Capitolul I - anp.gov.roanp.gov.ro/wp-content/uploads/2017/06/Norme-NAII.pdf · salvarea, evacuarea...

Str. Maria Ghiculeasa nr.47, sector 2 Bucureşti, România www.anp.gov.ro

A n e x ă l a D e c i z i a … … …

Norme privind desfăşurarea activităţii de apărare împotriva

incendiilor în sistemul administraţiei penitenciare

Capitolul I

Scop şi domeniu de aplicare Art. 1

(1) Prezentele Norme de apărare împotriva incendiilor, denumite în continuare norme,

stabilesc modul de organizare, desfășurare, conducere, îndrumare şi control a activităţii de

apărare împotriva incendiilor în sistemul administraţiei penitenciare.

(2) Apărarea împotriva incendiilor reprezintă ansamblul integrat de activităţi specifice,

măsuri organizatorice, tehnice şi operative desfăşurate în sistemul administraţiei penitenciare,

coordonate de Compartimentul Managementul Situaţiilor de Urgenţă și este obligatorie pentru

întregul personal, ca sarcină de serviciu și pentru deținuți, ca normă obligatorie.

(3) Scopul prezentelor norme este prevenirea şi reducerea riscurilor de producere a

incendiilor în sistemul administraţiei penitenciare, planificarea, organizarea şi realizarea

condiţiilor pentru limitarea propagării şi extinderii acestora, pentru protecţia personalului şi

deţinuţilor, a forţelor care acţionează la intervenţie, a bunurilor şi mediului împotriva efectelor

situaţiilor de urgenţă determinate de incendii.

(4) Prezentele norme se corelează cu normele generale de apărare împotriva incendiilor

şi celelalte prevederi în domeniu, existente pe plan naţional, cu reglementările din actele

normative specifice Administrației Naționale a Penitenciarelor și cuprind reglementări privind

organizarea şi desfăşurarea activităţii de apărare împotriva incendiilor, referitoare la:

a) proiectarea, construirea, exploatarea, întreţinerea şi repararea construcţiilor,

spaţiilor şi instalaţiilor tehnologice;

b) depozitarea, transportul şi manipularea materialelor şi a substanţelor cu pericol

de incendiu şi explozie;

c) executarea lucrărilor de construcţii-montaj pentru realizarea de noi investiţii,

modernizări, schimbări de destinaţie şi transformări;

d) echiparea şi dotarea unităţilor cu maşini, instalaţii, utilaje, aparatură, echipament

de protecţie, substanţe chimice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor şi la

operaţiunile de întreţinere şi exploatare a acestora;

e) instruirea personalului în scopul apărării împotriva incendiilor;

f) acte de autoritate, documente specifice, responsabilităţi.

Art. 2

În situația în care prezentele norme nu conţin prevederi pentru obiective, spaţii, locuri de

muncă sau activităţi specifice, unităţile penitenciare aplică normele emise de celelalte organe

ale administraţiei publice centrale de specialitate cu competenţă în domeniu, cu avizul


Compartimentului Managementul Situaţiilor de Urgenţă din Administrația Națională a

Penitenciarelor.

Art. 3

Îndrumarea şi controlul activităţii de apărare împotriva incendiilor în sistemul penitenciar

se execută prin Compartimentul Managementul Situaţiilor de Urgenţă și structura de control

din Administrația Națională a Penitenciarelor.

Art. 4

Răspunderea pentru luarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor şi de dotare cu

maşini, instalaţii, utilaje, aparatură, echipament de protecţie şi substanţe chimice revine

directorilor instituțiilor penitenciare, pentru construcţiile, instalaţiile şi bunurile pe care le deţin

sub orice titlu.

Art. 5

Întregul personal este obligat să cunoască şi să respecte cu stricteţe regulile şi măsurile

de apărare împotriva incendiilor, să fie în măsură să pună în funcţiune şi să mânuiască

materialele şi mijloacele de stingere a incendiilor din dotare şi să participe la salvarea

persoanelor şi a bunurilor materiale aflate în pericol.

Art. 6

Directorii instituțiilor penitenciare sunt obligaţi să asigure instruirea întregului personal pe

linia apărării împotriva incendiilor, să verifice şi să se convingă că regulile şi măsurile

necesare de protecţie au fost transmise şi înţelese corect, iar în cazul în care acestea nu se

respectă, să dispună aplicarea sancţiunilor prevăzute de actele normative în vigoare.

Art. 7

Beneficiarii de investiţii şi comisiile de recepţie vor verifica la punerea în funcţiune a

obiectivelor prevăzute în documentaţiile de execuţie, echiparea şi funcţionarea la parametrii

proiectaţi a instalaţiilor şi mijloacelor de prevenire şi stingere a incendiilor.

Art. 8

Avizarea şi autorizarea privind securitatea la incendiu a obiectivelor aflate în

administrarea instituțiilor penitenciare se efectuează în conformitate cu prevederile

Metodologiei elaborate la nivelul Direcției economico-administrative din Administrația

Națională a Penitenciarelor.

Art. 9

(1) Personalul Administrației Naționale a Penitenciarelor care desfăşoară activităţi

permanente sau temporare în alte unităţi penitenciare trebuie să cunoască şi să respecte

regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, stabilite pentru categoriile respective de

obiective.

(2) Persoanele care nu fac parte din structura sistemului penitenciar şi execută diferite

activităţi permanente sau temporare în instituții penitenciare vor fi instruite privind cunoaşterea

şi respectarea măsurilor specifice de apărare împotriva incendiilor, cuprinse în prezentele

norme.

Art. 10

Încălcarea prezentelor norme de apărare împotriva incendiilor atrage răspunderea

disciplinară, contravenţională, materială, civilă sau penală, după caz.

Art. 11

(1) În cuprinsul prezentelor norme, înţelesul unor expresii este următorul:


a) cadrul tehnic/personalul de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva

incendiilor este persoana instruită şi atestată, numită în funcţia prevăzută în

cadrul Compartimentului Managementul Situațiilor de Urgență din statul de

organizare al instituției penitenciare;

b) evaluatorii de risc de incendiu sunt persoane fizice şi/sau juridice, atestate şi

autorizate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, denumit în

continuare I.G.S.U., care desfăşoară activităţi de examinare a sistemelor

constructive în vederea identificării, evaluării şi controlului riscurilor de incendiu;

c) formaţiunea de intervenţie în caz de incendiu este subunitatea constituită,

pregătită şi instruită pentru prevenirea incendiilor prin executarea de controale,

stingerea şi limitarea efectelor incendiilor produse în zona de competenţă,

salvarea, evacuarea şi acordarea primului ajutor persoanelor afectate de incendii

sau explozii şi evacuarea bunurilor materiale;

d) instrucţiunile proprii de apărare împotriva incendiilor sunt reglementările interne

elaborate de conducătorii locurilor de muncă, verificate de cadrul

tehnic/personalul de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva

incendiilor şi aprobate de directorul/şeful instituției penitenciare;

e) prevenirea incendiilor reprezintă totalitatea acţiunilor de împiedicare a iniţierii şi

propagării incendiilor, de asigurare a condiţiilor pentru salvarea persoanelor şi

bunurilor, de asigurare a securităţii echipelor de intervenţie;

f) stingerea incendiilor reprezintă totalitatea acţiunilor de limitare şi întrerupere a

procesului de ardere prin utilizarea de metode, procedee şi mijloace specifice.

Art. 12

În cuprinsul prezentului act normativ, ceilalți termenii şi expresiile referitoare la apărarea

împotriva incendiilor în sistemul administraţiei penitenciare au înţelesul precizat la art.1, alin. 2

din Legea nr.307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor.

Capitolul II

Conținutul, organizarea şi desfăşurarea activităţii de apărare

împotriva incendiilor în sistemul administraţiei penitenciare

Secţiunea 1

Conţinutul activităţii de apărare împotriva incendiilor

Art. 13

Activitatea de apărare împotriva incendiilor din sistemul administraţiei penitenciare

presupune:

a) stabilirea structurilor cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor;

b) elaborarea, aprobarea şi difuzarea actelor de autoritate: decizii, dispoziţii,

hotărâri şi altele asemenea, prin care se stabilesc răspunderi pe linia apărării

împotriva incendiilor;

c) elaborarea, aprobarea şi difuzarea documentelor şi evidenţelor specifice privind

apărarea împotriva incendiilor;


d) organizarea apărării împotriva incendiilor la locurile de muncă;

e) planificarea şi executarea de controale proprii periodice, în scopul depistării,

cunoaşterii şi înlăturării oricăror stări de pericol care pot favoriza iniţierea sau

dezvoltarea incendiilor;

f) analiza periodică a capacităţii de apărare împotriva incendiilor;

g) elaborarea de planuri de masuri pentru optimizarea activităţii de apărare


h) realizarea unui sistem operativ de observare şi anunţare a incendiului, precum şi

de alertare în cazul producerii unui astfel de eveniment;

i) asigurarea funcţionării la parametrii proiectaţi a mijloacelor tehnice de apărare


j) planificarea intervenţiei salariaţilor şi a forţelor proprii de intervenţie, în caz de

incendiu;

k) analizarea incendiilor produse, desprinderea concluziilor şi stabilirea

împrejurărilor şi a factorilor determinanţi, precum şi a unor măsuri conforme cu

realitatea;

l) reglementarea raporturilor privind apărarea împotriva incendiilor în relaţiile

generate de contracte/convenţii;

m) asigurarea formularelor tipizate, cum sunt permisele de lucru cu focul, fişele de

instruire.

Secţiunea 2

Structuri cu atribuţii de apărare împotriva incendiilor

Art. 14

În cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor subordonate se

constituie următoarele structuri cu atribuţii de apărare împotriva incendiilor:

a) cadrul tehnic sau personalul de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării

împotriva incendiilor aflat în subordinea nemijlocită a directorului instituţiei

penitenciare, care poate îndeplini cel mult şi activităţi în domeniul protecţiei

civile, dacă persoana este instruită şi atestată;

b) formaţiunea de intervenţie în caz de incendiu.

Art. 15

În vederea îndeplinirii atribuţiilor pe linia apărării împotriva incendiilor în sistemul

administraţiei penitenciare, toate unitățile penitenciare au obligaţia să angajeze cel puţin un

cadrul tehnic/personalul de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor,

atestat potrivit metodologiei elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă,

numit în funcția prevăzută în cadrul Compartimentului Managementul Situațiilor de Urgență

din statul de organizare a instituției penitenciare, în conformitate cu competențele în vigoare.

Art. 16

(1) La nivelul fiecărei unităţi din sistemul administraţiei penitenciare se stabileşte din

rândul personalului, prin decizia de zi pe unitate, o formaţiune de intervenţie în caz de

incendiu, care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să fie constituită din minim 5 membri ai personalului care desfăşoară activităţi în


program de 8 ore pe zi, iar în afara orelor de program, în zilele de repaus

săptămânal şi în zilele libere stabilite prin lege, formaţiunea se constituie din

minim 3 membri ai schimbului aflat în serviciu operativ;

b) să fie dimensionată în raport cu: suprafaţa unităţii, specificul activităţilor

desfăşurate, dotarea cu mijloace de intervenţie în caz de incendiu, numărul

salariaţilor, efectivul de deţinuţi aflat în custodie.

(2) Personalul care este desemnat să facă parte din formaţiunea stabilită să intervină

în caz de incendiu în programul de lucru de 8 ore se stabileşte nominal, prin decizie a

directorului unităţii, până la data de 30 ianuarie a fiecărui an.

(3) Personalul care este desemnat să facă parte din formaţiunea stabilită să intervină în

caz de incendiu în afara orelor de program, în zilele de repaus săptămânal şi în zilele libere

stabilite prin lege, se stabileşte de către şefii serviciilor/birourilor siguranţa deţinerii şi regim

penitenciar, din schimbul aflat în serviciu şi se consemnează nominal în registrul de planificare

a personalului în serviciul de pază şi supraveghere.

(4) La secţiile exterioare ori în alte spaţii din afara penitenciarului aflate în proprietatea

sau administrarea acestuia, atribuţiile formaţiunii de intervenţie la incendiu se îndeplinesc de

către personalul care execută serviciul în aceste locaţii.

(5) Membrii formaţiunii de intervenţie la incendii au atribuţii de supraveghere a lucrărilor

cu foc deschis.

Secţiunea 3

Actele administrative, documentele şi evidenţele specifice privind apărarea

împotriva incendiilor

Art. 17

Actele administrative, documentele şi evidenţele specifice privind apărarea împotriva

incendiilor emise/existente la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sunt

următoarele:

a) strategia sistemului penitenciar privind apărarea împotriva incendiilor;

b) norme şi reglementări tehnice specifice de apărare împotriva incendiilor;

c) programe de informare şi educaţie specifice;

d) planuri de măsuri pentru optimizarea capacităţii de apărare împotriva incendiilor;

e) raportul/bilanţul anual de evaluare a nivelului de apărare împotriva incendiilor;

f) decizia de desemnare a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu

atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor;

g) planul de analiză şi acoperire a riscurilor, în partea ce-i revine din documentul

întocmit la nivelul unităţii administrativ-teritoriale;

h) fişa obiectivului, conform modelului prezentat în anexa nr.1;

i) documente din care rezultă verificarea certificatelor EC, certificatelor de

conformitate, agremente tehnice pentru mijloacele tehnice de apărare împotriva

incendiilor şi echipamentele specifice de protecţie utilizate pentru echipamentele

nou achiziționate după intrarea în vigoare a prezentelor norme, documente care

se regăsesc în Cartea Tehnică a construcţiei;


j) registrele instalaţiilor de detectare/semnalizare/stingere a incendiilor, în care va

semna (ştampila) reprezentantul firmei care a efectuat/efectuează proiectarea,

montarea, verificarea, întreţinerea și repararea acestora;

k) registrul pentru evidenţa permiselor de lucru cu focul;

l) planul de intervenţie la incendiu;

m) planul de evacuare a persoanelor/bunurilor la incendiu;

n) lista şi planul de depozitare şi evacuare a materialelor clasificate conform legii ca

fiind periculoase, dacă este cazul;

o) evidenţa exerciţiilor de evacuare/intervenţie a personalului propriu/utilizatorilor

construcţiei având anexate concluziile rezultate din efectuarea acestora;

p) fişele de instruire, conform reglementărilor specifice;

q) rapoartele întocmite în urma controalelor preventive proprii sau ale autorităţilor

de control competente;

r) programe/planuri cuprinzând măsuri şi acţiuni proprii sau rezultate în urma

constatărilor autorităţilor de control pentru respectarea reglementărilor în

domeniu;

s) decizie privind stabilirea modului de organizare şi a responsabilităţilor privind


t) instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor şi atribuţii ale salariaţilor la locurile

de muncă;

u) decizie privind reglementarea lucrului cu foc deschis şi a fumatului;

v) decizie privind organizarea instruirii personalului;

w) reguli şi măsuri de apărare împotriva incendiilor la utilizarea, manipularea,

transportul şi depozitarea substanţelor periculoase specifice produselor sale,

după caz;

x) convenţii/contracte cuprinzând răspunderile ce revin părţilor pe linia apărării

împotriva incendiilor în cazul transmiterii temporare a dreptului de folosinţă

asupra bunurilor imobile/antrepriză;

y) măsuri speciale de apărare împotriva incendiilor pentru perioadele de caniculă

sau secetoase precum şi pentru perioada sezonului rece.

Art. 18

Actele administrative, documentele şi evidenţele specifice privind apărarea împotriva

incendiilor emise/existente la nivelul unităţilor penitenciare subordonate Administraţiei

Naţionale a Penitenciarelor sunt următoarele:

a) planul de analiză şi acoperire a riscurilor, extras din documentul întocmit la

nivelul unităţii administrativ-teritoriale;

b) raportul anual de evaluare a nivelului de apărare împotriva incendiilor;

c) fişa obiectivului, conform modelului prezentat în anexa nr.1;

d) documente din care rezultă verificarea certificatelor EC, certificatelor de

conformitate, agremente tehnice pentru mijloacele tehnice de apărare împotriva

incendiilor şi echipamentele specifice de protecţie utilizate pentru echipamentele

nou achiziționate după intrarea în vigoare a prezentelor norme, documente care


se regăsesc în Cartea Tehnică a construcţiei;

e) registrul de control pentru instalaţiile de detectare, semnalizare, alarmare,

alertare, limitare şi stingere a incendiilor, în care va semna (ştampila)

reprezentantul firmei care a efectuat/efectuează proiectarea, montarea,

verificarea, întreţinerea și repararea acestora;

f) registrul pentru evidenţa permiselor de lucru cu focul;

g) planul de intervenţie la incendiu;

h) registrul privind evidenţa exerciţiilor de evacuare/intervenţie a personalului

propriu/utilizatorilor;

i) fişele de instruire, conform reglementărilor specifice;

j) rapoartele întocmite în urma controalelor preventive proprii sau ale autorităţilor

de control competente;

k) programe/planuri cuprinzând măsuri şi acţiuni proprii sau rezultate în urma

constatărilor autorităţilor de control pentru respectarea reglementărilor în

domeniu;

l) decizie privind stabilirea modului de organizare şi a responsabilităţilor privind


m) instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor şi atribuţii ale salariaţilor la locurile

de muncă;

n) decizie privind reglementarea lucrului cu foc deschis şi a fumatului;

o) decizie privind organizarea instruirii personalului;

p) reguli şi măsuri de apărare împotriva incendiilor la utilizarea, manipularea,

transportul şi depozitarea substanţelor periculoase specifice produselor sale,

după caz;

q) convenţii/contracte cuprinzând răspunderile ce revin părţilor pe linia apărării

împotriva incendiilor în cazul transmiterii temporare a dreptului de folosinţă

asupra bunurilor imobile/antrepriză;

r) decizie de desemnare a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu

atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, dacă este cazul;

s) măsuri speciale de apărare împotriva incendiilor pentru perioadele de caniculă

sau secetoase precum şi pentru perioada sezonului rece.

t) planul de evacuare a persoanelor/bunurilor la incendiu;

u) lista şi planul de depozitare şi evacuare a materialelor clasificate conform legii ca

fiind periculoase, dacă este cazul.

Art. 19

Documentele şi evidenţele specifice privind apărarea împotriva incendiilor se

actualizează de către cei care le-au întocmit şi aprobat, dacă:

a) s-au produs modificări ale actelor normative şi ale reglementărilor tehnice care

au stat la baza emiterii acestora;

b) s-au produs modificări ale structurii personalului cu atribuţii stabilite conform

acestora;

c) s-au produs modificări referitoare la construcţii, instalaţii sau la specificul


activităţii.

Secţiunea 4

Organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor la locul de muncă

Art. 20

Organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor la locul de muncă are ca scop

asigurarea condiţiilor care să permită personalului ca, pe baza instruirii şi cu mijloacele

tehnice pe care le au la dispoziţie, să acţioneze eficient pentru prevenirea şi stingerea

incendiilor, evacuarea şi salvarea utilizatorilor construcţiei, evacuarea deţinuţilor şi a bunurilor

materiale, precum şi pentru înlăturarea efectelor distructive provocate în caz de incendii,

explozii sau accidente tehnice.

Art. 21

Prin loc de muncă, în înţelesul prevederilor prezentelor norme specifice, se înţelege:

a) secţie de deţinere;

b) sector, hală/atelier de producţie, punct de lucru şi altele asemenea;

c) depozit de materii prime, materiale, produse finite combustibile;

d) atelier de întreţinere, reparaţii, croitorie şi altele asemenea;

e) utilaj, echipament, instalaţie tehnologică, sistem, staţie, depozit de distribuţie

carburanţi pentru autovehicule, depozit cu astfel de produse;

f) laborator;

g) punct comercial, magazin, raion sau stand de vânzare;

h) club/sală de spectacole, de reuniuni, de conferinţe, de sport, centru şi complex

cultural, studio de televiziune, radio, înregistrări şi similare;

i) popotă, săli pentru servitul mesei şi altele asemenea;

j) clădire sau spaţiu amenajat în clădire având destinaţia de îngrijire a sănătăţii:

spital, policlinică, cabinet medical, secţie medicală, infirmerii, farmacie şi

similare;

k) compartiment, sector, departament administrativ funcţional, construcţie pentru

birouri;

l) bibliotecă, arhivă;

m) clădire sau spaţii amenajate în clădiri având ca destinaţie învăţământul;

n) capelă, lăcaş de cult;

o) fermă zootehnică sau agricolă;

p) punct de recoltare de cereale păioase sau de exploatare forestieră;

q) dană;

r) amenajare temporară, în spaţiu închis sau în aer liber.

Art. 22

Organizarea apărării împotriva incendiilor la locul de muncă constă în:

a) prevenirea incendiilor, prin luarea în evidenţă a materialelor şi dotărilor

tehnologice care prezintă pericol de incendiu, a surselor posibile de aprindere ce


pot apărea şi a mijloacelor care le pot genera, precum şi prin stabilirea şi

aplicarea măsurilor specifice de prevenire a incendiilor;

b) organizarea intervenţiei de stingere a incendiilor;

c) afişarea instrucţiunilor de apărare împotriva incendiilor;

d) organizarea salvării utilizatorilor şi a evacuării bunurilor, prin întocmirea şi

afişarea planurilor de protecţie specifice şi prin menţinerea condiţiilor de

evacuare pe traseele stabilite;

e) elaborarea documentelor specifice de instruire la locul de muncă, desfăşurarea

propriu-zisă şi verificarea efectuării acesteia.

Art. 23

La stabilirea măsurilor specifice de prevenire a incendiilor se au în vedere:

a) prevenirea manifestării surselor specifice de aprindere;

b) gestionarea materialelor şi a deşeurilor combustibile susceptibile a se aprinde,

cu respectarea normelor specifice de prevenire a incendiilor;

c) dotarea cu mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor;

d) verificarea spaţiilor la terminarea programului de lucru;

e) menţinerea parametrilor tehnologici în limitele normate, pe timpul exploatării

diferitelor instalaţii, echipamente şi utilaje tehnologice.

Art. 24

(1) Organizarea intervenţiei de stingere a incendiilor la locul de muncă cuprinde:

a) stabilirea mijloacelor tehnice de alarmare şi de alertare în caz de incendiu a

personalului de la locul de muncă, a formaţiunii de intervenţie şi a serviciilor

profesioniste pentru situaţii de urgenţă, a conducătorului locului de muncă, a

directorului unităţii, precum şi a specialistului din cadrul Compartimentului

Managementul Situaţiilor de Urgenţă;

b) stabilirea sistemelor, instalaţiilor şi a dispozitivelor de limitare a propagării şi de

stingere a incendiilor, a stingătoarelor şi a altor aparate de stins incendii, a

mijloacelor de salvare şi de protecţie a personalului, precizându-se numărul de

mijloace tehnice care trebuie să existe la fiecare loc de muncă;

c) stabilirea componenţei formaţiunilor care trebuie să asigure salvarea şi evacuarea

persoanelor/bunurilor;

d) organizarea efectivă a intervenţiei, prin nominalizarea celor care trebuie să utilizeze

sau să pună în funcţiune mijloacele tehnice din dotare de stingere şi de limitare a

propagării arderii ori să efectueze manevre sau alte operaţiuni la instalaţiile utilitare

şi, după caz, la echipamente şi utilaje tehnologice.

(2) Datele privind organizarea activităţii de stingere a incendiilor la locul de muncă

prevăzute la alin. (1) se înscriu într-un formular tipărit pe un material rezistent, de regulă

carton, şi se afişează într-un loc vizibil, estimat a fi mai puţin afectat în caz de incendiu.

(3) Datele prevăzute la alin. (2) se completează de conducătorul locului de muncă şi se

aprobă de specialistul din cadrul Compartimentului Managementul Situaţiilor de Urgenţă.

(4) Structura-cadru a formularului prevăzut la alin. (2) este prezentată în anexa nr.2 la

prezentele norme, aceasta putând fi completată, după caz, cu alte date şi informaţii.

Art. 25

(1) Intervenţia la locul de muncă presupune:


a) alarmarea imediată a personalului de la locul de muncă, a deţinuţilor sau a

persoanelor din afara unităţii care desfăşoară activităţi planificate în instituția

penitenciară, prin mijloace specifice, anunţarea incendiului la: dispecerat, şeful

de tură, formaţiunea de intervenţie, structurile specializate de intervenţie;

b) salvarea rapidă şi în siguranţă a personalului, a deţinuţilor sau a persoanelor din

afara unităţii care desfăşoară activităţi planificate în instituția penitenciară,

conform planurilor stabilite;

c) întreruperea alimentării cu energie electrică, gaze şi fluide combustibile a

consumatorilor şi efectuarea altor intervenţii specifice la instalaţii şi utilaje de

către persoanele anume desemnate;

d) acţionarea asupra focarului de incendiu cu mijloacele tehnice de apărare

împotriva incendiilor din dotare şi verificarea intrării în funcţiune a instalaţiilor şi a

sistemelor automate şi, după caz, acţionarea lor manuală;

e) evacuarea bunurilor periclitate de incendiu şi protejarea echipamentelor care pot

fi deteriorate în timpul intervenţiei;

f) protecţia personalului de intervenţie împotriva efectelor negative ale incendiului:

temperatură, fum, gaze toxice etc.;

g) verificarea amănunţită a locurilor în care se poate propaga incendiul şi unde pot

apărea focare noi, acţionându-se pentru stingerea acestora.

(2) Pentru efectuarea operaţiunilor prevăzute la alin. (1) nominalizarea se face pentru

fiecare schimb de serviciu, precum şi în afara programului de lucru, în zilele de repaus şi

sărbători legale.

Art. 26

Pentru perioadele în care activitatea normală este întreruptă, de exemplu, noaptea, în

zilele nelucrătoare, în sărbătorile legale sau în alte situaţii, este obligatorie asigurarea

măsurilor corespunzătoare de apărare împotriva incendiilor.

Art. 27

Planurile de protecţie împotriva incendiilor prevăzute la art.17, lit. l), m), n) respectiv

art.18, lit. g), t), u), din prezentele norme sunt:

a) planul de evacuare a persoanelor în caz de incendiu;

b) planul de depozitare şi de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca

fiind periculoase;

c) planul de intervenţie în caz de incendiu.

Art. 28

(1) Planurile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu, cuprind elemente

diferenţiate în funcţie de tipul şi destinaţia construcţiei şi de numărul persoanelor care se pot

afla simultan în aceasta şi se întocmesc astfel:

a) pe nivel, dacă se află simultan mai mult de 30 de persoane;

b) pe încăperi, dacă în ele se află cel puţin 50 de persoane;

c) pentru încăperile destinate cazării, indiferent de numărul de locuri.

(2) Planurile de evacuare se afişează pe fiecare nivel, pe căile de acces şi în locurile

vizibile.


(3) Planul de evacuare în caz de incendiu se întocmeşte pe baza schiţei nivelului sau a

încăperii, pe care se marchează cu culoare verde traseele de evacuare prin uşi, coridoare şi

case de scări sau scări exterioare.

(4) Pe planurile de evacuare în caz de incendiu se indică locul mijloacelor tehnice de

apărare împotriva incendiilor: stingătoare, hidranţi interiori, butoane şi alte sisteme de

alarmare şi alertare a incendiilor, posibilităţile de refugiu, încăperi speciale, terase, precum şi

interdicţia de folosire a lifturilor în asemenea situaţii.

(5) Modelul planului-cadru de evacuare în caz de incendiu este prezentat în anexa nr.3

la prezentele norme.

Art. 29

(1) Planurile de depozitare şi de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca fiind

periculoase se întocmesc pentru fiecare încăpere unde se află asemenea materiale.

(2) La amplasarea materialelor periculoase în spaţiile de depozitare trebuie să se ţină

seama de comportarea lor specifică în caz de incendiu, atât ca posibilităţi de reacţie reciprocă,

cât şi de compatibilitatea faţă de produsele de stingere.

(3) Planurile de depozitare şi de evacuare a materialelor periculoase se întocmesc pe

baza schiţelor încăperilor respective, pe care se marchează zonele cu materiale periculoase şi

se menţionează clasele acestora conform legii, cantităţile şi codurile de identificare ori de

pericol, produsele de stingere recomandate. Traseele de evacuare a materialelor şi ordinea

priorităţilor se marchează cu culoare verde.

(4) Planuri de depozitare şi de evacuare se întocmesc şi pentru materialele şi bunurile

combustibile care au o valoare financiară sau culturală deosebită.

(5) Planurile de depozitare se amplasează în locuri care se estimează a fi cel mai puţin

afectate de incendiu şi în apropierea locurilor de acces în încăperi, precum şi la dispecerat,

astfel încât acestea să poată fi utile forţelor de intervenţie.

Art. 30

(1) Planurile de intervenţie în caz de incendiu se întocmesc pentru asigurarea

desfăşurării în condiţii de operativitate şi eficienţă a operaţiunilor de intervenţie, potrivit legii.

(2) Planul de intervenţie în caz de incendiu se avizează de inspectoratul pentru situaţii

de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti.

(3) Modelul planului-cadru de intervenţie în caz de incendiu este prezentat în anexa nr.

4 la prezentele norme.

Art. 31

Planurile de protecţie împotriva incendiilor se actualizează ori de câte ori este cazul, în

funcţie de condiţiile reale.

Art. 32

(1) Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor, prevăzute la art.17, lit. t), respectiv

art.18, lit. m), se elaborează pentru locurile de muncă stabilite de directorul unităţii, obligatoriu

pentru toate locurile cu risc de incendiu.

(2) Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor cuprind:

a) prevederile specifice de apărare împotriva incendiilor din reglementările în

vigoare;

b) obligaţiile personalului privind apărarea împotriva incendiilor;


c) regulile şi măsurile specifice de apărare împotriva incendiilor pentru exploatarea

instalaţiilor potrivit condiţiilor tehnice, tehnologice şi organizatorice locale,

precum şi pentru reparaţii, revizii, întreţinere, oprire şi punere în funcţiune;

d) evidenţierea elementelor care determină riscul de incendiu sau de explozie, dacă

acesta este evaluat de evaluatori autorizaţi;

e) prezentarea pericolelor care pot apărea în caz de incendiu, cum sunt intoxicările,

arsurile, traumatismele, electrocutarea, iradierea etc., precum şi a regulilor şi

măsurilor de prevenire a acestora.

(3) Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor se elaborează de şeful sectorului de

activitate/conducătorul locului de muncă, se avizează de către specialistul din cadrul

Compartimentului Managementul Situaţiilor de Urgenţă/ cadrul tehnic P.S.I. şi se aprobă de

către directorul unităţii.

(4) Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor se afişează, în întregime sau în

sinteză, în funcţie de volumul lor şi de condiţiile de la locul de muncă respectiv.

(5) Un exemplar al tuturor instrucţiunilor de apărare împotriva incendiilor se păstrează

de către specialistul din cadrul Compartimentului Managementul Situaţiilor de Urgenţă/cadrul

tehnic P.S.I.

Art. 33

Salariaţii de la locurile de muncă pentru care s-au întocmit instrucţiunile prevăzute la

art.17, lit. t), respectiv art.18, lit. m), au obligaţia să le studieze, să le însuşească şi să le

aplice.

