecht. Ora 9½ împãratul la noi, apoi cuprinþul Windischgrätz la Belvedere, vãzut portretul fãcut de Hamiltonprincipesei Schwarzenberg ºi modelul monumentului Mariei-Theresade Zambuchi. Ora 11½ înapoi. Audienþe, feldmareºalul Baur, Hohenlohe,ambasadorul englez Paget, nunþiul Vanutelli, generalul Kaulbars,care a fost în Bulgaria. Orele 2½-4 la Kalnoky, discutat starea delucruri din Bulgaria etc., preîntâmpinat reîntoarcerea lui Sandro.

JURNAL 491

Ora 5 împãratul vine sã ne ia la dineul de galã dat în onoareanoastrã. Arhiducesa Maria-Theresa, cãreia îi ofer braþul. Taufe,Kalnoky, Kallay, Begland, Taxis, Becks, cu care discut problememilitare, legaþia românã, 40 persoane. Dupã masã cerc. Kallay crede cãRomânia ar trebui sã meargã pânã la Balcani. Împãratul ne însoþeºtepânã în apartament ºi converseazã cu noi. Ora 7 el merge cuElisabeta la Burgtheater, eu cu prinþul Windischgrätz la TeatrulJosefstadt, piesã vienezã veritabilã, pânã la ora 10. Cu Elisabetaîncã ceai. Ora 11 în pat. Împãrþit ordine, Franz Mannsdorf ºi SperSteaua României, de asemenea prinþul Windischgrätz.

Joi, 19/31 martie. Plecarea din VienaOra 7½ arhiducele Albrecht la mine în camerã, ora 8 împãratul, carene însoþeºte la garã, curtea pentru rãmas-bun. Eu merg în trãsurãcu împãratul. La garã Mavrogheni cu soþia, delegaþi români, care nuse pot pune de acord în privinþa convenþiei comerciale, din cauzaproblemei vitelor. Ora 8½ plecarea, afectuos rãmas-bun de la împãrat.Vremea rece ºi neprietenoasã. Ora 12 dejunat în vagonul restaurant.Ora 1½ în Pesta, acolo Fanu etc. Ora 4 Seghedin, plouã, a nins. Ora 6cinat în vagonul restaurant. Ora 7 Timiºoara. Ora 1 în Vârciorova,dormit, cãlãtorit toatã noaptea. Ora 6 Slatina, gardã de onoare.

Bucureºti

Vineri, 1 aprilie/20 martieOra 8 Piteºti, mare întâmpinare, la fel în Slatina Veche. Sosit abiala ora 11 în Bucureºti, întâmpinare foarte mare, gardã de onoare, enormde multã lume la garã, toate autoritãþile etc. Cerc jumãtate de orã.Busch ºi Goluchowsky. Ora 11¾ la Palat. Oraºul împodobit custeaguri. Cãlãtoria a fãcut cea mai bunã impresie în þarã. Ora 12½dejunat cu Elisabeta. Rezolvat hârtii etc. Ora 5 Sturdza. Seara Stöhr.

Sâmbãtã, 2 aprilie/21 martieÎnainte de amiazã Pherekyde ºi Stãtescu. Vremea primãvãraticã.Primit rãspunsuri la depeºele mele de la împãrãteasa Germaniei,împãratul Austriei, kronprinþul Prusiei ºi Bismarck. Dupã-amiazaprimit pe Goluchowsky, vorbit despre Bulgaria, unde se doreºterealegerea lui Sandro, noi împotrivã. Seara Elisabeta la teatru.

Duminica Floriilor, 3 aprilie/22 martieVreme de primãvarã, nimic verde. Ora 10 capela episcopalã. Plimbarecu trãsura. Mâþiºori de salcie la mine. Dupã-amiaza audienþe. Searacu Elisabeta, care stã în pat.


Luni, 4 aprilie/23 martieVreme de primãvarã. Înainte de amiazã cu Elisabeta. Orele 11-12½Brãtianu, care e mai bine. Este foarte bucuros de cãlãtoria noastrã.Dupã-amiaza audienþe. Ora 5 Kalinderu. Seara scris.

Marþi, 5 aprilie/24 martieVreme minunatã. Înainte de amiazã Câmpineanu. Ministrul de Rãzboi.Plimbare cu trãsura, cu Elisabeta, la Cotroceni. Vânt. Primit peBãlãceanu ºi pe Filipescu. Regina Suediei a rezistat operaþiei, succesulîncã nesigur. Seara Stöhr.

Miercuri, 6 aprilie/25 martie. Buna-VestireVreme seninã, cald. Ora 10½ Consiliu de miniºtri, tratatele comerciale,problema armatei etc. Dupã-amiaza lungã promenadã cu Candiano,foarte cald. Seara la ora 8 la confesiune (Str. Fântânei). Ora 8½înapoi. Elisabeta la mine în camerã.

Joia Verde, 7 aprilie/26 martieVreme mohorâtã. Ora 8 la capela episcopalã, sfânta împãrtãºanie.Vorbit cu arhiepiscopul. Ora 8¾ înapoi. Dejunat. Ora 10½ prefectulde Iaºi Gane, R. Mihai, Nacu. Ora 12½ mitropolitul primat. Dupã--amiaza audienþe pânã la ora 4. Orele 5-7½ maiorul Schuhmanpentru fortificaþiile de la Focºani, Tecuci ºi de pe Siret etc. MuritGusti. Elisabeta la teatru. Ora 11 în pat.

Vinerea patimilor, 8 aprilie/27 martieVreme minunatã, complet cald, praf, secetos. Ora 9 la mica mãnãstire,slujbã religioasã pânã la ora 9¾. Plimbare cu trãsura la ªosea. Ora 11½Costinescu. Dupã-amiaza audienþe. Cu Elisabeta, scris. Leopold laLisabona.

Sâmbãta patimilor, 9 aprilie/28 martieFurtunã, doar +3 °R, cumplit de secetos. Ora 10 venit ªcoala Normalãcu mâþiºori de salcie, cântat. Pherekyde, Sturdza. Dupã-amiazaploaie ºi ninsoare, frig. Cu Elisabeta. Tornielli, care pleacã în Italia.

Duminica Paºtilor, 10 aprilie/29 martieVânt rece. Ora 10½ la catedrala catolicã, liturghie episcopalã pânãla ora 12, întors. Stöhr. Dupã-amiaza audienþe pânã la ora 4. Searacu Elisabeta, scris. Citit în fugã tratatul cu Austria.

Lunea Paºtilor, 11 aprilie/30 martieVreme rece. Înainte de amiazã Brãtianu, i-a vorbit lui Hitrovo de oeventualã cãlãtorie la Petersburg. Opoziþia a pãrãsit Camerele. Legea

JURNAL 493

pentru tratatele comerciale a fost votatã. Dupã-amiaza promenadãla Cotroceni, vânt rece, întors cu trãsura. Orele 5-7 Kalinderu. Scrispânã la ora 11. Regenþa bulgarã se menþine foarte greu, nu au nicio protecþie.

Marþi, 12 aprilie/31 martieVreme seninã, vânt rece. Ora 10 preºedintele Camerei Lecca, prefectulPoliþiei, Stãtescu, Sturdza, ministrul de Rãzboi, pânã la ora 1. Dupã--amiaza plimbare cu trãsura. Ora 5½ Beldiman, care merge la Sofia.Seara scris. Sesiunea Camerei prelungitã cu douã zile.

Miercuri, 1/13 aprilieMai cald. Ora 10½ Consiliu de miniºtri. Dupã-amiaza Vãcãrescu dela ora 4½ la 7. Seara prefectul Poliþiei, scris.

Joi, 2/14 aprilie. Joia MareCald. Înainte de amiazã nici un ministru. Închiderea Camerei. Dupã--amiaza promenadã, vânt ºi praf, foarte secetos. La Stöhr. Ora 5½Hitrovo, care pleacã la St. Petersburg, vorbit despre Bulgaria.

Vineri, 3/15 aprilie. Vinerea MareVreme caldã. Înainte de amiazã nici un ministru. Elisabeta la bisericã.Dupã-amiaza s-au împotmolit 4 cai pe drum. Ora 5 audienþe. Ora 7½la Mitropolie, slujbã religioasã pânã la ora 9, mai întâi rugãciunelungã. Viorele, aer cãlduþ. Ora 9½ înapoi. Scris pânã la ora 11.

Sâmbãtã, 4/16 aprilieAer foarte apãsãtor. Înainte de amiazã Pherekyde ºi Sturdza. Dupã--amiaza spre Cotroceni, pe jos, cu Candiano, enorm de cald. Întorscu trãsura. Seara cu Elisabeta. Ora 10 fulgere puternice, ora 10½izbucnit o furtunã violentã, ploaie torenþialã. Ora 11¾ la Mitropolie,Învierea þinutã la lumina fulgerelor, slujba dureazã pânã la ora 2,oficiazã mitropolitul Iosif. În bisericã foarte cald, afarã frig. Laîntoarcere plouã încã. Ora 2½ masã, Elisabeta de faþã, pânã la ora 3¼,mitropolitul, miniºtri, militari etc. Ciocnit ouã. Ora 3½ în pat.

Duminicã, 5/17 aprilie. Hristos a înviat. Sfintele PaºtiDoar 5 °R, mohorât. Ora 10 dejunat cu Elisabeta. Toatã ziua acasã,scris, cam obosit. Ora 5½ prefectul Poliþiei. Ora 10 în pat. +3 °R.

Luni, 6/18 aprilie. Sfintele Paºti+4 °R, întunecat, fulgi de nea în aer. Ora 10 cu Elisabeta la DomniþaBãlaºa, liturghie oficiatã de mitropolitul Iosif. Ora 11 se terminã.Bibescu ºi Vãcãrescu acolo, foarte plin. Dupã-amiaza scris.


Marþi, 7/19 aprilieVreme frumoasã, cald. Înainte de amiazã ministrul de Rãzboi. Dupã--amiazã câteva audienþe. Cu Elisabeta, scris.

Miercuri, 8/20 aprilieZiua mea de naºtere, 48 de ani. Ora 8½ dejunat cu Elisabeta. Felicitãri.Ora 11½ mitropolitul Iosif, miniºtri, generali ºi curtea, pe care i-amdecorat. Dupã-amiaza cu Elisabeta la Cotroceni. Înverzeºte totul. Seararãspuns la depeºe, care au sosit în numãr însemnat. Vreme moale.

Joi, 9/21 aprilieFrumos, cald. Dimineaþa depeºã de la împãratul german, foarte cordialã.Mavrogheni a murit la Viena. Sturdza ºi R. Mihai la mine. Ora 2 acordataudienþã lui Sir Lewison Gowen. Plimbare cu trãsura. Ora 7 dineupentru L. Gowen, Lascelles ºi soþia, Filipescu ºi soþia, Duca ºi soþia etc.,18 persoane. Dupã aceea în biblioteca mea pânã la ora 10, prezenþiºi I. Ghica ºi Bãlãceanu. Vreme foarte secetoasã, mai ales în Moldova.

Vineri, 10/22 aprilieCald, senin. Nici un ministru, scris. La Cotroceni cu Elisabeta, acoloStöhr. Seara scris.

Sâmbãtã, 11/23 aprilieÎnainte de amiazã Pherekyde. La Belgrad crizã de guvern ºi ceartãîn familia regalã. Stãtescu la mine. Brãtianu e la þarã. Dupã-amiazamulte audienþe ºi scris. În Bulgaria regenþa luptã împotriva instruc-torilor ruºi, care însã au devenit puternici. Seara scris pânã la ora 11.

Duminicã, 12/24 aprilieÎnainte de amiazã la capela episcopalã. Plimbare cu trãsura. Orele 1½-4½audienþe. Ora 7 prinþul moºtenitor ºi prinþesa de Schönburg la masã,împreunã pânã la ora 10.

Luni, 13/25 aprilieSenin, uscat. Înainte de amiazã cu Elisabeta la fotograful Mandy.Mers cu trãsura la Cotroceni, cald. Dupã-amiaza Kogãlniceanu capreºedinte al Academiei, douã ore, discutat mai puþin politicã. Dupãaceea Kalinderu, care s-a întors de la Constantinopol. Seara scris.

Marþi, 14/26 aprilieUscat, vânt, foarte frig. Înainte de amiazã ministrul de Rãzboi. Înmor-mântarea lui Mavrogheni la Biserica Sf. Gheorghe. Dupã-amiazaBrãtianu. Scris. Cu Elisabeta. Ora 7 prefectul Poliþiei.

JURNAL 495

Miercuri, 15/27 aprilieVreme minunatã, vânt rece. Ora 9 Stöhr ; a primit Bene Merenti dela Leopold, din Lisabona. Ora 10 Brãtianu, apoi Consiliu de miniºtri.Dupã-amiaza la Cotroceni cu Elisabeta. Ora 5½ audienþe. Sturdza.Seara scris.

Joi, 16/28 aprilie. Bucureºti-MehadiaOra 6 sculat, ora 7 dejunat. Venit încã Stöhr. Ora 8¾ plecarea cutrenul special, cu Elisabeta. Multã lume la garã. Ora 12 Piteºti,întâmpinare. Ora 1½ în Slatina, de asemenea întâmpinare. Enormde cald, vreme complet seninã. Ora 2 Craiova, mare întâmpinare.Ora 4½ la Turnu-Severin, enorm de multã lume, mare entuziasm.Ora 4¾ la Vârciorova. Compania de Vânãtori acolo. Ne întâmpinãClaudy. Ora 5¼ în Orºova, acolo autoritãþile. Ora 5½ în Bãile Herculane.La garã împãrãteasa Elisabeta, care ne întâmpinã foarte cordial.Domniºoara von Maylat. Elisabeta merge în trãsurã cu împãrãteasa,eu cu generalul Greceanu. 20 de minute pânã în Bãi. Tragem la BãileFranz Josef, unde Napsa îmi prezintã autoritãþile. Ora 6 cinãm laîmpãrãteasã, care locuieºte vis-à-vis, acolo pânã la ora 8, en petitcomité, doar suita ºi Claudy. Ora 9 în pat. Elisabeta se simte rãcitã.

Vineri, 17/29 aprilie. Mehadia-BucureºtiElisabeta face încã de la ora 6½ o lungã promenadã cu împãrãteasape munte. Eu am dejunat la ora 7¾, apoi am fãcut singur o promenadãpe Vârful Rotaru ºi la cascadã, pânã la ora 9½. Apoi împãrãteasavine la noi, se poartã ca o rudã apropiatã ºi promite sã vinã la Sinaia.Ora 10 pãrãsim Bãile Herculane. Împãrãteasa ne însoþeºte pânã lagarã. Ora 10½ plecarea, dupã un rãmas-bun cordial. Claudy vine cunoi pânã la Vârciorova, acolo R. Mihai, generalul Anghelescu etc.Ora 11½ plecat mai departe, foarte cald. Turnu-Severin, întâmpinare.Elisabeta este foarte obositã ºi rãcitã, începutul menopauzei. Craiova,Stãtescu, Perticari, militari, funcþionari, eu mã întreþin cu lumea.Elisabeta rãmâne în vagon. Ora 7½ sosirea în Bucureºti, miniºtri,militari etc. la garã. Kremnitz venit la Elisabeta, constatat menopauza,care poate sã dureze destul de mult. Stöhr vine încã la mine. Foartesecetos.

Sâmbãtã, 18/30 aprilieVreme seninã, caldã. Mama îmi scrie cã tante Marie e destul debolnavã, ea rãmâne în Baden. Cazimir a devenit colonel ºi a fostmutat la Focºani. Odobescu a venit la mine. Ora 11 Pherekyde. ReginaSuediei vine la Bucureºti. Regele Milan nu vrea sã divorþeze. Ora 12Stãtescu. Dupã-amiazã audienþe. Ora 5 Sturdza, care merge la Iaºi.


Elisabeta trebuie sã renunþe la cãlãtorie. Seara prefectul Poliþiei. Opoziþiadin Iaºi a scos un manifest prin care cere sã nu fiu întâmpinat.

Duminicã, 1 mai/19 aprilieVreme minunatã. Elisabeta e mai bine. Ora 9 Theodori. Ora 11½rãzvod în Ciºmigiu, toþi ofiþerii acolo, foarte cald. Orele 1½-4½ audienþe.Orele 5-7½ maiorul Schuhmann pentru fortificaþiile de la Focºani etc.Seara scris.

Luni, 2 mai/20 aprilieCald. Elisabeta are febrã. Ora 10 D. Ghica, pentru rãscumpãrareacãii ferate Iaºi-Cernãuþi. Ora 11 mitropolitul primat. Dupã-amiazaaudienþe. Ora 5 Kalinderu. Seara scris.

Marþi, 3 mai/21 aprilieIarãºi frig, enorm de secetos. Înainte de amiazã, la ora 10, inspecþiela Marele Cartier General. Ora 11½ înapoi. Ministrul de Rãzboi,Stãtescu. Ora 2 audienþe. Elisabeta mai bine. Orele 3-4 la Cotroceni,enorm de apãsãtor, stã sã plouã. Ora 5½ Tornielli. Ora 7 cinat cuElisabeta. Ora 9 L. Bellio la mine, spune cã se vrea sã se tragãasupra mea în Iaºi. Ora 10 plecat la garã, multã lume. Ora 10½plecarea cu trenul special, cu mine toþi miniºtrii ºi oaspeþii. Enormde cald, fãrã ploaie, chiar dacã seara a fost înnorat.

Cãlãtoria în Moldova

Miercuri, 4 mai/22 aprilie. Bucureºti-IaºiOra 5 în Focºani, cerul se însenineazã. Ora 8 în Bacãu, întâmpinare,generalul Lecca etc. Ora 9 în Roman, mare întâmpinare, acolo ojumãtate de orã. Ionescu ºi el acolo, elevi etc. Ora 10½ în Paºcani,cãldurã enormã, secetã cumplitã, autoritãþile din Suceava ºi Botoºani.Acolo 30 de minute. Ora 1½ sosirea în Iaºi, mare întâmpinare, garaplinã. Intrarea în oraº, mare entuziasm etc. La Mitropolia micã,Te Deum, toþi episcopii acolo. Trupele pe strãzi. Buchete. Ora 3 lacasa prefectului Gane, acolo autoritãþile etc. Gr. Sturdza, cerc, marecãldurã, obosit. Ora 5½ primirea corpului consular. Ora 6½ dineu datde gazda mea, 30 persoane, Lecca, Gr. Sturdza, Carp, notabilitã-þile etc. Cerc pânã la ora 9.

Joi, 5 mai/23 aprilie. Iaºi. Sf. GheorgheCãldurã enormã. Ora 7 sculat. Sturdza la mine. Ora 8¾ la Mitropolie,mai întâi procesiune de trei ori în jurul bisericii. Intrarea în noua

JURNAL 497

Mitropolie. 12 episcopi cu mitropolitul. Rãcoare. Târnosirea bisericii.Liturghie pânã la ora 1, obositor. Toþi pãrãsesc biserica, eu la sfârºit,împreunã cu clerul. Cuvântare în faþa trupelor, cãtre adunare, mareentuziasm. Sturdza ºi primarul rãspund, apoi defilarea trupelor ºi aºcolilor. Enorm de cald. Ora 2 acasã, dejunat. Vizite etc. pânã la ora 5½,doamne, Sevastia Carp. Ora 6¼ mare dineu. Retragere cu torþe, mareovaþie din partea tuturor domnilor, care vin de la banchet. Ora 10½în pat.

Vineri, 6 mai/24 aprilie. IaºiZiua onomasticã a Elisabetei. Înainte de amiazã, la ora 9½, primitmembrii Camerei ºi Senatului, cam 30 de persoane, miniºtrii etc.,pentru felicitãri adresate Elisabetei. Ora 10½ la Mitropolia mare,Te Deum, enorm de plin, slujbã religioasã frumoasã, o jumãtatede orã, apoi defilarea trupelor. Corpul ofiþerilor s-a strâns în jurulmeu. Ora 12 acasã. Primit clerul, pe toþi episcopii cu mitropolitul înfrunte, apoi profesorii, consiliul comunal. Audienþe, N. Suþu. Ora 1dejun, 30 de persoane, cerc. Dupã-amiaza Sturdza, audienþe. Vântcare usucã tot, enorm de cald. Dupã-amiaza acasã. Ora 5 audienþe.Seara la ora 7 dineu, consuli etc., 30 de persoane. Apoi foc de artificiiîn Copou, enorm de multã lume, acolo pânã la ora 10. Apãsãtor.

Sâmbãtã, 7 mai/25 aprilie. IaºiOra 9 inspectarea ªcolii Militare, apoi a tuturor trupelor în Copou.Vizitat cazarma pânã la ora 12. Foarte cald, secetos. Ora 12½ dejun,invitat 30 de persoane. Puþin obosit. Ora 3 vizitat cu SturdzaUniversitatea ºi Facultatea de Medicinã, ªcoala de Meseriaºi,Sf. Spiridon, Trei Ierarhi etc. Ora 6 înapoi. Vine o furtunã puternicã,ploaie scurtã. Cinat singur. Ora 9 mare ovaþie cu facle etc., discursuri.Ora 8½ soarea muzicalã cu 100 de persoane, doamne, cântã dom-niºoara Sion etc. Dansat un cadril, pânã la ora 12, enorm de cald,vorbit cu toatã lumea. Noaptea încã ceva ploaie.

Duminicã, 8 mai/26 aprilie. Iaºi-PiatraRãcoare. Select. Ora 8½ plecarea spre garã, strãzile pline, buchete etc.Ora 9 la garã, enorm de multã lume. Rãmas-bun. Plecarea în urale,miniºtrii merg cu mine. Ora 11 în Paºcani. În nordul Moldovei aplouat. Întâmpinare. Ora 12 în Roman, mare întâmpinare. Mers cutrãsura la Episcopie. Te Deum þinut de Melchisedec, apoi la el,întregul Roman adunat acolo. Mers cu trãsura la garã, pe ploaie. Ora 1plecat mai departe, ora 2 în Bacãu, întâmpinare. Acolo a plouat maipuþin. Plecat spre Piatra pe calea feratã îngustã. Buhuºi, vizitatfabrica de postav a lui Alcay. Ora 5 sosirea în Piatra, mare


întâmpinare, 500 de cãlãraºi cu steaguri. Mers cu trãsura la bisericã,Te Deum, apoi la casa lui Labeº, acolo întâmpinare. Ora 7 cinã,ovaþii. Seara enorm de obosit.

Luni, 9 mai/27 aprilie. Piatra-BucureºtiMohorât, rãcoare. Înainte de amiazã, la ora 8½, vizitat cazarma,spitalul ºi ºcoala. Pe podul de pe Bistriþa. Ora 11 dejunat, 30persoane. Ora 12 plecat din Piatra, toþi ne însoþesc la garã, iar oparte merg cu noi pânã la Bacãu. Sosit acolo la ora 2½, enorm decald, uscat. Întâmpinare, de asemenea în celelalte staþii, ºi anumela Focºani ºi la Râmnic, foarte mulþi însoþitori. Ora 6½ în Buzãu, ora 8½în Ploieºti, micã întâmpinare. Ora 10 sosirea în Bucureºti. Ovaþiifoarte mari la garã ºi pe strãzi, din cauza articolelor opoziþiei, carese comportã foarte meschin ºi rãspândeºte minciuni. Mers cu trã-sura la Palat. Elisabeta mã întâmpinã, e mai bine, dar încã slãbitã.Supat. Cãldurã enormã. Obosit. În Bucureºti nu a plouat. Secetãenormã în toatã þara, lumea e îngrijoratã. În unele locuri furtunã cugrindinã. Recolta nu este compromisã încã, dar ploaia este foartenecesarã în urmãtoarele zile. Brãtianu este foarte slãbit. Opoziþiaºi-a pierdut capul. Se judecã procesul împotriva lui Panu pentruLupta353.

Marþi, 10 mai/28 aprilieCald, barometrul urcã, secetã enormã. Înainte de amiazã Câmpineanu.Prefectul Poliþiei. Brãtianu, care e foarte suferind. Dupã-amiazãSturdza, mult de lucru. Seara citit, scris. Multe incendii în pãduri.

Sinaia

Miercuri, 11 mai/29 aprilie. Bucureºti-SinaiaSecetã enormã. Înainte de amiazã la ora 11½ au depus jurãmântulAurelian ca ministru al Lucrãrilor Publice ºi Gheorghian ca ministrual Domeniilor. R. Mihai la Interne, Brãtianu, care e bolnav, preºedintefãrã portofoliu. Consiliu de miniºtri pânã la ora 12. Ora 1½ plecareala Sinaia, miniºtrii la garã. Ora 4¾ în Sinaia, îngrozitor de frig, vântdin nord, uscat. Cu Stöhr direct la castel. Cinat. Seara foarte frig,vreme neprietenoasã.

Joi, 12 mai/30 aprilieFrig, ceva soare. Înainte de amiazã vãzut clãdirile cu Stöhr. Dupã--amiaza scris, plimbat. Regina Suediei a pornit spre Bucureºti. Searabiliard. +5 °R.

JURNAL 499

Vineri, 1/13 maiMohorât ºi neprietenos, vânt rece. Înainte de amiazã promenadã.Dupã-amiaza ploaie. Orele 5-7 promenadã. Stöhr, Knechtel. ReginaSuediei a sosit în Bucureºti. Împãrãteasa Elisabeta a ajuns înVârciorova la ora 7.

Sâmbãtã, 2/14 maiVreme minunatã, cald, nori. Ora 7 sculat. Ora 8½ plecat la garã cuElisabeta, cu trãsura. Ora 9 împãrãteasa Austriei ajunge, salutãricordiale. Baronul Napsa ºi doamna von Maylat cu ea. Klaudy. Merscu trãsura direct la castel. Dejunat à trois. Vizitat parþial castelul.Ora 11 la pavilionul de vânãtoare. Ora 1 dejunat (lunch). Ora 3 împã-rãteasa cu noi doi la Poiana Stâna, pe la cascade, la ultima încã zãpadã.În munþi senin, culori închise. Împãrãteasa este încântatã de promenadã.Înapoi peste Clopotniþa. Ora 6 la castel. Împãrãteasa se întinde. Ora 7cinã cu suita. Biliard cu Napsa. Ora 10½ o furtunã puternicã, însoþitãde ploaie torenþialã, pânã la ora 12½. Elisabeta e obositã, are febrã.

Duminicã, 3/15 maiVreme minunatã, apãsãtor. Ora 6½ Elisabeta cu împãrãteasa lasihãstria Sf. Ana. Ora 8¼ înapoi, eu ies în întâmpinare. Dejunat cuElisabeta, împãrãteasa rãmâne singurã pânã la ora 11½. Dupã aceeaele pleacã la pavilionul de vânãtoare, unde Elisabeta îi citeºte. Klaudyla mine. Ora 2 dejunat, le-am luat de la pavilionul de vânãtoare. Ora 3¾mers cu trãsurile la garã, Elisabeta cu împãrãteasa, eu cu Napsa.Ora 4 plecarea cãtre Predeal, în vagonul nostru. Enorm de cald. Ora 4½rãmas-bun în Predeal, foarte cordial. Îi telegrafiez împãratului ºiprimesc rãspuns abia seara. Ne întoarcem direct la Sinaia. Plimbarecu trãsura, la Izvor, cu Elisabeta, care e puþin obositã. Seara foarterece. Ora 7 cinat. Seara biliard, citit. Depeºã de la Leopold, dinBaden, care îmi anunþã întoarcerea lui de la Lisabona. Antoinetterãmâne acolo pânã miercuri.

Luni, 4/16 maiVreme minunatã. Complet senin, din pãcate prea secetos. În þarã aplouat doar puþin. Cu Elisabeta la pavilionul de vânãtoare. Dupãaceea cu Knechtel, mai târziu Stöhr, dat dispoziþii. Dupã-amiazascris. Promenadã cu Elisabeta. Seara Stöhr la Bucureºti.

Marþi, 5/17 maiVreme minunatã, cald, din pãcate înnorat, vânt. Înainte de amiazãcu Knechtel. Scris. Dupã-amiaza promenadã cu Elisabeta. Searainspectat iluminatul electric exterior. Biliard.


Miercuri, 6/18 maiComplet senin, vânt foarte puternic dinspre Câmpina. Înainte deamiazã scris. Venit Stãtescu, biliard cu el pânã la ora 3. Orele 5-7promenadã. Cerul acoperit, foarte apãsãtor. Seara biliard, plouãpuþin. Peste tot în þarã foarte secetos.

Joi, 7/19 maiPloaie torenþialã, deloc rece. Scris. Ora 12 venit Sturdza, rãmânepânã la ora 5, conversat. Seara senin, promenadã. A plouat în maimulte districte. Seara biliard. Aer cald, acoperit.

Cotroceni

Vineri, 8/20 mai. Sinaia-CotroceniVreme minunatã, foarte apãsãtor, nori. Înainte de amiazã luathotãrâri cu Montandon. Ora 1 dejunat. Ora 2¼ plecarea din Sinaia,nori de ploaie ameninþãtori. Din Câmpina pânã în Ploieºti ploaie,apoi din nou uscat. Spre Bucureºti a plouat foarte puþin. Ora 5½sosirea în Cotroceni, miniºtrii etc. la garã. Cu Knechtel în grãdinã,la noua capelã. Ora 7 cinat. Seara rezolvat hârtii.

Sâmbãtã, 9/21 mai. CotroceniOra 9 cu Elisabeta în grãdinã, la micul mormânt, la statuia dincapelã, foarte frumoasã. Înainte de amiazã Pherekyde, Stãtescu,ministrul de Rãzboi. Vânt puternic, ce împrãºtie toþi norii. Barometrulurcã. Dupã-amiaza audienþe. Ora 5 la împãrþirea premiilor pentruconcursul de tir al armatei. Defilare, toþi generalii acolo. Ora 6 înapoi.Seara Stöhr, care pleacã la Sinaia.

Duminicã, 10/22 mai. Ziua naþionalãVreme minunatã. Ora 8 cu Elisabeta la micul mormânt. Ora 9¾ plecatcu trãsura în oraº. Ora 10½ de la Palat spre Mitropolie, în þinutã degalã. Trupele postate, totul împodobit. Te Deum, 12 episcopi, bisericafoarte plinã. Cu Elisabeta la mitropolitul Iosif Gheorghian. Primitfelicitãrile Sinodului. Prezenþi mitropolitul Moldovei, Melchisedec etc.Încãlecat. Ataºaþii militari italian, francez ºi austriac. Spre Bulevard,Elisabeta merge cu trãsura în faþã. Acolo aglomeraþie enormã.Defilarea ºcolilor ºi a trupelor, foarte bine. Artileria foarte frumoasã.Ora 12½ se terminã. Cald. Ora 1 primit Consiliul de miniºtri. Dupã--amiaza cu Elisabeta, care e foarte obositã. Primit pe mitropolitulMoldovei. Multe depeºe, o lungã depeºã de la Brãtianu, cãruia îirãspund. Ora 7 cinat. Ora 8½ mare ovaþie a Comerþului, cu

JURNAL 501

discursuri. Îi primim în sala mare. Retragere cu torþe. Ora 9 plim-bare cu trãsura prin oraº, la ªosea, iluminatã strãlucitor, aglo-meraþie enormã, multe trãsuri, mare entuziasm. Ora 10 foc deartificii la primul rond. Abia la ora 10½ la Cotroceni. Sãrbãtoarefrumoasã. Elisabeta puþin obositã. În þarã ceva ploaie, însã nu su-ficientã.

Luni, 11/23 maiVreme vântoasã, uscatã. Înainte de amiazã Sturdza. Elisabeta înoraº. Dupã-amiaza audienþe. Orele 5-7 Kalinderu. Seara cu Elisabeta,care are puþinã febrã. Aer apãsãtor.

Marþi, 12/24 maiVântos, uscat. Înainte de amiazã Câmpineanu ºi ministrul de Rãzboi.Dupã-amiaza colonelul Cerutti ºi marchizul Paugi. Sturdza. Orele 5-7maiorul Schuhmann, hotãrât fortificaþiile de la Focºani. El pleacã.Seara citit.

Miercuri, 13/25 maiFoarte cald. Ora 10½ Consiliu de miniºtri în oraº. Brãtianu mai bine.Ora 1 Cotroceni. Dupã-amiaza audienþe. Ora 5 inspectat Regimentul 3Infanterie, care pleacã în Dobrogea. Seara foarte apãsãtor, acoperit.

Joi, 14/26 mai. ÎnãlþareaElisabeta la bisericã la ora 10, rãmâne toatã ziua în oraº. Eu audienþela ora 10. Dupã-amiaza G. Cantacuzino, vorbeºte despre schimbareaguvernului, pe care o considerã necesarã. Ora 5 Th. Rosetti de laCurtea de Casaþie. Seara cu Elisabeta.

Vineri, 15/27 maiFoarte cald. Înainte de amiazã Brãtianu de la ora 10½ la 12. R. Mihai.Audienþe. Dupã-amiaza vizitat expoziþia lui Grigorescu354, comandatdouã tablouri. La Palat. Ora 7 înapoi. Foarte apãsãtor.

Sâmbãtã, 16/28 maiApãsãtor. Înainte de amiazã Pherekyde ºi Gheorghian. Dupã-amiazaVãcãrescu, care îmi citeºte din lucrarea sa. Ceva ploaie. Ora 6½Basset, care a venit de la Sinaia. Noaptea furtunã puternicã ºi cevaploaie.

Duminicã, 17/29 mai. Rusaliile catoliceVânt rece, puþinã umezealã. Ora 11½ generalul Fraser. Ora 1½Cernat. Ora 2 mers cu Elisabeta, cu trãsura, la curse la Bãneasa.


Furtunã puternicã. Þinut pânã la ora 6½, plictisitor. Marghilomancâºtigã premiul meu de 2.000 de franci. Seara cu Elisabeta.

Luni, 18/30 maiVânt rece. Înainte de amiazã cu Elisabeta în grãdinã. Nici un ministru.Scrisoare de la Leopold din Sigmaringen, unde a fost L. Catargi,pentru a interveni ca sã grãbeascã schimbarea guvernului, deoareces-ar urmãri înlãturarea ºefilor opoziþiei prin procese. KronprinþulImperiului German grav bolnav, afecþiune la gât care dureazã decâteva luni. Dupã-amiaza audienþe. Ora 5 în oraº, acolo Stöhr, cares-a întors de la Sinaia. Seara citit.

Marþi, 19/31 maiVântos, cald. Ora 10½ Sturdza, vorbit despre Azil, care nu mergebine. Ministrul de Rãzboi, discutat fortificaþiile de la Focºani ºi mane-vrele de la Slatina ºi Focºani de la sfârºitul lui august stil vechi. For-tificaþiile de la Focºani costã 45 milioane, inclusiv Galaþi, Buzãu etc.Deutsche Revue a revenit la proiectul de a-mi publica memoriile.Dupã-amiaza audienþe. Orele 5-7 Kalinderu. Aerul s-a rãcit simþitor.În jurul Bucureºtiului furtuni, aici mare secetã, care poate dura. ÎnOltenia ºi în nordul Moldovei e prea cald.

Miercuri, 1 iunie/20 maiVânt foarte rece, acoperit. Barometrul urcã. Înainte de amiazã audienþe,R. Mihai. Dupã-amiaza preºedintele Curþii de Casaþie, care mulþumeºtepentru fotografia pe care i-am trimis-o. Ora 5 la Palat. Seara cititpânã la ora 11½.

Joi, 2 iunie/21 mai. Sf. Constantin ºi ElenaZiua morþii scumpului papa. Vânt foarte rece, mohorât. Înainte deamiazã nici un ministru. Dupã-amiaza audienþe. Orele 5½-7 in-spectat Regimentul 6 Dorobanþi la Cotroceni. Recruþii, ofiþerii etc.Seara citit.

Vineri, 3 iunie/22 maiApãsãtor, acoperit. Barometrul destul de ridicat. Ora 10 în oraº.Consiliu de miniºtri pânã la ora 12½. Discutat creditul de 30.000.000.Orele 1½-4 audienþe. Coutouly îndelung la mine. Ora 4½ plecat cutrãsura la Zorloaia, acolo Regimentul 21 Dorobanþi ºi ªcoalaMilitarã. Dorobanþii pe picior de rãzboi, foarte bine. Vizitat tabãra.ªcoala de la Bãneasa. Ora 7½ în Cotroceni. Seara prefectul Poliþiei,Basset etc.

JURNAL 503

Sinaia

Sâmbãtã, 4 iunie/23 mai. Bucureºti-SinaiaAer gros ºi apãsãtor. Ora 9 în grãdinã cu Knechtel. Ora 11 plecareadin Cotroceni cu trenul special, la garã miniºtrii, D. Ghica etc. Ora 12la Ploieºti. Plouã puternic în munþi. Ora 2 Comarnic, rãcoare. Ora 2½sosirea în Sinaia, vreme minunatã, cald, însã a plouat colosal. Mersîndatã cu trãsura la castel, apoi vizitat totul cu Stöhr. Cascada carea fost fãcutã pe râul Peleº lângã castel. Ora 7 cinat. Seara biliard cuCandiano. Noapte rea, Elisabeta dureri la partea inferioarã a trun-chiului, eu durere de cap, nu am dormit deloc.

Duminicã, 5 iunie/24 mai. Sf. TreimeVreme minunatã. Ora 9 la bisericã împreunã cu Steriadi ºi Candiano,o orã, pe jos. Apoi Stöhr la mine. Dupã-amiaza promenadã ºi laStöhr, care pleacã la Bucureºti. Seara biliard. Elisabeta din nou bine.

Luni, 6 iunie/25 mai. Sf. TreimeVreme mohorâtã. Înainte de amiazã scurtã promenadã cu Elisabeta.Ploaie. Dupã-amiaza scris lui Fritz, care vine aici la sfârºitul lunii.Promenadã, întâlnit pe Heidler, plimbat cu el. Seara biliard.

Marþi, 7 iunie/26 maiMohorât, deloc frig. Promenadã cu Elisabeta. Ora 11 ploaie toren-þialã. Peleºul foarte mare, mai ales la cascadã, unde se lucreazã.Dupã-amiaza promenadã. Seara biliard.

Miercuri, 8 iunie/27 maiVreme minunatã, cald. Stöhr venit de la Bucureºti. La cascadã etc.La lunch secretarul Scheffer cu mireasa lui ºi cu mama rusoaicã.Dupã-amiaza promenadã cu Elisabeta. Seara biliard. Frig.

Joi, 9 iunie/28 maiVreme frumoasã, foarte cald. Înainte de amiazã cu Stöhr la lucrãri.Dupã-amiaza audienþã, domnul Arvanezu355, care a fost destituit deStãtescu de la Curtea de Apel, unde a stat 9 ani. Orele 5-7 promenadã,aer minunat. Seara biliard. Ora 11 în pat.

Vineri, 10 iunie/29 maiVreme minunatã. Promenadã cu Elisabeta. Apoi Stöhr. Dupã-amiazascris. Promenadã. Spre searã o furtunã puternicã. Biliard. Împãratulgerman grav bolnav.


Sâmbãtã, 11 iunie/30 maiPloaie torenþialã toatã ziua, care se întinde ºi spre câmpie. Orele 11-1maiorul Mongin, care îmi prezintã planurile fortificaþiilor din Bucureºti.Rãmâne la lunch. Stöhr la Bucureºti. Seara biliard.

Duminicã, 12 iunie/31 maiVreme minunatã. Dimineaþa doar +6 °R. Înainte de amiazã scris.Promenadã. Dupã-amiaza cu Elisabeta, promenadã.

Luni, 1/13 iunieMohorât ºi rãcoare. Înainte de amiazã promenadã cu Elisabeta.Împãratul german mai bine. În Serbia un guvern Ristiä. Dupã-amiazacu Knechtel, promenadã. Seara biliard.

Marþi, 2/14 iunieVreme minunatã. Promenadã. Ora 12½ venit Kalinderu ºi colonelulBibescu. La lunch. Dupã-amiaza decis covoarele. Promenadã. SearaBibescu ºi Kalinderu la masã. Biliard. Stöhr s-a întors de la Bucureºti.

Miercuri, 3/15 iunieVreme minunatã. Înainte de amiazã decis cu Bibescu instalaþiile dingrãdinã. Orele 10½-12½ Kalinderu. Dupã-amiaza prefectul Poliþiei.Seara depeºã conform cãreia Botoºaniul e în flãcãri. Biliard.

Joi, 4/16 iunieVreme frumoasã. Înainte de amiazã Bibescu, instalaþiile din grãdinã.Telegrafiat primarului din Botoºani, trimis 10.000 franci ca întâiulajutor. Dupã-amiaza Bibescu la Bucureºti. Seara biliard.

Vineri, 5/17 iuniePloaie, frig. Înainte de amiazã cu Stöhr. Ora 12 venit toþi miniºtrii.Orele 12-1 Brãtianu. Toþi la lunch. Orele 3-5 Consiliu de miniºtri,subscris 30.000 franci pentru Botoºani. Sunt aºteptate subscripþiidin toatã þara. Ora 5 toþi miniºtrii pleacã la Bucureºti. Micã promenadã.Rãcoare. Seara biliard.

Sâmbãtã, 6/18 iunieRãcoare, mohorât. Atârnat tablouri cu Stöhr. Dupã-amiaza ploaie.Promenadã. Seara biliard. Ploaie torenþialã.

Duminicã, 7/19 iunieAproape toatã ziua ploaie. Înainte de amiazã Stöhr. Scris. Dupã--amiaza acasã. Audienþe. Seara biliard. Doamna Henry von Ryn dinSt. Gallen, soþia scriitorului.

JURNAL 505

Luni, 8/20 iunieVreme frumoasã, cald. Înainte de amiazã promenadã cu Elisabeta.Dupã-amiaza scris. Seara Robescu, venit de la Botoºani.

Marþi, 9/21 iunieApãsãtor. Orele 10-11 inspectat Batalionul 3 Vânãtori, maiorul Lipan.Foarte bine. Ceva ploaie. Cu Stöhr. Dupã-amiaza scris. Seara pro-menadã. Biliard cu Robescu.

Miercuri, 10/22 iunieToatã ziua ploaie torenþialã. Ora 12 venit R. Mihai. Ora 1 lunchcu mitropolitul primat Gheorghian. I-am arãtat castelul. R. Mihaila mine. Orele 6-7 promenadã. Seara la ora 9 l-am mai primit peD. Ghica. Vrea sã plece la Ialta, spre a o împiedica pe regina Nataliaa Serbiei sã se întoarcã deocamdatã la Belgrad, deoarece regeleMilan ar fi nebun ºi vrea sã-ºi repudieze soþia. Mare scandal.Ministrul nostru la Belgrad a fost asaltat de rege, pentru a obþineîncuviinþarea divorþului. În caz contrar, vrea sã abdice.

Joi, 11/23 iunieVreme minunatã. Înainte de amiazã promenadã cu Elisabeta. Dupã--amiaza scris. Stöhr la Bucureºti. Seara promenadã. Vânt din nord.Biliard. Regele Serbiei urmeazã sã meargã la Viena. Încã mai doreºtesã divorþeze.

Vineri, 12/24 iunieVreme minunatã. Promenadã cu Elisabeta. Ora 10 primit peH. Hausmann-Zettler, reprezentant la München. Este invitat la lunchºi la cinã. Audienþe. Ora 12 Sturdza. La lunch de asemenea Buschcu soþia ºi domnul ºi doamna Kremnitz. Dupã-amiaza Basset.Orele 4½-7 promenadã cu Sturdza pe Clopotniþa. Dupã cinã, el pleacãla Braºov în întâmpinarea lui Fritz. Seara biliard.

Sâmbãtã, 13/25 iunieZiua de naºtere a lui Fritz. Vreme minunatã. Promenadã cu Elisabeta.Înainte de amiazã scris. La lunch o delegaþie din Botoºani, senatoriiArapu, Ciolac ºi deputatul Urzicã. Ora 3¼ plecarea la Predeal, Fritzºi cu Sturdza au ajuns deja la ora 2 în Predeal, cu trãsura. Ora 3¾în Predeal. Salutare, dupã 15 minute înapoi spre Sinaia. Elisabetamerge în faþã, eu împreunã cu Fritz, la castel. Ceai. Vizitat totul.Promenadã la pavilionul de vânãtoare. Ora 7 cinat. Seara à trois însalonul turcesc. Frig.


Duminicã, 14/26 iunieVreme minunatã. La ora 9 dejunat à trois. La pavilionul de vânãtoare.Dupã-amiaza promenadã cu Fritz, la mãnãstire etc. Seara biliard.

Luni, 15/27 iunieMohorât, rãcoare. Înainte de amiazã scurtã promenadã cu Fritz.Pentru lunch generalul Anghelescu, generalul Maican, Claude Eprez.Ploaie torenþialã, complet întuneric pânã seara. Conversat cu Fritz.Seara biliard.

Marþi, 16/28 iunieVremea mai bunã, foarte frig. Promenadã cu Elisabeta ºi cu Fritz, apoiSteriadi ºi Moruzi, care vin la dejun. Dat 5.000 de franci pentru Pinta.Dupã-amiaza promenadã cu Fritz în Sinaia. Vânt rece. Seara conversat.

Miercuri, 17/29 iunieVreme mohorâtã, ceva ploaie. Înainte de amiazã împreunã, conversat,apoi promenadã cu Fritz. Frankfurt am Main îmi trimite 2.000 demãrci pentru Botoºani. Dupã-amiaza cu Fritz la a doua cascadã, peClopotniþa. Seara biliard.

Joi, 18/30 iunieVreme minunatã. Înainte de amiazã promenadã cu Fritz. Ora 12Brãtianu la mine. Ora 1 toþi miniºtrii la lunch. Ora 3 Consiliu deminiºtri, problema comercialã. Ora 5 promenadã cu Fritz. Searabiliard, conversat.

Vineri, 1 iulie/19 iunieVreme minunatã, foarte cald. Promenadã. Venit Kalinderu. Dupã--amiaza cu Fritz ºi Kalinderu la Buºteni, vizitat noua bisericã înconstrucþie. Mers cu trãsura la Azuga. Fabrica de postav, care eaproape gata. Ora 7 înapoi, foarte cald. Seara rãcoare. Biliard.

