Capitoul I

. intr-o dimineali de vineri, la ora gase ti treisprezece mi-iute, ochii mari 9i atbaqhi ai lui Lucy Angkatell int.6mpinar6 onouA zi. Ca de obicei, se hezi instantaneu Si incepu im€diat sdintoarc6 pe o parte fi pe alta problemele care-i ocupau mintea in-credibil de aetivd- Simjea nevoia sI vorbeascd gi sd se consultecu clnev4 astfel cd se hottrri sd apeleze la verigoara ei, MidgeIlardcastle, care tocmai sosise la conac in ajun. hin urmare,doamna Angkatell cobod din pa! igi trase rm neglijeu pe ume-rii incd supli 9i se in&eptit spre camera lui Midge. Gandea foartercpede, ay ci incepu conversalia in minte, completdnd rdspm-sr.nile lui Midge cu roadele imaginaliei sale bogate.

Dsculia era deci in toi atrmci cind doamna Algkatell des-chise u5a camerei lui i,Iidge-

- Atadar, draga me4 probabil eqti de acord cd acest sf6r$itde sipt2irn6nd va fi unul destul de dificil !

-Ah? Ce? mormii Midge nearticulat, hezitii din somnuldulce gi profund.

DoamnaAngkatell se duse la fereashq desohise obloanele

9i ridicdjaluzelele cu o migcare iute, lisand sA ptrtrunda ln ca-mer! lunina palidn a zorilor de sqrtembrie.

- Pls5ri! observd ea, privind cu duioqie pe geam. Citde drdgul.

- Poftim?

- in fine, vrernea nu va fi o probl€md" Se parc c6 va fi chiarftumos. Asta e mE€ lucru Probabil egti 9i tu de ptler€ cI situ4ia

" C.q.z"a/-.frar fi extrem de tensionati daca atetea caractere diferite s-ar ve-dea obligate si rlm6ni in cas!- iqi vor putea ocupa timpul cu totfelul de jocuri. Sper sd nu se intAmple ca anul trecut, nu mi voiierta niciodati pentu ce iam fdcut bietei Gerda I-am spus ulte-rior lui Henry cd a fost foarte nesebuit din partea mea. Desigur,

trebuie sL o invitim, fiindc6 ar fi nepoliticos s6-l chemlm pe

John fdrd e4 insd tohrl e foarte complicat. Cel mai rEu e ce fe-meia este chiar amabili. Uneori mi surprinde ce o persoanA

atet de cumsecade poate fi complet lipsiti de inteligenJi. Dacia$a firnclioneaza legea compensatiei, nu mi se pare deloc just.

-Despre ce lorbetti, Lwy?

- Despre sllrgitul de sdptiman4 draga mea. Despre oame-

nii care vin m6ine. Toati noaptea m-am gandit la asta Si mi-amfdcut tot felul de probleme. Dscugia noastri md unge la suflet,Midge. Egti mereu foarte practic6 ti corect6.

- Lucy, spuse Midge cu asprime, gtii cdt e ceasut?

- Nu prea, draga mea. MA cunotti, niciodati nu-s atenttr

la asta.

- E 5ase gi rm sfert.

- D4 scumpo, admise doamna Angkatell, fdri s6 dea semne

de uimire.Midge o privi cu severitate. Cat de exasperanti" c6t de im-

posibili putea fi Lucy! ,,Sincer, se gdndi Midge, nu gtiu de ce

ne prmem la mintea ei!"TotuSi, de indag ce ii veni acest gdnd, itiu Si rispunsul.

Lucy Angkatell atmbe4 iar Midge vezu farmecul deosebit pe

care il emanase toattr viala fi care nici acum, la mai bine de gai-

zeci de ani, nu dispdruse. Acel farmec uluise, constemase sau

pusese in incurceh[d oarneni din intreaga lume, magnali sh6-ini, ambasadori, fimctionari guvemamentali. Orice critici pe-

lea in faJa pldcerii qi desfdttrrii sale copiliregti. Lucy nu tebuiadecat sd-9i deschidi imengii ochi albagtri, s6-qi intindi mainilefragile gi s6 murmure: ,,,{h! imi pare at6t de rda.. . ", iar oricercsentiment se evapora imediat.

