FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂProgramul Operaţional Sectorial – Creşterea Competitivităţii Economice POS CCE 2007-2013Axa Prioritară 2 “Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare”Domeniul de Intervenţie 2.3 “Accesul intreprinderilor la activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare”Operaţiunea 2.3.3 “Promovarea inovării în cadrul întreprinderilor”COD SMIS-CSNR: 37323

DENUMIREA PROIECTULUI“Ecotehnologie economică inovativă de rafinare a plumbului fază,

în vederea obţinerii de produse cu preţ scăzut, în condiţii similare de calitate cu produsele existente/1”

Etapa II. Realizarea instalatiei pilot de rafinare termica a plumbului

faza.

Termen predare: 07.12.2012

-B U C U R E S T I-2012

1

CUPRINS

Pag.1. Realizarea instalatiei pilot de rafinare a plumbului faza ……………………… 3

1.1. Amplasarea instalatiei pilot de rafinare termica a plumbului faza

……………………… 3

1.2. Descrierea instalatiei pilot de rafinare termica a plumbului faza

……………………… 3

1.3. Montaj utilaje ……………………… 41.3.1. Executie platforma sustinere instalatie pilot ……………………… 4

1.3.2. Inzidire camera de ardere ……………………… 5

1.3.3. Montare arzator cu gaz metan ……………………… 6

1.3.4. Montare caldare de rafinare ……………………… 8

1.3.5. Montare agitator mecanic ……………………… 10

1.3.6. Montare pompa de transvazare-turnare ……………………… 11

1.3.7. Dispozitiv de turnare ……………………… 13

1.3.8. Montare macara pivotanta ……………………… 14

2. Verificarea proiectului si adaptarea unor solutii la cerintele executiei

……………………… 16

3. Instructiuni de protectia muncii si PSI la montarea instalatiei pilot de rafinare térmica a plumbului faza

……………………… 16

CAPITOLUL I

1. REALIZAREA INSTALATIEI PILOT DE RAFINARE TERMICA A PLUMBULUI FAZA

2

1.1. AMPLASAREA INSTALATIEI PILOT DE RAFINARE TERMICA A PLUMBULUI FAZA

Instalaţia pilot de rafinare termica a plumbului faza a fost realizată de

către S.C. PRODMED INDUSTRIAL S.R.L. şi este amplasată la punctul

de lucru din Bucuresti, Str. Soldat Mihai Tudor nr. 1, sector 2, într-o hală

existentă.

Amplasarea în această hală s-a făcut din următoarele considerente:

hală închisă betonată;

existenţa în zonă a posibilităţilor de alimentare cu utilităţi (gaz

metan şi apă) şi energie electrică;

existenţa în zonă a canalizării;

spaţiul interior si exterior disponibil pentru amenajare depozit

de materii prime şi auxiliare.

1.2. DESCRIEREA INSTALATIEI PILOT DE RAFINARE TERMICA A PLUMBULUI FAZA

Capacitatea modulului experimental s-a stabilit în funcţie de

posibilitatea efectuarii de experimentari de procesare (rafinare-turnare) a

plumbului faza, in vederea omologarii interne a tehnologiei de rafinare

termica (elaborare flux tehnologic, bilant de materiale, consumuri specifice

de materii prime si auxiliare) şi este de cca. 900 Kg plumb faza/sarja.

Instalaţia modul experimental este compusă din următoarele utilaje

principale (Tabel nr. 1).

Tabel nr. 1

Denumire utilaj

3

Arzator cu gaz metan

Caldare de rafinare

Camera de ardere

Agitator mecanic

Pompa de transvazare-turnare

Dispozitiv de turnare

Macara pivotanta 3 tone

1.3. MONTAJ UTILAJE

Montajul utilajelor s-a realizat conform proiectului elaborat de S.C.

PRODMED INDUSTRIAL S.R.L. în etapa anterioară, care cuprinde

amplasarea şi susţinerea tuturor utilajelor, precum şi legăturile tehnologice

dintre acestea.