Sâmbãtã, 2 iulie/20 iunieCald. Înainte de amiazã de la ora 11 la 1 Kalinderu, apoi cu Fritz.Ploaie. Orele 5½-7 promenadã.

Duminicã, 3 iulie/21 iunieCald. Înainte de amiazã Filipescu, promenadã cu Fritz ºi cu el. Lamasã Cernat, Grãdiºteanu etc., conversat pânã la ora 3. Odobescu aintrat în serviciu. Orele 5-7 promenadã cu Fritz. Searã minunatã,foarte cald. Regele Serbiei se aflã încã la Viena, nu vrea sã-i permitãreginei sã ne viziteze aici.

JURNAL 507

Luni, 4 iulie/22 iunieVreme minunatã, cald. Ora 10 plecat cu trãsura spre Poiana Þapului,toþi împreunã pe jos la Urlãtoarea, apoi dejunat într-o poianã dincolode cascadã. Ora 3 pe jos spre podul de piatrã de la Caraiman, cascadefrumoase, ceva ploaie. La Buºteni, de acolo doamnele cu trãsura. Pejos cu Fritz, cafea la Montandon. Seara ploaie. Ora 6 în Sinaia.Biliard cu Fritz.

Marþi, 5 iulie/23 iunieVreme frumoasã. Înainte de amiazã cu Fritz. Stöhr, care pleacã laBucureºti. Generalul Maican la masã. Venit pastorul Harder alãturide fiica lui Elbinger. Orele 3½-5 L. Catargi la mine, pe care nu l-ammai vãzut de 11 ani. Îmi prezintã situaþia cu minciuni dezonorante,mã roagã sã-l destitui pe Brãtianu, altfel crede cã va fi pericol. ÎnGalaþi ºi Brãila micã demonstraþie, mi se telegrafiazã. Promenadã cuFritz. Seara biliard cu el. Ora 11½ în pat.

Miercuri, 6 iulie/24 iunieVreme minunatã, foarte cald. Ora 10½ la Poiana Stânei, pe la cascade,cu toatã societatea. Ajuns la ora 12½, dejunat acolo. Ora 2 la PiatraArsã, foarte liniºtit, vedere frumoasã pânã departe. Elisabeta cumine ºi cu pastorul Harder ne întoarcem, ceva ploaie. Fritz cu Schefferºi cu Romalo ºi Davila merg prin Vârful cu Dor. Ora 7 înapoi. Noideja la ora 5. Ora 7½ cinat. Searã minunatã. Biliard cu Fritz. Coburgales ca principe al Bulgariei356.

Joi, 7 iulie/25 iunieVreme mohorâtã. Înainte de amiazã cu Elisabeta ºi Fritz, apoi ploaie.La lunch Vãcãrescu, Ghica etc. Dupã-amiaza promenadã cu Fritz.Seara biliard, dansat.

Vineri, 8 iulie/26 iunieVreme frumoasã, vânt din nord. Înainte de amiazã, la ora 10½, in-spectat Batalionul de Vânãtori. Exersat sub foc. Elisabeta, Fritz ºidoamnele de faþã, pânã la ora 12. Dupã-amiaza plimbare cu trãsura,cu Fritz, pânã aproape de Comarnic. De la Izvor pe jos înapoi. Searabiliard.

Sâmbãtã, 9 iulie/27 iunieMohorât ºi foarte rece. Înainte de amiazã promenadã. Coburg acceptã,însã marile puteri nu îl sprijinã. Dupã-amiaza cu Fritz spre Sf. Ana.Seara biliard. Venit Theodori. Rece.


Duminicã, 10 iulie/28 iunieVreme minunatã. Înainte de amiazã la ora 10½ cu Fritz la D. Ghica,acesta e bolnav ºi stã în pat. O orã acolo. La lunch Busch cu soþiaºi domnul de Gravais cu soþia357, sora lui Bãlãceanu. Colonelul Bibescu.Ora 5 promenadã cu Fritz. Seara încã o promenadã, pentru a vedeacastelul iluminat electric. Biliard. Coburg primeºte delegaþia caremerge la el în Ungaria. Turcia pare sã fie împotriva alegerii lui. Vaaccepta coroana doar dacã marile puteri nu sunt împotrivã. Rusiafoarte ostilã.

Bucureºti

Luni, 11 iulie/29 iunie.Sf. Petru ºi Pavel. Sinaia-BucureºtiFoarte apãsãtor. Ora 8½ dejunat à trois în pavilionul de vânãtoare.În grãdinã cu Bibescu. Ora 12 plecarea din Sinaia cu trenul special,toþi împreunã, invitat de asemenea pe Busch cu soþia, Nacu, Stãtescu etc.La salinele din Slãnic, prin Buda. Dejunat în vagon. Ora 2¼ sosireala saline, mare întâmpinare, enorm de cald. Vizitarea salinei ºi agaleriilor, care sunt iluminate electric, foarte rece, +9 °R. Apoi în-chisoarea, biserica ºi cazarma. Horã. Ora 5 ºi 50 de minute plecarea.La Buda ne despãrþim, Elisabeta la Sinaia, eu cu Fritz, cu miniºtriiºi cu Bibescu la Bucureºti. Ora 7½ sosirea în Cotroceni, foarte cald.Toþi miniºtrii prezenþi. Ora 8 cinat cu Fritz. Stat pe verandã pânãla ora 11. Enorm de secetos.

Marþi, 12 iulie/30 iunie. CotroceniCãldurã enormã. Ora 8 dejunat cu Fritz. Promenadã în grãdinã. Ora 9¾plecat cu el la Palat, arãtat încãperile. Orele 10½-12½ Consiliu deminiºtri, discutat ºi despre audienþa lui Lascãr Catargi. Pherekydemerge la Constantinopol. Ora 12½ dejunat cu Fritz. Vizitat Palatulnou, grajdurile etc. Stöhr acolo. În Palat pânã la ora 5. Mers cutrãsura la Cotroceni. Ora 6 cinat à deux pe verandã. Ora 7½ la garã,acolo toþi miniºtrii. Ora 8 Fritz pleacã spre Umkirch, prin Mehadia,Viena, Ischl. Rãmas-bun. Mers cu trãsura la Cotroceni. Seara singur,citit, scris. Cãldurã enormã. Porumbul este în pericol. Brãtianu la þarã.

Miercuri, 1/13 iulie. Cotroceni-SinaiaCãldurã enormã, vânt, praf, tare secetos. Ora 7 sculat. Ora 8 dejunatsingur. Ora 9½ mers cu trãsura la Palat, discutat cu Steriadi feluritelucruri, vãzut noul serviciu de argint. Ora 10½ ministrul de Rãzboi.Ora 11 Stãtescu, directorul general al Cãilor ferate, apoi Stöhr.

JURNAL 509

Ora 12¾ la Cotroceni. Dupã-amiaza audienþe. Sturdza la mine pânãla ora 4. Ora 4¾ plecat din gara Târgoviºte cu trenul obiºnuit,miniºtrii la garã. Vânt puternic. În Ploieºti 10 minute. Rãcoare înValea Prahovei. Ora 8 ºi 10 minute sosirea în Sinaia. Elisabeta ºidoamnele la garã, gardã de onoare. Îndatã la castel. Ora 8½ cinat.Seara împreunã. Rãcoare.

Joi, 2/14 iulieVreme minunatã, nu atât de cald. Înainte de amiazã cu Stöhr lacascadã, unde se amenajeazã cãrãri. Dupã-amiaza scris, mai târziuplimbat singur. Elisabeta la Azuga. Seara citit. Foarte rece. Fritz laViena.

Vineri, 3/15 iulieVreme minunatã, cald. Înainte de amiazã cu Stöhr. Dupã-amiazascris. Promenadã. Seara cu Elisabeta, biliard.

Sâmbãtã, 4/16 iulieVreme minunatã, foarte cald. Înainte de amiazã scris. Cu Stöhr. Lalunch Goluchowsky etc. Dupã-amiaza citit, plimbat singur. Searabiliard cu Elisabeta. Basset pleacã în concediu în Elveþia. Fritz aajuns în Umkirch. În þarã mare secetã.

Duminicã, 5/17 iulieVreme minunatã, foarte cald. Ora 9 la bisericã, apoi plimbare cutrãsura, cu Elisabeta. Dupã-amiaza Sturdza. Promenadã la cascadã.Seara biliard cu ªoimãnescu.

Luni, 6/18 iulieVreme minunatã, secetos. Înainte de amiazã Young. Ora 12 primitpe Radowitz, ambasadorul german la Constantinopol. Rãmâne lalunch ºi la cinã, unde sunt invitaþi ºi Busch cu soþia. Arãtat luiRadowitz castelul, apoi promenadã cu el ºi cu Sturdza pânã la primacascadã. Seara se face muzicã. Eu biliard.

Marþi, 7/19 iulieVreme frumoasã. Dimineaþa cu Stöhr la cascadã. Orele 12-2 furtunã,ploaie. Seara promenadã. Biliard.

Miercuri, 8/20 iulieVreme frumoasã. Înainte de amiazã la cascadã cu Stöhr. La lunchministrul rus Hitrovo cu soþia ºi fiica. Discutat îndelung cu Hitrovo.Orele 5-7 promenadã.


Joi, 9/21 iulieÎnainte de amiazã scris. Elisabeta la Stâna. Ora 12 Kalinderu.Ora 1½ lunch. Dupã-amiaza cu Elisabeta, la Stöhr. Promenadã.Seara biliard. Foarte cald.

Vineri, 10/22 iulieCald. Orele 10½-12 Kalinderu, apoi venit Brãtianu. Rãmâne la lunch,iar la ora 3 pleacã. Vãzut încã pe Kalinderu. Slãniceanu pleacã ºi ella Bucureºti. Seara promenadã.

Sâmbãtã, 11/23 iulieCãldurã mare. Înainte de amiazã Stöhr la mine, pleacã la Bucureºti.Primit pe Emil Ghica, zice cã regele Serbiei rãmâne la ideea despãr-þirii de soþia sa. În Serbia finanþele sunt ruinate. Coburg se retragede la alegerea sa într-un mod stângaci ºi ridicol. Dupã-amiaza pro-menadã. Porumbul este aproape pierdut din cauza secetei. Seara biliard.

Duminicã, 12/24 iulieVreme minunatã, vânt din nord. Ora 9 la bisericã, plimbare cutrãsura cu Elisabeta, vânt ºi praf. La lunch E. ºi G. Ghica cu soþiile,episcopul Buzãului etc. Dupã-amiaza scris. Spre searã ceva ploaie,apãsãtor, mohorât. Biliard.

Luni, 13/25 iulieNoaptea ceva ploaie. Ora 7 sculat. Început cura cu apã rece. Promenadãpe ploaie, apãsãtor. Înainte de amiazã scris. Prefectul de Prahova.Nimeni la lunch. Dupã-amiaza cu Elisabeta. Ora 5½ promenadã.Seara biliard.

Marþi, 14/26 iulieApãsãtor ºi mohorât. Ora 7½ curã, promenadã pânã la ora 8¾, foarteud. Înainte de amiazã cu Elisabeta ºi scris. La lunch ministrulSpaniei, Gr. Cantacuzino etc. Dupã-amiaza ploaie scurtã. În þarã aplouat în câteva districte, însã nu suficient pentru porumb, care stãfoarte rãu. Ziarele opoziþiei vorbesc de un atentat împotriva mea.Pastorul Harter a plecat la Elbinger. Seara micã reprezentaþie deteatru, Scheffer cu soþia ºi Bãlãceanu. Biliard.

Miercuri, 15/27 iulieVreme minunatã, cald. Ora 7 curã, promenadã la prima cascadã.Coburg pare sã-ºi fi comandat iarãºi o uniformã bulgarã. Ora 11 laD. Ghica, pânã la ora 12½. Radu Mihai ºi Nacu la lunch. Dupã--amiaza scris. Promenadã. Seara ceva ploaie. Biliard.

JURNAL 511

Joi, 16/28 iulieVreme minunatã. Ora 7 baie. Promenadã. Înainte de amiazã scris.Nimeni la lunch. Ploaie cu furtunã. Biliard, scris. Seara promenadã,apãsãtor. Biliard.

Vineri, 17/29 iulieVreme minunatã, foarte cald. Ora 7 baie. Promenadã. Înainte deamiazã cu Elisabeta, scris. La lunch C. Boerescu cu soþia etc. Dupã--amiaza Z. Bengescu ºi Bãicoianu, promenadã. Seara biliard. Cevaploaie în þarã.

Sâmbãtã, 18/30 iulieVreme minunatã, foarte cald. Ora 7 curã, promenadã, cu Elisabeta,scris. La lunch dr. Cantacuzino cu soþia sa, fiica lui Brãtianu. Dupã--amiaza ploaie. Promenadã. Seara biliard. Teatru.

Duminicã, 19/31 iulieVreme minunatã. Ora 7 curã. Promenadã. Înainte de amiazã Stöhrla mine, care va pleca în strãinãtate (miercuri). Ora 12 venit Sturdza.La lunch Coutouly, D. Ghica împreunã cu familia, câþiva domniaustrieci, 24 persoane. Pe verandã pânã la ora 3. Orele 5-7 prome-nadã cu Sturdza. Seara biliard cu Perticari.

Luni, 1 august/20 iulie. Sf. IlieOra 9 cu Elisabeta la bisericã, toate doamnele, Sturdza, Theodori,Greceanu, Steriadi etc., foarte multã lume. Plimbare cu trãsura laIzvor. Ora 11 încã Stöhr, apoi Steriadi, Fãlcoianu. Persoane dinGermania la lunch. Dupã-amiaza discutat cu Sturdza tratatul comercialcu Turcia. Ploaie. Orele 6-7 promenadã. Seara biliard. Toþi domnii seîntorc la Bucureºti. Apãsãtor.

Marþi, 2 august/21 iulieVreme minunatã, foarte cald. Ora 7 curã. Promenadã. Cu Elisabeta,scris. A murit Katkow. La lunch ºi dupã-amiaza George Cantacuzinocu fiii sãi ºi Esarcu. Orele 6-7 promenadã. Seara biliard. Cald.

Miercuri, 3 august/22 iulieVreme minunatã, cald. Ora 7 curã. Promenadã. Ora 11 primit peLascelles, ministrul plenipotenþiar englez. Ora 1 Slavici la masã.Seara promenadã. Biliard. Basset în Elveþia ºi Stöhr la Viena.

Joi, 4 august/23 iulieVreme minunatã. Ora 7 curã. Promenadã. Înainte de amiazã scris.Ora 12 complet întuneric, norii se adunã din toate pãrþile, ploaie care


þine pânã la ora 2. Din nou complet senin. Nimeni la dejun. Biliard.Orele 5-7 promenadã cu Elisabeta. Seara foarte plãcut. Vãzut iluminatulcu lãmpi Iablocikov din turnuri, foarte clar, întreaga vale iluminatã.Biliard pânã la ora 10. Scrisoare de la mama, care a fost la Umkirch.

Vineri, 5 august/24 iulieNoaptea ploaie torenþialã. Ora 7 sculat, curã, promenadã pe ploaie,care e foarte caldã. Înainte de amiazã cu Elisabeta pe verandã, scris.La lunch prim-preºedintele Skina, Willmanns, P. Ghica împreunã cufiicele. Ploaia dureazã ºi cade aproape peste tot în þarã. Orele 6-7promenadã cu Elisabeta. Aer bun. Seara biliard.

Sâmbãtã, 6 august/25 iulieVreme rãcoroasã, frumos. Ora 7 sculat, curã, promenadã. Înainte deamiazã scris. Ora 12 venit Brãtianu, care rãmâne pânã la ora 3.Urechia ºi pastorul Tartin din St. Petersburg la lunch. Dupã-amiazascris. Promenadã cu Elisabeta, aer bun. Seara biliard.

Duminicã, 7 august/26 iulieRãcoare, frumos. Ora 7 sculat, curã, promenadã. Înainte de amiazãSlavici aici, care preia Azilul Sf. Elena. Scris. Dupã-amiaza prome-nadã cu Elisabeta. Seara la masã prinþul von Schönburg ºi cãpitanulde cavalerie contele Klynkoström de la garda de corp, pânã la ora 10,arãtat castelul, invitaþi la familia Duca.

Luni, 8 august/27 iulie+7 °R, vreme minunatã, baie, promenadã. Cu Knechtel pe terasã.Coburg urmeazã sã plece la Sofia. Stolojanii la lunch. Dupã-amiazascris. Promenadã cu Knechtel. Seara biliard. Mama a plecat.

Marþi, 9 august/28 iulieVreme minunatã, cald. Baie, promenadã. Înainte de amiazã cu Elisabetaºi scris. Ora 12½ generalul de artilerie von Schönfeldt cu prinþulLobkowitz, comandant de divizie în Cluj. Ora 1 dejun în onoareaofiþerilor austrieci, 20 de persoane, un colonel comandant de brigadã,Schneider, Herz etc. Împreunã pânã la ora 4. Seara promenadã.Biliard. Coburg a plecat. Apãsãtor.

Miercuri, 10 august/29 iulieEnorm de cald, barometrul coborât. Baie, curã. Înainte de amiazãpus ordine. Ora 12½ Kalinderu. Dupã-amiaza Filipescu, care vine cusoþia la masã, la fel prinþul Gr. Sturdza, care îmi vorbeºte desprefortificaþiile de la Focºani. Seara fumat cu Gr. Sturdza. Aer cald.

JURNAL 513

Joi, 11 august/30 iulieCeaþã deasã pe munþi. Ploaie torenþialã, apãsãtor. Vânt din nord.Barometrul foarte coborât. Baie, promenadã. Orele 9½-10½ Kalinderu.Ora 10 ºi 55 de minute la Predeal cu trenul special, D. Ghica cumine, vânt foarte rece ºi întuneric. În Predeal ajungem în acelaºimoment cu trenul de Braºov, cu care a sosit mama împreunã cu Kochºi Lindheim. Ei urcã îndatã în trenul nostru. Ora 12¼ în Sinaia. Îngarã miniºtrii, Busch cu soþia, doamne cu buchete etc. Prezentare.Mers cu trãsura la castel. Ora 1 dejunat, prezenþi Sturdza, Kalinderuºi Aurelian. Dupã-amiaza vizitat castelul. Vânt rece. Seara foartesenin ºi rece. Ora 6 cinat. Seara cu mama. Coburg a sosit în Vidin.

Vineri, 12 august/31 iulieVreme minunatã. Dimineaþa doar +4 °R. Baie, promenadã. Dejunatà trois cu mama. Promenadã pe terasã. Nimeni la lunch. Vânt rece.Ora 4 ceai în pavilionul de vânãtoare. Promenadã. Seara biliard cuKoch ºi Perticari. Coburg a ajuns în Vidin, a fost bine primit.

Sâmbãtã, 1/13 augustVreme minunatã, foarte cald. Baie, promenadã. Conversat cu mama,micã promenadã. Nimeni la lunch. Dupã-amiaza scris. Promenadã.Seara biliard.

Duminicã, 2/14 augustVreme minunatã, foarte cald. Înainte de amiazã cu mama. La lunchcâteva persoane. Dupã-amiaza plimbare cu trãsura, cu mama, laIzvor. Seara dineu, D. Ghica, Busch cu soþia, Mitilineu, Ph. Lippmanncu soþia. Orchestra þiganilor din Oradea a cântat în curtea micã,unde s-a dansat. Foarte cald. Privit iluminatul electric de afarã.Coburg a depus jurãmântul în Tîrnovo. Seara liniºte.

Luni, 3/15 augustCald. Baie, promenadã. Înainte de amiazã Sturdza. Dupã-amiazascurtã promenadã cu mama. Seara conversat cu Koch pânã la ora 11,vorbit mult despre Antoinette.

Marþi, 4/16 augustVreme rãcoroasã. Baie, promenadã. Ora 10 ploaie. Venit Brãtianu, rã-mâne pânã la ora 3. Promenadã cu mama. Seara cu Koch, enorm de cald.

Miercuri, 5/17 augustVreme minunatã, foarte cald. Ora 7 baie, promenadã. Înainte deamiazã cu mama. Dupã-amiaza, între orele 3½ ºi 5½, mers cu mama


la Buºteni, vizitat ºcoala ºi biserica. Munþii cu o luminã minunatã.Seara biliard. F. Coburg spre Filipopol.

Joi, 6/18 august. SãrbãtoareEnorm de cald. Ora 7 baie, promenadã. Mai târziu vânt. Înainte deamiazã conversat cu mama. Scris. Dupã-amiaza la ora 3 serbareacopiilor organizatã de Elisabeta, jucat doamnele, Scheffer ºi Steriadi.ªarade pânã la ora 7. Goûter pe verandã. De faþã ºi Szent-Keresty,fiica lui Florescu. Dupã cinã, promenadã cu mama, pentru a vedeailuminatul electric. Searã caldã. Pânã la ora 10.

Vineri, 7/19 augustVreme minunatã, cald. Baie, promenadã. Înainte de amiazã conversatcu mama pânã la ora 11. Familia Suþu la lunch. Dupã-amiaza Kochla mine, se întoarce la Sigmaringen, prin Bucureºti. Promenadã cumama. Seara scris.

Sâmbãtã, 8/20 august+7 °R, vânt rece, mai târziu cald. Dejunat à trois. La lunch generalulDona ºi Cruþescu. Dupã-amiaza Filipescu. Promenadã cu mama învale. Seara biliard. Coburg s-a instalat în Filipopol. Puterile suntostile.

Duminicã, 9/21 augustVreme frumoasã, înnorat. Ora 9 cu mama. Elisabeta la bisericã pânãla ora 11. Mama ºi Elisabeta fac o plimbare cu trãsura la Izvor. Lalunch Lascelles, Coutouly, del Moral, Guillaume etc. Dupã-amiazacitit. Promenadã cu mama pânã la ora 7. Biliard. Pherekyde s-aîntors de la Constantinopol.

Luni, 10/22 augustVântos, cald. Baie, promenadã. Dejunat cu mama. Ora 12 generalulFãlcoianu. Ora 1 Hitrovo cu soþia, colonelul Sabowici, ataºat militarrus, pe care Hitrovo mi-l prezintã, generalul Fãlcoianu cu soþia.Dupã-amiaza scris. Promenadã cu mama. Apãsãtor. Seara la ora 8izbucnit furtunã, ploaie torenþialã, care inundã totul, pânã la ora 9.Noaptea ploaie.

Marþi, 11/23 augustSoare, însã mulþi nori, deloc frig. Baie, promenadã. Cu mama. Iarãºiploaie torenþialã. La lunch A. Lahovary cu soþia, dupã masã discutatîndelung cu ei. Dupã-amiaza promenadã singur. Seara biliard cuGreceanu ºi Candiano. A murit Creþianu de la Curtea de Casaþie.

JURNAL 515

Miercuri, 12/24 augustVreme ploioasã, mohorâtã. Baie, promenadã. Ora 10½ inspectatBatalionul 3 Vânãtori, exerciþiu sub foc pânã la ora 12. De faþãcãpitanul Schneider. Dupã-amiaza venit Azilul Sf. Elena de la Brebu.Promenadã cu mama. Seara biliard.

Joi, 13/25 augustMohorât, acoperit. Baie, promenadã. Înainte de amiazã promenadãcu mama pânã la ora 12. La lunch contele Goluchowsky cu soþia sa,nãscutã Murat, care vine aici pentru întâia oarã, de asemenea E. Ghicacu soþia. Conversat pânã la ora 3. Generalul Greceanu se întoarce laBucureºti. Ferd. Coburg are mari greutãþi în Sofia, nici o mare puterenu este în favoarea lui. Promenadã. Seara biliard cu Candiano.

Vineri, 14/26 augustVremea destul de rece. Ora 7 baie, promenadã. Înainte de amiazãpromenadã la pavilionul de vânãtoare cu mama ºi Elisabeta. Ora 12Brãtianu, discutat despre manevre. Nereguli la Ministerul de Rãzboi.Ora 1 toþi miniºtrii la lunch, 22 persoane. Orele 2½-4 Consiliu deminiºtri. Pherekyde, care s-a întors de la Constantinopol, aproape aîncheiat tratatul comercial. Turcii se miºcã foarte încet. Sultanul îmitrimite doi cai. Ora 6 cu mama. Seara biliard. F. Coburg pare sã nufi fãcut o impresie bunã la Sofia. Nimeni nu crede cã el va rãmânemultã vreme. Împãratul ºi împãrãteasa Germaniei sunt bolnavi,kronprinþul încã nu e bine.

Sâmbãtã, 15/27 augustVreme minunatã, rãcoare. Sf. Maria. Ora 9 la bisericã, enorm deplin, cor, pânã la ora 10. Sinaia este ticsitã, peste 4.000 de oameni.Mama ºi Elisabeta fac o plimbare cu trãsura. Orele 11-1 Anghelescuºi Fãlcoianu pentru manevrele de la Slatina. La lunch mulþi ofiþeri.Dupã-amiaza citit. Orele 5-7 plimbare cu trãsura, cu mama, în Sinaiaºi la mãnãstire. Seara biliard pânã la ora 10½. Searã rece.

Duminicã, 16/28 augustDoar +5 °R. Baie, promenadã. Vreme minunatã. Înainte de amiazã cumama, scris. Ora 12½ mitropolitul primat Gheorghian la mine. La lunchmitropolitul, Skina ºi Rosetti de la Curtea de Casaþie etc. Dupã-amiazaplimbare cu trãsura, cu mama. Seara biliard cu Candiano ºi Robescu.

Luni, 17/29 augustDoar +5 °R. Vreme minunatã. Baie, promenadã. Promenadã cu mamaºi Knechtel. Nimeni la lunch. Dupã-amiaza scris. Promenadã cumama. Seara biliard cu Robescu.


Marþi, 18/30 augustFoarte rece. Promenadã pânã la ora 9. Conversat cu mama pânã laora 11½. Dupã-amiaza ceai în pavilionul de vânãtoare. Promenadã.Stöhr este în Aussee ºi Graz pentru curã. Seara biliard.

Miercuri, 19/31 augustDoar +3 °R. Vreme minunatã. Baie, promenadã. Înainte de amiazã cumama, scris. Ora 12½ primit pe adjutantul sultanului Abdul Hamidºi pe ministrul plenipotenþiar al Turciei, care îmi aduc 2 cai arabi dela sultan. Ora 1 lunch, invitat ºi Filipescu, doamna M. Cantacuzino.Dupã masã îmi sunt prezentaþi caii. Eu îi decorez pe Terfik-Bey ºipe grãjdarul sultanului, care pleacã la Bucureºti. Seara promenadãcu trãsura ºi pe jos, cu mama. Biliard.

Joi, 1 septembrie/20 augustVreme minunatã, cald. Baie, promenadã. Cu mama. Scris sultanului.Dupã-amiaza citit. Promenadã. Seara reprezentaþie de teatru, invitatecâteva doamne. Joacã Scheffer, Steriadi, Theodori ºi Davila. Împreunãpânã la ora 11. Noapte seninã cu lunã.

Vineri, 2 septembrie/21 augustVreme minunatã, foarte cald. Înainte de amiazã cu mama, scris.Ora 12 Aurelian la mine, în problema podului peste Dunãre, caremai trebuie amânatã. La lunch doamna Pia Brãtianu cu fiica ei.Moruzi. Dupã-amiaza conversat cu el. Coco Sturdza de asemenea aici.Steriadi la Bucureºti. Ceai cu doamna Brãtianu, apoi promenadã cumama. Seara biliard. Lunã plinã. Searã minunatã.

Sâmbãtã, 3 septembrie/22 augustVreme minunatã. Baie, promenadã, foarte cald. Înainte de amiazã cumama, scris. Dupã-amiaza, între orele 2¾ ºi 4½, plimbare cu trãsuraspre Buºteni, cu mama, enorm de cald. Seara încã o scurtã prome-nadã. Biliard.

Duminicã, 4 septembrie/23 augustVreme minunatã, foarte cald. Ora 9 cu Elisabeta la bisericã, cor.Mama se odihneºte. Plimbare cu trãsura. Orele 11-12 cu mama. Ora 1primit pe Krupp (tânãrul), îmi aduce ordinul tatãlui sãu. 24 persoanela lunch, între care directorii generali ai fabricii Krupp, Jensen ºiBerthles, care îmi aduc modelul unui tun. Eu îi dau lui Krupp Cruceade comandor al Coroanei. Seara încã o promenadã cu mama peterasã. Venit Kalinderu.

JURNAL 517

Luni, 5 septembrie/24 augustVreme minunatã, cald. Baie, promenadã. Înainte de amiazã cu mama.Orele 11-1 Kalinderu. Dupã-amiaza Fãlcoianu ºi maiorul Pawlov,care a venit de la Magdeburg. Orele 4-5 Kalinderu. Promenadã cumama. Seara biliard.

Marþi, 6 septembrie/25 augustVreme minunatã, fierbinte. Baie, promenadã. Înainte de amiazã cumama, apoi scris. Doamna Ion Ghica la lunch. Orele 4½-6½ plimbatcu mama, cam apãsãtor, aer de furtunã. Seara biliard. Ora 10½ înpat. Nori.

Miercuri, 7 septembrie/26 augustVreme minunatã. Baie, promenadã. Foarte apãsãtor. Înainte de amiazãmama. Scris. Nori. Ora 4½ plimbare cu trãsura, cu mama. Searabiliard. Secetã enormã.

Joi, 8 septembrie/27 augustVreme minunatã, enorm de cald. Baie, promenadã. Cu mama. Scris.Dupã-amiaza promenadã. Biliard.

Vineri, 9 septembrie/28 augustVreme minunatã, enorm de cald. Baie, promenadã. Cu mama, caree puþin rãcitã. Scris. La lunch preotul Marschall de la biserica votivãdin Viena, i-am arãtat castelul. Ora 5 promenadã cu mama. Searavenit Sturdza ºi Barozzi. Enorm de multã lume în Sinaia.

Sâmbãtã, 10 septembrie/29 augustEnorm de cald. Barometrul coboarã. Baie, promenadã. Ora 10 Sturdza,este nevoie de un transplant pentru însãnãtoºirea împãratului. Dupã--amiaza lucrat cu Sturdza. Promenadã cu mama, enorm de apãsãtor.Seara biliard.

Duminicã, 11 septembrie/30 augustVreme mohorâtã, noaptea ceva ploaie. Foarte apãsãtor. Ora 9 toþi labisericã, liturghie, slujbã pentru morþi, Te Deum. Mama foarte impre-sionatã. Trecut în revistã trupele, enorm de mulþi oameni, înghesuialã.Ora 10½ din nou la castel. Ceva ploaie. Ora 12½ la barãcile Bata-lionului 3 Vânãtori, maiorul Lipan, totul frumos decorat. Cursã cuatelaje, foarte bogat aranjate. Banchet pentru 90 de persoane, defaþã ministrul Busch cu soþia, Lascelles cu soþia, Goluchowsky,D. Ghica, E. ºi Gr. Ghica, mulþi ofiþeri, generalul Budiºteanu. Eu þinprimul toast, în cinstea aniversãrii de 10 ani a Griviþei, lung.


Generalul Budiºteanu mulþumeºte în numele armatei, maiorul Lipanîn numele vânãtorilor. Vãcãrescu þine ºi el un toast. Urale, enorm demulþi oameni. Vreme ameninþãtoare, foarte apãsãtor. Ora 3½ întorscu trãsura la castel. Nenumãrate depeºe, rãspuns. Elisabeta ºi cumine foarte rãciþi. Seara retragere cu torþe. Ploaie. Ora 10 în pat.

Luni, 12 septembrie/31 augustPloaie ºi ceaþã deasã, noi amândoi rãciþi. Mama nu se simte nici eaprea bine. Ora 9 dejunat à trois. Maiorul Odobescu de serviciu.Înainte de amiazã scris. La lunch Vãcãrescu ºi C. Manu. Dupã--amiaza o lungã promenadã singur. Toþi suntem rãciþi. Seara venitgeneralul Greceanu, biliard cu el.

Marþi, 1/13 septembrieFoarte mohorât, ceaþã. Înainte de amiazã acasã, cu mama, care s-aîntins. Orele 12-1 ministrul de Rãzboi Anghelescu. Rãmâne la lunch.Dupã-amiaza ploaie. La mama. Seara biliard cu Greceanu.

Miercuri, 2/14 septembrieApãsãtor. Suntem încã rãciþi cu toþii. Mama rãmâne în camera ei. Lalunch G. Const. Cantacuzino cu soþia ºi fiica. Dupã-amiaza biliard cuG.C. Seara la mama. Biliard cu Greceanu.

Joi, 3/15 septembrieApãsãtor, puþin ploios. Înainte de amiazã cu mama, care rãmâne încamerã. Promenadã. Dupã-amiaza cu Elisabeta, promenadã pe nouldrum din spatele pavilionului de vânãtoare. Seara dupã cinã la mamapânã la ora 10.

Vineri, 4/16 septembrieVreme minunatã, foarte cald. Mama nu se simte încã bine. Înaintede amiazã la ea. Multã lume la lunch ºi dupã-amiaza. Promenadã.Seara furtunã. Stãtescu la masã, apoi biliard.

Sâmbãtã, 5/17 septembrieFoarte cald. Baie, promenadã. Înainte de amiazã plimbat cu Elisabeta.La mama. Ora 12½ Bibescu G. ; a venit din strãinãtate, a cumpãratmulte plante. Mama la masã. Dupã-amiaza scris. Promenadã. Searaconversat cu Bibescu ºi Odobescu. Ora 10 în pat, ceva mai rece.

Duminicã, 6/18 septembrieVreme minunatã, complet senin. Baie, promenadã. Înainte de amiazãpromenadã în jurul castelului. Venit D. Ghica. La lunch Mitilineu,

JURNAL 519

N. Bibescu etc. Dupã-amiaza citit. Cu mama. Promenadã. Seara venitSturdza, cu el pânã la ora 10½.

Luni, 7/19 septembrieVreme minunatã, +5 °R. Baie, promenadã. Înainte de amiazã la pavi-lionul de vânãtoare cu mama ºi Elisabeta. Sturdza la mine, rãmâneºi dupã-amiaza. Promenadã. Seara sosit dr. Koch de la Weinburg.Antoinette este foarte anemicã ºi suferindã. Mama, Elisabeta, Kochºi cu mine în biblioteca mea pânã la ora 10.

Marþi, 8/20 septembrieVreme minunatã. Sf. Maria. Ora 9 cu Elisabeta la bisericã. Plimbarecu trãsura. Orele 10½-11½ promenadã pe terasã cu mama, Elisabetaºi Koch, foarte cald. La lunch Sturdza, Cernat, Plagino etc. Dupã--amiaza Plagino ºi Sturdza la mine, ultimul pleacã la Bucureºti. Ora 5promenadã. Seara biliard cu Koch.

Miercuri, 9/21 septembrieMohorât ºi rece, puþinã ploaie. Baie, promenadã. Mama rãcitã. Ora 12ambii generali Anghelescu pentru manevrele de la Slatina. Multãlume la lunch. Dupã-amiaza ploaie torenþialã, care þine ºi noaptea.Seara biliard cu Koch.

Joi, 10/22 septembrieZãpadã pe munþi. Ceva ploaie. Baie, promenadã. Mama rãmâne încãîn camera ei, însã se simte mai bine. Dupã-amiaza hotãrât drumuricu Knechtel. Vânt rece. Seara biliard.

Vineri, 11/23 septembrie+6 °R, ceaþã, frig. Baie, promenadã. Vremea se însenineazã. ArhiduceleAlbrecht are o mare întârziere de tren în Transilvania, îmi telegrafiazãsã nu îi vin în întâmpinare. Ora 12½ dejunat. Ora 1½ plecat cutrenul special la Predeal, cu maiorul Odobescu. Arhiducele Albrechta ajuns acolo cu 5 minute înainte de sosirea mea. Întâmpinarecordialã, prezentãri, generalul de cavalerie Pirot, maiorul Fischer ºiun medic. Ora 2½ întoarcerea la Sinaia. Elisabeta la garã, vântfoarte rece, Ghica, Goluchowsky etc. Noi mergem cu trãsura directla castel. Gardã de onoare, se cântã imnul naþional austriac, defilare.Apoi la mama. Orele 4-6 plimbare pe jos cu arhiducele. Ora 6½ dineu,30 persoane, muzicã. Seara reprezentaþie de teatru pânã la ora 11.

Sâmbãtã, 12/24 septembrieVreme schimbãtoare. Baie, promenadã. Ora 9 dejunat pe terasãîmpreunã cu arhiducele. La mama. Orele 10-11 promenadã cu ea.


Ora 1 lunch, iar la ora 2½ mers cu trãsura la tabãra de barãci.Vizitat tabãra. Exerciþii ale Batalionului 3 Vânãtori, apoi manevresub foc, foarte bine, arhiducele foarte satisfãcut. Ora 4 înapoi. Pro-menadã cu el pânã la ora 6, întâlnit pe Hitrovo. Ora 7 dineu,30 persoane, Busch cu soþia, contele Goluchowsky, Schneider,Mariette Ghica, K. Ghica etc. Seara reprezentaþie de teatru, ºaradepânã la ora 11½. Noapte rece.

Duminicã, 13/25 septembrie. Sinaia-BucureºtiOra 7 sculat. Ora 8 dejunat. La mama. Ora 9¼ plecarea la garã, undene însoþeºte Elisabeta. Ora 9½ cu trenul special spre Bucureºti.Dejunat în vagon, invitat pe contele Goluchowsky. Ora 12¼ în Bucureºti,întâmpinare oficialã, gardã de onoare, mitropolitul, toþi miniºtrii înfrunte cu Brãtianu, generali etc. Prezentãri. Mers cu trãsura, cuarhiducele, direct la Arsenal, apoi la ªcoala Militarã. Cotroceni,vizitat casa, grãdina ºi micul mormânt. Apoi la Biserica DomniþaBãlaºa, acolo Bibescu ºi Vãcãrescu. Mitropolia, vizitat pe mitropolit.Catedrala catolicã, acolo arhiepiscopul. Ora 5 la Palat, acolo arãtattotul. Ora 6 cinã în rotondã, 12 persoane. Ora 7½ la garã, acoloBrãtianu, miniºtrii, comunitatea austriacã. Ora 8¾ rãmas-bun de launchiul Albrecht, care pleacã la Viena. Mers cu trãsura, cu Brãtianu,la Palat, conversat cu el pânã la ora 7. Seara cu Stöhr, la mine.Ora 11 în pat.

Luni, 14/26 septembrie. Bucureºti-Sinaia+3 °R, foarte rece. Ora 6 sculat. Mai pus ordine prin Palat. Ora 7½la garã. Acolo Brãtianu ºi miniºtrii. Ora 8 plecarea, Sturdza ºi Nacucu noi. Mai târziu se încãlzeºte. Ora 11¼ sosirea în Sinaia, Elisabetacu doamnele la garã. Vânt din nord. La castel. Mama se plimbã cuLindheim ºi Koch pe terasã. Ora 1 dejunat. Dunca, Maican-Dimitrescu,cei doi miniºtri ºi Kalinderu la lunch. Dupã-amiaza Sturdza. Lamama. Orele 5-7 Kalinderu. Seara biliard cu Koch ºi ªoimãnescu.

Marþi, 15/27 septembrie–3 °R, au îngheþat toate florile. Sunt rãcit bine. Ora 10 promenadãcu mama. Soare, dar frig. La lunch prinþul Uruzov. Dupã-amiaza cumama. Promenadã singur. Seara biliard. Ploaie.

Miercuri, 16/28 septembrieVreme mai bunã, mult mai cald. Înainte de amiazã cu mama. Lalunch diferite persoane. Dupã-amiaza Liteanu la mine, are o poziþiefoarte bunã în Berlin. Mai târziu o micã promenadã singur. Searamulte persoane la masã. Ora 8½ sosit P. Loti (locotenentul de marinã

JURNAL 521

J. Viaud)358, l-a invitat Elisabeta. Este unul dintre cei mai însemnaþiscriitori din Franþa. Împreunã pânã la ora 11.

Joi, 17/29 septembrieVreme minunatã, foarte cald. Înainte de amiazã promenadã pânã lamãnãstire cu mama, Elisabeta, Koch etc., absolut cald, vânt din sud.Orele 12-1 primit pe contele Tornielli, care rãmâne la lunch. 26 depersoane, Radu Mihai cu soþia, P. Loti (locotenentul Viaud). Dupã--amiaza la mama. Radu Mihai la mine. Seara din nou multe persoanela cinã. Biliard cu Koch ºi ªoimãnescu.

Vineri, 18/30 septembrieVreme minunatã, foarte cald. Înainte de amiazã promenadã cu mama,apoi vãzut cu Stöhr noul drum. Ora 12½ Sturdza, care vine la lunchcu soþia sa, prinþesa Ipsilanti, Filipescu, doamna Vãcãrescu etc.,30 de persoane. Dupã-amiaza Sturdza, care îmi relateazã, din însãr-cinarea lui Kalnoky, întrevederea acestuia cu Bismarck. Totul pareliniºtit, ne sunt foarte recunoscãtori pentru politica noastrã clarã.Leopold a plecat la Baden pentru a-l prezenta împãratului pe Carlo,care a devenit locotenent în Regimentul 1 Ulani de Gardã. Ziua denaºtere a împãrãtesei, cãreia i-am telegrafiat. Primit o scrisoarefoarte cordialã de la arhiducele Albrecht din Viena. Seara 33 depersoane la cinã. Bãlãceanu cu fiul ºi cu ginerele sãu Romalo. Dupãaceea se fac tablouri. Biliard cu Koch ºi ªoimãnescu. Rãmas apoipânã la ora 12. Ultima searã cu mama, mult timp la ea.

Sâmbãtã, 1 octombrie/19 septembrie. Plecarea mameiVreme minunatã, foarte cald. Înainte de amiazã plimbare pe jos cumama pânã la pavilionul de vânãtoare, cu noi Elisabeta, Koch, Loti.Orele 12-1 Brãtianu, care rãmâne la lunch. Dupã-amiaza cu mama.Ora 5 plecarea de la castel, ora 5½ de la garã, unde au venit toþiminiºtrii, Coutouly, Lascelles, ministrul american, multe doamne etc.Ora 6 în Predeal. Munþii acoperiþi cu zãpadã. Despãrþire tristã.Mama merge la Pesta ºi ajunge marþi dimineaþa în Baden-Baden.Ora 7½ înapoi în Sinaia, furtunã puternicã ºi ploaie, apoi clar delunã. Ora 7½ cinat, 20 de persoane. Seara cu Kalinderu. Biliard.Noaptea ploaie.

Duminicã, 2 octombrie/20 septembriePloaie torenþialã, întuneric. Înainte de amiazã Stöhr ºi Steriadi.26 de persoane la lunch, generalul Radovici, Bãlãceanu, Linch etc.Dupã-amiaza citit. Promenadã, ploaie. La Stöhr. Vãcãrescu, Costaforu etc.la masã. Seara biliard. Mama a ajuns la ora 2 în Pesta.


Luni, 3 octombrie/21 septembrieÎntuneric. Înainte de amiazã cu Stöhr, jalonat noua clãdire (spãlãtoria),mers pe noile cãrãri. Soare, vreme minunatã. La lunch Vãcãrescu etc.,Loti, doamna A. Suþu. Dupã-amiaza Stöhr încã aici, pleacã la Bucureºti.Sosit rezerviºtii Batalionului 3 Vânãtori. Promenadã, rãcoare, darfrumos. Seara biliard. Vânt rece. Acordat lui Loti Crucea de ofiþer alordinului Steaua României.

Marþi, 4 octombrie/22 septembrieVreme minunatã, rãcoare. Înainte de amiazã promenadã, scris. Dupã--amiaza Loti (lt. Viaud) a plecat la Constantinopol cu Scheffer. Searamulte doamne la cinã. Biliard. Mama a ajuns probabil în Baden-Baden.

Miercuri, 5 octombrie/23 septembrieVreme minunatã, rãcoare. Înainte de amiazã promenadã pânã laprima cascadã. Ora 12 ministrul de Rãzboi, generalii Cernat ºiFãlcoianu, discutat manevrele de la Focºani. Continuat discuþia dupãlunch. Dupã aceea scris, prea frig pentru promenadã. Seara 26 depersoane la masã, Bãlãceanu, Suþu cu soþia din Slobozia etc. Cãsã-toria civilã dintre A. Bãlãceanu ºi Romalo.

Joi, 6 octombrie/24 septembrie+6 °R, întuneric, vânt rece. Înainte de amiazã la pavilionul de vânãtoare,unde va fi fãcutã noua ºosea. Scris. Dupã-amiaza promenadã, vântrece. Ora 6¼ nunta doctorului Romalo cu A. Bãlãceanu ; Elisabetamerge cu ei la biserica mãnãstirii, înainte însã i-a adus aici. Ora 7¼toatã lumea la castel, dineu, unde eu beau în cinstea tinerei perechi,34 de persoane. Domniºoara Bãlãceanu, Romalo, Vãcãrescu, Suþu etc.Dupã masã se danseazã pânã la ora 11½. Au venit ºi familia Ghicaºi ofiþeri de la batalion.

Vineri, 7 octombrie/25 septembriePloaie ºi întuneric, vânt rece, mai târziu senin. Ora 11¼ promenadã.La lunch Bãlãceanu, Romalo, familia Suþu. Dupã-amiaza promenadã,aer foarte plãcut. Seara cu Elisabeta. Dupã masã biliard. Depeºã dela mama din Baden, care telegrafiazã cã Leopold ºi Antoinette auajuns acolo. Mama pleacã mâine la Sigmaringen, unde se duc ºiMaria ºi Carola. Carlo la ºcoala militarã din Kassel.

Sâmbãtã, 8 octombrie/26 septembrieVreme minunatã, cald, mai târziu nori. Promenadã, inspectat ºoseauade la Peleº. La lunch Sturdza, Bibescu etc. Dupã-amiaza lucrat cuSturdza ; crede cã trebuie sã se retragã de la Ministerul Cultelor,

JURNAL 523

deoarece toþi sunt împotriva lui. Bibescu de asemenea la mine.Ora 5 pleacã toþi. Seara biliard. Cald.

