Caracterizarea Hidrologica a Anului 2010

7

CARACTERIZAREA HIDROLOGICA A ANULUI 2010

In cursul anului 2010 regimul hidrologic s-a situat peste valorile medii

multianuale in cea mai mare parte a tarii, exceptand raurile din bazinul hidrografic

Barlad si cele din Dobrogea unde valorile coeficientilor moduli determinate la statiile

hidrometrice au fost subunitare.

In ceea ce priveste scurgerea maxima debitele produse in timpul viiturilor din cursul anului 2010 au avut valori excepionale in lunile iunie si iulie in bazinele raurilor

Siret si Prut.

Scurgerea medie

Regimul hidrologic la statiile hidrometrice analizate s-a situat in cea mai mare

parte a teritoriului tarii peste valorile medii multianuale in cursul anului 2010 (Fig.1).

Fig. 1. Scurgerea medie anuala. Coeficienti moduli

8

In figura 2 se prezinta incadrarea hidrografelor debitelor medii zilnice inregistrate

in anul 2010 intre hidrografele debitelor minime, medii si maxime zilnice multianuale la

statii hidrometrice din diferite zone geografice ale tarii.

Fig. 2. Hidrografele debitelor medii zilnice din anul 2010 si a ale debitelor minime, medii si

maxime zilnice multianuale la statii hidrometrice din diverse bazine hidrografice

S.H. BISTRA - RAUL VISEU

0

200

400

600

800

1000

Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec

mc/

s

Qmin ziln multian

Qmed ziln multianQmax ziln multian

Q med ziln 2010

S.H. PODARI - RAUL JIU

0

400

800

1200

1600

2000


mc/

s

Qmin ziln multianQmed ziln multian

Qmaxziln multianQ med ziln 2010

S.H. SATU MARE - RAUL SOMES

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500


mc/

s

Qmin ziln multian

Qmed ziln multianQmax ziln multianQ med ziln 2010

S.H. BUDESTI - RAUL ARGES

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

Jan Jan Mar Mar May May Jul Jul Aug Sep Oct Nov

mc/

s

Qmin ziln multian

Qmed ziln multian

Qmax ziln multian

Q med ziln 2010

S.H. ARAD - RAUL MURES

0

400

800

1200

1600

2000

2400


mc/

s

Qmin ziln multian

Qmed ziln multian

Qmax ziln multian

Q med ziln 2010

S.H. LUNGOCI - RAUL SIRET

0500

10001500200025003000350040004500


mc/

s

Qmin ziln multianQmed ziln multianQmax ziln multianQ med ziln 2010

S.H. ZERIND - RAUL CRISUL NEGRU

0

100

200

300

400

500

600


mc/

s

Qmin ziln multian

Qmed ziln multian

Qmax ziln multian

Q med ziln 2010

S.H. OANCEA - RAUL PRUT

0100

200300

400500

600700

800


mc/

s

Qmin ziln multian

Qmed ziln multian

Qmax ziln multian

Q med ziln 2010

9

In ceea ce priveste scurgerea sezoniera, in lunile de iarna, valorile debitelor medii

pe cursurile interioare au prezentat valori sub mediile multianuale pe raurile din spatiul

hidrografic Dobrogea-Litoral. In celelalte zone ale tarii valorile coeficientilor moduli au fost

supraunitare (Fig.3.a.).

Fig. 3.a. Scurgerea medie de iarna. Coeficienti moduli

In primavara anului 2010 regimul hidrologic al raurilor din Romania s-a situat

sub mediile lunare multianuale in bazinele raurilor din Moldova si Dobrogea, iar in

restul teritoriului tarii coeficientii moduli ai scurgerii medii sezoniere au avut valori

supraunitare. (Fig.3.b).

Fig. 2.b. Scurgerea medie de primavara. Coeficienti moduli

10

In sezonul de vara s-au inregistrat valori ale debitelor medii mai mici decat

normalele numai in bazinele raurilor din Dobrogea (Fig.3.c).

In lunile iunie si iulie 2010 regimul hidrologic s-a situat peste mediile

multianuale lunare, cele mai mari valori inregistrandu-se pe raurile bazinele Somes-

Crasna, Prut si pe afluentii lor situati in aceste zone.

Fig. 3.c. Scurgerea medie de vara. Coeficienti moduli

Fig. 3.d. Scurgerea medie de toamna. Coeficienti moduli

In sezonul de toamna (lunile septembrie - noiembrie) debitele raurilor au

prezentat valori sub media multianuala in bazinele raurilor din Dobrogea , in celelalte

zone ale tarii valorile coeficientilor moduli fiind supraunitare (Fig 3 d.).