C-oiacul dintre Dealuri 9

- Draga mea' susura doamna Angkatell' imi pare atat de

ntl. Ar fi trebuit s6-mi sPui!'* -

-iri-.o* u"*' dar e prea t6rziu! M-am trezit de tot'

- ilir-il"*. *r"t' Dar ma vei ajuta' nu-i a5a? ^ ^

-il'i";ai.'i;;*eitul de septrmana? De ce? care e

qoblema?t" pouiruengp,ell se aseza pe marginea patului' Midge se

*tii""i "it*"i "rt"ineva nu s-ar fi aSezat astfel Greutatea'nu

#ilil;;. ;" parcl acolo ar fi poposil' pret de o cliPa" o

zad din Povelti'^"b"#"" t*rt""ll i5i intinse mdinile albe intr-un gest fer-

mectrlor $i neajutorat'-l vi. ."t"i p*oane nepotrivite vreau s[ spun' persoane

*J;;;;l'ni;'*na' el"' tn'in'''*t persoane foar-

re &Igule. - '

- Cine-s invitalii?

"ii*i ttii"l"n'#n"*" P1rul nesn! sarmos' d"

ry ft'T-

* p'at:". ip* o""sebire de verigoara ei' gesnuile nu-i sem6-

nau deloc cu cele ale unel zane'-" ]it o*, t"* ui Gerda' Nu ar fi nici o problema vreau si

*"";;;;u:''Ti:lf::':."f.'J::,:l'Jllil.T.*"bine' trebuie sd fim drdguF cu ea'""'""t"*1" * t"stiict obscur de ap6rare' Midge comenttr:

- Ei, hai, nu e chi"r atat de Proast6'

- i*g" t""' ti"ftictr' Ociii aceia $i mi se pare ci nicio-

dat! nu inFlege ceea ce i se sPune'--j

Nt tir"t?t"' "nrobd

Midge' cel pulin nu ceea ce sp,i tu'

i.* ;;il#;"' Lucv' mintea ili merge atat de rep€de' in-

.fi;#;;; * facd salturi uriaqe ca sa line pasul cu tine

ii'"""t"""n' *"te elementele de legltura trebuie deduse'

"''l a" "T"it"rn'

murmura doamna Angkalell'

-it "rrt

rn"i "frrt

tn afard de solii Christow? Presupun

ca Henrietta?

CttipU Aou*n"i Angkatell se lumind'

t0Cq44"d,r'fr Conacul dintre Dealuri

^ -_Da. Sincer, cred cd pe ea ne vom putea bizui. Mereu afost de nidejde. Henrietta e foarte dr6guJi, n., nu*ul in up_renli. O va ajuta foade mult pe biata Gerda. Anul trecut a fostminuna6. Ne amuzam cu ghicitori, formdri O"

"urrint" .u,,

"i_tate, nu mai Stiu exact. Cend terminaserEm cu tolii gi le citeamcu voc€ tare, am descoperit brusc c6 biata Gerda nici mecar nuincepuse. Nici micar nu era sigurd in ce conrtu i o"ut- irrg.oriltor, nu-i a5a, Midge?

- Habar nu am de ce vine lurnea la mnacul fumiliei Angkatell,bombbni Midge. Nu in{eleg cui iipoate placea S_gipunaiinteata contrrbuFe penhu tot felul de cimilin[i, se suportejocurile desa.lon gi stilul tdu ciudat de a face conversalie, Lucy.