Art. 34

(1) Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor se completează în toate cazurile cu

informaţiile din planurile de intervenţie, acolo unde acestea sunt întocmite.

(2) Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor se actualizează la modificări,

modernizări, dezvoltări, reprofilări şi la apariţia unor noi reglementări.

(3) Fiecare instrucţiune de apărare împotriva incendiilor trebuie să aibă înscrisă data

întocmirii/reviziei şi data aprobării.

Capitolul III

Obligaţii privind apărarea împotriva incendiilor în sistemul

administraţiei penitenciare

Secţiunea 1

Obligaţii generale

Art. 35

(1) Personalul sistemului administraţiei penitenciare, deținuții precum şi celelalte

persoane fizice sau juridice care desfăşoară activităţi în Administrația Națională a

Penitenciarelor sau unităţile subordonate sunt obligate să respecte reglementările tehnice şi

dispoziţiile de apărare împotriva incendiilor şi să nu primejduiască, prin deciziile şi faptele lor,

viaţa, bunurile şi mediul înconjurător;

(2) Orice persoană care observă un incendiu are obligaţia să anunţe prin orice mijloc


factorii responsabili de gestionarea situațiilor de urgență din Administrația Națională a

Penitenciarelor/unitățile subordonate;

(3) În caz de incendiu, orice persoană trebuie să acorde ajutor, când şi cât este raţional

posibil, semenilor aflaţi în pericol sau în dificultate.

(4) La încheierea oricăror acte de transmitere temporară a dreptului de folosinţă asupra

bunurilor imobile, precum şi a contractelor de antrepriză, părţile sunt obligate să prevadă

expres în actele respective răspunderile ce le revin în ceea ce priveşte apărarea împotriva

incendiilor;

(5) Desemnarea şi schimbarea din funcţie a cadrului tehnic P.S.I. sau a personalului de

specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor trebuie comunicate structurii

de specialitate din cadrul Administraţiei Naționale a Penitenciarelor, în termen de 24 de ore de

la producerea acesteia precum şi Inspectoratului General pentru Situaţii de

Urgenţă/inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă în termen de 48 de ore de la

numire.

Secţiunea 2

Obligaţiile directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

Art. 36

Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, prin structurile de

specialitate responsabile de domeniul de reglementare, are următoarele responsabilităţi:

a) elaborează, pe baza strategiei naţionale de apărare împotriva incendiilor,

strategii de sistem privind apărarea împotriva incendiilor în domeniul de

competenţă şi asigură aplicarea acestora;

b) emite/modifică, cu avizul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă,

norme şi reglementări tehnice proprii de apărare împotriva incendiilor, specifice

domeniului de activitate;

c) asigură evaluarea riscurilor de incendiu, specifice sistemului penitenciar de

către evaluatori autorizaţi în ocupaţia "evaluator de risc de incendiu" ;

d) stabileşte temele şi activităţile practic-aplicative şi de educaţie privind apărarea

împotriva incendiilor, care se includ în programele de pregătire a personalului;

e) organizează, îndrumă şi controlează activitatea de prevenire şi stingere a

incendiilor în sistemul penitenciar;

f) asigură instruirea anuală a specialiştilor Compartimentului Managementul

Situaţiilor de Urgenţă din sistemul administraţiei penitenciare;

g) acordă sprijin unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare în organizarea şi

desfăşurarea acţiunilor de protecţie împotriva incendiilor şi pentru înlăturarea

consecinţelor acestora şi ia măsuri pentru refacerea capacităţilor afectate;

h) încheie protocoale de colaborare cu Inspectoratul General pentru Situaţii de

Urgenţă, pentru îndeplinirea unor atribuţii privind prevenirea şi stingerea

incendiilor;

i) analizează anual şi ori de câte ori este nevoie, activitatea de protecţie împotriva

incendiilor desfăşurată în unităţile subordonate şi dispune măsuri pentru

înlăturarea neajunsurilor.


j) dispune elaborarea instrucţiunilor de apărare împotriva incendiilor şi stabileşte

obligaţiile ce revin salariaţilor la locurile de muncă.

Secţiunea 3

Obligaţiile directorilor de unităţi penitenciare

Art. 37

Directorii unităţilor penitenciare, prin personalul de specialitate corespunzător

domeniului de reglementare, au următoarele responsabilităţi:

a) stabilesc, prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de organizare pentru

apărarea împotriva incendiilor în unitate şi le actualizează ori de câte ori apar

modificări;

b) asigură evaluarea riscurilor de incendiu, specifice unităţii de către evaluatori

autorizaţi în ocupaţia "evaluator de risc de incendiu";

c) permit efectuarea controalelor de specialitate, prezintă documentele şi

informaţiile solicitate şi nu obstrucţionează în niciun fel efectuarea acestora;

d) dispun elaborarea instrucţiunilor de apărare împotriva incendiilor şi stabilesc

atribuţiile ce revin salariaţilor la locurile de muncă;

e) asigură întocmirea şi actualizarea planului de intervenţie, avizarea acestuia de

către unităţile teritoriale subordonate Inspectoratul General pentru Situaţiile de

Urgenţă şi condiţiile pentru aplicarea acestora în orice moment;

f) permit accesul forţelor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă în unitate, în

scop de recunoaştere, instruire sau de antrenament şi pentru alimentarea cu

apă, în caz de incendiu şi asigură participarea la exerciţiile şi aplicaţiile tactice de

intervenţie organizate de acestea;

g) pun la dispoziţie, în mod gratuit, forţelor chemate în ajutor, mijloacele tehnice

pentru apărare împotriva incendiilor şi echipamentele de protecţie specifice

riscurilor care decurg din existenţa şi funcţionarea unităţii, precum şi antidotul şi

medicamentele pentru acordarea primului ajutor;

h) asigură utilizarea, verificarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de apărare

împotriva incendiilor cu personal atestat, conform instrucţiunilor furnizate de

proiectant/producător;

i) numesc anual, până la 30 ianuarie, prin decizia zilnică pe unitate, formaţiunea de

intervenţie la incendiu;

j) stabilesc responsabilităţi şi sarcini precise de remediere a deficienţelor

constatate şi pentru realizarea măsurilor stabilite cu ocazia controalelor pe linia

prevenirii şi stingerii incendiilor de către specialistul din cadrul Compartimentului

Managementul Situaţiilor de Urgenţă;

k) asigură respectarea procedurii de intervenţie în caz de incendiu, prevăzută în

Manualul privind gestionarea incidentelor – Vol.1 - incidente operaţionale, până

la sosirea formaţiunilor profesioniste ale inspectoratelor judeţene/al municipiului

Bucureşti pentru situaţii de urgenţă şi pun la dispoziţia acestora mijloacele

tehnice, materialele şi instalaţiile prevăzute în planurile de intervenţie;


l) informează, de îndată, prin orice mijloc Administraţia Naţională a Penitenciarelor

despre izbucnirea şi stingerea cu forţe şi mijloace proprii a oricărui incendiu;

m) analizează semestrial şi ori de câte ori este cazul, activitatea de prevenire şi

stingere a incendiilor, desfăşurată de Compartimentul Managementul Situaţiilor

de Urgenţă, stabilind măsuri de înlăturare a deficienţelor şi de îmbunătăţire a

activităţii;

n) încheie protocoale de colaborare cu structurile teritoriale subordonate

Inspectoratul General pentru Situaţiile de Urgenţă, sau alte structuri pentru

intervenţia în caz de necesitate şi desfăşurarea de programe de informare;

o) prevede în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al unităţii fondurile

necesare dotării specifice, precum şi a celor destinate realizării măsurilor tehnice

de protecţie.

Secţiunea 4

Obligaţiile directorilor adjuncţi/şefilor de structuri/conducătorilor locurilor

de muncă din Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile

subordonate

Art. 38

Directorii adjuncţi/şefii de structuri/conducătorii locurilor de muncă din Administrația

Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate au următoarele obligaţii:

a) asigură condiţiile pentru executarea controlului de către specialiştii din cadrul

Compartimentului Managementul Situațiilor de Urgență din Administrația

Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate sau de alte autorităţi de

control competente;

b) participă nemijlocit la exerciţiile practice executate la locul de muncă pe care îl

coordonează;

c) organizează, îndrumă şi controlează activitatea de autoapărare împotriva

incendiilor la toate locurile de muncă din sectorul de activitate pe care îl conduc;

d) organizează, asigură şi execută instruirea şi verificarea întregului personal din

subordine pe linia cunoaşterii şi respectării normelor de prevenire şi stingere a

incendiilor;

e) dispun măsuri pentru identificarea şi înlăturarea imediată a potenţialelor riscuri

generatoare de incendiu, a stărilor de pericol şi a altor deficienţe ce pot apărea

pe parcursul activităţii la locul de muncă pe care îl coordonează;

f) asigură menţinerea, în permanenţă, în stare de utilizare a căilor de acces şi

evacuare şi a mijloacelor de protecţie împotriva incendiilor, în spațiile pe care le

gestionează;

g) organizează şi asigură la locul de muncă anunţarea incendiilor, alarmarea

personalului şi intervenţia acestuia la stingerea incendiilor, evacuarea

personalului şi a bunurilor;

h) îşi perfecţionează cunoştinţele în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, în

mod individual prin teme întocmite sau prin intermediul platformelor electronice

de învăţare şi prin participarea la exerciţii şi aplicaţii practice şi aplică întocmai

prevederile legale în activitatea pe care o desfăşoară;


i) elaborează pe baza prezentelor norme, instrucţiuni de apărare împotriva

incendiilor pentru toate locurile de muncă pe care le înaintează spre avizare

Compartimentului Managementul Situațiilor de Urgență şi spre aprobare

directorului unităţii;

j) colaborează cu specialistul din cadrul Compartimentului Managementul

Situațiilor de Urgență cu ocazia întocmirii/elaborării/actualizării planurilor

specifice de reacție la situații de urgență și le avizează din punct de vedere al

respectării standardelor privind siguranța deținerii și regim penitenciar.

Secţiunea 5

Obligaţiile cadrului tehnic P.S.I./personalului de specialitate din cadrul

Compartimentului Managementul Situațiilor de Urgență din Administraţia

Naţională a Penitenciarelor

Art. 39

Cadrul tehnic P.S.I./personalul de specialitate din cadrul Compartimentului

Managementul Situațiilor de Urgență din Administraţia Naţională a Penitenciarelor are

următoarele obligaţii:

a) elaborează planuri de măsuri pentru optimizarea capacităţii de apărare împotriva

incendiilor, la nivelul Administraţiei Naționale a Penitenciarelor și unitățile

subordonate, când este cazul;

b) elaborează şi înaintează spre aprobare programe de informare şi educaţie

specifică;

c) face propuneri de reglementări tehnice şi organizatorice a activităţii de apărare

împotriva incendiilor în domeniul specific sistemului penitenciar;

d) îndrumă şi verifică modul de aplicare a prevederilor legale pentru apărarea

împotriva incendiilor, în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor şi

unitățile subordonate;

e) elaborează şi supune spre aprobare directorului general, raportul/bilanţul anual

de evaluare a nivelului de apărare împotriva incendiilor pentru Administrația

Națională a Penitenciarelor și centralizat pentru unitățile din subordine;

f) elaborează/actualizează şi înaintează în vederea avizării/aprobării documente

specifice pe linia apărării împotriva incendiilor existente la nivelul Administrației

Naționale a Penitenciarelor;

g) execută instructajul introductiv general, instructajul la recalificarea profesională,

instructajul pentru lucrări periculoase şi, după caz, instructajul pentru personalul

din afara Administrației Naționale a Penitenciarelor;

h) întocmeşte la începutul fiecărui an şi supune aprobării directorului general

documentaţiile specifice pentru realizarea instructajelor şi instruirilor în domeniul

situaţiilor de urgenţă şi a Planului Anual de instruire a personalului în domeniul

situațiilor de urgență;

i) asigură arhivarea documentelor specifice emise în Cadrul Compartimentului

Managementul Situațiilor de Urgență;

j) solicită anual, prin planul de buget fondurile necesare pentru: asigurarea


mijloacelor de intervenţie la incendiu, a echipamentelor de protecţie la incendiu,

verificarea maşinilor şi instalaţiilor din punct de vedere al protecţiei împotriva

incendiilor la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor, precum și

fondurile necesare pentru perfecţionarea profesională a personalului cu atribuţii

în domeniul situaţiilor de urgenţă din sistemul penitenciar;

k) colaborează cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă pe linia apărării


l) emite, cu respectarea prevederilor legale, "Permisul de lucru cu foc" pentru

lucrările cu foc deschis din Administrația Națională a Penitenciarelor;

m) informează în scris şeful ierarhic despre rezultatele controlului, cu ocazia

verificărilor şi a controalelor executate;

n) urmăreşte punerea în aplicare a măsurilor stabilite prin planul de acţiune pentru

prevenirea şi combaterea efectelor negative ale fenomenelor meteorologice

extreme specifice sezonului canicular (secetos) şi sezonului rece pe linia apărării


o) urmăreşte asigurarea evaluării riscurilor de incendiu, specifice sistemului

penitenciar;

p) acordă asistenţă de specialitate şefilor sectoarelor de activitate pentru

elaborarea instrucţiunilor proprii de apărare împotriva incendiilor la locul de

muncă;

q) asigură pregătirea personalului ce încadrează formaţiunea de prevenire şi

stingere a incendiilor și coordonează acţiunea acesteia până la sosirea

directorului/şefului instituției penitenciare, respectiv şefului serviciului profesionist

pentru situaţii de urgenţă.

Secţiunea 6

Obligaţiile specialistului din cadrul Compartimentului Managementul

Situaţiilor de Urgenţă din unităţile penitenciare

Art. 40

Cadrul tehnic P.S.I./personalul de specialitate din cadrul Compartimentului

Managementul Situațiilor de Urgență are următoarele obligaţii:

a) participă la elaborarea şi aplicarea concepţiei de apărare împotriva incendiilor la

nivelul unităţii penitenciare;

b) îndrumă şi controlează aplicarea normelor de apărare împotriva incendiilor în

unitatea penitenciară unde este încadrat;

c) solicită anual, prin planul de buget fondurile necesare pentru: asigurarea

mijloacelor de intervenţie la incendiu, a echipamentelor de protecţie la incendiu,

verificarea maşinilor şi instalaţiilor din punct de vedere al protecţiei împotriva

incendiilor, precum si fondurile necesare pentru perfecţionarea profesională a

personalului cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă din unitatea

penitenciară;

d) întocmeşte semestrial sinteza activităţilor desfăşurate în domeniul situaţiilor de

urgenţă, pe care o prezintă pentru aprobare directorului unității, iar până la data


de 10 ale lunilor iulie și ianuarie o înaintează Compartimentului Managementul

Situațiilor de Urgență din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor;

e) elaborează/actualizează şi înaintează în vederea avizării/aprobării documente

specifice pe linia apărării împotriva incendiilor existente la nivelul unităţii

penitenciare;

f) execută instructajul introductiv general, instructajul la recalificarea profesională,

instructajul pentru lucrări periculoase şi, după caz, instructajul pentru personalul

din afara sistemului penitenciar;

g) întocmeşte la începutul fiecărui an şi supune aprobării directorului unităţii și

avizării de către Compartimentul Managementul Situațiilor de Urgență din cadrul

Administrației Naționale a Penitenciarelor, documentaţiile specifice pentru

realizarea instructajelor şi instruirilor în domeniul situaţiilor de urgenţă şi a

Planului Anual de instruire a personalului în domeniul situațiilor de urgență;

h) asigură arhivarea documentelor specifice emise în Cadrul Compartimentului

Managementul Situațiilor de Urgență;

i) colaborează cu Inspectoratul Judeţean/al municipiului Bucureşti pentru Situaţii

de Urgenţă pe linia apărării împotriva incendiilor;

j) emite, cu respectarea prevederilor legale, "Permisul de lucru cu foc" pentru

lucrările cu foc deschis din unitatea penitenciară;

k) informează în scris directorul unităţii penitenciare despre rezultatele controlului,

cu ocazia verificărilor şi a controalelor executate;

l) urmăreşte punerea în aplicare a măsurilor stabilite prin planul de acţiune pentru

prevenirea şi combaterea efectelor negative ale fenomenelor meteorologice

extreme specifice sezonului canicular (secetos) şi sezonului rece pe linia apărării

împotriva incendiilor ;

m) urmăreşte asigurarea evaluării riscurilor de incendiu, specifice unităţii

penitenciare;

n) acordă asistenţă de specialitate şefilor sectoarelor de activitate pentru

elaborarea instrucţiunilor proprii de apărare împotriva incendiilor la locul de

muncă;

o) asigură pregătirea personalului ce încadrează formaţiunea de prevenire şi

stingere a incendiilor;

p) elaborează şi actualizează documente specifice pe linia apărării împotriva

incendiilor existente la nivelul unităţii.

Secţiunea 7

Obligaţiile dispecerului din cadrul Administrației Naționale a

Penitenciarelor și şefului de tură din unitățile subordonate

Art. 41

Obligaţii:

a) cunoaşte şi este în măsură să aplice în orice moment planul de intervenţie în

caz de incendiu;


b) cunoaşte şi este în măsură să aplice în orice moment procedura de intervenţie în

caz de incendiu aşa cum este descrisă în Manualul privind gestionarea

incidentelor – Vol. I - Incidente operaţionale;

c) cunoaşte componenţa formaţiunii de intervenţie la incendiu stabilită pentru

schimbul său prin registrul de planificare a personalului în serviciul de pază şi

supraveghere şi informează membrii formaţiunii despre aceasta la intrarea în

serviciu;

d) urmăreşte, supraveghează şi controlează starea mijloacelor de primă intervenţie

la incendiu din instituție;

e) Verifică, direct sau prin personalul coordonat, spaţiile din unitatea penitenciară

în vederea depistării eventualelor nereguli, cauze şi potenţiale pericole,

favorabile producerii unor incendii, după terminarea programului de lucru de 8

ore, în zilele de repaus săptămânal şi în zilele libere stabilite prin lege;

f) consemnează în procesul-verbal de predare-primire a serviciului, în cazul în

care se constată deficienţe pe linia prevenirii şi stingerii incendiilor, aspectele

care nu au fost remediate pe loc;

g) participă împreună cu personalul din subordine la exerciţiile de intervenţie în caz

de incendiu, planificate sau dispuse inopinat, la toate obiectivele din instituție.

Secțiunea 8

Obligaţiile șefului formaţiunii de intervenţie din Administrația Naţională a Penitenciarelor și din unităţile subordonate

Art. 42

Șefului formaţiunii de intervenţie din Administrația Naţională a Penitenciarelor și din

unităţile subordonate răspunde de capacitatea de intervenţie şi întreaga activitate a acesteia,

având următoarele atribuţii principale:

a) asigură prezenţa membrilor şi coordonează intervenţia;

b) organizează, desfăşoară şi conduce pregătirea de specialitate a personalului din

formaţiunea de intervenţie în unitate;

c) organizează activitatea formaţiei pentru verificarea stării de utilizare a mijloacelor

de primă intervenţie, a surselor de apă, a căilor de acces, precum şi pentru

încărcarea dispozitivelor de stins incendii ;

d) participă, cu aprobarea directorului unităţii, la activităţi de pregătire în domeniu,

organizate de serviciile specializate;

e) îndeplineşte la timp şi în bune condiţii sarcinile şi măsurile ce-i revin din planul

de intervenţie;

f) în caz de incendiu pun în aplicare planul de intervenţie la incendiu şi procedura

de intervenţie în caz de incendiu aşa cum este descrisă în Manualul privind

gestionarea incidentelor – Vol. I - Incidente operaţionale.

Secțiunea 9


Obligaţiile membrilor formaţiunilor de intervenţie din Administrația Naţională a Penitenciarelor și din unităţile subordonate

Art. 43

Membrii formaţiunilor de intervenţie din Administrația Naţională a Penitenciarelor și din

unităţile subordonate:

a) participă la toate acţiunile de pregătire de specialitate;

b) execută exerciţii pentru mânuirea corectă a mijloacelor, accesoriilor şi

echipamentului de protecţie din dotare ;

c) participă efectiv la acţiunile de prevenire şi stingere a incendiilor, de salvare şi

evacuare a persoanelor şi bunurilor, de înlăturare a calamităţilor naturale şi

efectelor catastrofelor;

d) îndeplineşte la timp şi în bune condiţii sarcinile şi măsurile ce-i revin din planul

de intervenţie la incendiu;

Secțiunea 10

Obligaţiile șeful de secţie, ca şi responsabil cu măsurile pe linie de apărare împotriva incendiilor în cadrul secţiilor de deţinere

Art. 44

Pentru realizarea măsurilor pe linie de apărare împotriva incendiilor, șeful de secție are

următoarele obligaţii legale:

a) răspunde de respectarea si aplicarea legislaţiei si a instrucţiunilor/normelor de

apărare împotriva incendiilor pe locul de muncă;

b) răspunde de integritatea mijloacelor de primă intervenţie amplasate în cadrul

secţiei de deţinere;

c) răspunde de instruirea deţinuţilor care desfăşoară activităţi în interesul locului de

deţinere în zona sa de responsabilitate (planton secţie, plantoane de noapte);

d) participă la exerciţiile tactice în domeniul situaţiilor de urgenţă efectuate pe locul

de muncă la dispoziţia directorului unităţii sau a organelor abilitate;

e) ia toate măsurile legale necesare pentru apărarea împotriva incendiilor la locul

de muncă a cărui activitate o coordonează;

f) se supune controalelor efectuate din dispoziţia directorului unităţii, de către

cadrul tehnic din cadrul compartimentului managementul situaţiilor de urgenţă;

g) împreună cu cadrul tehnic din cadrul Compartimentului Managementul Situaţiilor

de Urgenţă întocmeşte instrucţiuni/norme de apărare împotriva incendiilor

specifice locului de muncă, în funcţie de caracteristicile echipamentelor

existente, precum și de condiţiile concrete în care se desfăşoară activitatea

respectivă;

h) să cunoască și să fie în măsură să aplice în practică Planul de intervenţie

împotriva incendiilor al unităţii;

i) verifică, cu ocazia controalelor efectuate, spaţiile din cadrul secţiei şi a

camerelor de deţinere, în vederea depistării eventualelor nereguli, cauze şi

potenţiale pericole, favorabile producerii unor incendii;


j) să solicite şefilor direcţi sau ierarhici, ori persoanelor desemnate din unitate din

unitate, responsabili de prelucrarea legislaţiei pe linia managementului situaţiilor

de urgenţă, lămuriri cu privire la aspectele neclare din legislaţia specifică;

k) cunoaşte şi este în măsură să aplice în orice moment procedura de intervenţie

în caz de incendiu aşa cum este descrisă în Manualul privind gestionarea

incidentelor – Vol. I - Incidente operaţionale;

Secţiunea 11

Obligațiile personalului din cadrul Administraţiei Naţionale a

Penitenciarelor și unitățile subordonate

Art. 45

Obligaţii:

a) respectă regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la

cunoştinţă, sub orice formă, de directorul instituției penitenciare;

b) utilizează instalaţiile, utilajele, maşinile, substanţele periculoase, aparatura şi

echipamentele, potrivit instrucţiunilor tehnice, precum şi dispoziţiilor date de

directorul instituției penitenciare, după caz;

c) nu efectuează manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor şi

instalaţiilor de apărare împotriva incendiilor;

d) comunică de îndată conducătorului locului de muncă, orice încălcare a normelor

de apărare împotriva incendiilor sau a oricărei situaţii stabilite de acesta ca fiind

un pericol de incendiu, precum şi orice defecţiune sesizată la sistemele şi

instalaţiile de apărare împotriva incendiilor;

e) cooperează cu specialistul din cadrul Compartimentului Managementul Situațiilor

de Urgență, respectiv cu cadrul tehnic P.S.I., în vederea realizării măsurilor

specifice;

f) acţionează, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de muncă, în cazul

apariţiei oricărui pericol iminent de incendiu;

g) furnizează persoanelor abilitate toate datele şi informaţiile de care are

cunoştinţă, referitoare la producerea incendiilor;

h) îşi însuşeşte şi perfecţionează continuu cunoştinţele de specialitate pe linia

prevenirii şi stingerii incendiilor, în mod individual prin intermediul platformelor

electronice de învățare şi prin participarea la exerciții și aplicații practice.

Secţiunea 12

Obligaţiile locatarilor din locuinţele de serviciu aparţinând Administrației

Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate

Art. 46

Obligaţii:

a) respectă regulile privind fumatul stabilite de directorul instituției penitenciare în

patrimoniul căreia se află imobilul;


b) cunosc şi respectă măsurile de apărare împotriva incendiilor stabilite de

directorul instituției penitenciare în patrimoniul căreia se află imobilul;

c) întreţin şi folosesc, în scopul pentru care au fost realizate, dotările pentru

apărarea împotriva incendiilor, aflate în dotarea imobilului;

d) informează imediat, cu privire la orice defecţiune tehnică sau altă situaţie, care

constituie pericol de incendiu pentru instituția penitenciară;

e) menţin libere şi în bună stare căile de acces şi de evacuare din imobil;

f) nu utilizează aparate electrice, cabluri electrice, prize, întrerupătoare, dispozitive

de protecţie cu defecţiuni sau improvizaţii;

g) nu utilizează butelii de gaze lichefiate în apropierea surselor de căldură, sub

acţiunea directă a razelor solare, fără regulatori de presiune, cu garnituri

deteriorate sau cu racorduri deteriorate sau neomologate;

h) nu lasă copiii nesupravegheaţi şi nu-i încuie/blochează în locuinţă cu lumânări

aprinse, sobe, plite sau aparate electrice aflate în funcţiune;

i) nu efectuează modificări neautorizate la configuraţia şi instalaţiile imobilului;

j) nu suprasolicită instalaţia electrică prin folosirea simultană a mai multor

consumatori şi nu folosesc siguranţe necalibrate;

k) anunţă la numărul unic pentru apeluri de urgenţă 112, despre producerea unui

incendiu.

Secţiunea 13

Obligațiile deţinuţilor în domeniul apărării împotriva incendiilor

Art. 47

Obligaţii:

a) respectă normele de apărare împotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care

le desfăşoară în conformitate cu programul zilnic în interiorul sau exteriorul

locului de deținere, astfel ca prin acţiunile, deciziile şi faptele lor, să nu

primejduiască viaţa, bunurile şi mediul înconjurător;

b) respectă regulile privind fumatul stabilite de directorul instituției penitenciare;

c) întreţin şi folosesc dotările pentru apărarea împotriva incendiilor, numai în scopul

pentru care au fost realizate;

d) nu efectuează modificări neautorizate la aparatele electrice aflate în păstrare şi

nu execută improvizaţii la reţeaua electrică în vederea utilizării unor aparate

artizanale;

e) aduc la cunoştinţa personalului locului de deținere orice defecţiune tehnică ori

altă situaţie care constituie pericol de incendiu;

f) acordă ajutor în caz de incendiu, când şi cât este raţional posibil, semenilor aflaţi

în pericol sau dificultate, din proprie iniţiativă ori la solicitarea victimei sau a

personalului din cadrul instituţiei penitenciare;

g) anunță imediat orice membru al personalului instituției penitenciare şi ajută,

după posibilităţi, pentru limitarea şi stingerea incendiului;

h) menţin libere căile de acces şi de evacuare din camerele de deţinere.


Capitolul IV

Instruirea în domeniul apărării împotriva incendiilor

Art. 48

(1) Prezentele norme stabilesc principiile, modalităţile, cerinţele şi condiţiile necesare în

vederea organizării şi desfăşurării activităţii de instruire în domeniul apărării împotriva

incendiilor a personalului propriu, deţinuţilor selecţionaţi să desfăşoare activităţi productive şi a

persoanelor din afara sistemului penitenciar, care desfăşoară activităţi planificate în acest

sistem, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate de fiecare instituție penitenciară.

(2) Instruirea în domeniul apărării împotriva incendiilor constituie parte componentă a

activităţii de pregătire desfăşurate de personalul administraţiei penitenciare şi de deţinuţii care

desfăşoară activităţi productive.

(3) Directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor și directorii unităților

subordonate sunt obligaţi ca prin structura Managementul Situaţiilor de Urgenţă să asigure

procesul de instruire în domeniul apărării împotriva incendiilor, pe baza prezentelor norme.

Secţiunea 1

Instruirea personalului din sistemul penitenciar

Art. 49

(1) Instruirea personalului din sistemul penitenciar în domeniul apărării împotriva

incendiilor este componentă a pregătirii profesionale şi are ca scop însuşirea cunoştinţelor şi

formarea deprinderilor necesare în vederea apărării împotriva incendiilor la locul de muncă şi

în incinta instituţiei.

(2) Instruirea în domeniul apărării împotriva incendiilor este obligatorie şi trebuie să aibă

un caracter permanent şi susţinut.

(3) Instruirea în domeniul apărării împotriva incendiilor se realizează prin instructaje,

participarea la cursuri de specialitate, aplicaţii, exerciţii, antrenamente sau prin orice alt mijloc

de pregătire.

(4) Instruirea personalului în domeniul apărării împotriva incendiilor se face la

încadrarea în sistemul penitenciar şi periodic şi se realizează prin următoarele categorii de

instructaje:

a) instructajul introductiv general;

b) instructajul specific locului de muncă;

c) instructajul periodic;


d) instructajul pe schimb, acolo unde situaţia o impune;

e) instructajul special pentru lucrări periculoase;

f) instructajul la recalificarea profesională;

g) instructajul pentru personalul din afara instituţiei.

1.1. Instructajul introductiv general

Art. 50

Instructajul introductiv general vizează dobândirea de cunoştinţe cu privire la:

a) conţinutul actelor normative care reglementează activitatea de apărare împotriva

incendiilor, precum şi actele normative specifice Administraţiei Naţionale a

Penitenciarelor și unitățile subordonate;

b) managementul situaţiilor de urgenţă şi modul de organizare a activităţii de

apărare împotriva incendiilor specifice Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;

c) mijloacele tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor cu care sunt echipate

construcţiile, instalaţiile, amenajările şi modul de utilizare a acestora, precum şi

mijloacele tehnice existente şi planificarea resurselor pentru realizarea măsurilor

de prevenire;

d) formele şi metodele specifice de prevenire şi stingere a incendiilor;

e) modul de acţiune în cazul observării şi anunţării unui incendiu;

f) acţiunile ce trebuie întreprinse pentru apărarea împotriva incendiilor.

Art. 51

La instructajul introductiv general participă următoarele categorii de persoane:

a) nou-încadraţii în sistemul administraţiei penitenciare ;

b) salariaţii transferaţi de la o unitate la alta sau detaşaţi în unitatea respectivă;

c) persoane din afara sistemului penitenciar care desfăşoară activităţi planificate în

instituția penitenciară;

d) studenţii şi elevii din unităţile de învăţământ de specialitate aflaţi în practică în

instituția penitenciară.