In figura 4 este prezentata variatia scurgerii medii lunare si anuale din cursul

anului 2010 pe baza coeficientilor moduli (K) determinati la statii hidrometrice

11

reprezentative pentru principalele zone din tara (Fig. 2). Si aceste grafice evidentiaza

valorile coeficientilor moduli supraunitari determinati la toate statiile hidrometrice

prezentate. In ceea ce priveste scurgerea medie lunara valorile maxime ale debitelor de

apa s-au inregistrat in general lunile de iarna (ianuarie, februarie si decembrie) si cele

vara (iunie, iulie), iar cele minime in lunile de toamna (septembrie-noiembrie) si in unele

bazine hidrografice in ianuarie si februarie.

Fig 4. Repartitia debitelor medii lunare si anuale din anul 2010 la statii hidrometrice din

principalele zone geografice ale tarii (coeficienti moduli )

S .H . B IS TR A- R AU L: V IS E U

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lun a

K

Km ed lunKm ed anual

S.H . P ODARI- R AUL: JIU

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

K m ed lunK m ed anual

S .H . S ATU M AR E - R AU L: S OM E S

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lu na

K


S.H . H OGHIZ- OLT

0.00.51.01.52.02.53.03.54.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K


S .H . C H IS IN E U C R IS - R AU L : C R ISU L ALB

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lun a

K


S.H . B UD ES TI- RAUL: AR GES - 2008

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

K med lunK med anual

S .H . ZE R IN D - R AU L : C R IS U L N E G R U

0.00.51.01.52.02.53.03.54.04.5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

L una

K


S.H. IALOMITA - RAUL: SLOB OZIA

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K


S .H . AR AD - R AU L: M U R E S

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

L una

K


S.H . LUN GOC I- R AU L: S IRE T

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K


S .H . L U G OJ- R AU L: T IM IS

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

L una

K


S .H . OA N C E A - R AU L: P R U T

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lu n a

K


12

In figura 5 sunt reprezentate curbele de durata ale valorilor medii zilnice

inregistrate in cursul anului 2010 raportate la debitul mediu multianual (coeficienti

moduli) la statii hidrometrice din bazinele Somes-Tisa, Crisuri, Mures, Jiu, Arges, Siret

si Prut.

Fig. 5. Curbele de durata determinate la statii hidrometrice din diverse bazine

hidrografice (coeficienti moduli)

S.H. BISTRA - RAUL: VISEUCurba de durata a valorilor medii zilnice

0.01

0.1

1

10

100

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

p%

K

S.H. PODARI - RAUL: JIUCurba de durata a valorilor medii zilnice

0.01

0.1

1

10

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

p%

K

S.H. SATU MARE - RAUL: SOMESCurba de durata a valorilor medii zilnice

0.01

0.1

1

10

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

p%

K

S.H. BUDESTI- RAUL: ARGESCurba de durata a valorilor medii zilnice

0.01

0.1

1

10

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

p%

K

S.H. ZERIND - RAUL: CRISUL NEGRUCurba de durata a valorilor medii zilnice

0.01

0.1

1

10

100

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

p%

K

S.H. LUNGOCI - RAUL: SIRETCurba de durata a valorilor medii zilnice

0.01

0.1

1

10

100

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

p%

K

S.H. ARAD - RAUL: MURESCurba de durata a valorilor medii zilnice

0.01

0.1

1

10

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100p%

K

S.H. OANCEA - RAUL: PRUTCurba de durata a valorilor medii zilnice

0.01

0.1

1

10

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100p%

K

13

Scurgerea maxima

In anul 2010 cele mari debite s-au inregistrat in luna ianuarie pe raurile

Somes, Crasna, Crisuri, Aries, Muresul mijlociu, Cerna, in bazinele inferioare ale

raurilor din Banat, in bazinele mijlocii si inferioare ale raurilor Jiu, Olt, Vedea, Arges,

Ialomita si pe cursurile de apa din Dobrogea (Fig. 6.).