Duminicã, 9 octombrie/27 septembrieNoaptea furtunã puternicã, ploaie torenþialã. Înainte de amiazã maibine, cald. Ora 12 Basset la mine, s-a întors din concediu. La lunchG. ºi E. Ghica împreunã cu soþiile, Vãcãrescu cu fiicele etc. Dupã-amiazaacasã, scris. Seara biliard cu Perticari.

Luni, 10 octombrie/28 septembrieCeaþã deasã cu ceva ploaie. Barometrul urcã. Înainte de amiazã cuElisabeta. Citit. Ora 12 generalii Anghelescu, Fãlcoianu ºi Dona,discutat manevrele de la Focºani. Ora 1 lunch, doamna A.B. Catargi,care are audienþã la mine dupã masã, pentru procesul cu Callimaki--Catargi. Moruzi o orã la mine, apoi lucrat încã o orã cu generalii.Seara biliard. Vremea rãmâne mohorâtã.

Marþi, 11 octombrie/29 septembrieFurtunã, barometrul a coborât foarte mult. Mai târziu soare ºi ciudatde cald. Orele 9½-12 promenadã. Se începe construcþia noului atelier.La lunch Alecsandri cu soþia, care au venit de la Bucureºti ºi rãmânaici, tânãrul Beclar etc. Dupã-amiaza promenadã, vreme minunatãºi foarte cald. Seara biliard cu Alecsandri. Venit generalul Barozziºi Theodori, de asemenea domnul ºi doamna Romalo. Ploaie torenþialã.

Manevre la Olt

Miercuri, 12 octombrie/30 septembrie. Sinaia-SlatinaVreme frumoasã, cald. Cu Elisabeta pânã la ora 9¾. Ora 10 plecarea,Elisabeta cu mine pânã la garã, de asemenea Alecsandri, toþi ofiþeriiBatalionului 3 Vânãtori. Dejunat pe drum, foarte cald. Ora 1 înChitila, acolo Brãtianu, care cãlãtoreºte cu mine pânã la Piteºti. LaTitu ºi la Leordeni întâmpinãri, autoritãþi ºi multã lume, 10 minute.Ora 5 sosirea în Slatina, ministrul de Rãzboi, generali etc., ofiþeristrãini, generalul Fraser, colonelul Cerutti, marchizul de Banque,Schneider, colonelul Sabovici, autoritãþi. La Biserica Ionaºcu, acoloepiscopul de Argeº. Te Deum, enorm de cald. Descins la casa far-macistului. Venit generalii pentru discutarea manevrelor. Ora 6½cinat, 40 de persoane. Bucãtãria mea, la fel personalul ºi trãsura.Pânã la ora 8½. Nu a fost posibil sã facem cerc, stat mult în sufra-gerie. Seara citit. Barometrul destul de coborât. Toate trupele suntîn Balº, 19.000 de oameni din Corpul 1 de Armatã.


Joi, 1/13 octombrie. SlatinaOra 7 sculat, dejunat. Ora 8 vizitat noul palat administrativ. Vremefrumoasã, foarte cald. Ora 9 la garã, cu trenul special la Balº, acoloîncãlecat. Au început îndatã manevrele Diviziilor 1 ºi 2. Sakelarieatacã poziþia puternicã de la Teiº, Vlãdescu o apãrã ºi se retrage. LaMirila, acolo vorbit cu Chiþu. Câteva atacuri de cavalerie. Ora 2½încheierea. Plecat cãlare la Balº, de acolo cu trenul special, la ora 4în Slatina. Vizitat ºcoala. Seara dineu, 30 de persoane, ofiþerii strãini,episcopul de Argeº, funcþionari. Seara scris. Ceva ploaie, barometrulcoborât. Noaptea ploaie puternicã.

Vineri, 2/14 octombrie. SlatinaVreme rece ºi neprietenoasã, vânt din est. Ora 9 vizitat spitalul, apoiplecat cu trãsura la staþia Piatra, acolo încãlecat (armãsarul). Con-tinuarea manevrelor, majoritatea pe teren plat. Se terminã la ora 1,în Corniº. Întors cãlare la Slatina, 8 km. Vânt foarte rece. Peste Oltpe un pod din pontoane. Ora 3 la ªcoala de Agriculturã din Strehaviþa,acolo o orã. Ora 4 acasã. Citit, scris. Ora 6½ dineu de 60 de persoane.Seara scris. Noaptea ploaie puternicã.

Sâmbãtã, 3/15 octombrie. SlatinaPloaie pânã la ora 10, apoi mai senin, mai târziu cald ºi frumos. Ora 10½pe înãlþimile Slatinei dincolo de Olt, priveliºte minunatã a întregiivãi. Manevrele jos în câmpie. Acolo trei sferturi de orã, apoi merscãlare pe înãlþimea de la Strehaviþa, de unde observat atacul coloaneidin aripa dreaptã, care a trecut peste Olt la Colibaºi ºi a ocupat toatetranºeele infanteriei ºi artileriei, foc puternic. Manevra se încheie laora 1½. Ora 2½ înapoi. Trupele trec în bivuacuri, mãrºãluiesc înparte prin Slatina. Scris pânã la ora 6½. Dineu militar pentru 60 depersoane, toast. Seara retragere cu torþe ºi ovaþii ale populaþiei.Ploaie, frig. Oraºul iluminat.

Duminicã, 4/16 octombrie. Slatina-BucureºtiVreme minunatã. Ora 9 la Biserica Ionaºcu, liturghie. Ora 10½ înapoi.Primit pe Radu Mihai. Ora 11 la garã, acolo încãlecat. Revista celor19.000 de militari, pe trei linii, trupa aliniatã în coloane. Descãlecat,foarte cald, vânt rãcoros. Defilarea a durat peste o orã. Enorm demultã lume. Fãcut critica manevrelor, care a durat o jumãtate deorã. Ora 1 ºi 20 de minute plecarea din Slatina, toatã lumea la garã.Ora 3 în Piteºti, întâmpinare, la fel în Titu. Ora 5½ sosirea înBucureºti, miniºtrii, ºefii de corpuri, gardã de onoare etc., vorbit cutoþi. Ora 6 la palatul din oraº. Ora 7 cinat singur. Seara citit. Cevamai rece.

JURNAL 525

Bucureºti

Luni, 5/17 octombrie. BucureºtiOra 7½ sculat. Vreme frumoasã. Knechtel în serã, unde sunt noii pal-mieri. Înainte de amiazã pus ordine. Theodori, colonelul Bibescu etc.Dupã-amiaza scris Elisabetei la Sinaia. Vremea devine ceva maimohorâtã. Seara Stöhr. Ploaie torenþialã cu tunete ºi fulgere. Ora 10½în pat, rãcit.

Marþi, 6/18 octombrie. BucureºtiDoar 4 °R, vânt rece din nord, ceva mai senin. Înainte de amiazãBibescu. Ora 10½ Brãtianu, apoi Consiliu de miniºtri pânã la ora 12½.Dupã-amiaza audienþe, de asemenea, Vãcãrescu, care vrea la Viena.Scris. Primit scrisoare de la Elisabeta. Vremea rãmâne nepriete-noasã, atmosferã de ninsoare. Ora 6 R. Mihai. Seara citit.

Manevre la Focºani

Miercuri, 7/19 octombrie. Bucureºti-FocºaniDoar +3 °R, vântul mai slab, nori. Ora 8½ dejunat. Scris. Ora 11plecarea cu trenul special, la garã toþi miniºtrii etc. Ofiþerii strãinicãlãtoresc cu mine. Ora 12¼ Ploieºti, întâmpinare. Ora 2 Buzãu,mare întâmpinare, cerul complet acoperit. Ora 3 Râmnicu Sãrat,ploaie puternicã ºi rece. Ora 4 sosirea în Focºani, mare întâmpinare,autoritãþile, senatori, deputaþi, discurs al lui Pruncu, foarte frumos.Mers cu trãsura la bisericã, foarte rece. Descins în palatul Diviziei,nou construit. Camera foarte frumoasã, însã rece. Ora 6½ dineupentru 40 de persoane, cerc, Voinov alãturi. Ovaþii. Seara discutatdispunerea trupelor.

Joi, 8/20 octombrie. FocºaniVreme minunatã, dimineaþa frig. Ora 9 vizitat ºcoli ºi stabilimente,pânã la ora 10. Direct la garã, plecat cu trenul la Putna Seacã, acoloîncãlecat ºi prin Sacâza, micã luptã de cavalerie. Pe Putna toatãinfanteria în linie, 11 batalioane ºi 6 baterii. Pe cal pânã la ora 3½,cald. La Fãurei urcat în tren ºi ajuns la ora 4½ în Focºani. Scriscritica manevrei, care nu a fost destul de bunã. Seara la ora 6½dineu pentru 35 de persoane, lume din Focºani. Ora 8½ ovaþii alecomercianþilor, cu facle, muzicã ºi discursuri. Ieºit afarã pentru a-isaluta. Noapte rece.


Vineri, 9/21 octombrie. FocºaniVreme minunatã, rece. Ora 9 inspectat administraþia, închisoarea,ºcoli. Ora 12 direct la garã, plecat cu toþi generalii ºi ofiþerii strãinila Fãurei, acolo încãlecat armãsar. La Putna, unde manevrele începîndatã. Retragere, apãrarea satului Precistanu, unde are loc, înîncheiere, atacul ambelor brigãzi ºi al cavaleriei. O baterie a venitpe calea feratã de la Bucureºti ºi este postatã în câmp deschis.Manevra se încheie la ora 4½. Cãlare spre Focºani, 7 km. Ora 5½acolo, vânt rece. Ora 7 dineu pentru toþi ºefii de corpuri, 40 depersoane. Toast în cinstea armatei, ministrul de Rãzboi mulþumeºte,cerc pânã la ora 9. Noapte rece.

Sâmbãtã, 10/22 octombrie. Focºani-SinaiaVreme frumoasã, deloc frig. Orele 9-10 în oraº, vizitat ºcoli etc.Încãlecat la clãdirea Diviziei, mers pe terenul mare din spatele noiicazãrmi, pe care am inspectat-o ieri. Trupele aranjate pe douã linii,prima linie cu 11 batalioane a 1.000 de oameni, a doua linie 4 re-gimente de cavalerie ºi 6 baterii. Descãlecat în front. Începe un vântde gheaþã. Defilare, abia se terminã aceasta ºi începe o furtunã cuploaie puternicã ºi ninsoare. Þinut critica în hala de exerciþii, carea durat o jumãtate de orã. Plecat cãlare, pe o ploaie puternicã, lacanton, 1 km, unde se aflã trenul. Ora 1 plecarea. Schimbat în vagon,dejunat. Frig. La Râmnic, Buzãu ºi Ploieºti mari întâmpinãri. Receºi ploios. Ora 6 ºi 10 minute sosirea în Sinaia. Ceilalþi au mers dela Ploieºti direct la Bucureºti. Mers cu trãsura direct la castel cuBarozzi ºi Candiano. Elisabeta mã întâmpinã împreunã cu Alecsandri,doamna Z. Sturdza, Slãniceanu, Darvari, Romalo etc. Ora 7 cinat.Seara biliard cu Alecsandri.

Sinaia

Duminicã, 11/23 octombrie. SinaiaRece, 3 °R, vreme frumoasã. Ora 9½ cu Elisabeta la prima cascadã.Dupã aceea vizitat lucrãrile cu Knechtel. Ora 1 la lunch ofiþeriistrãini, generalul Fraser, colonelul Cerutti ºi de Pange, conversatpânã la ora 4. Ora 5 pleacã la Bucureºti perechea Romalo ºi micuþaValeria, bolnavã. Seara la ora 9 ajunge Bamberg. Conversat pânã laora 10½.

Luni, 12/24 octombrie–4 °R. Vreme minunatã. Ora 9½ promenadã cu Elisabeta, la umbrãeste încã totul îngheþat. Stöhr la mine. Orele 10-12 Bamberg, orele 12-1

JURNAL 527

Sturdza. Lunch. Dupã-amiaza scurtã promenadã. Vãzut încã peKnechtel. Ora 5 cu Alecsandri. Seara biliard cu Alecsandri. Noapterece ºi seninã.

Marþi, 13/25 octombrieVreme minunatã, –6 °R. Ora 9 promenadã cu Elisabeta. Totul e îngheþatbocnã, foarte frig. Ora 10 Stöhr. Mai târziu încã o promenadã, maicald. La lunch Sturdza, Alecsandri, Bamberg, cãpitanul Conda. Dupã--amiaza cãpitanul Conda la mine, relateazã despre manevrele austri-ece. Ora 5 ceai, toþi împreunã. Scris mamei. Seara biliard cu Alecsandri.

Miercuri, 14/26 octombrieVreme minunatã, foarte cald. Ora 9 promenadã cu Elisabeta, apoi cuBamberg ºi Stöhr pânã la ora 11. Sturdza la mine ; se întoarce laBucureºti. Dupã-amiaza încã o scurtã promenadã. Orele 5-7 Bamberg.Seara biliard cu Alecsandri.

Joi, 15/27 octombrieAcoperit, aer de ninsoare. Înainte de amiazã promenadã. Orele 11-12Bamberg. La lunch contele Czapsky-Hutten, care rãmâne ºi pentrucinã. Kalinderu. Dupã-amiaza promenadã, vânt rece, întuneric. Orele 5-7Bamberg, vorbit despre istoria sa orientalã. La masã Marietta Ghicaºi cumnata ei Camille Ghica, contele Czapsky etc. Dupã masã biliardcu Alecsandri. Ceilalþi, jeu d’apartés etc. Împreunã pânã la ora 11.

Vineri, 16/28 octombrieCeaþã, mai târziu ploaie torenþialã, care þine toatã ziua, deloc rece.Promenadã. Orele 11-1 Kalinderu. La masã Lecomte, care rãmânecâteva zile, Basset. Dupã-amiaza Bamberg, care pleacã la ora 5 laBucureºti, apoi de acolo la Genova. Seara biliard cu Alecsandri,Basset ºi Candiano.

Sâmbãtã, 17/29 octombrieVreme frumoasã, foarte plãcut. Cu Elisabeta pe verandã. Înainte deamiazã promenadã lungã. La masã prefectul Poliþiei, care îmirelateazã cã Fleva a organizat un comité de résistance. Presa continuãsã fie violentã. În Bulgaria totul este liniºtit, însã nu sunt mulþumiþicu F.C. Orele 2½-4 promenadã, foarte cald. Seara scris. La masãPapadopol-Calimah359. Biliard cu Alecsandri.

Duminicã, 18/30 octombrieVreme minunatã, foarte cald. Înainte de amiazã cu Elisabeta, scris.Orele 12-1 ministrul de Rãzboi, discutat despre Schuhmann ºi


fortificaþii. La lunch Sion, cãruia îi dau Crucea de ofiþer al Stelei,C. Papadopol etc. Dupã-amiaza promenadã singur. Seara biliard cuAlecsandri, Candiano ºi Basset. Venit Theodori.

Luni, 19/31 octombrieVreme minunatã, cald. Orele 9-11 promenadã cu Elisabeta pânã laprima cascadã. Orele 11-1 Basset. Dupã-amiaza plimbat iarãºi, aerplãcut. Seara scris. Biliard cu Alecsandri. Împãratul german estebolnav. Kronprinþul este pe Riviera, pare sã-i meargã mai bine.Bamberg a ajuns în Genova. În Bucureºti s-a format o lungã listã arezistenþei cu Fleva.

Marþi, 1 noiembrie/20 octombrieVreme minunatã, cald, ceva vânt. Ora 9 promenadã cu Elisabeta,apoi inspectat lucrãrile. Orele 12-1 Gr. Sturdza, care se ºi întoarceîndatã la Bucureºti. La lunch prinþul D. Sturdza, fiul cel mai învârstã al principelui Mihail Sturdza. Dupã masã cu dânsul la pavi-lionul de vânãtoare. El pleacã dupã ceai, de asemenea doamnaSlãniceanu etc. Orele 6-7 Lecomte. Seara biliard cu Alecsandri.

Miercuri, 2 noiembrie/21 octombrieVreme minunatã, cald. Ora 9½ promenadã cu Elisabeta în Sinaia.Dupã-amiaza promenadã, scris. Seara biliard.

Joi, 3 noiembrie/22 octombrieVreme minunatã. Înainte de amiazã promenadã cu Elisabeta, scris.La lunch câteva persoane. Dupã-amiaza promenadã. Seara biliard cuAlecsandri. Ferdinand în Tübingen.

Vineri, 4 noiembrie/23 octombrieCeaþã deasã. Promenadã. Ora 12 venit Grant Duff, pe care noi îlcunoaºtem de la Londra din 1874. Rãmâne pânã la ora 5, conversatcu el mult despre Anglia, Gladstone ºi cataramele sale irlandeze. Lalunch Heidler de Egeregg, care a fost mutat la Viena. Scris. Searabiliard cu Alecsandri, Lecomte ºi Candiano.

Sâmbãtã, 5 noiembrie/24 octombrieCeaþã, umed. Promenadã în pãdure. Orele 12-1 Brãtianu. La lunchde asemenea Plagino, care se întoarce la Roma. Dupã-amiaza statîndelung de vorbã cu Brãtianu, dificultãþi din cauza împrumutuluiºi din cauza comenzilor fãcute de maiorul Schuhmann, care suntmult prea scumpe. Ora 5 Brãtianu ºi Plagino pleacã la Bucureºti.Seara biliard à quatre.

JURNAL 529

Duminicã, 6 noiembrie/25 octombrieMohorât. Înainte de amiazã promenadã. Dupã-amiaza ploaie torenþialã,deloc rece. Scris. Young aici. Seara biliard.

Luni, 7 noiembrie/26 octombrie. Sf. DumitruMohorât, +9 °R. Promenadã. Scris lui Leopold. Dupã-amiaza ploaie.Theodori din nou la Bucureºti. Seara biliard à quatre, Alecsandri,Lecomte ºi Robescu. Depeºe de la D. Ghica, D. Sturdza ºi D. Lecca.

Marþi, 8 noiembrie/27 octombrieVreme minunatã, cald. Ora 9¼ promenadã cu Elisabeta spre Sinaia,apoi la pavilionul de vânãtoare. Ora 12¾ primit pe ministrul pleni-potenþiar turc, care îmi aduce o scrisoare de la sultan. Îmi rãspundela scrisoarea mea în privinþa cailor. ªtirile despre starea kronprinþuluisunt foarte neliniºtitoare, medici germani merg la San Remo. Searabiliard.

Miercuri, 9 noiembrie/28 octombrieVreme frumoasã, cald. Înainte de amiazã Stöhr, care a venit de laBucureºti. Jos pe ºantier. Ora 12 venit toþi cei 12 miniºtri, Consiliude miniºtri pânã la ora 1½, convenþia comercialã etc. Rãmân la dejunºi se pleacã la ora 4. Brãtianu e foarte rãcit ºi se plânge din cauzasãnãtãþii. Orele 5-7 Stöhr la mine. Seara biliard à quatre pânã laora 10½. Ceaþã.

Joi, 10 noiembrie/29 octombrieCeaþã, ploaie, +10 °R. Înainte de amiazã Stöhr, cu el la ºantier. Lalunch Kremnitz cu soþia, discutat despre starea kronprinþului german,care e foarte gravã. Ora 4½ la Stöhr, care pleacã la Bucureºti. Searabiliard à quatre.

Vineri, 11 noiembrie/30 octombrieVreme frumoasã, deloc frig. ªtirile despre starea sãnãtãþii kronprinþuluisunã dezolant, primesc o scrisoare de la Leopold din Baden, care l-avãzut pe prinþul Wilhelm de Prusia aflat în drum spre San Remo. LaBerlin toþi sunt foarte îngrijoraþi. Promenadã. Dupã-amiaza scris.Seara biliard.

Sâmbãtã, 12 noiembrie/31 octombrieVreme destul de bunã, rece. Ora 9¼ promenadã cu Elisabeta.Dupã-amiaza promenadã, scris. Seara venit Sturdza. Biliard àquatre.


Duminicã, 1/13 noiembrieVreme mohorâtã. Promenadã, frig. Cu Sturdza. La lunch Bibescu ºiTheodori, care rãmân. Dupã-amiaza promenadã cu Knechtel ºi Sturdza.Seara biliard. Ceva ninsoare.

Luni, 2/14 noiembrieVreme seninã ºi rece. Înainte de amiazã Knechtel ºi Bibescu pentruplante. La masã diferite persoane. Dupã-amiaza promenadã, vânt foarterece, senin. Orele 5-7 cu Sturdza ºi Alecsandri. Seara biliard à quatre.

Marþi, 3/15 noiembrieVreme minunatã, deloc frig. Aniversarea nunþii noastre. Montat nouabancã monumentalã cu Lecomte. Ora 11½ Sturdza ne felicitã înnumele Consiliului de miniºtri, cu un buchet. La lunch toasturi alelui Sturdza ºi Alecsandri. Dupã-amiaza hotãrât lucrãrile cu Knechtel,prelungirea drumurilor de la Peleº. Orele 6-7 Sturdza, care se întoarcela Bucureºti. Seara biliard cu Alecsandri. Tablou al doamnelor, Lecomtele aranjeazã.

Miercuri, 4/16 noiembrieMohorât ºi ploios. Din pãcate s-a constatat cã boala kronprinþuluieste canceroasã ; el rãmâne deocamdatã la San Remo. Împãratul ºiîmpãrãteasa Rusiei merg la Berlin. Rãmas acasã, scris, toatã ziuaviscol cu zãpadã, totul alb. Ora 5 colonelul Bibescu la Bucureºti.Seara biliard à quatre. Ninge.

Joi, 5/17 noiembrie–6 °R, senin, vânt rece. Orele 10-12 promenadã. Venit generalulAnghelescu, pentru a-ºi lua rãmas-bun la ieºirea din funcþia deministru de Rãzboi. Brãtianu preia interimatul. Venit Kalinderu.Lunch. Dupã-amiaza promenadã. Orele 5-7 Kalinderu. Foarte frig,–7 °R. Seara biliard à quatre.

Vineri, 6/18 noiembrie–12 °R, senin. Înainte de amiazã promenadã, cald la soare. Orele 11½-1Kalinderu, care pleacã seara din nou la Bucureºti. Liteanu tele-grafiazã cã starea kronprinþului este fãrã speranþã. Poate sã maidureze sãptãmâni sau luni. Dupã-amiaza promenadã, vânt foarterece. Seara biliard à quatre. –7 °R.

Sâmbãtã, 7/19 noiembrie–8 °R. Vreme minunatã, mai târziu cald, însã vânt puternic. Promenadã.Telegrafiat prinþului Wilhelm de Prusia pentru a-i exprima lui ºiîmpãratului compasiunea noastrã. Liteanu îmi scrie cã nu mai e nici

JURNAL 531

o speranþã pentru kronprinþ, deoarece cancerul e foarte avansat. Dupã--amiaza scris. Seara biliard à quatre. –5 °R. Vânt. Vremea se încãlzeºte.

Duminicã, 8/20 noiembrieVreme minunatã, deloc frig, la soare foarte cald. Orele 10½-12 prome-nadã în Valea Peleºului. Invitat la lunch toþi ofiþerii Batalionului 3Vânãtori, decorat pe cãpitani. Dupã-amiaza pe verandã cu Elisabeta,cald, vântos. Stöhr la mine pânã la ora 5½. Scris lui Fritz. Searabiliard à quatre.

Luni, 9/21 noiembrieCeaþã deasã, +9 °R. Înainte de amiazã inspectat cu Lecomte ºi Stöhrtoate construcþiile, pânã la ora 1. Ploaie. Dupã-amiaza scris. Trimisprinþului moºenitor al Italiei Cordonul Stelei României. Seara biliard.Ploaie torenþialã.

Bucureºti

Marþi, 10/22 noiembrie. Sinaia-BucureºtiCeva ploaie, apoi complet senin ºi foarte cald, soare. Între orele 10ºi 12½ inspectat toate lucrãrile cu Stöhr. Ora 1 plecarea din Sinaia,cu Alecsandri, Lecomte etc. În munþi nu e zãpadã. Vânt, deloc rece.Dejunat în vagon. Oprit doar în Buda ºi în Chitila. Ora 4½ sosirea înGara de Nord, gardã de onoare, toþi miniºtrii, Sinodul, generali etc.,peste 100 de persoane, doamne, care îi dau buchete Elisabetei. Cerco jumãtate de orã. Ora 5½ la Palat. Ora 7 cinat à deux. Seara citit.Primit un buletin de la dr. Kraus din San Remo, care prezintã dreptacceptabilã starea kronprinþului. Leopold ºi Antoinette au plecatspre Cannes. La Paris, Grévy demisioneazã. Ora 11 în pat. Searaîncã Stöhr.

Miercuri, 11/23 noiembrieVreme minunatã, cald. Înainte de amiazã, între orele 10½ ºi 1,Consiliu de miniºtri, stabilit discursul Tronului. Încheiat tratatul cuTurcia pentru comerþ. Hotãrât tratatul cu Austro-Ungaria privindgraniþa, va fi semnat în câteva zile. Starea kronprinþului neschimbatã,pericolul rãmâne. Dupã-amiaza diferite persoane. Ora 5 audienþe.Seara Alecsandri la masã, cu el în bibliotecã. La Paris crizã mare,Grévy demisioneazã, nu se poate forma nici un guvern. Scrisoare dela Leopold, care e la Cannes, de unde îl va vizita pe kronprinþ la SanRemo. Împãratul Germaniei rãcit din nou. Opoziþia þine întâlniri,presa e foarte vehementã.


Joi, 12/24 noiembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã R. Mihai ºi Nacu. La lunchZ. Sturdza. Orele 2-4 plimbare cu trãsura cu Elisabeta ºi la Cotroceni.Orele 5-7 audienþe. Seara singur. Biliard cu Elisabeta.

Vineri, 13/25 noiembrieVreme frumoasã, cald. Înainte de amiazã Aurelian, apoi Sturdza.Alecsandri la lunch. Vizitat noul palat. Dupã-amiaza scris. Orele 5-6Vernescu, solicitã un guvern care sã organizeze alegerile, crede cãsunt mari nemulþumiri etc. Seara cu Elisabeta, scris.

Sâmbãtã, 14/26 noiembrieMohorât, ploaie. Înainte de amiazã Pherekyde ºi Stãtescu. Tratatulcomercial cu Turcia a fost semnat. Dupã-amiaza acasã. Ora 5 Carp,care crede cã situaþia a devenit gravã ºi dificilã. Ora 6½ Brãtianu,care e încã puþin bolnav. Seara citit, scris. Vremea mai seninã.

Duminicã, 15/27 noiembrie. Deschiderea CamerelorVreme frumoasã, deloc frig. Înainte de amiazã Stöhr. Ora 11¾ merscu trãsura la Mitropolie, în þinutã de galã. Mulþi oameni pe strãzi.Mã întâmpinã Biroul ºi miniºtrii. Citit discursul Tronului, care gã-seºte o primire simpaticã. Ora 12½ înapoi la Palat. Dupã-amiazaaudienþe. Orele 5-6 primit împreunã cu Elisabeta pe contele ºicontesa Goluchowsky. Seara citit.

Luni, 16/28 noiembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã Gheorghian, care îmi prezintãun raport despre Ministerul Domeniilor. Dupã-amiaza mitropolitulprimat. Orele 2-3 promenadã. Elisabeta dã dupã-amiaza un ceai cumuzicã, invitate 50 de persoane. Seara singur, scris pânã la ora 11.Camerele ºi-au ales birourile.

Marþi, 17/29 noiembrieVreme minunatã. Înainte de amiazã preºedintele Camerei, generalulLecca. Nici un ministru. Dupã-amiaza promenadã între orele 2 ºi 4.Audienþe. Elisabeta seara la teatru.

Miercuri, 18/30 noiembrieCeaþã. Înainte de amiazã Knechtel. Ora 10½ Consiliu de miniºtri.Dupã-amiaza audienþe. Orele 2½-4 promenadã în Ciºmigiu. Ora 4¼Busch a venit la Elisabeta, are misiunea de a-mi prezenta hârtiilefalsificate pe care i le-a dat þarul lui Bismarck. Sunt scrisori ale luiF.C. cãtre Maria, note verbale ale lui von Reuss cãtre F.C. Toate suntapocrife, eu îi scriu Mariei despre aceasta360. Ora 5 audienþe. Seara

JURNAL 533

scris. Elisabeta la teatru. La Paris, preºedintele þine un Consiliu deminiºtri, la care Grévy nu mai vrea de fapt sã demisioneze. Frig,ceaþã. Ora 11½ în pat. Scris Mariei.

Joi, 1 decembrie/19 noiembrieCeaþã deasã, +4 °R. Înainte de amiazã Aurelian ºi Nacu. Dupã-amiazaMelchisedec, audienþe, scris. Ora 5 lume. Ora 8½ cu Elisabeta laBaia Eforiei, reprezentaþie a lui Coquelin, piesã de Molière, pânã laora 11, foarte bine, plin.

Vineri, 2 decembrie/20 noiembrieCeþos, rece. Înainte de amiazã R. Mihai. Mai târziu colonelul Bibescu.Dupã-amiaza audienþe, promenadã. Seara iarãºi audienþe, scris.Orele 8½ I. Murat, socrul lui Goluchowsky, pe care nu l-am maivãzut de 22 de ani.

Sâmbãtã, 3 decembrie/21 noiembrieCeþos. Înainte de amiazã miniºtrii. La Paris, Sadi Carnot ales preºe-dinte al republicii. Dupã-amiaza promenadã. Audienþe. Elisabetaceai, 80 de persoane. Seara citit. Elisabeta la teatru.

Duminicã, 4 decembrie/22 noiembrieVreme minunatã. Ora 10 la capela episcopalã. Plimbare cu trãsura.Fãcut o vizitã lui I. Murat la legaþia Austriei, acolo 20 de minute.Orele 1½-7 audienþe. Seara scris. Elisabeta la teatru.

Luni, 5 decembrie/23 noiembrieVreme minunatã, cald. Înainte de amiazã miniºtrii. Ora 12½ I. Muratla lunch, conversat pânã la ora 3. Promenadã, ceaþã. Scandal laCamerã, Fleva, Vernescu etc. Anghelescu l-a provocat la duel peFleva. Ora 5 audienþe. Seara scris. Veºti rãzboinice, ruºii concentreazãtrupe la graniþã. Elisabeta la teatru.

Marþi, 6 decembrie/24 noiembrieCald, mohorât. Înainte de amiazã Câmpineanu, care e gata. Brãtianu,care crede cã vor trebui dizolvate Camerele înainte de termen, dincauza scandalurilor. Dupã-amiaza promenadã. Din nou scandal laCamerã : opoziþia foarte agresivã. Orele 5-7 Basset. Seara ploaie.Elisabeta la teatru.

Miercuri, 7 decembrie/25 noiembriePloios, cald. Ora 10½ Consiliu de miniºtri, a fost semnat tratatulpentru reglementarea frontierei cu Austria. Ziarele oficiale din Berlinºi Viena vorbesc despre concentrãri de trupe ruseºti în Polonia,


ameninþare foarte serioasã. Dupã-amiaza promenadã. Orele 5-6 SirLascelles. Orele 6-7 Coutouly, care deplânge situaþia din Franþa.Prefectul Poliþiei Moruzi l-a provocat pe Fleva la duel, acesta arefuzat însã sã se batã. Opoziþia din Camerã este foarte îndrãzneaþã.

Joi, 8 decembrie/26 noiembrieVreme minunatã, cald. Ora 10½ Aurelian, apoi Nacu. AniversareaOrdinului Sf. Gheorghe, telegrafiat marilor duci Nicolae ºi Mihail,seara primesc rãspunsurile. Dupã-amiaza promenadã. Audienþe. Searascris. La Paris nu s-a format încã nici un guvern.

Vineri, 9 decembrie/27 noiembrieVreme frumoasã, mai târziu ceaþã. Înainte de amiazã Sturdza. Ora 3promenadã. Ora 4½ Busch la Elisabeta, cãreia i-a comunicat cãscrisorile lui F.C. cãtre Maria sunt absolut false. Seara citit.

Sâmbãtã, 10 decembrie/28 noiembrie. Aniversarea PlevneiCeaþã deasã, frig umed. Totul este împodobit cu steaguri. Ora 11 peDealul Spirii, acolo Te Deum în mica bisericã, prezenþi toþi ofiþeriigarnizoanei. Dupã aceea defilarea trupelor, câte un pluton din fiecareunitate, cu drapelul. Deja la ora 11¾ înapoi la Palat. Din cauza bolii deochi au putut fi deplasate doar puþine trupe. Dupã-amiaza lungã pro-menadã cu Candiano. Ora 6½ dineu de galã cu 100 de tacâmuri pentruofiþerii superiori. Elisabeta de faþã, toasturi, Cernat rãspunde. Eu închinºi în cinstea marelui duce Nicolae, care îmi telegrafiazã de la Moscovacã grenadierii de acolo au bãut în cinstea mea. Elisabeta merge lateatru. Eu îi telegrafiez marelui duce Nicolae, pentru a le mulþumi luiºi grenadierilor, care s-au aflat sub comanda mea. Ora 11½ în pat.

Duminicã, 11 decembrie/29 noiembrieCeaþã, frig umed. Înainte de amiazã Stöhr la mine. Dupã-amiaza audienþeîntre orele 1½ ºi 3½. Orele 5-6 Esarcu, care îmi face un raport asupraAtheneului, la care s-a construit acoperiºul, o cupolã enormã. Seara citit.

Luni, 12 decembrie/30 noiembrieMohorât. Înainte de amiazã Gheorghian ºi Sturdza. Dupã-amiazaaudienþe. Promenadã. Ploaie puternicã, m-a udat. Orele 5-7 Kalinderu.Seara citit.

Marþi, 1/13 decembrieNinsoare viscolitã, frig umed. Ora 10¾ Brãtianu, ora 11 primireaadresei Senatului, venit mulþi senatori. Cerc. Ora 12 primirea adreseiCamerei, cerc o jumãtate de orã. Orele 1-2 Stöhr, apoi acordat audienþãlui Hobe-Paºa, pânã la ora 8¼. Elisabeta ceai între orele 4½ ºi 6¼,

JURNAL 535

80 de persoane. Ora 7 cinã, prinþul I. Murat, contele ºi contesaGoluchowsky, Hobe-Paºa cu soþia, Kalinderu, domnul ºi doamnaFilipescu, 19 persoane în total. Dupã aceea în apartamentul meu pânãla ora 10. I. Murat se întoarce la Paris, familia Hobe la Constantinopol.Discutat îndelung cu Goluchowsky despre concentrãrile de truperuseºti ºi despre Bulgaria, i-am spus cã Rusia a devenit nerãbdãtoaredin cauza fiascoului din Bulgaria ºi cã împãratul e implicat personal.

Miercuri, 2/14 decembrie–7 °R, senin. Înainte de începerea Consiliului venit Pherekyde, careîmi comunicã o depeºã de la Viena, conform cãreia cei de acolo suntfoarte îngrijoraþi din cauza concentrãrilor de trupe. Orele 10½-12Consiliu de miniºtri. Dupã-amiaza promenadã. Ora 5 audienþe. Searascris.

Joi, 3/15 decembrie–8 °R, vreme minunatã. Înainte de amiazã depeºã din Berlin, princare ni se atrage atenþia asupra concentrãrilor ruseºti, care potdeveni grave. Noi vrem sã luãm mãsuri de pregãtire, în Viena însãsunt încã optimiºti. Orele 10½-12 Brãtianu, discutat mãsuri militare.Dupã-amiaza lungã promenadã, aer foarte plãcut. Ora 5 Vãcãrescu.Ora 6 Fãlcoianu, pentru planurile de mobilizare. Dupã-amiaza dinnou ºtiri grave din San Remo. Seara scris mamei.

Vineri, 4/16 decembrie–4 °R, vreme minunatã. Ora 10½ R. Mihai. Camera e liniºtitã. Dupã--amiaza promenadã. Seara audienþe. ªtirile sunt încã rãzboinice.

Sâmbãtã, 5/17 decembrieCeaþã deasã. Ora 10½ Pherekyde, apoi Stãtescu. Interpelare în Camerãdespre presã ºi violenþa ei. Dupã-amiaza audienþe, promenadã. A muritla Iaºi doamna Rosnovanu. Seara cu Elisabeta.

Duminicã, 6/18 decembrie. Sf. NicolaeMohorât, deloc frig. Ora 10 cu Elisabeta la Biserica Sf. Nicolae, foarteplin, oficiazã episcopul de Argeº. Ora 11 înapoi. Ploaie. R. Mihai la mine.Dupã-amiaza audienþe. Ora 5 A. Pascal361. Seara biliard cu Elisabeta.

Luni, 7/19 decembrieMohorât ºi foarte întunecat, ploaie. Înainte de amiazã Stöhr, apoiminiºtrii. Sturdza l-a vãzut pe Busch, care considerã cã situaþia egravã. Rusia continuã sã concentreze trupe în Polonia. Dupã-amiazanimeni. Seara Kalinderu între orele 5 ºi 7. Biliard cu Elisabeta.Kronprinþul pare sã se simtã ceva mai bine.


Marþi, 8/20 decembrieMohorât, ceaþã. Înainte de amiazã Câmpineanu, care e foarte suferindºi confuz. Ora 11½ generalul Fãlcoianu pentru pregãtirea planuluide mobilizare, artilerie, cai etc. Ora 1½ Coutouly îmi aduce noti-ficarea lui S. Carnot ca preºedinte al republicii. Orele 3-4½ promenadã.Orele 5-6½ contele Goluchowsky, care îmi transmite din partea luiKalnoky cã Austria face pregãtiri de rãzboi.

Miercuri, 9/21 decembriePloaie, vânt, rece. Ora 10½ Consiliu de miniºtri, hotãrât sã se înaintezeCamerei un proiect de 15.000.000 pentru înarmare ºi apãrare. Dupã--amiaza acasã. Orele 5-7 audienþe. Seara scris.

Joi, 10/22 decembrieVreme frumoasã. Înainte de amiazã miniºtrii. Opoziþia e mereuagresivã ; e sprijinitã de Rusia. În Bulgaria sunt pe punctul de a-lsacrifica pe Coburg. Dupã-amiaza audienþe, promenadã. Orele 5-7audienþe. Seara Stöhr.

Vineri, 11/23 decembrieMohorât, ploios. Înainte de amiazã R. Mihai, Camerele voteazã16 milioane pentru armatã. Sunt perspective de rãzboi. Societateade Navigaþie cu Aburi pe Dunãre îºi retrage tot materialul la Orºova.Dupã-amiaza scris. Ora 5 generalul Manu, ora 6 Maiorescu, care seplânge împotriva lui Brãtianu, pe care îl calificã drept intrigant.Vede situaþia internã foarte întunecatã, din cauza imoralitãþii unoragenþi guvernamentali. Seara cu Elisabeta.

Sâmbãtã, 12/24 decembriePloaie, frig, neprietenos. Înainte de amiazã Pherekyde. Rusia nu areintenþia de a ocupa militar Bulgaria. Dupã-amiaza audienþe, scris.Ora 5 profesorul Xenopol. Seara citit.

Duminicã, 13/25 decembrie. Crãciunul catolicMohorât, foarte întunecat. Ora 10 la capela episcopalã, trei liturghii,pânã la ora 11¼. Dupã-amiaza audienþe de la orele 1 la 4 ºi de la 4la 6. Lecomte la mine pânã la ora 7. Seara Stöhr, care merge laSinaia.

Luni, 14/26 decembrieMohorât, întunecat, ceva ninsoare. Înainte de amiazã miniºtrii.Opoziþia e extrem de iritatã ºi e pregãtitã de cele mai mari excese.Dupã-amiaza scris. Seara Kalinderu. –6 °R, frig.

JURNAL 537

Marþi, 15/27 decembrie–4 °R, vreme frumoasã. Înainte de amiazã Brãtianu la mine ; estefoarte nervos, crede cã opoziþia pregãteºte un atentat. Este suspiciosfaþã de Austria, i-a spus lui Goluchowsky cã nu vede nici o mãsurãcare ar putea evita o pãtrundere a ruºilor aici etc. Dupã-amiazaKalinderu la mine, este foarte supãrat din cauza unui articol infamdin L’Indépendance Roumaine, care îl atacã ; el l-a provocat la duelpe G. Lahovary, sper ca acest laº sã refuze. Orele 3-4 promenadã.Orele 5-7 Fãlcoianu, problema mobilizãrii. Seara scris pânã la ora 11.

Miercuri, 16/28 decembrieDezgheþ. Venit Stöhr de la Sinaia. Orele 10½-12 Consiliu de miniºtri,hotãrât dizolvarea Camerei pentru sâmbãtã. Tratatul cu Austro-Ungariaprivind frontiera a fost votatã de Camerã. Dupã-amiaza ploaie toren-þialã, care þine pânã la ora 9. Ora 7 mare dineu parlamentar, birourileCamerelor, Kogãlniceanu, Carp, Maiorescu, Gianni, mitropoliþii,Cozadini etc., 70 de persoane, mâncat din serviciul de argint, cercpânã la ora 9¼, condus prin noul palat. Stöhr pânã la ora 10.

Joi, 17/29 decembrie. Ziua de naºtere a ElisabeteiNoaptea furtunã colosalã, dimineaþa 10 °R, vântul înceteazã. Ora 9dejunat. Cadouri. Venit Azilul Elena, cântat, Elisabeta, doamnele etc.,pânã la ora 11. Consiliul de miniºtri, Brãtianu cu buchet, Sturdzadiscurs. Dupã-amiaza reprezentaþie de teatru cu copii, la care mergeElisabeta. Eu promenadã. Seara cu Elisabeta. Lansat Crucea „Elisabeta”în Palatul nou. Seara scris depeºe.

Vineri, 18/30 decembrieMohorât, –2 °R. Uraganul a acoperit drumurile cu zãpadã. Veºti multmai bune despre kronprinþ din San Remo. Ora 10½ R. Mihai. Ora 11½mitropolitul Moldovei. Dupã-amiaza primit o delegaþie a Camerei, cuM. Germani în frunte. Orele 2½-4 promenadã, ninsoare viscolitã.Ora 5 Xenopol îmi citeºte din Istoria sa a românilor. Ora 6 Brãtianuºi Sturdza, hotãrât pentru mâine dizolvarea Camerei. Seara scrisdepeºe. Ora 11 în pat.

Sâmbãtã, 19/31 decembrieToatã noaptea viscol puternic. Liniile de cale feratã întrerupte. –6 °R.Ora 11 Pherekyde. Convenþia privind frontiera cu Austria a fost votatã.Dupã-amiaza nici o audienþã. Elisabeta dã un ceai mare. Trimis depeºetuturor suveranilor etc. Orele 5-6½ cãpitanul Schneider, discutat despreun eventual rãzboi rusesc, armata românã în nordul Moldovei. Cameraa fost dizolvatã, Senatul închis. Alegeri la sfârºitul lui ianuarie. A patralegislaturã era aproape de sfârºit. Ninge întreaga zi. Ora 10½ în pat.

Guverne

1881

1/13 ianuarie 1881

I. Brãtianu : preºedinte al Consiliului ºi ministru de Finanþe.B. Boerescu : ministru al Afacerilor Strãine (mort noiembrie 1883).A. Teriachiu : ministru de Interne.G. Slãniceanu : ministru de Rãzboi (mort ianuarie 1885).Colonel Dabija : ministru al Lucrãrilor Publice.D. Gianni : ministru al Justiþiei.B. Conta : ministru al Cultelor ºi Instrucþiunii Publice.

10/22 aprilie 1881

Dumitru Brãtianu : preºedinte al Consiliului ºi ministru al AfacerilorStrãine.Eugeniu Stãtescu : ministru de Interne.General Slãniceanu : ministru de Rãzboi.Dimitrie Sturdza : ministru de Finanþe.M. Pherekyde : ministru al Justiþiei.Colonel Dabija : ministru al Lucrãrilor Publice (mort 1/13 decembrie1884).V. Alexandrescu-Urechia : ministru al Cultelor ºi Instrucþiunii Publice.

Guvernul remaniat, 9/21 iunie 1881

Ion Brãtianu : preºedinte, Finanþe ºi ad interim la Rãzboi.C. Rosetti : ministru de Interne (mort aprilie 1885).E. Stãtescu : ministru al Afacerilor Strãine.Ceilalþi miniºtri rãmân în funcþie.


2/14 decembrie 1881

Chiþu : Finanþe.I. Brãtianu definitiv la Rãzboi.

1882

6 februarie/25 ianuarie 1882

I. Brãtianu : Interne.G. Lecca : Finanþe (mort septembrie 1885).G. Chiþu : Justiþie.General G. Anghelescu : Rãzboi.

August 1882

Urechia ºi generalul Anghelescu înlocuiþi.Brãtianu la Rãzboi.Chiþu : Interne.Stãtescu : Justiþie.D. Sturdza : Afaceri Strãine.Aurelian : Culte.

1883

1/13 aprilie 1883

I. Câmpineanu : ministru al Domeniilor, Industriilor ºi Agriculturii.

15/27 noiembrie 1883

Voinov (Focºani) : ministrul Justiþiei.

1884

23 iunie/5 iulie 1884

General Fãlcoianu : ministru de Rãzboi (demisionat ianuarie 1886).Brãtianu : Interne ºi ad interim Lucrãri Publice.Chiþu : Instrucþiune Publicã.

JURNAL 541

1885

2/14 februarie 1885

A. Stolojan : Domenii (demisionat noiembrie 1886).R. Mihai : Lucrãri Publice.C. Nacu : Justiþie.Câmpineanu : Afaceri Strãine.Sturdza : Instrucþiune Publicã.

17/29 decembrie 1885

Stãtescu în locul lui Nacu la Justiþie.Nacu : Finanþe.Pherekyde în locul lui Câmpineanu la Afaceri Strãine.