1.3.1. EXECUTIE PLATFORMA SUSTINERE INSTALATIE PILOT

Tinanad cont de schema de amplasare, mai intai s-a executat

platforma de sustinere a instalatiei pilot, aceasta fiind o constructie

turnata din beton-armat, avand grosimea de 800 mm, 700 mm

aflandu-se sub punctul zero al platformei betonate a halei si 100 mm

deasupra acesteia. Suprafata platformei de sustinere, tinand cont de

dimensiunile utilajelor care se monteaza pe aceasta, a fost stabilita la

2000x2000 mm.

La executia platformei s-a avut in vedere atat obtinerea unei mase

compacte de beton cat si o planeitate suficienta necesara in montajul

celorlalte subansamble pe aceasta.

1.3.2. INZIDIRE CAMERA DE ARDERE

4

Camera de ardere este o constructie inzidita din caramida refractara

silico-aluminoasa, de forma cilindrica, avand rolul de a asigura atat o

izolatie termica foarte buna cat si o mentinere constanta a temperaturii

camerei de ardere de sub oala de rafinare termica.

Inzidirea camerei de ardere s-a facut folosind un ciment special cu

granulatie cuartoasa BR 90 si BR 91.

Peretele cilindric al camerei de ardere, este construit din doua randuri

de caramizi, primul rand avand caramizile refractare inzidite una peste alta

si una in prelungirea celeilalte si asezate pe suprafata cea mai mare a lor,

pana la obtinerea inaltimii de 1400 mm., iar celalalt rand aflat spre interiorul

camerei, cu caramizile asezate pe suprafata laterala cea mai mica. Acest

rand interior de caramida refractara se executa numai pana la jumatatea

inaltimii cilindrului camerei de ardere (adica 700 mm) si are rolul de a

concentra flacara arzatorului spre fundul si peretii laterali tronconici ai oalei

de rafinare.

De asemenea, pentru ca flacara arzatorului sa nu bata pe platforma

de beton pe care este inzidita camera de ardere (pentru a izola cat mai

bine spatiul de ardere de sub caldarea de rafinare termica), aceasta este

captusita pe fund cu inca un rand de caramida refractara.

Pe suprafata laterala a camerei de ardere, in partea inferioara, se

executa o fanta (fig. 2), prin care se introduce in camera de ardere

arzatorul, care prin arderea combustibilului (gaz metan) asigura

temperatura necesara desfasurarii etapelor ciclului tehnologic de rafinare

termica a plumbului faza.

5

Fig. 2. Fanta laterala camera de ardere montare arzator cu gaz metan

1.3.3. MONTARE ARZATOR CU GAZ METAN.

Arzatorul cu gaz metan este un aparat care, prin arderea

combustibilului in amestec cu oxigenul din aer, asigura temperatura

necesara desfasurarii procesului tehnologic de rafinare termica a

plumbului faza.

Modul de functionare a arzatorului cu gaz metan este urmatorul:

temperatura necesara desfasurarii ciclului tehnologic se realizeaza

prin combustie, care este o reactie termica exoterma (produce

caldura) de oxidare a carbonului. Pentru a se dezvolta o combustie

corecta este nevoie de urmatoarele elemente:

- Combustibilul: in cazul nostru gazul metan (CH4), care este o

substanta lichida formata din carbon (C) si din hidrogen (H);

6

- Comburantul: se identifica in oxigenul prezent in aerul pe care il

respiram si este format din 78% azot (N), 21% oxigen (O2), 1%

alte gaze.

Arzatorul cu gaz metan se monteaza in fanta de pe suprafata laterala

a camerei de ardere (Fig. 3).

Fig. 3. Pozitia de montare arzator cu gaz metan.