ORADEA

TURDA

SATU MARE

TURULUNG

NEPOS

BISTRITA

ITCANI

FRUMOSU

TUPILATI

GOIOASA

SINCRAIENI

ALBA IULIA

TALMACIU

NEHOIUTESILA

BOTARLAULUNGOCI

TURBUREACOSERENI

BALSVARTOAPELE

MALU SPART

ALEXANDRIA

GATAIA

LUGOJ

ARADGURAHONT

CHISINEU CRIS

TINCA

MIHALT

Dunarea

Mures

Olt

Siret

Prut

LESPEZI

ISCRONI

FATA MOTRULUI

VIIVII

XII

VVII-VIII

XII

VI

IIXII

Fig. 6. Scurgerea maxima. Luna producerii viiturilor.

In lunile mai si iunie s-au produs debite maxime pe raurile Caras, Nera,

Suceava, in bazinele superioare si mijlocii ale raurilor Timis, Bega, Barzava, in

bazinele superioare ale Prahovei, Teleormanului, Buzaului, Moldovei, Bistritei, pe

cursul mijlociu al Oltului si pe cursul inferior al Muresului.

In lunile iulie si august s-au inregistrat viituri in bazinele Siret, Prut, pe cursurile

superioare ale Oltului, Ialomitei, Argesului si Dambovitei, iar in luna decembrie pe rauri

din Maramures si pe cursurile mijlocii ale Oltului si Buzaului.

14

Probabiliti de depasire sub 20% au fost determinate la statii hidrometrice pe din

Moldova, din bazinul superior al raului Olt, din bazinele Nerei, Cernei, Crisului Alb si

din bazinul inferior al Vedei (Fig. 7.)

Fig. 7. Scurgerea maxima. Probabilitati.

Cele mai semnificative fenomene hidrologice au fost viiturile exceptionale care

s-au produs la sfarsitul lunii iunie si inceputul lunii iulie n special pe raurile din

bazinele hidrografice Siret si Prut.

In a doua jumatate a lunii iunie si inceputul lunii iulie nord-estul tarii a fost

afectat de precipitatii aproape continue si in cantitati insemnate care au condus la

viituri succesive de amplitudine mare, in mod special pe raurile Siret si Prut.

15

Aceasta succesiune de precipitatii a determinat formarea de viituri exceptionale,

care In perioada celui de-al treilea interval a condus la depasirea cotele de pericol

(CP) cu 70-180 cm pe raul Siret pana in sectiunea statiei hidrometrice Dragesti, cu

135-220 cm pe cursul inferior al Sucevei si afluentii sai (Pozen si Solonet), cu 40 -150

cm pe Prut pe sectorul Oroftiana - Radauti Prut, cu 30-150 cm in bazinul superior al

Jijiei si a cotelor de inundatie (CI) cu 20-70 cm pe Suceava la Tibeni, cu 20-60 cm pe

Moldova, pe sectorul Fundu Moldovei-Prisaca Dornei si pe unii dintre afluentii sai, 5-40

cm pe cursul inferior al Bistritei si pe unii afluenti ai sai, cu 20-60 cm pe Trotus pe

sectorul Lunca de Sus - Vranceni si pe afluentii sai, cu 80 -110 cm pe raurile din

bazinul mijlociu al Jijiei si pe unii afluenti ai sai.

Precipitatiile inregistrate atat in bazinul superior al Prutului (Ucraina) cat si pe

teritoriul romanesc au condus la cresteri insemnate de niveluri cu depasiri ale cotelor

de pericol pe sectorul Oroftiana-Radauti-Prut.

Pe raul Prut la statia hidrometrica Radauti Prut debitele inregistrate au fost mai

mici decat maximele istorice din anul 2008 (Q max=4700 m3/s), dar caracteristica

acestei perioade a fost ca s-au inregistrat patru perioade cu debite maxime

consecutive la intervale scurte de timp, valorile acestora fiind de: 1805 m3/s, 2020

m3/s, 2200 m3/s si 2310 m3/s .

Viiturile din perioada analizata produse pe raurile din bazinele Siret si Prut pot fi

comparate cu cele produse in anii 2005 si 2008, cand au fost atinse valori istorice,

exceptand raurile Siret la statia hidrometrica Siret, Jijia la statia hidrometrica Dorohoi,

Buhai la statia hidrometrica Padureni, Miletin la statiile hidrometrice N. Balcescu,

Sipote si Halceni si Sitna la statia hidrometrica Todireni, unde valoarile istorice s-au

inregistrat in acest an. Pentru multe statii hidrometrice de pe raurile Siret, Suceava,

Moldova, Jijia si principalii lor afluenti s-au produs in aceasta perioada cele mai mari

viituri. Mai trebuie mentionat faptul ca in zona Suceava-Vicov-Siret-Dorohoi, cantitatile

foarte mari de precipitatii au generat viituri grave pe afluenti mai mici: Solonet, Solca,

Sucevita, Horodnic, Patrauteanca, Hatnuta, Horaita, Negostina, Berehia.

