INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEISTUDII TECHNICE SI ECONOMICE

VOLTJMUL VI FASCTCOT A No. 6

CARIERELEIAPELE MINERALE

DIN

ROMANIACARIERELE SI APELE MINERALE DIN

JUD. ODORHEICU 0 HARTA

DE

RADU PASCUINGINER INSPECTOR GENERAL DE MINE

A TELIERELE GRAFICE CVLTVR A NATIONALABUCURESTI

1929

www.dacoromanica.ro

INTRODUCEREJudetul Odorhei se mrgineste la N cu judetul Ciuc si

Mures, la S cu judetele Tarnava Mare si Trei Scaune, la Ecu judetele Tarnava Mica si Mures, iar la W cu judetele Ciucsi Trei Scaune.

Configuratia terenului este in partea cea mai mare deluroasa-colinara caracteristica Po disului T ar na v el o r, careconstitue partea cea mai mare a acestui judet si care spre Ese reazIm pe p.ovarnisurile din ce in ce mai riclicate ale mas-sivului Hirghit a.

Dintre rocele care iau parte la constitutia acestui judet, celemai raspandite sunt rocele din Pontian, reprezentate prinmarne, nisipuri si gresii moi, cari constitue partea de N side W a judetului si se intind spre E pana in povarnisurilemuntilor Hrghit a.

In prejurul orasului Odor hei apare de sub Pontianformatiunea Sarmatici, reprezentata prin conglomerate, gresiisi nisipuri, care este asternuta peste Mediteraneu, format dinargile salifere, marne argiloase, conglomerate, gresii si tufuridacitice, prezentand o fasie larga ce se intinde pe ambele laturiale vilor Homorodu Mare si Mic pana la Leutaunde dispare sub brecciile andezitice. 0 fasie ingusta dinaceast formatiune mai apare intre Pr ai d si Co r u n d,importanta prin zacamantul de sare si prin filoanele de ara-gonit.

Dintre formatiunik mezozoice, Cretaeieul este reprezentatprin gresii neocomiane cari trec din judetul Trei Scaune siapar in malurile vailor ce strbat regiunea de E a judetului

www.dacoromanica.ro

4 RADU PASCU

dela Racosu de Sus si se intind spre N unde dispar subbrecciile andezitice.

Jurasieul formeaz1 mai multe massive izolate de calcaretithonice in D. Hagymas de lAngI Vrghis si pe cursulsuperior al viii Vrghis pinA in localitatea Mer en i.

Rocele eruptive in acest judet sunt reprezentate prin An-dezit care apare in povrnisurile Harghitei printre tufurile sibrecciile andezitice.

O alt roc eruptiva putin rasp Andit este Serpentinul, careapare lAngsd localitatea Varghis printre gresiile triasice. sicretacice de pe valea Szar many in forma unui stock.

Roca principal care in acest judet face obiectul de cariereeste Andezitul. Fie cl el provine din stokuri fie din brecciileandezitice, rimas in blocuri enorme prin dezagregarea masseicare-I invlui1, peste tot aceast1 rock' in apropiere de sate esteexploatat ca piatrI de constructie, trepte, stAlpi la porti, cruci

monumente funerare, piatrA brutA si pietris. Lipsa de unmijloc mai lesnicios de transport a contribuit ca aceast piatrcu toat1 calitatea ei superioar i usurinta cu care se poatelucr, s ramAie numai de o importan t1 locala.

Calcarele tithonice sunt deasemenea exploatate in cateva puncte,mai ales pentru facerea varului si mai putin ca piatr de constructie.

Gresiile i conglomeratele tertiare cu toate c1 ele consti-tuesc cea mai mare parte din judet sunt aproape Cu totul ne-intrebuintate. Singurele marne argiloase i tufurile daciticegAsesc oarecare intrebuintare: cele dintfiiu la fabricarea decAr1mizi itigle, cele din urm ca piatra brut si de constructie.

Ivirile de Aragonit dela Co run d, prin structura lor va-riat i prin facultatea de a se pute struji i poli a dat nasterela o industrie din ce in ce mai infloritoare in confectionareade obiecte de art*/ si de lux. Aceeas industrie s'ar pute1 cre1si cu Serpentinul dela VAT. g hi s, care dei dup incerclrilefcute nu a dat rezultatul asteptat, totus aceast nereusit nuse poate atribui decAt superficialitAtii cu care ele au fost fcute.

In genere in acest judet industria carierelor nu a ajuns lao desvoltare mai mare si la aceasta contribue in mare mAsuel

www.dacoromanica.ro

lipsa totala a unui mijloc mai lesnicios de transport, acestjudet fiind unul din cele mai sarace in linii ferate.

Un izvor de bogatie prea putin pus in valoare din acestjudet sunt apele minerale. Izvoare sarate identice celor din ju-detul Tarnava Mare isi fac aparitia si in acest judet in albia simrginile \Tailor Ho mo r o du Mare si M i c, caracteri-za'ndu-se la suprafata prin sraturi si prin plante saline. Elesunt peste tot captate in puturi, inchise sub o mica barac',din care administratia locala permite locuitorilor, la anumiteintervale de timp, sa scoatal apa pentru trebuintele proprii sipentru adpatul vitelor. Toate aceste izvoare ies din argilelesi marnele mediteraneului salifer.

Alte izvoare minerale de natur' alcalina carboferuginoase,carbo-sulfuroase sau carbo-clorosodice, ies in multe locali-tali din acest judet ; ele isi au originea din massivul de andezitdin Harghita si peste tot ies printre tufurile si brecciileandezitice. Aceste izvoare cari apar de regula in nemijlocitavecinkate a \Tailor si paraelor, cari pot reprezenta tot atateafalii si dislocatiuni, sunt in mare parte captate in puturi debeton sau de andezit, altele in scorburi de lemn. Unele dinaceste izvoare au dat nastere la statiuni balneare modeste side interes mai mult local, altele sunt puse in consumatie caape minerale de &gut, iar multe din ele servesc locuitorilor caapa de baut si in economia casnic.

Din aceste ape minerale cele mai multe sunt analizate dupametode vechi care nu mai corespund astazi progreselor stiin-tifice, din care cauza ar fi foarte necesar ca ele sa fie din nouanalizate.

In partea speciala voiu descrie carierele si apele mineraledin acest judet, iar pe o harta i: 250.000 voiu insemn pe catposibil de exact punctele in care ele se gsesc.

Cu aceasta ocaziune aduc viile mele multumiri organeloradministrative si Serviciului tehnic al judetului, pentru con-cursul ce mi s'a dat la facerea acestei lucrri.