CONCLUZIE: Aceasta instalatie termica compusa din arzator si camera de ardere, are rolul de a valorifica reactia de combustie si de a utiliza caldura produsa pentru desfasurarea procesului tehnologic de rafinare termica a plumbului faza.

7

1.3.4. MONTARE CALDARE DE RAFINARE

Caldarea de rafinare este o constructie metalica sudata, care are

forma de oala, dublu tronconica, confectionata din tabla din otel refractar.

Pentru a se creea o suprafata de sprijin suficient de rezistenta si de

rigida pentru oala de rafinare, avand in vedere atat greutatea caldarii in

faza de experimentare (cca. 1 tona) cat si influenta temperaturii dezvoltate

in camera de ardere, pe fata superioara a inelului cilindric al camerei de

ardere se monteaza o flansa metalica, flansa ce se sprijina atat pe inel cat

si pe trei picioare de sprijin, confectionate din profil UNP, asezate la 120º si

inzidite in peretele cilindric al camerei de ardere (Fig. 4).

La partea superioara, caldarea de rafinare prezinta o flansa, sudata

de peretele oalei de rafinare(caldarii), atat pe interior cat si pe exterior, prin

care se realizeaza montarea ei in cotlonul de rafinare inzidit cu caramida

refractara, prin sprijinirea si fixarea ei pe flansa metalica montata deja in

partea superioara a camerei de ardere.

Prin aceast montaj, se realizeaza inchiderea camerei de ardere de

sub oala, care, prin intermediul unui arzator are rolul de a asigura

temperatura necesara desfasurarii ciclului tehnologic de obtinere a Pb

rafinat (Fig. 5).

Materialul din care este confectionata oala de rafinare este tabla din

otel refractar K47-K52.2b de grosime g=8 mm, singura diferenta fiind

fundul oalei care este de grosimea g=10mm.

Principalele caracteristici tehnice ale caldarii de rafinare sunt:

o Capacitate de rafinare: ~950 Kg;

o Inaltime: ;

o Diametru flansa sustinere: Ø mm;

o Diametru intermediar: Ø mm;

o Diametru fund: Ø mm

8

Fig. 4. Oala de rafinare-vedere de sus.

Fig. 5. Oala de rafinare-vedere laterala.

9

1.3.5. MONTARE AGITATOR MECANIC.

Agitatorul mecanic (Fig. 6), este un subansamblu mecanic alcatuit

dintr-un motor electric care transmite miscarea de rotatie unui ax prin

intermediul unui reductor, ax care prezinta la celalalt capat un rotor alcatuit

din patru pale metalice sudate pe o bucsa, pozitia fiecarei pale fiind la 90°

una fata de cealalta si inclinate cu 10° fata de axa de rotatie a agitatorului

(vezi Anexa).

Transmiterea miscarii de rotatie de la reductor la axul agitatorului

mecanic se face prin intermediul unei bucse si a unor pene plan-paralele.

Rolul agitatorului mecanic este acela de a asigura o desfasurare

corespunzatoare a ciclului tehnologic de rafinare termica a plumbului, prin

uniformizarea topiturii si micsorarea timpului desfasurarii reactiilor chimice

din topitura.

Subansamblul agitator mecanic se monteaza pe flansa de sprijin a

oalei de rafinare, in asa fel incat sa poata imersa in topitura sub diferite

unghiuri, aceasta in functie de faza desfasurarii ciclului tehnologic.

Posibilitatea realizarii mai multor pozitii unghiulare fixe ale agitatorului este

data de existenta unui bolt in jurul caruia intregul subansamblu se poate

roti, iar odata ajuns in pozitia unghiulara dorita acesta se fixeaza si

blocheaza cu ajutorul unui surub asigurat la celalalt capat cu o piulita.

Principalele caracteristici tehnice ale agitatorului mecanic sunt:

o putere motor electric: 2.2 Kw;

o turatie motor electric: 1500 rot/min;

o i reductor=12;

o diametru ax: Ø35 mm;

o turatie ax: nax = aprox. 120 rot/min;

o diametru rotor: Ø210 mm;

o numar pale rotor: 4.

