Caracteristici de Bază Ale Dinţilor Anteriori În Funcţie de Vârstă

8/18/2019 Caracteristici de Bază Ale Dinţilor Anteriori În Funcţie de Vârstă

1/7

14. Caracteristici de bază ale dinţilor anteriori în funcţie de vârstă

Dinţii naturali, în special în zona anterioară, suferă modicări odată cu

vârsta care interferă direct cu aspectul şi culoarea lor.Principalele modicări sunt în legătură cu o creştere în grosime a dentineişi o scădere a grosimii smalţului şi a texturii de suprafaţă.

La un dinte nou erupt, straturile superciale ale smalţului sunt cele maiopace. ceste straturi apar frecvent ca nişte straturi al!e de g"iaţă. ceststrat poate avea o componentă organică mai mare, este mai puţinmineralizat, iar spaţiile goale dintre prismele de smalţ sunt mai multe,ceea ce îi va creşte opacitatea.

Dacă aceste straturi de la suprafaţă se uzează, smalţul su!iacent este mai

puţin opac. #roma unui dinte, care în primul rând provine de la dentină, va mai mică la un dinte tânăr din cauza efectului mascant al smalţului.

Grosimea naturală a smalţului este mai mare la nivel incizal şi cea mai mică la nivel

cervical; de aceea croma este cea mai mare la nivel cervical şi scade spre marginea

incizală.

Odată ce smalţul devine mai subţire cu vârsta, dentina devine mai evidentă şi

dintele devine mai puţin monocromatic.

Smalţul tânăr este deasemeni mai permeabil şi se va deshidrata rapid. Straturile

mai profunde au mai puţine spaţii cu aer şi sunt mai puternic mineralizate, astfel ncât ele sunt mult mai translucide.

!ercepţia şi nţelegerea caracteristicilor de bază ale acestor dinţi şi modi"cările care

se instalează n timp devin importante n e#ecutarea restaurărilor care caută să

imite dinţii naturali

17. Criterii e evluare a calită ii restaurărilor din amalamț

$n general, examenul o!iectiv al tuturor o!turaţiilor se face după ceacestea sunt curate, uscate, su! o iluminare cât mai !ună %uneoritransiluminare cu fascicol luminos provenit de la lămpi defotopolimerizare& şi magnicaţie.


2/7

'. daptarea marginală

tunci când apar goluri sau şanţuri marginale acestea suntrezultatul deteriorării interfeţei smalţ(amalgam, ca rezultat al unei uzuriexagerate, al unei fracturi sau preparări incorecte.

)unt vizi!ile la inspecţia directă, retenţionează colorantul, iar lapalpare cu sonda avem senzaţia de *agăţare+ a vârfului ei.

vând în vedere proprietatea amalgamului de a sigila el însuşispaţiile de percolare prin depunerea produşilor de coroziune, unii autoriindică dispensarizarea acestor leziuni atunci când sunt mai înguste de,-mm şi nu retenţionează colorant %nu sunt semne de carie secundară&.

)paţiile mici, accesi!ile, mărginite de pereţi de smalţ groşi pot corectate prin reconturare cu discuri a!razive sau reparate, e prinaplicarea unui sigilant sau a unei restaurări restrânse din compozit uid.

Dacă există margini în exces pe faţa ocluzală, se poate realiza oreadaptare marginală prin reconturarea marginilor de amalgam.

#ând sunt o!turaţii proximale în exces, le putem pune în evidenţăindirect, prin inspecţia papilei gingivale adiacente, care de cele mai multeori este inamată.

La palpare cu sonda dentară nr. '/, aceasta va agăţată de

*streaşina+ de amalgam de la pragul gingival.celaşi prag de amalgam va scămoşa rul interdentar, constituind o

zonă retentivă suplimentară pentru placă şi un o!stacol în menţinereaunei igiene corecte.

Pe radiograe se o!servă uşor mărimea şi localizarea acestui excesmarginal de amalgam.

De cele mai multe ori, având în vedere dicultăţile în creareaaccesului, în această zonă, ma0oritatea clinicienilor indică în aceste cazuri înlocuirea o!turaţiilor.

1. )uprafaţa o!turaţiei

Dacă iniţial s2a făcut corect nisarea şi lustruirea o!turaţiei,amalgamul va prezenta o suprafaţa netedă, lucioasă, neretentivă pentru!iolmul !acterian, cu un aspect estetic superior.