RADU PASCUInginer

CARIERELE SI APELE MINERALE DIN JUD. ODORHEI 5

www.dacoromanica.ro

PARTEA SPECIALAI. Cariere

CApelnita. Andezit piroxenic, de coloare cenusie deschiskcu bob mijlociu si cu massa fundamentan putin poroas.

Cariera este desehisA pe dina dealului ce se ridicl in mar-ginea de NW de sat.

Proprietatea comunei.Piatra se extrage in mod gratuit de locuitori din un ochiu

de carier deschis aproape de culmea dealului.Piatra se intrebuinteazA ca piatr bruta' i ca pietris.

Corund. Aragonit ( ?) provenit din depuneri de calcar dinizvoarele calcaroase s'Arate carbonatate ce ies printre tufuriandezitice. Acest calcar de coloare albk neage, verzue indiferite nuante i foarte variat combinate intre ele, se prezintca o massl compactk pAtat, rubunat sau ondulaa. El for-meazI pturi filoniane a cAror grosime variazA dela putinicentimetri p Alfa' la 0,40 m. pe o lungime ce nu trece de30 m.

Sunt trei ampuri de exploatare in movilele ce se ridia indreapta soselei Cor un dP r a i d, la o distant de ca. 2 km.de comuna Cor un d.

Din aceste movile cea dintftiu dinspre Corund esteproprietatea fratilor GASPAR. A doua la o distant de ca. Too m.de cea dintliu este proprietatea lui WENZEL KNOP, iar a treia,deasupra celei de a doua este proprietatea comunei Cor un d,arendata lui WENZEL KNOP.

www.dacoromanica.ro

8 RADU PASCU

Exploatarea calcarului se face prin desvelirea pAturilor peambele laturi si pe intreaga lungime a lor, prin santuri latesi pe o adAncime de iz m., astfel a intreaga plturl rAmAneca un dig proeminent, din care se rup buati at se poate de mari.

In modul acesta pe proprietatea fratilor GASPAR sunt des -velite dou pauri in grosime de 0,05-0,30 m. cu Dirct. EWsi aproape verticale. Pe proprietatea KNOP sunt desvelite sapteplturi aproape paralele, din care unele verticale, alte inclinatespre N. Pe proprietatea comunei Co r un d sunt desvelitetrei plturi, a aror directie si inclinare se schimbi pe micidistante.

Acest calcar prin facultatea de a se puta strunji, slefui sipoli, prin variatia de colori si prin modul cum aceste suntcombitiate, da- un material foarte cautat si apreciat pentruconfectionarea de obiecte de artl si de lux.

Proprietarul KNoP a ridicat in apropiere de carier un atelierde strunOrie, slefuire si polire, care inzestrat cu masini per-fectionate, produce diferite obiecte de art si lux care suntfoarte cutate de magaziile de galanterie din Romfinia si chiarde cele din strAinkate.

Fratii GASPAR desfac materialul extras, ca material brut ladiferite ateliere din Romania si striniltate.

Dealtt. Andezit amfibolic-piroxenic, de coloare vfin'aT in-chig sau rosiatia, cu structurl poroas. Acest andezit seprezina in blocuri de diferite mrimi proveriite din brecciileandezitice din care sunt formate dealurile dimprejurul comuneiDealu.

0 carieri propriu zis nu existl. Locuitorii extrag piatra decare au necesitate din blocurile lisp ftndite pe suprafata dea-lurilor sau rostogolite in VAL

Piatra se intrebuinteazA ca piatr cioplit, la trepte, stalpila porti cari ajung pAn'a' la 3 m. lungime si cari infloriti cusculpturi d'a' dovad de gustul artistic al locuitorilor. Ea maieste intrebuintat pentru cruci si monumente funerare, iar capiatr brut la clAdirea caselor si imprejmuirea curtilor.

www.dacoromanica.ro

La S de comun, pe o limbI de deal, apare o terasi de pie-trisuri compuse din fragmente rotunjite de andezit si gresiirniocene.

Aceste pietrisuri nu au intrebuintare, ar pute da ins unbun material pentru impietniirea soselei.

Lueta. Localitatea Lu eta prezintl un interes geologicdeosebit, prin varietatea rocelor ce se ivesc in dealurile si vileinconjurkoare. In timpurile de mai inainte aceste roce auavut o intrebuintare mai mare; actualmente extragerea unoradin ele este foarte redus si numai de interes local.

Rocele ce se intilnesc in junil acestei localitti sunt:i. Argile verzui salifere.z. Tufuri dacitice de coloare verzue, din care s'a extras

material pentru constructii de case.Brecci andezitice, din care blocuri de andezit sunt rgs-

pandite pe dealurile inconjurtoare.Conglomerate formate din fragmente rotunjite de calca-

ruri tithonice, cvart si sisturi cristaline. Din aceste, calcareleau servit mai inainte pentru facerea varului.

Marne cu fucoizi, cari mai inainte au fost intrebuintatede uzina de fier din VIA h it a ca amestec pentru inlesnireascorificatiun ii .

Hereulian. Andezit biotitic-amfibolic, de coloare rosiaticasi vnt, cu bob mijlociu inteo massI poroas. Acest andezitse prezint in bl ocuri colosale rspndite pe suprafata dealu-rilor in conjurkoare, provenite din dezagregarea brecciilor an-dezitice.

0 carier propriu zis nu este deschis.Piatra se extrage cu preferint din blopurile ce apar la supra-

fat in dealul Lu k osk 6, la 2 km. E de comun.Proprietatea comunei. Piatra se db." locuitorilor din comun'

In mod gratuit, iar locuitorilor din alte sate li se percepe omic tax care variazA dupl dimensiunile pietrelor extrase.

CAR1ERELE $1 APELE MINERALE DIN AID. ODORHEI 9

www.dacoromanica.ro

xo RADU PASCU

Exploatarea pietrei se face atacandu-se blocurile proeminente.In acest mod dealul este presarat cu gropi neregulate.

Putindu-se scoate piatr pana la 3 m. lungime, care se poatelucri cu usurinta, piatra este intrebuintata ca piatra cioplitla constructii, la trepte, stalpi la porti, cruci si monumcntefunerare.

Aceasta localitate fiind legata prin o soma bine intretinutcu satele Batanii Mari si Mici, Bibort, Baroltsi Augustini statie de C. F. R., in toate aceste sate sepoate constat a aceasta piatr a avut mai inainte o intrebuin-tare destul de larga.