10

Fig. 6. Agitator mecanic.

1.3.6. MONTARE POMPA DE TRANSVAZARE-TURNARE.

Pompa de transvazare-turnare (Fig. 7) este un subansamblu mecanic

alcatuit dintr-un motor electric ce transmite miscarea de rotatie la axul

pompei prin intermediul unei transmisii prin curea trapezoidala.

Pompa de transvazare-turnare face parte din categotria pompelor

centrifuge. Functionarea acesteia se bazeaza pe actiunea fortei

centrifuge a unui rotor cu palete asupra lichidului aflat in pompa

(plumbul topit).

Pompa de transvazare-turnare este formata dintr-un rotor cu palete

fixat pe un arbore si amplasat excentric in carcasa pompei. Plumbul

topit este aspirat printr-un orificiu axial si este refulat printr-un racord

tangential.

Modul de functionare al pompei este urmatorul: 11

o Pompa fiind montata “inecat”, umplerea pompei cu plumb topit

se face de la sine (nu mai necesita amorsarea pompei);

o Dupa imersarea pompei in baia de plumb topit, lichidul aflat

intre palele rotorului este antrenat in miscare odata cu rotorul si

datorita fortei centrifuge se deplaseaza cu viteza mare spre

canalul colector;

o Forta centrifuga care actioneaza asupra lichidului dintre palete

este mare, datorita turatiei mari a rotorului. Din aceasta cauza

si datorita sectiunii mici de curgere a spatiului dintre palete,

lichidul se deplaseaza spre canalul colector cu viteza mare,

care atinge la iesirea din rotor valori de 8-10 m/s;

o Rotorul pompei este alcatuit din palete curbate de obicei in

sensul contrar sensului de rotatie, pentru a se asigura curgerea

linistita cu acceleratie constanta in canalele rotorului;

Principalele caracteristici tehnice ale pompei de transvazare-turnare

sunt:

o putere motor electric: 2.2 Kw;

o turatie motor electric: 1500 rot/min;

o tip curea trapezoidala: A (13x8x1250);

o diametru ax antrenare pompa: Ø30 mm;

o diametru rotor: Ø97 mm;

o numar pale rotor: 6.

12

Fig. 7. Pompa de transvazare-turnare.

1.3.7. DISPOZITIV DE TURNARE.

Dispozitivul de turnare ce se va folosi in cadrul etapei de dezvoltare

experimentala este cel existent deja si folosit in mod curent in cadrul

activitatii de productie a S.C. Prodmed Industrial S.R.L..

Dispozitivul de turnare este alcatuit din mai multe lingotiere, asezate

pe un suport special in imediata apropiere a oalei de turnare, si in care se

toarna plumbul topit cu ajutorul pompei de transvazare-turnare.

Lingotierele sunt forme de turnare confectionate din fonta, de forma

tronconica, care asigura obtinerea lingoului de Pb, forma sub care se

comercializeaza plumbul rafinat.

1.3.8. MONTARE MACARA PIVOTANTA13

Macaralele sunt masini de ridicat complexe care dispun de mai multe

mecanisme cu ajutorul carora se efectueaza miscarile de deplasare a

sarcinilor.

Macaralele pivotante se caracterizeaza prin faptul ca sunt prevazute

cu un brat rotator cu ajutorul caruia se asigura si o miscare de rotire

in plan orizontal a sarcinilor manevrate, pe langa miscarea de

ridicare/coborare.

Macaraua pivotanta achizitionata de catre S.C. Prodmed Industrial

S.R.L. (Fig. 8) a fost executata pentru sarcini de pana la 3,5 t si raza

de actiune de pana la 1,5 m.

