Cuprins:

1. Caracterizarea generala a autoritatilor publice2. Raportul dintre autorităţile publice locale şi cele centrale.3. Tipurile Autorităţilor Publice Locale4. Aparatul autorităţilor publice locale5. Organele executive în activitatea Administraţiei Publice Locale: constituirea

şi funcţionarea.6. Locul şi rolul organelor executive în activitatea Administraţiei Publice

Locale

1

Caracterizarea generala a autoritatilor publice

După cel de-al doilea Război Mondial, cînd drepturile şi libertăţile omului devin valori supreme ale statului, cînd acestea fac obiectul reglementărilor internaţionale şi se iau sub ocrotirea comunităţii internaţionale, administraţia publică locală capătă o dezvoltare ţi este recunoscută ca cea mai apropiată de cetăţean, capabilă să rezolve în cel mai eficient mod problemele cu care se confruntă aceasta.Astfel, sistemele administraţiei publice locale constituie obiectul reglementărilor internaţionale în privinţa cărora se constituie principii şi reguli care le asigură autonomia în raport cu statul şi cu alte autorităţi publice.Constituţia Republicii Moldova într-un titlu distinct ,,Autorităţi publice”, reglementează puterile publice, competenţa lor şi raporturile dintre ele. El este structura în deplină conformitate cu principiul separării celor trei puteri „legislativă, executivă, şi judecătorească”. Deci vedem că autorităţile publice locale au o însemnătate mareîn activitatea administraţiei publice, avînd drept scop satisfacerea populaţiei pe un anumit teritoriu dat.La etapa actuală, Legea din noiembrie 1998 privind administraţia publică locală prvede autorităţilor administraţiei publice locale ca un sistem de două nivele. Raporturile ei se întemeiază pe principiile autonomiei, legalităţii şi colaborării în rezolvarea problemelor locale comune.Puterea de stat trebuie circumscrisă unui spaţiu şi unei comunităţi umane. Ca urmare ea se răsfrînge fie asupra întregului teritoriu statal şi întregii comunităţi de indivizi ce populează acest teritoriu, fie asupra unui teritoriu distinct, delimitat şi a unei părţi a populaţiei ce se află pe acest teritoriu .Legea Relublicii Moldova privind Administraţia Publică Locală nr.123-XV din 18.03.2003 prezintă cîteva noţiuni generale ce ţin de competenţa autorităţilor publice locale şi anume:

-Administraţie Publică Locală- totalitate a autorităţilor publice locale constituite, în condiţiile legii, pentru satisfacerea intereselor generale ale locuitorilor uunei unităţi administrativ-teritoriale. Cît priveşte definirea administraţiei publice locale menţionată mai sus, este considerată corectă şi în art.112 din Constituţia Republicii Moldova, denumite autorităţile săteşti şi orăşeneşti, stabileşte că autorităţile administaţiei publice, prin care se exercită autonomia în sate şi oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, care activează în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din sate şi oraşe. Aici vom mai adăuga însă că în administraţia publică locală mai intră şi consiliile raionale, deşi ele nu sunt nominalizate de textul constituţional.

-Autonomie Locală- drept şi capacitate a colectivităţilor locale de a rezolva şi de a gestiona, în condiţiile legii, sub propria răspundere şi în favoarea lor, o parte importaţntă din treburile publice. Autonomia rpiveşte, de asemenea, organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale. Autonomia Locală şi descentralizarea administrativă au devenit principii definitorii care atrag după sine reprezentarea locală, cu ajutorul cărea colectivităţile locale administrează de sine stătător o parte importantă a treburilor publice . Dicţionarul explicativ al limbii române lămureşte pe larg sensul cuvîntului „autonomie”- ca drept al unui stat, al unei regiuni, al unei naţionalităţi sau al unei minorităţi naţionale de a se administra în mod autonom, în cadrul unui stat condus de o putere centrală.