Art. 52

Instructajul introductiv general se realizează de către specialistul Compartimentului

Managementul Situaţiilor de Urgenţă din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau

din unitățile subordonate.

(1) Instructajul introductiv general se efectuează, în funcţie de specificul activităţii

desfăşurate şi de nivelul de pregătire al participanţilor şi nu poate fi mai mică de 8 ore.

(2) Pentru fiecare categorie de personal participant se stabileşte un nivel minim de

cunoştinţe necesare, iar la terminarea instructajului introductiv general persoanele instruite vor

fi verificate pe bază de teste asupra cunoştinţelor acumulate.

(3) Persoanele care nu şi-au însuşit nivelul minim de cunoştinţe stabilit pentru

instructajul introductiv general nu vor fi admise la locurile de muncă, aspect despre care va fi

informat în scris directorul instituţiei.

1.2. Instructajul specific locului de muncă

Art. 53


Instructajul specific locului de muncă se execută individual, după instructajul introductiv

general, de către şeful/conducătorul locului de muncă respectiv.

(1) Durata instructajului specific locului de muncă este stabilită în funcţie de

complexitatea activităţii desfăşurate şi nu poate fi mai mică de 8 ore.

(2) La efectuarea instructajului specific locului de muncă se urmăreşte să se asigure

participanţilor cunoştinţe referitoare la:

a) caracteristicile fizico-chimice ale substanţelor, materialelor şi produselor utilizate

la locul de muncă;

b) condiţiile care determină ori favorizează producerea accidentelor şi avariilor

tehnologice şi cauzele potenţiale de incendiu şi/sau de explozie specifice locului

de muncă, măsurile de prevenire a acestora;

c) descrierea, funcţionarea, monitorizarea şi modul de intervenţie la instalaţiile şi

sistemele de siguranţă ale maşinilor şi utilajelor de la locurile de muncă, inclusiv

cele de prevenire a avariilor tehnologice;

d) descrierea, funcţionarea, amplasarea şi modul de acţionare a instalaţiilor,

utilajelor, aparatelor, dispozitivelor şi mijloacelor de protecţie împotriva

incendiilor;

e) concepţia de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă şi conţinutul

documentelor operative de răspuns;

f) sarcini specifice pentru prevenirea cauzelor potenţiale de incendiu şi realizarea

măsurilor specifice apărare împotriva incendiilor.

(3) Instructajul specific locului de muncă se efectuează şi în următoarele cazuri:

a) când un salariat a lipsit mai mult de 30 de zile calendaristice de la locul de

muncă;

b) când s-au adus modificări procesului tehnologic sau au fost introduse noi

tehnologii;

c) la reluarea activităţii după producerea unui incendiu, explozii sau situaţii de

urgenţă.

(4) Admiterea definitivă la lucru a persoanelor instruite se face numai după verificarea

acestora pe bază de teste cu privire la nivelul de însuşire a cunoştinţelor necesare,

persoanele care nu şi-au însuşit nivelul minim de cunoştinţe stabilit nu vor fi admise la locurile

de muncă, aspect despre care va fi informat în scris directorul instituţiei.

1.3. Instructajul periodic

Art. 54

(1) Instructajul periodic se desfăşoară cu toate categoriile de salariaţi pe o durată de cel

puţin două ore şi are ca scop împrospătarea, completarea şi detalierea cunoştinţelor

dobândite prin instructajul introductiv general şi prin instructajul specific locului de muncă.

(2) Instructajul periodic se execută pe baza tematicii anuale şi a Planului anual de

instruire a personalului în domeniul situaţiilor de urgenţă, întocmit de specialistul din cadrul

Compartimentul Managementul Situaţiilor de Urgenţă, aprobat de directorul instituţiei şi avizat

de structura de profil din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;

(3) Planul anual de instruire a personalului în domeniul situaţiilor de urgenţă se va

înainta la Administraţia Naţională a Penitenciarelor pentru avizare, până la data de 15

decembrie, pentru anul următor de pregătire;


(4) În vederea desfăşurării activităţii de instruire periodică şi asigurării accesului la

informaţiile de specialitate în domeniul apărării împotriva incendiilor, pentru toţi membrii

personalului, se va identifica posibilitatea efectuării instruirii personalului prin intermediul

platformelor electronice, planificarea instruirii fiecărei categorii de personal realizându-se

conform prezentelor norme;

(5) Anual, concomitent cu evaluarea profesională, se efectuează o verificare de fond pe

bază de teste tip chestionar asupra nivelului de însuşire şi cunoaştere a problematicii care a

făcut obiectul instructajului periodic, identificându-se posibilitatea efectuării prin intermediul

platformelor electronice. Rezultatele se consemnează în fişa individuală de instructaj în

domeniul situațiilor de urgență.

Art. 55

Tematica anuală de instruire, se structurează de regulă astfel:

a) actele normative care reglementează activitatea de apărare împotriva incendiilor;

b) obligaţiile generale şi specifice ce revin fiecărei categorii de salariaţi în domeniul

apărării împotriva incendiilor;

c) condiţiile care determină ori favorizează producerea accidentelor şi avariilor

tehnologice şi cauzele potenţiale (riscurile) de incendiu şi/sau explozie specifice;

normele, regulile şi măsurile de prevenire a acestora;

d) descrierea, funcţionarea, întreţinerea şi modul de utilizare a instalaţiilor şi

sistemelor de protecţie destinate prevenirii avariilor tehnologice şi incendiilor;

e) modul de acţiune a salariaţilor pentru realizarea intervenţiei operative în

domeniul apărării împotriva incendiilor la locul de muncă.

Art. 56

Intervalul de timp între două instructaje periodice se stabileşte de către directorii

Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor subordonate, în funcţie de specificul

condiţiilor de muncă din unitatea respectivă, cu respectarea următoarelor termene:

a) lunar pentru personalul care face parte din formaţiunile de intervenţie (structurile

de răspuns) în cazul producerii incendiilor;

b) trimestrial, pentru personalul tehnic (auxiliar din secţiile şi sectoarele de

producţie, control tehnic, de întreţinere şi reparaţii, investiţii, transporturi);

c) semestrial, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în sectorul

administrativ şi operativ, altul decât cel care face parte din formaţiunile de

intervenţie.

Art. 57

Instructajul periodic se realizează, astfel:

a) pentru directorul unităţii şi şefii structurilor aflate în subordinea nemijlocită a

acestuia, de către specialistul din cadrul Compartimentului Managementul

Situaţiilor de Urgenţă;

b) pentru personalul cu funcţii de conducere, altul decât cel prevăzut la lit. a, cu

atribuţii de organizare, conducere şi control, de către şefii structurilor din care fac

parte;

c) pentru personalul cu funcţii de execuţie, de către conducătorul locului de muncă

respectiv;

d) pentru personalul care face parte din formaţiunile de intervenţie (structurile de

răspuns) în cazul producerii incendiilor, de către şeful formaţiunii de intervenţie, sub


îndrumarea specialistului din cadrul Compartimentului Managementul Situaţiilor de

Urgenţă.

1.4. Instructajul pe schimb

Art. 58

(1) Instructajul pe schimb se execută la intrarea în schimbul de lucru, cu personalul care

desfăşoară activităţi la tură şi cu formaţiunea de intervenţie nominalizată în Registrul de

planificare a personalului în serviciul de pază şi supraveghere, fără a depăşi 10 minute,

aspect de care răspunde şeful de tură (similar) care intră în serviciu.

(2) Instructajul pe schimb se efectuează de regulă pentru atenţionarea personalului din

tura de serviciu asupra principalelor reguli şi măsuri de apărare împotriva incendiilor, pe baza

identificării tipurilor de risc existente şi ţinând cont de constatările anterioare, precum şi de

operaţiunile sau lucrările care se execută pe timpul schimbului respectiv.

1.5. Instructajul special pentru lucrări periculoase

Art. 59

(1) Instructajul special pentru lucrări periculoase se execută înainte de începerea unor

lucrări în timpul cărora pot apărea situaţii generatoare de incendiu din cauza manifestării unor

surse specifice de aprindere sau a creării unor atmosfere potenţial explozive.

(2) Lucrările care fac obiectul unui astfel de instructaj se referă în principal la:

a) executarea unor operaţiuni de manevră ori de comandă a unor instalaţii sau

utilaje tehnologice de importanţă ori intervenţia asupra acestora, a căror operare

greşită poate determina sau favoriza producerea unor incendii de amploare,

explozii, calamităţi naturale ori a altor situaţii de urgenţă;

b) lucrări de reparaţii sau de întreţinere, distrugerea unor deşeuri sau reziduuri

periculoase pentru viaţa oamenilor sau pentru mediu;

c) prelevarea de probe din recipiente sau instalaţii care conţin substanţe

periculoase;

d) lucrări de sudare;

e) lucrări de tăiere sau lipire cu flacără;

f) lucrări care pot provoca scântei mecanice;

g) lucrări care pot provoca scântei şi arcuri electrice sau scurtcircuite;

h) lucrări de topire a bitumului sau asfaltului;

i) lucrări de curăţare prin ardere a unor utilaje, aparate, conducte tehnologice sau

conductoare electrice;

j) lucrări la care se utilizează foc deschis (dezgheţări, decongelări, aprinderea

cuptoarelor tehnologice, cazanelor etc.);

k) punerea ori repunerea în funcţiune a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice care

prezintă risc foarte mare de incendiu sau oprirea acestora;

l) aplicarea unor materiale de protecţie din care se pot degaja cu uşurinţă vapori şi

gaze inflamabile şi/sau explozive;


m) curăţarea interioară a unor vase, rezervoare, recipiente sau sisteme de evacuare

în care au fost stocate, prelucrate ori vehiculate produse combustibile etc.;

n) depozitarea, manipularea şi transportul de substanţe/materiale periculoase;

o) spectacole cu foc deschis/jocuri de artificii.

(4) Instructajul special pentru lucrări periculoase se efectuează astfel:

a) privind tehnologia de execuţie, de către conducătorul formaţiei de lucru;

b) privind condiţiile tehnologice, de către conducătorul locului de muncă.

(5) Efectuarea instructajului special pentru lucrări periculoase se consemnează în fişele

individuale de instructaj în domeniul situațiilor de urgență/proces-verbal de instruire pentru

personal/deţinuţi.

1.6. Instructajul la recalificarea profesională

Art. 60

(1) Instructajul la recalificarea profesională se desfăşoară cu toate categoriile de

personal care au parcurs un astfel de curs de formare profesională, definit conform legislaţiei

specifice.

(2) La stabilirea problematicii pentru instructajul de recalificare profesională, a

persoanelor care îl efectuează, a duratei necesare şi a modului de verificare a însuşirii

cunoştinţelor se vor avea în vedere următoarele:

a) în cazul persoanelor care îşi vor desfăşura activitatea în acelaşi loc de muncă în

care au lucrat şi înainte de conversia profesională, şeful locului de muncă va

prelucra cu acestea numai unele aspecte din cadrul problematicii pentru

instructajul specific locului de muncă pe care le apreciază că sunt necesare ca

urmare a noilor sarcini de muncă pe care le au de îndeplinit;

b) în cazul persoanelor care îşi vor desfăşura activitatea în alt loc de muncă din

cadrul aceleiaşi instituții penitenciare în care au fost angajate şi înainte de

recalificarea profesională, şeful locului de muncă va prelucra cu acestea aspecte

din cadrul problematicii pentru instructajul specific locului de muncă pe care le

apreciază că sunt necesare ca urmare a noilor sarcini de muncă pe care le au de

îndeplinit;

c) în cazul persoanelor care îşi vor desfăşura activitatea în cadrul altei unităţi

subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, prin delegare sau

detaşare, șeful locului de muncă va prelucra cu acestea numai unele aspecte din

cadrul problematicii pentru instructajul specific locului de muncă pe care le

apreciază ca fiind diferite de alte unități penitenciare.

Secţiunea 2

Instruirea deținuților

Art. 61

(1) Instruirea în domeniul apărării împotriva incendiilor a deţinuţilor care prestează

activităţi lucrative în cadrul unităţii/în interesul locului de deținere, se efectuează de către şeful

sectorului de activitate şi se consemnează de către acesta într-un proces-verbal de instruire

colectivă întocmit în acest scop/fişă individuală de instructaj, conform modelelor din


anexa nr.10.

(2) În cazul în care deţinuţii prestează activităţi lucrative la punctele de lucru

interioare/exterioare în beneficiul operatorilor economici, obligaţia instruirii acestora în

domeniul apărării împotriva incendiilor revine beneficiarului.

(3) Cu ocazia primirii în penitenciar a deţinuţilor nou depuşi li se aduc la cunoștință, sub

semnătură, obligațiile pe care le au în domeniul apărării împotriva incendiilor. Documentul

semnat se depune ulterior, împreună cu celelalte documente întocmite la depunerea în locul

de deținere, la documentarul penal al deținutului, prin grija lucrătorului de la punctul de primire

deținuți. Conținutul obligațiilor care le revin deţinuţilor pe perioada executării pedepsei

privative de libertate se stabilește conform prezentelor norme de către specialistul din cadrul

Compartimentului Managementului Situațiilor de Urgență din instituția penitenciară.

Secţiunea 3

Instruirea persoanelor din afara sistemului penitenciar

Art. 62

(1) Instructajul pentru persoanele din afara sistemului administrației penitenciare se

desfăşoară cu acele persoane care execută temporar activităţi în locurile din incinta

Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau a unităților subordonate, unde sunt prezenţi

factori de risc potenţial generatori de incendii, după cum urmează:

a) personalul societăţilor comerciale de construcţii-montaj şi instalaţii;

b) personalul societăţilor comerciale de reparaţii, revizii, întreţinere şi de service;

c) personalul care efectuează transport de materiale periculoase;

d) personalul aparţinând societăţilor comerciale sau firme specializate, altele decât

cele menționate la lit. a) şi b);

e) vizitatori (alţii decât aparţinătorii deţinuţilor), în grup de minimum 10 persoane.

(2) Instructajul pentru personalul din afara instituţiei, care se află pentru o durată

determinată în incinta acesteia, în scopul îndeplinirii unor activităţi solicitate de conducerea

instituţiei, se efectuează, după caz, de către specialistul din cadrul compartimentului

Managementul Situațiilor de Urgență ori de şeful/conducătorul locului de muncă respectiv.

Art. 63

Problematica instructajului constă în:

a) prezentarea procedurilor specifice instructajului introductiv general pentru

categoriile de persoane prevăzute la art. 59 lit. a) şi b);

b) prezentarea procedurilor din cadrul instructajului specific locului de muncă pentru

categoriile de persoane prevăzute la art. 59 lit. lit. c) şi d);

c) prezentarea unei proceduri special întocmite pentru persoanele prevăzute la art.

59 lit. lit. e), prin care acestea sunt instruite sumar (în maximum 15 minute)

asupra principalelor reguli de prevenire pe care trebuie să le respecte şi sunt

atenţionate asupra pericolelor existente în anumite locuri de pe traseul parcurs în

incinta operatorului economic sau a instituţiei.

Art. 64

Consemnarea efectuării instructajului pentru personalul din afara administrației

penitenciare se face într-un proces-verbal întocmit în acest scop, care conţine problematica


prezentată şi tabelele cu numele, prenumele şi semnătura persoanelor instruite, întocmit de

către specialistul din cadrul compartimentului Managementul Situațiilor de Urgență, înregistrat

la secretariatul unității si supus aprobării directorului instituției.

Secţiunea 4

Înregistrarea şi confirmarea instructajului

Art. 65

(1) Instruirea în domeniul apărării împotriva incendiilor se certifică prin înscrisuri

realizate, după caz, în fişa individuală de instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă sau în

procesele-verbale de instruire.

(2) Fişele individuale de instructaj se întocmesc pentru toate persoanele angajate,

conform modelului prevăzut în anexa nr.9 care face parte integrantă din prezentele norme.

(3) După efectuarea instructajelor este obligatorie completarea fişelor individuale de

instructaj, înscrisul efectuându-se cu pastă sau cu cerneală.

(4) După completare, fişa individuală de instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă se

semnează de persoana instruită şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat

instructajul. Prin semnătură persoana instruită certifică participarea la instructaj/accesarea

platformei electronice, iar persoana care a verificat instructajul confirmă, pe baza examinării

persoanei instruite, că aceasta şi-a însuşit cunoştinţele.

(5) Conducătorii locurilor de muncă răspund de păstrarea fişelor individuale de instructaj

în domeniul situaţiilor de urgenţă pentru personalul din subordine.

(6) În situația în care instruirea personalului din cadrul Administrației Naționale a

Penitenciarelor și unităților subordonate se realizează prin intermediul platformelor

electronice, responsabilitatea efectuării instruirii revine fiecărei persoane în parte și șefului

ierarhic, confirmarea efectuării instructajului se realizează prin înscrisuri în fişa individuală de

instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă, respectând principiile prevăzute la alin. (1) – (5).

(7) Fișele individuale de instructaj /Procesele verbale de instructaj în domeniul situaţiilor

de urgenţă, încheiate, se predau de către persoanele care le-au gestionat, specialistului din

Cadrul Compartimentului Situațiilor de Urgență din Administrația Națională a Penitenciarelor

sau unitățile subordonate, în vederea arhivării conform legislației specifice.

Capitolul V

Planificarea și executarea exercițiilor privind modul de acțiune în

caz de incendiu

Art. 66

Planificarea reprezintă totalitatea activităţilor premergătoare, prin care exerciţiul este

programat, conceput, aprobat, finanţat şi organizat.

Art. 67

Obiectivele pregătirii prin exerciţii sunt:

a) dezvoltarea şi îmbunătăţirea continuă a capacităţii de reacţie la incendiu;


b) antrenarea personalului de pe locul de muncă în executarea operaţiunilor pentru

limitarea propagării incendiului, concomitent cu acţiunea de salvare - evacuare a

persoanelor și bunurilor materiale periclitate;

c) verificarea reacţiei la salvarea şi acordarea primului ajutor persoanelor afectate;

d) activitatea desfăşurată până la sosirea forţelor de intervenţie specializate;

e) verificarea mijloacelor tehnice de comunicaţii şi a viabilităţii legăturilor de

comunicaţii operative pentru asigurarea conducerii forţelor proprii şi a cooperării

intra şi interinstituţionale;

f) verificarea funcţionării, eficienţei şi compatibilităţii mijloacelor logistice din dotare

destinate reacţiei la incendiu;

g) exersarea elaborării documentelor întocmite pentru pregătirea, desfăşurarea şi

analiza exerciţiilor;

h) identificarea vulnerabilităţilor şi propunerea de măsuri pentru îmbunătăţirea

capacităţii de reacţie la incendiu;

i) creşterea nivelului de siguranţă a personalului care intervine;

j) verificarea viabilităţii planurilor de cooperare, planurilor de desfăşurare în comun

a misiunilor şi a procedurilor operaţionale comune interinstituţionale.

Art. 68

La stabilirea tipului de exerciţiu se vor avea în vedere următoarele elemente:

a) nivelul la care se organizează exerciţiul;

b) gradul de complexitate al scenariului;

c) obiectivele stabilite a fi îndeplinite;

d) locurile de desfăşurare a exerciţiului şi facilităţile acestora;

e) resursele logistice şi financiare pe care le au la dispoziţie;

f) situaţia operativă din zona, preconizată pentru perioada de desfăşurare a

exerciţiului.

Art. 69

Exerciţiile se vor desfăşura:

(1) planificat

a) cel puţin o dată pe an la nivelul fiecărei instituţii penitenciare;

b) potrivit termenelor prevăzute în planurile de cooperare, planurile de desfăşurare

în comun a misiunilor şi a procedurilor operaţionale comune interinstituţionale

(cel puţin o dată pe an).

(2) inopinat

a) la dispoziţia directorului instituţiei penitenciare sau autorităţii de control;

Art. 70

(1) Evidenţa exerciţiilor de intervenţie în caz de incendiu efectuate în unitate se ţine

într-un registru special.

(2) Registrul special prevăzut la alin.(1) are conţinutul conform modelului prezentat în

anexa nr… la prezentele norme.

Art. 71

Documentele întocmite cu ocazia desfăşurării exerciţiilor sunt :

(1) Planul de desfăşurare a exerciţiului care cuprinde:

a) tema exerciţiului;

b) locul de desfăşurare a exerciţiului;


c) data şi ora desfăşurării;

d) obiective generale;

e) obiective specifice;

f) modul în care se execută alarmarea/alertarea personalului;

g) bareme de timp pentru reacţie;

h) lista persoanelor participante la exerciţiu şi rolurile acestora;

i) asigurarea materială;

j) scenariul exerciţiului;

k) schiţe desenate cu dispunerea forţelor şi mijloacelor de intervenţie.

l) fotografii/înregistrări video.

(2) Raport de evaluare al exerciţiului care cuprinde cel puţin următoarele:

a) aprecieri privind atingerea obiectivelor generale şi specifice stabilite prin planul

de desfășurare;

b) aprecieri privind cunoaşterea şi capacitatea de punere în aplicare a sarcinilor ce

revin personalului;

c) aprecieri privind îndeplinirea baremelor de timp stabilite prin planul de

desfăşurare;

d) aprecieri privind modul în care s-a desfăşurat alarmarea/alertarea personalului;

e) aprecieri privind funcţionarea mijloacelor tehnice de apărare împotriva

incendiilor;

f) aprecieri desfăşurarea activităţii de salvare şi evacuare a persoanelor şi a

materialelor periculoase.

Art. 72

Pentru exerciţiile inopinate, desfăşurate la dispoziţia directorului instituţiei penitenciare

sau autorităţii de control, se întocmeşte doar raportul de evaluare care va cuprinde, în partea

de început, pe lângă elementele stabilite la art.68 şi scenariul exerciţiului, aşa cum a fost

dispus.

Art. 73

După finalizarea exerciţiului, în urma analizei raportului de evaluare, specialistul din

cadrul structurii Managementul Situaţiilor de Urgenţă va înainta propuneri de remediere a

deficienţelor constatate, iar directorul instituţiei penitenciare va dispune masuri în consecinţă.

Art. 74

Documentele întocmite cu ocazia desfăşurării exerciţiilor sunt întocmite de către

specialistul din cadrul Compartimentul Managementul Situaţiilor de Urgenţă şi aprobate de

către directorul instituţiei penitenciare.

Capitolul VI

Controlul activităţii de apărare împotriva incendiilor

Art. 75

Controlul activităţii de apărare a incendiilor reprezintă ansamblu integrat de acţiuni

specifice, planificate şi executate pentru reducerea riscurilor de incendiu şi diminuarea

consecinţelor acestora, în scopul protejării vieţii personalului propriu, persoanelor care


desfăşoară activităţi temporare planificate în locaţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

şi unităţilor subordonate, deţinuţilor precum şi a mediului şi bunurilor materiale aflate în

patrimoniu.

Art. 76

Controlul activităţii de apărare împotriva incendiilor se efectuează de către:

a) specialistul din cadrul structurii Managementul situaţiilor de Urgenţă;

b) directorul instituţiei penitenciare;

c) structurile cu atribuţii de control de la nivelul Ministerului Justiţiei şi Administraţiei

Naţionale a Penitenciarelor;

d) structurile cu atribuţii de apărare împotriva incendiilor;

e) conducătorii locurilor de muncă/activitate respective, zilnic sau pe schimb, după

caz;

f) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă / Inspectoratul pentru Situaţii de

Urgenţă Judeţean, la solicitarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Art. 77

(1) Controlul activităţii de apărare împotriva incendiilor efectuat de către specialistul din

cadrul structurii Managementul Situaţiilor de Urgenţă se realizează cel puţin lunar, iar pe

parcursul unui an va viza toate sectoarele de activitate din unitate.

(2) Controlul activităţii de apărare împotriva incendiilor efectuat de către Inspectoratul

General pentru Situaţii de Urgenţă / Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean are

caracter de îndrumare şi se efectuează la solicitarea scrisă a Administraţiei Naţionale a

Penitenciarelor / unităţilor subordonate.

Art. 78

Controlul activităţii de apărare împotriva incendiilor presupune parcurgerea următoarelor

etape:

a) pregătirea controlului;

b) desfăşurarea controlului;

c) finalizarea controlului.

(1) Pregătirea controlului cuprinde:

a) studierea normelor specifice pentru locul de muncă ce urmează să fie controlat;

b) studierea situaţiei operative specifice;

c) studierea unor materiale documentare/informative.

(2) Desfăşurarea controlului activităţii de apărare împotriva incendiilor presupune:

a) verificarea respectării măsurilor organizatorice pe linie de prevenire a incendiilor;

b) verificarea stării de uzură şi a termenelor de expirare a mijloacelor de intervenţie

la incendiu şi instalaţiilor de semnalizare şi stingere;

c) verificarea instruirii personalului;

d) verificarea documentelor de autoritate pe linie de prevenire a incendiilor.

(3) Finalizarea controlului activităţii de apărare împotriva incendiilor se face prin

documente scrise, în care se consemnează:

a) construcţiile şi instalaţiile care au fost cuprinse în control;

b) constatările rezultate din teren;

c) propuneri de măsuri şi acţiuni de înlăturare a deficienţelor şi de îmbunătăţire a

activităţii.


(4) În baza constatărilor prezentate prin nota de control, directorul instituţiei penitenciare

este obligat să dispună măsuri imediate de remediere a tuturor neregulilor constatate de

persoana care a efectuat controlul.

Capitolul VII

Comunicarea, cercetarea, înregistrarea şi evidenţa incendiilor

produse

Secţiunea 1

Comunicarea incendiilor

Art. 79

Orice incendiu se comunică de îndată directorului instituției penitenciare de către

conducătorul locului de muncă sau de către orice altă persoană care are cunoştinţă despre

producerea acestuia.

Art. 80

(1) Directorul unităţii are obligaţia să comunice de îndată despre incendiu, după cum

urmează:

a) Directorului general și structurii de specialitate ale Administraţiei Naţionale a

Penitenciarelor;

b) organelor de urmărire penală, după caz, atunci când există indicii privind

săvârşirea unor infracţiuni.

(2) Dacă există victime, urmare a producerii unui incendiu, iar printre victime se află şi

personal din alte unităţi din sistemul administraţiei penitenciare sau al altor angajatori,

evenimentul se comunică şi acestora de către directorul unităţii la care s-a produs

evenimentul.

(3) Dacă în urma producerii incendiului au rezultat victime, va fi informat şi responsabilul

cu Sănătatea şi Securitatea în Muncă din unitate.

Art. 81

Comunicarea evenimentelor se face în scris şi cuprinde cel puţin următoarele informaţii:

a) unitatea la care s-a produs incendiul şi, dacă este cazul, unitatea la care este

angajată victima;

b) locul unde s-a produs incendiul;

c) data şi ora la care s-a produs incendiul;

d) datele personale ale victimei: numele şi prenumele, vârsta, ocupaţia, vechimea

în ocupaţie şi la locul de muncă;

e) împrejurările care se cunosc şi cauzele prezumtive;

f) consecinţele evenimentului;

g) numele şi funcţia persoanei care comunică incendiul;

h) data şi ora comunicării.


Art. 82

(1) Atunci când există victime sau sunt indicii privind săvârşirea unei infracţiuni,

directorul unităţii ia măsurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultată din

producerea incendiului până la primirea acordului din partea organelor abilitate care

efectuează cercetarea, cu excepţia cazurilor în care menţinerea acestei stări ar genera

producerea altor evenimente, ar agrava starea victimelor sau ar pune în pericol viaţa

personalului şi a altor persoane.

(2) În situaţia în care este necesar să se modifice starea de fapt rezultată din

producerea incendiului, se fac, după posibilităţi, schiţe sau fotografii ale locului unde s-a

produs, se identifică, se ridică şi se predau organelor care efectuează cercetarea orice obiecte

ce conţin sau poartă o urmă a incendiului.

(3) Pentru orice modificare a stării de fapt rezultată din producerea incendiului, directorul

unităţii sau reprezentantul său legal consemnează pe propria răspundere, într-un proces-

verbal, toate modificările efectuate după producerea acestuia.

Secţiunea 2

Cercetarea incendiilor

Art. 83

Cercetarea incendiilor are drept scop stabilirea împrejurărilor şi a cauzelor probabile care

au condus la producerea acestora, a reglementărilor legale încălcate, a răspunderilor şi a

măsurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare.

Art. 84

(1) Cercetarea incendiilor este obligatorie şi se efectuează imediat după comunicare de

către:

a) o comisie din unitatea la care s-a produs incendiul sau care a condus/organizat

activitatea în timpul căreia s-a produs incendiul;

b) o comisie de specialitate din unitate sub coordonarea structurii de specialitate

din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în cazul evenimentelor care au

produs victime sau pagube materiale mari.

(2) Rezultatul cercetării evenimentului se consemnează într-un proces-verbal.

Art. 85

(1) Cercetarea incendiului se face de către o comisie compusă din cel puţin 3 persoane,

dintre care una să fie reprezentant al structurii Managementul Situaţiilor de Urgenţă, în

conformitate cu prevederile prezentelor instrucţiuni.

(2) Comisia de cercetare a evenimentului se numeşte prin decizie de zi pe unitate de

către directorul unităţii penitenciare.

(3) Persoanele numite în comisia de cercetare a evenimentului trebuie să aibă pregătire

corespunzătoare, să nu fie implicate în organizarea şi conducerea locului de muncă unde a

avut loc incendiul şi să nu fi avut o responsabilitate în producerea incendiului.

(4) Dacă în incendiu există victime din unităţi diferite, în comisia de cercetare numită de

directorul unităţii la care s-a produs incendiul se nominalizează şi persoanele numite prin

decizie de zi pe unitate de către ceilalţi directori.

(5) Directorul unităţii care a organizat transportul răspunde pentru cercetarea incendiului

produs în mijloacele de transport.


(6) Cercetarea incendiilor în care au fost implicaţi deţinuţi sau personal al unităţii din

sistemul administraţiei penitenciare, care au avut loc în afara unităţii şi nu a avut nicio legătură

cu aceasta (exemplu: la beneficiar), se efectuează de către angajatorul la care s-a produs

evenimentul, sau, după caz, de către organele abilitate. Din comisia de cercetare stabilită de

angajatorul (beneficiarul) la care s-a produs incendiul va face parte şi specialistul din cadrul

structurii Managementul Situaţiilor de Urgenţă din unitatea penitenciară sau o altă persoană

din unitate desemnată de director.

Art. 86

(1) Persoanele care efectuează cercetarea incendiilor au dreptul să ia declaraţii scrise,

să preleveze sau să solicite prelevarea de probe necesare cercetării, să solicite sau să

consulte orice acte ori documente existente în cadrul unităţii, care pot ajuta la cercetarea

incendiului, iar directorul unității este obligat să le pună la dispoziţie în condiţiile prevăzute de

reglementările în vigoare privind protecţia informaţiilor clasificate.

(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), cheltuielile necesare prelevării şi analizării probelor

în vederea cercetării se suportă de unitatea la care a avut loc incendiul, în condiţiile

reglementărilor în vigoare.

Art. 87

(1) Termenul de cercetare a incendiului este de cel mult 7 zile lucrătoare de la data

producerii.

