119

Capitolul I

I. MA INI I APARATE PENTRU COMBATEREA BOLILOR IUN TORILOR

I.1. Generalit i

Din complexul de lucr ri care alc tuiesc tehnologia de între inere aculturilor silvice, lucr rile pentru combaterea bolilor i d un torilor au oînsemn tate deosebit pentru dezvoltarea corespunz toare a arborilor . Combaterea bolilor i d un torilor se poate face prin urm toarele metode:

• metode biologice;

• metode mecanice;

• metode chimice.

I.2.Clasificarea ma inilor pentru combaterea bolilor i d un torilor

Ma inile care se folosesc în protec ia plantelor se clasific dup mai multecriterii astfel:Ø Dup lucrarea pe care o execut sau modul de aplicare a

pesticidelor: aparate i ma ini pentru stropit, aparate i ma ini pentru pr fuit,aparate i ma ini combinate de stropit i pr fuit, ma ini pentru tratat semin e.Ø Dup modul de ac ionare i sursa de energie: aparate purtate de om,

aparate i ma ini carosabile, ma ini cu trac iune animal , ma ini purtate sautractate de tractor, ma ini autopropulsate, instala ii purtate de avion sauelicopter.

120

I.3. Ma ini i aparate pentru stropit

I.3.1. Destina ia i clasificarea ma inilor de stropitÎn tehnologia de combatere a bolilor i d un torilor prin metoda chimic

cele mai utilizate sunt ma inile i aparatele de stropit, deoarece cca. 75% dinvolumul total de tratamente se execut prin stropire. Ma inile de stropit se clasific dup modul cum se realizeaz pulverizarealichidelor i modul de transport spre plante a pic turilor rezultate, astfel:

• Ma ini cu pulverizare hidraulic .• Ma ini cu pulverizarea pneumatic .• Ma ini cu pulverizare combinat (hidro-pneumatic ).• Ma ini cu pulverizare mecanic .

I.3.1.1. Ma ini cu pulverizare hidraulic .

Schema func ional a unei ma ini de stropit cu pulverizare hidraulic cu jetproiectat se prezint în figura I.1. Dispersarea hidraulic se realizeaz prin trecerea for at a pesticidelorlichide prin orificii calibrate. Pic turile rezultate sunt proiectate direct pe sol saupe plante.

Fig. I.1. Schema func ional a unei ma ini de stropitcu pulverizare hidraulic

Lichidul din rezervorul 1, este aspirat de pompa 4 prin robinetul 2, filtrul3 i dirijat la corpul de distribu ie 5, prev zut cu manometrul 6 i supapa dereglare a presiunii 8. Din corpul de distribu ie, o parte din lichid, este transmis înrezervor prin robinetul 7,pentru agitarea lichidului , iar o alt parte este dirijatspre rampa de stropit 10, prin robinetul9.

121

Aceste ma ini se folosesc pentru tratamente cu erbicide la presiuni de 2–5 bari i pentru tratamente cu insecto-fungicide la presiuni de 5–50 bari în culturide câmp.

Reglarea debitului de lichid se realizeaz prin: modificarea presiunii delucru ac ionând asupra supapei 8, sau prin utilizarea unor duze cu sec iune detrecere diferit , care pot realiza debite de lichid de 1-4 G.P.M.

Dimensiunile particulelor dispersate depind de presiunea lichidului igeometria orificiului (duzei) care are diametre între 0,5 i 3 mm. Se ob in astfelpic turi cu diametrul între 150 i 350 µm.

Pentru a se asigura cre terea gradului de depunere a particulelor de lichid pesuprafa a supus tratamentului, particulele de lichid sunt supuse unei turbion riisuplimentare, cu ajutorul unui ventilator. Schema func ional a unei ma ini de stropit cu pulverizare hidraulic cu jetpurtat se prezint în figura I.2.

Fig. I.2. Schema func ional a unei ma ini de stropitcu pulverizare hidraulic cu jet purtat:

Aceste ma ini se utilizeaz pentru tratamente în planta iile viti-pomicole iîn afara p ilor componente prezentate mai sus, este prev zut i cu unventilator axial 11, al c rui curent de aer având rolul de a transporta pic turiledispersate pe cale hidraulic c tre plante (dispersia nu este foarte fin 300–350µm – consum ridicat (500–1500 l/ha) i efect de scurgere al particulelor delichid).

122

Tipuri de aparate i ma ini cu pulverizare hidraulic Tabelul nr.I.1Denumire Aparate de

stropitEchipamente de

erbicidatMa ini de erbicidat

Simbol AS16(14) MIRA -500 EEP-300(600) MET 1200(2500) METEOR1000(2000)

Sursa deenergie [CP]

Ac ionatmanual

45-65 45-65 45-65 45-65

Capacitatearezervorului[dm3]

16(14) 500 300(600) 1200(2500) 1000(2000)

Presiunea delucru [bar]

2-5(3-6)

1-5 2-6 1,5-6 5-25

ime delucru [m]

- 10(12) 8(12) 12(18) 9(18)

Mas [kg] 6(11) 285 215(270) 510(1970) 460(1850)Capacitatea delucru [ha/h]

0,025-0,030

0,85-1,25 0,7-1,15(1,1-1,8)

3,2-4(6,2-7,2)

2,1-2,9(3,7-5,2)

Consum decombustibil[l/ha]

- 1.3-1,5 !,35-1,6(1,2-1,4)

0,9(0,75) 1,1(0,85)

I.3.1.2. Ma ini cu pulverizare pneumatic .

În figura I.3. se prezint schema func ional a unei ma ini de stropit cupulverizare pneumatic , format din rezervorul1,robinetul 2, pompa 3, robinetele4,5,dispozitivele de pulverizare 6,7 i ventilatorul centrifugal 8.

Pulverizarea lichidului pe cale pneumatic const în aducerea acestuia subpresiune mic (0,5–1,5 bari) la dispozitivele de pulverizare, într-un curent de aercu vitez foarte mare (100–150 m/s). Datorit impactului între lichid i aer,lichidul se fragmenteaz în pic turi fine cu diametrul între 50–150 µm i estetransportat spre suprafa a folial a plantelor.