-

- Da, draga mea. Cred ci suntem insuportab;li, iar pentruGerda trebuie sd fie oribil. De multe ori iri ,p*

"a, Olu"al

avea o-f6r6md de curaj, nici mecar n_ar apdrea pe aici. $i totu$ivine, $i e mereu at6t de zipEcita 9i de afectafe Oe ceea ce i se in"L4mpltr. Iar Jobn era teribil de nerdbdAtor. Oufu t

""uta n_uu"urn

,

idee cum sd remediez situafi4 9i de aceea i_am fost aL41 de recu_noscitoare Henriettei. A inceput s6 vorbeascl bldnd cu Gerdl.a infebat-o despre puloverul pe care il p* _ ou grou_i", pi]reao laptucd decoloratt, de parcn ar fi fort lrut d;u J;J_iar Gerda s-a luminat dintr-odatd. A raspuns ca il crogetase chiare4 iar Henrietta a rugat_o str_i dea [ipanl, gi Gerda arata extraor_drnarde mendrA. Asla voiam sAzic in legdtura cu Henrietra. iottimpuface asta. E un fel de har.

- Se preocuptr, rosti Midge incet.- Da, $i Stie ce se spund.

. . - Dar nu e vorba numai despre ce sprme. $tii, Lucy, Henrietta

chiar $i-a cro$etat puloverul acela.- Vai de mine, se mird doamna Angkatell. gi l-a purtat?- L-a purtat. Henrietta nu face lucrurile pejumatate.- Era uret, presupun.

-Nu. Pe Henriefta stltea foarte bine.

--^ C.u rig.*Tt . Asra e diferenp inffe Henrietta $i Gerda.

rur ric race Hennetta e bine. Se pricepe la absolut orice. Trebuie

s5 recunosc, Midge, c6 daci ne salveazd cineva zilele astea,

rea persoana va fi Hendetta. Va fi dr5guti cu Gerda, se va in-te;ine cu Henry, il va ajuta pe John si fie binedispus gi sunt si-grlle ca va fi foarte util6 9i in ceea ce il priv€lle pe David.

- David Angkatell?

- Da. Tocmai a venit de la Oxford sau de la Cambridge. La

\irsla asta, baielii sunt dificili, mai ales cei cu propensiuni inte-

lectuale. David e foarte intelectual. Poate ar fi bine ca pu5tii

rettia si amdne intelectualitatea pan6 ce se mai coc la minte.

-{ia insE, se uita mereu sfiamb, i$i rod unghiile, sunt plini de

lgtun 9i au mdrul lui Adam foarte dezroltat. Fie nu vor sA vor-

beascl deloc, fie srmt foarte zgomoto$i li contrazic pe toat?i lu-

mea in fine, dupe cum spuneam, am incredere in Henrietta. E o

ftmeie ptne de tact $i pune inhebarile pohivite. E sculptoriF Si

rodi lumea o lespecl.5, mai a.les cd nu sculpteaza nunai animale

sau capete de copii, ci 9i lucruri evoluate, precum obiectul acela

orios din metal 9i ghips pe care l-a prez€ntat anul trecut la expo-

ziia tinerilor artigti. Semdna cu o scard. Se nxnea Gdndire indl-

lfuoare, salu ceva de genul 5sta. Aga ceva l-ar impresiona pe un

beiat ca David. Mie mi s-a pdrut o chestie stupid6.

- Lucy!

- irsd cred cd rmele dintre operele Henriettei sunt chiar dra-

gr4e. De exemplu F/asinul plangdtor.

- Henrietta e genial5, din punctul meu de vedere. Plus ci e

o persoani foarte agreabild" zise Midge.

Doamna Angkatell se ridici gi se lndrepti din nou citre fe-

rcasffi. Se juca distratd cu qnurul jaluzelelor.

- Ma intreb de ce $mt ghinde, murmura ea.

- Ghinde?

- Pe gnurul de lajaluzea. ASa curn sunt impodobite po4ile

cu fructe de ananas, Vroau sa spun ci trebuie sa existe un ,zoliv.