(2) Termenul de cercetare a incendiilor care au ca urmare deces, accidente de muncă,

sau pagube materiale mari, este de 15 zile lucrătoare de la data producerii acestora.

(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) şi alin.(2) situaţiile în care este necesară

prelevarea de probe, efectuarea de expertize ori alte situaţii temeinic justificate pentru care se

poate solicita în scris, argumentat şi în termen, structurii Managementul Situaţiilor de Urgenţă

din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, prelungirea termenului de cercetare.

Art. 88

Comisia de cercetare are obligaţia să cerceteze evenimentul cu toată atenţia şi

obiectivitatea, stabilind cauzele probabile, împrejurările producerii, dacă au fost luate măsurile

de prevenire specifice locului în cauză, dacă s-au respectat actele normative, consecinţele şi

pagubele produse, persoanele care pot fi considerate ca fiind implicate direct sau indirect, alte

aspecte pe baza cărora se pot fundamenta analiza şi propunerile comisiei.

Art. 89

Comisia de cercetare poate folosi, în fotocopie, orice document din dosarul de incident

aşa cum este stabilit în Manualul pentru gestionarea incidentelor – volumul I - Gestionarea

incidentelor operaţionale.

Art. 90

(1) Comisia de cercetare va întocmi un dosar de cercetare.

(2) Dosarul de cercetare se întocmeşte în două exemplare şi trebuie să conţină, după

caz:

a) materiale scrise, fotografii, schiţe privind locul şi poziţia obiectelor sau instalaţiilor

din zona incendiului;

b) calcule şi devize asupra pagubelor materiale;

c) verificări prin simulare, analize de laborator, experimentări, expertize;


d) declaraţii sau note de informare de la persoanele care au observat, comunicat

sau participat la stingerea incendiului, ori care sunt implicate direct sau indirect

în eveniment;

e) alte documente care pot contribui la stabilirea cauzelor probabile, împrejurărilor,

vinovaţilor şi măsurile propuse de comisie;

f) procesul-verbal de cercetare întocmit de comisie.

Art. 91

Un exemplar al dosarului de cercetare se păstrează la unitatea din sistemul

administraţiei penitenciare unde s-a produs incendiul, iar al doilea se înaintează la structura

Managementul Situaţiilor de Urgenţă din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Art. 92

(1) Procesul-verbal de cercetare se întocmeşte în doua exemplare, pe baza

documentelor cuprinse în dosarul de cercetare şi a aspectelor constatate la faţa locului,

reprezentând o sinteză a evenimentului produs şi va cuprinde cel puţin următoarele date:

a) decizia în baza căreia s-a efectuat cercetarea;

b) componenţa comisei de cercetare;

c) locul, data şi ora unde s-a produs incendiul;

d) anul construcţiei şi destinaţia clădirii, instalaţiei sau mijlocului de transport;

e) dotarea cu mijloace de intervenţie a spaţiilor unde s-a produs incendiul;

f) eventuale incendii produse în acelaşi loc şi măsurile tehnico-organizatorice luate;

g) cauzele probabile, condiţiile şi împrejurările care au favorizat producerea

incendiului;

h) forţele şi mijloace cu care s-a intervenit pentru stingerea incendiului;

i) valoarea şi natura pagubelor;

j) persoanele care se fac vinovate de producerea evenimentului;

k) dispoziţiile legale încălcate;

l) propuneri de măsuri pentru prevenirea riscului de apariţie al altor incendii.

(2) Procesul-verbal de cercetare va fi semnat de membrii comisiei, înregistrat la unitatea

unde a avut loc evenimentul şi aprobat de către directorul unităţii. În cazul când se constată că

fapta cauzatoare a incendiului constituie infracţiune, vor fi sesizate organele de urmărire

penală competente.

(3) Procesul-verbal de cercetare se va trimite pentru avizare structurii de specialitate din

cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Art. 93

Pentru unele situaţii neprevăzute în prezentele instrucţiuni, privind cercetarea incendiilor,

structura de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor stabileşte modul în care

se efectuează cercetarea acestora.

Art. 94

(1) Dosarul de cercetare, întocmit de comisia numită de către directorul unităţii, conform

competenţelor stabilite de prezentul act normativ, se înaintează pentru verificare şi avizare,


ierarhic, la structura de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în termen de

15 zile lucrătoare de la finalizarea cercetării.

(2) Structura de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor analizează,

avizează şi restituie un exemplar din procesul-verbal, în cel mult 30 zile lucrătoare de la data

primirii acestuia.

(3) În cazul în care structura de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor

constată că cercetarea nu a fost efectuată corespunzător, dispune completarea dosarului

şi/sau refacerea procesului-verbal de cercetare, după caz.

(4) Comisia de cercetare completează dosarul şi întocmeşte procesul-verbal de

cercetare în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii dosarului.

(5) Fac excepţie de la prevederile alin. (4) situaţiile în care este necesară prelevarea de

probe ori efectuarea de expertize ori alte situaţii temeinic justificate pentru care se poate

solicita în scris, argumentat şi în termen, structurii Managementul Situaţiilor de Urgenţă din

Administraţia Naţională a Penitenciarelor, prelungirea termenului de cercetare.

Secţiunea 3

Înregistrarea şi evidenţa incendiilor produse

Art. 95

Toate unităţile din sistemul administraţiei penitenciare ţin evidenţa incendiilor produse

prin structura Managementul Situaţiilor de Urgenţă.

Art. 96

Evidenţa incendiilor produse la nivelul sistemul administraţiei penitenciare este ţinută de

către Administraţia Naţională a Penitenciarelor prin structura Managementul Situaţiilor de

Urgenţă.

Capitolul VIII

Analiza activităţii de apărare împotriva incendiilor

Art. 97

(1) Activitatea de apărare împotriva incendiilor se analizează semestrial şi se înaintează

structurii de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, până la data de 10 a

lunii următoare (iulie și ianuarie),.

(2) Analiza activităţii de apărare împotriva incendiilor se finalizează printr-o notă de

analiză, întocmită de către structura Managementul Situaţiilor de Urgenţă care se înaintează

structurii de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi care conţine

următoarele:

a) documentele întocmite la nivel de unitate pe linia prevenirii şi stingerii incendiilor;

b) deficienţele care se manifestă în domeniul apărării împotriva incendiilor;

c) aspecte referitoare la instruirea şi pregătire a personalului;

d) asigurarea dotării, calitatea şi funcţionarea mijloacelor tehnice de apărare



e) activităţile desfăşurate de structura de specialitate din unitate;

f) exerciţii de alarmare şi intervenţie în caz de incendiu desfăşurate la nivel de

unitate;

g) exerciţii de intervenţie în caz de incendiu desfăşurate conform planurilor de

cooperare cu inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă;

h) incendii produse;

i) stadiul îndeplinirii măsurilor stabilite în urma cercetării incendiilor produse;

j) stadiul îndeplinirii măsurilor de îmbunătăţire a activităţii de apărare împotriva

incendiilor stabilite cu ocazia ultimei analize;

k) alte activităţi desfăşurate pe linie de prevenire a incendiilor;

l) propunerile de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii.

(3) Structura de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor analizează,

până la data de 30 ianuarie, activitatea de apărare împotriva incendiilor pentru anul anterior,

atât la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor cât şi pentru unităţile penitenciare

subordonate.

(4) Analiza activităţii de apărare împotriva incendiilor reprezintă parte a evaluării activităţii

pe linia managementului situaţiilor de urgenţă şi se înaintează odată cu analiza activităţii pe

linie de protecţie civilă.

Capitolul IX

Ordinea interioară

Secţiunea 1

Căi de acces şi evacuare

Art. 98

Pentru asigurarea condiţiilor de evacuare şi salvare a personalului, deţinuţilor şi a

persoanelor din afara unităţii penitenciare, în siguranţă în caz de incendiu se adoptă

următoarele măsuri:

a) întreţinerea în bună stare de funcţionare a sistemelor de comprimare sau de

etanşare la fum şi gaze fierbinţi, precum şi a elementelor de limitare a propagării

focului ori de izolare termică din compunerea construcţiilor şi instalaţiilor, acolo

unde acestea există;

b) păstrarea căilor de evacuare libere şi în stare de utilizare la parametrii la care au

fost proiectate şi realizate;

c) funcţionarea iluminatului de siguranţă şi a celei de-a doua surse de energie

electrică, conform reglementărilor tehnice;

d) funcţionarea sistemelor de alarmare şi semnalizare a incendiilor la parametrii de

performanţă pentru care au fost proiectate, acolo unde acestea există;

e) organizarea şi desfăşurarea, periodic, de exerciţii şi aplicaţii cu personalul.

Art. 99


(1) Căile de evacuare din instituțiile penitenciare, inclusiv cele care duc în refugii sau în

alte locuri special amenajate pentru evacuare, se marchează cu indicatoare standardizate,

astfel încât traseele acestora să fie recunoscute cu uşurinţă, atât ziua cât şi noaptea, de

persoanele care le utilizează în caz de incendiu. De asemenea, vor fi montate indicatoare

corespunzătoare la rampele scărilor care duc la demisol sau subsol ori la uşile de acces către

alte spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată.

(2) Dispozitivele care asigură închiderea automată în caz de incendiu a elementelor de

protecţie a golurilor, cele de acţionare a trapelor şi clapetelor, precum şi cele care menţin în

poziţie închisă uşile încăperilor tampon se menţin în permanenţă în stare de funcţionare.

(3) Se interzice blocarea în poziţie deschisă a uşilor caselor scărilor, a celor de pe

coridoare, a celor cu dispozitive de închidere automată sau a altor uşi care, în caz de

incendiu, au rolul de a opri pătrunderea fumului, gazelor fierbinţi şi propagarea incendiilor pe

verticală sau orizontală.

(4) Dispozitivele de la alin. (2), care asigură închiderea automată a uşilor, se verifică

periodic şi se menţin în stare de funcţionare.

(5) Sistemul de închidere a uşilor de pe traseele de evacuare, trebuie să permită

deschiderea uşoară a acestora în caz de incendiu.

Art. 100

(1) Este interzisă blocarea căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie cu materiale

care reduc lăţimea sau înălţimea liberă de circulaţie stabilită ori care prezintă pericol de

incendiu sau explozie, precum şi efectuarea unor modificări la acestea, prin care se

înrăutăţeşte situaţia iniţială.

(2) În casele scărilor, pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor se interzice

amenajarea de boxe ori locuri de lucru, depozitarea de materiale, mobilier sau obiecte,

amplasarea de maşini de fotocopiat, dozatoare pentru sucuri/cafea etc., care ar putea

împiedica evacuarea persoanelor şi bunurilor, precum şi accesul personalului de intervenţie.

(3) Se interzice amplasarea pe căile de evacuare a uşilor false, draperiilor, oglinzilor,

care pot deruta persoanele pe timpul evacuării.

Art. 101

(1) Accesul mijloacelor şi personalului pentru intervenţiile operative în caz de incendiu, în

vederea salvării şi acordării ajutorului persoanelor aflate în pericol, stingerii incendiilor şi

limitării efectelor acestora, trebuie să fie asigurat în permanenţă la toate:

a) construcţiile şi încăperile acestora;

b) instalaţiile tehnologice şi anexe;

c) depozitele închise şi deschise de materii prime, semifabricate, produse finite şi

auxiliare;

d) mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor, precum şi la punctele de

comandă ale acestora, cum sunt: centrale şi butoane de semnalizare a

incendiilor, staţii de pompare a apei, hidranţi de incendiu, stingătoare, panouri de

incendiu, bazine, rezervoare şi castele de apă, rampe ale surselor de apă

naturale;

e) dispozitivele de acţionare a unor mijloace cu rol de protecţie în caz de incendiu:

cortine de siguranţă, sisteme de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi, clapete

de pe tubulatura de ventilare şi altele asemenea;


f) tablourile de distribuţie şi întrerupătoarele generale ale instalaţiilor electrice de

iluminat, de forţă şi de siguranţă, precum şi la sursele de alimentare de rezervă

care sunt destinate alimentării receptoarelor electrice cu rol în caz de incendiu;

g) vanele instalaţiilor tehnologice sau auxiliare care trebuie manevrate în caz de

incendiu şi punctele de comandă ale acestora: gaze şi lichide combustibile,

benzi transportoare şi altele asemenea;

h) alte mijloace utilizate pentru intervenţie în caz de incendiu: vehicule pentru

tractare sau transport, cisterne ori autocisterne pentru apă şi altele asemenea.

(2) Persoanele juridice care deţin sau administrează construcţiile, instalaţiile, sistemele,

dispozitivele sau mijloacele respective sunt obligate să marcheze prin indicatoare, potrivit

reglementărilor tehnice specifice, prezenţa mijloacelor de la alin. (1) şi să afişeze regulile

specifice care trebuie respectate.

Art. 102

(1) Intrările în incintele unităţilor şi circulaţiile carosabile din interiorul acestora, prin care

se asigură accesul la clădiri şi instalaţii, la racordurile de alimentare cu apă, cum sunt reţele,

bazine şi altele asemenea, se menţin, indiferent de sezon, practicabile, curate şi libere de

orice obstacole, cum ar fi: materiale, utilaje, ambalaje, zăpadă şi altele asemenea, care ar

putea împiedica intervenţia operativă pentru stingerea incendiilor.

(2) În cazul în care acest lucru nu este posibil, se asigură şi se marchează, potrivit

reglementărilor tehnice specifice, căi de acces şi circulaţii ocolitoare.

Art. 103

(1) Căile de acces şi de evacuare din clădiri, limitele zonelor periculoase de incendiu,

explozie, electrocutare, radiaţii, locurile în care sunt amplasate utilajele şi instalaţiile pentru

stingerea incendiilor şi orice alte instalaţii care, în caz de incendiu, presupun manevre

obligatorii se marchează vizibil, potrivit reglementărilor tehnice specifice.

(2) Se interzice blocarea căilor de acces în incintă, total sau parţial, definitiv sau

temporar, cu materiale, autovehicule ori în alt mod.

(3) Pentru desfăşurarea cu operativitate a dispozitivelor de stingere a incendiilor se va

evita depozitarea materialelor în jurul clădirilor, chiar dacă sunt incombustibile.

(4) Pe timp de iarnă căile de acces şi evacuare se vor curăţa de zăpadă şi gheaţă.

(5) Căile de evacuare din clădiri, încăperi şi alte spaţii vor asigura accesul, în caz de

incendiu, a persoanelor în exterior, la nivelul terenului sau al unor suprafeţe circulabile.

(6) Traseele căilor de evacuare vor fi distincte şi independente; în clădiri, persoanele vor

avea acces la cel puţin două căi de evacuare. O singură cale de evacuare se asigură când la

fiecare nivel sunt maximum 20 de persoane, precum şi în cazul când indiferent de numărul

persoanelor, lungimea traseului de evacuare nu depăşeşte valoarea admisă in funcţie de

destinaţie.

(7) Nu constituie căi de evacuare ascensoarele şi trecerile prin uşi anti-foc, ce se pot

bloca în poziţie închisă.

Secţiunea 2

Focul deschis

Art. 104


Prin foc deschis, în sensul prezentelor norme, se înţelege arderea în aer liber care nu

are un spaţiu închis de combustie special amenajat, ca ţigara aprinsă, flacără chibrit,

lumânări, lămpi de gătit, de lipit sau iluminat în funcţiune, focul în aer liber, sudura electrică

sau autogenă, ori cele rezultate din unele reacţii chimice.

Art. 105

Se interzice folosirea focului deschis în locurile sau spaţiile în care se prelucrează,

utilizează, depozitează, vehiculează sau manevrează materialele combustibile ori care în

prezenţa focului deschis prezintă pericol de incendiu sau de explozie, precum şi în prezenţa

lor cum sunt:

a) Instalaţiile de producere, prelucrare, reglare, compresare, transport sau

distribuţie a gazelor combustibile (acetilenă, gaz metan, hidrogen) şi a

oxigenului:

b) instalaţiile de producere, prelucrare, pompare, transport şi distribuţie a lichidelor

combustibile (produse petroliere, vopsele, lacuri);

c) atelierele de vopsitorie, prelucrare a lemnului, acoperiri metalice, întreţinere şi

reparaţii auto, vulcanizare, tapiţerie, croitorie etc;

d) depozitele de lichide combustibile (benzină, motorină, lubrifianţi, vopsele etc), de

material lemnos, textile, hârtie, mase plastice, recipiente transportabile cu gaze

tehnice comprimate, explozivi etc;

e) încăperile în care se curăţă pardoseala cu produse combustibile;

f) încăperile în care se aplică pardoseli, tapete, se execută lucrări cu substanţe

combustibile;

g) încăperile şi podurile clădirilor ale căror elemente de construcţie sunt realizate

din materiale combustibile;

h) laboratoarele şi staţiile pilot în care se utilizează substanţe combustibile;

i) încăperile în care se încarcă baterii de acumulatori;

j) sălile aglomerate cu anexele lor şi spaţiile de cazare în comun;

k) mijloacele de transport pentru materiale şi substanţe combustibile sau care

prezintă pericol de incendiu ori explozie: mijloacele de transport în

comun,rezervoarele de carburanţi ale vehiculelor;

l) garajele şi platformele de parcare;

m) încăperile cu echipament electronic,de calcul, măsură, control şi automatizare;

n) centralele termice;

o) alte spaţii stabilite prin decizia directorului unităţii.

Art. 106

Executarea lucrărilor cu foc deschis:

(1) Efectuarea lucrărilor de sudare, tăiere, lipire sau a altor asemenea operaţiuni care

prezintă pericol de incendiu, în instalaţii tehnologice cu risc de incendiu sau explozie, în

depozite ori în alte spaţii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substanţelor

combustibile este interzisă.

(2) Lucrările prevăzute la alin. (1) se pot executa în spaţiile respective numai după ce

s-au luat măsuri pentru: evacuarea persoanelor, îndepărtarea sau protejarea materialelor


combustibile, golirea, spălarea, blindarea traseelor de conducte ori a utilajelor, aerisirea sau

ventilarea spaţiilor, dotarea locurilor de muncă cu mijloace de limitare şi stingere a incendiilor.

(3) Lucrările menţionate la alin. (1) se execută numai pe baza Permisului de lucru cu

foc, al cărui model este prezentat în anexa nr. la prezentele norme, şi va cuprinde

următoarele măsuri principale de apărare împotriva incendiilor:

a) precizarea locului unde se execută operaţiile (lucrările) şi a persoanelor numite

să le execute;

b) nominalizarea operaţiilor ce se execută (sudură, taiere cu flacăra, distrugere

deşeuri prin ardere etc). , data şi ora executării;

c) modul de protejare a materialelor combustibile existente în zona lucrărilor pentru

înlăturarea posibilităţilor de producere a incendiilor sau altor evenimente

negative;

d) mijloacele de primă intervenţie care se aduc la locul de executare a operaţiilor,

pentru lichidarea imediată a unui eventual început de incendiu;

e) supravegherea şi controlul executării operaţiunilor, atât pe timpul desfăşurării

acestora cât şi dupa încheierea lor;

f) instruirea personalului de execuţie, supraveghere şi control pe linia apărării


g) alte măsuri specifice locului de muncă.

(4) Despre folosirea focului deschis în locuri cu pericol de explozie (ex.: depozit de

carburanţi, magazie de muniţie etc), se va informa şi directorului unităţii care va dispune, dacă

este cazul, luarea şi a altor măsuri asigurătorii.

(5) În cazurile prevăzute la alin. (1) este obligatorie instruirea personalului de execuţie,

control şi supraveghere asupra măsurilor de apărare împotriva incendiilor.

Art. 107

(1) Permisul de lucru cu foc, se întocmeşte în două exemplare, dintre care unul se

înmânează şefului formaţiei de lucru sau persoanei care execută operaţiunile cu foc deschis,

iar celălalt rămâne la emitent.

(2) Permisul de lucru se semnează de persoana care îl emite (specialistul din cadrul

Compartimentului Managementul Situaţiilor de Urgenţă/cadru tehnic psi), şeful sectorului de

activitate unde se execută lucrările, persoanele care execută/supraveghează lucrările cu foc

deschis şi se aprobă de directorul unităţii;

(3) Permisul de lucru cu foc este valabil o singură zi;

(4) La terminarea lucrului, permisul de lucru cu foc se predă de către executant

emitentului.

Art. 108

Reguli la utilizarea focului deschis:

(1) Şeful sectorului de activitate: birou, atelier, secţie, depozit, instalaţie etc. în care se

execută operaţiuni cu foc deschis are obligaţia să asigure măsuri pentru:

a) pregătirea locului;

b) instruirea personalului;

c) controlul după terminarea lucrării.

(2) Executantul lucrării are obligaţia de a utiliza pentru executarea lucrărilor cu foc

deschis numai echipamente şi aparate în bună stare de funcţionare.


(3) Toate echipamentele şi aparatele pentru executarea lucrărilor cu foc deschis se

întreţin şi se verifică în conformitate cu instrucţiunile furnizorului.

(4) În funcţie de situaţie, şeful sectorului de activitate va asigura un număr suficient de

mijloace de intervenţie în caz de incendiu, pe timpul executării lucrării cu foc.

Art. 109

În timpul executării lucrării, executantul trebuie să se asigure de:

a) supravegherea permanentă a flăcării, a răspândirii şi a traiectoriilor scânteilor

sau particulelor de materiale incandescente şi a intensităţii fluxului de căldură;

b) strângerea şi depozitarea resturilor de electrozi în vase speciale cu nisip sau cu

apă;

c) închiderea robinetelor buteliei de oxigen şi a generatorului de acetilenă, dacă

durata întreruperii executării lucrării depăşeşte 10 minute;

d) interzicerea agăţării arzătoarelor, chiar stinse, de buteliile de oxigen sau de

generatoarele de acetilenă;

e) neefectuarea de deplasări cu arzătoarele aprinse în afara zonei de lucru sau de

urcări pe scări, schele etc.;

f) evacuarea carbidului din generator, în cazul întreruperii lucrului pe o perioadă

mai îndelungată.

g) asigurarea zonelor de împrăştiere cu stropi incandescenţi prin acoperirea

acestora cu tablă sau placi din materiale ignifuge.

Art. 110

După terminarea lucrării, şeful sectorului de activitate, prevăzut la art. 95, trebuie să

asigure următoarele măsuri:

a) verificarea locului în care s-a executat lucrarea, precum şi a spaţiilor adiacente şi

a celor situate la cotele inferioare sau superioare, pentru a constata dacă nu s-

au creat focare de incendiu: zone incandescente, miros de ars sau degajări de

fum etc.;

b) descoperirea tuturor zonelor protejate, verificându-se dacă starea lor este

intactă, şi luarea de măsuri în consecinţă;

c) verificarea, la anumite intervale, pe parcursul mai multor ore şi în timpul nopţii, a

situaţiei existente la locul în care s-a efectuat lucrarea şi în imediata apropiere a

acestuia;

d) depozitarea în condiţii de siguranţă a echipamentelor folosite la lucrare;

e) reamplasarea pe poziţiile iniţiale a elementelor şi materialelor combustibile la cel

puţin 6 ore de la terminarea lucrării;

f) colectarea şlamului de carbid în containere destinate acestui scop şi depozitarea

acestora într-un loc special amenajat.

Art. 111

Recomandări referitoare la utilizarea focului deschis:

(1) Utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu şi pe timp de vânt este

interzisă; locurile cu pericol de incendiu, în care se aplică această interdicţie, se stabilesc prin

decizie zilnică a directorului unităţii;


(2) Prepararea hranei prin utilizarea focului deschis în incintele unităţilor şi în zonele de

agrement se face numai în locuri special amenajate, în condiţii şi la distanţe care să nu

permită propagarea focului la construcţii, depozite, culturi agricole, păduri, plantaţii sau la alte

vecinătăţi.

(3) Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile se

face în locuri special amenajate ori pe terenuri pregătite, cu luarea măsurilor ce se impun

pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, asigurându-se supravegherea permanentă

a arderii, precum şi stingerea jarului după terminarea activităţii (acţiunile descrise mai sus se

efectuează cu respectarea legislaţiei specifice privind protecţia mediului).

(4) Arderea miriştilor se face numai după luarea măsurilor ce se impun pentru

împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, asigurându-se supravegherea permanentă a

arderii, după obţinerea avizelor de la autorităţile competente;

(5) Utilizarea focului deschis nu se admite la distanţe mai mici de 40 m faţă de locurile

cu pericol de explozie: gaze şi lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc., respectiv

10 m faţă de materiale sau substanţe combustibile: lemn, hârtie, textile, carton asfaltat, bitum,

ulei etc., fără a fi supravegheat şi asigurat prin măsuri corespunzătoare.

Art. 112

La utilizarea lămpilor cu petrol, felinarelor de vânt, a altor mijloace asemănătoare, se

interzice:

a) folosirea în stare defectă;

b) introducerea în rezervor a altor lichide combustibile decât cele prevăzute;

c) amplasarea lor în apropierea materialelor şi substanţelor combustibile sau în

poziţie înclinată; de asemenea utilizarea în condiţiile menţionate anterior;

d) nesupravegherea în timpul funcţionării;

e) umplerea rezervorului cu combustibil peste capacitatea admisă.

Art. 113

(1) Folosirea flăcării: lumânări, făclii, torţe şi altele asemenea, pe timpul spectacolelor de

teatru, operă ori alte spectacole de gen, a festivităţilor desfăşurate în cluburi este interzisă.

(2) Pentru durate scurte, stabilite precis, se admite folosirea flăcării în situaţiile

menţionate la art. 100 alin (1), cu condiţia asigurării condiţiilor de împiedicare a iniţierii şi

propagării incendiului, după cum urmează:

a) evitarea amplasării în apropierea sau contactul cu materiale combustibile:

decoruri, costume, haine, perdele etc.;

b) folosirea unor suporturi incombustibile;

c) prevenirea producerii unor incendii prin răsturnare, manevrare greşită etc.;

d) stingerea obligatorie a flăcărilor la terminarea evenimentului;

e) nominalizarea personalului propriu ce asigură supravegherea şi intervenţia în

caz de incendiu;

f) asigurarea mijloacelor tehnice adecvate de apărare împotriva incendiilor;

g) anunţarea specialistului din Cadrul Compartimentului Managementul Situaţiilor

de Urgenţă / cadrului tehnic din unitate.

Art. 114

Reglementarea de către directorul unităţii a modului de executare a lucrărilor cu foc

deschis presupune:

a) stabilirea prin decizie zilnică până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, a locurilor


unde, periodic sau permanent, se pot efectua lucrări cu foc deschis, cum sunt

topirea bitumului, arderea deşeurilor combustibile, curăţările prin ardere, precum

şi a persoanelor care le supraveghează;

b) stabilirea prin decizie zilnică până la data de 15 ianuarie a fiecărui an şi

marcarea locurilor cu pericol de incendiu în care este interzisă utilizarea focului

deschis;

c) nominalizarea persoanelor care au dreptul să emită permis de lucru cu foc;

d) descrierea procedurii de emitere, semnare, aducere la cunoştinţă şi păstrare a

permisului de lucru cu foc;

e) aprobarea unor instrucţiuni specifice de prevenire a incendiilor pentru astfel de

lucrări.

Secţiunea 3

Fumatul

Art. 115

Reglementarea fumatului:

(1) Reglementarea fumatului din punct de vedere al prevenirii incendiilor este obligatorie

în cadrul fiecărei unităţi penitenciare şi se face prin decizie zilnică a directorului unităţii, anual

până la data de 15 ianuarie.

(2) Pentru situaţiile în care o construcţie sau o amenajare este folosită de mai mulţi

utilizatori, reglementarea fumatului se face prin dispoziţie emisă de proprietarul construcţiei

sau al amenajării respective, însuşită de utilizatorii în cauză.

Art. 116

În decizia/dispoziţia pentru reglementarea fumatului se menţionează, anual, până la data

de 15 ianuarie:

a) locurile cu pericol de incendiu sau de explozie, în care este interzis fumatul sau,

după caz, accesul cu ţigări, chibrituri sau brichete; se prevăd obligatoriu locurile

cu schele, cofraje şi eşafodaje, realizate din materiale combustibile, precum şi

lanurile de cereale în faza de coacere şi zonele împădurite;

b) locurile amenajate pentru fumat;

c) persoanele desemnate să răspundă de supravegherea respectării reglementării,

pe locuri şi sectoare de activitate;

d) alte date şi informaţii necesare să fie precizate pentru a diminua pericolul de

incendiu.

(1) Locurile în care este interzis fumatul se marchează conform legii.

(2) Locurile în care este permis fumatul se marchează cu indicatorul "LOC PENTRU

FUMAT".

(3) Locurile pentru fumat stabilite în exteriorul clădirilor sunt amplasate la o distanţă mai

mare de 40 m faţă de locurile în care există pericol de explozie: gaze şi lichide combustibile,

explozivi, vapori inflamabili etc., 10 m faţă de locurile în care există materiale solide

combustibile: lemn, textile, hârtie, carton asfaltat, bitum, şi 50 m faţă de culturile de cereale

păioase în perioada coacerii şi recoltării sau de zonele împădurite.

(4) Locurile stabilite pentru fumat se prevăd cu:

a) scrumiere sau vase cu apă, nisip sau pământ;


b) instrucţiuni afişate, cuprinzând măsuri de prevenire a incendiilor şi reguli de

comportare în caz de incendiu;

c) mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor.

(5) Scrumierele din interiorul clădirilor se amplasează astfel încât să nu fie posibilă

aprinderea materialelor combustibile din apropiere, cum ar fi draperii, perdele, jaluzele.

(6) Depunerea în scrumiere a altor deşeuri de materiale combustibile, cum sunt hârtia,

cartonul, textilele, este interzisă.

(7) Golirea scrumierelor în coşurile de hârtie sau în alte locuri în care există materiale

combustibile este interzisă.

(8) Aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări sau chibrituri aprinse este interzisă.

Secţiunea 4

Colectarea deşeurilor, reziduurilor combustibile şi a ambalajelor

Art. 117

Deşeurile şi reziduurile combustibile utilizate ori rezultate din diverse activităţi se

colectează periodic, dar obligatoriu la terminarea serviciului, depunându-se în locurile special

destinate. Se colectează:

a) pulberile (praf, făină din lemn, cărbune, metale etc.), mase plastice (PVC,

polistiren etc), rumeguşul şi talaşul din lemn, resturile de textile, alte deşeuri

combustibile depuse pe elemente de construcţie, instalaţii, maşini, utilaje etc.

b) scurgerile de lichide combustibile (benzină, motorină, lubrifianţi etc.) de pe sol

pardoseli, autovehicule,maşini, instalaţii, utilaje, tunele de cabluri etc.

Art. 118

Deşeurile şi reziduurile lichidelor combustibile sau deşeurile din materiale solide îmbibate

cu acestea se colectează în recipiente metalice prevăzute cu capace, amplasate în locuri fără

pericol de incendiu.

