Universitatea de Medicin i Farmacie Gr. T. Popa IaiFacultatea de MedicinSemiologie MedicalaCursProf. Univ. Dr. George Ioan PandeleRealizare grafica: Prep. Marian Turiceanu

Definitie: totalitatea simptomelor si semnelor care apar consecutiv incapacitatii cordului de a asigura un debit cardiac adecvat pentru nevoile metabolice ale organismului

Insuficienta circulatorie: include anomalii ale functiei cardiace, volumului si distributiei sangelui la organele vitale

Cauzele insuficientei cardiace: miocardice- cardiopatie ischemica - cardiomiopatii- HTA - miocardite nemiocardice - boli valvulare - boli pericardice- angiocardiopatii congenitale - tumori cardiaceINSUFICIENTA CARDIACA

Fiziopatologie

presarcina- echivalenta cu gradul de alungire a fibrelor miocardice la sfarsitul diastolei, fiind conditionata de volumul telediastolic- legea Frank-Starling: forta de contractie este direct proportionala cu lungimea fibrelor miocardice la sfarsitul diastolei- contractia atriala presarcina

postsarcina- exprima tensiunea realizata in peretele ventricular in cursul ejectiei, pentru mentinerea volumului bataie- depinde de: rezistenta periferica arteriolara (impedanta la ejectie a VS) si de dimensiunile cavitatii VS- legea Laplace: tensiunea in peretele ventricular este direct proportionala cu presiunea intracavitara si cu raza cavitatii

contractilitatea- este forta de contractie a fibrei miocardice independenta de parametrii anteriori- prin accentuarea tonusului simpatic si administrare de tonicardiace

sincronismul contractiei miocardice- contractia coordonata a diferitelor portiuni ale masei miocardice

frecventa cardiaca- mentine un volum diastolic constant (prin rezistentelor venocapilare)- debitul cardiac paralel cu frecventa

Clasificarea insuficientei cardiace

Criteriul hemodinamic

IC cu debit cardiac scazut- insuficienta cardiaca congestiva (staza venoasa pulmonara si sistemica, DC )- insuficienta cardiaca hipodiastolica: durata diastolei / tulburarea umplerii ventriculare- IC din anevrismele ventriculare si ischemie ( partiala / zonala a contractilitatii)

IC cu debit cardiac crescut- DC ( frecventa cardiaca sau volumul sistolic)- cauze: hipertiroidie, fistula a-v, beri-beri, boala Paget, sdr.Albright

Criteriul anatomic IC stanga IC dreapta IC globala

Criteriul evolutiv IC acute IC cronice

Clasificarea functionala NYHA (New York Heart Association)

- parametri urmariti: dispneea, oboseala si angorul

Clasa I : fara limitare pentru activitatea fizica obisnuita Clasa II : usoara limitare a activitatii fizice prin dispnee, oboseala, angor la efort obisnuit Clasa III : limitare severa a activitatii fizice cu absenta simptomelor functionale in repaus Clasa IV : simptome prezente in repaus

Insuficienta cardiaca stanga

Simptome dispnee de efort si/sau tuse la effort dispnee paroxistica nocturna (astm cardiac) edem pulmonar acut, ortopnee dispnee de repaus cu caracter permanent

Semne fizice- raluri subcrepitante bazale - semne de marire a VS- respiratie inasprita - suflu sistolic de IM organo-functionala- puls alternant - tuse cu expectoratie (cu celule cardiace)- uneori: hidrotorax stang - galop ventricular stang, Z2 accentuat la P- TA decapitata( TAS, cu mentinerea TAD la un vechi hipertensiv)

Examene paraclinice ECG: tulburari de ritm si de conducere, semne de ischemie si HVS Ecocardiografia: identificarea modificarilor datorate bolii de baza Examenul radiologic: semne de staza pulmonara Explorari radioizotopice: explorare MUGA aprecierea neinvaziva a FE, functiei sistolice si diastolice a VS Explorari invazive: ventriculografia, coronarografia

Insuficienta cardiaca dreapta

Tablou clinic semne de staza venoasa sistemica cianoza generalizata (rece in IC cu debit , calda in IC cu debit ) reflux hepato-jugular semne si simptome de staza portala, renala si cerebrala edem cardiac, cu tendinta la generalizare semnul Harzer, galop ventricular drept suflu de IT organofunctionala manevra Valsalva, compresia ficatului si ridicarea pasiva a membrelor inferioare presiunea venoasa