1886

5 martie/21 februarie 1886

A. Anghelescu, comandantul Corpului 3 de Armatã : Rãzboi (se retragela 5/17 noiembrie 1887).

1887

11 mai/29 aprilie 1887

I. Brãtianu pãstreazã preºedinþia, fãrã portofoliu.R. Mihai : Interne.Aurelian : Lucrãri Publice.Gheorghian : Domenii.

1888

3 aprilie/22 martie 1888

Guvernul I. Brãtianu se retrage, Th. Rosetti formeazã Cabinetul.Th. Rosetti : preºedinte ºi Interne.P. Carp : Afaceri Strãine ºi Domenii.T. Maiorescu : Culte.


M. Ghermani : Finanþe.Prinþul A. ªtirbei : Lucrãri Publice.General Barozzi : Rãzboi.A. Marghiloman : Justiþie.

Ilustraþii

Por

tret

ele

rege

lui

Car

ol I

ºi

regi

nei

Eli

sabe

ta.

Gra

vurã

du

pã f

otog

rafi

i,pu

blic

atã

în s

ãptã

mân

alu

l il

ust

rat

Übe

r L

and

un

d M

eer,

Stu

ttga

rt,

vol.

46,

nr.

38,

octo

mbr

ie 1

881,

p.

745.

Com

pozi

þie

graf

icã

purt

ând

titl

ul

Fes

tivi

tãþi

le î

nco

ron

ãrii

reg

elu

i ºi

regi

nei

Rom

ânie

i la

Bu

cure

ºti,

du

pã u

n d

esen

ori

gin

al d

e F.

Kai

ser,

publ

icat

ã în

sãp

tãm

ânal

ul

ilu

stra

t Ü

ber

Lan

d u

nd

Mee

r, S

tutt

gart

,vo

l. 46

, nr

. 43

, no

iem

brie

188

1, p

p. 8

48-8

49.

Friedrich de Hohenzollern (fratele mai tânãr al lui Carol I) ºi soþia sa,Luise von Thurn und Taxis. Gravurã nesemnatã (realizatã probabildupã o fotografie), publicatã în sãptãmânalul Illustrirte Zeitung,

Leipzig, nr. 1862, 8 martie 1879, p. 178.

Bir

jã î

n B

ucu

reºt

i. G

ravu

rã n

esem

nat

ã, p

ubl

icat

ã în

sãp

tãm

ânal

ul

ilu

stra

t Ü

ber

Lan

d u

nd

Mee

r, S

tutt

gart

, vo

l. 51

, n

r. 2

6, 1

884,

p.

524,

ca

ilu

stra

þie

la a

rtic

olu

l „S

traß

enbi

lder

au

s B

uka

rest

” („

Imag

ini

stra

dale

din

Bu

cure

ºti”

) de

Joh

ann

Kra

ner

.

Sac

agiu

în

Buc

ureº

ti.

Gra

vurã

nes

emna

tã,

publ

icat

ã în

sãp

tãm

ânal

ul

ilu

stra

t Ü

ber

Lan

d u

nd

Mee

r, S

tutt

gart

, vo

l. 51

, n

r. 2

6, 1

884,

p.

524,

ca

ilu

stra

þie

la a

rtic

olu

l „S

traß

enbi

lder

au

s B

uka

rest

” („

Imag

ini

stra

dale

din

Bu

cure

ºti”

) de

Joh

ann

Kra

ner

.

Vânzãtor de piftie. Gravurã semnatã L.B., publicatã în sãptãmânalulilustrat Über Land und Meer, Stuttgart, vol. 51, nr. 22, 1884, p. 444, ca

ilustraþie la articolul „Straßenbilder aus Bukarest” („Imagini stradaledin Bucureºti”), de Johann Kraner.

Vânzãtor de smântânã. Gravurã nesemnatã, publicatã în sãptãmânalulilustrat Über Land und Meer, Stuttgart, vol. 51, nr. 22, 1884, p. 444, ca

ilustraþie la articolul „Straßenbilder aus Bukarest” („Imagini stradaledin Bucureºti”) de Johann Kraner.

Castelul Peleº din Sinaia. Gravurã dupã un desen original de L. Skell,publicatã în sãptãmânalul ilustrat Über Land und Meer, Stuttgart,

vol. 51, nr. 18, 1884, p. 360.

Note

1. William Arthur White (1824-1891) fusese numit, încã din 1878, repre-zentant interimar al Marii Britanii la Bucureºti. Dupã audienþa deprezentare din 17/29 mai 1878, Carol I scria despre el cã „nu lasãimpresia de a fi englez, având, de altfel, origini pe jumãtate poloneze.I s-a dus vestea de om politic foarte inteligent ºi întotdeauna bineorientat ; a stat mult timp în Belgrad ºi este bun cunoscãtor alproblemelor orientale” (Aus dem Leben König Karls von Rumänien.Aufzeichnungen eines Augenzeugen, vol. IV, Stuttgart, 1900, p. 54). Înfebruarie 1880 a devenit ministru plenipotenþiar al Marii Britanii laBucureºti (ibidem, p. 294), post pe care l-a ocupat pânã în octombrie1886, când a fost numit ambasador la Constantinopol. În 1884 adevenit membru de onoare al Academiei Române. A fost în relaþiifoarte bune cu Ion C. Brãtianu, a cãrui fiicã, memorialista SabinaCantacuzino, scria despre el : „Era un colos, cu pãrul ºi barba albe, unselfmademan, cãci, fiu natural al prinþului Czartoryski, moºtenise dela tatãl sãu teama de ruºi, dar avusese multã greutate sã-ºi facãdrumul în diplomaþie. Ba mai luase ºi de soþie pe o femeie foartefrumoasã ºi plãcutã, dar cu o purtare compromisã ºi dintr-o situaþiuneechivocã. Numai via lui inteligenþã ºi munca intensã l-au impus laForeign Office” (Sabina Cantacuzino, Din viaþa familiei Ion C. Brãtianu,vol. I, ediþie îngrijitã de Elisabeta Simion, Editura Albatros, Bucureºti,1993, p. 95). Eugene Schuyler, reprezentant diplomatic al SUA laBucureºti, scria despre el, în august 1880, cã „posedã o mare abilitateºi un impresionant bagaj de cunoºtinþe. Bun cunoscãtor al Rusiei, alþãrilor slavone ºi Turciei. Este onest ºi direct, având o mare influenþãasupra celor din jur” (Relaþii româno-americane 1859-1901. Documentediplomatice ºi consulare, ediþie îngrijitã de Keith Hitchins ºi MiodragMilin, Bucureºti, 2001, p. 82).

2. Rudolf Maria Bernhard, conte de Stillfried (1804-1822), istoric ºiscriitor german. Din 1843 a deþinut funcþia de maestru de ceremoniial regelui Prusiei, apoi al împãratului Germaniei. A fost, de asemenea,director al Arhivei Casei Regale a Prusiei ºi membru în Consiliul Generalal Ordinelor din Prusia. Ca istoric, a publicat mai cu seamã lucrãri

NOTE554

despre trecutul casei de Hohenzollern (Alterthümer und Kunstdenkmaledes Hauses Hohenzollern, 1838 ; Monumenta Zollerana, 1840-1842 etc.),dar ºi o carte despre nobilimea din Silezia (Beiträge zur Geschichte desschlesischen Adels, 1864). S-a aflat în relaþii apropiate cu tatãl regeluiCarol I, principele Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, cãruiapare sã-i fi inspirat ideea cedãrii cãtre regele Prusiei a drepturilor desuveranitate asupra principatului de la Sigmaringen.

3. Carol I ºi soþia sa Elisabeta nu au avut alþi copii în afara unicei lorfiice, Maria, care a murit în 1874, la vârsta de trei ani ºi jumãtate.Problema moºtenirii tronului a fost rezolvatã prin desemnarea frateluimai vârstnic al regelui Carol, prinþul Leopold de Hohenzollern, ºi acopiilor acestuia ca succesori legitimi.

4. Ion C. Brãtianu (1821-1891), om politic liberal, fost ministru îndiferite cabinete, apoi prim-ministru al guvernului României între anii1876 ºi 1888. Pentru biografia sa, mai ales pentru partea politicã,existã multe lucrãri, între care amintesc : N. Bãnescu, Dumitru ºi IonBrãtianu, Bucureºti, 1936 ; Frederic Damé, I.C. Brãtianu, ed. a II-a,Bucureºti, 1936 ; C. Rãutu, Ion C. Brãtianu, Turnu-Severin, 1940 ; GrigoreTãuºan, Ion C. Brãtianu, Bucureºti, f.a. ; Ion I. Brãtianu, Contribuþialui Ion C. Brãtianu la revoluþia paºoptistã din Þara Româneascã ºicugetãrile sale despre aceastã revoluþie, Éditions Laumond, Paris, 1983.

5. Petre S. Aurelian (1833-1909), om politic liberal. Va fi numit ministruîn guvernul Brãtianu în 1882.

6. Ion Bãlãceanu (1828-1914), om politic, diplomat ºi fost ministru, eraîn acel moment ministru plenipotenþiar al României la Viena (funcþiedeþinutã din 1878 pânã în 1882). Pentru activitatea sa diplomaticã,vezi: Dumitru Vitcu, Diplomaþii Unirii, Editura Academiei, Bucureºti,1979, pp. 187-210 ; Constantin Bãlãceanu-Stolnici, Cele trei sãgeþi. Destinela confluenþa cu istoria : saga Bãlãcenilor, Editura Eminescu, Bucureºti,1990 (capitolul „Un diplomat iscusit ºi un neobosit cãlãtor”, pp. 369-336) ;de asemenea, Ion Bãlãceanu, Amintiri politice ºi diplomatice 1848-1903,ediþie îngrijitã de Georgeta Filitti, Editura Cavallioti, Bucureºti, 2002.

7. Vasile Boerescu (1830-1883), jurist, profesor, publicist ºi om politic,a fost ministru în diferite cabinete. În acel moment deþinea portofoliulAfacerilor Externe (din iulie 1879 pânã în aprilie 1881). Apostol Stan,Vasile Boerescu (1830-1883), Editura ªtiinþificã, Bucureºti, 1974.

8. Giuseppe Tornielli, ministru plenipotenþiar al Italiei la Bucureºtidin decembrie 1879. Înainte de a fi numit în postul de la Bucureºti,Tornielli a fost secretar general al Ministerului Afacerilor Strãine alItaliei. Sabina Cantacuzino, care l-a cunoscut în România, îi caracterizape el ºi pe soþia lui astfel : „…contele Tornielli, unul din cei mai deseamã diplomaþi ai Italiei, tipul unui portret al lui Tiziano, pe atât detãcut, potolit ºi cumpãtat în vorbã, pe cât soþia lui rusã, nãscutãRostopchine, era de vorbãreaþã, amabilã ºi agitatã. Avea chiar o pasiune

NOTE 555

pentru dans, cam ridicolã cu talia, situaþiunea ºi vârsta ei. La cotilioanese punea la rând cu fetele cele mai tinere ºi dãnþuitorii nu ºtiau cums-o ocoleascã, deºi era o dãnþuitoare perfectã, cãci avea aerul unui micsatelit care s-ar fi întors în jurul unei planete impozante. De altfel, erabunã, serviabilã ºi, fie din pricina multelor serate ºi baluri, undepetrecuse bine la Bucureºti, fie cã se ataºase într-adevãr de noi, a rãmasuna din rarele ambasadoriþe ajunse la apogeul carierei lor care au rãsfãþatpe români oriunde i-ar fi întâlnit” (Sabina Cantacuzino, op. cit., p. 96).

9. Tratatul de pace de la Berlin din 1878 lãsase deschisã chestiuneafrontierei dintre Grecia ºi Turcia, stabilind totuºi, în articolul XXIV, cãproblema trebuia rezolvatã prin negocieri directe între cele douã state,marile puteri urmând sã intervinã în scopul medierii doar dacã celedouã nu ajungeau la un acord. Grecia revendica Macedonia, Tesalia ºiEpirul, aflate sub administraþie otomanã ºi despre care susþinea cã arfi fost locuite de o populaþie în majoritate greacã. Pentru a le obþine,guvernul grec a recurs nu doar la tratative, ci ºi la ameninþarea cu unrãzboi împotriva Porþii. Nu doar guvernul otoman se opunea acesteicedãri teritoriale, ci ºi albanezii. Formal, teritoriul Albaniei fãcea partedin Imperiul Otoman, însã albanezii aveau o structurã politico-militarãproprie, Liga de la Prizren, care fusese înfiinþatã în iunie 1878. Mulþialbanezi din Ligã erau de acord cu cedarea Tesaliei cãtre Grecia, nuînsã ºi a Epirului, pe care îl considerau teritoriu albanez ºi pe careerau dispuºi sã îl apere cu armele. În cele din urmã, marile puteri audecis, în mai 1881, ca Tesalia ºi o micã regiune din sudul Epirului,Arta, sã fie cedate Greciei, soluþie care va fi consfinþitã prin Tratatulgreco-turc din iulie 1881. Încã din aprilie 1881, ca urmare a presi-unilor internaþionale, guvernul otoman intervenise militar împotrivaalbanezilor, desfiinþând Liga de la Prizren (Barbara Jelavich, IstoriaBalcanilor, vol. I, Secolele al XVIII-lea ºi al XIX-lea, traducere deMihai-Eugen Avãdanei, Institutul European, Iaºi, 2000, pp. 317-324 ;de asemenea, Nicolae Ciachir, Istoria popoarelor din sud-estul Europeiîn epoca modernã, Editura Oskar Print, Bucureºti, 1998, pp. 343-349).Discuþia dintre Carol I ºi ambasadorul Tornielli nu era întâmplãtoare,deorece Italia era interesatã sã-ºi extindã influenþa în zona albanezã,din motive strategice legate de spaþiul adriatic, la fel cum era ºiAustro-Ungaria. Concurenþa la Adriatica a celor douã puteri va fiatenuatã de intrarea Italiei în Tripla Alianþã (1882), însã nu va dispãreacu totul (Hans Christian Löhr, Die Albanische Frage. Konferenzdiplomatieund Nationalstaatsbildung im Vorfeld des Ersten Weltkrieges, unterbesonderer Berücksichtigung der deutschen Außenpolitik, tezã de doctorat,Bonn, 1992, pp. 34-37).

10. Elisabeta (1843-1916), nãscutã prinþesã de Wied, soþia regelui Carol I.Din bogata literaturã biograficã dedicatã reginei, amintim: B. Diederich,Königin Elisabeth von Rumänien (Carmen Sylva). Ein Lebensbild,Leipzig, 1898 ; E. Wolbe, Carmen Sylva. Der Lebensweg einer einsamen

NOTE556

Königin, Leipzig, 1933 ; Hildegard Emille Schmidt, Die Förderung vonKultur und Bildung in Rumänien durch die Königin Elisabeth geb.Prinzessin zu Wied (Carmen Sylva, 1843-1916), Neuwied, 1983 ;H.E. Schmidt, Elisabeth, Königin von Rumänien, Prinzessin zu Wied,Carmen Sylva. Ihr Beitrag zur rumänischen Musikkultur von 1880bis 1916 im Kulturaustausch zwischen Rumänien und Westeuropa,Dissertation, Bonn, 1991 ; Annemarie Podlipny-Hehn, Carmen Sylva,Solness Verlag, Temeswar, 2001 ; Gabriel Badea-Pãun, Carmen Sylva.Uimitoarea reginã Elisabeta a României 1843-1916, traducere din francezãde Irina-Margareta Nistor, Editura Humanitas, Bucureºti, 2003.

11. Radu Mihai (1840-1894), prefect al Poliþiei capitalei din 1878, apoi,din 1885, ministru în guvernul Brãtianu. A fost unul dintre oameniiaflaþi în apropierea imediatã a lui Ion C. Brãtianu. Unii, în special dintabãra conservatoare, l-au considerat corupt (Titu Maiorescu, Istoriapoliticã a României sub domnia lui Carol I, ediþie îngrijitã de StelianNeagoe, Editura Humanitas, Bucureºti, 1994, p. 189). Alþii îl credeaucinstit, aºa cum încearcã sã demonstreze Sabina Cantacuzino : „…bietulRadu Mihai, atât de calomniat de inamicii Partidului Liberal, a muritsãrac, deºi ocaziunile de a se îmbogãþi nu i-ar fi lipsit în împrejurãrileîn care ºi-a exercitat funcþiunea de prefect de Poliþie” (Sabina Cantacuzino,op. cit., p. 114). În epocã circula zvonul cã Radu Mihai ar fi fost fiulnatural al lui Mihail Kogãlniceanu, zvon preluat ºi de memorialistulConstantin Argetoianu : „Printre credincioºii (lui M. Kogãlniceanu)zilelor negre rãmãsese Radu Mihai, faimos prefect de Poliþie. Lumeaîl da drept fiul lui natural ºi, de fapt, îi semãna mult. Îi moºtenise ºiduhul” (Constantin Argetoianu, Pentru cei de mâine. Amintiri dinvremea celor de ieri, vol. I, ediþie îngrijitã de Stelian Neagoe, EdituraHumanitas, Bucureºti, 1991, p. 176). Cercetãri genealogice mai noi nuconfirmã aceastã filiaþie, ci, dimpotrivã, considerã cã e vorba de „otradiþie oralã neverificabilã” – Mihai Sorin Rãdulescu, Elita liberalãromâneascã (1866-1900), Editura ALL Educational, Bucureºti, 1998, p. 89.

12. Lascãr Catargi (1823-1899), om politic de orientare conservatoare,originar din Moldova, a fost de mai multe ori prim-ministru. Carol Iface referire aici la alegerea, pe 1 ianuarie 1881/20 decembrie 1880, alui Lascãr Catargi ca preºedinte al Partidului Conservator, dupã cefostul lider al partidului, Manolache Costache Epureanu, murise înseptembrie 1880. Afirmaþia potrivit cãreia tinerii conservatori nu sprijinãnoua formulã de conducere a partidului nu este cu totul exactã. TituMaiorescu ºi Theodor Rosetti, din gruparea junimistã, au intrat înComitetul Central al partidului, nu însã ºi Petre P. Carp, un altjunimist (Ion Bulei, Sistemul politic al României moderne. PartidulConservator, Editura Politicã, Bucureºti, 1987, pp. 22-26). Opinia luiCarol, formulatã îndatã dupã întrevederea cu prefectul Poliþiei RaduMihai, era probabil influenþatã de raportul pe care acesta i-l prezentaseºi care nu putea fi favorabil conservatorilor.

NOTE 557

13. Gheorghe Slãniceanu (1835-1885) era în acel moment ministru deRãzboi, funcþie pe care a deþinut-o din aprilie 1880 pânã în iunie 1881.Militar de carierã, a participat la rãzboiul din 1877-1878. În noiembrie1877 a condus acþiunea militarã de cucerire a Rahovei, în care armataromânã a înregistrat pierderi mari. Din aceastã cauzã, Slãniceanu, peatunci colonel, a fost înlocuit din funcþie (Titu Maiorescu, op. cit., p. 100).A dobândit gradul de general în 1880.

14. Contele Wesdehlen, ministru plenipotenþiar al Germaniei la Bucureºtidin februarie 1880. Eugene Schuyler, reprezentant diplomatic al SUAla Bucureºti, îl caracteriza drept „foarte experimentat ºi prudent”(Relaþii româno-americane…, op. cit., p. 82).

15. Ion Kalinderu (1840-1913), jurist (cu doctorat în drept luat la Paris),consilier la Curtea de Casaþie. La 11/23 mai 1878 fusese însãrcinat cumisiunea de a trata la Berlin condiþiile rãscumpãrãrii de cãtre statulromân a Societãþii Cãilor Ferate. Tratativele cu bancherii germani aufost destul de anevoioase ºi erau încã în desfãºurare la data acesteiînsemnãri. Kalinderu va fi numit mai târziu administrator al DomeniilorCoroanei (vezi infra). În 1893 avea sã fie ales membru al AcademieiRomâne.

16. Mihail Mitilineu (n. 1836), diplomat de carierã, a fost secretar generalîn Ministerul Afacerilor Strãine între anii 1871 ºi 1879. În momentulînsemnãrii, Mitilineu deþinea postul de ministru plenipotenþiar alRomâniei în Belgia, pe care îl va schimba în decembrie 1882 cu cel deministru plenipotenþiar la Belgrad.

17. Vasile Conta (1845-1882), jurist ºi filosof, a fost ministru al Cultelorºi Instrucþiunii Publice în guvernul Ion C. Brãtianu în perioada iulie1880-aprilie 1881. Din punct de vedere politic, fãcea parte din gruparealiberalilor moderaþi din Iaºi. Ion C. Brãtianu l-a atras în guvernul pecare îl conducea pentru a-i lãrgi acestuia baza politicã ºi pentrua încerca, prin intermediul lui Conta, sã reformeze sistemul deînvãþãmânt din România (Florin Cântec, Memorie ºi uitare încultura românã. Cazul Vasile Conta, Editura Timpul, Iaºi, 2003,pp. 152-162).

18. Între anii 1879 ºi 1883, primar al Bucureºtiului a fost liberalul DimitrieCariagdi (1815-1894). Soþia sa pare sã fi fost Anica D. Cariagdi, careapare înmormântatã în cimitirul Bellu (cu data morþii în 1880) înacelaºi loc unde va fi înmormântat, în 1894, ºi Dimitrie.

19. Alexandru Teriachiu (1829-1893), fruntaº liberal originar din Moldova,ministru de Interne în guvernul Ion C. Brãtianu în perioada iulie1880-aprilie 1881.

20. I. Procopie Dumitrescu era în acel moment deputat, ales în 1879 lacolegiul II Ilfov.

21. Prinþul Leon A. Uruzov a fost desemnat ministru plenipotenþiar alRusiei la Bucureºti încã din februarie 1879 (Aus dem Leben König

NOTE558

Karls…, vol. IV, p. 170), însã avea sã-ºi ia postul în primire abia pe29 decembrie 1880/10 ianuarie 1881. În acest interval, conducerea legaþieiRusiei a fost giratã de consulul general Iacobson, în calitate de însãrcinatcu afaceri. La scurta caracterizare din jurnal, regele avea sã maiadauge, în memoriile sale : „Noul ministru plenipotenþiar rus este unom de lume ºi bine educat ; soþia sa este fiica proaspãt numituluiministru de Finanþe Abasa” (Aus dem Leben König Karls…, vol. IV, p. 376).Memorialista Sabina Cantacuzino avea sã scrie despre el cã este „unom civilizat ºi cam ºters, foarte bogat, de relaþiuni plãcute, cu o soþienervoasã ºi fantascã pânã la exces” (Sabina Cantacuzino, op. cit.,p. 102). Uruzov a rãmas în postul de la Bucureºti pânã în 1886. Înjurnalul regelui Carol I el apare de cele mai multe ori neînsoþit ; doaro singurã datã e menþionat împreunã cu soþia (vezi însemnarea din4/16 ianuarie 1883), care trãia la Paris. Diplomatul german Bernhard vonBülow a cunoscut-o la Paris, prin 1883, ºi a lãsat urmãtoarea însemnaredespre ea : „Prinþesa Monia Uruzov s-a stabilit la Paris pentru educaþiacopiilor. Mama ei, fiica unui moºier rus putred de bogat, ºambelanulMalzov, a fost ani îndelungaþi prietena intimã a împãrãtesei MariaAlexandrovna. Soþul ei, prinþul Uruzov, a fost guvernator al uneiadintre cele 89 de gubernii ruseºti. Era certatã cu pãrinþii ei. Soþul ei,un admirator entuziast al lui Lev Nicolaevici Tolstoi, a considerat,dupã ce a citit Sonata Kreuzer, cã e de datoria lui sã înceteze sã maiîntreþinã relaþii intime cu soþia. Monia Uruzov era foarte originalã,cam excentricã, ceea ce nu e neobiºnuit la rusoaice. Dar era o idealistãîn adevãratul sens al cuvântului. Deasupra convenþiilor ºi intereselormateriale punea întotdeauna ideile, unele utopice, în care credea. Aveao educaþie solidã. Îl ºtia pe Shakespeare la fel de bine ca pe Molièreºi pe Puºkin. Era o desfãtare sã vorbeºti cu ea despre literaturã. Nuera frumoasã ºi nici elegantã, nu era nici mãcar îngrijitã, aºa încât nici nuputea fi vorba de a-i face curte. A avut asupra mea o influenþã favorabilã,care m-a fãcut sã mã abþin de la lucrurile superficiale ºi frivole ºi sãmã îndrept întotdeauna spre adevãratele surse ale fericirii, ºi anumespre spirit ºi sentimente” (Bernhard von Bülow, Denkwürdigkeiten,vol. IV, Ullstein, Berlin, 1931, pp. 532-533).

22. Dimitrius Razis, ministru plenipotenþiar al Greciei la Bucureºti.

23. Romulus Magheru (1847-1897), adjutant regal, fiul generaluluiGheorghe Magheru. Era cãsãtorit cu Ana, fiica scriitorului ºi omuluipolitic Ion Ghica (Paul Cernovodeanu, Marian ªtefan, Pe urmeleMagherilor. Cronica unei familii, Editura Sport-Turism, Bucureºti,1983, passim).

24. Alexandru Iacobson, consul general rus ºi, din februarie 1879,însãrcinat cu afaceri la Bucureºti (vezi ºi nota 21). Era fiul luiArnold Iacobson, de origine danez, ofiþer în armata rusã, trecut în1834 în cea a Þãrii Româneºti. Nãscut la Brãila, unde a fãcut ºistudiile liceale, Alexandru Iacobson a intrat în armata rusã, apoi în

NOTE 559

diplomaþia þarului. Era cãsãtorit, din 1863, cu Eliza Pencovici dinBucureºti (Alexandru V. Perietzianu-Buzãu, „Un danez ºi un francezîn armata munteanã ºi urmaºii lor”, Arhiva genealogicã, II [3-4],1995, pp. 78-79).

25. Nicolae Dabija (1837-1884), militar de carierã, participant la luptelede la Plevna din 1877, numit general în 1880. A fost ministru deRãzboi, apoi al Lucrãrilor Publice în guvernul Ion C. Brãtianu.

26. În noiembrie ºi decembrie 1880, Comisia Europeanã a Dunãrii (CED),care cuprindea reprezentanþi ai puterilor europene ºi supravegheanavigaþia pe Dunãre între Galaþi ºi vãrsarea în Marea Neagrã (Comisia,înfiinþatã la 1856, avea sediul la Galaþi), a discutat problema controluluinavigaþiei pe Dunãre între Porþile de Fier ºi Galaþi. Austro-Ungariaurmãrea sã preia controlul navigaþiei pe aceastã porþiune a fluviului,motiv pentru care a propus înfiinþarea unei Comisii Mixte, a cãreipreºedinþie urma sã-i revinã. Ca preºedintã a Comisiei Mixte, Austro--Ungaria urma sã aibã dreptul la douã voturi. S-au opus acestei ideiRomânia ºi Bulgaria, care erau state riverane ºi care doreau înfiinþareaunei comisii din care sã facã parte doar riveranii (Bulgaria, Româniaºi Serbia). Serbia a acceptat însã de la început propunerile guvernuluide la Viena. În decembrie 1880 s-a încheiat sesiunea din acel an a CED,fãrã a se ajunge la o decizie, însã tratativele aveau sã reînceapã înprimãvara anului 1881 (ªerban Rãdulescu-Zoner, Dunãrea, Marea Neagrãºi Puterile Centrale 1878-1898, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982,pp. 108-112).

27. Dimitrie Gianni (1838-1902), avocat cu studii gimnaziale la Berlin ºiuniversitare la Paris ; om politic liberal, ministru al Justiþiei în cabi-netul Ion C. Brãtianu între iulie 1880 ºi aprilie 1881.

28. Martin Stöhr (1819-1896), sculptor german originar din Windheim,în Bavaria. Încã din 1867 a fost angajat de Carol I al României, alcãrui consilier artistic a devenit. Între altele, a realizat decoraþiunileplastice ale Castelului Peleº ºi ale Palatului regal din Bucureºti.

29. Teodor Vãcãrescu (1842-1913), militar (absolvent al ªcolii Militaredin Berlin), participant la rãzboiul din 1877-1878. A avut ºi o carierãdiplomaticã între 1871 ºi 1891. Autor al lucrãrii în douã volumeLuptele românilor în rezbelul din 1877-1878, apãrutã în anii 1886-1887 –Cf. B. Mangâru (ed.), Discursurile generalului Th. Vãcãrescu 1868-1906,Tipografia Carol Göbl, Bucureºti, 1915. Pentru lucrãrile sale istorice,vezi Enciclopedia istoriografiei româneºti, Editura ªtiinþificã ºiEnciclopedicã, Bucureºti, 1978, pp. 338-339.

30. Victor Creþeanu (1832-1897), militar de carierã, a comandat o brigadãde cavalerie în rãzboiul din 1877-1878. Devine adjutantul lui Carol Ila sfârºitul rãzboiului. La 6/18 aprilie 1881 va fi numit general (veziinfra), apoi va deveni mareºal al curþii.

31. Ion Ghica (1817-1891), om politic liberal, scriitor ºi diplomat, membrual Academiei Române, ministru ºi prim-ministru în repetate rânduri.

NOTE560

Pentru biografia sa, vezi: Gheorghe Adamescu, Notiþã despre viaþa ºiactivitatea politicã ºi literarã a lui Ion Ghica, Carol Müller, Bucureºti,1897 ; Anastasie Iordache, Ion Ghica. Diplomatul ºi omul politic, EdituraMajadahonda, Bucureºti, 1995.

32. Iorgu Liteanu Vârnav (n. 1840), diplomat de carierã, în acel momentministru plenipotenþiar al României la Berlin.

33. Alexandru Cernat (1828-1893), militar de carierã, general din 1873,comandant-ºef al armatei române de la sud de Dunãre în timpulrãzboiului din 1877-1878.

34. Suleiman Sabit Bey, ministru plenipotenþiar al Turciei la Bucureºtidin decembrie 1878 (G.G. Florescu, „Înfiinþarea reprezentanþei diplo-matice a României la Constantinopol”, în Reprezentanþele diplomatice aleRomâniei, vol. I, 1859-1917, Editura Politicã, Bucureºti, 1967, p. 99).Dupã prima audienþã privatã pe care i-a acordat-o ministrului turc în1/13 decembrie 1878, Carol I scria cã Suleiman Bey i-a „lãsat impresiaunui om amabil, care stãpâneºte formele curtenitoare specifice di-plomaþilor turci, însã fãrã a ieºi în evidenþã prin însuºiri intelectualespeciale” (Aus dem Leben König Karls…, vol. IV, p. 149). În capitoluldedicat corpului diplomatic din cartea sa de amintiri, SabinaCantacuzino vorbeºte pe larg despre fiica ministrului turc, cu care seîmprietenise, tatãlui dedicându-i, în schimb, doar câteva cuvinte : printrediplomaþi, era „unul din cei mai originali”, „om civilizat, cu idei moderne”,care „fusese crescut în strãinãtate” (Sabina Cantacuzino, op. cit., p. 96).

35. Sandro este diminutivul folosit de Carol I pentru Alexandru deBattenberg (1857-1893), principe al Bulgariei în perioada 1879-1986.Familia princiarã de Battenberg este o ramurã a casei princiare deHessa-Darmstadt. Tatãl sãu, prinþul Alexandru de Hessa-Darmstadt(1823-1888), a contractat o cãsãtorie morganaticã cu Julie von Hauck,domniºoarã de onoare a surorii sale Maria, care era cãsãtoritã cuAlexandru al II-lea, þarul Rusiei. Copiii rezultaþi din aceastã cãsãtorie,între care ºi Alexandru (care va deveni principe al Bulgariei), aupierdut dreptul de a purta titlul de prinþi de Hessa, numindu-se prinþide Battenberg. Alexandru de Battenberg se înrudea îndeaproape cumulte case suverane, între care cea a Prusiei, cea a Rusiei, a MariiBritanii, de Baden, de Bavaria etc. Era ofiþer în Regimentul de Gardãdin Berlin, ceea ce nu l-a împiedicat sã participe, cu armata rusã, lacampania din sudul Dunãrii din 1877-1878. A fost ales principe alBulgariei la 29 aprilie 1879, de cãtre Adunarea Naþionalã de la Tîrnovo,la propunerea Rusiei (E.C. Corti, Alexander von Battenberg. SeinKampf mit den Zaren und Bismarck, Viena, 1920, pp. 25-62).

36. Dimitrie A. Sturdza (1833-1914), om politic liberal, membru în maimulte guverne începând din 1866 ºi prim-ministru de mai multe oridin 1895. Va deveni preºedinte al Partidului Naþional Liberal în 1892,dupã moartea lui Ion C. Brãtianu. A fãcut studii economice la Berlin.În 1871 a devenit membru al Academiei Române, instituþie al cãrei

NOTE 561

secretar a fost apoi vreme îndelungatã. S-a ocupat ºi de publicarea dedocumente istorice, îngrijind mai multe colecþii. În strãinãtate a fostapreciat mai ales în mediile politice ºi culturale germane.

37. William Ewart Gladstone (1809-1898), lider al Partidului Liberaldin Anglia, de patru ori prim-ministru al Marii Britanii, poziþie pecare o deþinea ºi în acel moment (1880-1885).

38. Apostol Mãrgãrit (1836-1903), pedagog, originar din Abdela (Grecia).S-a dedicat organizãrii de ºcoli româneºti în Peninsula Balcanicã. În1878 este numit de guvernul Ion C. Brãtianu inspector al ºcolilorromâneºti din Macedonia, funcþie pe care a deþinut-o pânã la pensionare,în 1902. În perioada inspectoratului sãu s-au înfiinþat în regiune 104ºcoli primare ºi patru secundare. A publicat numeroase broºuri, înromânã ºi francezã, despre românii balcanici, ale cãror drepturi le-asusþinut în faþa opiniei publice europene. A fost ales membru cores-pondent al Academiei Române în anul 1889. Finanþarea de cãtreguvernul român a ºcolilor româneºti din Macedonia ºi Epir începuseîncã din vremea lui Cuza. Procedeul fãcea parte din jocul prin carediferite state încercau sã dobândeascã influenþã culturalã – ºi, prinaceasta, politicã – în Balcani. Austria, care obþinuse prin tratatele dela Karlowitz (1699) ºi Passarowitz (1718) dreptul de protecþie asupracatolicilor din Imperiul Otoman, trimitea în a doua jumãtate a secoluluial XIX-lea cãlugãri franciscani ºi iezuiþi ºi finanþa construirea de ºcoliîn zona albanezã. La fel a procedat ºi guvernul de la Roma, înfiinþândºcoli în limba italianã. Grecia finanþa, la rândul ei, ºcoli în limbaelenã, mai ales în Epir, unde acestea au devenit aproape singura calede învãþãturã pentru populaþia din zonã. În sfârºit, Serbia a sprijinit,începând cu anii ’80 ai secolului al XIX-lea, înfiinþarea de ºcoli înlimba sârbã în provincia Kosovo (Hans Christian Löhr, op. cit.,pp. 34-39).

39. Dimitrie Ghica (1816-1897), fiul primului domn pãmântean al ÞãriiRomâneºti Grigore Ghica (1822-1828), om politic, ministru ºi prim-ministruîn repetate rânduri. În acel moment era preºedinte al Senatului, funcþiepe care a deþinut-o în perioadele 1877-1888 ºi 1895-1897.

40. Fritz e diminutivul folosit de Carol I pentru fratele sãu mai tânãr,prinþul Friedrich de Hohenzollern (1843-1904). Ofiþer de cavalerieîn armata germanã, acesta era cãsãtorit cu Luisa de Thurn und Taxis.

41. Mihail Kogãlniceanu (1817-1891), istoric, publicist ºi om politic liberal,ministru în repetate rânduri, membru al Academiei Române. Din 1880era ministru plenipotenþiar la Paris, dupã ce deþinuse portofoliul Externelor(1876-1878) ºi Internelor (1879-1880) în guvernul Ion C. Brãtianu(Radu Dragnea, Mihail Kogãlniceanu, Tipografia Naþionalã, Cluj, 1921 ;Dumitru Hâncu, Kogãlniceanu, Editura Tineretului, Bucureºti, 1960 ;Al. Zub, Mihail Kogãlniceanu, 1817-1891 : biobibliografie, EdituraEnciclopedicã Românã, Bucureºti, 1971 ; Augustin Z.N. Pop, Pe urmelelui Kogãlniceanu, Editura Sport-Turism, Bucureºti, 1979).

NOTE562

42. Soþia lui Ion C. Brãtianu era Caliopi (Pia), nãscutã Pleºoianu (1841--1919). Pentru alianþele ºi înrudirile familiei Brãtianu, vezi Mihai SorinRãdulescu, op. cit., pp. 29-32 ; vezi ºi arborele genealogic al familieiBrãtianu, întocmit de George D. Florescu ºi Dan Cernovodeanu, la IonI. Brãtianu, op. cit.

43. Dimitrie Gusti (1818-1887), scriitor, profesor ºi om politic de orientareliberalã, originar din Iaºi. Fusese ministru al Cultelor în anii1867-1868.

44. George D. Vernescu (1830-1900), politician ºi ziarist, cu doctorat îndrept la Paris. În politicã a dat dovadã de labilitate partinicã : liberalºi ministru (1876-1877) în guvernul Ion C. Brãtianu, trece în tabãraconservatoare, pentru a deveni ministru (1888-1889) în guvernareajunimistã, iar apoi revine la liberali în 1891. În acel moment eradeputat.

45. Nicolae Ionescu (1820-1905), profesor universitar, istoric, ziarist ºiom politic de orientare liberalã din Iaºi. Membru al Academiei Românedin 1867. Fost ministru de Externe (1876-1877) în cabinetul Ion C.Brãtianu. Era deputat în momentul însemnãrii din jurnal.

46. Grigore M. Sturdza (1821-1901), fiu al fostului domn al MoldoveiMihail Sturdza. Dupã studii în Franþa ºi la Berlin, a servit în armataotomanã, apoi în cea a Moldovei. Din vremea lui Cuza ºi pânã lamoarte a fost ales în permanenþã deputat ori senator.

47. Kiriak Þankov fusese numit încã din august 1880 agent diplomatical Bulgariei la Bucureºti. Se înrudea cu prim-ministrul de atunci alBulgariei, Dragan Þankov, ºi era foarte apreciat de principele Alexandrude Battenberg (Aus dem Leben König Karls…, vol. IV, p. 354).

48. Soþia lui Josef Jooris, ministrul rezident al Belgiei la Bucureºti.

49. Eugene Schuyler (1840-1890), profesor ºi diplomat american. Nãscutîn Ithaca, statul New York, Eugene Schuyler provenea dintr-o familieai cãrei înaintaºi, de origine olandezã, se stabiliserã încã din secolulal XVII-lea dincolo de ocean. A fãcut studii de litere ºi filosofie la YaleCollege, unde a ºi obþinut un doctorat în 1861, apoi a studiat dreptulla Columbia Law School, pe care a absolvit-o în 1863. Dupã o scurtãcarierã de avocat în New York, a solicitat un post în diplomaþie. Drepturmare, în 1867 a fost numit consul la Moscova. Pânã la venirea saîn România, a mai deþinut câteva posturi diplomatice : consul la Revel,secretar de legaþie la Sankt-Petersburg, consul general la Constantinopol,la Birmingham ºi la Roma (ultimul deþinut între 1878 ºi 1880). S-acãsãtorit la Roma, în 1877, cu Gertrude Wallace King (tatãl ei erapreºedinte la Columbia College). În iunie 1880 este numit reprezentantdiplomatic în România, pentru ca în iulie 1882 sã devinã ministrurezident ºi consul general al Statelor Unite pentru Grecia, România ºiSerbia. A negociat tratatul comercial dintre România ºi SUA, semnat

NOTE 563

în aprilie 1881. În urma desfiinþãrii legaþiei americane de la Atena,Schuyler s-a întors în SUA, unde a funcþionat ca lector la John HopkinsUniversity ºi la Cornell University. A revenit în Europa în 1886,stabilindu-se în Italia, unde a murit în 1899. Eugene Schuyler apublicat mai multe lucrãri despre cultura ºi istoria europeanã ºi rusã,între care o biografie în douã volume a lui Petru cel Mare. Înainte dea fi numit consul general ºi însãrcinat cu afaceri la Bucureºti, a fostconsul general la Roma (1879-1880). Cf. Dumas Malone (ed.), Dictionaryof American Biography, vol. VIII, Charles Scriber’s Sons, New York,1963, pp. 471-472 ; autorul articolului din dicþionarul citat, E. WilderSpaudling, aprecia cã, „într-o epocã a mediocritãþii în serviciul externamerican, Schuyler a fost o figurã extraordinarã”.

50. Grigore Suþu (m. 1892), nepot de frate al fostului domn fanariot dinMoldova Mihail Suþu. Era cãsãtorit cu Irina, nãscutã Hagi-Moscu(m. 1891). Balurile pe care le dãdea familia Suþu în palatul din Bucureºticare îi poartã numele erau celebre în epocã – Constantin Bacalbaºa,Bucureºtii de altãdatã, vol. I, 1871-1877, ediþie îngrijitã de Aristiþa ºiTiberiu Avramescu, Editura Eminescu, Bucureºti, 1987, pp. 85-86 ;Constantin Argetoianu, op. cit., pp. 104-106.

51. Ion Câmpineanu (1841-1888), om politic de orientare liberalã, adeþinut diferite portofolii ministeriale între 1877 ºi 1885. Va fi alesprimar al Bucureºtiului în 1887. În acel moment era deputat, ales încolegiul I Brãila.

52. Titu Maiorescu (1840-1917), profesor universitar, critic literar, juristºi om politic de orientare conservatoare. Doctor în filosofie la Berlin.Fusese ministru al Cultelor ºi Instrucþiunii Publice (1874-1876) în guvernulconservator condus de Lascãr Catargi, iar în acel moment era deputat.A fost membru fondator al Academiei Române, al cãrei vicepreºedinteera la data însemnãrii din jurnal. Pentru activitatea sa politicã, vezi:Titu Maiorescu, op. cit.; Eugen Lovinescu, „Titu Maiorescu”, în Scrieri,vol. VII, ediþie îngrijitã de Eugen Simion, Editura Minerva, Bucureºti,1978.

53. George Ion Manu (1833-1911), ofiþer de carierã, cu studii militare laPotsdam ºi cu stagiu de locotenent în armata Prusiei. Din 1858 adeþinut diferite funcþii în armata românã, din care s-a retras în 1869cu gradul de colonel, pentru a intra în politicã. A fost deputat conservator(1871-1876) ºi primar al capitalei (1874-1877). În 1877 a reintrat înserviciul militar activ, a fost înaintat la gradul de general ºi a luatparte la campania de la sud de Dunãre din 1877-1878. La data însemnãriidin jurnal era încã activ în armatã, de unde se va retrage definitiv în1883. Membru al protipendadei bucureºtene, va fi ministru în repetaterânduri, în diferite guverne conservatoare, pânã aproape de sfârºitulvieþii (Gheorghe Jijie, George Manu. Monografie, Editura Elisavaros,Bucureºti, 2003).

NOTE564

54. Jokey-Clubul din Bucureºti, înfiinþat în 1875, era o asociaþie a eliteiaristocratice, fãrã a avea neapãrat o coloraturã politicã. George Manuera membru fondator, ca de altfel ºi generalul Ioan Emanoil Florescu.Cei doi erau vicepreºedinþi ai clubului în acel moment, preºedinteonorific fiind Carol I. Balul anual de la Jokey-Club era unul dintrecele mai selecte din capitalã (Mihai Sorin Rãdulescu, op. cit.,pp. 136-141, capitolul „Jokey-Clubul român”).

55. Ioan Emanoil Florescu (1819-1893), militar (cu studii de specialitateîn Franþa) ºi om politic de orientare conservatoare. Ministru în diferiteguverne în timpul domniei lui Cuza, apoi ministru de Rãzboi în guver-nul conservator condus de Lascãr Catargi (1871-1876) (Radu R. Florescu,Generalul Ioan Emanoil Florescu, organizator al armatei române,Editura Militarã, Bucureºti, 2004).

56. Alexandru Candiano-Popescu (1841-1901), militar ºi jurist (cu studiide drept în Italia). A participat la conspiraþia ofiþerilor împotriva luiAlexandru Ioan Cuza, apoi a demisionat din armatã. În 1870 a organizato altã conspiraþie, de data aceasta împotriva lui Carol I, care nu areuºit. Arestat ºi judecat, a fost achitat de curtea cu juraþi. A luatparte la campania de la sud de Dunãre din 1877-1878, apoi, în 1880,a devenit adjutant al lui Carol I, funcþie pe care o deþinea în momentulînsemnãrii din jurnal. Va deveni general în 1894.

57. Ladislaus Hoyos (1834-1901), conte, ministru plenipotenþiar al Austrieila Bucureºti. A fost numit încã din august 1878, fiind primul diplomatstrãin acreditat cu acest rang la Bucureºti (Aus dem Leben KönigKarls…, vol. IV, pp. 98-99). Anterior fusese ministru plenipotenþiar laWashington, iar de la Bucureºti va pleca ambasador la Paris – FritzWagner (ed.), Neue Deutsche Biographie, vol. IX, Duncker & Humbolt,Berlin, 1972, p. 673.

58. Milan A. Petronievici avea, din mai 1879, calitatea de ministrurezident al Serbiei la Bucureºti.

59. Nicolae Bibescu (1820-1888), fost militar, vãr cu fostul domn GheorgheBibescu, mare maestru de vânãtoare al lui Carol I. În acel moment eraºi senator, ales la colegiul I Gorj.

60. Nicolae Haralambie (1835-1908), fost militar, a contribuit la detro-narea lui Alexandru Ioan Cuza, apoi a fãcut parte din LocotenenþaDomneascã de la 1866. A participat la rãzboiul din 1877-1878, cugradul de general, apoi s-a retras din armatã.