Ar putea fi un con de brad sau o par6, dar srurt intotdeauna

ghinde. DefiniJiile de la cuvintele incruciqate le aseam6nl cuji-nrl. $tii, fiindcd le min6nci porcii. Mereu mi s-a p6rut curios.

t7 Ar.6"A'|",'fr- Nu schimba subiectul, Lucy. Ai venit aici ca sl vorbesti

despre sflrgitul de saptimani" 9i nu inteleg de ce egi ingrijo-rat6. Daca reu$esti si remmli lajocurile de salon, dace egi coe-

r€ntl cand vorbesti cu Gerda gi egti convinsd ci Henrietta il vaimblanzi pe intelectualul de David, unde e problema?

- in primul rind, draga me4 va veni Edward.

-Ah, Edward. Midge tdcu o clipe dup6 ce ii pronuntinumele, apoi intreb6 incet: De ce Dumnezeu l-ai invitat pe

Edward?

- Nu l-am invitat eu. S-a inviiat singur. A tsimis o telegramapi a intrebat daci il primim. $tii cum e Edward. C6t de sensibile. Daci i-a$ fi rdspuns cd nr1 probabil ci n-ar mai fi venit nicio-dati. Aqa e Edward.

Midge dndu incet din cap. D4 se gdndi ea, aqa era Edward.

Pentru o facliune de secrmdi ii vdzu chipul in fala ochilor, acel

chip tare drag. Acel chip care avea ceva din farmecul diatan al

lui Lucy: bl6nd, respecnros, ironic. ..

- Dragul de Edwar4 spuse Lucy, ca ecou al g6ndurilor luiMidge, apoi continud neribditoae: Ce bine-ar fi ca Henriettasi se hotirascl odati sd se mtrrite cu el. $tiu c6 ii e drag. Ar fifost bine sA pefieaca aici cateva zile, dar ftrrd solii Christow.

John Christow a avut intotdeauna un efect nefast asupra luiEdward. JohrL dacl intelegi ce rreau si spurq creSte, iu EAwardscade. Pricepi tu?

Midge incuviinli.

- Problema e ci nu pot scepa de sofii Christow, fiindc6 sfi$i-nrl acesta de septtun6ni a fost stabilit cu mult timp in umi, insd

am senzafa c[ tofii va fi tm calvar, cu David care se uittr urdt 9ilgi roade unghiile, cu Gerda care se va simli exclustr, cu John atat

de increzdtor gi dmgul de Edward at6t de descurajar.. .

- Ingredientele nu par prea promiltrtoare, murmura Midge.Lucy ii zdmbi.

- Uneori, medittr e4 lucrurile se aranjeazl de la sine. L-aminvitat duminice h prdnz pe omul cu crimele. Nu crezi cd vafi distractiv?

Cqracul dintre Dealuti 13

- Omul cu crimele?

- i" * "" ":ipfi"n aoamna Angkat€ll' venise cu treburi la

B.edad atunci cand Henry em guvemator' Sau poate mai tar-

ffilu.inuio, ru maseimpreuna cu alte persoane Puna un

3"-liu, "t* " noare roz la butonier6 $i pantofi negri de

ilit fi..i"," p."a multe, fiindcd niciodati nu mi s-a pdrut

Ir**in i"iiiti"ine a omorat pe cine vreau sa zic' dupe ce

;;;;;"; ;; otea mai conteazi de ce' 9i mi se pare stupid

i faci at6ta vdlv6'- -

- Dar sunt crime pe aici prin zontr' Lucy?

- V"i t t a""g" *""' El st6 intr-una dintre vilele recent con-

n"i".l;i:"1;" grinzile foarte joase' Au instalatii foarle

#.di-"i" "taii

destul de bizare' Pe londonezi ii amuzd

ffi;;;. e;altdvila cred cl e ocupaa de o actrip' Spre

G;;;' ;".anii aceqtia nu locuiesc aici tot timPul'

Ii.*JJr" 0r""", adiuga doamna Angkatell plimbandu-se

I *rnoa. otuge ftaidge, ili mullumesc pentru ajutor'

- Nu cred ca li-am fost de mare folos'

- l- nu? Lucv AngLatell pdru surprinsa' Bine' somn ugor

--tl; ;;;i";"cobori ia micul dejun' iar cand cobori'

