Cariile

5
39 – Aspectul radiologic al cariei dentare Ca orice leziune distructiva se traduce printr-o zona transparenta de forma si dimensiuni variabile, de aspect mai neomogen, opacifiindu-se treptat spre perferie si avand un contur anfractuos(neregulat) si difuz. Din acest motiv, caria dentara este in realitate mai mare decat ne apare pe imaginea radiologica. Rolul examenului radiologic, este mai ales depistarea cariilor dificil sau imposibil de depistat clinic. Radiologic, nu se paote face diferenta intre dentina ramolita si dentina normala. De aceea de abia dupa curatarea dentinei ramolite, se poate aprecia dimensiunea cariei. O cavitate pregatita pentru obturatie va avea conturul net, iar dimensiunea ei de abia in acest conditii va avea dimensiunea reala corespunzatoare pierderii de substanta dentara. Tot in aceste conditii, putem stabili dimensiunea stratului de dentina dintre carie si camera pulpara. 40 – Cariile pe suprafata ocluzala

description

cariile

Transcript of Cariile

39 Aspectul radiologic al cariei dentare

Ca orice leziune distructiva se traduce printr-o zona transparenta de forma si dimensiuni variabile, de aspect mai neomogen, opacifiindu-se treptat spre perferie si avand un contur anfractuos(neregulat) si difuz. Din acest motiv, caria dentara este in realitate mai mare decat ne apare pe imaginea radiologica. Rolul examenului radiologic, este mai ales depistarea cariilor dificil sau imposibil de depistat clinic. Radiologic, nu se paote face diferenta intre dentina ramolita si dentina normala. De aceea de abia dupa curatarea dentinei ramolite, se poate aprecia dimensiunea cariei. O cavitate pregatita pentru obturatie va avea conturul net, iar dimensiunea ei de abia in acest conditii va avea dimensiunea reala corespunzatoare pierderii de substanta dentara. Tot in aceste conditii, putem stabili dimensiunea stratului de dentina dintre carie si camera pulpara.

40 Cariile pe suprafata ocluzala

Sunt descoperite de examinarea clinica, daca sunt foarte superficiale si intereseaza doar smaltul pot sa nu fie intotdeauna vizibile pe radiografiile dentare, fiind mascate de grosimea smaltului din vecinatatea cariei sau de cuspizi. La inceput, pot apare ca o transparenta triunghiulara cu varful spre suprafata trituranta din cauza rezistentei smaltului; sau pot apare ca o transparenta lineara sub smalt. In timp se maresc, si au o forma rotunjita sau in litera U.

41 Cariile de pe suprafetele Vestibulare sau Orale

Sunt usor de depistat clinic dar destul de dificil radiologic fiind mascate de suprapunerea smaltului si dentinei adiacente cat si de suprapunerea camerei pulpare. Radiologic, au un contur net acest aspect fiind fals si dat de proiectia tangenta a fascicolului de radiatie.

42 - Cariile de colet Sunt uneori nedecelabile clinic datorita localizarii subgingivale sau pentru ca sunt mascate de tartru sau de coroanele de invelis. Radiologic, apar ca transparente rotund ovalare cu deschidere larga prin absenta smaltului. Sunt vizibile pe radiografiile retroalveolare dar mai ales pe radiografia cu film cu aripioara. Cariile de colet nu trebui confundate cu transparenta normala a coletului peste care nu se suprapune opacitatea smatului si care apare radiologic ca un halou cervical. Din aceasta cauza, radiografia trebuie examinata la o sursa puternica de lumina pentru a se constata integritatea conturului coletului.

43 Cariile proximale

Apar pe fetele proximale ale coroanelor, la nivel punctului de contact cu dintele vecin, fiind situate imediat dedesubt sau deasupra acestui punct. Ele pot scapa examenului clinic, dar sunt bine vizibile radiologic in special daca se foloseste un film cu aripioara. Radiologic sunt descoperite circa 80 % mai multe carii proximale decat prin examinarea clinica. In evolutie, cariile proximale intereseaza initial smaltul apoi dentina apoi aria se largeste luand in cele din urma forma literei U in pozitie orizontala. Cand punctul de plecare este sub punctul de contact, caria se extinde mult in suprafata in spre gingie.

44 Cariile radiculare

Nu pot fi descoperite clinic, sunt vizibile numai pe radiografie, se produc in pungile si palniile osoase ale parodontiului marginal. Pot apare la diferite nivele ale radacinii uneori chiar foarte profund. La inceput au un aspect dintat apoi dobandind caracterele unei carii obisnuite.

45 Cariile recidinvante si cariile secundare

Se produc datorita curatirii incomplete a dentinei alterate, a deficientelor de preparare a cavitatilor, sau incorectitudine a obturatiei. Cariile recidivante se produc sub obturatiei iar caria sec se prod la margine obt. Radiologic, leziunile pot fi pune in evidenta inainte de a deveni cunoscute clinic. Imaginea : o transparenta difuza delimitata anfractuoasa contrastand cu obstructia radioopaca sau cu obturatiile de baza. Daca obturatia s-a efectuata cu o substanta radiotransparenta, caria recidivanta sau secundara este dificil de evidentiat. Singurul criteriu radiologic este dat de delimitrea difuza pe o portiune limitata a regiunii obturate. La o obturatie corecta , chiar daca este radiotransparenta peretii sunt net delimitati. Opacitatea sau transparenta subst de obturatie este data de numarul atomic al acestor substante care este direct proportional cu gradul de absorbtie al radiatiilor Roetgen.