61. George Cantacuzino (1845-1898), om politic liberal, un apropiat allui Ion C. Brãtianu. Sabina, fiica lui Brãtianu, care avea sã-i devinãcumnatã în 1885, prin cãsãtoria cu doctorul Constantin Cantacuzino,fratele lui George, ne-a lãsat o descriere a sa : „În 1876, vara, veni laFlorica Gheorghe Cantacuzino, fiul lui Constantin Cantacuzino ºi aldnei Elena, nãscutã Mavrocordat, buni prieteni ai tatii ºi ai Ruseþilor.El fãcuse studii strãlucite la Paris, fusese laureat la licenþa în

NOTE 565

matematici, dar nu luase doctoratul, împiedicat de moartea lui tatã-sãuºi de greutãþile financiare ale familiei. Aceasta fu întâia lui jertfã,urmatã de atâtea altele. Era mic de stat, urât de-l priveai cu sângerece, dar foarte inteligent, bun ºi cu suflet de apostol, ca acela algeneraþiilor precedente. […] Pentru George Cantacuzino tata a avut oiubire pãrinteascã. Cu ochiul lui pãtrunzãtor i-a ghicit de la începutînsuºirile deosebite ºi l-a adoptat cu totul. L-a luat la lucru ºi l-a fãcut,pe rând, director la Regie, la Cãile Ferate ºi secretar general la Ministerulde Finanþe. Aºteptãrile nu i-au fost niciodatã amãgite ; peste tot s-adistins prin capacitatea lui” (Sabina Cantacuzino, op. cit., pp. 67-68).

62. Alexandru ªtirbei (1836-1895), fiu al fostului domn Barbu ªtirbei,om politic de orientare conservatoare. Era cãsãtorit cu Maria, nãscutãGhica Comãneºti.

63. Este vorba, probabil, de Constantin Cornescu (1830-1899), fost magistrat,în acel moment senator, ales în colegiul I Brãila. Octav-Gheorghe Lecca –Familiile boiereºti române. Istorie ºi genealogie (dupã izvoare autentice),ediþie îngrijitã de Alexandru Condeescu, Editura Libra ºi Muzeul LiteraturiiRomâne, Bucureºti, 2000, p. 236 – ºtia despre el cã a fost „vânãtorpasionat” ºi cã „a scris Manualul Vânãtorului”. Familia sa era o ramurãa familiei Greceanu.

64. Nicolae Dimancea era în acel moment deputat, ales la colegiul III Piteºti.65. Este vorba, probabil, de Nicolae Manolescu, despre care ºtim cã era

în acel moment senator, ales în colegiul I Dâmboviþa.

66. Wilhelm de Hohenzollern (1864-1927), fiul cel mai mare al prinþuluiLeopold, fratele mai vârstnic al lui Carol I. Din cauzã cã nu avea copii,Carol I l-a desemnat pe prinþul Wilhelm drept moºtenitor prezumtival tronului României, ceea ce explicã ºi îngrijorarea sa, a lui Brãtianuºi a presei româneºti în legãturã cu întâmplarea relatatã în jurnal.

67. Principele Karl Anton de Hohenzollern (1811-1885), tatãl lui Carol I.În acel moment, Karl Anton era ºeful ramurii ºvabe ºi catolice afamiliei Hohenzollern (ramurã care a purtat, pânã în 1869, denumireade Hohenzollern-Sigmaringen). A fost preºedinte al guvernului Prusieiîn anii 1858-1862. De la venirea fiului sãu în România ºi pânã lamoarte, Karl Anton a fost un foarte atent sfãtuitor al acestuia(K.Th. Zingeler, Karl Anton Fürst von Hohenzollern. Ein Lebensbildnach seinen hinterlassenen Papieren, Stuttgart/Leipzig, f.a.).

68. Constantin I. Brãtianu (1844-1910), militar de carierã ºi topograf,cu studii de geodezie ºi cartografie militarã în Franþa, Belgia ºi Austria.În 1885 va deveni director al Institutului Geografic al Armatei, iar în1899, membru corespondent al Academiei Române. Era membru fondatoral Societãþii Române de Geografie. Se înrudea cu Ion C. Brãtianu,prim-ministrul din acea perioadã, al cãrui tatã, Constantin (Dincã),era frate cu Ioan, tatãl locotenent-colonelului Constantin Brãtianu(cf. arborele genealogic al familiei, realizat de George I. Florescu ºiDan Cernovodeanu, la Ion I. Brãtianu, op. cit.).

NOTE566

69. Aceastã însemnare contrazice opinia lui Constantin Argetoianu, conformcãreia Carol I ºi soþia sa Elisabeta nu ar fi frecventat balurileparticularilor ºi cu atât mai puþin pe cel al familiei Suþu. Iatã ce nota,eronat, memorialistul : „Regele ºi Regina nu mergeau la nici un bal, nucãlcau în casele oamenilor ºi nici la Legaþii. […] O singurã datã erasã se coboare Regele Carol pânã a cinsti cu prezenþa sa un bal parti-cular : dupã ani de strãduinþã, Grigore Suþu obþinuse aceastã înaltãfavoare. Cu câteva zile înaintea balului, Regele a aflat însã cã labalurile lui Suþu, caniºul casei, o spurcãciune de dulãu alb cu pãrulcreþ, apãrea în mijlocul saloanelor purtând în spinare un coº cu floriºi alte obiecte de cotilion. Or, pe cãþel îl chema Cãrluþã, ºi toatã lumeaîi da cu Cãrluþã în sus ºi cu Cãrluþã în jos – ºi atât a fost de ajunspentru ca Regele sã se facã bolnav, sã nu mai meargã la bal ºi sã-ºijure în barbã cã nu-l va mai prinde nimeni sã fãgãduiascã aºa ceva”(Constantin Argetoianu, op. cit., p. 117).

70. Cea care a murit este Elisabeta, ducesã de Braganza (1860-1881),nãscutã prinþesã de Thurn und Taxis. Era cãsãtoritã din 1877 cu duceleMiguel de Braganza (1853-1927), din casa regalã a Portugaliei. Elisabetade Braganza era sorã cu Luisa, soþia prinþului Friedrich de Hohenzollern,fratele lui Carol I.

71. Theodor Rosetti (1837-1923), jurist, profesor ºi om politic de orientareconservatoare, membru al grupãrii junimiste (se numãrã printrefondatorii Societãþii Junimea). Originar din Iaºi, a studiat dreptul laViena ºi la Paris. A fost agent diplomatic al României la Berlin în anii1872-1873 ºi ministru în diferite guverne conservatoare. În acelmoment era senator.

72. Emil-André Lecomte de Nouy (1844-1914), arhitect, elev al luiViollet-le-Duc. A fost adus din Franþa pentru reconstituirea unor monu-mente istorice, precum biserica episcopalã de la Curtea de Argeº ºiBiserica Trei Ierarhi din Iaºi.

73. Emil Costinescu (1844-1921), gazetar, politician liberal ºi om definanþe. Era unul dintre apropiaþii lui Ion C. Brãtianu, fiica acestuiadin urmã amintindu-ºi despre el cã „venea la noi ca sã lucreze cu tataºi mai ales ca sã iasã la aer bun ºi întãritor, cãci era veºnic suferindºi ipohondru. Bãrbat frumos, blând, plãcut, care asemenea luptasedârz cu viaþa în copilãrie ºi prima tinereþe. […] ªi dânsul a muncit cudevotament în Partidul Liberal ; ani de zile a dus pe umeri jurnalulRomânul” (Sabina Cantacuzino, op. cit., p. 67). În acel moment eradeputat, ales la colegiul III Bucureºti.

74. George Peter Alexander Healy (1808-1894), pictor american. Esteconsiderat unul dintre cei mai mari portretiºti ai timpului sãu, cunumãrul cel mai mare de personalitãþi care i-au fost modele (Lincoln,Webster, Ludovic-Filip, papa Pius al IX-lea, mareºalul Soult, Gambetta,Guizot, Liszt, regele Carol I, regina Elisabeta a României etc.).

NOTE 567

75. Jules Ducros-Aubert (n. 1833), diplomat francez. ªi-a început carieradiplomaticã în 1851 ca ataºat de cabinet, apoi a deþinut diferite posturidiplomatice, pânã la cele de ministru plenipotenþiar (Lisabona, Roma,Bruxelles, Constantinopol, Buenos Aires, Bucureºti). În postul de laBucureºti a fost numit în februarie 1880, de aici urmând sã se pen-sioneze, în decembrie 1881.

76. Friedrich Wilhelm de Hohenzollern (1831-1888), fiu al împãratuluiWilhelm I al Germaniei ºi moºtenitor al coroanei imperiale. Avea sãdevinã împãrat, sub numele de Friedrich al III-lea, la 9 martie 1888,însã va domni doar trei luni. Era cãsãtorit, din 1858, cu Victoria,prinþesã regalã a Marii Britanii. Încã din perioada tinereþii, Carol I afost în relaþii foarte apropiate cu kronprinþul Friedrich Wilhelm, cãruiai-a fost ofiþer de ordonanþã în timpul campaniei din Schleswig-Holsteindin 1864.

77. Sergiu Voinescu, militar de carierã, a luat parte la campania dinsudul Dunãrii din 1877-1878. În septembrie-noiembrie 1880 a fosttrimis în misiune diplomaticã în Brazilia ºi în Statele Unite ale Americii,pentru a notifica guvernelor de acolo dobândirea independenþei României.În Brazilia a fost primit de împãratul Don Pedro al II-lea, iar în SUA,de secretarul de stat William M. Evarts ºi de preºedintele RutherfordB. Hayes (G. Fotino, „Înfiinþarea reprezentanþei diplomatice a Românieila Washington”, în Reprezentanþele diplomatice ale României, op. cit.,vol. I, pp. 376-379). Eugene Schuyler, reprezentantul diplomatic alStatelor Unite la Bucureºti, aflase despre Sergiu Voinescu o serie deamãnunte biografice, pe care le reda într-un raport diplomatic : „Esteofiþer inginer ºi s-a distins în rãzboiul împotriva turcilor, iar pe lângãtoate acestea este înrudit cu ministrul (Nicolae) Kretzulescu ºi estenepot al prinþului (Ion ?) Ghica” (Relaþii româno-americane…, op. cit.,p. 78).

78. Wilhelm de Hohenzollern (1859-1941), prinþ de Prusia, fiul kronprinþuluiFriedrich Wilhelm de Hohenzollern ºi al prinþesei Victoria, viitorulîmpãrat Wilhelm al II-lea al Germaniei.

79. Este vorba de nunta lui Wilhelm de Prusia cu prinþesa Augusta-Victoriade Schleswig-Holstein-Sonderburg-Augustenburg (1858-1921). Carol Ii-a trimis la Berlin, pentru a lua parte la nuntã, pe generalul GheorgheSlãniceanu ºi pe Teodor Vãcãrescu.

80. Iacob Lahovary (1846-1907), militar de carierã, cu studii universitarela Paris (licenþã în matematici), unde a urmat ºi ªcoala de Stat-Major.În momentul însemnãrii din jurnal avea gradul de locotenent-colonel.Mai târziu avea sã fie ministru în diferite guverne conservatoare.

81. Edmond von Herz, baron austriac de origine evreiascã, soþul MarieiGhica, fiica omului politic liberal Dimitrie Ghica.

82. Leopold de Hohenzollern (1835-1905), fratele mai vârstnic al luiCarol I ºi tatãl viitorului rege Ferdinand al României.

NOTE568

83. Ministrul de Externe al Austro-Ungariei, baronul Haymerle, a expediatla 9 februarie o notã circularã prin care anunþa cã face o serie deconcesii guvernului de la Bucureºti în privinþa înfiinþãrii Comisiei Mixtea Dunãrii (vezi supra, nota 26). Propunerile lui Haymerle au fostconsiderate neîndestulãtoare de cãtre guvernul român (ªerbanRãdulescu-Zoner, op. cit., p. 111).

84. George Bibescu (1834-1902), fiu al fostului domn regulamentarGheorghe Bibescu. A fãcut studii militare în Franþa, unde a ºi servitcâþiva ani în armatã, participând la diferite campanii. Era cãsãtorit cuValentina, fosta soþie a prinþului francez Beaufremont, nãscutã contesãde Caraman-Chimay. Refuzul lui Carol I de a participa la balul familieiBibescu pare sã fie cauzat de scandalul divorþului Valentinei de fostulei soþ Beaufremont, divorþ care nu a fost recunoscut în Franþa, ea fiindacuzatã acolo de bigamie (Constantin Argetoianu, op. cit., pp. 114-115).Cu câþiva ani în urmã, presa bucureºteanã relata despre un duelpetrecut la Paris între George Bibescu ºi fostul soþ al Valentinei, cares-a soldat cu rãnirea celui din urmã (Constantin Bacalbaºa, op. cit.,p. 116).

85. August Treboniu Laurian (1810-1881), publicist, profesor, filolog ºiistoric, transilvãnean de origine, cu studii la Sibiu, Cluj, Viena ºiHanovra (unde ºi-a luat doctoratul). Din 1840 a ocupat diferite slujbedidactice ºi în administraþia învãþãmântului la Iaºi ºi Bucureºti. A fostprimul decan al Facultãþii de Litere a Universitãþii din Bucureºti ºimembru fondator al Academiei Române. Laurian a fost profesorul cucare a învãþat Carol I limba românã dupã venirea în þarã.

86. Cezar Bolliac (1813-1881), scriitor, gazetar, arheolog amator ºi politiciande orientare liberalã. Membru al generaþiei revoluþionare de la 1848din Þara Româneascã, avea sã fie ales, ulterior, deputat în repetaterânduri. La 1866 a fost unul dintre susþinãtorii lui Cuza, împotri-vindu-se aducerii în þarã a unui prinþ strãin.

87. Iordache Goga era deputat de Vlaºca. L-a salvat pe Ion C. Brãtianu,la 2/14 decembrie 1880, îndepãrtându-l pe atentatorul Pietraru.Episodul este descris de fiica lui Brãtianu : „Într-o searã, mama trebuiade la vie sã revinã ; tata, pentru a merge sã o ia de la garã, plecã dinCamerã înainte de închiderea ºedinþei. Camera era foarte prostinstalatã în vechiul local din Dealul Mitropoliei ºi mai ales foarte rãuluminatã. Îºi luã blana de samur de la vestiar ºi voi sã iasã. Nici unagent, nici mãcar un sergent. Deodatã un individ ieºi din umbrã ºi voisã-l loveascã în inimã cu un cuþit. Arma, fiind slabã ºi blana de postavgros, se rupse. Cu bucata rãmasã în mânã se aruncã atunci ca sã-istrãpungã carotida ºi îi dete mai multe lovituri sub ureche. Tata selupta cu putere ºi îl opri sã nimereascã locul vizat. În acest momentvenea tocmai dl Goga, deputat de Vlaºca, care, dându-ºi seama depericol, lovi pe agresor cu bastonul lui de modã veche, garnisit cu oghearã de aur þinând o ghiulea de fildeº. Pietraru scãpã cuþitul ºi voi

NOTE 569

sã fugã, dar îl prinse ºi îl predã agenþilor, care la strigãtele lui sosirãîn fine” (Sabina Cantacuzino, op. cit., p. 119).

88. Gustav (1858-1950), prinþ moºtenitor al coroanei Suediei, fiul luiOskar al II-lea, care a fost rege al Suediei între anii 1872 ºi 1907.Gustav avea sã domneascã de la moartea tatãlui sãu pânã în 1950(arborele genealogic al casei regale a Suediei la Christian Cannuyer,Casele regale ºi suverane din Europa, ediþie îngrijitã de Nicolae-ªerbanTanaºoca, Editura Gavrilã, Bucureºti, 1996, p. 27). Carol I al Românieise înrudea îndeaproape cu casa regalã a Suediei. Bunica lui Gustav,soþia regelui Oskar I al Suediei, a fost Joséphine de Beauharnais(1807-1876), fiicã a lui Eugène de Beauharnais ºi a Joséphinei Tascherde la Pagerie, devenitã împãrãteasã a Franþei prin cãsãtoria cuNapoleon I. Împãratul francez a adoptat-o pe fiica soþiei sale, dar ºipe o nepoatã a acesteia, Stéphanie, fiicã a lui Claude de Beauharnais.Stéphanie de Beauharnais, cãsãtoritã cu marele duce Carol de Baden,este bunica dupã mamã a regelui Carol I. Un unchi al prinþuluimoºtenitor Gustav al Suediei, prinþul August (frate cu regele Oskaral II-lea), era cãsãtorit cu Theresa de Saxa-Altenburg, a cãrei mamãera prinþesa Amelia de Hohenzollern-Sigmaringen (1815-1841), o sorãa tatãlui regelui Carol I al României.

89. Victoria (1862-1930), fiicã a lui Friedrich, mare duce de Baden întreanii 1856 ºi 1907, ºi a prinþesei Luise de Prusia (1838-1923, fiicaîmpãratului Wilhelm I al Germaniei ºi sora kronprinþului FriedrichWilhelm).

90. Ion Grigore Ghica (1829-1881), general ºi diplomat, fiu al domnuluiMoldovei Grigore Alexandru Ghica. Deþinea, în acel moment, postul deministru plenipotenþiar al României la Sankt-Petersburg.

91. Þarul Alexandru al II-lea al Rusiei (1818-1881, împãrat din 1855).

92. Þarul Alexandru al III-lea al Rusiei (1845-1894), fiul lui Alexandrual II-lea.

93. Regele Umberto al Italiei (1844-1900, rege din 1878).

94. Petre P. Carp (1837-1918), diplomat ºi om politic de orientareconservatoare, originar din Iaºi. A fãcut studii gimnaziale la Berlin ºijuridice la Universitatea din Bonn. A deþinut în repetate rânduri funcþiade ministru ºi prim-ministru. A fondat gruparea Junimea în anul 1863,împreunã cu Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Theodor Rosetti ºi alþii.

95. Zaharia Petrescu (1841-1901), medic militar, cu doctorat în medicinãla Paris (1864). În acel moment deþinea funcþia de medic de divizie.A fost profesor de terapeuticã la Facultatea de Medicinã din Bucureºtidin 1870, iar în 1885 a devenit membru corespondent al AcademieiRomâne. În 1893 avea sã fie ridicat la gradul de general de brigadã.În primãvara anului 1889 a fost trimis, ca delegat al României, într-ocomisie sanitarã europeanã care a investigat epidemia de ciumã dinzona Astrahanului (Aus dem Leben König Karls…, vol. IV, p. 185).

NOTE570

96. Grigore Brâncoveanu (1827-1886), fiu al fostului domn GheorgheBibescu ºi al Zoiei, nãscutã Mavrocordat. A fost adoptat de marele banGrigore Brâncoveanu. Soþia sa Raluca descindea dintr-o veche familiedin Creta, tatãl ei fiind fostul ambasador al Imperiului Otoman laLondra, Muzurus-Paºa. Grigore Brâncoveanu este tatãl scriitoarei deexpresie francezã Anna Brâncoveanu de Noailles. Familia locuia laParis, unde þinea un salon vizitat de numeroºi intelectuali, artiºti ºioameni politici (cf. Anna Brâncoveanu de Noailles, Cartea vieþii mele,ediþie îngrijitã de Virgil Bulat, Editura Univers, Bucureºti, 1986).

97. Dimitrie Lecca (1832-1888), militar de carierã ºi om politic de orientareliberalã. Originar din Tecuci, a fãcut studii militare la Paris. A fostmembru al conjuraþiei care l-a îndepãrtat pe Cuza în 1866, apoi a fostministru în mai multe guverne. În acel moment era deputat, ales lacolegiul IV Prahova. Un an mai târziu va deveni preºedinte al CamereiDeputaþilor.

98. Joachim-Napoleon, marchiz de Pepoli (1825-1881), nepot de fiu allui Joachim Murat ºi al soþiei acestuia, Carolina Bonaparte (sora luiNapoleon I). Marchizul de Pepoli era cãsãtorit cu prinþesa Friederikede Hohenzollern-Sigmaringen (1820-1906), sora tatãlui lui Carol I alRomâniei.

99. Heinrich Haymerle (1828-1881), diplomat ºi ministru austriac. A in-trat în 1850 în diplomaþie, apoi a îndeplinit diferite misiuni : însãrcinatcu afaceri la Copenhaga (din 1868), ministru plenipotenþiar la Atena(din 1869) ºi la Haga (din 1872), ambasador la Roma (din 1877),participant din partea Austriei la Congresul de pace de la Berlin (1878).În octombrie 1879 a devenit ministru de Externe al Austro-Ungariei,calitate pe care o avea la momentul însemnãrii din jurnal (Alfred vonArneth, Heinrich von Haymerle, ed. a II-a, vol. I-II, Viena, 1882).

100. Josef Jooris, ministru rezident al Belgiei la Bucureºti din martie1880.

101. Leopold al II-lea (1835-1909), rege al Belgiei din 1865.

102. Wilibald Stefan Teutschländer (1837-1891), paroh al bisericii luteranedin Bucureºti din anul 1865. Era originar din Sighiºoara, a studiat launiversitãþile din Jena ºi Berlin, iar înainte de a veni la Bucureºti afost învãþãtor la ºcoala realã germanã din Braºov. A avut preocupãriserioase de istorie, publicând lucrãri despre trecutul comunitãþilorluterane din România, despre istoria gimnasticii în Transilvania ºidespre Mihai Viteazul.

103. Marchizul de l’Aubespine-Sully, dintr-o veche familie de diplomaþifrancezi, era însãrcinat cu afaceri al principatului Monaco la Bucureºtidin februarie 1880.

104. Louis Basset (1846-1925), secretar particular al lui Carol I ºi admi-nistrator al curþii. Originar din Elveþia, a studiat literele la Universitateadin Neuchâtel.

NOTE 571

105. Jean A. Keun, însãrcinat cu afaceri al Olandei la Bucureºti dinfebruarie 1880.

106. Ehrenroth, general rus de origine finlandezã, numit în 1880 ministrude Rãzboi în Bulgaria (E.C. Corti, op. cit., p. 83).

107. Constantin A. Rosetti (1816-1885), gazetar ºi om politic liberal denuanþã radicalã, membru fondator al Academiei Române. A înfiinþat ºicondus ziarul Românul, principalul organ de presã al Partidului NaþionalLiberal în epocã. În acel moment era preºedinte al Camerei Deputaþilor(Marin Bucur, C.A. Rosetti, Editura Minerva, Bucureºti, 1970).

108. John Stanisforth, întreprinzãtor englez; a concesionat în anii ’60 aisecolului al XIX-lea amenajarea unor ºosele în România ºi construcþiacãii ferate Cernavodã-Constanþa (pe vremea aceea în Imperiul Otoman)(Paul Cernovodeanu, Relaþiile comerciale româno-engleze în contextulpoliticii orientale a Marii Britanii. 1803-1878, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1986, p. 397).

109. Arhiducele Albrecht (1817-1895), din casa de Habsburg, era nepot defiu al împãratului Leopold al II-lea al Austriei (1790-1792). A ocupatdiferite funcþii militare, devenind în 1863 feldmareºal. În 1866 acomandat Armata de Sud a Austriei, care a învins trupele italiene laCustoza. Din acelaºi an deþinea funcþia de inspector general al armateiaustriece. Conservator ca orientare politicã, a susþinut Alianþa celorTrei Împãraþi (Carl von Duncker, Feldmarschall Erzherzog Albrecht,Tempsky, Viena, 1897).

110. Jules Grévy (1807-1891), om politic francez de orientare republicanãde dreapta, preºedinte al Republicii Franceze în perioada 1879-1887.

111. „Legea strãinilor” a fost adoptatã mai ales în urma presiunilor Rusiei,care a condiþionat recunoaºterea proclamãrii regatului cu aplicarea înRomânia a acestei legi. Legea prevedea, între altele, expulzarea cetã-þenilor strãini care desfãºurau activitãþi cu caracter revoluþionar peteritoriul României. Guvernul rus spera, în felul acesta, sã fie înde-pãrtaþi de la graniþele imperiului refugiaþii socialiºti ºi nihiliºti. O primãmãsurã luatã de guvernul român, ca urmare a adoptãrii acesteilegi, a constat în expulzarea la Constantinopol a unui grup de ºasenihiliºti ruºi care îºi gãsiserã refugiu la Iaºi (vezi ºi însemnarea luiCarol I din 4/16 aprilie 1881). Legea convenea, de asemenea, Austro--Ungariei, care spera ca efectele ei sã se îndrepte ºi împotriva românilortransilvãneni refugiaþi în România, care desfãºurau aici activitãþi împo-triva Austro-Ungariei (Gheorghe Nicolae Cãzan, ªerban Rãdulescu-Zoner,România ºi Tripla Alianþã 1878-1914, Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã,Bucureºti, 1979, pp. 57-58).

112. Baroana Witzleben era însoþitoarea reginei Elisabeta. Robert Scheffer,care a cunoscut-o în 1886, când a devenit secretarul reginei, o descrieîn felul urmãtor pe baroanã: „Respectabila doamnã, descendentã bastardãa prinþilor von Hessen, avea la curte o situaþie nedefinitã, pentru cã

NOTE572

era exclusã de la recepþiile oficiale. Întrucât avusese mari necazuri înviaþã, fusese adãugatã de prinþesa von Wied la trusoul reginei, fiica ei,în calitate de damã de companie ºi de cameristã. Dupã aceea îi fuseseacordat titlul de lectorã a Maiestãþii Sale, deºi, având un îngrozitoraccent german, nu citea niciodatã cu glas tare ; mai cumula funcþiilede trezorierã, secretarã ºi cameristã” (Robert Scheffer, Orient regal.Cinci ani la curtea României, traducere de Rodica Pânzaru, EdituraSaeculum – Editura Vestala, Bucureºti, 1997, p. 12).

113. Lätitia Witzleben (n. 1849), fiica baroanei Witzleben, era pictoriþãspecializatã în portrete.

114. Franz Josef (1830-1916), împãrat al Austriei din 1848.

115. Iuliu Theodori (1834-1919), medic militar cu doctorat în medicinã laBerlin. Din 1869 era profesor de patologie ºi terapie generalã la Facultateade Medicinã din Bucureºti, iar în 1884 avea sã devinã medic al caseiregale.

116. Alexandru Anghelescu (1838-1900), militar de carierã, participantîn calitate de colonel la rãzboiul din 1877-1878. În anul 1886 va finumit ministru de Rãzboi în guvernul Brãtianu, apoi va fi revocat ºidestituit din armatã pentru acte de corupþie.

117. Dumitru Brãtianu (1818-1890), fratele mai vârstnic al lui Ion C.Brãtianu, diplomat ºi om politic liberal. A participat la revoluþia de la1848 din Þara Româneascã, iar mai târziu a fost ministru în repetaterânduri. În momentul însemnãrii din jurnal era ministru plenipotenþiaral României la Constantinopol (poziþie deþinutã din 1878). Vezi AnastasieIordache, Pe urmele lui Dumitru Brãtianu, Editura Sport-Turism, Bucureºti,1984.

118. Olga Mavrogheni, nãscutã Catargi, soþie a diplomatului ºi omuluipolitic Petru Mavrogheni, era mare doamnã de onoare a regineiElisabeta. O sorã a ei, Maria (cãsãtoritã cu Miloº Obrenovici, 1829-1861,nepot de frate al principelui Miloº I Obrenovici), era mama principeluiSerbiei Milan Obrenovici.

119. Nicolae Dumba (1830-1900), industriaº ºi om politic liberal din Austria,de origine românã.

120. Mihail Christodulo Cerkez (1839-1885), militar de carierã, parti-cipant la campania de la sud de Dunãre din 1877-1878, în timpulcãreia a fost înaintat la gradul de general.

121. ªtefan I. Fãlcoianu (1835-1905), militar de carierã, membru alAcademiei Române din 1876. În timpul rãzboiului din 1877-1878,colonel fiind, a fost numit ºeful Statului-Major al armatei române deoperaþiune. În 1884 avea sã devinã ministru (vezi infra).

122. Vasile Alexandrescu Urechia (1834-1901), istoric, scriitor, gazetarºi om politic de orientare liberalã. S-a numãrat printre membrii fondatoriai Academiei Române. În guvernul condus de Dumitru Brãtianu, format

NOTE 573

acum, Urechia intrã ca ministru al Cultelor (Vistian Goia, V.A. Urechia,Editura Minerva, Bucureºti, 1979 ; Alexandru Iordan, Bibliografiascrierilor lui V.A. Urechia, Tipografia Carpaþi, Bucureºti, 1942).

123. Carol Davila (1828-1884), medic ºi farmacist, nãscut în Parma, custudii în Germania ºi Franþa (doctorat în medicinã la Paris). A venitîncã din 1853 în Bucureºti, invitat de domnul Barbu ªtirbei, pentru aorganiza serviciul sanitar. A contribuit fundamental la organizareaînvãþãmântului medical din România. A fost profesor de chimie laUniversitatea din Bucureºti. În 1860 a fost ridicat la rangul de general.A organizat serviciul românesc de ambulanþe, care s-a distins apoi întimpul rãzboiului din 1877-1878. A contribuit la organizarea Aziluluide fete orfane Elena Doamna, de care se ocupa îndeaproape ºi reginaElisabeta. Era, de asemenea, unul dintre apropiaþii regelui Carol I.Personalitate complexã, Carol Davila a fost perceput în mod diferit,uneori contradictoriu, de cãtre contemporani. Sabina Cantacuzino, carel-a cunoscut, scria despre el : „Era un om plãcut, deºtept, activ, bunorganizator, dar ambiþios ºi, se zicea, linguºitor. El fusese adus deªtirbei, dar se avu bine pe rând nu numai cu toþi domnitorii Cuza,Carol, ci ºi cu fiecare ministru, lucru foarte rãu vãzut pe vremurileacelea de lupte politice pasionate, neþinându-se destul socotealã cã erastrãin ºi avea un scop special în activitatea lui. Zicea cã este fiulnatural al lui Liszt ºi al contesei d’Agout ; semãna mult cu cel dintâi,dar nu e menþionat în nici o biografie a marelui muzicant. El nespunea cã numele îi vine de la un oraº în Spania (Ávila). Era de oviolenþã nespusã ºi martiriza straºnic, deºi o iubea, pe biata luinevastã. Când îl apucau nebuniile, rãsturna masa cu tot serviciul,spãrgând pahare, sticle, trântea uºile de tremura casa” (SabinaCantacuzino, op. cit., p. 26). Pentru biografia sa : G.Z. Petrescu, Viaþaºi opera lui Carol Davila 1828-1884, Cultura Naþionalã, Bucureºti,1929 ; M.ªt. Butoianu, I. Bãlãnescu, Carol Davila 1828-1884, viaþa ºifaptele sale, Tipografia Ziarului Universul, Bucureºti, 1930 ; ElenaPerticari Davila, Din viaþa ºi corespondenþa lui Carol Davila, Fundaþiapentru Litaraturã ºi Artã regele Carol II, Bucureºti, 1935 ; G. Barbu,Carol Davila ºi timpul sãu, Editura ªtiinþificã, Bucureºti, 1958.

124. În 1871, în timp ce se amenaja fundaþia unui pod peste Dâmboviþa înapropierea Mãnãstirii Vãcãreºti, a fost descoperit un izvor de apãmineralã cãruia avea sã i se dea denumirea de „Apele de la Vãcãreºti”.Locul a devenit foarte frecventat de bucureºteni în anii care au urmat,dupã cum relateazã Constantin Bacalbaºa : „În scurt timp s-au instalatcâteva barãci ºi un adãpost acoperit cu scânduri, s-a aºternut nisip peo distanþã ºoseluitã ºi lumea a început sã vie. Mai ales duminicile ºisãrbãtorile era lume multã, doamnele veneau sã flirteze, tinerii tot lafel, dar moda era ca fiecare sã poarte în mânã o ceºculiþã plinã cu apãºi sã se plimbe de colo pânã colo, cãci aºa era prescripþia medicalã.Duminicile venea sã cânte ºi o muzicã militarã, tramvaiele cu imperialã

NOTE574

pline de lume se succedau, în frunte vagonul cu muzica ºi în urmã treisau patru vagoane cu public. Pânã la ora 12 dimineaþa, petrecereabucureºtenilor era la apele de la Vãcãreºti” (Constantin Bacalbaºa,op. cit., pp. 120-121 ; vezi ºi nota editorilor, p. 121). În momentulînsemnãrii, izvorul nu mai exista ; el dispãruse ca urmare a lucrãrilorde regularizare a râului Dâmboviþa, pe care le aminteºte de asemeneatextul jurnalului.

125. Nicolae Kretzulescu (1812-1900), medic, diplomat ºi om politic. ªi-aluat doctoratul în medicinã la Paris în 1839, apoi a contribuit substan-þial la organizarea învãþãmântului medical din România. A participatla revoluþia de la 1848 din Þara Româneascã, iar mai târziu, în timpuldomniei lui Cuza, apoi a lui Carol I, a fost ministru ºi prim-ministrude mai multe ori. Ca diplomat, a reprezentat România în Germania(1873-1876), Italia (1880-1881), Rusia (1881-1886) ºi Franþa (1891-1893).Din 1871 era membru al Academiei Române (G. Barbu, NicolaeKretzulescu, Editura ªtiinþificã, Bucureºti, 1964).

126. Sir Charles Augustus Hartley (1825-1915), englez de origine, inginerhidrotehnist. La cererea guvernului otoman, a asigurat lucrãrile deapãrare de la Kerci în timpul Rãzboiului Crimeii (1853-1856). În 1856devine inginer-ºef al Comisiei Europene a Dunãrii, sub autoritateacãreia se afla Dunãrea de la Galaþi pânã la vãrsarea în Marea Neagrã.În aceastã calitate, s-a ocupat, între altele, de lucrãrile de navigabilizarea braþului Sulina ºi de modernizarea portului Sulina. În 1907 avea sãfie ales membru de onoare al Academiei Române.

127. Soþia lui Lascãr Catargi era Efrosina, nãscutã Ventura.

128. Mihail Pherekyde (1842-1928), om politic ºi jurist cu doctorat îndrept la Paris. Ministru de mai multe ori, deputat, senator. A fost unuldin liderii Partidului Naþional Liberal. Soþia sa Maria, nãscutã Moraitu(1855-1933), provenea dintr-o familie de mari negustori din Bucureºti.

129. Prinþul Ferdinand (1865-1927), viitor rege al României (1914-1927),ºi prinþul Karl-Anton (1868-1919), amândoi fiii lui Leopold, frateleregelui Carol I.

130. Petre Mavrogheni (1819-1887), om politic ºi diplomat. A fost ministruîn diferite guverne, excelând prin competenþe financiare. Avea sã fienumit ministru plenipotenþiar la Constantinopol (vezi infra), apoi laViena. Joseph Maria von Radowitz, ambasadorul german la Constantinopol,avea sã scrie despre Mavrogheni, pe vremea când se afla în postul dincapitala Imperiului Otoman, urmãtoarele : „România avea, în persoanalui Mavrogheni, un reprezentant de realã însemnãtate. El îºi fãcusedeja un nume în calitate de ministru de Finanþe, unul dintre cei maibuni din þara sa. Distinsa sa soþie era foarte apropiatã de reginã, cãreiai-a fost în repetate rânduri maestrã a curþii” (Joseph Maria von Radowitz,Aufzeichnungen und Erinnerungen aus dem Leben des Botschafters…,

NOTE 575

vol. II, editor Hajo Holborn, Deutsche Verlags-Anstalt, Stuttgart –Berlin – Leipzig, 1925, p. 218).

131. Gheorghe I. Lahovary (1838-1909), inginer, scriitor ºi geograf. Între1855 ºi 1862 a studiat la universitãþile din Berlin ºi Heidelberg ºila ªcoala Politehnicã din Karlsruhe. Dupã revenirea în þarã, a fostnumit director general în Ministerul Lucrãrilor Publice, apoi directorgeneral al Poºtelor ºi Telegrafului. A întemeiat în 1875, împreunã cuAlexandru Cantacuzino, Societatea Geograficã Românã, al cãrei secretargeneral a fost. Mai târziu avea sã fie numit preºedinte al Înaltei Curþide Conturi (1893), iar în 1901 va deveni membru de onoare al AcademieiRomâne.

132. Ca urmare a neînþelegerilor dintre principele Alexandru al Bulgarieiºi guvernul liberal de la Sofia, precum ºi a dezordinilor din þarã,primul a luat o serie de mãsuri care aveau sã fie calificate drept„loviturã de stat”. La 9 mai/27 aprilie 1881, el a emis o proclamaþieprin care anunþa destituirea prim-ministrului liberal Karavelov ºiînsãrcinarea generalului rus Ehrenroth (vezi supra) cu formareanoului guvern. În plus, principele anunþa convocarea Marii Adunãri.Aceasta urma sã se pronunþe asupra unor propuneri ale principelui,care ar fi dus la consolidarea autoritãþii acestuia. Între altele, prin-cipelui Alexandru urmau sã i se acorde puteri absolute pe timp deºapte ani (E.C. Corti, op. cit., pp. 109-110).

133. Juan Pedro de Aladro va deveni în iunie 1881 însãrcinat cu afacerial Spaniei la Bucureºti, iar în mai 1883, ministru rezident.

134. Iorgu Radu (n. 1852 în Fãlticeni), doctor în drept ºi în ºtiinþe politiceºi administrative la Universitatea din Bruxelles. În acel moment eradeputat liberal, ales la colegiul III Bacãu.

135. Gheorghe Chiþu (1828-1897), profesor, magistrat ºi om politic deorientare liberalã. A participat la revoluþia din 1848, apoi a fost primaral Craiovei, iar dupã 1866 avea sã fie în repetate rânduri deputat ºiministru.

136. Titus Al. Dunka (1845-1903), militar ºi inginer. A avut o viaþã agitatã,aproape aventuroasã : membru al legiunii maghiare din Italia în1861-1862 ; participant la revoluþia polonezilor împotriva Rusiei la1863-1864 ; inginer la lucrãrile Canalului Suez ; participant, ca membrual Legiunii strãine, la rãzboiul franco-german din 1870 ; participant lacampania româneascã la sud de Dunãre în 1877-1878. În 1881 avea sãplece din nou în Franþa, pentru a participa apoi, în armata francezã,la diferite campanii în Tunisia, Maroc ºi Sudan.

137. Gheorghe Duca (1847-1899), inginer originar din Iaºi, cu studii laParis. A lucrat la calea feratã Ploieºti-Predeal, iar mai târziu va fidirector al ªcolii de poduri ºi ºosele (vezi infra), director general alcãilor ferate etc.

NOTE576

138. Milan Obrenovici (1854-1901), din 1868 pincipe, iar din 1882 rege alSerbiei. Era cãsãtorit cu Natalia Keºco (1859-1941), de origine mol-doveanã.

139. Soluþia propusã de România în chestiunea Dunãrii, acea mânã întinsãAustriei, consta în acceptarea înfiinþãrii Comisiei Mixte, însã cu respin-gerea pretenþiei Austriei de a avea vot preponderent în respectivacomisie (ªerban Rãdulescu-Zoner, op. cit., pp. 112-113).

140. Linia feratã Cernavodã-Constanþa, în lungime de 65 km, a fost construitãde o companie englezã (Barkley-Stanisforth) în anii 1858-1860, învremea când Dobrogea fãcea parte din Imperiul Otoman. Dupã trecereaDobrogei în componenþa regatului român, odatã cu Congresul de pacede la Berlin din 1878, guvernul de la Bucureºti a întocmit un proiect delege pentru rãscumpãrarea liniei ferate, pe care l-a depus spre aprobareaCamerei la 1 aprilie 1881. Dupã îndelungi discuþii ºi mai multe amânãri,Legea rãscumpãrãrii va fi adoptatã în mai 1882. Calea feratã cuîntregul material rulant ºi cu amenajãrile din portul Constanþa vor firãscumpãrate în decembrie acelaºi an, pentru suma de 16.800.000franci (Dumitru P. Ionescu, „Construirea ºi rãscumpãrarea linieiferate Constanþa-Cernavodã”, Anuarul Institutului de Istorie ºiArheologie „A.D. Xenopol”, Iaºi, tom XXV/2, 1988, pp. 205-217).

141. Alexandru (Coco) Sturdza, agent diplomatic ºi consul general laSofia din septembrie 1879. Cunoºtea foarte bine situaþia din Balcani,deoarece înainte de numirea în postul de la Sofia fusese agent diplomaticla Belgrad (C.N. Velichi, „Înfiinþarea reprezentanþei diplomatice aRomâniei la Sofia”, în Reprezentanþele diplomatice ale României, op. cit.,vol. I, pp. 262-263).

142. Alexandru Creþescu (1825-1885), jurist ºi om politic, doctorat îndrept la Paris. Fusese revizor general al ºcoalelor ºi ministru la Culteºi Instrucþiune Publicã în 1868-1869.

143. Barbu Constantinescu (1839-1891), profesor cu studii de filosofie,teologie ºi pedagogie la Leipzig. În acel moment era profesor de istoriebisericeascã ºi filosofie la Seminarul teologic din Bucureºti. În 1882avea sã fie numit director de studii la Azilul Elena Doamna.

144. Nicolae Callimaki-Catargi (n. 1831), diplomat ºi om politic. A fostministru de Externe în anii 1869-1871. Înainte de a fi numit în postulde la Paris a fost ministru plenipotenþiar la Londra.

145. Eustaþiu Pencovici (n. 1836), militar de carierã, participant la rãzboiuldin 1878-1879 în calitate de ºef de stat-major al Corpului 2 de Armatã.Din 1879 ºi pânã în 1901 a fost, cu intermitenþe, reprezentant alRomâniei în Comisia Europeanã a Dunãrii.

146. Consolidarea autoritãþii lui Alexandru de Battenberg în Bulgaria începeasã nemulþumeascã Rusia, care îºi vedea ameninþatã astfel propriainfluenþã acolo. Prima reacþie a Rusiei în urma acceptãrii de cãtreMarea Adunare a condiþiilor principelui a fost rechemarea generalului

NOTE 577

Ehrenroth, pe care Alexandru de Battenberg îl numise prim-ministruîn luna mai (E.C. Corti, op. cit., p. 112).

147. Lucie Ghica, domniºoarã de onoare a reginei Elisabeta. Lucie eranepoatã a lui Grigore Ghica, fost domn al Moldovei între 1849 ºi 1856.Tatãl ei era Alexandru Ghica, al doilea fecior al fostului domn, iarmama era o descendentã a familiei Rosetti-Rosnovanu. Fraþii Luciei,Grigore ºi Jean, erau ofiþeri. La sfârºitul anului 1882, Lucie Ghica vafi implicatã în „scandalul domniºoarelor” de la curte, despre care Carol Iaminteºte în acest jurnal (vezi infra).

148. Constantin Esarcu (1836-1898), medic, diplomat ºi om de culturã, cudoctorat în medicinã la Paris. A iniþiat ºi a contribuit la înfiinþareaa numeroase instituþii culturale (Ateneul Român, Societatea Filarmo-nica etc.). A fost agent diplomatic la Roma (1873-1876), iar în 1879 afost numit ministru plenipotenþiar la Atena (funcþie deþinutã pânã în1882). În 1884 va deveni membru corespondent al Academiei Române.Va mai ocupa postul de ministru plenipotenþiar la Roma între anii1891 ºi 1893, dupã ce, timp de câteva luni, a deþinut funcþia de ministrude Externe în guvernul Ioan Em. Florescu.

149. Constantin Boerescu (1836-1908), frate al lui Vasile Boerescu (vezisupra), doctor în drept la Paris. A fost profesor de drept civil laUniversitatea din Bucureºti ºi deputat în mai multe legislaturi. În anii1889-1990 avea sã fie ministrul Instrucþiunii Publice.

150. Soþia lui C.A. Rosetti era Maria (1820-1893), fiicã a ofiþerului britanicEdward Grant ºi a Mariei Levasseur. Fratele ei, Effingham Grant, fostsecretar al consulatului britanic la Bucureºti pânã în 1859, era cãsãtoritdin 1850 cu Zoe Racoviþã (Elisabeta Ioniþã, Maria Rosetti, Editura Militarã,Bucureºti, 1979 ; Paul Cernovodeanu, „Inserþii britanice în societatearomâneascã”, Arhiva genealogicã, II [3-4], 1995, pp. 68-70).

151. August de Saxa-Coburg (1818-1881) era nepot de frate al regeluiLeopold I al Belgiei. Fiul sãu Philipp (1844-1921) era fratele maivârstnic al viitorului principe al Bulgariei, Ferdinand I (1861-1948).Philipp era cãsãtorit cu veriºoara sa Louise de Saxa-Coburg-Gotha(1858-1924), fiicã a regelui Leopold al II-lea al Belgiei. În felul acestase înrudea prin alianþã cu regele Carol I, a cãrui sorã Maria eracãsãtoritã cu Philipp de Flandra, fratele regelui Leopold al II-lea.

152. Arhiducele Eugen de Habsburg (1863-1954), vãr al împãratului FranzJosef al Austriei.

153. Ion Caradjani (1841-1921), aromân nãscut în Avella, Macedonia,profesor de limba greacã la Universitatea din Iaºi, membru al SocietãþiiJunimea ºi membru fondator al Academiei Române.

154. Gheorghe Filipescu (1840-1902), fost adjutant al domnitoruluiAlexandru Ioan Cuza, apoi mareºal al curþii lui Carol I în perioada1866-1874. Între 1874 ºi 1877 a fost agent diplomatic al României laSankt-Petersburg.

NOTE578

155. Albert (1828-1902), rege al Saxoniei din 1873, era fiu al regelui Johannal Saxoniei (1801-1873). S-a cãsãtorit în 1853 cu prinþesa Carola deVasa (1833-1909), fiicã a prinþului Gustav de Vasa (1799-1877) ºi aprinþesei Louise, nãscutã de Baden (1811-1854). Louise, mama Carolei,era sorã cu Josephina, mama lui Carol I.

156. Soþia generalului Alexandru Cernat era Sevastia, nãscutã Budiºteanu(1833-1905). Era sorã a generalilor Constantin, Alexandru ºi NicolaeBudiºteanu.