3/7

Dacă la o o!turaţie proximo2ocluzală se o!servă o soluţie decontinuitate ce apare în zona istmului, este un semn sigur al existenţeiunei fracturi în amalgam. $n acest caz o!turaţia este defectă, tre!uind săe înlocuită.

3neori astfel de linii pot apare şi în alte zone ale o!turaţiei de pefaţa ocluzală, ele reprezentând doar graniţa între două o!turaţii care s2aurealizat în momente diferite pe acelaşi dinte.

Dacă celelalte repere ale evaluării clinice sunt corecte, astfel deo!turaţii sunt considerate funcţionale, necesitând doar dispensarizare.

4. 5ealizarea reliefurilor anatomice

• contururi vestibulare sau linguale:

2 dacă convexitatea ecuatorului dintelui pe aceste suprafeţe este

exagerat realizată, dintele va retenţiona placa su! ecuatorul clinic,rezultând o inamaţie gingivală prin imposi!ilitatea realizării curăţiriarticiale şi a autocurăţirii. stfel de o!turaţii se indică a reconturate cua0utorul discurilor a!razive sau a frezelor de nisat şi lustruit6

2 dacă aceste convexităţi sunt insuciente, prin impactarealimentară directă vor lezate ţesuturile parodontale marginale. $n acestcaz o!turaţia va înlocuită.

7 contururi aproximale:

2 creasta marginală va tre!ui să e compati!ilă din punct devedere anatomic şi funcţional cu aceea a dintelui vecin. 8le vorcontri!ui la realizarea unei am!razuri ocluzale corecte şi a unuipunct de contact funcţional. ltfel, papila interdentară va inamată prin impactare alimentară şi incapacitate de a folosi rul

interdentar. $n funcţie de situaţia clinică respectivă, o!turaţia e va reconturată, e va înlocuită6

2 punctul de contact va tre!ui să e strâns, punctiform şi situat laun nivel corect, formând o am!razură gingivală funcţională. cest

contact îl evaluăm prin inspecţie, cu a0utorul unei oglinzi ţinută lingual,

reectând lumina de la unit, medicul uitându2se dinspre vesti!ular.Dacă apare o fantă luminoasă, contactul este desc"is, nefuncţional.Pasa0ul unui r interdentar la care punctul de contact se opune activeste un alt mi0loc de evaluare a calităţii acestuia. De cele mai multe ori,un punct de contact decitar va necesita înlocuirea o!turaţiei.

• relieful ocluzal:


4/7

2 existenţa unor zone foarte strălucitoare, punctiforme sau alungitepe suprafaţa unei o!turaţii de amalgam indică existenţa unui contactprematur sau a unei interferenţe active. Pentru a elimina forţele excesive

care se nasc în aceste puncte, relieful ocluzal poate reconturatprintr2o reevaluare a ocluziei statice şi dinamice.

9. :odicări de culoare marginală

7 în cazul unor o!turaţii de amalgam aproximale, uneori se o!servă oculoare al!astră care transpare în special la nivelul pereţilor verticali, evesti!ular, e lingual.

ceastă coloraţie poate explicată e prin difuziunea produşilor decoroziune în canaliculele dentinare atunci când peretele este mai gros, sauprin vizualizarea o!turaţiei prin transluciditatea pereţilor su!ţiri de smalţ,

fără suport dentinar.

Dacă celelalte repere clinice sunt corecte, această coloraţie nu esteun indiciu pentru carie, necesitând doar dispensarizare.

Din motive zionomice, la unii pacienţi putem indica înlocuirea uneiastfel de o!turaţii

16 Criterii de evaluare a calită ii restaurărilor din ră ini compoziteț ș

'. :odicări de culoare ale o!turaţiei

;n urma examinării clinice se pot întâlni următoarele situaţii<

7 o!turaţie invizi!ilă fără oglindă6

7 o!turaţie sesiza!ilă cu oglinda6

7 diferenţa mare de tentă, nuanţă sau transluciditate între o!turaţieşi ţesuturile dentare vecine.

5ăşinile compozite !ogate în matrice organică, autopolimerizate suntpredispuse de a se îngăl!eni în timp prin a!sor!ţia de lumină 3.=.,oxidanţi şi umezeală.