Procesul de lucru al acestei ma ini este urm torul: pompa 3 aspir lichiduldin rezervorul 1 prin robinetul 2 i îl refuleaz în dou circuite: unul de agitarecare trece prin robinetul 4 înapoi în rezervor, pentru amestecul continuu al

123

Fig. I.3. Schema func ional a ma inii de stropitcu pulverizare pneumatic :

lichidului i altul de lucru prin robinetul de reglaj al debitului 5 spre capetele depulverizare 6,7, respectiv la duzele 8, unde lichidul intr sub ac iuneacurentului de aer produs de ventilatorul 9, unde este dispersat i transportat spreplante. Reglarea debitului de lichid se realizeaz prin:modificarea sec iunii detrecere a lichidului, ac ionând asupra robinetului 5.

7I3.1.3.Ma ini cu pulverizare combinat (hidro-pneumatic ).

a cum se observ din figura I.4. în construc ia ma inii sunt incluse toateile componente ale ma inilor de pulverizare hidraulic cu jet proiectat,

dispozitivul de pulverizare având alt construc ie, rampa de stropit circular 10precum i un ventilator axial 11 . În cazul acesta, lichidul este pulverizat pe cale hidraulic la presiuni de 5–50 bari, pic turile rezultate fiind supuse unui curent de aer cu viteza de 80–120m/s care realizeaz o fragmentare suplimentar i le transport pneumatic spreplante. Fine ea pic turilor este de 40–150 µm.

124

Fig. I.4. Schema func ional a unei ma ini de stropitcu pulverizare combinat (hidro-pneumatic ):

Din rezervorul 2, lichidul este aspirat de pompa 5, prin filtrul 4 i refulat lacorpul de distribu ie 6, prev zut cu manometrul 7. Din corpul de distribu ie, oparte din lichid, este transmis în rezervor prin robinetul 8, pentru agitarealichidului , iar o alt parte este dirijat spre rampa de stropit circular 10, prinrobinetul9 , fiind pulverizat. Pic turile rezultate sunt supuse curentului de aerdebitat de ventilatorul axial 11, care realizeaz o dispersie suplimentar itransportul pân la rândurile de pomi sau vi de vie.

Reglarea debitului de lichid se realizeaz prin:modificarea presiunii de lucruac ionând asupra robinetelor 8,9, sau prin utilizarea unor duze cu diametrudiferit(1.2-1,7 mm) Ma inile de acest fel sunt destinate pentru tratamente în pomicultur iviticultur .

I.3.1.4.Ma ini cu pulverizare mecanic .

Schema unei ma ini de stropit cu pulverizare mecanic i jet purtat seprezint în figura I.5. Dispersia mecanic se realizeaz pe cale centrifugal cu ajutoruldispersoarelor cu acela i nume, formate din discuri suprapuse cu diametrecuprinse între 100 i 700 mm.

125

Fig. I.5. Schema func ional a unei ma ini de stropitcu pulverizare mecanic i jet purtat:

Lichidul din rezervorul 1, este adus prin intermediul pompei 2, i arobinetelor 5,6, la dispozitivul de pulverizare 3, format din dou discurisuprapuse. Aducerea lichidului la dispozitivul de pulverizare se face la presiunemic cuprins între 0,2–0,7 bari. Discurile sunt antrenate în mi care de rota ie (n = 10 000–15 000 rot /min) i sub ac iunea for ei centrifuge lichidul estetransformat într-o pelicul foarte fin care la p sirea discurilor în contact cuaerul se disperseaz în pic turi. Pic turile sunt transportate de curentul de aerdebitat de ventilatorul axial 4. Fine ea pic turilor este cuprins între 1–50 µm.

Tablelul nr.I.2Tipuri de ma ini cu dispersie pneumatic (P) i hidro-pneumatic (HP)

Denumire Ma ina destropit tractat (P)

Ma ina universal de stropit cu ventilatoraxial (HP)

Ma ina tractat de stropitcu volum redus (HP)

Simbol MST-900 FUMS-1000(1500) VUR1000(1500)

Sursa de energie [CP] 45 45-65 45-65

Capacitatearezervorului [dm3]

900 1000(1500) 1000(1500)

Presiunea de lucru [bar] 1,2-4 max.25 max.20

Debitulventilatorului[m3/h]

6000 7500 8000

ime de lucru [m] 2,4-4 2,5-12 1,8-4Mas [kg] 660 680(859) 460(570)Capacitatea de lucru[ha/h]

0,9-1,5 1,2-2,5 2,5-3.4

Consum de combustibil[l/ha]

3,5-3,7 2,5-4 1,7-2,9

126

I.4. Construc ia organelor componente ale ma inilor i aparatelor destropit

Rezervorul serve te pentru depozitarea pesticidelor necesare în timpullucrului. Acestea se execut din materiale ce rezist la ac iunea coroziv apesticidelor cum sunt: alama, o elul inoxidabil, iar în ultima vreme din poliesterarmat cu fibre de sticl i polietilen . Forma rezervoarelor este în generalcilindric i au capacit i de 10–20 l la aparate de stropit, de 200–600 l la ma inide stropit purtate i chiar 900–2500 l la ma inile tractate. Ele sunt prev zute cugur de umplere la partea superioar , prev zut cu capac i sit , bu on de golirei agitator.

Agitatoarele au rolul de a asigura circula ia continu a lichidului în rezervorpentru a împiedica sedimentarea i a men ine omogenitatea solu iei. Acestea pot fi: mecanice, hidraulice i pneumatice.

Filtrele re in particulele ce ar putea înfunda orificiile mici calibrate alecapetelor de pulverizare. Filtrele sunt formate din site i esute din fire de alamsau material plastic cu orificii de 0,3–0,8 mm.