2

Pe de altă parte, autonomia locală nu poate fi acceptată ca un regim de o totală independenţă, nu poate îmbrăca înţelesul indepen- denţei acordate unei colectivităţi politice. Ea este concepută mai degrabă ca o putere de decizie liberă, ca o facultate conţinută în autoritatea de a decide într-o anumită sferă de atribuţii locale, în care interesele locale trebuie să fie reglementate şi girate sub controlul unei autorităţi superioare.Totuşi autonomia locală nu poate avea atribuţii strict locale. Cu alte cuvinte, autonomia locală reprezintă un complex de atribuţii specifice organelor de administrare publică locală necesare pentru administrarea unei părţi substanţiale din treburile publice transmise sub responsabilitatea lor prin lege, şi se află sub controlul statului privind exercitarea acestui .-Consiliul local- autoritatea reprezentativă şi deliberativă a populaţiei unităţii administrativ-teritoriale de nivelul I, în vederea soluţionării problemelor de interes local; -Primar- autoritatea reprezentativă a populaţiei unităţii administrativ-teritoriale şi executivă a consiliului local, aleasă prin vot universal, egal, direct,secret şi liber exprimat; -Primărie- instituţie condusă de primar;-Consiliul raional- autoritate repreyentativă şi deliberativă a populaţiei raionului, care coordonează activitatea consiliilor locale în vederea realizării serviciilor de interes raional .Cît priveşte autorităţile publice reprezentative locale, menţionăm că, într-un sens restrîns,ele sunt constituite de colectivităţile locale ca autorităţi .Autorităţile publice locale sînt organe descentralizate, indepen- dente de puterea ierarhică a autorităţilor publice locale. De aici rezultă că autorităţile publice locale nu pot fi numite şi destituite de la centru după, cum ştim ele trebuie să fie alese şi revocate de cetăţenii unităţii administrativ-teritoriale respective. Din analiza textelor legilor con- testate se desprinde concluzia că unirea sau destituirea autorităţilor publice locale de orice nivel de către o altă autoritate publică, în acelaşi timp de către preşedintele Republicii Moldova, contravine principiilor de bază ale administraţiei publice locale stabilite în art.109 din Connstituţie şi principiul de realizare a suveranităţii naţionale de către poporul Republicii Moldova, consfinţit în art.2 din Constituţie. Prin urmare prevederile au fost declarate neconsti- tuţionale .Constituţia reglementează condiţiile de exercitare a autonomiei locale şi schema generală a autorităţilor publice locale. Legea supremă nu conţine reguli aplicabile diferenţiat autorităţile publice locale sînt expuse în art.113 din Constituţie. Un element caracteristic al autorităţilor publice locale îl constituie eligibilitatea acestora. Principiul eligibilităţii este democraţie de către cităţeni prin vot universal, egal, direct şi liber exprimat.Autorităţile publice locale au un rol important în activitatea administraţiei publice şi constituie în condiţiile legii satisfacerea intereselor generale ale locuitorilor unităţii teritorial-administrative.

Raportul dintre autorităţile publice locale şi cele centrale.

În conceptul Curţii Constituţionale s-a observat că raporturile dintre autorităţile publice locale, atît de nivelul I, cît şi la nivelul II nu au carater de subordonare. Asfel pentru considerentele expuse Curtea apreciază majoritatea prevederilor Legii nr. 181/2001 ca fiind neconstituţionale .Conform Constituţiei art.113(3) raporturile dintre autorităţile publice locale au la bază principiile autonomiei, legalităţii şi colaborării în rezolvarea problemelor comune.Asfel, cu referire la administraţia publică locală, Constituţia stabileşte în art.109, 112, 113 un şir de principii pe care se întemeiază organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale. Ele se referă la autonomia locală descentralizarea serviciilor publice, legalitatea în raporturile dintre autorităţile publice colaborează în rezolvarea problemelor comune.Principiile constituţionale sînt strîns legate între ele şi au menirea de a asigura o activitate eficientă a autorităţilor administraţiei publice locale. Raporturile din cadru administraţiei publice locale sînt determinate de art.6 din Legea nr.123/2003, care stabileşte următoarele: consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi administrative autonome şi respectiv rezolvă treburile publice din sate (comune) oraşe (municipii) în condiţiile legii. O asfel de prevedere legală