157. Soþia lui Nicolae Dabija era Eugenia, fiicã adoptivã a lui DimitrieCozadini.

158. J.D. Heymann, artist din Hamburg, a contribuit la decorarea CasteluluiPeleº.

159. Constantin Blaremberg (1838-1886), fost militar în armata rusã,devenit ofiþer în armata românã. A fost adjutant al domnitorului Cuza. Întimpul rãzboiului din 1877-1878 a fost adjutant al principelui Carol I.Constantin Blaremberg era frate cu juristul ºi omul politic de orientareconservatoare Nicolae Blaremberg. Soþia sa era Maria, nãscutã Bãleanu,iar o sorã a Mariei era soþia lui Gh.Gr. Cantacuzino-Nababul. Totodatã,colonelul Blaremberg era socrul omului politic N. Filipescu (MihaiSorin Rãdulescu, Genealogie româneascã. Istoric ºi bibliografie, EdituraIstros, Brãila, 2000, p. 230).

160. Constantin F. Robescu (1839-1920), originar din Râmnicu Sãrat, afãcut studii în Franþa, apoi a fost profesor de ºtiinþe naturale la LiceulMatei Basarab din Bucureºti. În 1880 a fost numit director general alPoºtelor ºi Telegrafului. Mai târziu avea sã fie ales deputat ºi va fiprimar al Bucureºtiului.

161. Gyula Andrassy (1823-1990), om politic de origine maghiarã, a fostministru de Externe al Austro-Ungariei în perioada 1871-1879.

162. Pantazi Ghica (1829-1882), magistrat, jurnalist ºi scriitor, fratele luiIon Ghica (1817-1887).

163. Nicolae Vlãdoianu (n. 1839), fiu al generalului ºi omului politicBarbu Vlãdoianu. Era militar de carierã, iar în acel moment îndeplineafuncþia de adjutant regal. Era cãsãtorit cu Iza, fiica prinþului DimitrieGhica. În 1883 avea sã fie destituit din postul de adjutant regal, înurma implicãrii sale în „scandalul domniºoarelor” (vezi infra).

164. Efrosina Grãdiºteanu, fiicã a lui Emanoil Grãdiºteanu, preºedinteal Curþii de Conturi, ºi a Alexandrinei, nãscutã Darvari. Dupã implicareaei în „scandalul domniºoarelor” (vezi infra), Efrosina se va cãsãtori cuGuillaume, secretarul reprezentanþei diplomatice a Belgiei la Bucureºti.

165. Este vorba, probabil, de Barbu Bellio (1825-1900), om politic dintr-ofamilie de origine sud-dunãreanã. A ocupat diferite funcþii în vremeadomnitorului Cuza, inclusiv pe cea de ministru, apoi s-a retras dinpolitica activã odatã cu detronarea domnitorului. Invitarea sa la dejunul

NOTE 579

cu Andrassy este legatã, probabil, de titlul sãu de baron austriac, titluce-i fusese confirmat în 1866.

166. Maria, fiicã a generalului Ioan Em. Florescu ºi a soþiei acestuia Alina(nãscutã ªtirbei), era cãsãtoritã cu un baron Szent-Keresty.

167. Marie de Wied (1841-1910) era soþia prinþului Wilhelm de Wied,fratele reginei Elisabeta a României. Tatãl Mariei de Wied a fostprinþul Friedrich de Nassau (1797-1881), din casa regalã a Olandei(era frate cu regele Wilhelm al II-lea, care a domnit între 1840 ºi 1849ºi care era fiul regelui Wilhelm I al Olandei), iar mama sa a fostprinþesa Luisa, din casa regalã a Prusiei.

168. La Weinburg, în nordul Elveþiei, pe malul Rinului, se afla reºedinþade varã a familiei princiare de Hohenzollern.

169. David Kalikana (1836-1891), rege al Insulelor Sandwich (Hawaii) din1874.

170. Apostol Mãnescu (m. 1896), unul dintre apropiaþii lui Ion C. Brãtianu.Fiica celui din urmã scria despre el : „Era foarte bine crescut, fin ºihazliu, iubea pe tata cu devotament, dar îi lipsea cu totul parteaintelectualã care distingea cercul nostru. Þinea mult la o masã bunã,venea în fiecare vineri la prânz ºi ne dãdea la Paºte ºi la Crãciun ocutie de 10 kilograme din cele mai alese bomboane ale lui Capºa. A muritsubit” (Sabina Cantacuzino, op. cit., p. 72).

171. Franz Xaver Zettler (1841-1916), proprietarul unei galerii de artã ºial Institutului de picturã pe sticlã din München.

172. Louise Pourtalès (1793-1881), contesã, doamnã de onoare la curteaPrusiei. Era vãduva contelui Julius Heinrich Karl Friedrich Pourtalès(1779-1861), care fusese mare maestru de ceremonii la curtea regalãa Prusiei.

173. August Gorjan (n. 1837), militar de carierã, a fost prefect al Poliþieicapitalei între anii 1873 ºi 1875. Mai târziu (1891) avea sã devinãdirector general al Poºtelor.

174. Prinþul Napoleon-Joseph (1822-1891), fiul celui mai tânãr dintrefraþii lui Napoleon I, Jérôme (1784-1860), care a fost rege al Westfalieiîn anii 1807-1813. Din 1879, când a murit prinþul Napoleon al IV-lea(fiul împãratului Napoleon al III-lea), prinþul Napoleon-Joseph eraºeful casei Bonaparte. Evitarea de cãtre prinþul Napoleon a unei vizitela Sinaia, pe care Carol I o vede ca o sfidare, este legatã de atitudineafilogermanã a acestuia din urmã în timpul rãzboiului franco-germandin 1870-1871.

175. Ignatius Paoli (1818-1885), cleric romano-catolic de origine italianã,episcop catolic (1870-1883) în Bucureºti. În 1883 va deveni arhiepiscopîn aceeaºi eparhie. În vremea pastoratului sãu a fost construitã Catedralacatolicã Sf. Iosif din capitalã (Raymund Netzhammer, Reºedinþa episcopalãdin Bucureºti. O contribuþie la istoria arhidiocezei, Socec, Bucureºti, 1923).

NOTE580

176. Vasile Alecsandri (1821-1890), poet, diplomat ºi ministru în repetaterânduri. Era un obiºnuit al casei regale ºi un colaborator literar alreginei Elisabeta. Pentru biografia sa : Elena Rãdulescu-Pogoneanu,Viaþa lui Alecsandri, Craiova, 1940 ; G.C. Nicolescu, Viaþa lui VasileAlecsandri, ed. a III-a, Editura Eminescu, Bucureºti, 1975. Pentruactivitatea sa diplomaticã : N. Corivan, „Vasile Alecsandri. 1821-1890”,în Diplomaþi iluºtri, vol. I, Editura Politicã, Bucureºti, 1970 ; DumitruVitcu, op. cit., pp. 40-83.

177. Alexandru Marghiloman (1854-1925), jurist ºi om politic, a studiatla Paris, unde a obþinut în 1874 un doctorat în drept. În momentulînsemnãrii din jurnal era procuror la Tribunalul Ilfov, iar orientareasa politicã era încã incertã. Câþiva ani mai târziu, dupã tatonãrinereuºite fãcute în tabãra liberalã, avea sã se afilieze conservatorilor.În cariera sa politicã a fost deputat, ministru în repetate rânduri ºiprim-ministru. Era unul dintre participanþii foarte activi la întrunirilemondene ºi la cursele de cai (Stelian Neagoe, „Cazul AlexandruMarghiloman”, în Alexandru Marghiloman, Note politice, vol. I, EdituraScripta, Bucureºti, 1993, pp. 11-63).

178. Elena Glogoveanu, „una dintre distinsele boieroaice craiovene”, fiicãa lui Dinicã Oteteleºanu ºi soþie a lui C. Glogoveanu. Casa EleneiGlogoveanu era, conform unei mãrturii de epocã, „un somptuos palat(azi primãria oraºului), în a cãrui curte puteau sã intre peste 60 decarete. Dl ºi dna Glogoveanu primeau mult ºi nenumãraþi oaspeþi deseamã onorau cu prezenþa lor prânzurile oferite cu atâta voie bunã decãtre gazde” – Olga general Gigurtu, „Regele Carol I ºi boierii olteni”,în Al. Tzigara Samurcaº (ed.), Din viaþa regelui Carol I, Bucureºti,1930, p. 108.

179. I.P. Vercescu (n. 1840), originar din Cerneþi, Mehedinþi, a fãcut partedin prima generaþie de absolvenþi ai ªcolii de Medicinã conduse deCarol Davila. A obþinut doctoratul în medicinã la Torino. A fost medicmilitar, iar în momentul însemnãrii din jurnal era medic primar laCraiova.

180. Léon Gambetta (1838-1882), om politic francez de orientare republicanã,prim-ministru al Franþei în anii 1881-1882.

181. Nicolae Voinov (1834-1899), avocat ºi om politic de orientare liberalã,originar din Focºani. A fost deputat ºi senator în repetate rânduri, iarîn 1883 avea sã fie numit ministru al Justiþiei. În momentul însemnãriidin jurnal era senator, ales de colegiul I Putna.

182. Eduard, prinþ de Wales (1841-1910), fiu al reginei Victoria a MariiBritanii ºi moºtenitor al tronului. Avea sã devinã rege în 1901, subnumele de Eduard al VII-lea.

183. Anton Berindei (1838-1899), militar de carierã, cu studii la ªcoala deArtilerie ºi Geniu de la Metz. În anii 1880-1882 a fost secretar general

NOTE 581

al Ministerului de Rãzboi. Va deveni ministru de Rãzboi în guverneleliberale conduse de P.S. Aurelian ºi D.A. Sturdza (1896-1899).

184. Nicolae Cuþarida (n. 1856), arhitect cu studii la Politehnica dinZürich, pe care le-a încheiat în 1879. În 1882 avea sã fie numit ingineral Cãilor Ferate.

185. Alexandru Radovici (n. 1832), militar de carierã, devenit general debrigadã în 1871. A comandat Corpul 2 de Armatã în timpul rãzboiuluidin 1877-1878.

186. Dumitru Rosetti-Soleºti (1830-1903), jurist ºi om politic de orientareconservatoare, membru al Societãþii Junimea, originar din Iaºi. Erafrate cu Elena, soþia principelui Alexandru Ioan Cuza. A fost ministruîn vremea lui Cuza, apoi deputat ºi senator în repetate rânduri.

187. Leopold, duce de Albany (1853-1884), fiu al reginei Victoria a MariiBritanii. Se va cãsãtori în 1882 cu prinþesa Helene de Waldeck ºiPyrmont (1861-1922).

188. Gheorghe Mârzescu (1834-1911), jurist ºi om politic de orientare liberalã.A obþinut licenþa în drept la Paris în 1858, apoi a fost numit profesor dedrept civil la Universitatea din Iaºi. A fost ministru la Culte în 1869-1870.În acel moment era deputat, ales la colegiul III Iaºi.

189. Nicolae Fleva (1840-1913), jurist ºi om politic. A studiat dreptul laNeapole, unde a obþinut doctoratul. În acel moment era deputat liberal.Avea sã devinã primar al Bucureºtiului în 1884, apoi ministru deInterne (1895-1896) în guvernul D.A. Sturdza. Mai târziu va renunþala Partidul Liberal, în favoarea conservatorilor.

190. Mesajul Tronului din 15/27 noiembrie cuprindea urmãtorul fragment,care a stârnit nemulþumirea Austro-Ungariei : „Îngrijirile ce au deºteptatîn þarã chestiunea libertãþii Dunãrii sunt legitime. Necesitatea de aatrage cât mai mult în porturile noastre, în sus ca ºi în jos de Galaþi,vasele de comerþ strãine ºi pavilioanele de orice naþionalitate este cuatât mai viu simþitã, cu cât comerþul nostru întâmpinã adesea, laexportul pe fruntariile de uscat, felurite piedici, ºi cu cât, de la un timpîncoace, sub cuvânt de epizootie, el este chiar ameninþat de a-ºi vedeaînchise cu desãvârºire acele fruntarii în ce priveºte exportul de vitemari”. Expresia „sub cuvânt de epizootie” a fost tradusã, în variantafrancezã care le-a fost înmânatã diplomaþilor strãini de la Bucureºti,prin formula sous prétexte d’épisootie, formulã care a fost consideratãjignitoare de cãtre guvernul de la Viena ºi de opinia publicã austriacã(Titu Maiorescu, op. cit., p. 129).

191. Elena Bibescu, nãscutã Costache-Epureanu, soþia lui Alexandru Bibescu,fiul fostului domnitor regulamentar Gheorghe Bibescu. A studiat muzica(pianul) la Conservatorul din Viena, timp de doi ani, apoi în particular,cu diferiþi maeºtri. Locuia cu soþul ei în Paris, unde þineau un salonfrecventat de renumiþi muzicieni.

NOTE582

192. Marie Assan, nãscutã în Bucureºti, a studiat canto la Conservatoruldin Strassburg ºi la o ºcoalã particularã (Duprez) din Paris. A cântatapoi la operele din Nantes, Rouen, Toulouse, Bordeaux, Anvers etc.A devenit profesoarã la Conservatorul din Bucureºti.

193. Gheorghe Adrian (1820-1889), militar de carierã. Originar dinTransilvania, unde a participat la miºcarea naþionalã româneascã dela 1848, el a trecut apoi în Þara Româneascã, unde a intrat în serviciulmilitar. A fost ministru de Rãzboi în anii 1867-1868. Era membru deonoare al Academiei Române.

194. Între România ºi Vatican nu existau la acea datã relaþii oficiale,diplomatice, acestea fiind inaugurate abia în anul 1920. În perioadadomniei lui Carol I, Vaticanul a refuzat constant relaþiile diplomaticecu România, din cauza acceptãrii de cãtre Carol I a paragrafului dinConstituþia României care îl obliga pe suveran sã-ºi boteze eventualulurmaº direct la tron în religia ortodoxã. Obiceiul lui Carol I de a-lvizita pe episcopul romano-catolic aproape în fiecare duminicã, dupãîncheierea serviciului religios din capela palatului episcopal, avea rolulde a suplini, într-un mod neoficial, lipsa relaþiilor oficiale cu Vaticanul(Raymund Netzhammer, Bischof in Rumänien. Im Spannungsfeld zwischenStaat und Vatikan, vol. I, ediþie îngrijitã de Nikolaus Netzhammer ºi KristaZach, Verlag Südostdeutsches Kulturwerk, München, 1995, pp. 13-14).

195. Alfonso al XII-lea (1857-1885), rege al Spaniei. Era cãsãtorit, din1879, cu prinþesa Maria-Cristina de Austria.

196. Incendiul a avut loc la Circul Kremsler, „o baracã învelitã cu pânzãinstalatã pe Bulevardul Elisabeta, cam pe unde e azi instalat cinema-tograful Clasic. A fost un sinistru tragic, fiindcã cea mai mare partedin caii de rasã ºi bine dresaþi au pierit în flãcãri” (Constantin Bacalbaºa,op. cit., p. 279).

197. Albert (1848-1922), prinþ moºtenitor de Monaco, va deveni duce în1889, dupã moartea tatãlui sãu Charles al III-lea. Prinþul Albert eracãsãtorit cu prinþesa Mary Hamilton, o veriºoarã a regelui Carol I(mama lui Mary, prinþesa Maria de Baden, cãsãtoritã cu ducele WilliamDouglas Hamilton, era sorã cu mama lui Carol I, prinþesa Josephine).

198. Alexandru Marcovici (1835-1886), medic cu studii la Paris, unde ºi-aluat ºi doctoratul în medicinã în 1864. Reîntors în þarã, a funcþionatca medic al Poliþiei sanitare din România, apoi ca medic primar laspitalele Colþea ºi Eforie. Era totodatã medic al Palatului. A fost înrepetate rânduri deputat ºi senator.

199. Nicolae Kalinderu (1835-1902), medic, doctor în medicinã la Paris,frate al lui Ioan Kalinderu. Medic primar la Spitalul Eforiei ºi laSpitalul Brâncovenesc. Mai târziu va deveni profesor la Facultatea deMedicinã din Bucureºti ºi membru corespondent al Academiei Române.

200. Wilhelm Kremnitz (1843-1897), medic german stabilit în 1875 laBucureºti, ca medic primar la Spitalul Brâncovenesc. A devenit medical regelui Carol I.

NOTE 583

201. Elena Oteteleºanu, nãscutã Filipescu, vãduvã a lui Iancu Oteteleºanu(1795-1876), þinea în acea vreme un salon foarte apreciat ºi cât sepoate de select. Despre acest salon, Constantin Argetoianu avea sãscrie : „Casa cea mai simandicoasã din vremea copilãriei mele, salonulîn care nu se aduna decât cuconetul de pe cea mai înaltã treaptã ºi încare parveniþii nu pãtrundeau erau casa ºi salonul mãtuºei mele ElenaOteteleºanu, nãscutã Filipescu. De când rãmãsese vãduvã, coana Elenanu mai da baluri, dupã cum încetase ºi petrecerile din minunatul parcde la Mãgurele, dar toatã iarna primea duminica seara, în cerc restrânsºi plicticos. […] În salonul Elenei Oteteleºanu mai circula tava cudulceaþã, ºi cãtre sfârºitul sindrofiei se servea un ceai cu pesmeþiuscaþi ºi câteva prãjituri mãrunte de la Capºa. În afarã de cele câtevaprietene intime, persoanele admise nu se arãtau decât de douã-trei oripe sezon, cãci plictiseala era mare, dar pentru nimic în lume n-ar filipsit de la aceastã datorie, cãci o ºedinþã la Madame Otetéléchanoclasa pe cineva în societatea bucureºteanã” (Constantin Argetoianu,op. cit., pp. 128-129).

202. Arthur Verona (n. în Brãila, 1868-1946), pictor. A studiat la ªcoalaPolitehnicã din Viena, apoi la ªcoala de Belle-Arte din München.

203. Maria Grãdiºteanu (1856-1933), fiica fostului ministru ºi deputatConstantin Grãdiºteanu, s-a cãsãtorit cu Scarlat Ghica (1856-1948),fiu al scriitorului ºi omului politic Ion Ghica.

204. Paul Gottereau (n. 1843), arhitect de origine francezã, a contribuitla construirea mai multor edificii din Bucureºti : Palatul CEC, FundaþiaCarol I, Palatul Regal, Palatul din Cotroceni etc.

205. Grigore Cerkez (1850-1927), inginer ºi arhitect, profesor la ªcoalasuperioarã de arhitecturã din Bucureºti. A contribuit, între altele, laconstruirea Palatului princiar din Cotroceni, a clãdirii Bursei dinBucureºti ºi a proiectat clãdirea Institutului de Arhitecturã.

206. Grigore Crãiniceanu (1852-1935), militar de carierã cu studii despecialitate (geniu) în þarã ºi la Bruxelles. A participat la campaniadin 1877-1878, realizând mai multe lucrãri de fortificaþii. Din 1878 eraprofesor de fortificaþii la ºcolile militare din Bucureºti. Era cãpitan din1879. Avea sã urce în cariera militarã pânã la gradul de general. Vafi ministru de Rãzboi în perioada 1909-1910, în guvernul Ion I.C.Brãtianu.

207. Eracle Arion (1838-1903), militar de carierã cu studii politehnice ºide artilerie în Franþa. A condus, în 1862, construcþia Pirotehniei(Arsenalului) armatei. În timpul campaniei din 1877-1878 a construitpodul de la Corabia, apoi a reprezentat guvernul român la încheiereaarmistiþiului cu Turcia. Va deveni general în 1883.

208. Prinþul Obolenski era ºeful comisiei ruse pentru rezolvarea problemeiindemnitãþilor pe care Rusia le avea de plãtit României în urma colaborãriimilitare din 1877-1878 (Aus dem Leben König Karls…, vol. IV, p. 160).

NOTE584

209. Petru Poni (1841-1925), chimist, a studiat matematica, fizica ºichimia la Paris. A fost profesor de chimie mineralã la Universitateadin Iaºi din anul 1878. Avea sã fie ales membru al Academiei Româneîn 1889. Va fi ministru al Cultelor ºi Instrucþiunii Publice în repetaterânduri.

210. Grigore ªtefãnescu (1838-1911), geolog ºi paleontolog, licenþiat înºtiinþe naturale la Universitatea din Paris. A fost, încã din 1863,profesor de geologie ºi mineralogie la Universitatea din Bucureºti. În1876 a fost ales membru al Academiei Române. Din punct de vederepolitic s-a plasat de partea liberalilor, obþinând de mai multe orimandatul de senator.

211. Vincenþiu Babeº (1821-1907), jurist ºi om politic originar din Banat.A studiat dreptul la Universitatea din Budapesta, apoi a îndeplinitdiferite funcþii juridice ºi administrative în Arad, dar ºi în admi-nistraþia centralã din Viena ºi din Budapesta. A fost ales în repetaterânduri ca reprezentant în dieta de la Budapesta. Începând cu anul1866, a condus revista româneascã Albina, înfiinþatã la Viena, apoimutatã la Pesta. A susþinut, în numeroase scrieri, drepturile politiceale românilor din Austro-Ungaria (Vasile Netea, Lupta românilor dinTransilvania pentru libertatea naþionalã, 1848-1881, Editura ªtiinþificã,Bucureºti, 1974).

212. Matei Drãghicescu (1844-1939), geolog ºi hidrolog originar dinTârgoviºte. A studiat la ªcoala de Mine din Paris, apoi a devenitinginer în Serviciul Salinelor Statului din România. Mai târziu vadeveni director al Minelor Statului ºi profesor de hidrologie la Universitateadin Bucureºti.

213. Constantin Bosianu (1815-1882), jurist ºi om politic originar dinBucureºti, cu doctorat în drept obþinut la Paris. A deþinut diferiteslujbe în administraþie ºi în sistemul juridic, ajungând ministru învremea domnitorului Cuza. A fost pânã în 1872 profesor de dreptroman la Universitatea din Bucureºti. Din 1879 era membru al AcademieiRomâne.

214. În limba rusã, rãzvod ( a ) înseamnã demonstraþie sau paradãmilitarã. În amintirile sale, Constantin Bacalbaºa descrie o astfel dedemonstraþie, în contextul anului 1874 : „În fiecare duminicã, primãvara,se fãcea în Ciºmigiu un rãzvod. Detaºamente din toate armele, ofiþeri,generalul Florescu urmat de aghiotanþii sãi veneau în Ciºmigiu ºidedeau rãzvodului o înfãþiºare de spectacol militar…” (ConstantinBacalbaºa, op. cit., p. 140).

215. Maria de Würtemberg (1857-1882), nãscutã prinþesã de Waldeck--Pyrmont (fiicã a prinþului domnitor Georg-Victor de Waldeck-Pyrmont), afost soþia prinþului moºtenitor Wilhelm de Würtemberg (1848-1921),care va deveni rege de Würtemberg în 1891, la moartea vãrului sãu

NOTE 585

Carol. Maria de Würtemberg se înrudea îndeaproape cu regina Elisabetaa României.

216. Helene de Waldeck-Pyrmont (1861-1922) era sorã cu Maria deWürtemberg. S-a cãsãtorit în 1882 cu prinþul Leopold de MareaBritanie, duce de Albany (1853-1884), fiu al reginei Victoria.

217. Camille Barrère era reprezentantul Franþei în Comisia Europeanã aDunãrii, cu sediul la Galaþi. Proiectul elaborat de Barrère, la care facereferinþã însemnarea din jurnal, conþinea o serie de propuneri destulde asemãnãtoare cu cele fãcute de Austro-Ungaria cu privire la înfiin-þarea Comisiei Mixte a Dunãrii. Conform proiectului, Austro-Ungariaar fi urmat sã facã parte din aceastã comisie (alãturi de statele riveraneRomânia, Serbia ºi Bulgaria), care ºi-ar fi exercitat autoritatea asupraDunãrii între Porþile de Fier ºi Galaþi. Mai mult decât atât,Austro-Ungaria urma sã deþinã preºedinþia comisiei, cu drept de votpreponderent. Proiectul Barrère avea ceva în plus faþã de propunerileaustriece : din Comisia Mixtã urma sã facã parte ºi un delegat dinpartea Comisiei Europene a Dunãrii (Iulian Cârþânã, Ilie Seftiuc,Dunãrea în istoria poporului român, Editura ªtiinþificã, Bucureºti,1972, pp. 81-88).

218. Zoe Bengescu, doamnã de onoare a reginei Elisabeta.

219. Stephen Bartlett Lakeman, ofiþer ºi diplomat de origine englezãcare a servit în armata otomanã sub numele de Mazar-Paºa, apoi s-astabilit în Bucureºti, unde a jucat un anumit rol politic. În casa lui s-aconstituit, la 1875, „coaliþia de la Mazar-Paºa”, o grupare politicã cea stat la baza formãrii Partidului Liberal.

220. Jovan Ristiäääää (1831-1890), istoric ºi om politic sârb de orientareliberal-radicalã. A fost prim-ministru în anii 1873 ºi 1878-1880, însãîn 1882 nu a reuºit sã formeze guvernul. Avea sã devinã din nouprim-ministru abia în 1887.

221. Felix Bamberg (1920-1893), publicist ºi scriitor de confesiune iudaicãdin Germania.

222. Ion Lahovary (1848-1915), jurist, diplomat ºi om politic de orientareconservatoare, cu licenþã în litere ºi doctorat în drept la Paris. A pro-fesat ca avocat în Bucureºti. Intrat în politicã, a obþinut în 1871 unloc de deputat. Începând din anii ’90 avea sã fie ministru în diferiteguverne conservatoare.

223. Adolf (1817-1905), duce de Nassau între 1839 ºi 1866 ºi mare duce deLuxemburg din 1890. Sora sa mai tânãrã, prinþesa Marie (1825-1902),cãsãtoritã cu prinþul Hermann de Wied (1814-1864), era mama regineiElisabeta a României, soþia lui Carol I.

224. Wilhelm de Nassau (1852-1912), mare duce de Luxemburg din 1905.

225. Carl Leonhard Becker (1843-1917), pictor ºi gravor german.

NOTE586

226. Grigore Ventura (1840-1909), jurist, compozitor ºi critic muzical,originar din Galaþi. A studiat dreptul la Berlin, unde a trecut examenulde licenþã. A compus, între altele, Hora de la Sinaia.

227. Maria de Hohenzollern (1845-1912), sorã a regelui Carol I. Eracãsãtoritã cu Philipp, conte de Flandra (1837-1905), fratele regeluiLeopold al II-lea al Belgiei.

228. Henri-Alexis Brialemont (1821-1903), general belgian specializat înlucrãri genistice. A condus construirea mai multor fortificaþii în Belgia.A fost invitat în România de regele Carol I pentru a proiecta fortificaþiiledin jurul capitalei.

229. Emil T. Cazimir (1841-1918), militar de carierã, originar din Iaºi.A studiat la ªcoala aspiranþilor de ofiþeri din Berlin, apoi a devenitofiþer de ordonanþã al domnitorului Cuza. Însemnarea din jurnalsurprinde momentul în care, având gradul de maior, a devenit adjutantal regelui Carol I. În 1892 avea sã se retragã din armatã, pentru a facecarierã politicã. Va fi ales deputat, în mai multe mandate, începând cu1895.

230. Friedrich-Wilhelm al II-lea (1854-1888), din casa de Brabant, erafiul cel mai vârstnic al landgrafului Friedrich-Wilhelm de Hessa-Kassel(1820-1884) ºi al prinþesei Anne de Prusia (1836-1918). Familia pierduseîncã din 1866 suveranitatea asupra electoratului Hessa-Kassel, care afost ocupat de Prusia.

231. Constantin Racoviþã era deputat, ales în 1879 în colegiul IITecuci.

232. C.C. Codrescu (1840-1891), medic în Bârlad.

233. Grigore Cantilli (1839-1906), militar de carierã. A luat parte, încalitate de colonel ºi comandant al unei brigãzi de infanterie, la luptelede la Plevna ºi Vidin din 1877. Avea sã devinã general în 1884.

234. Constantin Rudeanu (n. 1839), militar de carierã, participant larãzboiul din 1877-1878.

235. Este prima însemnare din jurnalul regelui despre incidentul care, înepocã, avea sã facã ceva vâlvã, fiind reþinut ºi de alþi memorialiºti subdenumirea de „scandalul domniºoarelor”. Pentru întreaga poveste, veziºi Vasile Docea, „La curtea iubirilor reprimate”, Tribuna, III (41), 16-31 mai2004, pp. 12-13.

236. Johann-Albrecht de Mecklenburg-Schwerin (1857-1920), fiul mezinal marelui duce Friedrich-Francisc al II-lea de Mecklenburg-Schwerin(1823-1883) (Christian Cannuyer, op. cit., p. 127). Ducele întreprindeao cãlãtorie în jurul lumii, dupã cum ne informeazã ambasadorulgerman de la Constantinopol, Joseph Maria von Radowitz, care aveasã-l primeascã pe Johann-Albrecht de Mecklenburg-Schwerin încapitala Imperiului Otoman în a doua jumãtate a lunii noiembrie,

NOTE 587

dupã încheierea vizitei la Sinaia : „În a doua jumãtate a lunii noiembriea avut loc vizita ducelui Johann-Albrecht de Mecklenburg, care a fãcutîn Constantinopol prima oprire din Orient în cursul cãlãtoriei sale înjurul lumii. L-am condus la sultan pe tânãrul, distinsul ºi inteligentulprinþ ºi am petrecut mult timp împreunã cât a stat aici” (Joseph Mariavon Radowitz, op. cit., p. 225).

237. Vasile Obedeanu (1834-1902), militar ºi om politic. A activat înarmata turcã, de unde a trecut, în 1860, în armata românã. A participatla campania din 1877-1878 ca maior. În momentul însemnãrii dinjurnal avea gradul de locotenent-colonel.

238. Carol-Popp de Szatmary (1813-1888), pictor, grafician ºi fotograf,originar din Transilvania.

239. Joseph Maria von Radowitz (1839-1912), diplomat german, fostconsul general al guvernului din Berlin la Bucureºti în anii 1870--1871. Din noiembrie 1882 îndeplinea funcþia de ambasador alGermaniei la Constantinopol (Joseph Maria von Radowitz, op. cit.,pp. 205-206).

240. Conferinþa de la Londra în problema Dunãrii, la care urmau sãparticipe iniþial Rusia, Austro-Ungaria, Germania, Turcia, Franþa ºiItalia (statele semnatare ale Tratatului de la Berlin din 1878), avea sãînceapã la 8 februarie 1883. La cererea României de a fi admisã laconferinþã, Germania ºi Austro-Ungaria au considerat cã poate par-ticipa doar cu vot consultativ. Guvernul român avea sã respingã, la12 februarie 1883, invitaþia de a participa la conferinþã doar în aceastãcalitate (Iulian Cârþânã, Ilie Seftiuc, op. cit., pp. 81-88).

241. Nicolae Moscu (1828-1893), om politic de orientare conservatoare,fost deputat ºi prefect de Ialomiþa. Soþia sa era Profira, fiica lui BarbuSlãtineanu.

242. Gheorghe Kiriazi (1829-1893), medic de origine greacã (nãscut înEtolia), cu studii la Montpellier ºi Paris. Activa ca medic în Munteniaîncã din anii ’50 ai secolului al XIX-lea. Din 1863 era medic laAzilul Elena Doamna, iar în 1881 a deschis Spitalul Xenocrat dinBucureºti.

243. Wilhelm de Wied (1845-1907), fratele reginei Elisabeta a României,cãsãtorit cu Maria de Nassau (1841-1910), din casa regalã a Olandei.

244. Constantin Barozzi (1833-1921), militar de carierã, specializat îngeodezie, geniu ºi fortificaþii. A fost ºef de stat-major al armatei întimpul rãzboiului din 1877-1878. A devenit general în 1883, iar maitârziu va deveni ºef al casei militare a regelui.

245. Don Carlos (1863-1908) era prinþul moºtenitor al tronului Portugaliei.Tatãl sãu, Luis I de Portugalia, era frate cu prinþesa Antoinette, soþialui Leopold de Hohenzollern (fratele regelui Carol I).

NOTE588

246. Regele Albert de Saxonia (1828-1902) se înrudea cu familia de laSigmaringen prin soþia sa, Caroline de Vasa (1833-1907), a cãrei mamã,din casa de Baden, era sorã cu mama regelui Carol I.

247. Ferdinand ºi Karl erau copiii principelui Leopold, fratele lui Carol I.Primul avea sã fie declarat moºtenitor al tronului României.

248. Ferdinand Freiligrath (1810-1876), poet german. De la sfârºitulanilor ’40 ºi pânã în 1867 a trebuit sã trãiascã în exil, la Londra, dincauza orientãrii sale politice liberal-radicale, îndreptatã în specialîmpotriva conservatorismului curþii regale din Berlin (Karl A. Krüger,Geschichte der deutschen Literatur in Einzelbilder und Umrissen, ed.a III-a, Verlag von Gustav Engel, Leipzig, f.a., pp. 252-253).

249. Leon Negruzzi (1840-1890), fiu al lui Costache Negruzzi, jurist ºiscriitor. A fãcut studii, pe care nu le-a terminat, la Berlin ºi Viena, apoia deþinut diferite funcþii în România, în justiþie ºi administraþie. A fostmembru al Societãþii Junimea.

250. Emanoil Morþun (n. 1821), jurist ºi om politic liberal, deputat înrepetate rânduri.

251. Vasile Negel (n. 1854), medic ºi profesor de anatomie patologicã laUniversitatea din Iaºi.

252. Dimitrie Brândzã (1846-1895), medic ºi botanist, cu studii ºi doctoratla Paris. A fost profesor la Universitatea din Iaºi, apoi, din 1874, laUniversitatea din Bucureºti.

253. Spaþiu gol în manuscris.

254. Dimitrie Cantemir (1848-1896), medic, originar din Roznov, cu doctoratîn medicinã la Universitatea din Torino. Era medic primar al spitaluluidin Piatra-Neamþ. Mai târziu avea sã devinã deputat, apoi senatorliberal.

255. Este vorba de discursul þinut de senatorul Petre Grãdiºteanu la Iaºiîn data de 5/17 iunie, cu ocazia dezvelirii monumentului lui ªtefan celMare. În acel discurs, Grãdiºteanu s-a arãtat îngrijorat de soartaromânilor care trãiau în afara graniþelor regatului, în Bucovina ºi înTransilvania, ceea ce a provocat nemulþumirea Austro-Ungariei. Înliteratura de specialitate, consecinþele incidentului au fost interpretatediferit. Una dintre interpretãri favorizeazã ideea cã „incidentulGrãdiºteanu” a dus la o amânare cu câteva luni a tratativelor privindaderarea României la Tripla Alianþã (Gheoghe Nicolae Cãzan, ªerbanRãdulescu-Zoner, op. cit., pp. 97-98). Alta considerã cã incidentul cupricina ºi altele asemãnãtoare ar fi fost folosite de cãtre guvernul dela Viena ca pretexte pentru a spori presiunile asupra României caaceasta sã-ºi orienteze politica externã în concordanþã cu cea dusã dePuterile Centrale (Teodor Pavel, Între Berlin ºi Sankt-Petersburg, vol. I,Românii în relaþiile germano-ruse din secolul al XIX-lea, Presa UniversitarãClujeanã, Cluj-Napoca, 2000, p. 224).

NOTE 589

256. Androcle Fotino (1834-1907), medic militar cu studii la Atena ºiParis. În timpul rãzboiului din 1877-1878 a fost ºef al ambulanþeiMarelui Cartier General, apoi director al spitalelor militare din Bucureºti.În 1883 a fost înaintat la gradul de medic inspector general de brigadã.

257. Douã cuvinte indescifrabile.

258. Familia Albany era constituitã din ducele Leopold de Albany(1853-1884) ºi soþia sa, Helene (1861-1922), nãscutã prinþesã deWaldeck ºi Pyrmont. Ducele Leopold de Albany era fiu al regineiVictoria a Marii Britanii, prin urmare era frate cu prinþesa Victoria(1840-1901), soþia kronprinþului german Friedrich Wilhelm (1831-1888,împãrat în 1888 sub numele de Friedrich al III-lea).

259. Alfred, duce de Edinburgh (1844-1900), alt fiu al reginei Victoria,cãsãtorit cu marea ducesã Maria de Rusia (1853-1920).

260. Prinþul Friedrich Karl (1828-1885) din casa regalã a Prusiei era fiual prinþului Karl (1801-1883) ºi nepot al fostului rege al PrusieiFriedrich-Wilhelm al III-lea (1770-1840). Prin urmare, tatãl sãu erafrate al împãratului german în funcþie în acel moment, Wilhelm I.

261. Principesa Helene de Waldeck ºi Pyrmont (1831-1888), nãscutãprinþesã de Nassau, soþie a principelui Georg-Victor de Waldeck ºiPyrmont (1831-1893). Pauline (1855-1925) era fiica lor, la fel ºi Helenede Albany.

262. Marele duce Mihail (1832-1909), frate al fostului þar Alexandrual II-lea al Rusiei.

263. Aceastã discuþie din 10/22 august 1883 a reprezentat un momentdecisiv în intrarea României în alianþa Puterilor Centrale.

264. Prinþul Georg (1832-1904) era fratele regelui Albert al Saxoniei. Eracãsãtorit cu Marie-Anne (1843-1884), fiicã a reginei Maria a II-a daGloria a Portugaliei (1819-1853) ºi a soþului acesteia, regele consortFerdinand (1816-1885), din casa de Saxa-Coburg-Gotha. Ferdinandera, de asemenea, tatãl regelui din acel moment al Portugaliei,Luis I (1838-1889).

265. Prinþul Henri al VII-lea de Reuss-Köstritz (1825-1906), ambasadoral Germaniei la Viena. Era cãsãtorit, din 1876, cu prinþesa Maria(1849-1922), din casa de Saxa-Weimar-Eisenach.

266. Regele Carol I a continuat la Viena discuþiile privind intrarea Românieiîn alianþa Puterilor Centrale, aºa cum reiese din jurnal. Problemelepolitice au fost discutate cu prim-ministrul Kalnoky, iar cele militarecu arhiducele Albrecht.

267. Întâlnirea dintre Bismarck ºi Brãtianu de la Gastein a fost ºi eadecisivã pentru intrarea României în alianþa Puterilor Centrale.

268. Grigore Ipãtescu (1836-1895), militar de carierã, participant, cageneral de brigadã, la campania din 1877-1878, unde a comandat primacoloanã de atac împotriva redutei Griviþa.

NOTE590

269. Constantin Olãnescu (1845-1928), inginer ºi om politic de orientareconservatoare, cu studii la Paris. În acel moment era inginer laSocietatea Cãilor Ferate. Mai târziu, în anii ’90, avea sã fie ministruîn diferite guverne conservatoare.

270. Theresa de Bavaria (1850-1925), fiicã a prinþului Leopold de Bavaria(1821-1912), care avea sã devinã regent în 1886, dupã moartea regeluiLudwig al II-lea.

271. Vasile D. Pãun (1850-1908), profesor de românã ºi latinã la LiceulSf. Sava din Bucureºti. În 1883 a fost ales ca profesor de românã ºiistorie naþionalã al prinþului Ferdinand, moºtenitorul tronului României,fiind trimis în acest scop în Germania.

272. Vasile Gheorghian (1844-1901), jurist ºi om politic de orientareliberalã, frate al mitropolitului Iosif Gheorghian. A studiat dreptul laIaºi ºi la Neapole. A fost prefect de Iaºi, apoi ministru. În acel momentera deputat, ales la colegiul III Fãlticeni (Cimitirul Eternitatea Iaºi,Muzeul Literaturii Române, Iaºi, 1995, p. 105).

273. George Panu (1848-1910), literat, gazetar ºi politician, cu studiiuniversitare la Iaºi ºi la Paris. În politicã a avut un traseu sinuos : ºi-aînceput cariera politicã la conservatorii junimiºti, a trecut la liberali,ºi-a creat apoi propria formaþiune politicã radicalã, dupã care a reintratîn rândurile Partidului Conservator. În acel moment, Panu era deputat,ales la Iaºi din partea Partidului Liberal. Însemnarea din jurnal sereferã la atitudinea lui Panu împotriva apropierii politice externe aRomâniei de Germania ºi Austro-Ungaria, atitudine exprimatã, întrealtele, printr-o interpelare în Camera Deputaþilor pe data de22 noiembrie/4 decembrie 1883, la care a rãspuns însuºi prim-minis-trul Ion C. Brãtianu (Corneliu Mateescu, G. Panu ºi radicalismulromânesc la sfârºitul secolului al XIX-lea, Editura ªtiinþificã ºiEnciclopedicã, Bucureºti, 1987, pp. 51-52).

274. Probabil Ion Docan (1825-1896), om politic de orientare liberalã,originar din Iaºi. A fost deputat, senator ºi ministru în repetate rânduri.

275. Paul Petrini (1847-1924), medic originar din Bucureºti, cu doctoratîn medicinã la Paris. A fost profesor de anatomie la Universitatea dinBucureºti ºi medic la Aºezãmântul Brâncovenesc.

276. Parlamentul a aprobat, de fapt, suma de 15.000 franci.277. Constantin Poenaru (1842-1912), militar de carierã nãscut în Bucureºti.

A participat, ca locotenent-colonel, la campania din 1877-1878. A de-venit colonel în 1880, iar în 1891 avea sã fie înaintat la gradul degeneral de brigadã. Va deveni profesor la ªcoala Militarã de Rãzboi,iar mai târziu ministru de Rãzboi (în guvernul Lascãr Catargi, pânãîn 1895) ºi ºef al Marelui Stat-Major al armatei (1899-1900).

278. ªtefan Hepites (1851-1922), inginer, profesor ºi meteorolog, originardin Brãila. A studiat la Bucureºti ºi la Bruxelles, unde a obþinutdoctoratul în ºtiinþe fizice ºi matematice. Din 1878 a funcþionat cainginer al portului Brãila, apoi al celui din Galaþi. S-a specializat în

NOTE 591

meteorologie, vizitând mai multe observatoare din Europa. În 1884 aînfiinþat la Bucureºti Institutul Meteorologic. Va deveni membru alAcademiei Române în anul 1902.

279. Grigore Tocilescu (1850-1909), jurist, istoric ºi arheolog, cu studii laBucureºti, Praga (doctorat) ºi Viena. Din 1881 era profesor de istorieanticã ºi epigrafie la Universitatea din Bucureºti ºi director al muzeuluinaþional de antichitãþi. În perioada 1881-1885 a funcþionat ca secretargeneral în Ministerul Instrucþiunii Publice, iar din 1885 pânã în 1890,ca inspector general al învãþãmântului. Din 1877 era membru cores-pondent al Academiei Române ; avea sã devinã membru titular în1890. Datoritã preocupãrilor sale de geografie, atestate ºi de aceastãînsemnare, avea sã ajungã unul dintre redactorii Marelui DicþionarGeografic al României, publicat în 5 volume în perioada 1898-1902.

280. Othon Sachelarie (n. 1837), colonel de cavalerie, a participat lacampania din 1877-1878, comandând o brigadã la Plevna.

281. Pentru ziua urmãtoare, luni, 19/31 martie 1884, nu a fost fãcutã nicio însemnare, jurnalul continuând cu ziua de marþi, 1 aprilie/20 martie.

282. Discursul rostit cu acel prilej de Carol I a fost publicat în AnaleleAcademiei Române. Dezbateri, seria a II-a, tomul VI (1883-1884),pp. 68-69. Un an mai târziu, când proiectul enciclopediei a fost acceptatde Academie ºi cu realizarea lui a fost însãrcinat B.P. Hasdeu,Carol I s-a oferit sã suporte cheltuielile de tipãrire din caseta saparticularã. Vezi Vasile Docea, „Carol I ºi Academia Românã”, AnuarulInstitutului de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaºi, tom XXXIII, 1996, p. 212.

283. Gheorghe Sion (1822-1892), scriitor ºi traducãtor, nãscut la Hârºova,Vaslui. A participat la miºcarea revoluþionarã din Iaºi din 1848. Membrual Academiei Române din 1868.

284. Friedrich de Anhalt (1856-1918), fiu al principelui Friedrich deAnhalt (1831-1904) ºi al prinþesei Antoinette, nãcutã Sachsen-Altenburg(1838-1908). Se înrudea îndeaproape cu casa regalã a Prusiei (casaimperialã a Germaniei).

285. Principele Bulgariei, Alexandru de Battenberg, se îndrãgostise încã din1883 de prinþesa Victoria (1866-1929), fiica kronprinþului germanFriedrich Wilhelm ºi a soþiei acestuia, prinþesa Victoria (fiicã a regineiVictoria a Marii Britanii). La început, iubirea celor doi a fost puternicîncurajatã de mama prinþesei. Împotriva unei eventuale cãsãtorii întrecei doi s-au pronunþat încã de la început atât împãratul Wilhelm I alGermaniei, cât ºi cancelarul Bismarck. Împãratul ºi cancelarul credeaucã, din cauza relaþiilor proaste dintre principele Bulgariei ºi þarulRusiei, acesta din urmã va percepe cãsãtoria cu o prinþesã din casaimperialã germanã drept un afront personal, ceea ce putea duce ladeclanºarea rãzboiului. Planuri de cãsãtorie între cei doi s-au fãcutpânã dupã plecarea lui Alexandru de Battenberg din Bulgaria, în 1887.În cele din urmã, Alexandru de Battenberg (devenit între timp conte de

NOTE592

Hartenau ºi ofiþer în armata austriacã) se va cãsãtori în 1889 cuJohanna Loisinger, iar prinþesa Victoria de Prusia se va cãsãtori în1890 cu prinþul Adolf de Schaumburg-Lippe (E.C. Corti, op. cit.,pp. 137-138, 209-211, 291).

286. Prinþul Cantacuzino, general rus, a fost numit ministru de Rãzboi alBulgariei în februarie 1884.

287. Alexandru N. Vitzu (1853-1902), naturalist ºi profesor, originar dinSãvineºti, Neamþ. A studiat medicina la Iaºi ºi la Paris, unde a obþinutdoctoratul în ºtiinþe. Din 1822 era profesor de fiziologie, zoologie ºianatomie la Universitatea din Bucureºti. În acel moment era membruîn Consiliul General al Instrucþiunii, din partea învãþãmântului superior.În 1897 avea sã devinã membru corespondent al Academiei Române.