In figura 8 este prezentata variatia debitelor maxime lunare si anuale

inregistrate in cursul anul 2010 raportate la valorile multianuale la statii hidrometrice de

pe rauri din principalele zone geografice ale tarii.

16

Fig. 8. Variatia scurgerii maxime in cursul anului 2010 (coeficienti moduli)

S.H . B ISTR A- R AU L: VIS EU

0.00.51.01.52.02.53.03.5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

K max lunK max anual

S.H. PODAR I- R AU L: JIU

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Km ax lunKm ax anual

S.H. SATU MARE - RAUL: SOMES

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K


S.H . H OGH IZ- RAU L: OLT

0.00.51.01.52.02.53.03.54.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmax lunKmax anual

S.H. C HISIN EU C RIS- R AUL: CR IS UL ALB

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

K max lunK max anual

S.H . B UD ESTI- R AUL: AR GES

0.00.51.01.5

2.02.53.03.5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmax lunKmax anual

S.H . ZER IN D - RAU L: C R ISU L NEGR U

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmax lunKmax anual

S.H . SLOBOZIA- RAUL: IALOMITA

0.00.51.01.52.02.5

3.03.5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmax lunKmax anual

S.H. ARAD - R AU L: MUR ES

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmax lunKmax anual

S.H . LU N GOCI- RAU L: SIR ET

0.00.51.01.52.02.53.03.54.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmax lunKmax anual

S.H . LUGOJ- RAU L: TIMIS

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K


S.H. OAN CEA- R AUL: PR U T

0.00.51.01.52.02.53.03.54.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K


17

Scurgerea minima Cele mai mici valori ale debitelor s-au nregistrat in lunile ianuarie-februarie

in cea mai mare parte a raurilor din Moldova, in luna august pe cursul mijlociu al Jiului

si afluentii sai, in luna septembrie pe cursul superior si inferior al Jiului, Oltul inferior,

Vedea, Nera, pe cursul mijlociu si inferior al Argesului si pe raurile din Dobrogea.

(Fig. 9).

In luna octombrie s-au inregistrat cele mai mici valori ale debitelor in bazinele

raurilor Iza, Tisa, Viseu, Crasna, Somes, Crisuri, Mures, Bega, Timis, Barzava si

Caras, iar in luna noiembrie in bazinele hidrografice ale raurilor Trotus, Putna,

Ramnicu Sarat, Buzau, Calmatui, pe cursul superior si mijlociu al Oltului, in bazinele

superioare ale Argesului, Dambovitei, Ialomitei, Prahovei si pe Ialomita inferioara.

In ceea ce priveste scurgerea medie lunara minima anuala si scurgerea medie

minima zilnica in cea mai mare parte a teritoriului tarii valorile debitelor medii lunare se

situeaza sub probabilitatea de 75%. In bazinul raului Barzava s-au determinat valori

ale probabitatilor de depasire ale debitelor medii minime lunare de peste 90% .

ORADEA

TURDA

SATU MARE

TURULUNGBISTRA

NEPOS

BISTRITA

ITCANI

FRUMOSU

TUPILATI

SARATENI GOIOASA

SINCRAIENI

ALBA IULIA

TALMACIU FELDIOARA

NEHOIUTESILA

BOTARLAULUNGOCI

TURBUREACOSERENI

BALSVARTOAPELE

MALU SPART

ALEXANDRIA

GATAIA

LUGOJ

ARADGURAHONT

CHISINEU CRIS

TINCA

MIHALT

Dunarea

Mures

Olt

Siret

Prut

LESPEZI

ISCRONI

FATA MOTRULUI

I-II

XI

IXVIII

X

Fig. 9. Scurgerea minima. Luna in care s-a produs.

In figura 10 se prezinta variatia celor mai mici debite medii minime zilnice ale

fiecarei luni din cursul anului 2010 precum si debitul mediu minim anual raportate la

18

valorile debitelor medii multianuale minime la statii hidrometrice din diverse bazine

hidrografice ale tarii.