3

plasează activitatea consiliilor locale şi a primarilor pe o treaptă de egalitate, ele rezolvă problemele comune axîndu-se pe principiul autonomiei funcţionale.În dezvoltarea acestui principiu articolul menţionat mai stabil că raporturile dintre autorităţile publice locale şi cele centrale, precum şi dintre autorităţile publice locale de nivelul I şi cele de nivelul II au la bază principiile autonomiei, legalităţii, transarenţei şi colaborării în rezolvarea problemelor comune.Practic toate raporturile dintre autorităţile publice locale şi alte autorităţi urmează să fie constituite stric în conformitate cu interesele acestor autorităţi, respectînd principiul autonomiei.Autonomia locală este considerată o ultimă etapă a descentralizării administrative. Ea presupune transferarea unor cometenţe de la nivelul central către diverse organe sau autorităţi administrative care funcţionează autonom în unităţi administrativ-teritoriale, autorităţi alese de către colectivităţile locale respective.Fiind una din cele mai eficiente forme de autogestiune, autonomia locală asigură un grad înalt de democraţie, colectivităţile teritoriale autonome fiind contra puterii eficiente ale administraţiei publice centrale9.Alături de principiul autonomiei, în raporturile dintre autorităţile publice, care are semnificaţie principiul legalităţii, care impune aceste autorităţi să se conducă strict în activitatea lor de prevederile legii, deoarece legalitatea înseamnă respectarea cu stricteţe a normei de drept, fărădreptul de a o încălca cu alte cuvinte, legalitateaeste chiarrezultatul înfăptuirii conţinutului legii.În ceea ce priveşte orice alte acţiuni care vor fi întreprinse de autorităţile publice în legătură cu realizarea intereselor lor şi care nu au reglementare expresă în lege, acestea nu trebuie să contravină normelor cuprinse în legi şi alte acte normative.

În situaţia în care interesele pot veni în contradicţie cu interese raionale, în raporturile dintre autorităţile comunale şi cele raionale se aplică principiul colaborării. Colaborarea înseamnă invitarea consilierilor locali sau a primarilor la şedinţele consiliului, elaborarea unor programe comune de dezvoltare a teritoriului, susţinerea iniţiativelor locale sau raionale şi alte forme care sînt legate de administrarea domeniului politic10.De menţionat în concluzie că principiile analizate scot sub autoritatea ierarhică multiplele servicii publice menite să realizeze interesele locale, plasîndu-le în sfera principiului colaborării în raportrile cu puterea centrală.Pîrghia de asigurare a descentralizării acestora este contenciosul administrativ şi cel constituţional, care asigură legalitatea care stă la baza raporturilor dintre puterea centrală şi locală.Calitatea acestor raporturi este determinată de legislaţia aplicată şi nivelul de pregătire ale funcţionarilor publici.

Tipurile Autorităţilor Publice Locale

Administraţia publică locală este autoritatea reprezentativă organizată de populaţiea unităţii administrativ-teritorială pentru soluţionarea problemelor de importanţă locală, pornind de la interesele şi necesităţile, în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova.Autorităţile reprezentative ale administraţiei publice locale constotuie un sistem din două nivele:

-Autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul I;-Autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul II;

Legea stipulează că atît autorităţile adminisraţiei publice locale de nivelul I şi de nivelul II(consiliile locale precum şi primarii sînt aleşi în condiţiile Codului Electoral).În nivelul I sînt incluse consiliile săteşti(comunale), orăşaneşti şi primăriişe satelor, comunelor şi oraşelor.

4

În nivelul II sînt incluse consiliile raionale şi preşedinţii comitetelor executive raionale, consiliile municipale şi primarii municipiilor.Ambele nivele au ca scop satisfacerea în mod normal a populaţiei de pe un anumit teritoriu aparte.Înainte de a lua cunoştinţă cu acest capitol, mai întîi de toate vom da definiţia corectă în ceea ce priveşte autorităţile publice de nivelul I, după care vom menţiona caracteristici generale în activitatea administrţiei publice locale.Autorităţile publice locale de nivelul I sînt autorităţi publice luate în ansamblu, avînd competenţă generală sau specială, care sînt constituite şi activează pe teritoriul satului(comunei), oraşului(municipiului), pentru promovarea intereselor şi soluţionarea colectivităţilor locale11. Competenţa proprie unităţii administrtiv teritoriale de nivelul I intră:-dezvoltarea sa social-econonomică, amenajarea teritoriului şi urbanistica;-construirea şi întreţinerea drumurilor, străzilor, podurilor;-acordare de asistenţă populaţiei şi protecţia lor;-instituţii de învăţămînt;-bibliotecile, muzeele;-desfăşurarea întrunirilor;-pieţe şi alte locuri publice;-înregistrarea şi evidenţa gospodăriilor ţărăneşti, asociaţiile lor;-apărarea împotriva incendiilor;-parcuri şi spaţii verzi;-protecţia solului, plantelor, animalelor;-înteţinerea cimitirelor