In prezent extragerea pietrei este redusa numai la rareletrebuinte ale locuitorilor din sat.

Ionesti. Tuf dacitic de coloare verde deschisa, cu structuradensa in strate dela 0,1-0,3 m. grosime cu Drct. EW si Incl.1 tt5 S. Aceste strate reprezind o grosime ce nu trece de5 m. sub care se ivesc strate pana la 3 m. grosime de tufuriandezitice cu structur gresoasa, de coloare alburie cu grauntefin sau marunt.

Cariera este deschisa in dealul ce se ridici in spatele bisericiiin partea de N a satului.

Proprietatea comunei, este arendat firmei de monumentefunerare NAGY din Brasov.

Exploatare veche. Sunt deschise trei ochiuri de exploataredin care dou in poalele de S ale dealului care sunt parasite,iar piatra se extrage din al treilea ochiu deschis in poaleledealului din partea de N pe un front de 25 m., cu un peretede atac intre 7to m. inltime.

Se extrag numai stratele inferioare din care cauza carieraeste plini cu deseuri, care nu numai ca impiedecI o exploatarerationala, dar si-o pot compromite.

Piatra se intrebuinteaz1 ca piatra de constructii si ca piatrapentru cruci si monumente funerare.

Transportul se face cu carele pana la gara cea mai de aproapeHomorod.

www.dacoromanica.ro

CARIERELE $1 APELE MINERALE DIN JUD. ODORHEI 1 1

Meresti. Calcar tithonic, de coloare cenusie deschis, str-btut de numerase vine ce calcit. El se prezina ca un massivcompact, la suprafat foarte fisurat.

Cariera este deschisI in malul stAng al P. Mesz din mar-ginea de NW a comunei.

Proprietatea comunei, piatra se da" in mod gratuit locuitorilor.Extragerea pietrei se face din ochiu de carier deschis pe

pe un front de io m. in coltul de piatr ce se ridia deasupraP. M e s z.

Se extrage piatr brut si s'a extras si blocuri mai mari,cari erau destinate la constructia liceului catolic din Odorhei,care ing din motive necunoscute n'au fost intrebuintate si aufmas in carier.

Piatra se intrebuinteazA ca piatr brut la crdiri si pentrufacerea varului.

In afar de aceast carierg, locuitorii extrag piatr prin gropineregulate pe proprieatile lor, din massivul de calcar ce seintinde pe V. Var heg y, renumit prin petera Alma s.

Piatra se intrebuinteaz pentru facerea de var, care se desfacelocuitorilor din comunele invecinate pe bani sau in schimbulde bucate.

Atat pe P. Mesz at si pe D. Szarmanyhegy aparblocuri in diferite mrimi de andezit de coloare rosiatica sauv &IRA inchisk provenite din dezagregarea brecciilor andezi-tice.

Aceasti piatrA se intrebuinteaz5 .cu preferint de locuitori,ca piatrA de constructie si pentru crud. funerare.

Odorhei. Argill marnoasl pontick de coloare cenusie des-chis.

Ea constitue dealurile ce se ridicA la N de comuna B i s e-rican i.

Extragerea argilei se face din poalele dealului pe lAnga carecurge P. Sospatak.

Materialul extras serveste pentru fabricarea de clrAmizi itigle in care scop sunt ridicate mai multe cuptoare.

www.dacoromanica.ro

12 RADU PASCU

Crmizile i tiglele se desfac in orasul Odorhei si loca-litile

Praid. Andezit piroxenic, de coloare bruna inchis sau ro-cu bob mrunt intr'o mass poroas. Cariera a fost

deschis in spatele gArii, avnd un front de 30 m. cu un peretede atac pan la zo m. inltime.

Proprietatea comunei, cariera este actualmente prsit.Piatra extras a fost intrebuintat ca piatel brut si cioplit

la constructiile linii ferate Pr a i dS o va t a. In prezentlocuitorii extrag piatra de care au nevoie din brecciile ande-zitice, din care sunt Constituite dealurile din marginea de Sa comunei.

Raeosul de Sus. Marne argiloase pontice, de coloare alburiesau cenusii inchise, in strate de 0,10-0,30 m. grosime, Cuo miel inclinare spre SE. Printre ele intercalatiuni subtiri depietris mrunt de cvart.

Cariera este deschis la o distant de 11/2 km. la S de comunlIn malul P. B g z.

Proprietatea comunei, este arendata locuitorului KELEMENSTEFAN.

Extragerea marnei se face din un ochiu de carier deschispe un front de 50 m., Cu un perete bine desvelit pfin la 8 m.ingltime.

Materialul extras se sorteazi pe platforma carierei, intre-buintandu-se numai mamele de coloare alburie. Aceste suntsupuse unui proces de mAcinare si macerare si in urm sepreseaz1 in brichete de ojo m. lungime pe 0,03 m. grosime,care dup ce se usuel sunt puse in comer; ca material de ame-stec la prepararea colorilor de ap. In acest scop pe plat-forma carierei sunt instalate: o moriscI si un aparat de macerare,puse in functiune prin un motor de benzin.

Aceste produse se desfac la magazinele de colori din oraseledin Ardeal pin in Arad si Timisoara.

www.dacoromanica.ro

Satu Marc. Cariera Techeret. Andezit piroxenic-amfibolic,de coloare vAntA inchisA sau brunI inchisA, cu bob MruntOra la mijlociu, separat in strate de o,zo--o,4o m. grosime,aproape horizontale.

Cariera este deschisA in clina dealului, ce se ridicI in dreptulsoselei OdorheiMiercurea Ciucului intre kilo-metrul 49 si 50, la o distanta de ca. 4 km. de comuna Sa tuM a r e.

Proprietatea comunei, actualmente este prIsit.Extragerea pietrei s'a fcut din un ochiu de carierl, deschis

la 30 m. deasupra nivelului soselei, cu un front de 35 m. si Cuun perete de atac para la 15 m. inIltime.

Platforma carierei este pIMI de blocuri i deseuri de andezit,cari sparte in mrimile obisnuite ar puteI da un material foarterezistent la impietruirea soselelor.

Pe toatI lungimea soselei pnl dincolo de Vlhit a, dea-lurile inconjurItoare sunt constituite din breccii andezitice, cariprin dezagregare a lsat pe suprafata dealurilor numeroaseblocuri de andezit dintre cari unele ajung la Mrimi colosale.

Aceste blocuri de andezit pot da un material bun de con-structii i ca pietris pentru sosele.Probabil pentruci ele oferAcea mai mare usurintI de exploatare, a provocat pArAsirea ca-rierei Techer e t.