Pompele – asigur circula ia lichidului i presiunea necesar pentrufunc ionarea ma inii, precum i umplerea rezervorului cu lichid. Presiunea delucru asigurat de pomp variaz între 3–6 barri pentru aparatele de stropit ima inile cu pulverizare pneumatic i 10–25 barri pentru ma ini cu pulverizarehidraulic . Pompele folosite pe ma inile de stropit pot fi: volumice i centrifuge. Pompele volumice utilizate sunt: cu ro i din ate, cu membran , cu role i cupiston. Ele trebuie s fie rezistente la coroziune i s asigure debite între 10–300l/min. Debitul teoretic al pompei cu ro i din ate poate fi determinat considerând cvolumul golurilor dintre din i este egal cu volumul din ilor. Deci se ia în calcul volumul coroanei din ate a ro ii de antrenare.

V = · Dd · h · L [cm3/rot] (I.1)în care: Dd – diametrul cercului de diviziune [cm]; h – în imea din ilor [cm]; L – l imea ro ii [cm].

Q = V · n = · Dd · h · L · 10– 3 [l/min] (I.2)în care: Dd – diametrul cercului de diviziuni [cm]; h – în imea din ilor [cm]; L – l imea ro ii [cm]; n – tura ia [rot/min].

127

În cazul pompelor cu membran volumul refulat la o curs este:

( )dDdDSV ++⋅π

⋅⋅= 22234

12 (I.3)

în care: S = cursa membranei.

Pompa – este o ma in hidraulic care transform energia mecanic (demi care) în energie hidraulic a lichidului. Aceast transformare se realizeazprin punerea în mi care sub presiune a lichidului (pompare).

Pompele volumice – sunt pompe hidrostatice care realizeaz procesul depompare al lichidului prin varia ia spa iilor de lucru din interiorul pompei. Înspa iile care î i m resc volumul pompa aspir lichidrul de lucru, iar în spa iilecare î i mic oreaz volumul pompa refuleaz lichidul.

Pompele cu ro i din ate se folosesc la ma ini cu pulverizare hidraulicpentru culturi de câmp. Aceste pompe au debite < 50 l/min i realizeaz presiuni pân la 30 barri.

Pompele cu membran – au o larg r spândire, având o construc iecompact realizeaz presiuni i debite ridicate: 5–50 barri i 25–150 l/minfolosindu-se la ma inile cu pulverizare hidraulic . Schema prezentat este a unei pompe cu membran folosit la aparatele destropit.

Fig. I.6.Schema func ional a unei pompe cu membran :1- corp; 2 – membran elastic ; 3 – supape; 4 – camer de uniformizare a

presiunii; 5 – pârghie de ac ionare.

Pompa cu membran are un corp metalic 1, membrana elastic din cauciuc2, supapele 3, în contra curent i o camer de uniformizare a presiunii 4.Ac ionarea membranei se face prin pârghia 5. Presiunea de lucru de 1–4 barri.

1

2

3

4

5

128

Pompele cu rolePompa cu role este format din carcasa 1 în care este montat excentric

rotorul 2. Rotorul este prev zut cu alveole în care sunt montate rolele 3executate din material plastic anticoroziv. În timpul lucrului rolele subt ac iuneafor ei centrifuge sunt deplasate spre carcas i datorit dispunerii excentricevolumele dintre ele variaz , ceea ce asigur aspirarea i refularea lichidului.

Fig. I.7. Schema func ional a unei pompe cu role:1 – corp; 2 – rotor excentric; 3 – role.

La tura ie de 500–1000 rot/min (rota ia prizei) realizeaz debite de 25–150l/min i presiuni între 5–15 barri.

Pompe cu pistonPomparea lichidului se realizeaz prin deplasarea rectilinie a unui piston

într-un cilindru. Capul cilindrului 1 este prev zut cu supapa de admisie 2 irefulare 3. Ac ionarea pistonului se face de la arborele cotit 4. Re eaua derefulare este prev zut cu o camer de uniformizare a presiunii 5.

Fig. I.8. Schema func ional a unei pompe cu piston:1 – corp; 2 – supap de admisie; 3 – supap de refulare;4 – arbore cotit; 5 – camer de uniformizare a presiunii.

1

23

DS

Dr

1

2

34 5

129

În general la ma inile de stropit se utilizeaz pompe cu 1–3 pistoane,asigurând debite de 15–150 l/min i presiuni între 10–50 barri la tura ii de 50–300 rot/min.

Pompe centrifugePompa centrifug este format dintr-o carcas 1 în care este montat rotorul 2

sub forma unui disc cu palete radiale sau curbate înapoi. Pompele centrifugefunc ioneaz amorsate. Aspira ia lichidrului se face axial i refularea radial(conform s ge ilor). Pompele centrifuge se folosesc la ma inile de stropit cu pulverizarepneumatic , realizeaz debite mari (50–200 l/min) i presiuni mici pân la 4barri la tura ii de 3000–4800 rot/min.

Fig. I.9. Schema func ional a unei pompe cu centrifuge:1 – corp; 2 – rotor.

VentilatoareVentilatoarele folosite sunt de tip centrifugal sau axial. Cele centrifugale se

folosesc pe ma inile cu pulverizare pneumatic i hidropneumatic , iar celeaxiale pe ma inile cu pulverizare hidraulic i mecanic cu jet purtat.

Ventilatoarele centrifugale sunt formate dintr-o carcas 1 sub form despiral prev zut cu gura de aspira ie 2 i gura de refulare 3. Rotorul cu palete 4montat pe axul 5 aspir axial aerul i se refuleaz radial prin gura de evacuarerealizând debite între 1000–10 000 m3/h la o tura ie de 3500–8000 rot/min.

1

2

130

Fig. I.10. Schema func ional a unui ventilator centrifugal:1 – carcas ; 2 – gur de aspira ie; 3 – gur de regulare;

4 – rotor cu palete; 5 – ax.

Ventilatoarele axiale sunt formate dintr-un rotor cu palete 1 montat într-ocarcas 2. Prin rotirea sa, rotorul deplaseaz cu paletele aerul axial, creând înspatele rotorului o presiune. Deflectorul 3 deviaz radial curentul de aer. Aceste ventilatoare realizeazdebite între 8000–50 000 m3/h la tura ii de 2500–3500 rot/min.