Pornind de la competenţa administrativ-teritorială de nivelul I consiliile locale îndeplinesc un şir de atribuţii care sînt importante pe un anumit teritoriu, care sînt stipulate în Legea Republicii Moldova cu privire la Administraţia Publică Locală, nr.123-XV din 18.03.2003.Mandatul consiliilor locale este de 4 ani şi poate fi prelungit prin legea organică, în caz de catastrofă sau război.

Aparatul autorităţilor publice locale

Funcţia de primar aste o funcţie tradiţională în administraţia locală, nu numai la noi în Moldova, sau în statele din Europa, dar şi pe alte continente, cum ar fi America, unde a pătruns influenţa europeană. Legislaţia contemporană conţine mai multe soluţii şi la raporturile sale cu organul colegial ori cu alte autorităţi publice autonome sau după caz guvernamentale15.Referitor la funcţia primarului putem aduce cîteva exemple ca pildă în Elveţia, cel puţin, primarul se alege odată cu consiliul comunal, el trebuind să fie şi membrul al consiliului.În Franţa, dimpotrivă, consiliul este acela care alege primarul şi adjuncţii acestuia, prin vot secret, cu majoritatea absolută, alegerea avînd loc în prima şedinţă a consiliului.Cu toate acestea primarul în sistemul francez, este şi preşedinte al consiliului municipal, asigurînd buna desfăşurare a şedinţelor şi respectarea ordinii în cadrul consiliului.Vorbid despre primarul Belgiei, atunci este de menţionat că anume în acest stat există o altă formulă, deci primarul comunei este numit de Rege dintre membrii consiliului comunal, la propunerea consilierilor înaintată prin guvernatorul provinciei. Dar ce mai putem spune de statul italian? Atît primarul cît şi preşedintele consiliului provinciei sunt aleşi de structurile pe care le vor prezida, primarul de către ginta comunală, la rîndul ei aleasă de către consiliul comunal, iar preşedintele de către consiliul provinciei.

Organele executive în activitatea Administraţiei Publice Locale: constituirea şi funcţionarea.

5

Organele executive ale autorităţilor administraţiei publice locale se aleg după cum ştiu de către consiliile respective în condiţiile legii.Ele constituie un sistem de două niveluri:

Primul- primăriile satelor(comunelor), oraşelor şi primarii;Al doilea-comitetul executiv raional, primăria municipiului, preşedintele raionului, primarul municipal.