Art. 119

Deşeurile şi reziduurile combustibile reutilizabile se depozitează în locurile special

destinate, respectând distanţele de siguranţă faţă de clădiri, instalaţii etc. Deşeurile şi

reziduurile combustibile nereutilizabile se distrug prin ardere, în locuri special amenajate,

amplasate la distanţe de siguranţă faţă de clădiri, instalaţii, depozite etc.

Art. 120

La distrugerea prin foc deschis a deşeurilor şi reziduurilor combustibile se vor lua


a) curăţarea zonei respective de orice alte materiale combustibile;

b) respectarea distanţelor de siguranţă faţă de construcţii, instalaţii, depozite;

c) supravegherea permanentă a focului şi a zonei adiacente;

d) asigurarea mijloacelor de primă intervenţie, stingerea cărbunilor şi a jeraticului cu

apă după încheierea operaţiunii;

e) controlul întregii zone la închiderea operaţiunii.

Art. 121

Se interzice distrugerea prin ardere a deşeurilor, reziduurilor, gunoaielor, a altor

materiale combustibile, pe timp de vânt.


Art. 122

Ambalajele şi materialele utilizate la ambalare se evacuează ritmic din spaţiile de

producţie sau depozitare, însă obligatoriu la terminarea programului.

Art. 123

Depozitarea ambalajelor se face cu respectarea prezentelor norme, iar distrugerea lor

sau a materialelor utilizate la ambalare se face in conformitate cu prevederile anterioare.

Secţiunea 5

Lucrări de reparaţii şi construcţii-montaj

Art. 124

(1) Conducătorul locului de muncă/activitate dispune măsuri pentru asigurarea protecţiei

împotriva incendiilor pe timpul executării lucrărilor de întreţinere, revizii, reparaţii, intervenţii la

construcţiile şi instalaţiile, precum şi la repunerea acestora în funcţiune. În acest scop:

a) urmăreşte respectarea graficului de execuţie a lucrărilor;

b) stabileşte măsurile de apărare împotriva incendiilor şi de dotare cu mijloace de

intervenţie pe timpul lucrărilor;

c) include în programele de lucru şi măsurile de protecţie împotriva incendiilor

nerealizate pe timpul exploatării construcţiilor şi instalaţiilor, urmărind executarea

lor la timp:

- organizează instruirea personalului participant la lucrări, în mod deosebit a

celui ce execută operaţiuni periculoase;

- anunţă formaţiunea de intervenţie în caz de incendiu despre lucrările ce

urmează a fi executate;

- controlează respectarea normelor de apărare împotriva incendiilor înaintea

începerii lucrărilor, pe durata acestora, la terminarea lor şi până la reintrarea

lor în parametrii normali de funcţionare;

- asigură intervenţia promptă, în caz de incendiu sau început de incendiu, a

personalului de pe locurile de muncă.

(2) Specialistul din cadrul Compartimentului Managementul Situaţiilor de Urgenţă/cadrul

tehnic psi înainte, în timpul şi după executarea lucrărilor de reparaţii construcţii-montaj, în

funcţie de situaţie, poate dispune masuri suplimentare pentru prevenirea şi stingerea

incendiilor.

Secţiunea 6

Măsuri speciale pentru perioadele de caniculă sau secetoase şi sezonul

rece

Art. 125

Masuri speciale pentru perioadele de caniculă sau secetoase:


(1) În perioadele caniculare sau secetoase, directorii unităţilor penitenciare, prin

compartimentele de specialitate din unităţi trebuie să elaboreze programe speciale de măsuri

pentru prevenirea incendiilor specifice, pe care să le aducă la cunoştinţa întregului personal;

(2) Măsurile speciale pe timpul secetos cuprind:

a) identificarea şi nominalizarea sectoarelor de activitate în care creşte riscul de

incendiu în condiţiile caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate şi lipsei de

precipitaţii;

b) interzicerea utilizării focului deschis în zonele afectate de uscăciune avansată

prin decizie zilnică a directorului unităţii;

c) restricţionarea efectuării, în anumite intervale din timpul zilei, a unor lucrări care

creează condiţii favorizante pentru producerea de incendii prin degajări de

substanţe volatile sau supraîncălziri excesive;

d) asigurarea protejării faţă de efectul direct al razelor solare a recipientelor,

rezervoarelor şi a altor tipuri de ambalaje care conţin vapori inflamabili sau gaze

lichefiate sub presiune, prin depozitare la umbră;

e) intensificarea controalelor în zonele cu culturi agricole şi în locuri cu vegetaţie

forestieră, inclusiv în spaţiile ce aparţin unităţii amenajate pentru

agrement/activităţi sportive;

f) asigurarea şi verificarea zilnică a rezervelor de apă pentru incendiu.

Art. 126

Masuri speciale pentru sezonul rece

(1) Înainte de începerea sezonului rece se vor controla şi înlătura defecţiunile

constatate, stabilindu-se măsuri de prevenire, pentru protecţia împotriva îngheţului şi de

menţinere în stare de funcţionare a instalaţiilor de stingere, astfel:

a) controlul instalaţiilor şi al sistemelor de încălzire existente în unităţi, inclusiv

fermele agrozootehnice cum sunt: surse de căldură, conducte, corpuri şi

elemente de încălzire, sobe, coşuri şi canale de fum, şi înlăturarea defecţiunilor

constatate, asigurându-se funcţionarea la parametrii normaţi;

b) protejarea contra îngheţului a componentelor instalaţiilor de stingere cu apă,

amplasate în aer liber sau în incinte neîncălzite;

c) recircularea apei din rezervorul de apă pentru incendiu; când acesta este

independent de rezervoarele destinate consumului curent se vor lua măsuri de

înlăturare a cauzelor, care ar putea împiedica această recirculare;

d) izolarea conductelor de alimentare cu apă şi asigurarea unei temperaturi minime

de 5°C in zonele unde sunt amplasate instalaţii de apă pulverizată, de drencere

sau sprinklere;

e) asigurarea unei temperaturi minime de 10°C în încăperile centralelor de

semnalizare şi bateriilor de acumulatori;

f) asigurarea carburanţilor necesari funcţionării sursei energetice de rezervă;

g) asigurarea accesului corespunzător la rezervoarele de apă, căminele şi

racordurile fixe pentru alimentarea cu apă a maşinilor de intervenţie la incendiu;

h) asigurarea uneltelor şi accesoriilor pentru deszăpezirea căilor de acces, de

evacuare şi de intervenţie.


Capitolul X

Norme specifice de apărare împotriva incendiilor la exploatarea

construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor din cadrul

Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor

subordonate

Secţiunea 1

Clădiri social-administrative

Art. 127

În clădirile social-administrative uşile spre căile de evacuare, ieşirile, casele scărilor şi

căile speciale prevăzute pentru evacuarea persoanelor şi bunurilor materiale vor fi lăsate

libere, nu vor fi blocate sau desfiinţate, chiar dacă în clădiri există şi alte căi de evacuare

practicabile.

Art. 128

Se interzice amenajarea unor locuri de muncă, sau depozitarea diverselor materiale care

ar putea împiedica ori îngreuna evacuarea în caz de incendiu, în casele scărilor, pe coridoare,

alte căi de evacuare.

Art. 129

Se interzice fumatul sau utilizarea focului deschis în locurile în care există pericol de

incendiu sau explozie.

Art. 130

În clădiri, la fiecare nivel, se afişează planul de evacuare a personalului şi bunurilor

materiale în caz de incendiu.

Art. 131

În clădirile administrative nu se vor depozita lichide combustibile în cantităţi mai mari de

25 de litri, sau strictul necesar pentru o singură zi de lucru. Acestea vor fi păstrate în

recipiente adecvate, ermetic închise şi etichetate, având înscris conţinutul.

Art. 132

Se interzice depozitarea materialelor şi lichidelor combustibile în alte spaţii decât cele

special destinate.

Art. 133

În poduri şi alte locuri care prezintă pericol de incendiu se interzice iluminatul cu flacără

deschisă (lumânări, făclie, chibrituri, etc.);

Art. 134


Se interzice aprinderea focului în sobe cu ajutorul lichidelor inflamabile (benzină,

motorină, petrol etc).

Art. 135

Curăţirea pardoselilor se face cu soluţii pe bază de detergenţi. În cazul folosirii unor

soluţii inflamabile se vor lua următoarele măsuri:

a) introducerea în încăperi numai a cantităţilor strict necesare:

b) scoaterea de sub tensiune a aparatelor electrice;

c) montarea de indicatoare avertizoare la intrarea în încăperile respective privind

interzicerea fumatului şi focului deschis;

d) asigurarea ventilării încăperilor, prin deschiderea uşilor şi ferestrelor, atât pe

timpul lucrului, cât şi după terminare;

e) neutralizarea obiectelor (găleţi, perii etc.) din material plastic, fibră de sticlă sau

fire sintetice.

Art. 136

Materialele textile folosite pentru curăţenie şi îmbibate cu substanţe combustibile (ulei,

unsori, lacuri etc.) se vor colecta în cutii metalice şi se vor evacua la terminarea programului

de lucru, în locuri anume stabilite.

Art. 137

Aparatele electrice (aspiratoare de praf, ventilatoare, lămpi de birou, maşini de scris sau

calculatoare, calorifere etc.) vor fi folosite numai dacă sunt în perfectă stare de funcţionare.

Art. 138

Toate încăperile care se închid vor fi prevăzute cu două rânduri de chei, din care unul se

păstrează la şeful de tură, pentru intervenţie şi evacuare în caz de necesitate.

Art. 139

Materialele aşezate pe pardoseala încăperilor (covoare, mochete, preşuri etc.) şi pe căile

de evacuare din clădiri vor fi bine fixate, astfel încât pe timpul evacuării persoanelor, acestea

să nu devină obstacole în deplasare.

1.1. Birouri, secretariate

Art. 140

În birouri şi secretariate sunt obligatorii normele şi regulile generale de prevenire şi

stingere a incendiilor anterior menţionate, precum şi următoarele reguli:

a) la terminarea programului aparatele electrice de orice fel (radio, tv, xerox,

calculatoare, aparate de climatizare, aparate de încălzire etc.) vor fi deconectate

de la reţea;

b) în cazul încălzirii locale cu sobe, la terminarea programului este obligatorie

stingerea focului;

c) se vor respecta întocmai regulile stabilite în unitate cu privire la fumat, folosirea

focului deschis şi iluminat.

Art. 141

În toate categoriile de spaţii administrative se interzice folosirea aparatelor electrice de

orice fel cu defecţiuni, improvizaţii sau lăsarea acestora în funcţiune fără supraveghere.


1.2. Spaţii de cazare pentru personalul din sistemul penitenciar

Art. 142

În încăperile de cazare în comun este interzisă utilizarea reşourilor, fiarelor de călcat, a

altor aparate şi mijloace de încălzit, preparare a hranei şi iluminat, defecte, improvizate sau

nesupravegheate. De asemenea, se interzic: uscarea echipamentului în imediata apropiere a

sobelor, pe burlane; aplicarea pe pereţi a tapetelor combustibile sau a altor produse din hârtie.

Art. 143

Prepararea hranei, spălarea, uscarea şi călcarea echipamentului se vor face în încăperi

special amenajate.

Art. 144

Amplasarea paturilor în dormitoare, a meselor şi scaunelor în cantine se va face astfel

încât să se asigure culoare de trecere pentru evacuarea în siguranţă a persoanelor în caz de

incendiu.

Art. 145

Clădirile construite din materiale combustibile se vor proteja prin ignifugare.

Art. 146

Personalul ce deserveşte aceste spaţii va fi temeinic instruit asupra modului în care se

face alarmarea, anunţarea şi orientarea efectivelor spre ieşire, precum şi asupra modului de

folosire a mijloacelor de intervenţie.

1.3. Săli de spectacole, cluburi

Art. 147

În sălile aglomerate (în care suprafaţa ce revine unei persoane este mai mică de 1 m2)

scaunele şi băncile se fixează de pardoseală. Numărul de locuri într-un rând de scaune şi

lăţimea culoarelor dintre grupurile de scaune se stabilesc prin proiectare, conform stan-

dardelor şi prescripţiilor tehnice în vigoare.

Art. 148

În sălile de întruniri cu o capacitate sub 200 de locuri scaunele şi băncile pot fi nefixate

de pardoseală.

Art. 149

Spaţiul liber de trecere dintre rândurile de scaune va avea minimum 0,5 metri.

Art. 150

Se interzice fumatul în sălile aglomerate. Foaierele, acolo unde este cazul, vor fi

prevăzute cu scrumiere amplasate la minimum 1,5 metri faţă de draperii şi perdele.

Art. 151

Pentru asigurarea evacuării persoanelor, uşile de pe traseele de evacuare vor fi libere.

Se va asigura în permanenţă iluminatul de siguranţă.

Art. 152

Pe căile destinate evacuării sălilor aglomerate este interzisă amplasarea sau montarea

uşilor false, draperiilor, oglinzilor, care pot deruta persoanele în timpul evacuării.

Art. 153

În funcţie de capacitate, destinaţie, categoria sălii şi gradul de rezistenţă la foc vor fi

stabilite măsuri suplimentare de prevenire şi stingere a incendiilor.


1.4. Spaţii pentru învăţământ şi pregătire

Art. 154

Cadrele didactice, elevii şi cursanţii sunt obligaţi să cunoască şi să respecte normele de

prevenire şi stingere a incendiilor, atât cele generale cât şi cele specifice locului de muncă.

Aceştia trebuie să fie în măsură să acţioneze eficient, cu mijloacele din dotare, pentru a fi în

măsură să neutralizeze orice început de incendiu.

Art. 155

Mobilierul, materialul didactic şi obiectele din dotarea încăperilor vor fi astfel dispuse

astfel încât să se asigure evacuarea rapidă a persoanelor şi materialelor în caz de incendiu.

Art. 156

În sălile de cursuri nu se admite accesul unui număr mai mare de utilizatori (persoane)

decât cel stabilit prin proiect.

Art. 157

Covoarele, mochetele, preşurile etc. utilizate în aceste încăperi, pe holuri, coridoare,

culoare şi scări se fixează în pardoseală pentru a nu împiedica evacuarea utilizatorilor în caz

de incendiu.

Art. 158

La amplasarea mobilierului în aceste categorii de săli şi încăperi se vor asigura culoare

de circulaţie, corespunzător direcţionate şi se va ţine seama de recomandările normativului de

proiectare şi cele ale prezentei norme.

Art. 159

În sălile de cursuri, întruniri, ateliere, de regulă scaunele şi băncile se fixează de

pardoseală; Când suprafaţa utilă care revine utilizatorului este mai mare de 2,5 mp/loc şi

numărul acestora nu depăşeşte 20 de persoane, se admit scaune mobile;

Art. 160

Pentru toate aceste încăperi şi săli la capetele circulaţiilor dintre rândurile de bănci ori

scaune nu se admit denivelări.

Art. 161

Se interzice amplasarea meselor, scaunelor, băncilor, fişetelor sau a altui mobilier în

apropierea uşilor de evacuare sau pe circulaţiile, holurile, culoarele care constituie căi de

evacuare în caz de incendiu.

Art. 162

În spatiile auxiliare şi anexe ale clădirii de învăţământ se vor respecta regulile şi măsurile

specifice de protecţie, în funcţie de destinaţia şi riscul de incendiu al acestora.

Art. 163

În clădirile de învăţământ se vor utiliza materiale şi finisaje care nu propaga uşor focul.

1.5. Arhive şi biblioteci

Art. 164

Spaţiile de depozitare a arhivelor precum şi fondul special al bibliotecilor se amenajează

în construcţii sau încăperi rezistente la foc. De asemenea, uşile trebuie să fie rezistente la foc.

Art. 165


Amplasarea depozitelor de arhivă şi a bibliotecilor se face de regulă la nivelele inferioare

ale clădirilor, cu excepţia subsolurilor şi demisolurilor. Se interzice amplasarea depozitelor de

arhivă sau a bibliotecilor:

a) în apropierea magaziilor cu substanţe combustibile ori explozive;

b) în mansarde sau în podurile clădirilor;

c) în construcţii provizorii sau executate din materiale combustibile.

Art. 166

Încăperile destinate sălilor de lectură, camerelor de lucru, studiu etc. trebuie să fie

separate de spaţiile de depozitare a arhivei şi fondului special al bibliotecilor prin elemente de

construcţie incombustibile, rezistente la foc şi vor fi prevăzute în mod obligatoriu cu instalaţii

de detectare, avertizare, alarmare la incendiu;

Art. 167

În spaţiile bibliotecilor şi arhivelor se interzice trecerea conductelor de gaze combustibile,

a coşurilor sau canalelor de fum.

Art. 168

Instalaţiile electrice ale depozitelor de arhivă (cu peste 100 ml raft material arhivistic) vor

fi executate astfel ca să se poată deconecta din afara depozitului.

Art. 169

Între corpurile de iluminat electric cu incandescenţă şi materialele combustibile se va

asigura o distanţă de minimum 0,5 m.

Art. 170

Rafturile, fişierele, dulapurile, rastelele, poliţele etc. utilizate în depozite se vor

confecţiona din materiale incombustibile sau ignifugate.

Art. 171

Amplasarea rafturilor, fişierelor, rastelelor, lăzilor etc. se va face astfel încât să asigure

accesul în orice punct al depozitului pentru stingere şi evacuare în caz de incendiu.

Art. 172

Cutiile folosite pentru protecţia materialului documentar sub formă de film vor fi

confecţionate din metal.

Art. 173

În interiorul depozitelor, camerelor de lucru, sălilor de lectură se interzic: folosirea focului

deschis şi fumatul; depozitarea lichidelor combustibile; folosirea radiatoarelor şi reşourilor cu

suprafeţe incandescente; iluminatul cu lămpi cu petrol, lumânări, chibrituri etc; existenţa

prizelor şi a tablourilor electrice (numai în depozite).

Art. 174

Pentru stingerea incendiilor în spaţiile arhivelor şi bibliotecilor se folosesc cu prioritate

gaze inerte, pulberi stingătoare sau zăpadă carbonică.

1.6. Spitale, cabinete medicale, farmacii, infirmerii şi laboratoare (ordin psi spitale cu

precizarea ca pentru restul de spatii din spitalele penitenciare se respecta normele

specifice din prezentul ordin)

Art. 175

Sălile de aşteptare a pacienţilor se vor amenaja astfel încât să nu micşoreze fluxul de

evacuare sau să blocheze accesul la căile de evacuare existente.


Art. 176

Căile de acces şi evacuare se menţin permanent libere, curate şi în stare de utilizare,

marcându-se cu indicatoare de securitate amplasate vizibil.

Art. 177

Se interzice amplasarea pe căile de evacuare a uşilor false, draperiilor, oglinzilor, care

pot deruta persoanele pe timpul evacuării construcţiilor.

Art. 178

Instalaţiile, aparatura de tratament şi echipamentele tehnico-medicale se vor utiliza fără

improvizaţii, numai de către personal calificat şi sub supraveghere permanentă.

Art. 179

Asamblarea şi punerea în funcţiune a utilajelor şi aparatelor noi se va face de către

personal calificat sau unităţi autorizate.

Art. 180

Aparatele şi echipamentele utilizate vor fi legate la centura de împământare, exceptând

situaţiile în care producătorul acestora a prevăzut explicit alte măsuri de protecţie.

Art. 181

Se interzice fumatul şi utilizarea focului deschis în încăperile cu aparatura medicală,

cabinete şi săli de tratament.

Art. 182

La terminarea programului de lucru se va întrerupe alimentarea cu energie electrică a

tuturor receptoarelor, cu excepţia aparaturii medicale a cărei funcţionare este necesară în

tratarea bolnavilor, a instalaţiilor de iluminat de siguranţă şi a celor de detectare, semnalizare

şi stingere a incendiilor.

Art. 183

Unităţile cu săli de operaţii vor fi prevăzute cu instalaţii de iluminat de siguranţă, realizate

şi exploatate conform prevederilor normativului de specialitate.

Art. 184

În spațiile destinate persoanelor cu dizabilități se interzice:

a) fumatul;

b) utilizarea lumânărilor, chibriturilor, lămpilor cu gaz sau a altor surse cu flacăra;

c) utilizarea pentru încălzire a reşourilor şi radiatoarelor electrice.

Art. 185

Nu este permis accesul persoanelor cu dizabilități în zonele de lucru cu foc.

Art. 186

În laboratoarele de analize medicale şi radiologie:

a) este obligatorie executarea lucrărilor, analizelor, încercărilor specifice fiecărui

laborator, numai de către personalul instruit în acest scop;

b) instalaţiile sau aparatele care funcţionează la presiuni şi temperaturi înalte sau

cu substanţe explozive, se amplasează în încăperi separate, special amenajate

pentru astfel de lucrări şi se prevăd cu aparatură de măsură şi

control(manometre, termometre, ventile şi supape de siguranţă);

c) recipienții care conţin reactivi sau substanţe inflamabile se protejează împotriva

căderii în caz de seism;

d) se interzice folosirea aparaturii de laborator confecţionate din material care


reacţionează în contact cu substanţele reactive şi pot naştere la produşi

explozivi;

e) laboratoarele în care se utilizează substanţe combustibile, inflamabile şi toxice

trebuie să dispună de ventilaţie adecvată şi în perfectă stare de funcţionare;

f) circuitele de alimentare cu gaze trebuie să fie în perfectă stare de funcţionare;

etanşeitatea conductelor de gaze se va controla periodic de specialişti,

remediindu-se defecţiunile constatate; este interzisă verificarea etanşeităţii cu

flacără deschisă;

g) buteliile de gaze comprimate vor fi amplasate la distanţe de minim 2 metri faţă

de calorifere sau altă sursă de căldură;

h) buteliile de rezervă se păstrează în locuri special amenajate, în afara încăperilor

folosite pentru utilităţi tehnologice;

i) utilizarea buteliilor cu oxigen, se va face astfel încât să se evite, sub orice formă,

contactul ventilelor sau a manometrelor cu grăsimi; manipularea buteliilor cu

mâinile sau echipamentele de lucru pătate cu astfel de substanţe prezintă pericol

de explozie şi este strict interzisă;

j) becurile cu gaz, lămpile cu alcool sanitar şi alte aparate de încălzire vor fi

amplasate numai pe mese din materiale incombustibile, în jurul cărora, pe o rază

de minim 1 metru, nu se vor depozita lichide sau materiale combustibile;

k) în încăperile de lucru se vor introduce numai cantităţile de materiale şi substanţe

necesare lucrărilor zilnice care vor fi păstrate în vase închise şi ferite de surse de

foc;

l) se interzice păstrarea în acelaşi loc a substanţelor care pot forma amestecuri

explozive;

m) vasele în care se păstrează reactivi, vor fi etichetate şi inscripţionate cu

substanţa pe care o deţin;

n) pentru efectuarea lucrărilor care prezintă pericol de incendiu sau explozie se vor

folosi recipiente din sticlă termoizolantă;

o) încălzirea vaselor de sticlă se va face în bai cu apă, ulei sau nisip, precum şi pe

site metalice acoperite cu azbest;

p) la operaţiile de distilare a lichidelor inflamabile şi a acizilor, instalaţia se va aşeza

pe tăvi metalice, asigurându-se în mod continuu răcirea refrigeratorului;

q) deversarea resturilor de lichide combustibile în instalaţia de canalizare este

interzisă;

r) este interzisă lăsarea instalaţiilor şi aparatelor în funcţiune fără supraveghere;

s) în cazul în care în laboratoare se lucrează cu metale alcaline sau catalizatori

organo-metalici, pulberi de aluminiu, zinc, se interzice utilizarea spumei chimice

sau apei pentru stingerea incendiului; se utilizează dioxid de carbon (CO2) sau

pulberi stingătoare speciale.

Secţiunea 2

Secţii de deţinere

Art. 187


In camerele de deţinere nu se folosesc reşouri şi radiatoare electrice cu suprafeţe

incandescente, precum şi alte aparate consumatoare de energie electrică.

Art. 188

Înainte de popularea camerei de deţinere se verifică starea de funcţionare a instalaţiilor

utilitare (încălzire, electrice, ventilare, climatizare, etc.) înlăturându-se eventualele defecţiunile

care ar putea genera un incendiu.

Art. 189

În fiecare cameră se vor pune la dispoziţia utilizatorilor informaţii clare privind

posibilităţile de alertare, alarmare, evacuare în caz de incendiu, precum şi modul în care

aceştia trebuie să acţioneze în caz de incendiu.

Art. 190

Se interzice blocarea în orice fel a căilor de evacuare.

Art. 191

Utilizarea aparatelor electrice de orice fel (aparate TV, fierbătoare etc.) este permisă

numai cu acordul unităţii .

Art. 192

De asemenea spălarea, uscarea şi călcarea îmbrăcămintei se face în spaţii special

amenajate in cadrul camerei de deţinere sau centralizat.

Art. 193

În încăperile în care încălzirea se face cu sobe, arderea focului se va întrerupe înainte

de intrarea deţinuţilor. Uşile de alimentare cu combustibil a sobelor, precum şi robinetele

instalaţiilor de gaze se amplasează în exteriorul încăperilor. Este interzis să se aprindă focul

cu benzină, petrol sau alte lichide inflamabile.

Art. 194

Fumatul este permis în locuri stabilite prin decizia directorului unităţii.

Art. 195

Se interzice fumatul şi utilizarea focului deschis în spatiile de deţinere. In camerele în

care sunt cazaţi deţinuţi care fumează, aceştia vor fuma numai in cadrul grupului sanitar, iar

resturile de ţigări şi chibrituri se colectează în scrumiere metalice special destinate.

Art. 196

In clădirile destinate pentru cazarea deţinuţilor se va controla permanent starea de

funcţionare a instalaţiilor electrice. Nu se admit improvizaţii şi modificări faţă de proiect la

aceste instalaţii. Orice lucrări de întreţinere, reparaţii se execută numai de către persoane

calificate.

Art. 197

Nu se admit pe căile de evacuare uşi false, oglinzi, draperii, precum şi materiale sau

mobilier care să contribuie la derutarea, împiedicarea sau blocarea evacuării utilizatorilor. De

asemenea, sunt interzise amenajarea de boxe în casele de scări şi sub rampele de scări.

Art. 198

Amplasarea paturilor în camerele de cazare, precum şi a mobilierului se va face astfel

încât să se asigure culoare de trecere pentru evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu.

Art. 199

Deasupra uşilor pentru evacuare spre exterior din casele de scări şi pe culoare se vor

afişa indicatoare care să marcheze ieşirea spre exterior. Pentru fiecare nivel din clădiri se vor


întocmi planuri de evacuare, iar pentru verificarea aplicabilităţii acestuia se vor executa

exerciţii periodice de evacuare.

Art. 200

În aceste categorii de clădiri este interzisă depozitarea lichidelor combustibile.

Echipamentul şi alte obiecte ori materiale care prezintă pericol de incendiu se păstrează în

locuri special amenajate, fără a se permite blocarea căilor de evacuare şi acces din încăperi.

Art. 201

Este interzisă curăţarea duşumelelor, pardoselilor din parchet, a mochetelor sau a altor

obiecte de mobilier cu substanţe combustibile ori lichide inflamabile, în încăperi în care este

focul aprins, se fumează ori există condiţii care ar putea conduce la producerea unor incendii.

Păstrarea substanţelor pentru curăţenie, dezinfectare, deratizare, dezinsecţie, precum şi a

lichidelor combustibile se face în locuri special amenajate şi marcate corespunzător, în afara

spaţiilor şi încăperilor din aceste clădiri.

Art. 202

Se interzice utilizarea lucrărilor cu foc deschis în încăperi, în prezenta deţinuţilor. Aceste

lucrări se execută numai pe baza de permis de lucru cu foc sub supravegherea persoanelor

autorizate şi cu luarea măsurilor ce se impun pentru executarea unor astfel de lucrări.

Art. 203

Se vor asigura măsuri pentru interzicerea accesului necontrolat al deţinuţilor în încăperile

destinate pentru prepararea hranei, în depozite, magazii, poduri, precum şi în alte spaţii şi

locuri în care aceştia ar putea provoca incendii.

Art. 204

Administraţiile spaţiilor de cazare pot stabili, în raport de specificul lor, şi alte restricţii şi

măsuri privind prevenirea şi stingerea incendiilor, pe care le supun pentru aplicare aprobării

conducerii ANP.

Secţiunea 3

Spaţii pentru preparare hrană

Art. 205

În spaţiile de preparare a hranei se asigură realizarea următoarelor măsuri:

a) menţinerea permanentă a curăţeniei şi ordinii, de exemplu: curăţarea petelor ori

a scurgerilor de grăsimi şi ulei, amenajarea de cutii pentru cârpele îmbibate cu

grăsimi, păstrarea cârpelor de lucru departe de sursele de aprindere;

b) afişarea, la loc vizibil, a instrucţiunilor de apărare împotriva incendiilor specifice

dispozitivelor şi maşinilor termice de preparare a hranei utilizate, a instrucţiunilor

de stingere a incendiilor de ulei sau grăsimi, după caz, a instrucţiunilor de

evacuare specifice;

c) amenajarea şi marcarea locurilor speciale în care se depozitează materiale

combustibile provenite din ambalaje, precum: material lemnos, cartoane, hârtii,

talaş, paie, polistiren, textile şi altele asemenea;

d) amenajarea, organizarea şi întreţinerea în bune condiţii a căilor de acces şi

evacuare şi evitarea blocării acestora;


e) aparatele electrocasnice de tipul cafetierelor, friteozelor, cuptoarelor cu

microunde şi altele similare se utilizează conform instrucţiunilor producătorilor şi

se deconectează întotdeauna de la priză după ce au fost folosite.

Art. 206

În spaţiile de preparare a hranei se interzic cu desăvârşire:

a) folosirea mijloacelor şi dispozitivelor termice de preparare a hranei cu defecţiuni,

improvizaţii ori fără supraveghere şi fără respectarea instrucţiunilor specifice de

utilizare şi de apărare împotriva incendiilor;

b) depozitarea buteliilor de gaz petrolier lichefiat - GPL, altele decât cele aflate în

uz;

c) prelingerea grăsimilor din tăvi, utilizarea vaselor umplute peste limită sau

manipularea necorespunzătoare a acestora;

d) lăsarea produselor alimentare / culinare, care prezintă pericol de incendiu,

precum ulei / grăsime, alcool, în apropierea sau pe sursele de aprindere.

Art. 207

Maşinile de gătit, grătarele pentru fript, aragazurile, cuptoarele şi celelalte utilaje care

degajă temperaturi ridicate se amplasează la o distanţă de cel puţin un metru faţă de

elementele combustibile ale construcţiilor sau de materialele combustibile din încăperi.

Art. 208

Sunt obligatorii efectuarea verificării periodice a mijloacelor de preparare şi încălzire a

hranei şi remedierea de îndată a deficienţelor sesizate, în aşa fel încât acestea să nu

constituie surse de producere a incendiilor.

Art. 209

Se interzice verificarea scăpărilor de gaze cu flacără deschisă.

Art. 210

Verificarea scăpărilor de gaze se face cu emulsie de apă şi săpun sau conform

instrucţiunilor producătorului.