Macaraua pivotanta achizitionata de catre S.C. Prodmed Industrial

S.R.L. respecta prescriiptiile tehnice ISCIR in vigoare si este dotata

cu toate componentele de securitate aplicabile acestui tip de masini

de ridicat. Comanda macaralei pivotante este realizata cu ajutorul

unui pupitru de comanda.

Macaraua pivotanta s-a montat pe o fundatie executata special,

fixarea ei facandu-se cu ajutorul unor suruburi calculate sa reziste

sarcinii maxime pentru care a fost proiectata (Fig. 9).

14

Fig. 8. Macara pivotanta-vedere.

Fig. 9. Macara pivotanta-sistem de fixare.

15

CAPITOLUL II

2. VERIFICAREA PROIECTULUI SI ADAPTAREA UNOR SOLUTII LA CERINTELE EXECUTIEI.

Analizand instalatia pilot de rafinare termica a plumbului faza,

realizata conform proiectului propus de catre S.C. Prodmed Industrial

S.R.L., s-au constata urmatoarele:

Utilajele care compun instalatia pilot au fost executate conform

documentatiei realizate de catre S.C. Prodmed Industrial S.R.L.

La probele de mers in gol, toate utilajele au functionat conform

conditiilor impuse de catre proiectant.

In urma analizei concrete a modului de realizare si functionare a

instalatiei pilot, avandu-se in vedere conditiile initiale impuse prin

aceasta tehnologie inovativa si scopul urmarit privind posibilitatea

dezvoltarii si experimentarii ei, s-a constatat ca ea corespunde

cerintelor proiectului.

CAPITOLUL III

3. INSTRUCTIUNI DE PROTECTIA MUNCII SI PSI LA MONTAREA INSTALATIEI PILOT DE RAFINARE TERMICA A PLUMBULUI

FAZA.

La realizarea instalatiei si in exploatare se vor respecta urmatoarele

normative de protectia muncii:

Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996 si normele metodologice de

aplicare.

Norme generale de protectia muncii – 1996.

Legea nr. 177/2000 privind modificarea si completarea Legea

Protectiei Muncii nr. 90/1996.16

Legea nr. 319/2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca.

Hotararea de guvern nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr.

319/2006.

Personalul de lucru va fi dotat cu echipamentul de protectie si de

lucru in conformitate cu normele existente.

Pericolele care pot aparea sunt:

- caderi de la inaltime (montaj utilaje si cabluri, reparatii,

curatire utilaje, etc.);

- electrocutari;

- prinderea echipamentului de subansamble in miscare;

- explozii sau incendii;

Principalele masuri cu caracter general penttru prevenirea

accidentelor:

- instruirea periodica a personalului care lucreaza in

instalatia pilot;

- placute avertizoare pentru delimitarea zonelor

periculoase;

- legarea la pamant a utilajelor si a traseelor de gaz metan;

- interzicerea accesului altor persoane in zona de lucru;

- folosirea echopamentului de lucru;

- respectarea tuturor prevederilor din normele generale si

specifice de protectia muncii.

La realizarea instalatiei si in exploatare se vor respecta urmatoarele

normative privind „ Siguranta la foc „ :

OG 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor, aprobata de

Legea 212/1997.

OMI 775/1998 Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor.

HG 678/1998 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la

Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor si a atributiilor

ministerului in domeniu.

17

ORDIN nr. 1023 din 15 noiembrie 1999 privind aprobarea Dispozitiilor

generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor.

ORDIN nr. 88 din 14 iunie 2001 pentru aprobarea Dispozitiilor

generale privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice

si a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a

incendiilor.

ORDIN nr. 1080 din 10 februarie 2000 pentru aprobarea Dispozitiilor

generale privind instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor.

ORDIN nr. 1312 din 22 mai 2006 pentru aprobarea Normelor

metodologoice de avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea

incendiilor emis de Ministerul administratiei si Internelor.

Executantul are obligatia de a efectua toate lucrarile, inclusiv probele

si punerea in functiune, in conditii de deplina siguranta la foc.

18

ANEXE

19