288. Ceea ce vrea sã spunã aici autorul jurnalului este cã, din acel moment,în Olanda nu mai exista ereditate pe linie masculinã în familia regalãde Nassau-Orania. Dupã moartea prinþului Alexandre (1851-1884),fiul regelui Wilhelm al III-lea (1817-1890), moºtenitoare a tronuluiavea sã devinã fiica regelui, prinþesa Wilhelmine (1880-1962), care vaurca pe tron în 1890.

289. Probabil Dimitrie Cornea (1816-1884), om politic ºi publicist, originardin Iaºi. A fost ministru în diferite cabinete, în anii ’60-’70 ai secoluluial XIX-lea.

290. Deoarece mai mulþi lideri liberali (Rosetti, Kogãlniceanu, DimitrieBrãtianu) ºi-au retras sprijinul faþã de gruparea lui Ion C. Brãtianu,acesta din urmã a încercat sã lãrgeascã sprijinul politic faþã deguvernul pe care îl conducea, prin atragerea grupãrii conservatoarejunimiste. Aºa cum reiese din jurnalul lui Carol I, regele însuºi agreao astfel de soluþie. Au avut loc mai multe întâlniri între Ion C. Brãtianuºi liderii junimiºti Petre P. Carp ºi Titu Maiorescu, însã proiectataalianþã nu a avut succes. Prima întâlnire s-a petrecut chiar în14/26 iunie 1884, fapt consemnat ºi de Titu Maiorescu : „La 14 iunie 1884dis-de-dimineaþã, într-o odaie a Hotelului Broft, unde trãsese Carpchemat din strãinãtate, se încinge între Ion Brãtianu, Carp ºi autorulscrierii de faþã o lungã dezbatere. Ministrul-prezident o începe prindeclararea cã partidul sãu nu mai poate rãmâne în starea în care seaflã, aratã motivele dezbinãrii de C.A. Rosetti ºi propune reconstituireaguvernului cu junimiºtii. Noi rãspundem cã, în principiu, dupã procla-marea Regatului prin liberali ºi faþã de necesitatea preschimbãriivechilor partide, nu vedem o greutate absolutã în conlucrarea cu unpartid liberal reformat, dar cã prima condiþie este adoptarea ºi punereaîn lucrare a programului de reorganizare internã, indicat de noi înContraadresa de la 3 decembrie 1881. Brãtianu primeºte. Carp adaugãîndatã a doua condiþie, cea mai urgentã în împrejurãrile de atunci :reforma Bãncii Naþionale pe temeiul etalonului de aur, pentru stârpireaagiului, care ameninþa finanþele statului. Brãtianu rãspunde cã aicitrebuie sã se consulte cu amicii sãi. Mai cerem în sfârºit încetarea

NOTE 593

«satrapiilor» din districte ºi, odatã cu intrarea lui Theodor Rosetti înminister, dacã ar primi o prealabilã înþelegere ºi asupra celorlalþicolegi, iar când Brãtianu ne vorbeºte de Radu Mihai (pe atunci prefectal Poliþiei), noi îl declarãm inacceptabil […]. La sfârºitul convorbirii,autorul scrierii de faþã îi exprimã impresia cã încercarea sa nu vaizbuti” (Titu Maiorescu, op. cit., p. 144).

291. Probabil Avram Halfon (1800-1884), mare bancher, originar dinAdrianopol, dar stabilit la Bucureºti, unde a fost multã vreme consulal Turciei. A contribuit la contractarea primelor douã împrumuturiexterne ale statului român (Oppenheimer ºi Stern) imediat dupã venirealui Carol I în România.

292. Fany Seculici, numitã ºi Bucura Dumbravã (1868-1926), poetã,nãscutã la Bratislava. Era una din protejatele reginei Elisabeta.

293. Probabil Petru Rãºcanu (1846-1913), profesor ºi istoric, care a studiatla Iaºi, iar în anii 1881-1882 la Paris. Mai târziu, în perioada 1895-1912,va funcþiona la Catedra de istorie anticã de la Universitatea din Iaºi.

294. Carl Joseph von Hefele (1809-1893), episcop de Rottenburg, teologºi istoric al Bisericii.

295. Încã de la sfârºitul secolului al XVIII-lea, în Marea Britanie ºi înHanovra domnea aceeaºi dinastie, la început chiar aceeaºi persoanã.Abia în 1837, odatã cu urcarea pe tronul Marii Britanii a regineiVictoria, s-a produs o separaþie : regatul Hanovrei i-a revenit frateluiacesteia, Ernst-August, duce de Cumberland. Fiul lui, George al V-lea,a trebuit sã plece în exil în 1866, când regatul Hanovrei a fost anexatde Prusia. În 1884, Ernst-August al II-lea, fiul lui George al V-lea, amoºtenit drepturile suverane asupra unei pãrþi din fostul regat deHanovra, ducatul Braunschweig, ºi ºi-a anunþat intenþia de a-l luaefectiv în stãpânire. Cancelarul german Bismarck s-a opus însã reveniriifamiliei de Cumberland în Hanovra. El va reuºi sã obþinã, în iulie1885, o hotãrâre a Consiliului Federal al Imperiului German conformcãreia ducatul Braunschweig urma sã fie administrat de comisariai Prusiei (Birgit Pollmann, Niedersachsen in Geschichte undGegenwart, Niedersächsische Landeszentrale für politische Bildung,Hannover, 1979).

296. Valerian Ursianu (1845-1915), jurist ºi profesor, originar dinRâmnicu-Vâlcea. A studiat la Bucureºti, la Roma, unde a obþinut titlulde doctor, apoi la Paris ºi Berlin. În 1880 a devenit profesor de dreptinternaþional la Universitatea din Iaºi, iar în 1883 la cea din Bucureºti.Mai târziu avea sã fie deputat ºi senator liberal.

297. Carol a fãcut mai multe însemnãri în jurnal despre criza financiarã ºiproblema agiului, ceea ce reprezintã o dovadã cã întreaga chestiune îlinteresa în mod deosebit. În România funcþiona, încã din 1867, sistemulmonetar bimetalist, bazat pe monede de aur ºi de argint. Raportuldintre cele douã fusese stabilit oficial, prin lege, la 1 g Au = 14,38 g Ag.

NOTE594

Pe piaþã însã existau diferenþe faþã de acest raport oficial, diferenþecauzate de scãderea continuã a valorii argintului în comparaþie cuaurul. Termenul „agiu” semnificã tocmai suma plãtitã în plus, pesteraportul de valoare aur-argint fixat prin lege, de cãtre cineva carecumpãra aur în schimbul argintului. În anii ’80 ai secolului al XIX-lea,agiul avea sã ajungã pânã la 25%. Creºterea agiului provoca neplãcutecrize financiare, deoarece statul trebuia sã achiziþioneze aur pe piaþãpentru a plãti datoriile externe. Industriaºii, bancherii ºi exportatorii,dimpotrivã, erau avantajaþi de existenþa agiului (Costin C. Kiriþescu,Sistemul bãnesc al leului ºi precursorii lui, vol. I, Editura Enciclopedicã,Bucureºti, 1997, pp. 205-210).

298. Prinþul August de Württemberg (1813-1885), membru al casei regalea Württembergului.

299. ªtefan Capºa (1821-1885), mamoº ºi ginecolog cu studii universitarela Viena, unde a obþinut doctoratul în 1849. A fost profesor la Facultateade Medicinã din Bucureºti ºi, din 1866 pânã la moarte, director generalal Serviciului Sanitar.

300. Mihail Polizu-Micºuneºti (1846-1916), diplomat ºi artist, studii înGermania.

301. Miºa Anastasievici (1803-1885), comerciant ºi milionar sârb cu întinseproprietãþi în România, unde s-a stabilit definitiv în 1868, dupã asasi-narea principelui sârb Mihail Obrenovici. Era cunoscut sub apelativul„cãpitanul Miºa”, ºi nu cunoaºtem motivul pentru care Carol I îlnumeºte în jurnalul sãu „maior”. O fiicã a lui era cãsãtoritã cu omulpolitic sârb Garaºanin.

302. Ion Bãlãceanu era convins, aºa cum reiese din memoriile lui, cãrechemarea sa din postul de la Paris a fost urmarea unor intrigi, decare nu era strãinã regina Elisabeta. Aceasta ar fi dorit sã-l vadã înacel post pe Vasile Alecsandri, ceea ce s-a ºi întâmplat. Tot Bãlãceanurelateazã destul de diferit primirea sa la rege : „Îndatã dupã întoarcereade la Paris, m-am prezentat Regelui, care a lãsat sã se înþeleagã cã-ipare rãu de cele întâmplate, dar cu aerul cã se spalã pe mâini. Mi-auscãpat atunci unele violenþe de limbaj pe care orice om de inimã le vaînþelege ºi pe care Regele le-a ascultat rãbdãtor. A crezut cã mã potoleºteanunþându-mã cã în dimineaþa aceea chiar Brãtianu îi propusese sãcearã pentru mine Camerelor o recompensã naþionalã de 30.000 defranci pe an, în afarã de pensie, ceea ce el – Regele – încuviinþase.Aceastã ofertã m-a scos din minþi ; i-am spus Majestãþii Sale cã omulcare în împrejurãrile de faþã ar fi acceptat aceastã propunere ar fifost de dispreþuit, la fel ca cei care i-o ofereau, ºi, fãrã sã mai aºteptsã-ºi ia rãmas-bun de la mine, m-am retras” (Ion Bãlãceanu, op. cit.,p. 253).

303. Moses Gaster (1856-1939), filolog ºi folclorist, cu studii universitareîn Germania (doctoratul în litere la Universitatea din Halle). A predato vreme, în calitate de lector, la Universitatea din Bucureºti. În toamna

NOTE 595

anului 1885 avea sã fie expulzat din România (vezi infra). Se va stabilila Londra, unde îºi va continua activitatea ºtiinþificã.

304. Petre ªtefan Vasiliu Nãsturel (n. 1854), militar de carierã, artilerist,cu studii militare la Fontainebleau.

305. E vorba, probabil, de institutorul Vasile Dimitrescu, autor, între altele,al unei cãrþi despre Geografia judeþului Mehedinþi, publicatã în 1883.

306. Este vorba, de fapt, despre Etymologicum magnum Romaniae.

307. Prinþul Carol de Suedia (1861-1951), dupã titulatura oficialã duce deVestrogothie, era fiu al regelui în funcþie al Suediei, Oskar al II-lea(1829-1907), ºi al soþiei acestuia, regina Sophie, nãscutã prinþesã deNassau (1836-1913), prin care familia regalã suedezã se înrudea îndea-proape cu regina Elisabeta a României.

308. Dumitru Moruzi (n. 1847), militar de carierã, descendent al principeluifanariot Alexandru Moruzi.

309. E vorba, probabil, de Neculai Burghelea (n. 1831), originar din Iaºiºi membru al Societãþii Junimea. Mite Kremnitz, care l-a însoþit înaudienþa la rege, era în bune relaþii cu membrii acestei societãþiculturale.

310. Arnold L. Montandon (1852-1922), francez la origine, cu studiiuniversitare de ºtiinþe ale naturii. A fost adus de Carol I, în 1877,pentru a administra domeniul de la Buºteni. Din 1884 era administratoral domeniului de la Sinaia. În 1905 avea sã devinã membru cores-pondent al Academiei Române.

311. Friedrich al II-lea de Baden (1862-1928), pe atunci prinþ moºtenitoral regatului al cãrui conducãtor era tatãl sãu, Friedrich I (1826-1907),avea sã se cãsãtoreascã, în acelaºi an, cu prinþesa Hilda de Nassau(1864-1925), din ramura care va domni din 1890 în Luxemburg.

312. Matei Vlãdescu (1835-1901), militar de carierã. Mai târziu avea sãdevinã, pentru scurt timp, ministru de Rãzboi, apoi ºef al Casei militarea regelui.

313. Mihail Obedenaru (1839-1885), medic ºi diplomat, cu studii la Paris,unde a obþinut doctoratul în medicinã în 1866. A intrat în diplomaþie în1874, ocupând funcþiile de secretar de legaþie la Roma ºi Constantinopol,apoi ministru plenipotenþiar la Atena. Din 1871 era membru cores-pondent al Academiei Române.

314. Spiru C. Haret (1851-1912), profesor ºi om politic de orientareliberalã, originar din Iaºi. A obþinut doctoratul în matematici la Parisîn 1878, apoi a devenit profesor la Universitatea din Bucureºti. În1883-1884 a fost inspector general al învãþãmântului, iar între 1885ºi 1888 va fi secretar general la Ministerul Instrucþiunii Publice. Maitârziu, începând cu anii ’90, va fi ministru al Instrucþiunii în maimulte rânduri, în guverne liberale. Membru al Academiei Române din1892.

NOTE596

315. Alexandru Lahovary (1841-1897), om politic de orientare conservatoare,doctor în drept la Paris (1865). A fost unul dintre cei mai importanþilideri conservatori, deþinând posturi ministeriale în diferite guverneconservatoare. Soþia sa era Simona, nãscutã Ghermani.

316. Ioan Argetoianu (1841-1928), militar de carierã, originar din Craiova,cu studii la ªcoala Politehnicã ºi la ªcoala de Aplicaþii de la Metz(Franþa). A luat parte la campania de la sud de Dunãre din 1877-1878.În momentul însemnãrii din jurnal era colonel. Va deveni general debrigadã în 1894. Va ieºi la pensie în 1901 ºi se va înscrie în PartidulConservator. Va fi deputat ºi senator în repetate rânduri ºi va deþinefuncþia de ministru de Rãzboi în 1912.

317. Eugeniu Alcaz (1808-1892), militar ºi industriaº, originar din Iaºi.A studiat la ªcoala Politehnicã din Metz (Franþa). A fost aghiotant alprincipelui Mihail Sturdza, apoi al principelui Grigore Ghica. Sub Cuzaa fost ministru, prefect de Poliþie la Iaºi, deputat ºi senator. Din anii’60 se ocupã de investiþii în industrie, în special în producþia de postav(deþinea, între altele, o fabricã la Buhuºi).

318. Friedrich de Waldeck ºi Pyrmont (1865-1946), prinþ moºtenitor,fiul lui Georg Victor (1831-1893), principele titular de Waldeck ºiPyrmont, ºi al soþiei acestuia Helene (1831-1888), nãscutã prinþesã deNassau. Helene era sorã cu prinþesa Maria, mama reginei Elisabetaa României. „Unchiul Adolf” la care face referinþã însemnarea dinjurnal era ducele Adolf de Nassau (1817-1905), frate cu prinþeseleHelene ºi Maria. El va deveni, din 1890, mare duce de Luxemburg.

319. În micul oraº Kronberg, lângã Frankfurt am Main, se afla o renumitãcolonie de artiºti plastici, înfiinþatã încã de la mijlocul secoluluial XIX-lea. Tot acolo funcþiona ºi o ºcoalã de picturã (A. Wiederspahn,H. Bode, Die Kronberger Malerkolonie : ein Beitrag zur FrankfurterKunstgeschichte des 19. Jahrhunderts, ed. a III-a, Verlag WaldemarKramer, Frankfurt am Main, 1982).

320. Heinrich Ludwig Christian Dietrich Winter (1843-1911), pictorgerman, a fãcut mai multe cãlãtorii de documentare în Ungaria,Transilvania ºi România (1868, 1874, 1884). Multe dintre lucrãrilesale au teme legate de aceste zone.

321. Adolf Schreyer (1828-1899), pictor german, autorul unui mare numãrde lucrãri cu tematicã româneascã. A realizat acele lucrãri în urmaºederii sale în Valahia, în anii 1854-1855, când a însoþit trupeleaustriece de ocupaþie din timpul Rãzboiului Crimeii.

322. Nikolas de Nassau (1832-1905), frate cu ducele Adolf de Nassau ºicu prinþesele Helene ºi Maria (mama reginei Elisabeta a României).În 1868 s-a cãsãtorit morganatic cu Natalia Alexandrovna Puºkin,numitã contesã de Merenberg.

323. Helen (1846-1923) era o fiicã a reginei Victoria a Marii Britanii. Helenera cãsãtoritã, din 1866, cu prinþul Christian de Schleswig-Holstein--Sonderburg-Augustenburg (1831-1917).

NOTE 597

324. Marie von Bunsen (n. 1860 la Londra, m. 1941 la Berlin), scriitoareºi artistã plasticã.

325. Grigore Sturdza ºi Dimitrie Sturdza erau fiii fostului domn regula-mentar al Moldovei Mihail Sturdza.

326. ªtefan C. ªendrea (1842-1907), jurist ºi om politic de orientareliberalã. Doctor în drept, a fost profesor la Universitatea din Iaºi. A fostales în repetate rânduri deputat ºi senator, iar în anii 1896-1897 vadeveni chiar ministru al Justiþiei.

327. Este vorba de pictorul Gheorghe Tãttãrescu (1818-1894), care arealizat pictura interioarã a bisericii Mitropoliei din Iaºi.

328. A.D. Xenopol (1847-1920), istoric originar din Iaºi, din 1883 profesorla Universitatea ieºeanã, mai târziu rector al aceleiaºi universitãþi ºimembru al Academiei Române.

329. Auguste Emile Picot (1844-1918), filolog ºi diplomat francez. A fostsecretar al lui Carol I în anii 1866-1868, apoi consul al Franþei laTimiºoara (1869-1872). Era membru de onoare al Academiei Românedin 1879. A publicat multe lucrãri despre limba, istoria, literatura ºifolclorul românilor.

330. John Walker Fearn (1832-1899), jurist ºi diplomat american. A fostprofesor la Universitatea Louisiana din New Orleans. În perioada1885-1889 a fost ministru rezident ºi consul general al Statelor Unitela Atena, Bucureºti ºi Belgrad. Câteva rapoarte ale sale au fost publi-cate în Relaþii româno-americane..., op. cit., pp. 172-178.

331. Între evreii expulzaþi de guvernul român în 1885 se numãrau ºicâteva personalitãþi culturale, cãrora nu li s-a recunoscut cetãþeniaromânã : Moses Gaster (doctor în filologie ºi autor al unor lucrãridespre literatura românã), E. Schwartzfeld (doctor în drept ºi redactoral ziarului evreiesc în limba românã Fraternitatea), J. Schein (cola-borator la Bukarester Freie Presse), M. Aziel (redactor-ºef al ziaruluiidiº Hajoetz), B. Brociner ºi I. Bettelheim (ziariºti la Bukarester Tageblatt),M. Rosenfeld ºi I.H. Fior (ziariºti la Vocea Dreptãþii din Botoºani).Expulzarea s-a fãcut prin invocarea Legii din 6/18 aprilie 1881, cunos-cutã sub denumirea de „Legea asupra strãinilor”. Între anii 1880 ºi1904 au fost expulzaþi din România, în baza acelei legi, 1.340 de evrei(Carol Iancu, Evreii din România, 1866-1919. De la excludere laemancipare, traducere de C. Litman, Editura Hasefer, Bucureºti, 1996,pp. 231-232).

332. Ioan Georgescu (1855-1898), sculptor cu studii la Bucureºti, înatelierul lui Storck, ºi la Paris, în atelierul lui Delaplanche. A fostpremiat la Salonul de la Paris din 1880 pentru lucrarea Rugãciuneaunui copil. A realizat busturi ale unor personalitãþi ale epocii : I.C. Brãtianu,C.A. Rosetti, Carol Davila etc.

333. Leopold de Anhalt (1855-1886), fiul cel mai mare al principeluititular Friedrich I de Anhalt (1831-1904).

NOTE598

334. Nicolae Cucu-Starostescu (n. 1851), inginer cu studii la ªcoala dePoduri ºi ªosele din Bucureºti. Pânã în 1887 a activat ca inginer laPrimãria oraºului Bucureºti, ajungând director la Serviciul LucrãrilorOraºului. A devenit în acel an director al Societãþii Române deConstrucþii, pentru ca în 1893 sã revinã la serviciul tehnic al Primãriei.

335. Grigore I. Ghica (1847-1911), diplomat, cu studii la Paris. A intratîn diplomaþie în 1874, ca secretar al agenþiei diplomatice române dela Constantinopol. Mai târziu va deveni ministru plenipotenþiar alRomâniei la Berlin (1888), apoi la Paris (1896).

336. Elena Teodorini (1857-1925), pianistã ºi cântãreaþã de operã originarãdin Craiova, cu studii la Conservatorul din Milano. Mai târziu (1900),dupã o carierã muzicalã internaþionalã, avea sã devinã profesoarã decanto.

337. Alexandru Orescu (1817-1894), arhitect cu studii la Berlin, Parisºi München. Din 1864 a fost profesor de geometrie descriptivã laUniversitatea din Bucureºti. Între 1885 ºi 1894 a fost rector al aceleiaºiuniversitãþi. A fost senator în repetate rânduri.

338. Die Coconaºi, în original.

339. I.A. (Zizin) Cantacuzino (1829-1897), om politic, diplomat ºi traducãtor,cu studii la Geneva ºi Paris. A fost ministru în mai multe rânduri,agent diplomatic la Belgrad în perioada 1870-1872, director general alteatrelor din România între 1872 ºi 1878. A tradus din lucrãrile luiSchopenhauer.

340. Elena Vãcãrescu (1864-1947), scriitoare, fiica diplomatului ºi omuluipolitic Ioan Vãcãrescu.

341. Grigore Manolescu (1857-1893), artist dramatic originar din Bucureºti,foarte renumit în epocã.

342. Principele Alexander de Hessa, tatãl lui Alexandru de Battenberg(Sandro).

343. Ludwig de Battenberg (1854-1921), fratele mai vârstnic al luiAlexandru de Battenberg, principele Bulgariei.

344. Elena Cuza, nãscutã Rosetti (1825-1909), soþia fostului domnitorAlexandru Ioan Cuza. A înfiinþat, în 1862, Azilul de copii de la Cotroceni,pe care Carol I îl aminteºte frecvent în jurnalul sãu. Dupã moarteafostului domnitor, în 1873, Elena Cuza trãia retrasã la moºia de laRuginoasa ºi în casa de la Piatra-Neamþ.

345. Baronul Nicolae Giers (1820-1895), diplomat rus de origine suedezã,fost consul general al Rusiei la Bucureºti. În acel moment era ministru deExterne al Rusiei. Fiica sa era cãsãtoritã cu diplomatul George Rosetti--Soleºti (1853-1916), viitor ministru plenipotenþiar la Sankt-Petersburg.

346. Baronul Nicolae Kaulbars, general rus, trimisul þarului în Bulgariadupã detronarea lui Alexandru de Battenberg.

NOTE 599

347. E vorba de Livia Maiorescu, fiica lui Titu Maiorescu. Livia eradomniºoarã de onoare a reginei Elisabeta. Însemnãrile din jurnalulregelui Carol I ulterioare acestui moment confirmã faptul cã ar fiexistat o legãturã amoroasã între ea ºi muzicianul Lubicz.

348. Iosif Gheorghian (1929-1909), cleric nãscut în Botoºani, cu studii laIaºi ºi Paris. A devenit episcop de Huºi în 1865, apoi episcop al Dunãriide Jos în 1879. În 1886 a fost ales mitropolit primat al României. S-aremarcat ºi printr-o importantã activitate de traducãtor de literaturãreligioasã.

349. Robert Scheffer, alsacian de origine, a fost secretarul ºi bibliotecarulreginei Elisabeta între 1886 ºi 1891. Dupã ieºirea din aceastãfuncþie a publicat o carte de amintiri, Misère royale, în 1898, lucrarecare s-a tradus ºi în limba românã în 1902, sub titlul Orient regal.Cinci ani la curtea României. Robert Scheffer descrie acolo prima saprimire la rege : „Am fost introdus la Maiestatea Sa de un aghiotant.La extremitatea unui cabinet de lucru de dimensiuni vaste, cu aspectmedieval datoritã vitraliilor ºi lambriurilor sculptate, tapisat cu cãrþipe toatã lungimea, stãtea în picioare în faþa unui pupitru de scris ungeneral mic de stat, micºorat ºi mai mult de înãlþimea pereþilor. Figuraîi era plãpândã, profilul acvilin ºi scobit ; chipul îi era lungit de o barbãcastanie. Îmi ieºi în întâmpinare cu pas vioi. Mã înclinai în faþaMaiestãþii Sale. Privirea pãtrunzãtoare mã scrutã ; ochii, de unalbastru luminos, ºedeau de altfel rareori locului, pupilele neliniºtitese mutau de pe un obiect pe altul. Un zâmbet maliþios, dar care nuexcludea bunãtatea, rãtãcea pe buzele lui, dezvãluind fildeºul îngãl-benit al unor dinþi inegali. Înfãþiºarea lui mi-o aminti, în mod destulde ireverenþios, pe aceea a fostului meu profesor de latinã ; aºa cãrespectul scãzu un pic… Regele fu cât se poate de afabil ºi, având învedere faptul cã eram foarte tânãr, pot sã zic cã se purta patern. Caºi la reginã, primii sfaturi înþelepte ºi instrucþiuni, iar apoi, conversaþiacãpãtând un caracter mai larg, veni vorba din nou de Rusia, undelocuisem mai înainte. La Moscova îl întâlnisem de mai multe ori peKatkov, celebrul panslavist ºi director la Novoie Vremia, ale cãrui pãreriaveau autoritate. Mã achitai de misiunea pe care mi-o încredinþaseatunci când fusese cazul, ºi anume sã-i raportez regelui Carol careerau pãrerile actuale ºi sincere ale þarului în privinþa regatuluiRomâniei ºi principatelor danubiene. Fãcând asta, mã îndepãrtam ladrept vorbind de sfatul strict pe care îl primisem, sã nu mã ocup depoliticã. Dar, o singurã datã, nu era mare lucru… Iar la urma urmei,regelui nici nu i se pãru deplasatã comunicarea mea. Spectrul rusescnu-l mai înspãimânta dupã rãzboiul din 1877 ºi, zicându-mi cã ultimulrãzboi costase Imperiul Rus cinci miliarde, pãrea convins cã acesta vaºovãi îndelung înainte de a se arunca într-o nouã aventurã. Îºi aduseaminte cu mai multã voie bunã de aºezãrile de pe malurile Rinului,pe care le vizitase adesea, Alt-Breisach între altele, ºi care erau vecine

NOTE600

cu oraºul meu natal. Menajându-mi susceptibilitãþile de alsacian, trecurepede peste chestiunea þinuturilor anexate ºi, deºi era un Hohenzollern(din ramura catolicã), afirma cu oarecare mândrie cã în linie maternãcoboarã din Murat ºi din Beauharnais. Ca sã încheie întrevederea ºica sã pot sã-mi depun cãrþile de vizitã oficiale acolo unde trebuia, îmiacordã un titlu : secretar al poruncilor ºi bibliotecar al Maiestãþii Sale”(Robert Scheffer, op. cit., pp. 15-16).

350. Probabil Kremnitz.351. E vorba de August-Wilhelm (1887-1949), al patrulea fiu al prinþului

moºtenitor al Germaniei, Wilhelm (viitorul împãrat Wilhelm al II-lea).352. Agenor Goluchowsky (1849-1921), om politic ºi diplomat austriac.

A fost ministru plenipotenþiar al Austro-Ungariei la Bucureºti în anii1887-1894, apoi ministru de Externe al Austro-Ungariei (1895-1906).

353. Din anul 1884, Gheorghe Panu a dus o campanie aprigã, în ziarul sãuLupta, împotriva constituirii Domeniilor Coroanei. În continuareaacelei campanii, Panu a publicat la 1 aprilie 1887 un articol calomniosla adresa regelui Carol I, intitulat „Omul periculos”. Ca urmare, împo-triva lui Panu s-a declanºat un proces, la Tribunalul Ilfov, în careacesta a fost acuzat de lezmajestate. Procesul a stârnit vâlvã în epocã,nu în ultimul rând datoritã avocaþilor lui Panu, printre care senumãrau Nicolae Fleva, Nicolae Blaremberg ºi Ioan Lahovari. A primittotuºi o condamnare de doi ani închisoare ºi o amendã de 500 lei,condamnare ce a devenit definitivã la sfârºitul lunii aprilie 1887, odatãcu respingerea recursului declarat de cel condamnat. Panu a fugit dinþarã pentru a scãpa de executarea pedepsei. Dupã câteva luni petre-cute la Paris ºi alegerea sa, în lipsã, ca deputat, Gheorghe Panu aveasã revinã în þarã, în februarie 1888. Va fi arestat, apoi eliberat dupãcâteva zile, ca urmare a graþierii sale de cãtre rege (Corneliu Mateescu,op. cit., pp. 70-76).

354. Nicolae Grigorescu (1838-1907), pictor foarte cunoscut în epocã. Faceparte dintre întemeietorii ºcolii româneºti de picturã. Carol I îl apreciaîn mod deosebit, deoarece a luat parte la campania de la sud de Dunãredin 1877-1878, prilej cu care a realizat mai multe lucrãri artistice.

355. B.D. Arvanezu, jurist, unul dintre fondatorii Partidului NaþionalLiberal la 1875.

356. Ferdinand de Saxa-Coburg-Gotha-Kohari (1861-1948) a devenit în1887, prin alegere, principe al Bulgariei. În 1908 avea sã se încoronezerege al Bulgariei, calitate din care va abdica în 1918 (din cauza poziþionãriisale de partea Puterilor Centrale în timpul primului rãzboi mondial)în favoarea fiului sãu Boris.

357. Valdemar de Gravais, din Odesa, era cãsãtorit cu Frosa, una dintresurorile diplomatului Ion Bãlãceanu (Dumitru Vitcu, op. cit., p. 187).

358. Pierre Loti (1850-1923), ofiþer de marinã francez ºi romancier. Aveasã colaboreze literar ºi editorial cu regina Elisabeta.

NOTE 601

359. Alexandru Papadopol-Calimah (1833-1898), istoric ºi om politic,membru al Academiei Române din 1876. A fost ministru în repetaterânduri.

360. „F.C.” este Ferdinand de Coburg, noul principe al Bulgariei. Falsuriletrimise de Bismarck regelui Carol I au fost concepute de serviciilesecrete franceze (un rol important a jucat agentul Foucault de Mondian),în colaborare cu agentul de presã al Rusiei în Franþa, Katakazi, careau fãcut în aºa fel încât ele sã intre în posesia þarului Alexandrual III-lea cu ocazia vizitei acestuia la Copenhaga, în toamna anului1887. Pretinsele scrisori ale lui Ferdinand de Coburg cãtre prinþesade Flandra, sora regelui Carol I, urmau sã demonstreze þarului Rusiei,care era un adversar al candidaturii lui Ferdinand de Coburg la tronulBulgariei, cã acea candidaturã era sprijinitã de Germania. De acelsprijin ar fi ºtiut, conform actelor falsificate, ºi prinþul de Reuss,ambasadorul Germaniei la Viena (cf. Hans Roger Madol, Ferdinandvon Bulgarien. Der Traum von Byzanz, Berlin, 1931, p. 45 ; Joachim vonKönigslöw, Ferdinand von Bulgarien. Vom Beginn der Thronkandidaturbis zur Anerkennung durch die Großmächte 1886 bis 1896, VerlagR. Oldenburgh, München, 1970, pp. 73-74). Bismarck a dezminþit înrepetate rânduri ideea susþinutã de actele false, iar trimiterea actelorla Bucureºti, pentru a fi vãzute de regele Carol I, este o confirmare apoziþiei sale. Un profit din lansarea acelei false corespondenþe aveasã-i revinã Franþei, care dorea alianþa cu Rusia ºi care reuºea astfelsã inducã suspiciuni în relaþiile ruso-germane. Principele Ferdinandde Coburg era convins cã un rol important în aceastã intrigã a jucatHitrovo, ministrul plenipotenþiar al Rusiei la Bucureºti, despre caremai ºtia cã s-ar fi opus din rãsputeri venirii sale în Bulgaria (infor-maþia apare într-o scrisoare a principelui Ferdinand cãtre ducele Ernstde Coburg din 12 decembrie 1887, publicatã de Joachim von Königslöw,op. cit., pp. 198-199).

361. Aristide Pascal (1827-1900), jurist cu studii la Paris, profesor dedrept civil la Universitatea din Bucureºti. A fost deputat ºi senator înrepetate rânduri.

Indice de nume

A

Abaza 191Abdul Hamid (sultan) 516Abort 255Adamescu 233Adlerborg 366Adolf, duce de Nassau 155-

-158Adrian, Gheorghe 111, 114Aepli 441Aladro, Juan Pedro de 69,

72, 91, 122, 133, 222, 237,282

Albany (familie) 244-245Albert, prinþ de Altenburg

487Albert, prinþ de Monaco 123-

-133Albert (rege al Saxoniei) 41,

217-218, 246, 327-329, 487--489

Albrecht, arhiduce deHabsburg 41, 61, 119,247, 377-378, 490-491,519, 521

Albrecht, prinþ de Bavaria490

Albrecht, prinþ de Solms212, 215

Alecsandri, Vasile 97, 134,166-168, 183-184, 226,255-258, 286-291, 298,323, 339, 350-351, 354,357, 359, 396, 399-401,454-457, 462-465, 523,526-532

Alesandrescu (colonel) 151Alexandru al II-lea (împãrat

al Rusiei) 54-55, 57-58,133

Alexandru al III-lea (împãratal Rusiei) 55, 78, 92, 170,258, 266, 337, 408, 456,472

Alexandru Battenberg (prin-cipe al Bulgariei) 44, 55,

61, 66, 68, 78-81, 106, 108,134, 169, 170, 181-182, 249,258, 260, 292, 296, 320-321,360-361, 365-366, 377, 392--395, 403-405, 430, 440-441,444, 448, 452-455, 462, 484,490-491

Alexandru, prinþ de Hessa 453Alfred, duce de Edinburgh 244Almasy (conte) 242Alphonso al XII-lea (rege al

Spaniei) 122, 254Amedeo, prinþ de Italia 488Amelie, prinþesã de Bayern

333Anastasievici, Miºa 351Andrassy 89-90, 101-102, 333Anette, prinþesã de Anhalt 372Anghel 421Anghelescu, Alexandru 424-

-425, 518, 541Anghelescu, Gheorghe 63, 79,

99, 127-132, 140, 145, 150--151, 157, 159, 162-163,166, 168, 176, 179, 200, 251,264, 301, 356-357, 365, 381,408, 424, 427, 429, 433-439,447, 469, 471, 478, 495, 506,515, 519, 523, 530, 533, 540

Anhalt (familie) 329Antaki 173Antinopolu 144Antoinette, principesã de

Hohenzollern-Sigmaringen167, 171, 178, 197, 261, 279,326, 329-331, 371-375, 389--390, 482, 499, 513, 519,522, 531

Apostoleanu 174Arabi-Paºa 158, 160, 162, 169Arapu 505Arenberg, I. 308Arginteanu 351Arion 223, 234, 248Arion, Eracle 131, 379, 447Arnim 69, 72-76Aronescu 306

Artaky Nevronz 103Artol (doamna) 265Arvanezu, B.D. 503Assan, Marie 111, 178Aubéspin Sully, marchiz de l’

59, 69, 133, 264, 340Auer, von (cãpitan) 236, 291August, prinþ de Württemberg

347Augusta (împãrãteasã a Ger-

maniei) 41, 377Augusta-Victoria, prinþesã de

Schleswig-Holstein 52Aurelian, Petre S. 41, 104,

107, 155, 163-164, 167, 173,179, 187, 189, 191, 196, 198,201, 203-204, 207-208, 222--223, 227-229, 235, 243,248, 252, 261, 264, 269, 274--275, 279, 295, 301-308,421, 498, 513, 516, 532-534,540-541

Axel (baron) 295

B

Babeº, Vincenþiu 136, 356Balla 403Bally 175Bamberg, Felix 108, 152-153,

201, 208, 211-216, 223, 237,245, 403-404, 425, 434, 441,466-468, 526-528

Banque (marchiz) 334, 523Barozzi, Constantin 210, 228,

339, 348, 351, 362, 384, 395,427, 436, 480, 490, 517, 523,526, 542

Barrère, Camille 143-144, 149,196, 203

Bartolli 419Basset, Louis 59, 83, 99, 104-

-105, 120-122, 138, 140,142-143, 148, 151, 154, 158--159, 163-164, 176-177, 181--182, 223, 229, 235, 237-238,

INDICE DE NUME604

255-256, 259, 261, 263, 267,283, 287-288, 295-296, 311--315, 320, 324, 334-336,345-348, 353, 367, 378, 381,394-395, 401, 404, 420, 422,425-426, 428, 431-437, 443,446-447, 451, 458, 459, 464,479, 481, 485, 501-502, 505,509, 511, 523, 527-528, 533

Bauer (feldmareºal) 70, 72,246, 490

Bãlãceanu, Ion 41, 44, 58, 81,85, 98, 109-115, 129, 132,135-136, 138, 142, 163, 180,214-215, 276, 301, 315, 349,351-352, 356, 385, 410, 421,431-432, 434, 437, 449, 456,492, 494, 508, 521-522

Bãlãceanu, Maria 314Bãlãceanu, Zoe 350Bãrcãnescu 95, 386, 429Bârsescu 333Becker, Karl Leonhard 159-

-163, 166, 169, 171-172, 175,177, 182

Behr 89-92, 180-182, 237, 238,240-241, 354

Bela, baron d’Atzel 101, 358Beldiman, Ion 244, 316, 381,

401, 458, 485, 493Bellgard, Franz (conte) 490Bellio 383, 496Bellu 241, 453Benda (colonel) 458Bengescu, Ion 249Bengescu, Zoe 144, 446, 511Bentheim (familie) 245Beriman-Han (general) 103Berindei, Anton 104, 107, 110,

163, 227-228, 234, 427, 447Beriºteanu (cãpitan) 128Bernard (general) 457Bernath (general) 217Bernstorff (contesã) 376Berthles 516Bethlen (conte) 253, 312Bethlen (contesã) 312Beust 481Bevernförder 133Bibescu, Elena (nãscutã

Epureanu) 111, 176, 258,260, 283, 380, 451

Bibescu, George 52, 89, 119,148, 300, 518

Bibescu, Nicolae (1822-1893) 100,129, 185, 398, 407, 493, 520

Bibescu, Nicolae (colonel)(1810-1888) 48, 63, 67-68,83, 109, 115, 128, 151,154-155, 198, 260, 321, 324,394, 417, 424, 429, 445-446,448, 458, 465, 471, 474, 504,508, 519, 523, 525, 530, 533

Bibescu-Brâncoveanu, Grigore57, 126, 185, 228, 234, 259,266, 283, 307, 351, 422

Bigeleben (baron) 249Bigot 382Bishop, Washington Irving 430Bisio (marchiz) 238Bismarck, Herbert von (conte)

489Bismarck, Otto von 102-105,

108, 120, 136, 152, 199,248-253, 329, 336, 358,396-397, 435, 453, 481, 484,489, 491, 521, 532

Bizio (contesã) 259Blanitz, von 255Blaremberg, Nicolae 88, 97,

104, 112, 228, 297, 301, 440Bleichröder 78, 245Boerescu, Vasile 41-64, 69, 82,

84, 91, 94, 106, 152, 166,168, 197, 239, 264-267, 449,511, 539

Bolliac, Cezar 54Bolomey 232-233, 311-312Bombolli (conte) 293, 322Boteanu (colonel) 316Brãtianu, Caliopi (Pia) 45, 51,

66, 115Brãtianu, Constantin I. 48Brãtianu, Dumitru 64, 539Brãtianu, Dumitru C. 63-81,

84, 93, 107, 111, 113, 115,129, 132, 142, 147-148, 153,166, 206, 334-335, 407, 444

Brãtianu, Ion C. 41-47, 51-67,72-86, 92-95, 98-115, 119,122-137, 140-142, 146-155,158, 162-169, 173, 177-191,195-209, 220-230, 234-235,238-244, 248-261, 266-269,274, 277-308, 311, 314-315,320, 323-324, 333-340, 345--357, 360-370, 378, 381,384, 388, 394-397, 400, 403,406-412, 416-449, 452-454,457-461, 464-465, 468, 472,474, 477-487, 492-495, 498,500-515, 520-525, 528-541

Brãtianu, Sabina 241Brãtianu, Vintilã 384Brândzã, Dimitrie 232Brânzeu 338Breda (conte) 226, 237Brialemont, Henri-Alexis 166,

171, 177, 228-230, 233-234,239-241, 259, 276, 402, 407--411, 417

Brignolo-Salo (marchizã) 215Brockhaus 216, 294Budiºteanu (general) 154,

242-243, 250, 255-257, 280,517-518

Bühler (cãpitan) 438Bunsen, Marie von 392

Burg 244, 246Burghelea, Neculai 359Burnelle 219Busch 401, 445-448, 452, 455-

-456, 459, 463, 470, 482--486, 491, 505, 508-509,513, 517, 520, 532, 534-535

Busche 380Butculescu 260, 275, 483Bylandt 333

C

Caleviå 122, 134, 139, 313, 316Calinic (mitropolit) 238Callimaki-Catargi 81, 97, 104,

112, 523Candiano-Popescu, Alexandru

48, 55, 60, 83, 85, 88, 95,112, 120-122, 127, 130, 136--137, 140-141, 155, 167-168,179-183, 187, 190, 198, 200,211, 213-214, 216, 220, 225,241, 243, 248, 250, 256, 258,268-269, 273-274, 280, 282,285, 294-295, 301, 304, 311--313, 319, 380, 384, 402--404, 440, 449-450, 456,458, 466-467, 471, 473, 478--479, 492-493, 503, 514-515,526-528, 534

Cantacuzino, George 511Cantacuzino, G. Constantin

518Cantacuzino, Gheorghe 48, 84,

111, 153, 161, 186, 241, 274294, 298, 312, 355, 395, 400,402, 425, 501

Cantacuzino, Ioan 263Cantacuzino, Maria 254, 516Cantacuzino, Zizin 298, 446,

456Cantemir, Dimitrie (medic)

233-234, 307Cantilli, Grigore 177, 339,

356-357, 361-362, 365Capºa, ªtefan 348Cara Theodori-Efendi 44, 229Caravelov 453Cariagdi, Anica 42Cariagdi, Dimitrie 42, 46, 67,

80, 85, 94, 104, 129, 144, 149,155, 165, 189, 198-199, 206,220, 237, 252, 261, 281, 315

Carl, principe de Fürstenberg327, 373

Carl Ludwig, arhiduce deHabsburg 247

Carl, prinþ de Fürstenbrg 373Carlowitz (general) 217Carnot, Sadi 533, 536Carol al XII-lea (rege al

Suediei) 53

INDICE DE NUME 605

Carol, prinþ de Suedia 358,366-367

Carola (reginã a Saxoniei, nãs-cutã prinþesã de Vasa) 246,325-326, 329, 373, 486-489

Caroline, prinþesã de Hohen-zollern-Sigmaringen 219,326

Caroni (general) 210Carp (colonel) 447Carp, Petre P. 55, 86, 112, 128,

175, 178, 182, 185, 188, 197,203, 205, 210, 218, 222,230-231, 235, 237, 243-244,246-247, 252, 260-261, 275--276, 280-281, 289-290, 295,301, 307-308, 320, 337, 355,377-378, 396, 409, 427, 456,469, 470, 472, 483-484, 496,532, 537, 541

Carp, Sevastia 497Castelli (conte) 155-157Catargi (doamna) 251Catargi, G. (general) 425Catargi, Lascãr 42, 50-52, 67,

120, 208, 229, 288, 297-298,301, 502, 507

Catingaº, Ion 232Cazimir, Emil 141, 172, 183,

223, 230, 262, 266, 318, 325,331, 349, 495

Cãlinescu (colonel) 257, 313Cãpãþâneanu 353Cãrbunescu (cãpitan) 316Câmpineanu, Ion 47, 64, 93,

113, 139, 149, 170, 179, 186,189, 213, 220-221, 224, 226,228-229, 234-237, 241, 252,259, 261, 266-267, 278-290,293, 295, 298-299, 301, 307--308, 312-313, 315-316, 323,334, 336, 338-339, 345, 347,349-352, 354, 356-358, 360,378-380, 382, 385, 394-395,398, 400, 406, 431, 471, 473,480-481, 483-484, 486, 492,498, 501, 533, 536, 540-541

Câncea 439Cerkez, Grigore 129, 283, 308,

324, 354Cerkez, Mihail Christodulo, 64,

89, 437Cernat, Alexandru 44, 55, 60,

69, 72, 78, 85, 87, 91, 94-95,98, 110, 122, 135, 147, 150--151, 154, 157, 163, 165,177, 184-185, 189-190, 197,204, 208, 226, 231, 240, 242,255-257, 300-305, 318-319,337, 369, 438, 440, 442, 449,469, 471, 478, 481, 506, 519,522, 534

Cerutti (colonel) 416, 459-460,501, 523, 526

Cesati (colonel) 215

Chambord, conte de 249Chappués (colonel) 388Chavand (cãpitan) 174Chevalier 233Chiriþescu (colonel) 47, 189, 429,

431, 457Chiþu, Gheorghe 75, 99, 107,

111-115, 119, 129, 132-133,135, 137, 147-148, 151, 153,160, 163, 175-176, 179, 184,187, 191, 195, 199, 204, 206,207, 209, 220, 223, 225-232,235, 241, 256-257, 261-262,277, 281, 287-288, 295-297,299-301, 305, 308, 335, 340,348-351, 459, 524, 540

Ciolac 505Ciucea 439Clary (principe) 246Clemenceau 205-206Codrescu, C.C. 175Conda (cãpitan) 485, 527Condirotis 451Constantinescu, Barbu 80, 267,

477Conta, Vasile 42, 45, 47, 50,

52, 539Cornaro (feldmareºal) 246-247Cornea, Dimitrie 306Corneanu 315Cornescu, Constantin 48, 243,