Aceste organe sînt chemate să exercite conducerea operativă a treburilor publice locale. Primarul satelor,oraşelor, comitetul executiv raional este constituită din primar, preşedinte, vice primari, vice preşedinţi, membri ai primăriei şi memebri ai comitetului executiv raional, aleşi din rîndurile consilierilor şi secretar.Competenţa primăriei, a comitetului executiv raional, este determinată de consiliul respectiv. Primarul satului(comunei), oraşului este şi preşedintele organului executiv al consiliului respectiv.Preşedintele raionului este ales de Consiliul raional la propunerea consilierilor. Mandatul preşedintelui raionului încetează odată cu mandatul Consiliului raional. În cazul în care mandatul consiliului raional încetează înainte de termen, preşedintele raionului îşi exercită atribuţiile şi soluţionează problemele curente ale raionului pînă la alegerea de către consiliul raional nou constituit al unui alt preşedinte al raionului. Preşedintele raionului poate fi eliberat şi înainte de termen cu votul majorităţii consilierilor aleşi. Preşedintele raionului exercită conducerea operativă a treburilor publice locale. El reprezintă raionul în raport cu Guvernul, cu alte autorităţi publice centrale, cu persoane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate. El este coordonator al serviciilor publice descentralizate din cadrul raionului şi exercită atribuţiile de preşedinte. În exercitarea acestora el emite dispoziţii cu caracter normativ şi individual.Vicepreşedintele raionului- numărul de vicepreşedinţi se stabileşte de consiliul raional, în funcţie de numărul de locuitori din raion. El ca organ executiv este ales de consiliul raional, la propunerea preşedinte-lui raionului. Vicepreşedintele raional poate fi eliberat înainte de termen, în condiţiile legii, cu votul majorităţii consilierilor aleşi la propunerea preşedintelui raionului sau a unei treimi din consilierii aleşi.Primarul –, în Legea Republicii Moldova cu privire la Administraţia Publică Locală, nr.123-XV din 18.03.2003. art. 5 acordă primarului statutul de autoritate executivă. Confirmarea legalităţii alegerii primarului şi validarea mandatu-lui se fac în condiţiile Codului Electoral.Primarul îşi exercită atribuţiile de la data validării mandatului pînă la validarea altui mandat de primar. Mandatul primarului poate înceta în caz de:-revocare prin referendum local; -demisie;-incompatibilităţi a funcţiei;-imposibilitatea de a exercita funcţia; -intrarea în vigoare a şedinţei de condamnare; -deces.Pretorul ca organ executiv are un şir de atribuţii în cadrul apratu-lui de lucru4.Cei menţionaţi mai sus în caz că refuză la funcţia dată respectiv aceste funcţii devin vacante, după care consiliul local împuterniceşte, în termen de 5 zile, o altă persoană să le exercite temporar.Secretarul consiliului îndeplineşte şi funcţia de secretar al organului executiv. Şedinţele primăriei, ale comitetului executiv raional sînt prezidate de primar, de preşedintele comitetului executiv raional, iar în lipsa acestora se înlocuieşte de o persoană desemnată de organul executiv.

6

Şedinţele primăriei şi cele ale comitetului executiv raional sînt deliberative şi valabile dacă la ele participă cel puţin 2/3 din numărul de membri. În executarea atribuţiilor primăria şi comitetului executiv raional emite decizii cu votul majorităţii membrilor săi. Deciziile de interes general se aduc la cunoştinţa cetăţenilor prin intermediul mijloacelor de informare în masă. Organele executive răspund în mare măsură de activitatea lor în faţa populaţiei, a consiliilor care le-au ales precum şi în faţa Guvernului.O funcţie importantă a organelor executive este supravegherea, invetarierea şi administrarea patrimoniului unităţii administrativ- teritoriale şi decide asupra utilizării eficiente a acestora. Ele sînt chemate să asigure realizarea lucrărilor publice şi de amenajare a teritoriului subordonat, asigurînd buna funcţionare a serviciilor gospodăriei comunale, a transportului local, a reţelelor electrice în condiţiile legii şi ale deciziilor consiliilor. Organele executive sînt organe care trebuie să asigure, să contribuie la realizarea măsurilor de protecţie socială, să ia măsuri pentru protecţia mediului înconjurător. Tot ele sînt competente de organizarea tîrgurilor, a pieţelor, a parcurilor, lacurilor şi a bunei lor funcţionări.Constituirea şi funcţionarea organelor executive.Organele executive sînt constituite de primar, preşedinte, vice primar, vice preşedinte, membri ai primăriei, ai comitetului executiv raional aleşi din rîndurile consilierilor şi din secretar, care fac parte asigurarea condiţiilor pentru buna funcţionare a instituţiilor de învăţămînt, de cultură, de sport şi turism.Organele executive, trebuie după înfăptuirea unor acţiuni din teritoriu să-şi dea darea de seamă în faţa consiliului despre activitatea dată. Aici se impune o părere care credem merită o mare atenţie.Deci se poate menţiona în organul executiv, în afară de secretar, sînt aceeaşi consilieri care fac parte din organul deliberativ. Reiese că unii şi aceeaşi decid, şi unii şi aceeaşi execută.Primarul ce semnifică prima persoană, cel care este înaintea tuturor prin însemnătate, rang sau calitate. Penru Republica Moldova instituţia primarului devine tradiţională. În concluzie putem spune că organele executive au o tangenţă deosebită în dezvoltarea societăţii şi pun accent pe acordarea unui trai acceptabil populaţiei de pe un teritoriu concret.