Paraclinic: cateterismul cardiac drept evidentiazaPVC sipresiunii telediastolice VD

Insuficienta cardiaca globala

poate aparea primar (afectare simultana a ambilor ventriculi miocardita, cardiopatie ischemica) sau ca urmare a interesarii succesive a celor doi ventriculi IVS staza pulmonara HTP functionala HTP fixa decompensare VDSdr. Bernheim = valvulopatie Ao / HTA hipertrofie importanta a SIV restrictii ale camerei de ejectie a VD IVD initiala + elemente de ATS coronariana IVS IC globala

Complicatii insuficienta valvulara organo-functionala mitrala si tricuspidiana aritmii cardiace prin distensie atriala, tromboze si tromboembolii leziuni hepatice si icter, sdr. disproteinemice carentiale, denutritie secundara tulburari trofice cutanate + infectii supraadaugate tulburari hidroelectrolitice

SEMIOLOGIA AORTEI

Aorta este formata din trei segmente:1. crosa aortei - poriunea ascendenta > arterele coronare - poriunea orizontala > trunchiul brahiocefalic, art. carotida stnga si art. subclaviculara stnga2. aorta toracica - de la vertebra a IV-a toracica la diafragm > ramuri viscerale si parietale3. aorta abdominala subdiafragmatica - se divide in iliacele primitive stnga si dreapta + sacrata medie, la nivelul vertebrei L4

Patologia aortei > entiti anatomo-clinice: anevrismele (fusiforme si saculare) disecia de aorta aortitele specifice si nespecifice sindroamele de ocluzie cronica a aortei si arterelor mari emergente

ANEVRISMUL DE AORTA

Anevrismele aortice realizeaz o dilatare a lumenului cu pierderea paralelismului pereilor vasului, consecutiv afectrii tunicii medii.

Etiologie- sdr. Marfan si sdr. Ehlers - Danlos- lues ateroscleroza si HTA sistemica- necroza mediochistica Anevrismele aortei intereseaz segmentele toracice sau segmentul abdominal.

A. Anevrismele aortei toracice - complicaii ale aortitei sifilitice ce pot fi localizate la nivelul aortei ascendente, al crosei sau al aortei descendente toracice

Anevrismele aortei ascendentepoate fi interesat ostiul coronarian si valvula aortica > umplerea diastolica coronarian este deficitara si bolnavii au angor pectorisanevrismele voluminoase pot eroda peretele toracic anterior (sternul si coastele) formaiuni pulsatile si dureroaseruptura anevrismului aortei ascendente poate avea loc in pericard, mediastin, pleura stnga Anevrismul crosei aorticepoate comprima bronsia principala stnga dispnee, wheezing, tuse iritativa bitonala (paralizia nervului recurent stng), deplasarea traheei ritmata de puls (semnul Oliver - Cardarelli)sdr. Claude Bernard - Horner stng

Anevrismele aortei toracice descendente compresia esofagului (disfagie) si a nervului vag stng - compresia canalului toracic (sdr. Menetrier)

ANEVRISME DE AORTA:RADIOGRAFII STANDARDAORTA ASCENDENTAPAOASPAAO DESCENDENTAFormatiune expansiva opaca,contur net arciform,continua cu opacitatea pediculului vascular; formatiunea este centrata pe aorta ,care prezinta si calcificari parietale ateromatoase

Rad.standard:ANEVRISME AORTA TORACICABRONHOGRAFIEEsofag deviat,compresatLATOASPAAAesofagAnevrism sacciform crosa AO AA

B. Anevrismele aortei abdominale

Originea lor este predominant aterosclerotica si incidena creste progresiv dup vrsta de 50 ani. bolnavii prezint durere in epigastru cu iradiere in flancuri, hTA severa pot eroda in vena cava si in peretele intestinului subire (fistule aorto-venoase sau fistule aortointestinale) sangerari importante in cavitatea anevrismului se formeaz trombi si sunt sechestrate plachete CIVD tromboza intraanevrismala embolii periferice ruptura anevrismului aortic durere intensa insotita de paloare, sudoratii reci, hTA, puls filiform ruptura anevrismului abdominal are loc retroperitoneal sau in cavitatea peritoneala