Fig. I.11. Schema func ional a unui ventilator axial:1 – rotor cu palete; 2 – carcas ; 3 – deflector.

Camera de uniformizare a presiuniiReprezint un organ care se monteaz în circuitul de refulare la ma inile de

stropit echipate cu pompe cu debit intermitent (pompe cu piston, pompe cumembran ) au rolul de a uniformiza presiunea i prin aceasta men inereadebitului constant. Au forma unor recipiente i sunt prev zute cu un manometru pentrucontrolul presiunii.

1

2

3

45

23

1

131

Fig. I.12. Camer de uniformizare a presiunii.

Supapele pentru reglarea presiunii – au rolul de a permite reglarea presiuniide lucru în func ie de debitul necesar. Aceste supape se plaseaz pe circuitul de refulare al pompei. Pentru reglareapresiunii supapa este prev zut cu bila 1 ap sat pe scaunul 2 prin intermediularcului elicoidal 3. Pentru cre terea presiunii arcul 3 este tensionat cu ajutorulurubului 4. La deschiderea supapei o parte din lichid se reîntoarce prin conducta

5 spre rezervor. Aceste supape se monteaz la ma inile de stropit care aupresiuni de lucru mai mari de 3 barri. La ma inile cu presiuni de lucru de 1,5–3barri se monteaz în locul supapei de reglare un robinet cu sec iune de trecerevariabil care poate modifica debitele de lucru în limitele necesare.

Fig. I.13. Supap pentru reglarea presiunii:1 – bil ; 2 – scaun; 3 – resort; 4 – urub;

5 – conduct retur rezevor.

1

5

3

4

2

132

Dispozitive de alimentare cu lichid

Alimentarea rezervoarelor ma inii cu lichid se poate face prin mai multemoduri: – prin crearea unei depresiuni în interiorul rezervorului; – prin intermediul pompei ma inii – când pentru folosirea acesteia sefolose te un robinet cu mai multe c i; – cu ajutorul unui ejector care realizeaz un debit de 1,5–3 ori mai maredecât al pompei ma inii. Ejectorul se bazeaz pe depresiunea creat la trecerea unui lichid printr-unajutaj montat într-un difuzor cu sec iune mare. Ejectorul are corpul 1 cu sec iuneinterioar mare racordul de aduc iune a lichidelor 2, ajutajul 3, racordul 4 pentrufurtunul sorbului de alimentare i racordul 5 pentru furtunul care duce lichidul înrezervor. Lichidul trimis de pomp (în rezervor sunt 10–15 l) trece cu vitezmare prin ajutajul dispozitivului i creeaz depresiunea care provoac absorb iapesticidului din vasul de alimentare.

Fig. I.14. Ejector pentru alimentarea cu lichid:1 – corp; 2 – racord aduc iune lichid; 3 – ajutaj;

4 – racord furtun sorb; 5 – racord rezervor.

Dispozitive de pulverizare Dispozitivele de pulverizare sunt organele de lucru ale ma inilor cu ajutorul

rora se realizeaz dispersarea pesticidelor lichide în pic turi i dirijareaacestora spre suprafe ele destinate tratamentelor. Dispozitivul de pulverizaresunt formate dintr-un cadru de sus inere pe care se monteaz capetele depulverizare împreun cu conductele pentru transportul lichidului. Cadrul derezisten este alc tuit la unele construc ii chiar din conductele de transport allichidului, iar la ma inile cu dispersia pneumatic din tubulatur de tabl pentrudirijarea jeturilor de aer. În func ie de caracteristicile utilajului i culturii, dispozitivele de pulverizareau o mare varietate de forme constructive. Astfel aparatele purtate de om au olance de stropit (o eav cu un cap de pulverizare).

1

2

3

4

5

133

Ma inile de stropit cu pulverizare hidraulic au dispozitive de pulverizaremai complexe. Pentru culturi de câmp sunt prev zute cu evi orizontale numiterampe de stropit care au mai multe capete de pulverizare i l imi de lucrucuprinse între 8–12 m uneori chiar 24 m.

Fig. I.15. Dispozitiv de pulverizare pentru culturi de câmp.

Ele sunt articulate pentru a putea trece u or în pozi ie putea trece u or înpozi ie de transport. Distan a dintre capetele de pulverizare este aleas în func iede unghiul jetului de pic turi.

Fig. I.16. Stabilirea distan ei dintredou duze vecine i a în imii de lucru.

Pentru o uniformitate cât mai bun a repartiz rii pesticidului, jeturile depic turi a dou duze vecine trebuie s se suprapun pe cca 15% din suprafa . Înacest sens, rampa are posibilit i de reglare a distan ei fa de sol.

22α

⋅+

= ctgzbh [mm] (I.4)

b = 500 mm; = 65°; 80°; 110°.

b

h

Z

α

134

Pentru culturile de cartofi sau de legume care necesit stropirea frunzelor peambele fe e, rampele prezint ni te supor i verticali pentru capetele depulverizare.

Fig. I.17. Dispozitiv de pulverizare hidraulicpentru culturile de cartofi i legume.

Pentru vie sunt dispozitive de stropit care trateaz mai multe rânduri odat .

Fig. I.18. Dispozitiv de pulverizare hidraulic pentru vie.

Ma inile de stropit pentru livad au forma unei potcoave pe care suntplasate duzele.

135

Fig. I.19. Dispozitiv de pulverizare hidraulic pentru livad .

Ma inile de stropit cu pulverizare pneumatic prezint dispozitive depulverizare cu una sau mai multe dispersoare cu dimensiuni i forme adecvatedomeniului de utilizare. Capete de pulverizare pot fi orientabile în func ie de geometria culturii.

Fig. I.20. Dispozitiv de pulverizare pneumaticpentru culturi de câmp.

136

Fig. I.21. Dispozitiv de pulverizare pneumaticpentru livezi intensive (tip palmat).

