Biblioteca Startvac®nº 3

Mastita bovină cauzată de stafilococi coagulazo- negativiClara Navarro Sansano Milk Quality Servicesclara@esvet.cat

Unul dintre grupurile de bacterii cauzatoare de mastite este grupul stafilococilor

coagulazo negativ (SCN). Aceste bacterii prezintă un interes deosebit deoarece sunt in prezent cele mai comune microorganisme izolate la vaci şi juninci şi sunt considerate patogeni favorizanţi ce declanşează apariţia mastitei bovine(Pyöräla S. et al. 2009).SCN sunt găsiţi în mod normal pe pielea sănătoasă a mameloanelor şi pe mâinile mulgătorului. Deseori sunt numiţi ” microorganisme oportuniste” deoarece trăiesc în zone în care canalul mamelonar este uşor de populat, fiind uşor de pătruns spre ţesutul secretor.Implementarea de mai bine de 30 de ani a unui program de control a mastitei a dus la o reducere a incidenţei acesteia în marea majoritate a efectivelor. În unele cazuri scăderea a fost de 90%. În timp ce mastitele clinice cauzate de agenţi patogeni majori precum Staphylococcus aureus şi Streptococcus agalactiae a scăzut semnificativ, patogeni aparent mai discreţi precum SCN, au început să crească în pondere, respectiv importanţă.

1. IntroducereVacile şi junincile pot fi infectate cu SCN încă dinainte de naştere. În lactaţie, infecţia cauzată de SCN este asociată cu o creştere numerică a celulelor somatice (SCC), fapt ce cauzează pierderi economice importante datorită penalităţilor suportate la preţul laptelui.Prevalenţa mastitei cauzate de SCN este mai crescută la animalele primipare. În mod normal este vorba de infecţii uşoare şi limitate la flocoane în lapte cauzate de modificările locale din glanda mamară. Multe dintre aceste infecţii se pot vindeca chiar spontan. Totuşi, uneori, animalele cu infecţii intramamare cauzate de SCN prezintă simptome clinice la nivel sistemic, cu infecţii persistente care pot dura câteva luni dacă nu sunt luate măsuri. Există peste 50 de specii de stafilococi coagulazo negativi şi s-ar putea să fie greşită abordarea unitară, ca grup şi nu cea la nivel de specie individuală.Deşi nu sunt considerate a fi un grup de bacterii la fel de patogene ca şi agenţii patogeni principali care provoacă mastita, patogenitatea şi rezistenţa lor la tratamentele antimicrobiene variază în funcţie de specie.Unii cercetători îi consideră patogeni

secundari ai glandei mamare, iar importanţa infecţiilor intramamare este înca un subiect de dezbatere având în vedere că alte cercetări le dau o mai mare importanţă în etiologia mastitei clinice sau sub-clinice şi a numărului crescut de celule somatice de la vacile infectate.

nº 3Clara Navarro Sansano | Milk Quality Services

2. Etiologie şi epi-demiologieSCN sunt stafilococi gram-pozitvi care popu-lează atât interiorul cât şi exteriorul glandei mamare infectate. Deseori sunt denumiţi „flora oportunistă a pielii” deoarece pot fi izolaţi de pielea şi canalul mamelonului, dar şi din blană, nări şi vagin.Acest grup de bacterii include peste 50 de specii şi subspecii (Pyöräla S. et al. 2009). Cele mai comune specii de SCN sunt izolate în cazurile de mastită bovină acestea fiind Sta-phylococcus chromogenes, Staphylococcus epidermitis, Staphylococcus hyicus şi Staphy-lococcus simulans. Speciile precum Staphylococcus epidermitis, Staphylococcus saprophyticus, Staphylococ-cus simulans şi Staphylococcus warneri aparţin florei bacteriene normale a pielii glandei mama-re, pe când alte specii cum ar fi Staphylococcus xylosus şi Staphylococcus sciuri par a proveni din mediul înconjurător. Staphylococcus chro-mogenes poate popula pielea glandei mamare şi alte părţi ale corpului animalului cum ar fi ca-nalul mamelonului, părul, vaginul.Se pare că există diferenţe de patogenitate a diferitelor specii de SCN care sunt investigate prin tehnici de diagnoză moleculară (Zadoks and Schukken, 2006). S-au găsit specii cu o susceptibilitate antimicrobiană diferită şi di-verşi factori de agresivitate SCN izolaţi în cazuri de mastită bovină. (Taponen S. et al. 2009).Cea mai crescută incidenţă a unor noi infec-ţii este în perioada de repaus mamar şi cea de dinainte de fătare; prin urmare, procentul de sferturi infectate deja la momentul fătării este crescut.Cea mai mare prevalenţă a SCN este mai de-grabă la animalele primipare decât la vacile mature. Din păcate, mulţi producători greşesc crezând că junincile lor sunt sănătoase, iar pre-zenţa mastitei nu este observată până la fătare. Acestea reprezintă viitoare producţiei de lapte în ferme, iar îngrijirea glandei mamare este crucială pentru asigurarea profitabilităţii lor.Multe dintre infecţiile intramamare cauzate de SCN se vindecă spontan şi prevalenţa lor sca-de pe măsură ce lactaţia avansează.Deşi infecţiile clinic aparente cu SCN sunt de obicei uşoare sau sub-clinice, a fost de aseme-nea demonstrat că acestea pot cauza reacţii mult mai severe şi persistente, determinând

creşterea numărului de celule somatice şi o scădere a producţiei şi calităţii laptelui din cau-za afectării ţesutului mamar (Taponen S. et al. 2009; Gillespie B.E. et al. 2009).