Varghi. 1. Calcar tithonic de coloare cenusie deschisA, Cuiransiti in brecci de coloare rosiaticA, strAbAtut de vine si in-crustatiuni de calcit.

Acest calcar formeazI un massiv puternic din care este con-stituit in parte muntele Hagymask 6, pe lingl care trecesoseaua VArghisOcland.

Cariera este deschisl in peretele stncos al muntelui indreptul km. 33+90o m. la o distant de 3 km. de sat.

Proprietatea unui composesorat.Extragerea pietrei se face de locuitorii din VArghi s,

prin desprinderea cu ranga a blocurilor de calcar din parteasuperioark a peretelui i rostogolirea acestora la vale, prin

CARIERELE SI APELE MINERALE DIN JUD. ODORHEI '3

www.dacoromanica.ro

RADLT PASCU

care metod circulatiunea pe osea poate deveni periculloasa.Piatra se intrebuinteaza ca piatra bruta i inai ales pentru

facerea de var, in care scop in marginea comunei sunt ridicatede locuitori pana la 50 de cuptoare de var simple.

Incercarea de a se scoate blocuri mai mari, cari cioplite,lefuite i polite sa fie intrebuintate ca marmora, nu a reuit

din cauza numeroaselor clivaje de care este strabatuta piatra.Varul se desface in localitate i localitatile dimprejur i se

mai trimite cu calea ferata din statiunea Augu st in in ora-ele Ardeal i in vechiul Regat.2. Serpentin de coloare verde inchis in diferite nuante, cu

structura densa sau fibroasa, cu inclusiuni de Bastit i stri-btut de vinioare de Chrysotil. Prin alterare trece in coloaremai deschisa i se cojqte cu uprinti la suprafata. Aceste cojiinvalue de regula un sambure saratos, in care pe langi bucatide coloare inchisa se observa si bucati de cebare verde des-chisa de serpentin nobil.

Serpentinul formeaza un stock printre gresii triasice dinV. S zar many la o distanta de ca. i km. in sus de guraei in V. Varghiq.

Proprietatea unui composesorat.O exploatare propriu zis a acestei serpentine nu exista.

S'au fcut insa incercari de extragerea blocurilor mai snatoaseprin deschiderea unei mici tranqee la lo m. deasupra niveluluiN'AH, la care din motive necunoscute s'a renuntat.

Acest serpentin prin compozitia lui i prin probabilitateaca in interior este mai sanatos, ar pute da un material pretiospentru confectionarea de obiecte de arta i lux.

Vlhita. Andezit piroxenic, de culoare cenuqie deschisa, cubob mijlociu, separat in strate ce ajung pana la 0,5 m. grosime.

Cariera veche, deschis' in peretele dealului ce se ridica inpartea stanga a \rail Varghi , in apropiere de oseauaVlahitaMercurea Ciucului la o distanta de

12 km. SE de comuna.Proprietatea comunei, actualmente cariera este parasitA.

www.dacoromanica.ro

Piatra s'a extras din un ochiu de carier deschis aproapede culmea dealului, pe un front de 6o m. cu un perete de atacp all la io m. inltime.

Piatra s'a intrebuintat ca piatr brut la cldirile din sati ca pietr4 la osea.

Jimbor. Tuf dacitic, de culoare verzue deschisl, cu struc-tur densi p All la granuloasd, in strate aproape orizontale de0,10-0,5 m. grosime.

Cariera este deschisl in poalele dealului Te k en y ce seridia la 2 km. NW de comunl.

Proprietatea comunei.Se extrage piar in mod gratuit de locuitori din un ochiu

de carier cu un front de ca. 30 m., cu un perete de atac de6 m. inltime.

Piatra se intrebuinteaz ca piatr bruta' la cldiri qi la im-prejmuirea curtilor.

In afar de aceste cariere mai mult sau mai putin cunoscute,locuitorii din regiunea brecciilor andezitice extrag piatra decare au necesitate din blocurile de andezit amase rspnditepe suprafata dealurilor i in vg.

Gresiile sarznatice i pontice din localittile mai deprtateIn lipsa unui material mai rezistent, dau piatra la fundatiunide case i imprejmuirea curtilor. lar Ludul pleistocen, acolounde el se ivete in depozite mai groase este extras pentrufacerea de crrnizi i igle.

II. Ape minerale.

Biborteni. In localitatea Bib or t e ni ies printre gresiileneocomiane mai multe izvoare de api mineral, cari partesunt intrebuintate ca ape de &kit, parte au dat nastere la insta-latiuni simple de bi reci i calde.

Aceste izvoare sunt:

CARIEFtELE SI APELE MINERALE DIN JUD. ODORHEI 15

www.dacoromanica.ro

16 RADU PASCU

1. Izvoru Borhegy. Ap alcalin carboferuginoask cu uncontinut in Litiu, captat inteun pu t de beton, din care apaare scurgere liber prin trei guri de teavg.

Analiza chimicl dup M. BALLO, contine la un litru ap:

Debitul peste 12 mc. in 24 ore.

Izvorul iese in spatele coalei comunale, in piciorul D. B o r-h e g y.

Proprietatea comunei.Apa se intrebuinteazA de locuitori ca ap de bait.Izvorul este protejat prin un chiosc ridicat deasupra lui i

a fost intentionat ca apa s'i fie pusl in comert, in care scoplangl izvor a fost ridicat4 o clAdire care s'a" serveascl ca sailde imbuteliere i magazie, la care in urma s'a renuntat dinmotive necunoscute.

gr.

Bicarbonat de calciu . 0,65040 magnesiu 0,42075 sodiu. 0,37489 0 lithiu 0,00646 fier 0,07428 mangan 0,01824

Sulfat de potasiu 0,00034Clorurl de sodiu 0,10971

0 potasiu 0,05820Bromur de sodiu 0,00046Iodura de sodiu 0,00018Oxid de aluminiu 0,00952Acid silicic 0,08454

Total . . . 1.08797

Acid fosforic urmeCO2 liber 3,13008Greutatea specifia 1,002375Temperatura 10,50 R.

www.dacoromanica.ro

z. Borviz Otul, ap alcalini carboferuginoask cu continutde Litiu, captat inteun put de beton de 2,5 m. adincime,din care apa se scurge la i m. sub suprafat prin trei guri deteav de metal.

Analiza apei dup5. Profesorul V. HANKO arat la un litru

2

Izvonil de ap minera1 iese in curtea proprietarului STEFANGEOCZEY i apa este pug in comer t sub numele Borviz Oltul.El este exploatat de proprietar, care este pe cale a constituio societate pe actiuni.