Art. 211

Maşinile de gătit şi grătarele pentru fript se echipează cu hote şi tubulaturi de ventilaţie

prevăzute cu site de protecţie sau clapete şi, după caz, cu instalaţii de stingere specifice.

Art. 212

Hotele şi tubulaturile de ventilaţie ce deservesc maşinile de gătit, grătarele pentru fript,

cuptoarele pentru copt se curăţă şi se degresează săptămânal şi ori de câte ori este nevoie.

Art. 213

Se interzice curăţarea hotelor prin ardere.

Art. 214

În dreptul fiecărei maşini de gătit cu gaze şi gaze lichefiate se afişează instrucţiuni de

exploatare a gazelor, iar manipularea robinetelor se face numai cu chei speciale.

Art. 215

Instrucţiunile de exploatare recomandate de producător se afişează în dreptul fiecărui

echipament din dotarea încăperii pentru prepararea hranei.

Art. 216

În cadrul instrucţiunilor de exploatare se prevăd reguli specifice de intervenţie în caz de

incendiu.

Art. 217


La terminarea programului de lucru în aceste spaţii se efectuează următoarele operaţiuni

obligatorii:

a) întreruperea alimentării cu energie a maşinilor, utilajelor, aparatelor,

dispozitivelor pentru prepararea hranei;

b) verificarea închiderii tuturor robinetelor de gaz de pe conducte şi recipiente;

c) evacuarea deşeurilor rezultate în urma desfăşurării activităţii şi efectuarea

curăţeniei la locul de muncă;

d) întreruperea iluminatului artificial, încuierea şi, după caz, predarea cheilor la

locurile stabilite de conducătorul unităţii.

Secţiunea 4

Spaţii pentru servitul mesei

Art. 218

În spaţiile de tip popotă sau săli pentru servitul mesei în cadrul secţiilor de deţinere, nu

se admite accesul unui număr de persoane mai mare decât capacitatea stabilită prin proiect.

Art. 219

Amenajarea sălilor pentru servirea mesei se face cu menţinerea spaţiilor de siguranţă

între elementele de mobilier, astfel încât să fie asigurate căile de evacuare, iar pentru uşile

amplasate pe căile de evacuare se asigură sensul de deschidere spre exterior, potrivit

reglementărilor tehnice specifice, precum şi menţinerea descuiată a acestora pe întreaga

durată cât sunt prezente persoane în sală.

Art. 220

Este interzisă introducerea în sălile de servire a unui număr mai mare de scaune şi mese

decât cel prevăzut prin proiect.

Art. 221

În fiecare sală de servire trebuie să se afişeze schiţa de evacuare în locuri

vizibile,accesibile şi iluminate corespunzător.

Art. 222

Se interzice blocarea cu mese, scaune, utilaje frigorifice sau altele asemenea a căilor de

evacuare.

Art. 223

Personalul trebuie să fie instruit în ceea ce priveşte alarmarea şi evacuarea persoanelor

precum şi asigurarea primei intervenţii în caz de incendiu.

Art. 224

Preparatele flambate se face doar la masa la care se servesc. În sălile pentru servirea

mesei se interzice reîncărcarea cu combustibil a dispozitivelor sau recipientelor utilizate

pentru preparatele flambate. În spaţiile unde se face reîncărcarea cu combustibil a

dispozitivelor sau recipientelor utilizate pentru preparatele flambate se asigură un stingător cu

performanţele de stingere a mâncărurilor.

Secţiunea 5

Camera servere, centre de supraveghere electronică, dispecerate


Art. 225

Amplasarea serverelor se va face în spaţii amenajate, conform normativelor,

standardelor şi prescripţiilor tehnice specifice.

Art. 226

Instalaţiile electrice folosite pentru alimentarea serverelor vor fi corect calibrate.

Art. 227

În sala serverelor, centre de supraveghere electronică şi dispecerate sunt interzise:

a) fumatul şi folosirea focului deschis;

b) folosirea oricărui tip de instalaţie improvizată sau cu defecţiuni tehnice. Orice

defecţiune tehnică sesizată va fi remediată de îndată;

c) introducerea unor maşini, utilaje sau materiale care nu condiţionează direct

funcţionarea serverelor şi echipamentelor;

d) executarea lucrărilor de reparaţii, cu excepţia celor legate de echipamente care

nu pot fi deplasate din camerele calculatorului sau sistemelor;

e) acumularea deşeurilor de hârtie sau a altor materiale combustibile;

f) folosirea altor sisteme de încălzire în afara celor prevăzute prin documentaţia de

execuţie;

g) executarea lucrărilor de sudare şi lipire a materialelor cu surse termice, fără

permis de lucru cu foc şi personal calificat;

h) introducerea sau manipularea lichidelor inflamabile, cu excepţia celor pentru

executarea operaţiunilor de conservare zilnică şi care vor fi în cantităţi minime,

strict necesare, fără a depăşi cantitatea de 250 de grame. După folosire spaţiul

se va aerisi în mod obligatoriu.

Art. 228

Spaţiile destinate amplasării serverelor vor fi prevăzute în mod obligatoriu cu:

a) detectoare de incendiu ( temperatura, fum);

b) instalaţii de climatizare capabile să asigure temperatura ambientală optimă

pentru funcţionare aşa cum a fost recomandată de către fabricant.

Art. 229

Accesul în sala serverelor, centre de supraveghere electronică şi dispecerate va fi

permis numai persoanelor autorizate pentru activităţile de exploatare, verificare şi control.

Art. 230

Încăperile se vor menţine în perfectă stare de curăţenie, fiind interzisă introducerea şi

păstrarea in acestea a oricăror materiale şi substanţe combustibile, în afara celor necesare

funcţionării normale a echipamentelor respective.

Art. 231

În caz de incendiu se alertează personalul, se întrerupe alimentarea cu energie electrică,

se verifică dacă nu au rămas persoane în încăperi şi se acţionează asupra focului cu instalaţia

sau cu stingătoare cu dioxid de carbon.

Art. 232

Este interzisă intrarea personalului în încăperile inundate cu bioxid de carbon fără

echipament de protecţie (măşti cu cartuş polivalent sau pentru CO2, aparate cu aer

comprimat sau oxigen).


Secţiunea 6

Tipografii şi ateliere de multiplicat

Art. 233

În atelierele de gravat, unde se lucrează în atmosferă de acid azotic, se vor lua


a) operaţiunile de lucru se vor desfăşura numai cu instalaţia de ventilaţie in

funcţiune;

b) pentru curăţirea plăcilor de zinc cu petrol, intre diferite faze ale corodării. se va

scoate din magazie numai cantitatea de petrol necesară unei zile de lucru;

c) se interzice depozitarea acidului azotic lângă instalaţii electrice la nivelul solului,

pentru evitarea corodării acestora;

d) vasele pentru asfaltul sau şelacul necesar tratat înainte de ardere a plăcilor de

zinc se vor păstra cât mai departe de sursa de foc;

e) la aparatele de gravare electrică se va lucra numai cu carcasele închise şi la

sarcinile stabilite de constructor;

f) în spaţiile unde se foloseşte benzina pentru ştersul formelor şi spălatul valurilor

se interzice fumatul sau folosirea focului deschis.

Art. 234

În atelierele de închis forme şi matriţe spălarea formelor cu benzină se va face numai pe

fundamentele destinate închiderii formelor.

Art. 235

Uleiul pentru presele de matriţat va fi adus în ateliere numai în ziua când se schimbă cel

din maşină.

Art. 236

În atelierele rotative cărţi spălarea cu benzină a pieselor de la cilindru maşinilor se va

face în lăzi metalice cu capace, în locuri ferite de influenţa surselor de căldură, focului

deschis, fără instalaţii electrice.

Art. 237

Materialele de lipit clişee, preparate cu solvenţi volatili, folosite în atelierele de montat

clişee pe suport metalic, se vor păstra în dulapuri metalice, numai în cantităţile necesare unei

zile de lucru; diluarea lor se va face în spaţii special amenajate.

Art. 238

Aparatele de pulverizare din atelierele de imprimare vor fi prevăzute cu condensatori

antiparazitare, pentru anularea scânteilor.

Art. 239

În atelierele de copiat şi în cele de preparare plăci şi tipare de probă, montajele de filiere

vor fi protejate de sursele de lumină sau căldură, iar la terminarea lucrului montajele vor fi

predate arhivei pentru depozitarea în dulapuri metalice.

Art. 240

Se interzice vărsarea în instalaţia de canalizare a lichidelor inflamabile recuperate.

Art. 241

În atelierele de imprimare, bidoanele cu toluen şi cerneluri vor fi închise ermetic pentru a

împiedica degajările de gaze. În cursul transvazării cernelii se va avea grijă ca aceasta să nu


se risipească pe podea. Pompele de alimentare cu cerneală a maşinilor, unde există

concentraţie maximă de gaze vor fi unse şi supravegheate continuu în timpul funcţionării.

Art. 242

La atelierele de legătorie şi cartonaje se vor respecta următoarele reguli:

a) depozitarea semifabricatelor se va face la cel puţin 1 metru faţă de maşini:

b) eliminarea şi transportarea imediată a ștraifurilor de la maşinile de tăiat la locurile

de colectare;

c) interzicerea aşezării materialelor în spaţiile de siguranţă, lângă reşouri, reostate,

cazane de încălzit clei;

d) evitarea supraîncălzirii motoarelor de la maşinile de ascuţit cuţitele şi

respectarea strictă a instrucţiunilor de folosire a maşinilor de uscat bloc-carte;

e) curăţirea zilnică a impurităţilor şi prafului de pe benzile transportoare, elevatoare,

filtre de aer;

f) reşourile electrice folosite pentru încălzirea cleiului şi maşinile de călcat vor fi

instalate pe suporturi incombustibile; când se foloseşte flacăra, operaţia se

execută în încăperi separate.

Art. 243

La prepararea cernelurilor se vor lua următoarele măsuri:

a) operaţiunile de diluare a cernelurilor (cu toluen, benzină etc.) se vor face în

încăperi separate, ferite de surse de căldură, foc;

b) în locurile unde se prepară cernelurile se vor aduce numai cantităţi de solvenţi

necesare operaţiilor dintr-o singură zi, vasele fiind în permanenţă ermetic

închise;

c) băile în care se spală cutiile şi bidoanele vor fi prevăzute cu capace, cârpele

îmbibate cu cerneluri vor fi păstrate în cutii metalice închise, care la terminarea

programului vor fi evacuate în locurile stabilite;

d) asigurarea funcţionării în bune condiţii a instalaţiei de exhaustare a vaporilor

degajaţi;

e) în încăperile de preparare a cernelurilor se interzice depozitarea altor materiale

care nu intră în procesul de fabricaţie.

Art. 244

La atelierele şi laboratoarele foto care folosesc arc voltaic drept sursă de lumină şi

diverse substanţe combustibile în procesul de producţie se impun următoarele măsuri:

a) montarea de cutii sau tăvi incombustibile sub lămpi, pentru colectarea resturilor

de cărbuni incandescenţi;

b) în atelierele foto unde se lucrează cu colodiu pentru prepararea plăcilor, pe

timpul operaţiunilor se va înlătura orice sursă de foc deschis sau de scântei;

c) instalaţia electrică la mesele de lucru din lemn iluminate pe dedesubt, va fi

montată pe plăci izolatoare;

d) toate transformatoarele electrice (220/24V) vor fi prevăzute cu capace metalice

cu orificii de aerisire;

e) abajururile lămpilor tip pentru camere obscure vor fi confecţionate din materiale

incombustibile;

f) asigurarea funcţionării în bune condiţii a instalaţiei de aerisire pe timpul lucrului;

g) se interzice aşezarea substanţelor combustibile şi a lichidelor inflamabile în


apropierea proiectoarelor şi reflectoarelor.

Art. 245

Acolo unde se fac operaţiuni de copiat şi retuş, în tot timpul manevrării filmelor şi

montajelor se vor lua măsuri de protejare a lor de particulele de cărbuni aprinşi ce cad de la

lămpile cu arc voltaic folosite la iluminarea ramelor de copiat.

Secţiunea 7 .

Frizerii, coafuri

Art. 246

Aparatele electrice de tuns se deconectează de la sursa de curent după folosire, la

încheierea lucrului.

Art. 247

Lucrul cu aparate ale căror sisteme de blocaj electric sunt defecte sau deconectate nu

este permis.

Art. 248

Este obligatorie folosirea echipamentului de protecţie adecvat, specific fiecărei categorii

de lucrări din spaţiul destinat frizeriei, pentru protejarea împotriva factorilor de risc!

Art. 249

Dacă sunt folosite vopseluri, decoloranţi, substanţelor chimice pentru tratamentele

părului, ale pielii, acestea se păstrează şi depozitează departe de surse de căldură;

Art. 250

La operaţiile de epilare, unde se foloseşte ceara, se vor respecta următoarele prevederi:-

ceara se va încălzi numai cu aparatul destinat în acest scop (decantorul de ceară)- topirea

calupului de ceară se va face în încăperi destinate în acest scop şi sub supraveghere

Art. 251

Este interzisă îndepărtarea carcaselor (dispozitivelor) de protecţie ale echipamentelor

electrice, ale cablurilor electrice, ale prizelor, etc !

Art. 252

Intervenţiile de reparaţii şi reglaje ale maşinilor de tuns se fac numai după oprirea şi

scoaterea de sub tensiune electrică a acestora.

Secţiunea 8

Depozite şi magazii de materiale generale

Art. 253

Organizarea şi amenajarea depozitelor şi magaziilor se va face la nivelurile inferioare ale

clădirilor, in conformitate cu prevederile normativelor, instrucţiunilor şi prescripţiilor termice

care reglementează activitatea de depozitare şi manipulare a materialelor.

Art. 254

Depozitarea materialelor şi substanţelor solide, lichide şi gazoase se face în raport cu

natura, forma, dimensiunea, modul de ambalare şi proprietăţile fizico-chimice ale acestora

(grupa sau clasa de combustibilitate sau inflamabilitate, tendinţa de autoaprindere, auto-


inflamare, explozie, comportarea în contact ori în prezenţa altor substanţe), precum şi

compatibilitatea la utilizarea substanţelor de stingere.

Art. 255

Materialele cu forme geometrice sau dimensiuni similare ori asemănătoare, precum şi

cele ambalate se depozitează în stive, grupe sau stive şi sectoare, cu respectarea distanţelor

de siguranţă între ele şi faţă de vecinătăţi şi a cantităţilor maxime admise.

Art. 256

Stivele vor avea înălţimea, lăţimea şi culoarele de evacuare astfel stabilite şi asigurate

încât în caz de incendiu să se permită manevrarea cu uşurinţă a mijloacelor din dotare,

precum şi accesul personalului pentru intervenţie şi stingere.

Art. 257

La depozitarea materialelor şi substanţelor solide sau lichide se va urmări:

a) respectarea măsurilor de siguranţă privind înălţime, de depozitare şi lăţimea

culoarelor, astfel încât să si permită accesul pentru evacuare şi stingere in caz

de incendiu;

b) instalaţiile de iluminat şi încălzit vor fi executate şi întreţinute astfel încât să nu

constituie surse de incendiu sau explozie;

c) amplasarea stivelor de materiale se va face astfel încă să nu se blocheze

tablourile electrice, uşile de acces hidranţii de incendiu, alte mijloace de stingere

incendiilor;

d) respectarea distanţelor de siguranţă faţă de: instalaţiile, utilajele şi mijloacele de

încălzire, capetele sprinkler, drencer de pulverizare a apei, avertizoarele şi

detectoarele de incendiu, corpurile de iluminat;

e) în spaţiile de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile sau

explozibile nu se admit amenajarea de spaţii pentru birouri, finisarea, încercarea

şi repararea produselor sau ambalajelor şi pentru livrare lichidelor combustibile,

decât numai cu respectarea prevederilor actelor normative;

f) rafturile şi alte materiale ajutătoare depozitării vor realizate din materiale

incombustibile. iar cele din lemn se vor ignifuga;

g) spaţiile în care de depozitează substanţe lichide volatile vor avea asigurată

ventilarea, în scopul eliminării amestecurilor explozive;

h) magaziile pentru lacuri, vopsele şi alte substanţe chimice inflamabile vor fi

amenajate în compartimente separate şi vor avea stabilite măsuri suplimentare

de prevenire a incendiilor;

i) teritoriul depozitelor se va menţine curat înlăturându-se deşeurile de textile,

hârtie, inclusiv vegetaţia uscată de pe terenul din jur;

j) la intrarea şi în incinta depozitelor şi magaziilor vor fi afişate inscripţii de

avertizare asupra pericolului de incendiu;

k) interzicerea fumatului în spaţiile de depozitare: pentru fumat se vor amenaja

locuri speciale;

l) personalul de deservire a mijloacelor de manipulare şi transport a materialelor şi

substanţelor combustibile (explozive), precum şi cel de însoţire a acestora

trebuie să cunoască şi să respecte normele, măsurile şi regulile de prevenire şi

stingere a incendiilor pentru produsele transportate;

m) asigurarea iluminatului natural sau din exterior la depozitele de materiale


inflamabile;

n) interzicerea improvizaţiilor la instalaţiile electrice şi a focului deschis;

o) la terminarea programului de lucru în depozite şi magazii, instalaţiile electrice se

deconectează.

Art. 258

La depozite şi magazii, în funcţie de specificul acestora, se vor stabili măsuri

suplimentare de prevenire a incendiilor şi de înlăturare a cauzelor ce pot favoriza declanşarea

de incendii.

Art. 259

Pentru fiecare material sau substanţă depozitată se vor stabili şi asigura agenţii stingători

necesari.

Secţiunea 9

Depozite pentru materiale textile

Art. 260

Depozitarea materialelor se face în rafturi sau stive lăsând spaţii de circulaţie suficient de

largi pentru evacuarea cu uşurinţă a materialelor. În dreptul uşilor şi pe spaţiile de evacuare

nu se depozitează niciun fel de materiale.

Art. 261

Se interzice fumatul sau utilizarea focului deschis în magazii.

Art. 262

Iluminatul magaziilor se va face numai cu instalaţii electrice etanşe, cu întrerupătoare în

exterior. Lămpile se prevăd cu globuri şi grătare de protecţie amplasându-se la minim 0,5 m

de stivele de materiale.

Art. 263

Fiecare magazie sau depozit va avea afişa planul de evacuare în caz de incendiu,

precum şi norme de prevenire a incendiilor.

Art. 264

Se va asigura cu uşurinţă accesul la hidranţi. tablouri electrice, mijloace de primă

intervenţie.

Secţiunea 10

Depozite de lichide combustibile

Art. 265

La depozitele de lichide combustibile din clasele de combustibilitate I şi II se vor lua

măsuri de protecţie împotriva radiaţiilor solare. Rezervoarele supraterane se vopsesc în culori

ce reflectă aceste radiaţii.

Art. 266

Rastelele metalice pe care se depozitează butoaiele sau bidoanele vor fi legate la

centura de împământare. Autocisternele, vagoanele-cisternă pe timpul încărcării sau

descărcării, precum şi conductele prin care se face transportul sau transvazarea vor fi

prevăzute cu dispozitive de captare şi scurgere a electricităţii statice.


Art. 267

La fiecare depozit se va întocmi schema amplasării rezervoarelor, a pozării conductelor

şi a locul ventilelor de manevrare şi mijloacelor de stingere a incendiilor.

Art. 268

Se interzice circulaţia persoanelor pe rezervoare, pe podeţe, pe pardoseala caselor de

pompe cu încălţăminte prevăzută cu accesorii metalice ce pot provoca scântei capabile să

aprindă amestecurile explozive.

Art. 269

Pentru lucrul cu foc deschis la rezervoarele de depozitare a produselor combustibile se vor

respecta următoarele măsuri:

a) întocmirea permisului de lucru cu foc şi avizarea acestuia;

b) golirea completă a rezervorului;

c) spălarea, suflarea cu gaze inerte sau aburirea;

d) închiderea şi blindarea tuturor robinetelor de pe conductele de legătură ale

rezervorului;

e) demontarea conductelor de legătură;

f) deschiderea gurilor de vizitare;

g) aerisirea rezervorului;

h) luarea de probe de vapori din interior pentru analiză;

i) începerea lucrului numai după confirmarea analizelor.

Art. 270

Măsurarea nivelului lichidelor din rezervoare, cisterne etc. se va face numai cu

dispozitive executate din materiale ce nu produc scântei la lovire.

Art. 271

Se interzice montarea pe mantalele rezervoarelor a robinetelor de luat probe sau a

sticlelor de nivel neomologate.

Art. 272

Se interzice lăsarea deschisă a orificiilor pentru luarea probelor şi măsurarea nivelului.

Art. 273

Curăţirea rezervoarelor de reziduuri se va face conform unui grafic, cu distrugerea

reziduurilor. Se interzice colectarea în bazine (gropi) deschise, improvizate, pe teritoriul

depozitului, a oricăror reziduuri de lichide combustibile.

Art. 274

Se interzice folosirea ambalajelor din material plastic pentru păstrarea, manipularea sau

transportarea lichidelor combustibile.

Art. 275

Evacuarea apelor care conţin lichide combustibile se va face prin canalizare separată

faţă de cea menajeră şi care va fi prevăzută cu închideri hidraulice.

Art. 276

În locurile unde există emanaţii sau concentraţii mari de vapori şi gaze inflamabile este

interzisă folosirea îmbrăcămintei confecţionate din fire sintetice, utilizarea pieptenilor din

material plastic sau purtarea încălţămintei cu accesorii metalice care pot produce scântei prin

lovire ori frecare, capabile să producă aprinderea amestecurilor explozive.

Art. 277

Se interzice lucrul cu focul deschis în zona depozitelor de lichide combustibile.


Art. 278

La depozitarea vopselelor, lacurilor şi a altor substanţe inflamabile se vor respecta şi

instrucţiunile furnizorului.

Art. 279

Vopselele şi lacurile pe bază de nitroceluloză se depozitează separat faţă de lacurile

poliesterice. Diluanţii se depozitează în compartimente separate.

Art. 280

Lacurile poliesterice, grundul activ, întăritorul şi acceleratorul se păstrează la întuneric şi

la o temperatură redusă a mediului ambiant. Întăritorul, grundul activ şi acceleratorul de

poliesteri se pot depozita separat.

Art. 281

Bidoanele sau butoaiele cu lac poliesteric vor fi folosite în ordinea intrării lor în depozit.

Art. 282

Stingerea incendiilor se realizează folosind spume, gaze inerte, abur, apă pulverizată

sau pulberi. În funcţie de natura substanţelor depozitate, precum şi de modul de manifestare

a incendiului.

Art. 283

Lagărele şi piesele in mişcare ale pompelor pentru vehicularea produselor combustibile

vor fi în permanenţă unse, pentru evitarea supraîncălzirilor.

Art. 284

Dezgheţarea armăturilor, ventilelor, legăturilor, pompelor etc. se va face numai cu apă

caldă sau condens. Se interzice folosirea in acest scop a focului deschis.

Art. 285

Operaţiile de reparaţii, revizii, întreţinere etc, ce necesită folosirea focului deschis, se vor

efectua numai după oprirea instalaţiei.

Art. 286

Lucrul cu foc deschis la conductele pentru produse petroliere se va începe numai după

golirea produsului respectiv, spălarea, suflarea cu gaze inerte, înlăturarea gazelor râmase în

interior, blindarea şi demontarea lor.

Art. 287

Pentru lucrul cu foc deschis la conductele montate în canale, în plus faţă de măsurile de

mai sus se va avea în vedere şi:

a) curăţarea canalului pe o distanţă de minim 10 metri de la locul unde se va lucra

cu foc;

b) protejarea conductelor vecine prin prelate sau panouri;

c) golirea şi spălarea conductelor vecine care conţin lichide inflamabile.

Art. 288

La instalaţiile de pompare acţionate manual se vor lua următoarele măsuri:

a) armăturile, conductele etc. vor fi etanşe: nu se admit furtunuri flexibile cu fisuri,

îmbătrânite sau fără inserţie metalică;

b) încărcătoarele de alimentare a autocisternelor, vaselor etc. cu lichide

combustibile, vor fi prevăzute cu prelungitoare confecţionate din metale care nu

produc scântei la lovire şi care să ajungă până la 0,3 m de fundul cazanelor;

c) autovehiculele pentru transportul lichidelor combustibile la încărcare -

descărcare vor avea asigurată împământarea pentru scurgerea electricităţii


statice;

d) se va asigura stabilitatea vaselor pe tot timpul operaţiei de încărcare-descărcare

şi se vor utiliza numai scule care nu produc scântei prin lovire sau frecare.

Art. 289

Alimentarea recipientelor trebuie făcută astfel încât să nu se producă scântei ori

deversarea lichidului.

Art. 290

În cazul alimentării directe din rezervoare supraterane sau semi-îngropate, vehiculele nu

se vor apropia la o distanţă mai mică de 10 metri faţă de acestea.

Art. 291

Etanşeitatea instalaţiilor, utilajelor, recipientelor, va fi controlată şi asigurată permanent.

Art. 292

Este interzisă folosirea faclelor, felinarelor sau a altor asemenea mijloace pentru

iluminarea depozitelor, rampelor staţiilor de încărcare descărcare.

Art. 293

Digurile şi pragurile de reţinere a produselor petroliere combustibile trebuie să fie

incombustibile, etanşe şi să asigure reţinerea întregii cantităţi de lichide.

Art. 294

Rezervoarele, instalaţiile etc. trebuie să fie prevăzute cu sisteme vizibile de control al

nivelului lichidelor ce le conţin. La rezervoare este obligatorie montarea opritorilor de flăcări şi

a supapelor de respiraţie, conform normativului de specialitate.

Art. 295

Platformele betonate ale depozitelor, rampelor vor fi prevăzute cu posibilităţi de spălare.

Art. 296

Platformele nebetonate vor fi curăţate de reziduuri ori de câte ori este necesar, astfel

încât să fie în permanenţă curate.

Secţiunea 11

Depozite şi încăperi pentru păstrarea armamentului şi muniţiei

Art. 297

Pe teritoriul depozitelor de muniţie şi pe o rază de 40 de metri în jurul acestora se

interzice fumatul şi folosirea focului deschis.

Art. 298

În jurul fiecărei magazii, pe o distanţă de 20 de metri se îndepărtează buruienile, iarba,

frunzele uscate.

Art. 299

În magaziile pentru muniţie este permisă executarea numai a acelor lucrări care sunt în

legătură cu manevrarea şi depozitarea ambalajelor cu muniţie.

Art. 300

Se interzice păstrarea în magaziile cu muniţie a loturilor a căror pulbere nu este analizată

sau care au termenul de analizare depăşit.

Art. 301

Lunar, comisia de inventariere, numită prin decizie de zi pe unitate, verifică pentru


modul de respectare a măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor.

Art. 302

În magaziile cu muniţie nu este admis iluminatul electric; la efectuarea oricăror lucrări pe

timp de noapte magaziile se pot ilumina cu ajutorul lămpilor electrice portative de tip antiex

sau cu farurile autovehiculelor situate la o distanţă de minim 15 metri.

Art. 303

Toate magaziile pentru muniţie vor fi prevăzute cu instalaţie de paratrăznete, verificate

periodic de firme autorizate.

Art. 304

Ferestrele magaziilor vor avea geamurile mate sau vopsite cu vopsea albă. pentru

protejarea împotriva razelor solare.

Art. 305

Magaziile cu muniţie se asigură cu mijloace şi materiale pentru stingerea incendiilor,

conform normelor. Acestea se amplasează în locuri uşor accesibile şi vizibile, la 5-10 metri de

magazie. Fiecare magazie cu muniţie va avea un mijloc acustic de alarmare în caz de

incendiu.

Art. 306

Se interzice ca pe teritoriul depozitului personalul să circule izolat.

Art. 307

La terminarea lucrului, înaintea închiderii magaziei, gestionarul controlează şi ia măsurile

necesare de înlăturare a tuturor cauzelor de incendiu.

Secţiunea 12

Ateliere pentru prelucrarea lemnului

Art. 308

Construcţiile în care se amenajează tâmplării sau alte ateliere de prelucrare a lemnului,

precum şi instalaţiile termice, de ventilaţie, electrice (de forţă şi iluminat) ale acestora vor fi

executate în conformitate cu prevederile normativelor în vigoare. Verificarea, exploatarea şi

întreţinerea instalaţiilor se va face numai de personal calificat

Art. 309

Se interzice executarea, modificarea sau repararea instalaţiilor de încălzire, electrice (de

iluminat sau forţă) în timpul lucrului în atelierul respectiv ori când instalaţia de exhaustare nu

funcţionează.

Art. 310

Încălzirea atelierelor de prelucrare a lemnului se va face cu instalaţii de încălzire centrală

(cu apă supraîncălzită, abur sau aer cald). La atelierele mici (cu suprafaţa de maxim 400 m )

se pot utiliza sobe obişnuite cu acumulare de căldura, având uşile de acces la focar şi coşul

de evacuare a fumului în afara încăperilor de lucru.

Art. 311

Se interzice utilizarea sobelor fără acumulare de căldură (metalice) sau a radiatoarelor

electrice, indiferent de tipul lor.

Art. 312

Părţile metalice ale utilajelor din ateliere vor fi prevăzute cu legături la pământ executate


şi verificate conform normativelor in vigoare.

Art. 313

Utilajele şi dispozitivele de ascuţit care produc scântei se vor amplasa în încăperi care

nu prezintă pericol de incendiu, separat de cele pentru prelucrarea lemnului.

Art. 314

Fierberea şi încălzirea cleiului necesar procesului tehnologic se va face în recipiente

încălzite cu abur sau apă supraîncălzită. Operaţiile de încălzire a cleiului cu foc deschis se pot

face numai în încăperi separate de cele pentru prelucrare.

Art. 315

Încălzirea cu lămpi cu benzină sau petrol în secţiile de producţie este interzisă.

Art. 316

În ateliere se introduce material lemnos numai în cantitatea necesară unei zile, stivuit

ordonat lăsând libere căile de acces şi de evacuare. La terminarea activităţii deşeurile de lemn

se evacuează în locurile stabilite, în afara atelierului; periodic se va executa o desprafuire a

întregului spaţiu, de pulberea rezultată în urma procesului tehnologic.

Art. 317

În atelierele de prelucrare a lemnului sunt interzise fumatul, manevrarea şi depozitarea

lichidelor combustibile, precum şi a substanţelor inflamabile sau explozive.

Art. 318

Materialul lemnos supus prelucrării va fi controlat pentru înlăturarea eventualelor

particule metalice, care în contact cu sculele de lucru pot provoca scântei.

Secţiunea 13

Ateliere de tapiţerie, croitorie, cizmărie, spălătorie

Art. 319

Utilajele acţionate electric, prizele, ştechere şi fişele de conectare vor fi întreţinute în

bună stare de funcţionare pentru evitarea scurt-circuitelor.

Art. 320

După terminarea programului de lucru sau când funcţionarea maşinilor este întreruptă pe

o perioadă mai mare, acestea se vor scoate de sub tensiune.