Fig.10.Variatia scurgerii medii minime zilnice lunare si anuale (coeficienti moduli)

S .H . B IS T R A - R A U L : V IS E U

0 .0

1 .0

2 .0

3 .0

4 .0

5 .0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Lu na

K

K m in lunK m in anual

S .H . P O D A R I - R A U L : J IU

0.0

1.0

2.03.0

4.0

5.06.0

7.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 12

L u n a

K

K m in lu nK m in a nu al

S .H . S A T U M A R E - R A U L : S O M E S

0 .0

1 .0

2 .0

3 .0

4 .0

5 .0

6 .0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 2

L u n a

K

K m in lu nK m in a n u a l

S .H . H O G H IZ- R A U L : O L T

0 .0

1 .0

2 .0

3 .0

4 .0

5 .0

6 .0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2

L u n a

K

K m in lunK m in a n ua l

S .H . C H IS IN E U C R IS - R A U L : C R IS U L A L B

0 .0

2 .0

4 .0

6 .0

8 .0

1 0 .0

1 2 .0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2

L u n a

K


S .H . B U D E S T I- R A U L : AR G E S

0 .01 .02 .03 .04 .05 .06 .07 .08 .09 .0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 12

L u n a

K

K m in lun

K m in a n ua l

S .H . ZE R IN D - R A U L : C R IS U L N E G R U

0 .02 .04 .06 .08 .0

1 0 .01 2 .0

1 4 .0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2

L u n a

K m in


S .H . S L O B O ZIA - R A U L : IAL O M IT A

0 .0

1 .0

2 .0

3 .0

4 .0

5 .0

6 .0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 12

L u n a

K

K m in lunK m in a n ua l

S .H . A R AD - R A U L : M U R E S - 2 0 0 8

0 .0

1 .0

2 .0

3 .0

4 .0

5 .0

6 .0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2

L u n a

K

K m in lu nK m in an u a l

S .H . L U N G O C I - R A U L : S IR E T - 2 0 0 8

0. 01. 02. 03. 04. 05. 06. 07. 08. 0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2

L u n a

K m in


S .H . L U G O J - R A U L : T IM IS

0 .0

1 .02 .0

3 .04 .0

5 .06 .0

7 .0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2

L u n a

K


S .H . O A N C E A - R AU L : P R U T

0 .0

1 .0

2 .0

3 .0

4 .0

5 .0

6 .0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2

L u n a

K m in

K m in lunK m in a nu a l

19

Scurgerea de aluviuni in suspensie

Scurgerea medie anuala de aluviuni in suspensie, raportata la valorile medii

multianuale prezinta coeficienti moduli supraunitari in cea mai mare parte a teritoriului

Romniei.

Cele mai mari valori ale debitelor medii de aluviuni in suspensie ( coeficienti

moduli> 2.00) s-au inregistrat la statiile hidrometrice Itcani pe raul Suceava, Tupilati

pe Moldova, Frumosu pe Bistrita, la statia hidrometrica Tesila pe raul Doftana si la

Teleormanu pe raul Teleorman. (Fig.11).

Fig.11. Scurgerea medie de aluviuni in suspensie. Coeficienti moduli.

In figura 12 este prezentata variatia scurgerii medii lunare si anuale de aluviuni

in suspensie din cursul anului 2010 raportata la valorile debitelor medii multianuale de

aluviuni in suspensie la statii hidrometrice din diferite bazine hidrografice.

20

Fig. 12. Variatia scurgerii medii lunare si anuale de aluviuni in suspensie (coeficienti moduli)

in cursul anului 2010

S.H. BISTRA - RAUL: V ISEU

0.01.02.03.0

4.0

5.06.0

7.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmed lunKmed anual

S.H. PODARI - RAUL: JIU

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmed lunKmed anual

S.H. SATU MARE - RAUL: SOMES

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K


S.H. CORNET - RAUL: OLT

0.0

0.2

0.4

0.6

0.8

1.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmed lunKmed anual

S.H. CHISINEU CRIS - RAUL: CRISUL ALB

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmed lunKmed anual

S.H. BUDESTI - RAUL: ARGES

0.0

0.2

0.4

0.6

0.8

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmed lunKmed anual

S.H. ZERIND - RAUL: CRISUL NEGRU

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmed lunKmed anual

S.H. SLOBOZIA - RAUL: IALOMITA

0.00.51.01.52.02.53.03.54.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmed lunKmed anual

S.H. ARAD - RAUL: MURES

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmed lunKmed anual

S.H. LUNGOCI - RAUL: SIRET

0.00.51.01.52.02.53.03.54.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmed lunKmed anual

S.H. LUGOJ - RAUL: TIMIS

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmed lunKmed anual

S.H. OANCEA - RAUL:PRUT

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmed lunKmed anual

21

Fenomene de iarna

In cursul anului 2010 fenomenele de iarna s-au manifestat in lunile ianuarie-

februarie si foarte putin in ultima parte a anului fiind caracteristice fenomenele de

gheata la maluri, sloiuri, naboi, ace de gheata.