Diagnosticul anevrismelor de aorta

- ecografie bidimensionala - ecografie transesofagiana- radiografie simpla - computertomografie (cu substana de contrast)- aortografia cu substana de contrast- RMN

CT -ul, aortografia si RMN-ul permit obinerea unor imagini in care delimitarea anevrismului in raport cu formaiunile nvecinate este precisa si servete unui abord chirurgical corect

US DOPPLER ANGIO POWER:ANEVRISM AO ABDOMINALA

Angio-RM;reconstructie 3D ,MPR,spin: ANEVRISM AORTIC SUBRENAL

ANGIO-CT,MPR 3D:ANEVRISM AORTA ABDOMINALA:A)inainte si B)-dupa endoprotezare percutana transluminalaAPROTEZAAB

DISECIA DE AORTADisecia aortica apare consecutiv unei soluii de continuitate in intima, insotita de penetrarea sngelui in medie si disecia acesteia, cu formarea unui canal fals ce nainteaz si poate determina repenetrarea in lumen.

Mecanismul de producere spontan - in diselastoze: sdr. Marfan, Ehlers-Danlos, hiperhomocisteinemie, necroza chistica a mediei rezultat al stresului parietal - in HTA si coarctatia de aorta consecutiv traumatizarii intimei dup angiografie si chirurgia cardiaca Tabloul clinic dominat de durerea instalata acut, cu intensitate maxima de la inceput, sediul in torace, coloana vertebrala toracoabdominala, abdomen disecia aortei ascendente poate progresa ctre ostiul coronarian si valvula aortica determinnd crize anginoase, infarct miocardic, insuficienta aortica acuta, IVS acuta disecia crosei aortice afectarea arterelor emergente, cu hemiplegie consecutiva si ischemie a membrelor superioare

Diagnosticul clinic: durere violenta instalata brusc, iradiata la baza gatului, coloana, abdomen, lombe inegalitatea pulsului si a TA la nivelul arterelor membrelor sufluri de insuficienta aortica, carotidiene, subclaviculare, abdominale, femurale

Confirmarea diagnosticului necesita aportul metodelor imagistice: radiografie simpla CT, RMN ecocardiografie transesofagiana angiografie ECG si markerii de cardiomioliza normali exclud infarctul miocardic Mortalitatea creste cu sediul si lungimea diseciei.

TIPURI DE DISECTIE PARIETALAAORTICACompletaDisectii partiale

ANEVRISM DISECANT AL AORTEI ABDOMINALEECOGRAFIE DOPPLERLumen falsLumen adevaratDecolare parietala intimala

SINDROMUL DE ARC AORTIC

include bolile arcului aoriic ce determina perturbri circulatorii in vasele mariemergente de ia acest nivel: trunchiul hrahiocefalic drept, art. carotida stnga sisuhclaviculara stnga.

Manifestrile clinice semne de ischemie in teritoriul cerebral si al membrelorsuperioare

Cauzele sindromului de arc aortic- ateroscleroza - aortita cu celule gigante- aortita luetica - boala Takayashu- policondrita juvenila - spondilita ankilopoetica- sdr. Kawasaki: febra prelungita, rash si adenopatie cervicala

Boala Takayashu- etiologie necunoscuta, afecteaz aorta, ramurile arcului aortic si art. pulmonare- afectare coronarian cu angina instabila angiografia cu substractie digitala > prezenta stenozelor la nivelul ramurilor arcului aortic

Sindromul de furt al subclavicularei- ocluzia incompleta la originea art. subclaviculare stngi determina umplerea ei, inporiunea distala, prin furt din art. vertebrala

Sindromul de defileu costoclavicular- pachetul vasculonervos al membrului superior trece prin unghiul dintre scalenulanterior si mijlociu- coasta cervicala sau echivalentul ei (o bandeleta fibroasa) poate comprima trunchiul inferior al plexului brahial (C8, T1) si artera subclaviculara in situaia in care braul este in abductiesimptome: paralizie, amoreala, paloarea degetelor ce apar in poziia de abductie a braului si dispar la revenirea braului in poziie normala

Testul Addson (manevra scalenului anterior) - rotaia si hiperextensia gatului > compresia subclavicularei, cu parestezii si furnicturi, paloarea degetelor, abolirea pulsaiilor radiale si perceperea unui suflu sistolic la ascultatia art.subclaviculare

Va multumesc pentru atentie!