348Corpod, Saffir Edler von 458Corvin (maior) 134, 169Costachi (prefect) 397Costaforu 150Costaki 386Costescu-Comãneanu 263Costinescu, Emil 49-50, 75, 85,

132, 145, 243, 265, 313, 492Coutouly 400, 407, 417, 440,

446, 451, 457, 459, 463, 484,502, 511, 514, 521, 534, 536

Cozadini 173, 537Cozadini (colonel) 254Craville (conte) 262Crãiniceanu, Grigore 129Creþeanu, Victor 43, 44, 63, 66,

68, 84, 86, 93, 98, 107, 121--122, 140, 154, 157, 166, 174,177, 179, 180-185, 196, 204,220, 224, 230, 238, 241, 251,253-255, 257, 263-268, 275,283, 294, 302-303, 305, 307,309, 319-320, 327, 330, 336,348, 350-351, 409, 456, 460,514

Creþescu 80, 231, 255, 274,283, 286, 319

Crisoveloni 241Cruþescu (colonel) 301, 514Cucu-Starostescu, Nicolae 422Curticãpeanu 142Cuþarida, Nicolae 104Cuza, Elena 455Czapsky (conte) 527

D

Dabija, Nicolae 43, 46-48, 51,53, 55, 69, 81, 86, 91, 95,98-105, 108, 111-112, 114,119, 125, 127-128, 130-134,136, 141, 148, 150-152, 155,159, 164, 179, 184-185, 187,189, 199, 203, 205, 207-208,225, 227-228, 234-235, 237,241-242, 260, 263, 269, 275,277, 279, 286, 290, 294-295,302, 339, 539

Dahn, F. 325Dalyell 172Dankov (general) 256Dasseau (doamna) 456Davila, Carol 65, 67, 74, 77,

79-85, 88, 90-92, 103, 107,142, 147, 156, 159-167, 170,182, 189, 191, 200, 210, 221,223, 237-243, 250, 253, 257,264, 275, 278, 283, 286,296-299, 306-315, 318-319,450, 507, 516

De Lanoley 234Deferrari (marchizã) 215Defreggere 325Degerak (cãpitan) 433, 438Del Moral 313, 410, 514Deºliu 154, 169Diesbach 319, 400, 480Dimancea, Nicolae 48, 154, 172,

297Dimitrescu, Vasile 353Dimlig (colonel) 172Djuvara 261Docan, Ion 283, 277Dolgoruki (principe) 454Dona (general) 351, 514, 523Dora (profesor) 241Doria, Andreas 214Dragoumis 148-149, 206, 239,

261, 310, 318-319, 379, 465Drãghicescu, Matei 137Duca, Gheorghe 76, 82, 227,

283, 321, 448, 461, 494, 512Duca-Gallera, L. 259Duchâtel (conte) 472Ducros-Aubert, Jules 50, 60, 62,

72, 83, 86, 90, 97, 106, 121Dumba, Nicolae 64, 437Dimitrescu (colonel) 163, 196,

277, 281, 421Dunca (colonel) 168Dunka, Titus Al. 76Duperin (domniºoara) 315Durazzo-Pallavicino (marchiz)

211-216

E

Edelsheim (general) 247Eduard, prinþ de Wales 102-

-103, 129, 348, 488-489

INDICE DE NUME606

Eduard, prinþ de Anhalt 327Egeregg, Heidler von 528Ehrenroth (general) 61, 68Eisenstein (baron) 353, 430Eksträ 366Elisabeta, arhiducesã de

Habsburg 247Elisabeta, ducesã de Braganza

49Emmel 489Ene 105, 155Eprez, Claude 506Erbach-Schönberg (conte) 320-

-321Ernst, prinþ de Altenburg 489Esarcu 84, 106, 119, 187, 258,

278, 288, 321, 382, 534Esarcu (doamna) 258, 260Esebeck 372, 375Esipov (doamna) 46Essmann 490Esswein 332Eugen, arhiduce de Habsburg

84-85, 163, 247Eugen, prinþ de Suedia 366Eulenburg (conte) 389Eysser 332

F

Falke 332Falkenheym 247Fanu 210, 491Fastenrath 167-168Fãlcoianu, ªtefan I. 64, 82, 93,

96, 98, 105, 142, 144-145,155, 171, 173, 179, 198, 210,219-220, 225, 228, 234, 237,243, 255, 259, 277, 293, 308--309, 312, 314, 316, 318, 323--324, 333-336, 339, 346-347,350-358, 361-365, 368, 382,384, 386, 395, 398, 401, 403,406, 408-409, 411, 415-416,418-419, 423, 427, 432, 434,447, 462, 482, 511, 514-515,517, 522-523, 535-537, 540

Fãtu 288Fearn, Walker 400Ferdinand, prinþ de Coburg

84-85, 472, 507-508, 510,512-515, 527, 532, 534, 536

Ferdinand, prinþ de Hohen-zollern-Sigmaringen 67, 69--73, 149, 218-222, 227, 246,264, 310, 327-329, 358, 364--370, 374, 388, 404, 409, 466--471, 487-488, 528

Filipescu, Nicolae 84, 92-93,123, 168, 259, 297, 305, 402,441, 467-468, 492, 494, 506,512, 514, 516, 521, 535

Filipescu (doamna) 186Filiti 154

Filitis 310Fischer (maior) 519Fleva, Nicolae 107-108, 281,

296, 298, 299, 309, 324, 350--358, 381, 403, 407, 409-410,419-426, 430, 432, 442, 470,480, 486, 527-528, 533-534

Fliese (maior) 490Florescu 52Florescu (doamna) 253Florescu, Ioan Emanoil 48, 60,

90, 97-98, 111, 121-122, 141,150, 155, 184, 208, 297, 300

Fotescu 158Fotino, Androcle 239Fox, Lane 167Frank 101Franz Josef (împãrat al Austriei)

41, 58, 252-253, 297, 303,377-378, 386

Franz-Joseph, prinþ deBattenberg 441

Fraser (general) 501Frebelli 114Frecynet 125Freiligrath, Ferdinand 223Freytag 321Friedrich al II-lea, mare duce

moºtenitor de Baden 364Friedrich Karl, prinþ de

Hohenzollern 214, 245Friedrich Wilhelm Eitel Fritz

Carl, prinþ de Hohenzollern245

Friedrich Wilhelm, prinþ deHessa-Kassel 172

Friedrich Wilhelm, prinþ deHessa-Kassel 172

Friedrich, arhiduce de Habsburg387

Friedrich, prinþ de Baden 393Friedrich, prinþ de Waldeck ºi

Pyrmont 387-388, 393Friedrich, prinþ de Anhalt 291-

-292, 324-325, 327, 372Friedrich, prinþ de

Hohenzollern-Sigmaringen45, 120, 217, 219, 244-246,281, 324-330, 368-374, 387,392-393, 404, 486-489, 503--509, 531

Friedrich-Wilhelm (kronprinþulGermaniei) 41, 51, 95, 119,144, 263, 266-267, 327-328,332, 363, 373, 377, 391, 393,488-489, 491, 502, 515, 528,531, 537

Frunzã (inginer) 102Fuchs 448Furduescu 155, 159

G

Galleron 367, 458Galli 236

Galliero (ducesã) 213-215Gambetta, Leon 101-102,

104-105, 107, 120, 195Gane, Nicolae 231, 266, 305,

396-397, 492, 496Garaºanin 316-317Garoflid, D. 421Gaster, Moses 353Gattarino (marchizã) 259Gavril-Paºa 397Georg, prinþ de Saxonia 373,

487Georgescu, Ioan 186, 419-420Geyer 219, 370Geyger 370Gheorghian, Iosif 472-474,

477-479, 484, 493, 500, 515Gheorghian, Vasile 265Gherghel (cãpitan) 200Ghermani, M. 542Ghica, A. 230, 450Ghica, Camille 527Ghica, Dimitrie 45, 50, 57,

62-64, 73, 75, 77, 83-93,102-104, 107-108, 111, 127--128, 146, 151, 155, 158--163, 167, 169, 179, 181,184, 189-191, 203, 220, 226,234, 237-238, 240-241, 243,248-249, 252, 255, 260-261,274-278, 289, 296, 299,309-313, 316-320, 324, 333,337-340, 347, 350, 353, 362,369, 380-386, 394-395, 410--411, 415, 422, 439-440,445-446, 448, 451, 454, 456,461, 469, 474, 486-487, 496,503, 505, 508, 510-511, 513,517-519, 529

Ghica, Emil 108, 169, 241,250, 258, 338, 510, 515, 523

Ghica, George 183, 254, 338,346-347, 352-354, 442, 510

Ghica, Grigore 241, 249-250,278, 383, 426, 431, 517

Ghica, Ion 44, 46, 49, 59, 63,81, 103, 109, 126, 201, 214,225-226, 251, 262, 285, 291,319, 364, 427, 432-433, 487,494

Ghica, Ion (general) 54, 59Ghica, Lucie 162, 178-179, 186Ghica, Marietta 527Ghica, P. 91, 512Ghica, Scarlat 125Ghica-Comãneºti, Dumitru

267Ghica-Comãneºti (familie) 246Gianni, Dimitrie 43, 46-47, 51,

62, 65, 537, 539Giers, Nicolae 139, 200, 450,

453, 457-458Giurescu (maior) 316Gladstone, William Ewart 45,

419, 528

INDICE DE NUME 607

Glogoveanu, Elena 99, 318, 399Godin (conte) 370, 374, 383, 485Goga, Iordache 54, 168Goltzer 376-377Goluchowsky, Agenor 486-487,

491, 509, 515, 517, 519-520,532-533, 535-537

Goodwin 170Gorceacov 139Gordon 267, 296, 488Gorjan (colonel) 94, 265Gossler (locotenent) 240Gottereau, Paul 129, 143, 151,

179, 235, 294, 305-306, 339--340, 345, 353, 355-356,365, 369, 379, 408, 433, 437,441, 445, 461

Gowen, Lewison 494Graberg (maior) 438Granville (conte) 198, 241Granville (contesã) 198Grassow 409-411Gravais, Valdemar 508Grãdiºteanu, Constantin 124,

231Grãdiºteanu, Efrosina 90, 99,

178, 180, 186-187, 197, 199Grãdiºteanu, Emanoil 221, 255,

453Grãdiºteanu, Maria 125Grãdiºteanu, Petre 67, 149, 234,

506Greceanu 177, 223, 232, 236,

258-259, 261-262, 266, 268,309, 311, 313, 340, 352, 360,362-363, 376, 384-386, 394--395, 404, 446, 450-451, 460,462, 465, 495, 511, 514-515,518

Green 250Grekov 420, 427Grévy, Jules 62, 101, 531, 533Grigorescu, Nicolae 501Gröbbels 69, 72-73, 220, 223-

-224Grogandopulo 252Guillaume, Paul 170, 177-178,

180, 185-187, 190, 196-197,199, 221, 453, 514

Guilloux 108Gustav, prinþ moºtenitor al

Suediei 54Gusti, Dimitrie 46, 101, 147,

231, 464, 492

H

Hacke (contesã) 377Hagiadi 228Halfon, Avram 311Hamilton 490Hammerstein (baron) 382Haralambie, Nicolae 48Harder (pastor) 507

Haret, Spiru C. 383Harries 167Hartley, Charles Augustus 66,

78, 110, 172, 256, 263, 297Hartmann (general) 370Hasdeu, Bogdan-Petriceicu 231,

355-356, 479Hatzfeld 244Haymerle, Heinrih 58, 93, 97,

106Hâncu (colonel) 439Healy, George Peter Alexander

50-58, 382Heberstein (contesã) 122Hefele, Carl Joseph von 327-328Heinrich al XVIII-lea Reuss 133-

-134Heinrich, prinþ de Hessa 489Heinrich, prinþ de Weimar 332Helen, prinþesã de Holstein 391Helene, principesã de Waldeck

ºi Pyrmont 106, 143, 245, 288Helene, prinþesã de Holstein 488Hepites 285, 353Herfner (colonel) 154Herfürth 197, 417Herich 314Herlit 250Herman, prinþ de Saxonia 327Hermann, prinþ de Weimar 373Herrmann 354Herz, Edmond von 51, 61, 162,

239, 381, 385, 458, 512Hess 385, 421, 447Heydt, von der 387Heymann 86-89, 100, 107, 119,

120, 122, 190, 237-238, 243,248-249, 268-269, 275, 279,281, 311, 313, 316

Hilda, prinþesã de Nassau 364Hirschmann 283Hitrovo 290, 467, 478, 484-

-486, 492-493, 509, 514, 520Hitrovo (doamna) 472Hitz (domniºoara) 181Hobs-Paºa 234, 254Hofmann, von 332Hohausen (colonel) 392Hohenthal (conte) 236-237Holstein (prinþ) 487Hooricks 290-291, 298, 305,

357, 458, 463, 484Hopfgarten (locotenent) 466Hoyos, Ladislaus 48, 50, 52,

54, 56, 59-60, 63, 74, 91,104, 107, 109, 111, 113, 119--122, 132, 135-137, 139

Hügel (baron) 174

I

Iablonsky 275-276Iacobson, Alexandru 43, 74Iagratin 332

Ignatiev 108, 152Ionescu (maior) 319, 323Ionescu, N. 46, 112, 203, 231,

305, 483Iorgu-Radu 73Ipãtescu, Grigore (general) 251Irene, prinþesã de Hessa 489Isola 216Isvolski 170, 172, 239, 266, 304,

309

J

Jahn (colonel) 142Jensen 516Jettler 324-325Johann Albrecht, duce de

M e c k l e n b u r g - S c h w e r i n181-182

Johann Salvator, arhiduce deHabsburg 247

John 244-246Jolischek 152Jooris 58, 64, 86, 91, 94, 122,

168, 170, 173, 177, 180-181,184-185, 187-188, 190

Jooris (doamna) 46Josephina, principesã de

Hohenzollern-Sigmaringen92-97, 171, 217, 219, 325--327, 329, 331, 340, 370-371,374, 402, 495, 512, 514-522

K

Kalevitsch 459Kalinderu, Ion 42, 51, 59, 64,

113-114, 123-124, 131, 146,149, 171, 173, 191, 197, 226,237, 252, 262, 275, 280, 284,288, 291, 296, 307, 309, 311,323-324, 334-341, 345-369,379, 381, 384, 386, 395, 400,402, 404, 406, 411, 415-416,418-431, 434, 437-438, 442--450, 453-454, 458, 462, 466--471, 477, 479-483, 485-486,492-496, 501-502, 504, 506,510, 512-513, 516-517, 520--521, 527, 530, 534-537

Kallay 333Kallicovici 261Kalnoky 106, 109-112, 114,

120, 165, 182, 185, 199-200,234-235, 239, 245-253, 257--260, 280, 294, 332-333, 365,377-378, 394, 432, 435, 453,490-491, 521, 536

Karl Anton (Carlo), prinþ deHohenzollern-Sigmaringen67-73, 149, 218-222, 226-227,260, 264, 319, 327-329, 364--370, 374, 437, 521-522

Karl Anton, principe deHohenzollern-Sigmaringen,

INDICE DE NUME608

48-49, 58-59, 62, 68, 85, 91,107, 131, 217-219, 238, 252,265, 319, 325-331, 338, 367--375, 379, 380, 383, 502

Karl, prinþ de Prusia 199Karoly (conte) 293, 295Karowsky (general) 220Katharina, prinþesã de

Würtenberg 331Kaufmann 59, 92, 106Kaulbars 457, 459, 465, 470,

490Kennedy 454Keresteny 241Kerim Han (general) 103Keun 60, 65, 130, 261, 449Kinsky (conte) 247Kiriazi, Gheorghe 199Klaudy, cavaler de 105, 247,

284, 294, 362, 368, 495, 499Klynkoström (cãpitan) 512Knechtel 66, 121, 143, 161-162,

179, 181, 184, 197, 223-224,227-228, 236-237, 243, 257,262-263, 275, 297, 308,315-316, 318, 362, 384-386,395, 397-402, 417, 436, 445,447, 455, 460-461, 464, 468,478-479, 486, 499-504, 512,515, 519, 525-527, 530, 532

Koch 325, 368, 370, 372,513-514, 519, 521

Koch (pastor) 453Kogãlniceanu, Mihail 45, 53,

69, 73, 81, 83, 146, 154, 184--185, 208, 218, 228-229, 330,334-335, 340, 438, 483, 494,537

Kohen-Speyer 388-392Königstein 376Konrad 247Kott 142-143, 158, 177, 223-

-224, 268, 296, 359, 385, 445Kovács 458Kraus 531Krause (general) 246Kremnitz, Mite 152, 167-168,

182, 251, 263, 310, 314, 359,446, 452, 505, 529

Kremnitz, Wilhelm 124, 162,182, 206-207, 310, 425, 452,465-466, 495, 529

Kremsler 126Kretzulescu, Nicolae 65-67, 72,

79, 81, 100, 145, 148-149, 158--159, 165, 224, 239, 256, 304,363, 440, 442, 464, 474, 484

Kuhlrich 206-209Künzel 329, 371, 375, 436

L

Labeº 498Lacaze 48Lahovary, Alexandru 279, 383,

514

Lahovary, Gheorghe I. 68, 122,353, 418, 480, 537

Lahovary, Iacob 51, 53, 349, 351,457

Lahovary, Ion 155, 426Lalaing (conte) 265Landau 50, 55, 59, 64, 106Laney 294Lang (arhitect) 145Lanza (colonel) 83, 174Lasa, Heydebrand von der (ba-

ron) 144Lascelles 482, 484, 494, 511,

514, 517, 521, 534Laurian, August Treboniu 54Laurian, Dimitrie 138Laurian (doamna) 54Lauser 315, 395Lecca, Dimitrie 57, 107-108,

111, 127, 146, 154-155, 166,171, 173, 175, 179, 191, 195,197-198, 200-201, 203, 206,208-209, 223, 226, 228-229,235, 237, 240, 243, 248-249,255, 259-260, 262, 264, 266,275, 297-299, 304-305, 308,320, 323, 334, 336-340, 345--346, 349, 351, 354-357, 363,365, 368, 386, 395, 409, 415,422-423, 469, 472, 493, 496,529, 532, 540

Lecca, Gh. 128-142, 148-152,183-188, 201, 204, 207, 209,223, 227, 229-230, 232, 243,252, 259-261, 266, 269, 277--291, 294, 297, 300, 303-304,306-307, 310, 335, 337, 346--349, 353, 356, 430

Lecomte de Nouy (doamna) 168Lecomte de Nouy, Emil-André

49, 168, 171, 173, 227, 231,239, 240, 261, 355, 357, 359,418, 463, 466-467, 471, 527--531, 536

Lehnert 219, 375, 490Leopold, duce de Albany 106,

143, 288Leopold, principe de Hohen-

zollern-Sigmaringen 51,65-77, 83, 88, 94, 99, 139,167, 178, 190, 197, 210-211,215-220, 238, 261, 280, 295,324-332, 347, 368-375, 380,388-389, 392-394, 402, 409--410, 418, 426, 456, 459--460, 462, 464, 466-474,482, 484, 490, 492, 495, 499,502, 521-522, 529, 531, 544

Leopold, prinþ de Anhalt 420Leopold al II-lea (rege al Belgiei)

41, 58Leria 361-362Levin, Charlotte 254Leyden (conte) 94, 98, 161-162Linch, G. 178

Lindheim, Fl. 93, 98, 325, 327,388, 390, 436, 490, 513, 520

Lindley 352-356Lipan (maior) 308, 381, 395,

401, 505, 517-518Lippe-Birtenfeld, Otto (conte)

450Liteanu-Vârnav, Iorgu 44, 70,

98, 169, 175-176, 183, 218,222, 243-246, 254, 258-259,266, 321, 337, 374, 390, 421,455, 461, 488-489, 520, 530

Löhneisen (general) 385Lotti, Pierre 520-521Louise, prinþesã de

Hohenzollern-Sigmaringen(nãscutã Thurn und Taxis)217, 219, 245-246, 326, 329,370, 374, 489

Loë, Wilhelm von (general) 376Lubicz 265, 459Lucae 126-130Ludwig, prinþ de Battenberg

454-455Ludwig, prinþ de Hessa 489Ludwig al II-lea (rege al

Bavariei) 442Ludwig al II-lea, mare duce de

Baden 41, 393Ludwig al IV-lea, mare duce

de Hessa 41Ludwig Victor, arhiduce de

Habsburg 247Luisa de Hohenzollern (nãs-

cutã prinþesã de Braganza)49

Luitpold (prinþ regent alBavariei) 442

M

Madou 390, 392Maerken 93-95, 98, 467Magheru, Romulus 43, 85, 99,

171-172Maican (colonel) 313, 507Maican-Dimitrescu 174, 252,

459Maiorescu, Livia 366, 387, 459Maiorescu, Titu 48-49, 152,

263-264, 305-308, 313, 315,337, 379, 402, 409, 422, 435,455, 458-459, 472, 474, 480,536-537, 541

Mandy 136, 298, 494Mannsdorf, Franz 491Mannteufel (feldmareºal) 375Manolescu, Grigore 335, 448,

450-451Manolescu, Nicolae 48Manu, Constantin 66, 261, 320Manu, George Ion 48, 60, 63,

67, 78, 83, 88, 98, 111, 122,135, 150, 169, 174, 201, 209,

INDICE DE NUME 609

226, 228, 238, 241, 261, 280,296, 300, 305, 310, 316, 363,395, 418, 425, 480-483, 518,536

Marcovici, Alexandru 123-124,262, 417-418

Marghiloman, Alexandru, 98,104, 133, 150, 205, 250, 284,290, 502, 542

Maria de Flandra (nãscutã prin-þesã de Hohenzollern--Sigmaringen) 166, 217,219, 240, 295, 326-331, 371,374-375, 402, 426, 488, 532

Maria, arhiducesã de Habsburg41, 247

Maria, prinþesã de Wied 235,324-325, 376, 387, 488, 490

Maria-Theresa, arhiducesã deHabsburg 490

Maria, prinþesã de Würtemberg(nãscutã Waldeck-Pyrmont)143

Marschall (preot) 517Massenbach (baron) 252Massow (general) 220Matuschka (conte) 377Mavrocordat (doamna) 91,

231, 264Mavrocordat, George 324Mavrogheni (familie) 162, 168,

387Mavrogheni, Olga 68, 141,

144-145, 181, 187, 199, 215,219, 253, 455

Mavrogheni, Petre 63, 68, 73,83-84, 144, 153, 161, 169,171, 176, 179, 180, 182, 187,189, 191, 213, 237, 240-241,253, 346, 350, 363, 370,377-378, 394, 491, 494

Mavromichalis 451Mayer, baron von 142, 149,

156, 170, 234, 236-237, 247,260, 277, 280, 282, 293, 295,310, 322, 360, 365, 435, 448,480

Maylat (doamna) 495, 499Mazar-Paºa 146, 147Mãnescu 93, 256, 427Mãrgãrit, Apostol 45Mârzescu, Gheorghe 107, 231,

339, 340Mecia 210Medjid-Paºa 420, 427Meinert 354, 428Melchisedec 113, 184, 267, 303,

340, 396, 411, 497, 500, 533Merenberg (contesã) 391Meunier (maior) 457, 461Mihai, Radu 41-42, 63, 65, 67,

69, 77, 79, 82, 87-88, 94, 97,100-102, 105, 108-109, 144,149, 160, 164, 173, 189, 196,203, 230-231, 241-243, 250,268-269, 292, 296, 307, 313,

351-368, 378-379, 383, 386,395, 405, 410, 412, 417-424,427-431, 434-435, 438, 442,444, 449-454, 458, 461,472-474, 478, 481-483, 487,492, 494-495, 498, 501-502,505, 510, 521, 524-525,532-537, 541

Mihail (mare duce) 245, 266,335, 337, 408, 488, 534

Mihãilescu, S. 422Mijatoviå 420, 427Milan (rege al Serbiei) 77, 132,

149, 178, 262, 316-317, 377,394, 406-407, 416, 423, 495,505

Mirkwitz 325Miºea 64Mitilineu, Mihail 42, 187, 205,

230, 259, 313, 316, 319, 350,354, 513, 518

Mittrowsky 294Moltke (feldmareºal) 489Monk (conte) 239Montandon 232-233, 362, 500,

507Montgolfier 409-410, 427Monts 162, 243, 248, 309Morier, R. 390-391Morþun, Emanoil 232-233, 396Moruzi, A. (doamna) 230-231Moruzi, Constantin (prinþ) 396Moruzi, Dumitru 359, 361,

363, 379, 382, 384, 386, 395,403, 451, 456, 459, 506, 516

Moruzi (prefect de Dorohoi)339

Moscu 385Moscu, Profira 198Mukhtar-Paºa 258Münster (conte) 205Murat, I. 533, 535Murgescu 340

N

Nacevici 291Nacu, Constantin 351-360, 363,

365, 378, 380-381, 384-386,398, 403, 406, 408-411, 417--420, 423-428, 431-433, 442,456, 473-474, 478-486, 492,508, 510, 532-534, 541

Nadovitz 313Napoleon (prinþ) 285Napºa (baron) 495, 499Natalia (reginã a Serbiei) 316Nedelcovici 482Neg 266Negel (maior) 244, 277, 313-314Negel, Vasile 232, 241, 243, 313,

487Negri 415Negruzzi, Leon 228, 230-231Nicolae (mare duce) 266, 337,

408, 456, 472, 534

Nicolici (colonel sârb) 43Nicolici (general) 316-317Niculescu 134Nikolaus, duce de Nassau 392,

394, 377Noailles, marchiz de 141Nostiz (conte) 294

O

Obedeanu, Vasile 181, 465, 468Obolenski (prinþ) 132, 136Odobescu (ofiþer) 506Oertzens (cãpitan) 385Olãnescu, Constantin 251, 379Oppen, von (general) 244Orban 239, 240Ordega 355, 398, 400Orescu 422Orleanu 101Orleanu (doamna) 102Oroveanu, Nany 477Oskar al II-lea (rege al Suediei)

41, 359-362, 391-393Oteteleºanu, Elena 123, 168, 280Otto (rege al Bavariei) 442

P

Padilla 265Paget 490Paladi (colonel) 469Palke 388Pallavicini (marchizã) 215Pallfy (conte) 293, 321Palma (arhiepiscop) 358-359Palsikoff 258Panduru 226Panu, George 266, 498Paoli (episcop catolic) 97, 133,

228-229, 239, 331, 353, 355Papen (general) 488-489Pascal, Aristide 301, 535Pasqua (marchiz) 214Pastia (colonel) 309Patterich 325Paugi (marchiz) 501Paul, Spiro 459Pawlov (maior) 517Pãtãrlãgeanu 174Pãun, Vasile D. 260-264, 364-

-366Pechmann 393Pencovici, Alexandru 81, 149,

174, 196, 222, 305, 427, 482Pepoli, Joachim Napoleon

(marchiz) 57Perponcher 245-246, 489Perticari (cãpitan) 161, 182, 394-

-395, 435, 450, 467, 495, 511,513, 523

Petazzi 216Petrescu (de la Curtea de

Casaþie) 240Petrescu (maior) 236, 250,

254, 412, 483

INDICE DE NUME610

Petrescu, Zaharia 57Petrini, Paul 278-279Petronievici, Milan 48, 59, 69,

80Petzhold 251Pherekyde, Mihail 67, 74, 77-

-78, 81, 83, 94, 101, 106,108, 120, 122, 127, 258, 285,299, 336, 411, 415-437, 440--444, 448-449, 457, 460,465, 467, 472-473, 477-486,491-495, 500-501, 508, 514--515, 532, 535-539

Philipovici 246Philipp, conte de Flandra 326-

-329, 370-371, 488Picot, Auguste Emile 398Pietraru 56Pietsch (doamna) 456Pilat 177, 259Pilidis 223Pingler 387-388, 391-393Pinta 506Pirot (general) 519Plagino 314, 394, 402, 405,

407, 457, 462-464, 519, 528Platnow (maior) 438Plitos 175Podestá (baron) 212Poenar (colonel) 352, 471Polizu (colonel) 104, 201, 280,

284, 285, 291, 350Polke 377Poni, Petru 134, 149, 232-233Pössenbach 347, 441-442, 461-

-462Pourtalés (contesã) 98Pretorius 354Primrose (colonel) 174Printzsköld 366-367Pritbalevsky 74Prittwitz-Gaffron 100, 325, 488Procopie Dumitrescu, I. 42Procopiu 196Pruncu 174, 228, 385, 525Pückler 245-246

R

Racoviþã (familie) 196Racoviþã (general) 79, 144, 164,

174-175, 179, 202, 231, 266--267, 280, 288, 348, 404, 485

Radolinsky (conte) 488Radovici, Alexandru (general)

104, 174, 251, 257, 280, 301,303, 319, 384, 521

Radowitz (general) 378Radowitz, Josepf Maria von 189,

448, 509Radu, Iorgu 298Radziwill, Anton 133-134Raieviå 465Rainer, arhiduce de Habsburg

44, 247, 332, 378

Rapallo (marchiz) 216Razis, Dimitrius 43, 49, 134,

144, 146Rãºcanu, Petru 315Râmniceanu 337Remy (baron) 238Riedesch 320Riedesel 169, 360-361, 366, 453Rietz 59Ring, von (baron) 133, 136,

141, 161, 164-166, 170, 172,282-283, 311, 351

Ristiä, Jovan 149, 504Rizo 228Robescu 174, 422, 447, 505Robescu (colonel) 316, 430,

433, 450, 490Rocca 216Rodonaki 213Rodonaky 211Roggenbach 74, 376-377, 389-

-392Rolin-Jaqueneyrs 480Romalo 180-181, 325, 333, 366,

378, 387, 394, 435, 507, 521--523, 526

Romalo (doamna) 219Romalo (familie) 387Romalo, Nicolae 200Rosetti, Constantin A. 61, 63,

70, 75-84, 89-115, 119-121,124, 126-127, 138, 141-142,147, 152, 154, 170-171, 186,191, 206, 220-222, 226, 229,231, 234-235, 239, 249, 251,255, 258-260, 266, 269, 276--280, 288-291, 295, 301,304, 348, 357, 361-363, 450,455, 501, 539

Rosetti, Horia 363Rosetti, Maria 363Rosetti, Theodor 49, 152, 298,

307, 455, 541Rosetti, Vintilã 363Rosetti-Soleºti 267, 324, 370, 457Rosnovanu (doamna) 231, 535Roth (familie) 388Roth (general) 167Rova (marchizã) 215Rudeanu, Constantin 177Rudeanu (maior) 155, 168, 172Rudolf, arhiduce de Habsburg

293-294, 296, 308, 322, 332--333, 488

Ruscalla-Vegezzi 215Russel 69Ryn (doamna) 504

S

Sabovici (colonel) 523Sachelarie 439Sakelarie 524Salzberg (baron) 243, 294-295,

334

Sanderson 250, 365Santi-Vardi 216Sarvey (colonel) 438Saurma 180, 200-201, 204-

-205, 209, 225, 229, 236,239-240, 262, 287, 299, 309,314, 321-322, 338, 366, 378

Savopulu 129Saxa-Altenburg (casã princiarã)

373Scafeº 439Scafeºi 99Schädlich (doctor) 216Schaffarick 316-317Schaumburg (casã princiarã)

373Scheck 315Scheffer, Robert 474, 503, 507,

510, 514, 516, 522Schemmel (general) 247Schierholtz 331Schilgen 69, 72-73, 220-224,

364-366Schina (colonel) 301Schlichtig 488Schmeling, von 308Schmidt 43Schmidt (arhitect) 247Schmidt (cãpitan) 310Schmieder 449Schneider 378, 385Schneider (cãpitan) 280-281,

294, 310, 346, 382, 418, 444,460, 515, 537

Schönberg (prinþ) 240, 308,320

Schönberg-Waldburg (principe)450

Schönburg (familie) 494Schönburg (prinþ) 98, 158,

385, 512Schönfeld (feldmareºal) 309, 458Schönfeldt (general) 512Schreckenseiten 325Schreyer, Adolph 390, 392Schroede 389Schuhmann (maior) 487, 492,

496, 501, 527-528Schulenburg (general) 458Schultz 63, 65, 76, 83, 86, 89,

105, 107, 109, 119, 121, 143,145, 155-156, 177, 181-182,186, 189

Schuman (maior) 310Schuster 458Schutz 171Schuvalov 488Schuyler, Eugene 47, 60, 167,

180, 319, 544Schwarz (profesor) 309Schwarzenberg (principesã) 490Schwöbich 69Seculici, Fany 311Seidewitz (baron) 244Sepp (profesor) 325

INDICE DE NUME 611

Shepard, Eliot F. 357Simonovici 316-317Simons (baron) 67Sion (domniºoara) 497Skina 171, 180, 407, 463, 465,

512Skobelev (general) 47, 130, 132Slade 167-168, 176, 178, 201,

240, 251, 256, 267, 276-277,287, 295-296

Slãniceanu, Gheorghe 42-58,61-64, 67, 69, 72, 75-79, 83--84, 96, 98, 102, 137, 146--147, 151-152, 157, 163-164,166, 168, 170-171, 173, 176,189, 264, 295, 320, 339, 348,350, 419-420, 435, 446, 469,490, 510, 526, 528, 539

Smettan (doamna) 305Socec 482Solms (familie) 213-214, 216Solms-Hombach (conte) 391Solms-Hombach (contesã, nãs-

cutã Stollberg) 391Solms-Rüdelheim, Tecla (con-

tesã) 390Sophie (reginã a Suediei) 359-

-360, 366Sper 491Spiele 354Spinola (marchiz) 215-216Stackelberg (doamna) 376Stambulov 453Staub 100Stãtescu, Eugeniu 62, 64-65,

68-69, 73, 75-84, 93-94, 98--115, 119-129, 131-143, 146--153, 157, 163, 165, 172,187-188, 195-197, 201, 206,208, 220, 224, 226-231, 235,256, 260, 276, 310, 316, 318,323, 336, 340, 382, 384-386,409-411, 415, 417-419, 423--425, 429-437, 442-444, 448--450, 453-456, 461, 465, 472--473, 477, 479-480, 482-483,491-496, 500, 503, 508, 518,532, 535, 539-541

Stendl 325Stefanie, arhiducesã de Habsburg

293-294, 322, 332-333Stephanson, William 167Steriadi, Alexandru 284, 294,

296, 305-306, 309, 311, 314,379, 384, 386, 402, 435, 441,447, 457, 459-461, 465, 467,503, 506, 508, 511, 514, 516,521

Stillfried (contesã) 376Stillfried, Rudolf Maria Bernhard

(conte) 41, 58, 163, 544Stöhr, Martin 43, 45, 47, 49,

53, 56, 63, 66, 74-83, 86-92,96, 100, 105, 107, 109-110,119, 121-122, 125, 132, 137--138, 140, 143-147, 152,

155-156, 160-161, 164-169,172, 177-178, 182, 185-186,188, 190, 196, 203, 208, 221,223-224, 229, 235-238, 241,243, 248-249, 252, 254-269,276, 282-283, 286, 289, 292,296-297, 299-300, 304, 307,309-318, 321-323, 335, 338,345-348, 354-355, 359-363,366-387, 393-394, 399-402,404-411, 415-416, 419-438,441-451, 461-464, 467-473,477, 487, 491-495, 498-511,516, 520-522, 525-537

Stoica 477Stoilov 169Stollberg (conte) 379Stolojan 186, 239, 311, 351-

-358, 361-365, 380, 383, 398,404, 407-411, 415-423, 426,428-431, 434, 437, 440, 443,445, 454, 462, 541

Stolojan (familie) 512Stolzberg, A. von den 172Stosch (general) 281, 391Stotz 161, 327, 331Strant 167Strauß (maior) 445Streinu 257Streinu, Theodora 257Stroppel 234Stuart 309-312, 319-323, 383,

385Sturdza, Aglaia 231Sturdza, Alexandru 155Sturdza, Dimitrie 528Sturdza, Dimitrie A. 45, 60, 64,

66, 68-69, 74-76, 78, 80-81,87, 98, 110, 131, 136-137,142, 145, 147, 149, 152, 155,157, 163, 165, 167, 169, 171--172, 175-176, 178, 180-191,195-209, 218-219, 222, 224,226-236, 239-244, 248-269,274-295, 299-324, 329-330,334-340, 345-373, 378-379,383-386, 395, 398, 401, 404,407-411, 415-469, 472-474,479-486, 491-502, 505, 509--522, 526-541

Sturdza, Grigore 46, 108, 201,228, 230, 396, 512

Sturdza, Mihail 528Sturdza, Zulnia 294, 381, 532Sukow 374, 403-404, 407Suleiman Bey 44, 59, 134, 161-

-162, 184, 254, 258, 310Suþu (familie) 101Suþu, Grigore 47, 49, 168, 249,

251, 312, 451, 470Suþu, Maria 268Suþu, Nicolae 230, 497Szapary (conte) 333, 387Szatmary, Carol Popp de 185,

449Szent-Keresty 514

ª

ªeicaru 306ªendrea, ªtefan C. 396ªoimãnescu (cãpitan) 172, 173,

198, 262-264, 275-276, 296,298, 306, 316, 336, 339-340,349, 386-387, 451, 462, 464,482, 509, 520-521

ªtefãnescu, Grigore 134, 137,199, 281, 289

ªtirbei, Alexandru 48, 256,284, 290, 542

ªtirbey 111, 127, 133, 150, 169,226, 299, 356

ªtirbey, Dumitru 89, 385, 404

T

Taffe 247Tartin (pastor) 512Taruca (conte) 321Taschen 354Tãttãrescu, Gheorghe 396Târnoveanu 439Tegermann, Louise von 393Teleky (conte) 293, 295Tell (general) 283Teodorini, Elena 428Terfik-Bey 516Teriachiu, Alexandru 42, 46-

-47, 50, 52, 54-55, 64, 78,83, 154, 461, 539

Teutschländer, Wilibald Stefan59

Theodori, Iuliu 63, 66, 68, 84--89, 120-131, 144-145, 153,155, 157, 159, 162, 167, 170,177-185, 198, 202-204, 206,213, 227-228, 232, 235, 237,249-251, 261, 263-267, 274--275, 278-279, 310-311, 314,320, 336, 339, 353, 359,366-367, 380, 382-383, 395,398, 405, 409, 425, 435, 451,462, 466, 472-473, 496,507, 511, 516, 523, 525,528-530

Theresa, prinþesã de Bavaria252

Thurn und Taxis (principe) 247Timmlev (colonel) 176Tiriakiu 174-175Tisza 333, 378Tocilescu 285, 291, 353, 464,

483Todmann 430Tornielli (doamna) 46Tornielli, Giuseppe 41, 43, 60-

-61, 83, 95, 141, 172, 211,225, 235, 239, 259, 304, 323,340, 356, 365, 410, 419, 455,463, 470, 492, 496, 521

Toutfeur (doamna) 389

INDICE DE NUME612

Trabenheim (conte) 331Tramond (colonel) 174Tufelciu 101-102, 174Türkheim (contesã) 252Turlev (colonel) 174Türr (doamna) 212

Þ

Þankov, Kiriak 46, 106, 170,290

U

Ulescu (locotenent-colonel) 154Umberto (rege al Italiei) 55, 61,

225, 266Urach (contesã) 331Urechia, Vasile Alexandrescu

64-69, 77, 79, 81, 88, 90-91,95, 97, 101, 108, 110, 113-114,119, 122, 125, 128-133, 136,138, 140, 142, 144, 148-149,152-153, 156, 158, 160, 163,289, 512, 539-540

Ursianu, Valerian 330Uruzov, Leon A. (prinþ) 42-43,

47, 54-55, 60, 88, 97, 165,190-191, 198, 230, 297, 315,319, 323, 430, 449, 461, 520

Urzicã 505

V

Valerie, arhiducesã de Habsburg333

Vanutelli 490Vartiadi 129, 313Varzar 154Vasiliu-Nãsturel, ªtefan 353Vãcãrescu (doamna) 450Vãcãrescu, Elena 51, 450Vãcãrescu, Ioan 450Vãcãrescu, Theodor 43-44, 48,

50-54, 57, 66, 78-79, 89, 93,96-97, 99, 104-107, 110-111,121-123, 138, 140, 144-151,154-156, 159, 168, 171, 177,183, 186, 190, 196, 221, 229,259-260, 314, 319-321, 347,350-351, 365, 395, 398, 407,409, 433, 437, 441-442, 450,456, 464, 473, 477, 481, 485--486, 493, 501, 507, 518-525,535

Vârnav (colonel) 67Ventura (doamna) 256Ventura, Grigore 161Vercescu, I.P. 99Vernescu, George D. 46, 112,

147, 208, 248, 288, 297-298,301, 422, 532-533

Verona, Arthur 124, 211Victor Napoleon 285

Victoria de Prusia, prinþesã deHohenzollern 292, 320, 377

Victoria, prinþesã de Baden 54Victoria (reginã a Marii

Britanii) 41, 130-131Villa 211-216, 388Viþu 174Vizanti 305, 477Vladimir (mare duce) 488Vlãdescu (colonel) 165, 264, 369,

524Vlãdoianu 90, 121-122, 178-180,

189, 312, 486-487Vogel 326, 329Voinescu, Sergiu 51, 83, 101,

103, 109, 135, 171-172, 285,290, 316

Voinov, Nicolae 101, 174, 231,260, 264-265, 269, 274-275,277, 279-281, 284-288, 295--296, 305, 313, 337-338, 345,347-348, 525, 540

Voronþov 249

W

Wagner (pictor) 462Waklzemott (cãpitan) 322Waldburg (principesã) 375Waldeck (familie) 143Waldemar, prinþ de Danemarca

467Waldersee (conte) 489Walewitz (conte) 314, 318-319,

380, 470Walhala, prinþesã de Prusia 393Wallace, Mackenzie 282Weddington 392Wedell (conte) 378Weigelgang, von 163Wendel (conte) 332Werden 488Werner 69, 72-76, 371, 466, 468,

471Werther (conte) 325Wesdehlen (conte) 42-43, 49,

54, 60, 63, 73, 75, 82-83, 86,90-94, 98, 104, 134, 169--170, 172, 180, 188-189,191, 220, 331-332

Wesdehlen (doamna) 46White, William Arthur 41Wiegand 325Wight 41, 58, 60, 67, 100,

106-107, 129-130, 149, 164,170, 181, 187, 207, 209, 221,234, 256, 262, 274, 276, 305,310, 323, 346, 363, 404, 430,453-454, 459, 461, 544

Wilcek (conte) 247Wilde 113Wilhelm de Hohenzollern, prinþ

de Prusia 51-52, 240-245, 393,481, 489, 529-530

Wilhelm de Nassau, mare ducede Luxemburg 157-158, 160,185, 251, 263, 393

Wilhelm I (împãrat alGermaniei) 41, 92, 106-107,120, 136, 296, 348, 380, 415,474, 488, 503-504, 528

Wilhelm, arhiduce deHabsburg 247, 332

Wilhelm, prinþ de deWürttemberg 373

Wilhelm, prinþ de Hohenzollern--Sigmaringen 48-49, 99-100,326, 329-330, 332, 390

Wilhelm, prinþ de Prusia 244--246, 317

Wilhelm, prinþ de Wied 201,221, 324-325, 327, 329, 332,373, 376, 387, 398, 403-408,488, 490

Wilhelm, prinþ de Württemberg488

Wilhelmy 433-434Willmanns 512Wilson 201Windischgrätz (prinþ) 490-491Winkler (inginer) 251Winter, Heinrich Ludwig

Christian Dietrich 390Winterfeld (general) 488Witte (maior) 319Witzleben (baron) 198Witzleben (doamna) 62, 104,

112, 115, 119-120, 198, 236,320, 340, 417-418, 425-426,430

Witzleben (cãpitan) 236Wolkenstein (conte) 135, 246-

-247Wrangel (conte) 302Wurmbrandt 294Wütherich 87, 141, 168, 283,

288

X

Xenopol, A.D. 396, 428, 536--537

Y

Young 205-208, 262-263, 273--275, 347, 358, 383-386, 399--400, 404, 408-409, 448, 450,472, 474, 483, 509, 529

Z

Zambuchi 490Zettler 94, 121, 251-252, 319,

393, 505Zichy, Eugen (conte) 314, 332

Cuprins

Studiu introductiv (Vasile Docea) ................................................................ 5

Notã asupra ediþiei (Vasile Docea) ............................................................ 29

Carol I al României – Jurnal .................................................................... 33

Ilustraþii ................................................................................................... 543

Note .......................................................................................................... 553

Indice de nume ......................................................................................... 603

Lista ilustraþiilor

Jurnal. Prima paginã pe anul 1881 .................................................. 40Jurnal. Paginã cuprinzând însemnãrile din 10/22 mai 1881,

unde sunt descrise ceremoniile încoronãrii ................................. 71Jurnal. Prima paginã pe anul 1882 ................................................ 118Jurnal. Prima paginã pe anul 1883 ................................................ 194Jurnal. Prima paginã pe anul 1884 ................................................ 272Jurnal. Prima paginã pe anul 1885 ................................................ 344Jurnal. Prima paginã pe anul 1886 ................................................ 414Jurnal. Prima paginã pe anul 1887 ................................................ 476Jurnal. Guverne pe anul 1881 ......................................................... 538Portretele regelui Carol I ºi reginei Elisabeta ..............................545Compoziþie graficã – Festivitãþile încoronãrii regelui

ºi reginei României la Bucureºti .................................................546Friedrich de Hohenzollern (fratele mai tânãr al lui Carol I)

ºi soþia sa, Luise von Thurn und Taxis .................................... 547Birjã în Bucureºti ............................................................................... 548Sacagiu în Bucureºti .......................................................................... 549Vânzãtor de piftie ............................................................................... 550Vânzãtor de smântânã .......................................................................551Castelul Peleº din Sinaia .................................................................. 552

CAROL I AL ROMÂNIEIphoto.goodreads.com/documents/1325430960books/13352475.pdfautobiografice. Între...

Documents

Transcript of CAROL I AL ROMÂNIEIphoto.goodreads.com/documents/1325430960books/13352475.pdfautobiografice. Între...