3. Caracteristicile infecţiilor cu SCN• Prevalenţă crescută la primipare (în special peripartum)• Incidenţă mai crescută de noi infecţii în peri-oada de repaos mamar• Starea generală a animalelor nu este afec-tată în mod deosebit, fără simptome sistemice severe.• Rată crescută de vindecare spontană• Sunt în mod normal infecţii uşoare care cau-zează cazuri sub-clinice de mastită• Sporesc numărul de celule somatice• Pot determina reacţii clinice persistente care nu răspund la tratamentul cu antibiotice• Aspectul laptelui este normal, dar poate ca-uza infecţii intramamare care provoacă modifi-cări ale laptelui (flocoane)• Des întâlnită la animalele primipare (în spe-cial peripartum)

4. DiagnosticOdată ce se diagnostică sferturile în care se produce lapte cu un conţinut crescut de celule somatice sau care prezintă mastită, ar trebuie prelevate mostre de lapte luate în condiţii asep-tice, potrivite pentru procesarea lor în laborator. Testul microbiologic este cel mai important dintre teste în vederea diagnosticării masti-tei şi derularea unor programe de control al acesteia.Metodologia folosită include însămânţarea într-un mediu de cultură specific pentru grupurile etiologice majore. Acestea sunt incubate la 37 ºC, fiind analizate la 24 şi 48 de ore. Agarul Baird Parker este un mediu de cultură specific pentru Staphylococci. Acesta face posibilă dife-renţierea între SCN şi Staphylococcus aureus. Identificarea diferitelor specii de SCN este im-portantă pentru determinarea patogenităţii şi pentru găsirea unor modalităţi specifice de ma-nagement pentru prevenirea mastitelor pe care le cauzează. Problema este că identificarea acestui grup de microorganisme este dificilă şi costisitoare. Din această cauză multe labora-toare nu includ identificarea speciilor de SCN în procedurile de rutină.

� Mastita bovină cauzată de stafilococi de coagulare negativ Biblioteca Startvac®

5. Tratament În general este considerat că rata de vindecare spontană a SCN este ridicată. SCN nu răspund mult mai bine decât Staphylococcus aureus la terapiile antimicrobiene, cele mai multe spe-cii de SCN fiind sensibile la tratamentul cu antibioticele folosite în mod curent pentru tratarea mastitei. Tratamentul peripartum prin terapie intramamară şi mai ales în perioada de repaos mamar sunt eficiente în controlarea infecţiilor cauzate de SCN. În orice caz, trata-mentul nu este întotdeauna eficient.Potrivit Consiliului Naţional al Mastitelor din Spania , putem clasifica aceşti germeni ca stafilococi coagulazo negativi sensibili la novobiocină şi stafilococi coagulazo negativi rezistenţi la novobiocină.

Tratamentul mastitei clinice cauzate de stafilococi coagulazo negativi (SCN) sen-sibili la novobiocină:

Penicilină şi/sau Penetamat sau Cefalosporină şi/sau pe cale parenterală)

Tratamentul mastitei cauzate de SCN rezistent la novobiocin:Tratamentul nu este necesar deoarece a fost observată vindecarea spontanăTratament cu antibiotice în perioada de repaos mamar:Penicilină şi/sau Penetamat sau Cefalosporină şi/sau pe cale parenterală)

6. Măsuri de combaterelMăsurile de combatere ar trebuie luate în cazul vacilor lactante, a vacilor în repaus mamar şi a junicilor.O sursă de infecţie într-o fermă de lapte are loc în special în cazul sistemului de management curent în care junicile sunt transportate şi combinate de câteva ori înainte de a a ajuge la fermă unde vor făta (Oliver and Nickerson). În general nu este acordată mare atenţie junincilor din ferme sau vacilor în repaus mamar. Dacă am lua în considerare faptul că junicile reprezintă aproximativ un sfert din cirezi în fiecare an şi faptul că împreună cu vacile în repaus mamar reprezintă investiţia de viitor a fermierului, sănătatea glandei mamare şi starea normală de sănătate a junicilor şi vacilor în repaus mamar ar trebui să fie una dintre priorităţile principale.Măsurile de combatere ar trebui să micşoreze posibilitatea de reinfectare cu agenţi etiologici cauzatori de mastite înainte de fătare

Manejo• Separaţi junicile în cuşti individuale: nu le

permiteţi să se sugă între ele deoarece, astfel transmiţându-se bacteriile, ducând la infecţii timpurii, persistente.• Nu hrăniţi junicile lactante cu lapte contaminat: evitaţi transmiterea agenţilor infecţioşi de la vacile mature la cele tinere.• Separaţi junicile de vacile care sunt în perioada de dinainte de fătare.• Asiguraţi un spaţiu curat atât pentru vacile cât şi pentru junicile care urmează să fete.