:aterialele cu priză fotoindusă sunt sta!ile în timp, dar pe parcursdintele devine mai înc"is la culoare.

ceste modicări pot apare prin


5/7

7 greşeli în alegerea nuanţelor6

7 o te"nică incorectă, folosind instrumentar metalic degradat, careprin oxizii de suprafaţă modică culoarea6

7 o suprafaţă aspră, retentivă6

7 o igienă nesatisfăcătoare.

1. :odicări ale coloraţiei marginale


7 a!sente6

7 prezente6

7 penetrante în profunzime.

>recerea graduală a culorii şi translucidităţii dinspre restaurare sprestructura dentară, este asigurată de realizarea unui !izou pe o suprafaţăde ,-2' mm, şi de existenţa unei cât mai !une adeziuni şi etanşeităţimarginale prin grava0 acid şi acţiunea adezivilor amelodentinari.

8şecul acestor o!iective conduce la apariţia unei coloraţii desu!suprafaţă la nivelul interfeţei dinte2restaurare, ce conferă un aspectprofund inestetic şi care este foarte greu, dacă nu imposi!il de îndepărtat.

$n cazul unui compozit !ogat în răşină organică ce va avea un

coecient liniar de expansiune termică mai mare, vom folosi toatemi0loacele pentru a îm!unătăţi adeziunea

4. daptarea marginală

La examenul clinic poate <

7 accepta!ilă6

7 decientă6

7 o!turaţia mo!ilă.

>e"nicile adezive asigură iniţial o adaptare marginală !ună, dar întimp prin uzura marginilor de restaurare care se su!ţiază progresiv potapare fracturi marginale şi spaţii de percolare.

ceste defecte marginale mai sunt provocate şi de îndepărtarea întimp a marginilor de compozit care au depăşit suprafaţa !izotată su!impactul forţelor ocluzale.


6/7

9. :odicări ale morfologiei funcţionale


7 conformă cu morfologia naturală6

7 decalare în profunzime în raport cu suprafaţa normală6

7 descoperirea dentinei sau a materialelor utilizate în protecţiaorganului pulpo2dentinar.

$n general uzura ocluzală tinde să scadă odată cu timpul, a0ungând la ovaloare medie de 1- ?m după - ani, iar compozitele actuale au uncoecient de uzură ocluzală asemănător cu cel al smalţului.

@ractura restaurării apare când<

7 nu am depistat o ocluzie dezec"ili!rată sau prezenţa unor

parafuncţii6

7 am preparat incorect cavitatea în ce priveşte localizarea, forma şi întinderea !izoului6

7 am utilizat un material inadecvat pentru zonele posterioare6

7 nu am respectat te"nica de realizare a restaurării.

A suprafaţă aspră este provocată şi menţinută de o nerespectare aprotocolului clinic de nisare şi lustruire, de existenţa unor dinţi

antagonişti, agresivi, e printr2o morfologie accentuată sau duritateexcesivă %ceramică&.

-. #arii secundare marginale

)ituaţii clinice posi!ile<

7 a!sente6

7 carie iniţială6

7 carie clinică.

3nele studii clinice au arătat că în prezenţa unor te"nici corecte derealizare, incidenţa cariilor secundare marginale după ' ani este de 4B%Bayne S.C.&.

#ariile secundare marginale apar în special de2a lungul marginilorproximale sau cervicale pentru că aici smalţul este su!ţire, inadecvat


7/7

orientat pentru grava0 acid, accesul este dicil şi aici se manifestă maimult forţele de exiune.

vând în vedere toate aceste criterii, restaurările au fost clasicate în<

• restaurări corecte ce corespund tuturor exigenţelor6

7 restaurări acceptabile care pot menţinute pe loc dar prezintăunul sau mai multe defecte minore ind monitorizate în cursul vizitelor dedispensarizare6 pot reparate când este cazul6

7 restaurări inacceptabile care necesită o înlocuire imediată pentrucă riscă să producă leziuni ale dinţilor restauraţi, sau ale ţesuturilor din 0ur.

Pentru a sintetiza reperele pe care le avem în vedere în evaluarearestaurărilor zionomice au fost standardizate mai multe criterii %5Cge

modicate& care ne a0ută în alegerea unor opţiuni individuale detratament.

Caracteristici de Bază Ale Dinţilor Anteriori În Funcţie de Vârstă

Documents

Transcript of Caracteristici de Bază Ale Dinţilor Anteriori În Funcţie de Vârstă