Art. 321

Toate deşeurile de materiale (pânză, stofă zegras etc.) rezultate din procesul de

producţie vor strânse în coşuri sau cutii şi evacuate din atelier odată cu terminarea

programului, depozitându-se în locurile special amenajate.

Art. 322

Operaţiile de curăţire a materialelor cu neofalină, benzină etc, se vor face în încăperi

separate, ferite de orice sursă de foc, cu ventilaţie normală (naturală sau mecanică), doar la

lumina zilei.

Art. 323

Pentru atelierele de tapiţerie, unde se lucrează cu adezivi, vor fi obligatorii următoarele

reguli:

a) bidoanele cu soluţie se vor desface numai cu unelte neferoase;

b) soluţia adezivă pentru o operaţiune de ungere se păstrează pe bancurile de


lucru în vase mici, cu suprafaţă redusă de evaporare;

c) soluţiile adezive se vor păstra în cutii metalice, cu capace metalice, închise

etanş;

d) în atelier sau la locul de muncă se va aduce numai cantitatea de soluţie

necesară unei zile de muncă;

e) în cazul când mai rămâne soluţie, se va depune în afara atelierului sau se va

returna la depozitul unităţii.

Art. 324

Evacuarea gazelor emanate de soluţia de prenadez se va face printr-un sistem de

ventilaţie de tip sigur contra exploziilor, omologat.

Art. 325

Personalul de serviciu care îndeplineşte diverse munci în atelierele unde se foloseşte

soluţia de prenadez va purta încălţăminte fără accesorii metalice, iar îmbrăcămintea de

protecţie va fi menţinută curată.

Art. 326

Se interzice intrarea personalului în atelierele de tapiţerie, croitorie şi cizmărie cu

chibrituri, brichete, alte surse de foc deschis. De asemenea, în aceste spaţii este interzis

fumatul.

Art. 327

Pe bidoanele cu soluţie de prenadez se vor aplica etichete vizibile cu inscripţia

„INFLAMABIL".

Art. 328

În atelierele de croitorie se vor lua următoarele măsuri suplimentare:

a) în timpul operaţiunilor de călcat, maşinile electrice de călcat vor fi aşezate pe

suporturi izolante, iar după folosire se vor deconecta de la reţea;

b) la utilizarea maşinilor de cusut electrice se vor proteja cablurile de alimentare

împotriva deteriorărilor ce pot duce la electrocutări sau scurt-circuite;

c) operaţiunile de curăţire cu neofalină se vor efectua în încăperi separate sau în

aer liber.

Secţiunea 14

Ateliere de acoperiri metalice, chimice şi electrochimice

Art. 329

Atelierele de acoperiri metalice se amplasează în clădiri sau încăperi rezistente la foc

având pardoseli incombustibile.

Art. 330

Şlefuirea şi polizarea mecanică a metalelor se vor face în ateliere separate de cele

pentru acoperii metalice.

Art. 331

Atelierele pentru acoperiri metalice vor avea asigurată ventilaţia naturală sau mecanică.

În cazul defectării instalaţiei de ventilaţie mecanică, dacă nu se poate asigura ventilaţia

naturală în mod eficient, lucrul se suspendă pană la remedierea defecţiunilor.

Art. 332


Este interzisă utilizarea solvenţilor organici inflamabili pentru degresare.

Art. 333

Se interzice depozitarea în ateliere a substanţelor chimice necesare procesului

tehnologic. Cantităţile necesare consumului zilnic vor fi păstrate în încăperi speciale, în

condiţii de evitare a eventualelor reacţii chimice dintre diferitele substanţe prezente.

Art. 334

La depozitarea, transportarea şi manevrarea substanţelor chimice cu pericol de incendiu

se vor respecta următoarele:

a) substanţele lichide se vor păstra în ambalajele originale;

b) recipientele speciale pentru acid azotic vor avea pentru amortizare vată de sticlă,

iar coşurile vor fi metalice; recipientele nu vor fi astupate ermetic şi se vor ţine

într-un loc separat, bine aerisit; în aceste spaţii nu se vor păstra materiale

combustibile;

c) operaţiile de transvazare din care rezultă cantităţi mari de gaze sau vapori

inflamabili ori toxici vor fi executate numai sub un puternic curent lateral de aer;

d) recipientele cu acizi sau săruri chimice în stare lichidă vor fi etichetate,

indicându-se conţinutul, denumirea chimică uzuală, densitatea şi concentraţia;

e) conductele de alimentare şi robinetele vor fi întreţinute în bună stare de

funcţionare;

f) la pregătirea soluţiilor acizii se toarnă în apă, în jet subţire, amestecând continuu

şi răcind soluţia; se interzice turnarea apei în acid;

g) amestecarea acidului sulfuric şi a acidului azotic se fac turnând acidul sulfuric

peste cel azotic, amestecând continuu şi răcind soluţia, astfel ca temperatura să

nu depăşească 35°C.

Art. 335

Acidul sulfuric concentrat necesar corecţiilor va fi introdus în ateliere numai în cantităţile

necesare unei singure corecţii.

Art. 336

Manevrarea substanţelor cu pericol de incendiu (sodiu, potasiu, fosfor, peroxid de sodiu

etc.) necesare obţinerii unor săruri sau pentru efectuarea reacţiilor de oxido-reducere se va

face cu respectarea regulamentului de lucru.

Art. 337

Prepararea soluţiilor şi a electroliţilor, precum şi a soluţiilor din băile galvanice se vor

face numai cu respectarea indicaţiilor de lucru. Prepararea soluţiilor de lucru se va face numai

de personal instruit asupra pericolelor de incendiu la manevrarea acizilor concentraţi, a

substanţelor oxidante şi a substanţelor cu tendinţă de autoaprindere. În acest caz se interzice

folosirea oricăror materiale inflamabile (hârtie, lemn, talaş etc.) la manevrarea substanţelor ori

pentru înlăturarea scurgerilor de pe pardoseală.

Art. 338

Se interzice lucrul când instalaţia de ventilaţie (de evacuare a hidrogenului degajat în

timpul unor procese chimice sau electrochimice) nu funcţionează la parametrii normali, astfel

încât concentraţia de hidrogen în atmosfera atelierului să fie sub limita de explozie (max 4%).

Art. 339

În cazul utilizării flăcării deschise pentru încălzirea soluţiilor de lucru, aprinderea focului

se va face numai după 10 minute de la pornirea instalaţiei de exhaustare; oprirea instalaţiei se


va face numai după stingerea flăcării.

Art. 340

Toate utilajele şi instalaţiile aferente atelierelor vor fi controlate lunar. În cazul apariţiei

unor defecţiuni ce pot produce scurgeri combustibile, scurtcircuite sau degajări periculoase de

căldură se vor lua imediat măsuri de remediere.

Art. 341

Se interzice depozitarea unor substanţe chimice (chiar ambalate) sau a materialelor

inflamabile sub tronsoanele orizontale ale tubulaturii de ventilaţie prin care se vehiculează

gaze provenite din soluţii oxidante, acide, caustice etc., care prin contact cu materialele

depozitate pot da naştere la reacţii periculoase.

Art. 342

Procesele chimice sau electrochimice bazate pe electroliţi puternic oxidanţi se vor

executa în încăperi separate, cu ziduri rezistente la foc şi explozie.

Art. 343

Se interzice folosirea sculelor cu cozi din lemn sau materialele plastice pentru

introducerea sau scoaterea pieselor din băile de metal topit, cu acizi concentraţi sau cu

electroliţi puternic oxidanţi. Instalaţiile de ridicat uneltele de scos şi introdus piesele în băile de

galvanizare trebuie să fie în perfectă stare de funcţionare pentru prevenirea stropirilor prin

scăpare de la înălţime a obiectelor.

Art. 344

Depozitarea substanţelor cianurice se va face în încăperi separate, sigilate şi ventilate, în

care nu se vor păstra alte materiale.

Art. 345

Se interzice plasarea unor obiecte combustibile (mese, grătare din lemn etc.) în imediata

apropiere a băilor galvanice încălzite cu flacără deschisă, cu energie electrică sau cu aburi

dacă nu sunt izolate termic.

Art. 346

Piesele se vor introduce în baie lent şi numai uscate. Se interzice introducerea pieselor

în cazul când sunt ude.

Art. 347

Metalele ca adaos în băile de acoperiri metalice prin imersie vor fi în prealabil curăţate

de impurităţi şi uscate. Se interzice introducerea lor în stare udă precum şi introducerea chiar

curate şi uscate în timpul desfăşurării procesului tehnologic.

Secţiunea 15

Ateliere pentru vopsirea suprafeţelor metalice

Art. 348

Operaţiile de degresare, preparare a vopselelor, grunduire sau vopsire care presupun

utilizarea unei cantităţi mai mari de 10 (zece) litri substanţe inflamabile pe schimb, se vor

executa numai în secţii special amenajate, având standuri, cabine sau platforme de lucru,

prevăzute cu filtre pentru reţinerea particulelor de vopsea, cu instalaţii de evacuare a aerului

viciat precum şi mijloace de stingere a incendiilor.

Art. 349


Utilajele sau încăperile pentru vopsire vor fi figurate cu sisteme de ventilaţie pentru

evacuarea aerului viciat şi introducerea aerului proaspăt. Ventilaţia va fi pusa în funcţiune cu

5 minute înaintea începerii lucrului şi se va menţine în stare de funcţionare 5 minute după

terminarea lucrului.

Art. 350

Se interzice lucrul în cabinele sau pe platformele de vopsire în condiţiile în care instalaţia

de exhaustare, filtrele, perdelele de apă şi celelalte instalații auxiliare nu funcţionează, ori

funcţionează defectuos.

Art. 351

Conductele de evacuare a vaporilor de solvenţi sau aerosolilor de vopsea vor fi curăţate

periodic pentru evitarea acumulării de material combustibil. Periodicitatea operaţiilor de

curăţire se va stabili în funcţii de depunerile constatate, de către şeful locului de muncă, pe

baza verificărilor efectuate cel puţin o dată pe trimestru.

Art. 352

Pentru răzuirea şi curăţarea crustei de vopsea depusă în conductele de aspiraţie, pe

utilaje, pereţi pardoseli etc. se vor folosi scule care nu produc scântei.

Art. 353

Se va verifica zilnic buna funcţionare a sistemelor de interblocare intre pistoalele de

vopsire sau pompele pentru injectarea solventului inflamabil, pentru vopsire sau degresare şi

ventilaţia de evacuare a aerului viciat, interzicându-se lucrul în cabinele ori utilajele în care

acest interblocaj nu funcţionează.

Art. 354

Se interzice fumatul sau utilizarea focului deschis.

Art. 355

Intervenţiile cu foc deschis pentru montaj de utilaje, accesorii, instalaţii electrice,

termotehnice, hidrotehnice sunt permise numai după evacuarea vaporilor substanţelor

inflamabile, precum şi a tuturor depunerilor de grund sau vopsea de pe diferite părţi ale

utilajelor, care s-ar putea aprinde prin contact cu sursele de căldură menţionate anterior. De

asemenea, se vor evacua toate recipientele cu solvent sau grunduri, respectiv vopsele.

Art. 356

Intervenţia respectivă se va face în prezenţa unei (unor) persoane dotată(e) cu

mijloacele necesare stingerii unui eventual început de incendiu.

Art. 357

În compartimentele de degresare, grunduire. vopsire, lăcuire este interzisă păstrarea

unor cantităţi de materiale inflamabile (diluanţi, întăritori, solvenţi, vopsele etc.) mai mari decât

necesarul pentru un schimb de lucru.

Art. 358

Toate materialele pentru vopsire (solvenţi, grunduri, vopsele) vor fi păstrate în recipienţi

metalici cu închidere etanşă, în zone ferite de radiaţii calorice (raze solare, surse de căldură,

scântei etc.) conform indicaţiilor date de producător.

Art. 359


În cazul schimbării materialelor de vopsire toate instalaţiile şi utilajele pentru pregătire,

grunduire, vopsire şi uscare a suprafeţelor se vor curăţa şi spăla de depunerile anterioare.

Art. 360

(1) Repararea standurilor, cabinelor şi a platformelor de vopsire precum şi a instalaţiilor

aferente se va executa numai de personal calificat, instruit în prealabil în acest scop.

(2) Revizia şi repararea utilajelor se vor efectua numai când sunt oprite, golite şi curăţate

de resturile de vopsea.

Art. 361

Pentru instalaţii şi procedee speciale de vopsire se vor utiliza instrucţiunile elaborate pe

baza prescripţiilor proiectantului şi executantului instalaţiei. Aceste prescripţii tehnice trebuie

afişate cunoscute şi respectate.

Art. 362

La prepararea emailului de aluminiu praful de aluminiu se va manevra cu atenţie, pentru

a nu se angaja atmosferă.

Art. 363

(1) Materialele pentru lăcuire vor fi ferite de acţiunea directă a razelor solare, iar geamurile

ferestrelor de la încăperile în care se depozitează aceste materiale vor fi vopsite în alb.

(2) Materialele pentru lăcuire se vor păstra în vase metalice închise etanş. După golire

acestea vor fi evacuate imediat din atelier, spălate şi depozitate în locurile destinate acestui

scop.

Art. 364

Prepararea soluţiilor pentru lăcuire se efectuează într-o încăpere separată de restul

atelierelor, cu acces din exterior.

Art. 365

Degresarea suprafeţelor metalice cu solvenţi inflamabili, prin imersie sau cu jeturi, este

admisă numai în interiorul unor utilaje, tunele sau camere de degresat. Ventilaţia de evacuare

a vaporilor de solvenţi va trebui să asigure o presiune mai scăzută decât în hală.

Art. 366

(1) Degresarea manuală cu tampoane îmbibate cu solvenţi inflamabili se admite numai în

hale ventilate în condiţii în care este exclusă formarea amestecuri explozive (aer-solvent) în

aceste cazuri solventul va fi păstrat în atelier, în bidoane închise etanş.

(2) Tampoanele îmbibate cu solventi, după utilizare se colectează în cutii de tablă şi se

evacuează o dată pe schimb, la locul special amenajat pentru ardere.

Art. 367

(1) Locurile de muncă pentru degresarea solvenţilor inflamabili vor fi prevăzute cu

extinctoare cu bioxid de carbon.

(2) Agregatele vor fi prevăzute cu instalaţii de stingere automate cu bioxid de carbon.

Art. 368

Pregătirea vopselelor prin diluare cu solvenţi volatili inflamabili, în compartimentul de

grunduire şi vopsire, este interzisă.

Art. 369

Vopselele se păstrează în bidoane metalice, închise ermetic, ce vor fi aduse în cantităţi

limitate în cazul staţiilor de preparare sau maxim 250 kg în încăperi amenajate. Deschiderea


capacelor metalice (în special ale vaselor ce conţin vopsele pe bază de nitroceluloză) se va

face cu scule ce nu produc scântei.

Art. 370

Se interzice depozitarea, prepararea sau manevrarea altor substanţe în afara celor strict

necesare proceselor tehnologice din ziua respectivă, în atelierele de vopsitorie sau în staţiile

şi încăperile de preparare a vopselelor.

Art. 371

Agitatoarele pentru preparare şi pompele pentru transportul vopselelor în staţiile de

preparare vor fi acţionate pneumatic. Se interzice transportul vopselelor şi solvenţilor prin

conducte cu ajutorul aerului comprimat.

Art. 372

Intrarea mijloacelor de transport acţionate electric neprotejate antiex (electrocare,

electro-stivuitoare etc.) în spaţiile şi încăperile de preparare a vopselelor este strict interzisă.

Art. 373

Este interzis accesul cu brichete, chibrituri, alte surse de foc deschis în încăperile de

preparare a vopselelor sau în alte spaţii de lucru cu materiale volatile sau inflamabile.

Art. 374

Vopsirea cu pensula se poate face în locuri special amenajate sau în secţii cu alt specific

(mecanică, montaj etc), cu condiţia ca în zona respectivă să nu existe surse de aprindere a

solvenţilor inflamabili, iar ventilaţia generală să fie suficientă pentru a menţine concentraţia

vaporilor sub limita inferioară de explozie.

Art. 375

Vopsirea prin imersie se face în băi metalice, prevăzute cu sisteme de ventilaţie pentru

evacuarea vaporilor de solvent. Băile de vopsire vor fi prevăzute şi cu capace şi sisteme de

golire rapidă, în cazul când au o capacitate de peste 2 m2. Băile de vopsire vor avea indicare

de nivel pentru stabilirea nivelului maxim de umplere admis, ţinând cont şi de volumele

pieselor ce se vor imersa, fiind interzisă umplerea băilor peste nivelul indicat.

Art. 376

Când băile nu funcţionează se vor închide cu ajutorul capacelor, iar băile cu volum peste

2 m3 vor fi evacuate în rezervorul pentru golire rapidă.

Art. 377

Încăperile şi utilajele în care se execută operaţiile de pulverizare se vor prevedea cu

sisteme de ventilaţie corespunzătoare. Ventilaţia se va pune în funcţiune cu 5 minute înaintea

începerii vopsirii şi va funcţiona încă 5 minute după terminarea activităţii.

Art. 378

Pulverizarea vopselelor se va face cu aer comprimat, azot, bioxid de carbon sau prin

presiune hidraulică, interzicându-se categoric folosirea oxigenului sau a gazelor combustibile.

Aerul comprimat va fi trecut prin filtre speciale.

Art. 379

La fiecare 100 de ore de funcţionare a utilajului de vopsire se va controla elementul

filtrant, care se va înlocui imediat ce se costată îmbâcsirea lui. Se interzice schimbarea

materialului de filtrare, faţă de cel prevăzut prin proiect sau cartea tehnică a maşinii.

Art. 380

Instalaţia fixă de pulverizare va fi legată electric la pământ.

Art. 381


Încăperile pentru pulverizarea lacurilor pe bază de nitroceluloză vor avea ventilaţia

separată faţă cele pentru pulverizarea lacurilor poliesterice. Camerele în care se execută

operaţiile de lăcuire trebuie prevăzute cu filtre umede sau alte sisteme de filtrare.

Art. 382

La schimbarea soluţiei de lăcuire toate instalaţiile şi utilajele vor fi în prealabil curăţate de

depunerile anterioare.

Art. 383

Materialul lemnos în curs de lăcuire va fi stivuit în mod ordonat pe cărucioare, palete,

platforme etc.

Art. 384

(1) În cazul vopsirii în câmp electrostatic se vor respecta cu stricteţe parametrii

tehnologici (distanţe, intensităţi etc.) stabiliţi de proiectant şi furnizorul instalaţiei;

(2) Pentru vopsirea electrostatică nu se vor folosi decât instalaţii omologate şi în

perfectă stare de funcţionare.

Art. 385

În atelierele de grunduire şi vopsire în care se lucrează discontinuu, cu cantităţi de

grunduri şi vopsele care nu necesită staţii de preparat vopsele, se vor executa în fiecare zi, la

terminarea activităţii, următoarele operaţii:

a) utilajele de preparare a materialelor de vopsire vor fi complet golite şi apoi

spălate cu solvenţi. Reziduurile astfel obţinute se colectează în recipiente

metalice care se evacuează în locul special amenajat;

b) utilajele de degresare, grunduire, vopsire, uscare, precum şi pardoselile

atelierului se curăţă de orice depuneri de materiale inflamabile sau combustibile,

prin raşchetare cu scule ce nu produc scântei, apoi prin spălare cu lavete

îmbibate cu solvenţi. Sculele de raşchetare se curăţă la rândul lor, se

depozitează în cutii metalice, iar lavetele se colectează în recipiente metalice şi

se trimit la ardere. În timpul operaţiunilor de curăţire instalaţia de exhaustare va

funcţiona permanent.

Art. 386

Săptămânal, se va face o curăţire completă a atelierului, în cursul căreia se vor

îndepărta toate impurităţile (vopsea, praf etc).

Art. 387

Uscarea naturală a pieselor (în atmosfera atelierului) se poate face numai pe platforme

ventilate, care asigură menţinerea concentraţiei de vapori de solvenţi sub limita inferioară de

explozie.

Art. 388

Uscarea artificială a pieselor vopsite se face în cuptoare cameră sau cuptoare tunel

traversante, prevăzute cu instalaţii de exhaustare a solvenţilor în timpul uscării. Cuptoarele

trebuie să fie prevăzute cu dispozitive pentru reglarea automată a temperaturii (în vederea

evitării exploziilor datorate creşterii temperaturii peste limitele admise în interiorul cuptorului, în

zona de uscare sau în camerele de ardere) şi pentru condiţionarea conectării instalaţiilor de

încălzire şi transportoarelor, de funcţionarea instalaţiilor de evacuare a vaporilor de solvenţi.


Art. 389

Cuptoarele de uscare încălzite cu gaze vor fi echipate cu instalaţii automate de

supraveghere a aprinderii şi controlului arderii, care să întrerupă alimentarea cu gaz a

arzătoarelor în cazul defectării unuia din agregatele ce asigură condiţii normale de funcţionare

a cuptorului, ori să nu permită aprinderea gazelor când acesta nu îndeplineşte aceste condiţii.

Art. 390

În exploatare se va urmări respectarea strictă a proceselor tehnologice elaborate de

serviciul tehnic de specialitate pentru fiecare produs sau piesă ce se usucă în cuptor.

Art. 391

În cazul folosirii radiaţiilor infraroşii, concentraţia de solvenţi trebuie menţinută sub limita

de aprindere cu cel puţin 50%.

Art. 392

În cazul folosirii aburului sau apei supraîncălzite, pentru înlăturarea pericolului de

explozie concentraţia de solvenţi va fi menţinută sub limita de aprindere cu cel puţin 20%, în

funcţie de temperatura de uscare.

Art. 393

Părţile interioare ale tunelului şi conductele de evacuare a aerului vor fi menţinute în

stare de perfectă curăţenie.

Art. 394

Semestrial se vor verifica depunerile de solvent din interiorul panourilor izolante, în

vederea depistării posibilităţilor de impregnare cu condens de solvent a materialului poros

izolant şi pentru prevenirea autoaprinderii.

Art. 395

Se va urmări permanent funcţionarea corectă a filtrelor de aer proaspăt, care vor fi

curăţate şi verificate sistematic.

Art. 396

Pentru stingerea incendiilor la instalaţiile de uscare se vor amplasa în locuri accesibile

stingătoare portative, prelate şi alte mijloace de primă intervenţie. Personalul de deservire va fi

instruit asupra măsurilor în caz de incendiu.

Art. 397

Dispozitivele şi aparatele de siguranţă, reglaj, măsură şi control vor fi controlate periodic

asupra bunei funcţionări, orice anomalie în funcţionare fiind imediat înlăturată.

Secţiunea 16

Ateliere pentru sudură şi tăierea metalelor. Lucrări de sudură

Art. 398

Echipamentele şi aparatele utilizate pentru executarea lucrărilor cu foc deschis trebuie

să fie în bună stare de funcţionare. De îndeplinirea acestei cerinţe răspunde executantul.

Art. 399

Toate echipamentele şi aparatele de sudură se întreţin şi se verifică în conformitate cu

instrucţiunile furnizorului. Verificarea acestora se execută numai de către personal de

specialitate.


Art. 400

Pregătirea locului unde urmează să se execute operaţiunea de sudare sau de tăiere cu

flacără oxiacetilenică presupune:

a) înconjurarea acestuia cu panouri necombustibile cu înălţimea de minimum 2 m şi

bine ancorate de podea;

b) protecţia pardoselii din material combustibil cu un strat de nisip cu grosimea de 2

cm, cu tablă sau cu plăci din materiale necombustibile;

c) îndepărtarea materialelor şi substanţelor combustibile transportabile la o

distanţă de cel puţin 10 m de locul sudării sau tăierii;

d) curăţarea pieselor vopsite pe o porţiune de cel puţin 100 mm de o parte şi de

alta în jurul punctului de lucru;

e) umezirea cu apă sau protejarea cu panouri necombustibile a materialelor şi

elementelor de construcţie combustibile fixe pentru a fi ferite de contactul cu

scânteile sau brocurile de sudură, cu flacăra sau cu alte particule de materiale

incandescente;

f) înlăturarea posibilităţilor ca sursele de foc (scântei, particule incandescente etc.)

să intre în contact cu materialele combustibile care se află în încăperile

adiacente sau la cota inferioară, prin acoperirea sau obturarea golurilor ori

orificiilor din pardoseală şi pereţi cu plăci sau dopuri necombustibile;

g) amplasarea la distanţe de siguranţă a generatorului de acetilenă transportabil şi

a buteliei de oxigen, astfel: cel puţin 10 m între acestea şi locul de sudură sau

orice sursă cu foc deschis şi, respectiv, cel puţin 5 m între ele;

h) dotarea cu mijloace de primă intervenţie corespunzătoare;

i) asigurarea prezenţei persoanei desemnate să supravegheze executarea

lucrărilor cu foc deschis.

Art. 401

(1) Generatoarele de acetilenă transportabile se instalează, de regulă, în aer liber, în

afara încăperii unde se sudează şi ferite de razele solare ori de sursele cu foc deschis.

(2) În mod excepţional se admite instalarea unui singur generator de acetilenă

transportabil numai în încăperi în care se execută lucrări de reparaţii, montaj sau de

întreţinere cu caracter temporar, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) debitul maxim de acetilenă să nu depăşească 3,2 mc/h;

b) generatorul să fie verificat şi să posede placa de timbru;

c) încărcătura de carbid să nu fie mai mare de 4 kg;

d) încăperea să aibă un volum de minimum 350 mc şi să fie bine ventilată;

e) să existe posibilitatea asigurării distanţelor de siguranţă;

f) să se realizeze, pe toată durata amplasării generatorului în încăpere, oprirea

funcţionării eventualelor utilaje care lucrează cu flacără sau produc scântei.

Art. 402

(1) Lucrările de sudură la instalaţii, rezervoare, recipiente şi conducte prin care s-au

vehiculat şi în care s-au depozitat substanţe combustibile sau vapori inflamabili se vor efectua

numai după golirea, aerisirea, spălarea, umplerea cu apă sau cu gaz inert, izolarea acestora

prin flanşe oarbe de restul instalaţiilor şi după efectuarea analizelor de laborator.

(2) Piesele, instalaţiile şi materialele la care se vor executa operaţiuni de sudare sau de

tăiere se vor curăţa în prealabil de materiale combustibile, cum sunt uleiurile, textilele etc.


Art. 403

În timpul executării lucrării de sudură trebuie să se asigure:

a) supravegherea permanentă şi cu atenţie a flăcării, a dispersiei (răspândirii) şi a

traiectoriilor scânteilor sau particulelor de materiale incandescente şi a intensităţii

fluxului de căldură;


apă; închiderea robinetelor buteliei de oxigen şi a generatorului de acetilenă,

dacă durata întreruperii executării lucrării depăşeşte 10 minute;

c) interzicerea agăţării arzătoarelor (chiar stinse) de buteliile de oxigen sau de


d) neefectuarea de deplasări cu arzătoarele aprinse în afara zonei de lucru sau de


e) evacuarea carbidului din generator în cazul întreruperii lucrului pe o perioadă

mai îndelungată.

Art. 404

După terminarea lucrării trebuie să se asigure, de regulă, următoarele:

a) verificarea minuţioasă a locului în care s-a executat lucrarea, precum şi a

spaţiilor adiacente şi a celor situate la cotele inferioare sau superioare, pentru a

constata dacă nu s-au creat focare de incendiu (zone incandescente, miros de

ars sau degajări de fum etc.);





acestuia;




f) colectarea nămolului (şlamului) de carbid în containere destinate acestui scop şi

depozitarea acestora într-un loc special amenajat.

Art. 405

Este absolut interzisă manevrarea aparaturilor sau componentelor cu mâinile sau cu

hainele ori faţa murdare de grăsime, ulei, creme şi unguente diverse sau amplasarea la o

distanţă mai mică de 15 m acestor produse.

Art. 406

Pardoseala atelierelor de sudură se va realiza din materiale incombustibile sau cu

conductibilitate termică redusă.

Art. 407

Distanţa între generatorul de acetilenă şi butelia de oxigen va fi de minim 5 (cinci) metri,

iar faţă de flacăra oxiacetilenică de minim 10 (zece) metri.

Art. 408

Se interzice prezenţa în atelierele de sudură a recipientelor sau a vaselor ce conţin

substanţe inflamabile.

Art. 409

Se interzice agăţarea arzătoarelor, chiar stinse, de buteliile de oxigen, reductoarele de


presiune sau de generatorul de acetilenă. În cazul întreruperii lucrului pe o perioadă mai mare

se va evacua carbidul din generator.

Art. 410

Se interzice aşezarea furtunurilor pentru sudura oxiacetilenică sau cablurilor pentru

sudură electrică în locuri umede, împreună cu conducte sau tuburi ce transportă substanţe

inflamabile. Cablurile sau furtunurile vor fi ferite de stropii de metal topit, de sursele de căldură

şi de deteriorări mecanice.

Art. 411

La trecerea furtunurilor sau cablurilor pentru sudură prin pereţi se vor folosi tuburi

izolatoare.

Art. 412

La sudura electrică se vor asigura legături corecte la sursa de energie şi la instalaţia de

împământare. Materialele combustibile vor fi protejate împotriva arcului electric, a scânteilor şi

a stropilor de metal topit.

Art. 413

Se interzice executarea simultană a lucrărilor de sudură electrică şi a celor de sudură

oxiacetilenică.

Art. 414

Locurile de amplasare a generatoarelor de acetilenă şi buteliilor cu oxigen se marchează

cu inscripţia „PERICOL DE EXPLOZIE ŞI INCENDIU".

Art. 415

Evacuarea şlamului din generatoarele de acetilenă se va face în locuri special

amenajate, fără pericol de incendiu.

Art. 416

Se interzice depozitarea butoaielor cu carbid la un loc cu buteliile cu oxigen.

Art. 417

Pe uşa depozitului (staţiei) de acetilenă se va scrie următorul text: „DEPOZIT DE

CARBID, STROPIREA CU APĂ ESTE INTERZISĂ!" şi „FUMATUL OPRIT! PERICOL DE

INCENDIU!".

Art. 418

(1) Stingerea incendiilor se realizează folosind pulberi uscate.

(2) Se interzice utilizarea apei sau spumei pentru stingerea carbidului ori a

generatoarelor de curent sau transformatoarelor pentru sudura electrică

Secţiunea 17

Garaje, remize, platforme de parcare

Art. 419

(1) La clădirile şi construcţiile destinate garării autovehiculelor se va respecta

capacitatea de garare stabilită, în funcţie de gradul de rezistenţă la foc al construcţiei şi de

tipul autovehiculelor garate;

(2) Gararea autovehiculelor se va face numai în spaţiile destinate acestui scop.

Art. 420

Autovehiculele se vor gara astfel încât să se asigure evacuarea rapidă în caz de


incendiu. În acest sens se vor marca pe pardoseală spaţiile destinate fiecărui autovehicul.

Pentru evacuarea rapidă a autovehiculelor în caz de incendiu, la fiecare garaj se va întocmi şi

afişa planul de evacuare, cu indicarea precisă a operaţiunilor de efectuat şi a utilajelor ce se

folosesc în acest sens.