Capetele de pulverizare (sau dispersoare) – acestea realizeaz dispersialichidelor în pic turi prin aducerea acestora sub form de pelicule sau filoanesub iri care prin ciocnire cu aerul se transform în pic turi fine. Fragmentarea în

Fig. I.22. Dispozitiv de pulverizare pneumaticpentru vie (tip rozet ).

pic turi se realizeaz când for a aerodinamic este mai mare decât for a detensiune superficial a lichidului. Dup modul în care se realizeaz dispersarea lichidului exist diferite tipuride capete de pulverizare: mecanice, hidraulice, pneumatice i hidro-pneumatice. Capetele de pulverizare mecanice produc fragmentarea lichidului în pic turiprin centrifugare sau vibra ii. Prin centrifugare lichidul se transform într-o pelicul foarte sub ire care încontact cu aerul se transform în pic turi foarte fine (20–40 l/ha) – transportul serealizeaz cu ventilatorul axial.

137

Fig. I.23. Dispozitiv de pulverizare mecanic centrifugal:1, 2 – discuri; 3 – conduct .

Capetele de pulverizare hidraulice realizeaz dispersarea lichidului printrecerea for at a acestuia prin orificii calibrate (duze) datorit presiunii.

a b c

Fig. I.24. Capete de pulverizare tangen iale:a – cu jet orientabil; b – cu jet reglabil (cu deflector elicoidal);

c – cu pastil de turbionare. Constructiv, capetele de pulverizare hidraulice sunt realizate diferit, creândjetul de pic turi în form conic , conic tubular sau în form de evantai. Cele mai reprezentative tipuri constructive de capete de pulverizare cu jetconic sunt:

a) cele cu deflector elicoidal;b) cele cu pastil de turbionare.

1

2

3

138

Deoarece în cazul acestora lichidul înainte de a ie i prin duz este turbionat,capetele de pulverizare au c tat denumirea de capete de pulverizaretangen iale. Capetele de pulverizare cu deflector elicoidal pot fi cu camer de turbionare,cu volum constant sau cu volum reglabil. Reglarea volumului camerei deturbionare se face prin deplasarea deflectorului. La m rirea camerei deturbionare se mic oreaz unghiul jetului i cre te lungimea acestuia. Îns laaceea i presiune fine ea pulveriz rii scade. La tratamentele cu erbicide unde este necesar o uniformitate m rit dereparti ie a pic turilor, se folosesc capete de pulverizare cu jet sub form deevantai, denumit i jet aplatizat. Ca variante de larg r spândire sunt: capetele de pulverizare la careaplatizarea jetului se realizeaz :

a) prin laminarea acestuia; b) prin ciocnirea lui cu o suprafa dispus perpendicular pe direc ia jetuluila ie irea din duz . Ambele variante folosind duze cu diametre mici necesit filtre, presiunea delucru este 2–5 daN/cm i pic turile au diametrul de 200–1000 m.

a b

cFig. I.25. Capete de pulverizare cu jet în form de evantai

(jet aplatizat):a – cu duz cu orificiu dreptunghiular;

b cu duz cu orificiu în form de elips ; c cu duz de impact.

139

Debitul de lichid care trece prin orificiul calibrat (duz ) este dat de rela ia:

ρµ⋅= − pfq 2106 2 [l/m] (I.5)

în care: p – presiunea de lucru [N/m2];

– densitatea lichidului [kg/m3]; f – sec iunea orificiului [mm2];

– coeficientul de debit; La capetele pulverizatorului tangen ial = 0,24–0,45, iar la capetelepulverizatorului în evantai = 0,6–0,85. Se observ c q la aceea i sec iune f variaz în func ie de p, iar presiunea pi sec iunea f influen eaz asupra fine ii pic turilor (diametrul lor).

Capetele de pulverizare pneumatice

Dispersoarele pneumatice au circuit dublu (bifluide) cel al pesticidului i celal jetului de aer. Dispersarea lichidului se datoreaz unui jet puternic de aer cuviteza de 100–200 m/s. Lichidul la presiune mic (0,2–0,5 barri) se introduce în curentul de aer într-o zon profilat a conductei de aer. Cele mai reprezentative variante constructivede dispersoare pneumatice de form cilindro-tronconic sunt:

a) cu duz sub form de ciuperci;b) cu duz sub form de disc;c) cu duz sub form de eav .

Fig. I.26. Dispersoare pneumaticede form cilindro-tronconic :

a – cu duz sub form de ciuperc ; b – cu duz sub form de disc c – cu duz sub form de eav .

140

I.5. Sisteme de reglare automat a debitului de lichidCantitatea de lichid administrat la un hectar de c tre ma ina de stropit

(norma de lichid la hectar N) se determin cu rela ia cunoscut :

vBQN

⋅=

600 [l/ha] (I.6)

în care:Q este debitul total, în l/min;B – l imea de lucru, în m;v – viteza de deplasare, în km/h.

Debitul Q care trece prin sec iunile duzelor de pulverizare este oferit derela ia:

pcQ = [l/min], (I.7)

în care c este o constant caracteristic a duzei i lichidului folosit, iar ppresiunea de lucru, în bari. Din rela iile anterioare rezult c practic exist dou posibilit i distincte demen inere a unor norme precise la hectar; men inerea constant a raportului Q/v,adic modificarea debitului Q propor ional cu viteza de deplasare a ma inii;men inerea constant a raportului ,v/p adic modificarea presiunii din sistemîn a a fel încât valoarea raportului respectiv s fie constant .

În func ie de cele dou posibilit i de men inere constant a normei de lichidla hectar prezentate anterior, exist diferite procedee de reglare, rolul lor fiindîntotdeauna acela de a asigura uniformitatea distribu iei lichidului pe direc ia dedeplasare i respectarea normei la hectar, care reprezint de fapt principalelecerin e impuse procesului tehnologic al ma inilor de stropit. Din punct de vedereconstructiv i func ional sistemele de reglare automat pot fi:Ø Sisteme de reglare automat a debitului propor ional cu regimul

motorului (DPM);Ø Sisteme de reglare automat a debitului propor ional cu viteza de

deplasare (DPV) care pot fi realizate în variantele: DPV mecanice iDPV electrohidraulice;

Ø Sisteme de reglare automat a concentra iei propor ionale cu viteza dedeplasare.