Peste izvor este ridicat o cldire care serveste ca sail' deimbuteliere i magazie.

Apa putin cunoscut se desface mai mult in Bucuresti.

3. Baia Francisc Sebestin. Trei izvoare de ap carbo-feruginoask captate in puturi de beton. Neanalizate.

Temperatura 13 C. Debit mijlociu.

Gr.

Bicarbonat de calciu . . 0,8396magnesiu 0,3796

nairiu 0,3644Clorur de potasiu 00634Bicarbonat de fier 0,0482

lithiu 0,0340Clorur de sodiu 0,0285Sulfat de calciu 0,022iBicarbonat de mangan 0,0083Acid silicic 0,0638

Total . . . 1.8479

CO2 liber 1,535Temperatura C.Debit 15 mc. in 24 ore

CARIERELE SI APELE M1NEFtALE DIN JUD. ODORHEI 17

www.dacoromanica.ro

18 RADU PASCU

Aceste izvoare minerale ies unul litiga altul in curtea pro-prietarului FFtANCISC SEBESTIN. Ele alimenteazI un stabili-ment de bai reci si calde si anume: un izvor este condus in-tr'un bazin a pe 3 m. Cu mai multe cabine pentru bai reci,iara doua izvoare alimenteaza baile calde, compuse din patrucabine, fiecare prevazute Cu cate doui putini de metal sml-tuit.

/n imprejurul bailor o cladire cu mai multe camere, servesteca locuinta pentru vizitatori.

Intreaga instalatiune dei simpla, este confortabil si curatintretinut.

4. Baia limeta. Stabiliment de bai simplu pentru bai recisi calde, alimentate de dota izvoare de va carboferuginoasa,care ies in curtea proprietarului KmErz, situata in prelungireabailor Sebestin. Ambele izvoare sunt captate in puturi. Nusunt analizate. Temperatura intre 10--13 C. Debit mijlociu.Unul din izvoare alimenteaza un mic bazin pentru bli reci,al doilea este destinat pentru bai calde, compuse din trei ca-bine cu putini duble.

O cladire cu mai multe camere si un restaurant completeazaaceasta instalatiune de bai, care se prezinta in conditiuni con-fortabile si curat intretinute.

Ambele aceste stabilimente de lag sunt putin cunoscutesi sunt cercetate mai mult de publicul din localitatiledimprejur.

Corund. i. Ape minerale alcaline carboferuginoase. Sunt treiizvoare, dintre care izvorul Elisabeta, captat inteun pu t deandezit, cu scurgere libera, serveste ca apa de bata, iar izvorulPrincipal impreuna cu al treilea izvor servesc pentru alimen-tarea unui bazin in dimensiuni ro pe 3 m. pentru &lit reci sipentru baile calde cu patru cabine.

Dupa analiza facuta de Profesorul V. HANKO, izvorul Elisa-beta si Principal contine la un litru apa:

www.dacoromanica.ro

Statiunea balneara este situat inteun parc bine intretinutdin marginea stingl a vAii Corund la o distant de 2 km.de gara Pr ai d..

Proprietatea Fratilor GASPAR, este arendata dela 1922-1932lui ALEXANDRU SoLomoN.

Ca instalatiuni sunt: mai multe cabine in jurul bazinului debAi reci, o baracI pentru bAi calde, un hotel si vile in parc cu.53 camere.

Aceast statiune balnearl care mai inainte se bucur de oreputatiune oarecare si eri bine cercetatl, actualmente dincauza relei intretineri ale instalatiunilor de bAi, este in deplingdeadere.

2. Ape minerale clorosodice carbogazoase.Sunt mai multeizvoare care ies printre brecciile andezitice dimprejurul movi-lelor care au dat nastere pAturilor de aragonit.

z

CAR1ERELE $1 APELE MINEFtALE DIN JUD. ODORHEI '9

IzvorulElisabeta

gr.Izvorul

Principalgr.

Bicarbonat de calciu . . 1,3551o natriu . . 0,6343 0,1238 magneziu 0,2250 * potasiu. 0,0287 fier 0,0820 0,0537 mangan 0,0038 0,0125

Chlorurl de sodiu 0,8289 0,0819 magneziu 0,0878 0,1811o lithiu 0,0024 0,0072 potasiu 0,0154 calciu 0,1287

Sulfat de calciu o,o68o sodiu 0,01 x o 0,0016

Acid silicic 0,1116 0,0499

Total . . 1,9059 2,3999CO liber 1,3935 1,073 CC.Temperatura 12 C. 12 C.

www.dacoromanica.ro

20 RADU PASCU

Unul din aceste izvoare din marginea oselei Corund-Prai d, a fost captat intr'un mic bazin, care servi de bireci pentru vizitatorii bAilor Cor un d.

Dupl analiza fcut de Prof. V. HANKO, apa contine lat000 gr.:

gr.

Bicarbonat de calciu . . 0,1117o sodiu . . . 0,1238 magneziu 0,5219

fier 0,1331 mangan 0,0177

Chlorur de sodiu . . 153,6137 magneziu 0,1756 lithiu . . 0,0012

potasiu 0,0156Sulfat de calciu 1,1415

sodiu 0,3706Acid silicic 00635

Total . . 156,2899

CO liber 508 CC.Temperatura 180 C.

Actualmente aceast baie este ruinat.

Doboeni. 1. Un izvor de al:4 alcalina carbogazoasa cu unexces mare in acid carbohit liber, captat inteun cilindru debeton. Neanalizat.

Izvorul iese in marginea de S a comunei Doboen i.Proprietatea comunei.Apa servete locuitorilor ca apa de &Lit. Din cauza pre-

siunii ce o exercita acidul carbonic liber, vasele in care setransporta apa nu se pot astuph. Ar fi de studiat daca acidulcarbonic liber, nu s'ar puta. capth i intrebuinth in industrieca acid carbonic comprimat, cum se intrebuinteaza la Buziai Malna.

www.dacoromanica.ro

CARIERELE $1 APELE MINERALE DIN JUD. ODORHEI 21

2. Un izvor de ap alcalina carboferuginoasa, captat intr'unbazin de beton in dimensiunile 4 m. pe 4,20 m. Debit ink.Temperatura II C. Neanalizat.

Izvorul iese pe un petec de pmant, proprietatea comuneiinconjurat de proprietati particulare, la incrucisarea soseleiB ar o 1 tVa. r g hi s cu soseaua ce duce spre Dobo se n i.