Durata fenomenelor de iarna s-a situat in general sub valoarea medie

multianuala, fiind mai intense pe cursuri de apa cu bazine de receptie mici si in zone

cu altitudine mare.

Cele mai timpurii aparitii ale formatiunilor de gheata au fost inregistrate in luna

decembrie. Formaiunile de gheata (gheata la maluri si naboi) au aparut la inceputul

acestei luni pe raurile Suceava, Moldova, Bistrita, in bazinele superioare ale Buzaului

si Jijiei.

In a doua decada formatiunile de gheata au fost n extindere si intensificare, la

inceput in special pe raurile din bazinele Siretului si Prutului, apoi si pe cele din

bazinele Somesului Mare, Muresului superior, Oltului superior, Argesului, Ialomitei si

pe raurile din Dobrogea, predominnd gheata la maluri, iar la sfarsitul perioadei si

podul de gheata pe Siret pe sectorul Zvoristea-Lespezi, pe afluentii Sucevei si pe

afluentii Barladului. S-au inregistrat de asemenea frecvente curgeri de nboi pe Viseu,

Iza, Somes, Mures, Tarnave, Olt, Bistrita si Prutul superior.

In ultimele cinci zile ale lunii decembrie formatiunile de gheata s-au extins si

intensificat (gheaa la maluri, pod de gheata, curgeri de naboi), astfel ca la sfarsitul

lunii erau prezente in bazinele: Viseu, Iza, Mures, bazinele superioare ale Somesului,

Crisului Repede, Timis, pe raurile din centrul si estul tarii. In ultima zi a lunii decembrie

se semnalau curgeri de naboi (zapada inghetata in albie) pe raurile: Iza la s.h. Vadu

Izei, Somes la s.h. Nepos, pe Mures - sectorul Toplita-Stanceni si pe unii afluenti ai sai

(Toplita, Lut, Tarnava Mare), pe Gilort, pe Olt la s.h. Micfalau, pe Vedea la s.h.

Alexandria, pe Bistrita pe sectorul Carlibaba-Frumosu si pe unii afluenti ai sai

(Carlibaba, Dorna, Neagra) si pe Prut (sectorul Oroftiana-Radauti-Prut).

Cele mai tarzii disparitii ale fenomenelor de gheata s-au produs in prima

decada a lunii martie in bazinul raului Buzau, iar in restul teritoriului in luna februarie.

In Crisana disparitia fenomenelor de iarna s-a produs la sfarsitul lunii ianuarie.

In cursul iernii anului 2010 podul de gheata a fost un fenomen prezent la

majoritatea statiilor hidrometrice, dar durata acestuia a fost in general sub media

multianuala .

22

In tabelul urmator sunt prezentate spre exemplificare date si informatii privind

fenomenele de iarna inregistrate la statii hidrometrice situate pe rauri din diverse zone

ale tarii.

Fenomene de inghet produse in iarna anului 2010

Durata fenomenelor

de iarna (zile)

Cea mai timpurie aparitie a

fenomenelor de iarna

Cea mai tarzie disparitie

a fenomenelor de iarna

Durata podului de

gheata (zile)

Nr

crt

Raul

Statia

Hidrometrica

Produse

2010

Medie

multianuala

Produse 2010

Din perioada de obs.

Produse

2010

Din perioada de obs.

Produse 2010

Medie multian.

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 Somes Satu Mare 21 48 15.12 18.11 9.02 26.03 7 16

2 Cr. Negru Tinca 7 27 - 16.11 31.01 16.03 7 18

3 Mures Alba Iulia 30 39 17.12 09.11 14.02 20.03 28 24

4 Olt Hoghiz 34 35 18.12 18.11 13.02 19.03 17 23

5 Arges Malu Spart 9 29 - 09.11 10.02 30.03 3 24

6 Siret Lungoci 40 50 18.12 09.11 17.02 30.03 22 21

7 Buzau Nehoiu 17 55 18.12 09.11 07.03 27.03 14 22

8 Prut Radauti 73 74 03.12 03.11 28.02 06.03 69 52

Caracterizarea Hidrologica a Anului 2010

Documents

Transcript of Caracterizarea Hidrologica a Anului 2010