Sistemele de reglare automat a debitului propor ional cu regimulmotorului (DPM) func ioneaz dup principiul men inerii constante a raportuluidintre debitul de lichid ce urmeaz a fi pulverizat i cel care se întoarce înapoi înrezervor.

141

Fig. I.30. Schema unui regulator cu debitul propor ional cu regimulmotorului (DPM): 1 – van principal ; 2 – van (robinet) pentru reglarea

normei de lichid; 3 – circuit retur în rezervor; 4 – pastile calibrate (sau robinete);5 – circuite de retur compensatorii; 6 – circuite alimentare tronsoane ramp .

În acest caz, pompa de antrenare este volumic , iar men inerea constant araportului respectiv se face cu ajutorul unor pastile calibrate sau robinete dereglare montate pe circuitul al surplusului de debit. În timpul pulveriz rii, varia ia vitezei de deplasare a tractorului, decimodificarea regimului de func ionare a motorului tractorului provoac o sc deresau o cre tere corespunz toare a debitului de lichid furnizat de pomp , precum ia debitului prin rampa de stropit în aceea i propor ie.

Sisteme de reglare automat a debitului propor ional cu viteza de deplasare(DPV) pot fi de tip mecanic sau electrohidraulic.

Sistemele de tip mecanic pot fi cu circuit de retur în rezervor i f circuitde retur în rezervor. Cele mai utilizate sunt sistemele prev zute cu circuit deretur în rezervorul pentru lichid, la care debitul de retur depinde de pozi iainstantanee a elementului de reglare al unui regulator montat pe circuitul deretur. Aceste regulatoare pot fi centrifugale sau cu piston.

142

Fig. I.31. Schema unei ma ini de stropit echipat cu un regulator cu debitulpropor ional cu viteza de deplasare, de tip mecanic centrifugal: 1 – pomp ;

2, 3 – transmisii; 4 – regulator mecanic centrifugal; 5 – van de reglare; 6 – roatde câmp (de transport).

Func ionarea acestui regulator implementat în sistemul constructiv alma inii de stropit este identic cu cea a regulatorului mecanic centrifugal întâlnitla unele pompe de injec ie ale motoarelor diesel. Tura ia regulatorului este directpropor ional cu viteza de deplasare a ma inii (prin intermediul transmisiei),determinând func ie de aceasta m rimea sec iunii de trecere a lichidului c trecircuitul de retur. Astfel, este evident propor ionalitatea dintre debitul ce trece

tre sec iunile rampei de stropit i valoarea momentan a vitezei de deplasare. În cazul sistemelor de reglare automat mecanice f circuit de retur înrezervorul pentru lichid, volumul de lichid este primit de la o pomp ac ionat dela roata de transport a ma inii. Ca urmare, exist deci o propor ionalitate întredebitul pompei i viteza de deplasare, motiv pentru care volumul de lichidadministrat pe unitatea de suprafa tratat r mâne constant.

Sistemele de reglare automat de tip electrohidraulic (DPE), în bazainforma iilor furnizate de traductorii (de debit, de presiune, de vitez ) utiliza i,pot avea dou moduri distincte de ac iune: corectarea vitezei de deplasare ama inii astfel încât valoarea raportului (Q/v) s fie egal cu cea impus dereglajul asigur rii normei de lichid la hectar (situa ie rar întâlnit ); modificareacorespunz toare a debitului sau a presiunii prim ramp func ie de valoareainstantanee a vitezei de deplasare, pân la valoarea necesar ob inerii raportuluiimpus de reglaj. Aceast solu ie a avut cea mai larg r spândire.

143

Fig. I.32. Schema unui sistem electronic de reglare automata debitului de lichid în func ie de viteza de deplasare: 1 – debitmetru;

2 – tahogenerator; 3 – comparator; 4 – amplificator; 5 – regulator automat;6 – van de reglare; 7 – roat de câmp (de transport).

Informa ia de debit (prim rampa de stropire) i de vitez se prezint subforma unor elemente electrice xQ i xv, generate de traductorii adecva i. Raportuldintre cele dou semnale (xQ/xv) este comparat cu raportul impus pentru reglaj înelementul de comparare. Abaterea xa ob inut la ie irea din comparator esteamplificat i transmis la regulatorul automat unde se transform într-o m rimexc care comand servomotorul electric. Acesta ac ioneaz asupra deschideriirobinetului de reglare, modificând sec iunea de trecerea a acestuia i implicitdebitul Ql trimis spre rampa de pulverizare, pân când raportul (Ql/v) devine egalcu raportul impus.

Sistemele de reglare automat a concentra iei propro ionale cu viteza dedeplasare, realizeaz „injectarea“ substan ei active într-un circuit de ap dirijat

tre rampa de stropit. Func ionarea acestor sisteme se bazeaz pe men inereaconstant a debitului solventului (de regul ap ) i modificarea corespunz toarea debitului de substan activ în func ie de varia ia vitezei de deplasare.

144

Fig. I.33. Schema unui sistem de reglare automat a concentra iei solu iei înfunc ie de viteza de deplasare: 1 – rezervor pentru ap ;

2 – rezervor pentru substan activ ; 3 – pomp pentru ap ; 4 – pomp pentrusubstan activ ; 5 – debitmetru; 6 – sistem de reglare automat a debitului de

substan activ în func ie de viteza de deplasare; 7 – van de reglare;8 – ramp de stropit.

Prin injec ia direct a substan ei active, presiunea lichidului la nivelulduzelor se modific în limite foarte sc zute, pe când limitele de varia ie aledebitului de substan activ sunt largi. Avantajul men inerii constante a valoriipresiunii lichidului la nivelul duzelor const în asigurarea unei valori mediiconstante a diametrului pic turilor. Debitul necesar de substan activ estepropor ional cu viteza de deplasare a ma inii, acesta având aceea i valoare cândviteza este constant . Dezavantajul sistemelor cu injec ie direct se reflect înpre ul de cost mai ridicat datorit existen ei în primul rând a unei pompesuplimentare (pentru substan activ ) i a conductelor suplimentare necesare.