Din cauza micului debit al izvorului, apa neputandu-se pre-men mai des, organele serviciului sanitar, au interzis functio-narea bailor. Acest izvor atat prin situatia in care se gseste,cat si prin debitul mic care-1 are, este destinat mai mult aservi ca apa' de bant.

Feleag. AO clorosodica cu un mic continut in iodur sibromura de sodiu. Nu exista o analiz5. completa.

Sunt trei izvoare dintre care numai unul este captat inteunbazin care serveste pentru Hi reci si este inconjurat de o ba-raca cu mai multe cabine, dintre cari unele au fost instalatepentru bal. calde.

Aceasta baie a fost mai inainte cercetata de catre locuitoriidin Cristu r, actualmente ea este pat-Asia, iar instalatiunilesunt inteo stare de degradare incat nu se mai pot intrebuinta.

Herculian. Ape alcaline carbogazoase feruginoase, cu gustplacut, neanalizate.

Sunt cinci izvoare, -toate ies printre brecciile andezitice dinmarginea vaii Baro 1 t. Dintre acestea patru izvoare, prote-jate-prin scorburi de Levan, la o distant de 20-30 m. unulde altul, ies in marginea dreapt a \rail Bar ol t, in parteade sus a satului. Un izvor captat in un pu t de andezit, cu scur-gere libeel prin o teava de metal cu doul guri, iese in o livadadin marginea stangI a \Tad Bar ol t, cam pe la mijlocul satuluiIn dreptul unui pod. Toate aceste izvoare servesc locuitorilordin sat ca apa de Wilt si in economia casnia.

Langa soseaua ce leaga comuna Her culian cu BataniiM i c i, in dreptul unui pod peste valea Barol t, iese unizvor de "apI carbogazoasa, de un gust plcut, protejat prin

www.dacoromanica.ro

22 RADU PASCU

o scorbur de lemn care serveste trecatorilor si muncitorilordin camp ca ap de blut.

Acest izvor cade in hotarul comunei Batanii Mic i.

Homorod. Statiune balnear cu ape alcaline carboferuginoase,captate in puturi de andezit sau de beton.

Sunt nou izvoare cari toate ies printre breccii andezitice.Dintre acestea un izvor puternic alimenteaza un bazin 2 pe2,5 m. care serveste pentru bi reci, iar altul alimenteaz1 bAilecalde cu opt cabine.

Celelalte izvoare servesc ca ape pentru cura interna, dintrecari izvoarele Gyar fa s si Mico sunt cele mai uzitate.

Dup analiza fcut de Profesorul SOLYMOSSY asupra apei dinizvoarele Gyar f a s si M i c o, bile reci si calde, apa con-tine la litni :

Statiunea balnearl este situat la 17 km. de Orasul 0 d o r-h e i, in dreptul soselei nationale 0 do r he i-M er cur eaCiucului.

Proprietatea comunei CAI) elnit a, care, pe lingA maimulte vile particulare, a construit bAile, un restaurant, casede locuit, pe care le-a arendat fratilor DERZI din Cluj. Acestia

Izvoarele Gyarfas Mico Baia rcce Baia cald5

ChlorurA de sodiu 0,4663 0,4699 0,0322 0,0139potasiu 0,4950 0,0641 0,6461 0,0433

Sulfat de sodiu - 0,0059 0,0058 -Borat 0,0732 0,0355 0,0537 -Bicarbonat de sodiu 0,2839 0,1397 0,2687 0,4266

calciu 0,3724 0,4124 0,5720 0,4266* magnesiu 0,5163 0,3781 0,5182 0,3421

., fier 0,0510 0,0648 0,0414 0,0191amoniu - - 0,0664 0,4137

Nitrat de amoniu - - 0,4470 0,1054Acid silicic 0,1242 0,x131 0,1228 c,,xo8i

Total 1,9368 2,5833 3.3732 1.9474CO liber in c.m.c. 938 687 686 209Temperatura to,4C 11,3C 14 C 17,5C

www.dacoromanica.ro

CARIERELE $1 APELE MINEFtALE DIN JUD. ODORHEI 23

din lipsa de fonduri au lasat ca intreaga instalatiune de baisa se ruineze din ce in ce mai mult, astfel ca in prezent, ashcum se gasesc, cu greu mai pot functionh.

Aceast statiune balneara, cu ape minerale abundente, si-tuath' in apropierea resedintei judetului, inteo pozitie pitoreasdsi inconjurat de pduri de brad, este in prezent din ce in. cemai putin vizitata de public si amenintata s fie cu totul ne-glijat, dac nu se vor luh la timp msuri pentru refacereabailor si intretinerea in buna stare a caselor de locuit.

Kiruly. Statiune balnear mcdesta cu ape alcaline carbo-feruginoase. Sunt dou izvoare cari ies printre aglomerate an-dezitice, captate, unul inteun put de andezit cu scurgereEbert al doilea inteun bazin inconjurat de cateva cabine. Eleservesc ca apa de but si pentru bai reci. Neanalizate.

Aceste bai asezate in poalele muntilor Hirghit a, inpunctul unde paraul Ke kviz se vars in valea Kirul y,cad in hotarul comunei Leuta cu care sta.' in .legitura cuun drum cat se poate de rat' intretinut.

Din cauza distantei si greului transport, aceste bai suntputin cunoscute si sunt frecventate de cateva familii doritoarede liniste. Cateva case particula.re servesc de locuinte, iaraprovizionarea cu alimente se face din Leut a sau V I a-hita si aceasta pe un timp mai indelungat.

Leuta. Ivor de apa sarat, captat inteun put inchis sub obaraca.

Izvorul iese in marginea stanga a vaii Ho mor o du Mi c,la o distanta de ca. z km. la N de comuna.

Apa este intrebuintat de locuitorii comunei in economiacasnica si pentru adpatul vitelor.

Odorhei. Statiune balneara alimentata de doul izvoare cloro-sodice carbonatate, captate in dou puturi unul langa altul,fiecare avand adancimea de u m.

www.dacoromanica.ro

Temperatura 10,50 C.Debitul nemAsurat, ajunge ing pentru a pute da 50 bAi

calde zilnic. .Baia este situat la S de orasul Odor he i, la o distant

de 1 km. de marginea orasului.Proprietatea lui FERINGER GYULA, care pe o livad din apro-

pierea izvoarelor transformaa in un mic parc, a ridicat unstabiliment de &Ai prezentabil, compus din o sal de asteptare,14 cabine pentru Hi calde si cas de masini.