*jJ:ffi;i:'$illlH?"'*"',*iti Ahr r:s: i*-.* rnt"iieenu idee, Lucy' Poate c[ de data asta o sa te ascutl'*;;

i;tdi'zemui ei ieei' t'ecu pe Ensr u$a de-schise

. bti;;";i;d^ ceainicul 9i regoul ii veni o idee' $tia cd

JJii ptu"" * ""ai

aromat' iar Midge nu avea se coboare

ill."it t".i ,a-iu' Avea s6-i face nilte ceai veriqoarei sale'

hse ceainicul pe foc 9i apoi cobori pe hol''*s;;;;;;" solului ei ei apasl pe clanla dar sir Henrv

-**t"ii """tU* udtini't'uto" igi

"*oltea perfect solia' O

'ffi;;;l"tn ; toia st-i fie deranjat somnul de dimineall'

Usa era incuiatl'"**"-* **t",ell intrl in camera ei Ar fi vrut str'l con-

"rft""li p" rf""ti A- chestiunea putea fi am6natA Poposi I6n-

i'ii"i"* J#rt6, privi pe geam citeva clipe' apoi cisc6'

t4

S^e,v_dri^in pal puse capul pe peml" ir in douE minueca un copll.In baic, apa dddu ln clocot gi fierse, gi fierse. . -

; il**:".:::.1" ;;; ;

'*Ji

,inhe Gudgeoqspuse Simrnons, menajera.

l.:j::::y:d.:1, iei ctftinn ganditor capul cf,runt.

acelagi fel.

unitt ceainic din dulupu a" u^", *iJri;ffi#itiilT:l*::y:y I * 1" li,,_*, ;i;;; #;;.til:.. Capitolul 2

- Poftim, doamnl Simmons. Doamna nu va ,ti niciodata.- Doauura face deseori astfel de lucruri? irrt"Ue Si_r*i.cudgeon oft6.

, - - . - Doamna are o inimi de aur, irtsd e foarte uitucE, dacd inle_legl ce weau s6 spun. Dar, in casa ar

pentu a o scuti de ori"" ,up* *ffi eu.fac tot posibilul

Henrietta Savemake rul6 o fiigie de argild 9i o ateztr pe

adbture, apdsend-o pulin cu mdna" ca sA se fixeze. Modela uncA de fatii cu o dexteritate uimitoare.

Aerul fu brtrzdat de scdncehrl subtire al unei voci destul&cmune:

- Cred, dorirnigoard Savemake, c[ aveam intr-adevdr drep-

E! I-am $i spus: ,,Dacd ai de gdnd str o iei aqa.. . " Ptuerea

n, domnigoarl Savemakq e ci o fatii trebuie se ia atitudinerL gmctul acesta de vedere, pricepeli durnneavoasts[? I-am

ris J,{u sunt obiqnuiti sd mi se spuni astfel de lucrud, $i he-Hc sit vtr inforrnez cI avefi o imaginatie foarte rlutiicioas6!"Luurile nepldcute trebuie evitate, gi cred cd am fdout binehd pozilie, nu-i aq4 domnigoard Savemake?

- O, desigur, aprob6 Henrietta cu o fervoarc care i-ar fi suge-

d qriva care o cuno$tea bine ctr nu ascultase cu marc at€nlie.

- Drpe care am adiiugat: ,pactr solia drunneavoasd spune

hl,ri de genul acest4 eu ce pot s6 fac?'Nu gtiu de ce, domni-

Ftr Savernake, insl dau numai de probleme, gi sunt sigurd cdr e vina mea. Blrbalii sunt Ea de sensibili, nu vi se pare?

Modelul r6se cu cochetirie.

- Groazric, mrmnuri Henriett4 cu ochii pe jumftate inchiqi.

-Superb, se g6ndea. Planul de sub pleoapi e superb, la felce planul celdlall care ii vine ln lntimpinare. Unghiul maxila-

rdui nu e bun. Trebuie sdJ daujos 9i si-l refac. E greu."