145

I.6. Ma ini i aparate de pr fuit

I.6.1.Generalit i

Ma inile i aparatele de pr fuit realizeaz dispersia insecto-fungicidelor subform de praf i repartizarea acestora în cantit i determinate pe sol, plante,insecte. Comparativ cu dispersia lichidelor, tratarea cu substan e sub form de prafprezint urm toarele avantaje:

• tehnologiile i utilajele folosite sunt mai simple;• capacitate de lucru mare datorit cantit ii mici de substan e necesare la

hectar (5–10 kg/ha);• consum energetic redus;• siguran mare în exploatare.

Dispersia prafului este o metod de combatere cu o r spândire mai mic înprezent, datorit unor neajunsuri dintre care cele mai importante sunt: – aderen a prafului pe suprafa a plantelor, insectelor i sol este redus ceeace duce la pierderi de substan toxic ;

– antrenarea particulelor de praf de c tre curen ii de aer contribuie lareducerea eficacit ii lucr rii i poluarea aerului (v < 2 m/s).

– bolile i d un torii la care se pot aplica aceste tratamente sunt limitate; Din aceste considerente, metodele folosite pentru combaterea prin pr fuirereprezint numai 20%. Ma inile i aparatele de pr fuit se clasific dup acelea i criterii ca ima inile de stropit.

I.6.2. Construc ia i func ionarea aparatelor i ma inilor de pr fuit

Aparatele i ma inile de pr fuit efectueaz procesul de dispersare itransportul prafului toxic pe cale pneumatic în particule de 15–30 µm. Distribuirea (dozarea) prafului spre dispozitivele de dispersare se poate facepe cale mecanic sau pneumatic . Elementele componente(fig.I.34) sunt în general urm toarele: bunc r,generator de curent de aer, distribuitor (dozator) i dispozitivele de pr fuire.

Din zona de refulare a aerului c tre ventilatorul 3, aerul este trimis înrezervorul 1, prin clapeta de reglaj 5 i tubul perforat 2. Amestecul aer-prafrealizat astfel este preluat de conducta de absorb ie 4 i transmis în conducta derefulare a ventilatorului fiind evacuat spre locul de combatere prin dispozitivulde pr fuire 6. Reglarea debitului de praf se face prin modificarea sec iunii detrecere a aerului spre rezervor prin intermediul clapetei 5.

146

Fig. I.34. Schema unei ma ini de pr fuit cu dozare pneumaticcu tub perforat.

I.7. Aparate i ma ini combinate pentru stropit i pr fuit

Aceste aparate i ma ini au un grad înalt de universalitate putând executalucr ri de stropit, pr fuit, de pr fuire umed sau concomitent de stropit i pr fuit. Extinderea pulveriz rii pneumatice la ma inile de stropit i a dozatoarelorpneumatice la ma inile de pr fuit au permis realizarea unor ma ini combinate deconstruc ie simpl i siguran în func ionare.Acestea sunt de mai multe tipuri:

– Aparatul purtat de om pentru parcele mici.– Ma ini de pr fuit purtate pe tractor sunt de regul combinate:MC 300 P; MVL-300.Aceste aparate(fig.I.35) sunt destinate pentru stropit sau pr fuit în livezi, vii

i culturi de legume nemecanizate. Sursa de energie este un motor cu aprindere prin scânteie. În timpulopera iei de stropit o parte din aerul debitat de ventilatorul 2 este dirijat princonducta 3 în rezervorul 1 creând o suprapresiune care asigur evacuarealichidului toxic prin conducta 4 spre dispozitivul de pulverizare pneumatic 6prev zut cu duza 7. Cantitatea de lichid (debitul) este reglat cu robinetul 4realizeaz i închiderea circuitului de lichid. În cazul opera iei de pr fuit rezervorul se alimenteaz cu substan atoxic sub form de praf ,care prin dozatorul cu fante reglabile 5 are acces încantit i determinate direct în carcasa ventilatorului de unde sunt evacuate idispersate împreun cu aerul la dispozitivul de dispersie 6.

147

Fig.I.35. Schema unui aparat de stropit ipr fuit purtat de om i ac ionat de motor

Schema ma inii de stropit i pr fuit este prezentat în figura I.36. Acestema ini sunt formate dintr-un cadru pe care se monteaz instala ia de stropit , iinstala ia de pr fuit. Cu aceste ma ini se pot executa lucr ri de stropit, de pr fuit,de pr fuire umed . Ma ina este format din instala ia de stropit care are încomponen : rezervorul 1,robinetul cu trei c i 2, filtru 3, pompa centrifug 4,corpul de distribu ie 5, prev zut cu manometru 6, robinetul de la circuitul deagitare 7, robinetul de la circuitul de lucru 8, robinetul de reglare a debitului delichid 12, dispozitive de pulverizare 13,14. i ventilatorul 11. Instala ia de pr fuitcuprinde: bunc rul 9, sistemul de agitare i dozare 10.

Fig. I.36. Schema ma ini de stropit i pr fuit

148

Alimentarea cu solu ie a rezervorului se face utilizând pompa 4, care ini ialse amorseaz . Robinetul cu trei c i 2,se pune în pozi ia care asigur leg turaîntre sorb i pomp ,robinetul 8 se închide, iar robinetul 7 se deschide. Din vasulde alimentare,lichidul este aspirat de pomp i refulat prin circuitul de agitare înrezervor. La stropit, pompa prin filtrul 3 aspir lichidul din rezervor(robinetul 2,face leg tura între rezervor i pomp ) i-l refuleaz prin robinetele 8,12, spreunul din cele dou dispozitive de pulverizare: 13 de tip tronconic sau 14 de tippalmat. O parte din lichidul debitat de pomp este refulat în rezervor, realizândcircuitul de agitare. Concomitent cu dirijarea lichidului spre dispozitivele depulverizare, ventilatorul 11 debiteaz aer spre aceste dispozitive, realizânddispersia pneumatic a lichidului.