Apa se pompeazI din cele dou puturi si se incllzeste prinaburi in dou'l rezervoare instalate in casa masinilor, din carese distribue la 13E. Toat instalatiunea este bine si curat intre-tinut. Mile sunt frecventate aproape exclusiv de locuitoriiorasului Odor he i.

Mile Seiche. 1. AO alcaling carbosulfuroas, captat inteunbazin 5 pe 7 m. care serveste pentru lAi reci si care alimen-teazd si bAile calde. Apa prin oxidare in prezenta aerului areo coloare alburie-Mptoas'a' si degajeazA un miros pronuntat dehydrogen sulfurat.

24 RADU PASCU

Dup analiza fAcut de L. SOLYMOSSI apa contine la unlitru:

gr.

Bicarbonat de calciu . 2,557 sodiu 4,010 magneziu 1,348 fier 0,0110 mangan 0,003

Sulfat de sodiu 0,027Silicat de sodiu 0,074Chlorur de sodiu 11,683Iodur de sodiu 0,007Bromura de sodiu o,006

Total . . . 25,727

www.dacoromanica.ro

Baia este situata la 4 km. NW de orasul Odor he i, peo livad in marginea soselei 0 dor he iPr a i d, in apro-piere de comuni Biserican i.

Proprietatea locuitorului BOKOR DAVID din 0 dor he i.Instalatiunea bailor consta in mai multe cabine de desbracat

In jurul bazinului de apa rece si o baraca de scanduri cu 14cabine pentru bad calde in stare primitiv. Citeva clIdiri ser-vesc ca locuinte pentru vizitatori.

Aceasta statiune balneara, prin apele sale sufluroase si prinpozitia sa linga un oras ca Odor he i, ar puteh deveni ostatiune balneara importanta, daca s'ar ridich .un stabilimentde bai mai modern si s'ar infiinth un mijloc de transport les-nicios Cu orasul.

2. La o distant de ca. Ioo m. NW de baile Seich e, inmarginea unui mic paraias, iese un izvor de ap alcalina carbo-feruginoasa, captat inteun put de beton de 4 m. adancimeinchis sub o casuta.

Dupa analiza fcuta de Dr. SOLYMOSI in anul 1887, apacontine. la i000 gr.:

CARIERELE $1 APELE MINEFtALE DIN JUD. ODORHEI 25

Dupi analiza ta'cut de Dr. LENGVEL in anulla i000 gr :.

188o, apa contine

Gr.

Chlorur de sodiu 3,0344 potasiu 0,3534o lithiu 0,0109 o calciu 0,2993

Bicarbonat de calciu 0,3261 magneziu 0,2413 fier 0,0047

Acid silicic 0,0185

Total . . 4,2886

CO2 liber 0,6743Sulfit de carbon (COS) . . 0,00096Temperatura 110,5 C.

www.dacoromanica.ro

Proprietatea lui BOKOR DAVID din O do r he i.Aceasta ap mineral se exploateaza ca apa de but pentru

locuitorii din O do r he i. Ea se transporta in fiecare dimi-neata Cu un camion in ulcioare de pamant in capacitate dedoi litri si se precia abonatilor din oras, cari platesc 6o lei lunar.Seara se aduna' u/cioarele dela locuinta abonatilor si se trans-porta cu acelas camion la izvor pentru a fi din nou umplute.

Restaurante/e, cafene/ele si multe case particulare intrebuin-teaza exclusiv aceasta apa' pentru but.

Oraseni. Un izvor de apa sarga, captat inteun put fostinchis sub o baraca.

Izvorul iese in marginea vii Ho mor o du Mar e, lao distanta de 700 m. la NW de comuna.

Acest izvor este ruinat si parasit.

Petreni. Un izvor de ap grata captat inteun pu t inchissub o baraca.

Izvoru iese pe terenul arid plin de eflorescente de sare siplante saline ce se intinde in partea de NE a comunei, dealungul\T'AH Homorodu Mare.

Apa se intrebuinteaz de locuitori in economia casnica sipentru adapatul vitelor. Scoaterea apei se face la anumiteMtervale de timp, fixate de organele de administratie locale.

26 RADU PASCU

Gr.

Bicarbonat de calciu . . 2,0409 magneziu 10818o fier 0,01 15o O sodiu 0,0625

Chlorura de potasiu 0,0184 sodiu 0,0659

Substante organice solubile 0,0380Total . . 2,3193

CO2 liber 0,9331Temperatura 18,8 C.

www.dacoromanica.ro

CAR1ERELE $1 APELE MINERALE DIN JUD. ODORHEI 27

Retest]. de Sus. Un izvor de apa alcalina' carbogazoasaputin feruginoasa, pus in comert sub numele Izvorul Mariadin Racosu de Sus.

Izvorul este bine captat inteun put de beton de 7 m. eau-cime, in care apa se ridica pana la 2 m. sub suprafata.

Dupa analiza facuta. de Dr. W. HANKO, apa contine la i litru :

Izvorul de apa iese in marginea vaii Rikapatak la o&mina' de 3 km. la N de sat.

Proprietatea baronului DANIEL GABOR, este arendat firmeiKLEIN MIHAEL din Brasov 'Ana la 1935.

Pentru exploatarea apei, deasupra putului este instalan opomp-a de mina* prin care pompeaza apa inteun mic recipient, dincare se distribue prin patru guri direct in butelii. 0 cladireridican deasupra izvorului serveste ca sal pentru spIlatulsticlelor, imbuteliere si magazie. 0 alta cladire serveste cadepozit pentru sticlele umplute, iar o cask' ca biurou si locuinnpentru administrator.

Aceasta instalatiune este legata prin o osea ingust cusoseaua Racosu de Susgara Augustin.

Se imbuteliaza anual pana la 150.000 sticle, care se desfacin orasele din Ardeal si in msura mica in vechiul Regat.

Gr.

Bicarbonat de calciu . 1,6491 magneziu 0,8030o o sodiu 0,7041o o fier 0,0963 o mangan 0,0183 o lithiu 0,0009

Chlorura de sodiu 0,1366 potasiu 0,0496

Sulfat de calciu 0,0174Acid silicic 0,1146

Total . 3,5899CO2 liber 2,7491Temperatura 10,6 C.

www.dacoromanica.ro

28 FtADU PASCU

Raregt. Un izvor de ap srat, captat inteun put inchis subo barac

Izvorul iese in marginea unui praias care se vars in valeaH o mor o du Mar e, la o distant de 1 km. 2oo m. la Ede comun.

Apa se intrebuinteaz de locuitori in economia casnic siadpatul vitelor.