Mediu ambiant• Combaterea muştelor: muştele pot fi vectori ai agenţilor patogeni şi pot crea de asemenea leziuni pe mamelon, fapt ce permite bacteriei Staphylococcus aureus sau SCN să se stabilească pe pielea mamelonului şi să pătrundă prin orificiul acestuia.• Asiguraţi un spaţiu uscat şi curat.Programul de vaccinareNu putem asigura o prevenire şi un control ale sănătăţii glandei mamare a junicilor şi ale vacilor din ferme fără a lua în considerare un bun program de vaccinare. Este importantă protejarea împotriva incidenţei şi severităţii mastitei cauzate de

microorganisme din mediul înconjurător. Apariţia pe piaţă a primului vaccin împotriva SCN poate fi o bună modalitate de a creşte imunizarea în ferme. Protocolul se bazează pe două aplicaţii înainte şi una după fătare pentru a contribui la scăderea incidenţei şi a severităţii mastitelor în momentul în care au loc cele mai mari pierderi în fermă.

Terapia cu antibiotice în perioada de re-paus mamar şi măsuri generale• Administraţi antibiotice potrivite în funcţie de profilul bacteriologic al fermei.• Corectaţi procesul de mulgere-colectare a laptelui. Dezinfectaţi în mod adecvat mamelonul folosind decontaminarea prin înmuierea mameloanelor înainte şi după mulgere.• Eliminaţi animalele bolnave cronic.• Asiguraţi igiena în cazul tratamentelor pentru perioada de repaos mamar • Verificaţi calitatea apei şi a mâncării.• Verificaţi folosirea şi întreţinerea corectă a utilajelor de colectare a laptelui.• Aveţi o grijă specială faţă de paturile de odihnă şi a căilor de acces.Bibliografie disponibila la cerere.

Biblioteca Startvac® Mastita bovină cauzată de stafilococi de coagulare negativ �

nº 3Bibliografie

1. John R.Middleton, Christopher D.Luby, D.Scott Adams, 2009 Efficacy of vaccination against staphylococcal mastitis: A review and new data

2. Schukken, Y.H., et al., 2009 CNS mastitis: Nothing to worry about?

3. Stephen C.Nickerson, 2008 Control of heifer mastitis: Antimicrobial treatment-An overview

4. Suvi Taponen, Satu Pyörälä, 2009 Coagulase-negative staphylococci as cause of bovine mastitis-Not so different from Staphylococcus aureus?

5. Satu Pyörälä, Suvi Taponen, 2009 Coagulase-negative staphylococci-Emerging mastitis pathogens

6. White, L.J., et al., 2001 A multispecies model for the transmission and control of mastitis in dairy cows

7. Zadoks, R.N., et al., 2001 Cow- and quarter-level risk factors for Streptococcus uberis and Staphylococcus aureus mastitis

8. Zadoks, R.N., Schukken, Y.H., 2006 Use of the molecular epidemiology in veterinary practice.

Programul de vaccinare cu STarTvac®

Eficacitatea postpartum datorată acestui programUtilizând 2 aplicări înainte de fătare (45 şi respectiv 10 zile înainte de fătare) şi o aplicare post partum (ziua 52), obiectivul reducerii mastitelor este atins exact în perioada de maxim risc al infecţiilor şi al pierderilor economice

9. A.A. Sawant, B.E. Gillespie, S.P.Oliver, 2008 Antimicrobial susceptibility of coagulase-negative Staphylococcus species isolated from bovine milk

10. O.C.Sampimon, H.W.Barkema, I.M.G.A.Berends, J.Sol, T.J.G.M.Lam, 2008 Prevalence and herd-level risk factors for intramammary infection with coagulasa-negative staphylococci in Dutch dairy herds

11. National Mastitis Council Annual Meeting Proceedings, StephenC.Nickerson

12. Wilson, D.J., Gonzalez, R.N. and Das, H.H. Bovine Mastitis Pathogens in New York and Pennsylvania: Prevalence and Effects on Somatic Cell Count and Milk Production

13. W. Nelson Philpot, Ph.D. y Stephen C. Nickerson, Ph.D. Ganando la lucha contra la mastitis

14. Arthur Saran-Marcelo Chaffer Mastitis y Calidad de Leche

15. Boehringer Ingelheim España, S.A. Div. Veterinaria Dosier solomamitis etiologia, tratamiento y diagnótico.

� Mastita bovină cauzată de stafilococi de coagulare negativ Biblioteca Startvac®

Clara Navarro Sansano | Milk Quality Services

10 zile înainte de fătare

45 zile înainte de fătare FăTarE

52 de zile post -partum