La pr fuire, din bunc rul 9, praful dozat de sistemul 10, este introdus încorpul ventilatorului 11, amestecul de aer i praf fiind dirijat spre unul din celedou dispozitive de pulverizare, care îndeplinesc, în acest caz, rolul dedispozitive de pr fuire. La pr fuirea umed sau tratamente mixte, cele douprocese de lucru se combin .

Tipuri de ma ini de stropit i pr fuit Tabelul nr.I.3Denumire Ma ina combinat

destropit i pr fuit

Ma ina de stropit ipr fuit în vii i livezi

Ma ina tractat de stropiti pr fuit

Simbol MC-300 (500)P MVL- 300 MTSP- 1200

Sursa de energie [CP] 45 45 45

Capacitatearezervorului [dm3]

300(500)- lichid,50- praf

300- lichid,60- praf

1200

Presiunea de lucru [bar] 1,2-4,0 1,5 – 4,0 3 - 8

Debitulventilatorului[m3/h]

3500 3500 3500

ime de lucru [m] 1,8-2,5(10) 1,8-2,4 1,8 -12Mas [kg] 260 (290) 1000Capacitatea de lucru[ha/h]

0,4-1,01,5-2 culturi de câmp

0,6-0,8 1,7-3,1

Consum de combustibil[l/ha]

5,5-10 6-10 1,35 – 3,15

149

I.8. Instala ii de stropit i pr fuit purtate pe avioane i elicoptere

Folosirea instala iilor de stropit i pr fuit purtate pe avioane i elicoptere sejustific în situa ii când utilizarea mijloacelor terestre este neeconomic sauimposibil . Apari ia avia iei utilitare în horticultur este legat de posibilitatearealiz rii tratamentelor cu volum redus i ultra redus de lichid (5–50 l/ha).Folosirea dispersoarelor pneumatice i a celor centrifugale a oferit aceastposibilitate.

Fig. I.37. Schema unui dispozitiv centrifugalplasat pe aripile avionului:

Dispozitivul centrifugal este pus în mi care de o elice proprie 5 care estesolidar cu sita metalic 4, prev zut cu ochiuri fine. Lichidul trimis subpresiune prin conducta 1 i robinetul de reglare a debitului 2 ajunge la supapa cubil 3 care se deschide la presiune de 2,5 bari. Tura ia ridicat a sitei cilindrice i elicei (6000–7000 rot/min) realizeaz ofor centrifug foarte mare care oblig lichidul s treac prin ochiurile siteifragmentându-se în particule foarte mici,care sunt supuse ulterior curentului deaer, rezultat prin zborul avionului, realizând o dispersie suplimentar . În ultima vreme a ap rut tendin a de folosire a elicopterelor deoarece:

– pot ateriza pe platforme cu suprafe e reduse.– realizeaz curen i descenden i de aer care asigur o depunere

corespunz toare a pesticidelor pe suprafa a folial a plantelor.

150

I.9. Ma ini i aparate de produs aerosoli

Ma inile i aparatele de produs aerosoli sunt folosite pentru combatereabolilor i d un torilor în vii, livezi, silvic, sere i pentru dezinfec ia înc perilor. Procesul producerii aerosolilor reprezint dispersarea particulelor de lichidîntr-un mediu gazos, ob inându-se frac iuni foarte mici (1–50 µm) care formeazo cea . Modul de producere al aerosolilor este:Ø Pe cale mecanicØ Pe cale termicØ Pe cale termo-mecanic .

Cele mai r spândite sunt ma inile de produs aerosoli pe cale termo-mecanic .

Fig.I.38. Schema func ional a ma inii de produs aerosoli:

Motorul cu aprindere prin scânteie 1 ac ioneaz compresorul 2 care trimiteaerul sub presiune în camera de ardere 3. Benzina din rezervorul 1/ ajunge lajiclorul 5 unde la nivelul difuzorului 6 întâlne te curentul de aer produs decompresor, pulverizându-se. Scânteia bujiei 7 aprinde amestecul a c rui arderese face în camera 3. Gazele arse în amestec cu aerul debitat în continuare decompresor trecând cu vitez mare prin dreptul duzei 8 aspir i pulverizeazsolu ia toxic care vine din rezervorul 9. Datorit temperaturii gazelor, pic turilede solu ie sunt evaporate i evacuate prin difuzorul 4. În contact cu atmosferavaporii de solu ie se condenseaz formând un nor de cea toxic .

151

I.10. Ma ini de tratat semin e

Tratarea semin elor de legume i cereale se poate face pe cale termic saupe cale chimice. Tratarea pe cale termic necesit instala ii costisitoare folosind fie b i culichid înc lzit la 70–80°C sau surse de radia ii infraro ii. Metoda chimic folose te insectofungicide sub form lichid sau praf. Ma inile actuale de tratat semin e (MTS-4) efectueaz tratamente combinate(tratare uscat i semi-umed ).

Fig. I.39. Schema de func ionare a unei ma ini de tratat semin e

Din co ul de alimentare 1, prev zut cu uberul 2 de reglarea sec iunii detrecere, semin ele sunt preluate de elevatorul 3. La trecerea semin elor spreelevator din rezervorul de praf 4 sub ac iunea dozatorului 5 se descarc cantit ideterminate de praf care sunt antrenate împreun cu semin ele spre toba deamestecare 6, c zând pe discul 7. Discul în mi care de rota ie (110 rot/min)deplaseaz semin ele împreun cu praful spre periferie, cad pe pâlnia 8 i de aicipe discul 9. În timpul deplas rii semin ele se acoper cu un strat fin de praf isunt preluate la gurile de evacuare de sub discul 9.

Tratamentul cu substan e lichide se face din rezervorul 10, iar dozarea serealizeaz cu robinetul 11. Ajuns pe discurile 7 i 9 în mi care de rota ie, lichidulse transform într-o pelicul sub ire, sub influen a for ei centrifuge, care acopercu un strat sub ire semin ele. Reglarea debitului de praf se face prin modificareasec iunii de trecere ,prin ac ionarea unui suber. Reglarea debitului de lichid seface prin modificarea sec iunii de trecere a robinetului 11.

152