Slinpaul. Un izvor de ap srat, captat inteun put inchissub o barac5.

Izvorul iese in dreptul soselei Oclan dS Anpaul peun teren arid plin de eflorescente de sare si plante saline, lao distant de 1 km. SE de comun.

Apa se intrebuinteaz de locuitori in economia casnica sipentru adpatul vitelor.

Izvoare srate identice, mai sunt cunoscute la S atu N ousi pe la mijlocul vechei c sele intre Racosu de S u s siOcland.

Vlilhita. In hotarul comunei Vlhi t a ies mai multeizvoare de ape minerale printre brecciile andezitice. *Dintreaceste izvoare unele sunt puse in consumatie ca ape de bait,altele au dat nastere la statiuni balneare modeste. Aceste iz-voare sunt :

1. Izvorul Hargita-Livadil. AO alcalin carbogazoas, cap-tar inteun put de beton.

Dup analiza f'cut de Dr. W. HANKO apa contine la too gr. :Gr.

Bicarbonat de calciu . . . 0,4438 magneziu . 0,3875 sodiu 0,2494 * tier 0,0448

Chlorura de calciu 0,0271 sodiu 0,0255

Sulfat de sodiu 0,0199Bicarbonat de potasiu . . 0,0040

mangan . 0,0012

www.dacoromanica.ro

CARIERELE $1 APELE MINERALE DIN JUD. ODORFIEI 29

Gr.

Borat de sodiu 0,0055Acid silicic 0,0897

Total . . 1,2934CO2 liber 2,1045Temperatura to C.

Izvorul iese in dreptul punctului unde se intalnesc valeaKves cu valea To lvaj o s. El st in legAtur cu soseauaVlhitaMercurea Ciucului in dreptul km 66prin o osea ingust construia pe langA valea K el v e s.

Apa este pusl in comer t de Banca Cetatea din Odorhe i,sub numele de HArghita Livad5.

Ca instalatiuni este ridicat o clAdire deasupra izvorului,care serveste ca magazie, sail de spAlat sticlele si imbuteliere.

Debitul apei nefiind prea mare se imbuteliazI ca. 500 sticlepe zi. Transportul se face cu clruta pan la Odor he i, deunde pe C. F. R. se trimite in diferite orase din Ardeal, avanddepozitul principal in Sibi u.

2: gelters Seeuese. AO alcalinA carboclorosodia. Sunt douizvoare Cu un debit insemnat, la distant de 4 m. unul de altul.bine captate in puturi de bcton si avAnd scurgere liber.

Dup6 analiza fcutA de Dr. W. HANKO apa contine la i000 gr.:Cr.

Chlorura de sodiu 7,82'5 potasiu . . 0,0196

Bicarbonat de sodiu 1,6394 calciu 0,4702 magneziu 0,4611 fier 0,0610 mangan 0,0032 lithiu 0,0097

Sulfat de sodiu 0,0039Acid silicic 0,0456

Total. 4,5352CO2 liber 2,5678

www.dacoromanica.ro

Izvoarele ies pe valea Vargya s la S de soseaua V I A-h i t aM er cur e a Ciucului cu care este legata intrekm. 62 si 63 prin un drum de i1/4 km. lungime.

Proprietatea liceului catolic din 0 do r he i, sunt arendatefratilor Duzi din Cluj.

Apa este pusa in comert sub numele Borviz natural, me-dicinal de Harghita, Setters Sacuesc.

Ca instalatiuni sunt : o cla'dire peste izvoarele de apa, careserveste ca sail de splat sticlele si imbuteliere. 0 a doua ell-dire serveste ca biurou, magazie si locuinta pentru administrator.

Exploatarea apei se lace in mod foarte redus, din cauzalipsei de fonduri si aparate. Se imbuteliaza. maximum 150sticle pe zi, care se transporta cu caruta si se desfac in oraseleOdorhei si Mercurea Ciucului.

Aceasta apa cu un gust placut, care se aseamana foarte multCu apa din izvorul Maria din Malna s, este putin cunoscuta,la care in afara de alte motive, contribue si distanta de 25 km.de 0 dor hei si de linia ferata.

3. Apele minerale i bAile din eAtimul Szentkeresztbanyapendinte de comuna Vlahit a. Ape minerale alcaline carbo-feruginoase, neanalizate.

Sunt mai multe izvoare dintre care unul captat inteun putde andezit, cu scurgere libera, serveste ca apa de baut, iar altelecaptate inteun bazin in dimensiune de io pe 25 m., inconjuratde mai multe cabine, serveste pentru bai reci. Toate acesteizvoare ies printre breccii andezitice, in marginea dreapta avaii Homorodu Mic.

Proprietatea firmei KAMNER Si JEKELIUS din Brasov.Apa de but si Mile sunt intrebuintate de personalul si lucratorii

dela uzina de fier din localitate precum si de locuitorii din catun.In afara de aceste izvoare de apa minerall mai mult sau

mai putin cunoscute, este posibil sa mai existe si alte izvoareIn regiunea brecciilor si aglomeratelor andezitice din acestjudet, care nu sunt cunoscute cleat numai singuratecilor locui-tori, cari din intamplare dau de ele.

30 RADU PASCU

www.dacoromanica.ro

LITERATURAHAUER STACHE. Geologie Siebenbargens. Wien, 1873.DR. FRANZ HERBICH. Das Szeklerland. jahrbuch, de K. U. Geolg. rieich-

anstalt. Bd. VI. 1878.DR. FRANZ SCHAFARZIK. Detaillierte Mitteilungen, fiber die auf dem Ge-

biete des Ungarischen Reiches befindlichen Steinbriiche. Buda-pest, 1909.

DR. EMIL TAPOSU 9i DR. "AVM CAMPEANU. Ape minerale i statiunilebalneo-climaterice din Ardeal. Bucuresti, 1921.

Institutul Geologic al Romilniei. Harta geologica a Romtiniei. FoaiaNo. r. 1926.

www.dacoromanica.ro

CapelnitaCorundDealuLuetaHerculianIonetiMereti

CiborteniBorundDoboeniHarghita LivadaHerculianHomorod

REGISTRUL LOCALITATILORI. Cariere

13) Ape sdrateFeleag RareLeuta SAnpaulOreni Satu NouPetreni

OdorheiPraidRacou de SusSatu MareVilrghiVlahitaZimbor

II. Ape nsineraleA) Ape alcaline carbonatate

KiruliOdorheiRacou de SusSeicheSetters SacuescVIrthita (Szentkeresztbdnyal

www.dacoromanica.ro