Locul şi rolul organelor executive în activitatea Administraţiei Publice LocaleDacă consiliile locale sînt considerate de lege ca autorităţi deliberative, pe lîngă acestea există şi unele autorităţi cu calitate de a fi executive, adică cele care organizează îndeplinirea primelor. În cazul nostru ca autorităţi executive sînt nominalizaţi primarii care se aleg ca şi consiliile prin intermediul votului universal, direct, secret şi liber exprimat.O problemă discutată reprezintă modalitatea alegerilor de primari, prin vot direct sau indirect.În practica internaţională sînt utilizate mai multe modalităţi de investitură a primarului, primarul şi adjuncţii sînt aleşi de către consiliu prin vot secret cu majoritatea absolută. În Italia, primarul este ales din ginta comunală(organe executive), aleasă, la rîndul ei de consiliul comunal. Pentru prima dată, funcţia de primar a fost reglementată prin art.83 din Legea Comunală nr.394 din aprilie 1864, potrivit căreia, primarul în comunele rurale se alegea de alegătorii comunei şi se aproba de către prefect.Acum primarul comunelor ca organ executiv este ales de către consiliu.Primarul are ca scop atingerea unor obiective din activitatea administraţia publice locale, prin urmare are un şir de atribuţii aplicate pentru satisfacerea populaţiei. Organele executive asigură în limitele competenţei, respectarea Constituţiei, legilor şi altor acte normative, este responsabil de executarea deciziilor consiliului local. Prin intermediul acestora are loc asigurarea ordinii publice de pe teritoriu, iniţiază referendum local, organizează prestări servicii de gospodărie comunală, de transport local şi alte servicii şi multe alte stipulate în Legea Republicii Moldova cu privire la Administraţia Publică Locală, nr.123-XV din 18.03.2003.Administrarea publică în Republica Moldova este un element principal în rezolvarea tuturor problemelor, jucînd un rol important în dezvoltarea unităţii administrativ-teritoriale. Ştiind din

7

cele studiate că organul executiv este partea principală din treburile publice are un înveliş aparte pentru soluţionarea careva probleme din societate.Organul executiv asigură existenţa individului pe tot parcursul vieţii.Atît primarul cît şi preşedintele raionului ca organe executive au aceeaşi împuternicire şi au acelaşi rol în îndeplinirea sarcinilor şi altor atribuţii. Urmăresc acelaşi scop pentru acumulare unor performanţe remarcabile pe un teritoriu concret.Activitatea administrţiei publice este o structură administrativă care prmite colectivităţilor locale să-şi rezolve treburile publice prin autorităţi administrative proprii.Puterea statului nu trebuie să intervină decît acolo unde societatea în ansamblu ori la diferitele sale niveluri nu-şi poate satisface diversele sale cerinţe. De subliniat în concluzie că problema abordată este una destul de complicată şi legiuitorul ar trebui să opereze modificări în legislaţie.Drepturile pe care le are primarul nu sînt simple facilităţi, lăsate la libera sa apreciere în privinţa exercitării lor. Aceste drepturi ce joacă un rol important în activitatea administrţiei publice sînt atribuţii pe care autoritatea executivă are detiria de a le exercita, deoarece executarea lor constituie însuşi conţinutul activităţii fundamentale pe care o îndeplineşte în vederea realizării intereselor locale şi ale atribuţiilor statului în cuprinsul comunei sau oraşului.Formele şi metodele pe care primarul va realiza fiind stipulate în legi rămîne la atitudinea lui. Important că în procesul realizării acestora, organele executive nu trebuie să depăşească împuternicirile stabilite de lege şiu toate acţiunile pe care le întreprinde să fie în strictă corespundere cu legea.Deoarece primarul este organ executiv, în activitatea sa administrativă are obligaţia să pună în aplicaţie deciziile adoptate de către consiliul local ca autoritate deliberativă.Pentru a evita orice neînţelegere care poate surveni între consiliu şi primar, ar fi bine ca modalitatea informării consiliului privind executarea deciziilor adoptate, să fie stipulate în Regulamentul Consiliului.

8

Bibliografia 1.Constituţia Republicii Moldova,29.07.20032. https://www.scribd.com/doc/71408063/rolul-APL#scribd3. http://www.seap.usv.ro/~ro/cursuri/ViorescuR_DAAP.pdf 4. DREPT ADMINISTRATIV ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂLECT. UNIV.DRD. RĂZVAN VIORESCU

9