Art. 421

Garajele trebuie să fie prevăzute cu sistem de ventilaţie (sau aerisire naturală) pentru

evacuarea vaporilor de benzină şi a gazelor de ardere care prezintă pericol de explozie,

incendiu sau intoxicare.

Art. 422

În garaje, remize şi platforme de parcare se interzice fumatul sau folosirea focului

deschis sub orice formă. În incinta zonei de parcare, la intrare şi în interior la loc vizibil, se

afişează inscripţii avertizoare „FUMAT INTERZIS!".

Art. 423

Încălzirea cu sobe a garajelor, atunci când este permisă, se face numai prin alimentarea

acestora din exterior şi cu asigurarea evacuării gazelor în condiţii de siguranţă.

Art. 424

Parcarea autovehiculelor se va face pe direcţia uşilor de evacuare, asigurându-se

culoare şi spaţii necesare intervenţiei şi evacuării rapide în caz de incendiu.

Art. 425

Se interzice parcarea autovehiculelor pe căile de acces şi evacuare.

Art. 426

În cazul vărsării accidentale de carburant, lubrifianţi sau alte lichide inflamabile pe

pardoseala garajului sau platformei de parcare petele se vor acoperi imediat cu nisip, care,

după îmbibare va fi evacuat în locuri fără pericol de incendiu.

Art. 427

Incintele de parcare se întreţin în perfectă stare de curăţenie. Materialele textile îmbibate

cu combustibili, unsori sau alte produse inflamabile se colectează în cutii metalice prevăzute

cu capace, care se vor evacua locurile stabilite.

Art. 428

Se interzice amenajarea de magazii, birouri sau dormitoare în incinta garajelor şi

remizelor, precum şi repararea şi întreţinerea maşinilor în garaje sau pe platformele de

parcare.

Art. 429

Se interzice introducerea în garaje a:

a) autovehiculelor încărcate cu materiale explozive, combustibile sau inflamabile;

b) autovehiculelor care prezintă fisuri, spărturi ori nu au buşoane la rezervoarele de

combustibil;

c) autovehiculelor care prezintă scurgeri de combustibil;

d) autovehiculelor încărcate cu muniţii;

e) autovehiculelor cu motoarele sau ţevile de eşapament supraîncălzite ori fără

tobe de eşapament;

f) autovehiculelor cu defecţiuni la instalaţia electrică.

Art. 430

În interiorul garajelor sunt interzise următoarele:

a) încărcarea acumulatoarelor de la autovehicule;


b) alimentarea cu carburanţi a autovehiculelor;

c) fumatul şi folosirea focului deschis;

d) utilizarea surselor de foc deschis pentru încălzirea motoarelor;

e) executarea de reparaţii la circuitele de alimentare cu carburanţi sau la instalaţiile

electrice;

f) executarea de reparaţii ce presupun folosirea sudurii electrice sau autogene;

g) lăsarea în funcţiune a motoarelor autovehiculelor pe timp îndelungat;

h) depozitarea sau păstrarea materialelor şi substanţelor combustibile ori

inflamabile, precum şi a altor obiecte care nu fac parte din inventarul garajelor

sau autovehiculelor.

Art. 431

(1) Înaintea plecării în cursă se vor verifica toate autovehiculele şi din punct de vedere

al prevenirii şi stingerii incendiilor (starea tehnică, instalaţiile de alimente, aprindere,

carburaţie, eşapare etc., existenţa şi starea stingătoarelor) luând măsuri imediate de

remediere a eventualelor deficienţe.

(2) Verificările menţionate la alineatul precedent se vor efectua şi la maşinile şi utilajele

de transport, stivuit încărcat-descărcat materiale, înaintea începerii lucrului.

Art. 432

La autovehiculele aflate în parcurs şi utilajele în lucru sunt interzise:

a) staţionarea în apropierea focurilor deschise, a materialelor, lichidelor şi gazelor

combustibile;

b) părăsirea autovehiculului lăsând motorul în funcţiune;

c) transportul de materiale combustibile sau explozive în caroserie, alături de

persoane.

Art. 433

Se interzice alimentarea carburatorului cu benzină folosind mijloace improvizate (prin

turnare liberi cu furtun racordat la bidon etc);

Art. 434

Se interzice transportul buteliilor cu gaz lichefiat sub presiune în interiorul autoturismelor

sau cabinele autocamioanelor.

Art. 435

La încărcarea şi descărcarea autocisternei pentru lichide combustibile se va asigura

legarea acesta la pământ. La transportul lichidelor combustibile din clasele I-II (benzină,

motorină, toluen etc), se va asigura scurgerea electricităţii statice şi pe timpul deplasării.

Art. 436

La autocisternele de transport lichide combustibile se vor lua măsuri de evitare a

scurgerilor care să producă incendierea autovehiculelor; acestea vor avea ladă cu nisip şi 2

(două) stingătoare portative cu praf bioxid de carbon în stare de funcţionare. Aceste

autovehicule vor avea tobe de eşapament fără defecţiuni, montate în partea din faţă.

Art. 437

Staţiile şi depozitele pentru carburanţi vor astfel amenajate încât autovehiculele care

intră pentru alimentare să nu lovească instalaţiile existente sau să se lovească între ele.

Art. 438

Căile de acces, spaţiile de siguranţă şi evacuare, căminele, digurile din jurul

rezervoarelor vor fi în permanenţă curate şi neblocate.


Art. 439

Personalul ce deserveşte instalaţiile trebuie să cunoască manevrele necesare pe timpul

alimentării, atât în situaţii normale, cât şi în caz de pericol sau avarie.

Art. 440

Conductele şi rezervoarele vor fi controlate permanent în privinţa etanşeităţii.

Art. 441

În caz de avarie la staţie sau anexele acesteia va opri activitatea, se va întrerupe energia

electrică.

Art. 442

Se interzice funcţionarea motorului în timpul alimentării autocisternei.

Art. 443

Se interzic fumatul, folosirea focului deschis sau a sculelor ce pot provoca scântei, pe

toată raza staţiei.

Secţiunea 18

Ateliere pentru reparaţii şi întreţinere autovehicule

Art. 444

În atelierele de întreţinere se vor introduce numai autovehiculele şi utilajele

corespunzătoare posturilor de lucru prevăzute, respectându-se următoarele reguli:

a) între autovehicule şi utilaje să existe spaţii minime impuse de procesul

tehnologic;

b) să se asigure evacuarea rapidă a autovehiculelor şi utilajelor în caz de incendiu.

Art. 445

Degresarea, curăţirea şi spălarea pieselor se vor face în băi special amenajate, folosind

soluţii neinflamabile. Spălarea cu soluţii inflamabile se va executa în încăperi amenajate

pentru această activitate: vasele utilizate vor avea capace, iar încăperile sisteme de ventilaţie.

În aceste încăperi nu se foloseşte focul deschis şi nu se fumează.

Art. 446

Pardoseala atelierului şi a canalelor pentru revizii şi reparaţii va asigura colectarea

scurgerilor de carburanţi şi lubrifianţi.

Art. 447

Se interzice depozitarea în ateliere a recipientelor cu carbid, vopsele, diluanţi, alte

materiale combustibile.

Art. 448

Lucrările de sudură la autovehicule se executa numai după înlăturarea scurgerilor de

lichide combustibile şi curăţarea pieselor. Sudarea rezervorului de combustibil se va face

după purjarea acestuia cu aburi apă caldă etc.

Art. 449

Sunt interzise următoarele:

a) sudură la autovehicul înaintea curăţirii scurgerilor de lichide combustibile;

b) sudura la caroserie fără protejarea rezervorului şi a părţilor combustibile;

c) sudura la instalaţiile hidraulice cu ulei, fără ca acestea să fie golite şi curăţate;

d) folosirea canistrelor necorespunzătoare pentru carburanţi (fără capac etanş,


nerezistente, uzate, din material plastic etc).

Art. 450

Lămpile electrice portative vor funcţiona la tensiuni reduse (max. 24 V) şi vor fi prevăzute

cu glob şi armătură de protecţie; cablurile acestora vor avea izolaţii în bună stare.

Art. 451

Deşeurile combustibile provenite de la autovehiculele în reparaţii se colectează în vase

acoperite şi se evacuează din atelier: în cazul când reziduurile nu mai pot fi valorificate se vor

distruge prin ardere, în locuri special amenajate.

Art. 452

Lămpile de benzină sau alte surse de foc deschis pentru procesul tehnologic se pot

folosi numai locuri special amenajate.

Art. 453

Instalaţiile electrice, de încălzire, ventilaţie şi iluminat, se vor executa în conformitate cu

normativele în vigoare. Verificarea şi întreţinerea acestora se va face zilnic, de către personal

calificat.

Art. 454

Carcasele tuturor utilajelor din ateliere se vor lega la centura de împământare: orice

defecţiune în funcţionare ce poate produce frecări anormale sau scântei va fi remediată

imediat.

Art. 455

În caz de incendiu se acţionează astfel:

a) se acţionează cu spumă, pulberi, gaze inerte sau apă, în funcţie de materialele

care ard;

b) se evacuează autovehiculele şi celelalte materiale, conform planului de

evacuare;

c) se răcesc cu apă autovehiculele, elementele de construcţie, celelalte materiale

neincendiate şi care nu se pot evacua;

d) se protejează personalul de intervenţie împotriva temperaturii, fumului, gazelor.

Secţiunea 19

Mijloace de transport

Art. 456

Mijloacele de transport din dotarea sistemului penitenciar vor fi dotate cu mijloace de

intervenţie în caz de incendiu conform specificaţiilor tehnice ale producătorului.

Art. 457

Înaintea plecării în cursă mijloacele de transport se vor verifica din punct de vedere al

prevenirii şi stingerii incendiilor (starea tehnică, instalaţiile de alimentare, aprindere,

carburaţie, eşapare etc., existenţa şi starea stingătoarelor), luând măsuri imediate de

remediere a eventualelor deficienţe.

Art. 458

(1)La mijloacele de transport aflate în parcurs sunt interzise:

a) staţionarea în apropierea focurilor deschise, a materialelor, lichidelor şi gazelor

combustibile;


b) părăsirea mijlocului de transport, lăsând motorul în funcţiune;

c) transportul de materiale combustibile sau explozive în caroserie, alături de

persoane.

(2) La navele de transport persoane şi mărfuri, pentru prevenirea izbucnirii incendiilor se

interzic:

a) păstrarea materialelor uşor inflamabile în afara special destinate;

b) lăsarea în circuit, fără supraveghere a aparatelor electrice de încălzit;

c) executarea lucrărilor la instalaţia electrică de către persoane neautorizate;

d) lucrul cu flacără deschisă în spaţii cu pericol de incendiu;

e) fumatul în zonele cu potenţial pericol de foc;

f) încărcarea de colete care nu sunt ambalate corespunzător sau dacă prezintă

scurgeri.

Art. 459

Transportul de substanţe clasificate ca fiind periculoase se face cu respectarea normelor

specifice acestora.

Art. 460

În autospecialele destinate transportului deţinuţilor se interzice fumatul.

Art. 461

Reparaţiile, intervenţiile de orice fel la sistemul electric, de alimentare, aprindere,

carburaţie, eşapare, ori montarea de dispozitive alimentate electric (audio, de semnalizare

acustica, optica etc.) se execută doar de persoane autorizate.

Secţiunea 20

Ateliere de vulcanizare

Art. 462

Atelierele de vulcanizare vor avea asigurată o ventilaţie corespunzătoare. Spaţiile unde

se lucrează cu solvenţi ce emană vapori inflamabili vor avea instalaţii de ventilaţie de tip

antiex.

Art. 463

Încălzirea atelierelor de vulcanizare se va face cu instalaţii cu apă caldă sau abur de

joasă presiune; cazanul de abur va fi montat în încăpere separată de cea de lucru.

Art. 464

Tablourile de distribuire a energiei electrice vor fi amplasate în exteriorul atelierelor de

vulcanizare.

Art. 465

Dacă în încăperile unde se execută operaţii de vulcanizare se degajă praf, instalaţia

electrică de iluminat şi forţă va fi etanşă la praf, iar dacă se produc emanaţii de vapori

inflamabili instalaţia electrică va fi de tip antiex.

Art. 466

În atelierele de vulcanizare se interzic fumatul și lucrul cu foc deschis.

Art. 467

Radiatoarele și conductele instalației de încălzire se curăță zilnic, după terminarea

programului de lucru, de praf, scame sau de alte corpuri combustibile.


Art. 468

(1) Plăcile cu rezistențe electrice se montează la distanța corespunzătoare față de

materialele combustibile, se leagă la pământ și se prevăd cu termostate pentru evitarea

supraîncălzirii.

(2) Se interzice depozitarea materialelor combustibile în jurul lor.

(3) După terminarea lucrului, plăcile cu rezistențe se deconectează de la tablourile

electrice și se supraveghează până la răcirea completă.

Art. 469

(1) Cantitățile de materiale combustibile necesare procesului tehnologic admise în atelier

sunt numai cele corespunzătoare unui schimb de lucru.

(2) Acestea se depozitează la o distanța de minimum 1,00 m de instalațiile de încălzire

sau de tratament termic.

(3) Materialele prelucrate se evacuează ritmic.

(4) Depozitarea camerelor auto sau a anvelopelor în ateliere este interzisă.

Art. 470

(1) Polizoarele utilizate în procesul tehnologic se prevăd cu instalații de captare și

evacuare a pulberii de cauciuc.

(2) Se interzice folosirea polizoarelor prevăzute la alin. (1) la materiale și piese care

produc scântei.

Secţiunea 21

Staţii şi depozite de carburanţi

Art. 471

Staţiile de alimentare şi depozitele de carburanţi se vor amenaja astfel încât

autovehiculele care intra la alimentare să nu lovească instalaţiile ori să se accidenteze între

ele.

Art. 472

Rezervoarele (recipientele vor fi marcate cu inscripţii privind conţinutul, aşezate pe

categorii, în perfectă ordine, lăsând spaţii pentru manevrare şi circulaţie).

Art. 473

La lichidele din clasele I şi II depozitate (benzine, motorine), se vor lua măsuri de

protecţie împotriva radiaţiilor solare. Rezervoarele supraterane se vopsesc în culori ce reflectă

radiaţiile termice.

Art. 474

Se interzice lucrul cu foc deschis la o distanţă mai mică de 40 (patruzeci) de metri de

orice instalaţie sau rezervor de lichide combustibile.

Art. 475

Se interzice utilizarea de scule care prin lovire pot provoca scântei, precum şi fumatul.

Art. 476

La încărcarea-descărcarea autocisternelor pentru combustibil se va asigura legarea

acestora la pământ pentru scurgerea electricităţii statice. Pe timpul încărcării-descărcării,

motorul autocisternei va fi scos din funcţiune.


Art. 477

Orice scurgere de lichide combustibile va fi îndepărtată prin acoperiri cu nisip sau prin

ştergere cu cârpe, iar materialele folosite la curăţenie se colectează în cutii metalice cu capac

şi se evacuează în locurile special amenajate.

Secţiunea 22

Staţii de compresoare aer

Art. 478

Uşile şi ferestrele staţiei de compresoare trebuie să se deschidă spre exterior, pentru a

permite evacuarea rapidă în caz de incendiu.

Art. 479

Amplasarea aparatelor de măsură şi control trebuie făcută astfel încât să permită

supravegherea fără dificultăţi. Aparatele de măsură şi control vor fi iluminate corespunzător,

iar parametrii de funcţionare (presiune, temperatură) marcaţi vizibil. Se interzice exploatarea

instalaţiilor cu aparate de măsură şi control defecte.

Art. 480

Prizele de aer proaspăt ale compresoarelor vor fi ferite de surse de gaze sau vapori

inflamabili.

Art. 481

Se va asigura întreţinerea corectă a compresoarelor şi îndeosebi instalaţiile de ungere.

Art. 482

Ungerea compresoarelor se va face numai cu uleiuri ce au vâscozitatea şi punctul de

aprindere bine stabilite, în cantităţile prevăzute de proiectant sau constructor. Se va evita un

consum exagerat de ulei care se poate aprinde în cazul supraîncălzirii aerului la ieşirea din

compresor. Se va asigura răcirea continuă a aerului comprimat şi buna funcţionare a

supapelor (in special cele de refulare).

Art. 483

Curăţirea şi verificarea conductelor rezervoarelor de aer comprimat se fac conform

instrucţiunilor fabricii furnizoare. Se interzice cu desăvârşire curăţirea părţilor interioare ale

ţevilor şi rezervoarelor cu benzina sau produse similare care pot provoca explozii la pornirea

instalaţiei.

Art. 484

Pentru evitarea producerii de scântei electrostatice se va asigura legarea la pământ a

tuturor părţilor metalice ale instalaţiilor.

Art. 485

Se interzice pozarea conductelor pentru aer comprimat în vecinătatea focurilor deschise

sau lângă pereţii calzi. Temperatura aerului comprimat la ieşirea din staţie va fi de maximum

60°C.

Secţiunea 23

Instalaţii electroenergetice


22.1 Staţiile de conexiune şi transformare

Art. 486

Staţiile şi posturile de transformare vor fi îngrădite şi încuiate, accesul fiind permis numai

persoanelor autorizate.

Art. 487

În incinta staţiei se va păstra curăţenie perfectă. Toate echipamentele (transformatoare,

celule, condensatoare, acumulatori) şi circuitele electrice (cabluri, bare, suporţi etc.) se vor

curăţa periodic de praf.

Art. 488

Se interzice depozitarea de materiale combustibile sau alte materiale care nu servesc în

mod direct instalaţiile de distribuţie din staţii şi posturi de transformare.

Art. 489

Se interzice menţinerea în funcţiune a întrerupătoarelor şi transformatoarelor de curent

ale căror caracteristici nu mai corespund condiţiilor de funcţionare în regim de scurtcircuit, ca

urmare a dezvoltării sistemului energetic.

Art. 490

Se interzice încărcarea transformatoarelor de putere peste limitele prescrise în

instrucţiunile furnizorului.

Art. 491

Se vor lua măsuri pentru asigurarea unei temperaturi sub valoarea maximă admisibilă şi

în celelalte încăperi de distribuţie a energiei.

Art. 492

Toate echipamentele din circuitele primare ale staţiilor de conexiuni şi transformare

(întrerupătoare, transformatoare de tensiune etc.) vor fi întreţinute şi verificate periodic.

Releele de gaze şi termometrele transformatoarelor de putere vor fi controlate periodic şi

menţinute permanent, în stare de funcţionare. Circuitele de măsură, semnalizare şi protecţie

vor fi verificate periodic în sensul:

a) măsurării corecte a tensiunii şi curentului;

b) semnalizării degajărilor slabe de gaze la transformatoare, a defectelor în cabluri;

c) declanşării la scurtcircuit, la degajările puternice de gaze.

Art. 493

Dispozitivele de acţionare a întrerupătoare lor se vor amplasa numai în exteriorul

echipamentelor şi tablourilor, verificându-se periodic pentru a nu rămâne blocate pe poziţia

„închis".

Art. 494

În exploatare se va urmări ca protecţiile 18 suprasarcină şi scurtcircuit să fie alese şi

reglate astfel încât să nu depăşească limitele de încărcare ale circuitelor pe care le

protejează.

Art. 495

Se interzice întreruperea circuitelor secundare ale transformatoarelor de curent când

instalaţia funcţionează. Înfăşurările secundare ale transformatoarelor de tensiune vor fi

protejate împotriva scurtcircuitelor prin siguranţe sau întrerupătoare automate.

Art. 496


Cuva transformatorului trebuie să fie bine etanşată. Temperatura cuvei nu trebuie să

depăşească 60°C indiferent de natura agentului folosit pentru răcirea transformatorului.

Cuvele vor fi legate la pământ, controlul întregii instalaţii efectuându-se cu multă atenţie.

Art. 497

În caz de incendiu transformatorul se va scoate din tensiune.

Art. 498

Pentru stingerea incendiului se va folosi pulberile stingătoare sau apa pulverizată.

22.2 Tablouri electrice

Art. 499

Tablourile electrice se vor amplasa în zone uşor accesibile personalului de specialitate,

în locuri ferite pericolul deteriorărilor mecanice. Se va urmări ca în exploatare să nu se

amplaseze în zona tabloului utilaje sau materiale care să împiedice accesul la acesta.

Art. 500

Tablourile electrice şi zona din jurul acestora se vor menţine în stare de perfectă

curăţenie.

Art. 501

Tablourile electrice, celelalte aparate şi echipamente electrice individuale amplasate în

încăperi vor fi prevăzute cu carcase de protecţie.

Art. 502

Tablourile electrice vor fi prevăzute cu întrerupător general, a cărui manetă va fi scoasă

în exterior.

Art. 503

Tablourile generale de distribuţie ale posturilor de transformare vor fi amplasate în

încăperi speciale sau împrejmuiri cu plasă de sârmă, închise cu cheia în permanenţă, accesul

la ele fiind permis numai personalului autorizat.

Art. 504

Celelalte tablouri de distribuţie, comandă şi automatizare pot fi amplasate în hale.

Art. 505

Tablourile electrice de distribuţie, releele, contactoarele, reostatele de pornire etc. trebuie

prevăzute cu carcase de protecţie, accesul la ele fiind permis numai personalului autorizat şi

care posedă chei speciale.

22.3 Circuite electrice

Art. 506

Traseele cablurilor electrice vor fi alese astfel încât să se asigure protecţia împotriva

deteriorărilor mecanice datorate vibraţiilor, supraîncălzirii sau altor cauze.

Art. 507

La pozarea cablurilor şi conductorilor se vor respecta distanţele de siguranţă faţă de

conductele termice şi utilajele cu temperaturi ridicate, ori se va asigura protecţia cablurilor

împotriva efectului termic.

Art. 508

Montarea cablurilor prin tuneluri sau canale, pe porţiuni unde s-ar putea vărsa metal topit


sau substanţe care au acţiune distrugătoare asupra învelişurilor cablurilor, este interzisă.

Art. 509

Se interzice montarea cablurilor în canale sau tuneluri în care sunt montate conducte de

gaze sau fluide inflamabile.

Art. 510

Intrările şi ieşirile cablurilor din dulapuri, staţii electrice, canale, tuneluri, precum şi la

trecerile prin elemente de construcţie vor fi obturate etanş cu material incombustibil.

Art. 511

Montarea cablurilor, siguranţelor, clemelor, inductorilor sau tablourilor electrice direct pe

elemente de construcţie combustibile este interzisă.

Art. 512

La montarea conductorilor aerieni, se vor lua următoarele măsuri:

a) se vor utiliza izolatoare fixe pe suporturi incombustibile amplasate la distanţele

prevăzute în normative;

b) nu se vor folosi ca suporţi arborii;

c) se vor lua măsuri ca aceştia să nu cadă pe construcţii, instalaţii, materiale

combustibile, substanţe inflama¬bile sau să vină în contact cu acestea;

d) nu se vor poza în podurile clădirilor şi în construcţii din materiale combustibile:

e) se vor izola la trecerea prin planşee şi pereţi combustibili.

Art. 513

Se interzice utilizarea conductorilor şi cablurilor care în sarcină se încălzesc peste

temperatura admisă.

Art. 514

În încăperile în care sunt montate cabluri de energie cu izolaţie din PVC şi manta din

PVC sau plumb se interzice depăşirea intervalului de temperatură cuprins între -30°C şi 40°C.

Art. 515

(1) Legarea conductorilor din cupru sau oţel se va face numai prin răsucire şi matisare,

cositorire sau cu cleme corespunzătoare secţiunii conductorilor ce se leagă.

(2) Legarea conductorilor din aluminiu se face prin cleme speciale pentru aluminiu, iar

cele cu secţiuni mai mari de 10 mm prin sudură.

(3) Legarea conductorilor din cupru cu conductorii din aluminiu se face prin cleme

speciale pentru astfel de conexiuni.

22.4 Instalaţii electrice de iluminat şi forţă

Art. 516

(1) La instalaţiile electrice de iluminat şi forţa ce funcţionează în medii de categoriile A şi

B (cu pericol de explozie) se vor respecta cu stricteţe normele de prevenire a incendiilor

pentru circuite electrice.

(2) Aparatele şi echipamentele electrice vor fi omologate pentru categoriile de mediu în

care sunt amplasate.

(3) Corpurile pentru iluminat portative vor fi de tipul antiexploziv-antideflagrant şi nu vor

funcţiona la o tensiune mai mare de 24 V.

Art. 517


Se interzice folosirea aparatelor, echipamentelor şi utilajelor electrice în următoarele

condiţii:

a) fără să aibă asigurat gradul de protecţie necesar în raport cu mediul în care se

utilizează, conform normativelor;

b) cu protecţia menţionată la punctul a) deteriorată;

c) cu lagăre şi carcase având temperatura mai mare decât cea admisă;

d) fără să aibă protecţiile, izolările de protecţie sau separările necesare, legarea la

pământ, legarea la nul etc, conform normativelor;

e) amplasate necorespunzător faţă de materialele combustibile, substanţe

inflamabile şi gaze tehnice comprimate în recipiente ori neizolate faţă de

acestea, astfel încât să se înlăture posibilitatea aprinderii acestora;

f) nesupravegheate.

Art. 518

Instalaţia electrică se va verifica periodic, prin controlul aspectului exterior şi cu ajutorul

aparatelor. Defectele care pot genera scântei, scurtcircuite etc. vor fi înlăturate imediat.

Art. 519

Efectuarea oricărui fel de racordare nouă pentru diverse receptoare de curent (motoare

electrice, aparate etc). se va face fără supraîncărcarea reţelei electrice.

Art. 520

(1) Folosirea instalaţiilor electrice provizorii nu este admisă, cu excepţia alimentării cu

energie electrică în cazul executării unor reparaţii urgente.

(2) Instalaţiile electrice improvizate sunt interzise.

Art. 521

În încăperile care după terminarea lucrului nu se controlează dar se închid, întregul utilaj

electric se scoate de sub tensiune; în încăperile care nu se închid după terminarea lucrului va

rămâne sub tensiune numai iluminatul de veghe.

Art. 522

Corpurile de iluminat nu se vor suspenda de conductoarele de alimentare; ele se vor fixa

de plafon cu cârlige sau de perete prin console.

Art. 523

Folosirea abajururilor din hârtie sau din alte materiale combustibile la corpurile de

iluminat este interzisă.

Art. 524

Agăţarea de întrerupătoare, conductoare, lămpi etc, a hainelor sau a altor obiecte, ori

introducerea în interiorul panourilor, nişelor, tablourilor electrice etc, a obiectelor şi a

materialelor de orice fel este interzisă.

Art. 525

Întreruperea şi restabilirea circuitului electric se vor realiza numai prin intermediul

întrerupătoarelor, neadmiţându-se contactul capetelor de conductoare.

Art. 526

Întrerupătoarele cu ulei trebuie să aibă indicatoare pentru marcarea nivelului de ulei, în

acestea trebuie să existe în permanenţă cantitatea necesară de ulei.

Art. 527

Prizele şi fişele de curent în instalaţiile unităţilor de producţie se vor folosi numai pentru

racordarea receptoarelor mobile. Pentru conectarea-deconectarea acestora trebuie să se


prevadă pe circuitul fix înaintea prizei sau pe carcasa receptorului, întrerupătoare sau

conectoare.

Art. 528

Aparatele electrice portative se vor folosi numai cu fişe şi conductori izolaţi în cauciuc

sau PVC. în bună stare şi supravegheate pe tot timpul cât sunt sub tensiune. După

funcţionare se deconectează de la reţea.

Art. 529

Încărcarea întrerupătoarelor, comutatoare lor, prizelor, aparatelor şi circuitelor electrice

peste sarcina admisă este interzisă.

Art. 530

Folosirea întrerupătoarelor, comutatoarelor, prizelor, dozelor etc. în stare defectă sau cu

capacele sparte, incomplete etc, este interzisă.

Art. 531

Lăsarea capetelor de conductori electrici neizolate, în cazul demontării parţiale a unei

instalaţii este interzisă.

Art. 532

Amplasarea şi utilizarea receptoarelor electrotermice se va face în conformitate cu

normativele în vigoare, pentru evitarea pericolului de incendiu şi explozie.

Art. 533

Alimentarea cu energie electrică a receptoarelor se va face în conformitate cu

prevederile normativelor în vigoare, în sensul respectării încălcării şi protecţiei circuitelor,

pentru evitarea efectului de scurtcircuit.

Art. 534

Este interzisă utilizarea de improvizaţii pentru protecţia scurtcircuitelor electrice. Periodic,

se vor verifica inelele, colectoarele, periile pentru a se înlătura la timp pericolul producerii

scânteilor.

Art. 535

Toate echipamentele, utilajele, aparatele şi instrumentele electrice vor fi prevăzute cu

plăci pe care sunt menţionate caracteristicile şi schema de conexiuni.

Art. 536

(1) Folosirea motoarelor şi aparatelor electrice cu carcasele şi capacele demontate sau

în condiţii care să nu asigure răcirea lor prin buna circulaţie a aerului din jur nu este admisă.

(2) Încălzirea lagărelor, temperatura aerului la intrare şi ieşire, precum şi încălzirea

carcaselor vor fi controlate periodic, pentru a nu se depăşi temperaturile limită, prevăzute în

normativele în vigoare.

(3) Reostatele vor fi curăţate cel puţin o dată pe săptămână, îndepărtându-se praful şi

scamele depuse în timpul lucrului, neadmiţându-se acoperirea cu materiale combustibile

(hârtie, cârpe, lemn etc.) sau udarea cu diferite lichide inflamabile.

Art. 537

Aparatele de conectare trebuie astfel montate încât să întrerupă simultan toate

conductele de fază ale circuitului (trifazic, bifazic sau monofazic) pe care îl deservesc.

22.5 Staţii pentru încărcat acumulatori

Art. 538


Camerele staţiilor pentru încărcat acumulatori vor fi permanent ventilate (prin sistem de

ventilaţie independent), pentru evitarea acumulării concentraţiilor inflamabile şi explozive de

hidrogen.

Art. 539

Instalaţiile electrice din staţiile de încărcat acumulatori vor fi exploatate respectând

condiţiile tehnice ale echipamentului şi de mediu.

Art. 540

În camerele de acumulatori nu se vor depozita recipiente cu acizi. Acestea se vor

depozita în încăperi separate, destinate special acestui scop.

Art. 541

Încălzirea camerelor de acumulatori se va face prin radiatoare cu ţevi cu apă caldă sau

abur de joasă presiune.

Art. 542

(1) Legăturile la bornele acumulatorilor, în vederea încărcării, se vor realiza numai prin

intermediul cleştilor de fixare.

(2) Se interzice realizarea de legături improvizate.

Art. 543

(1) În timpul încărcării acumulatorilor se interzice folosirea în încăpere a mijloacelor de

transport acţionate electric (electrocare, electro-stivuitoare, etc).

(2) De asemenea, în timpul încărcării se interzice fumatul sau folosirea focului deschis.

Art. 544

Trecerea conductorilor şi barelor prin peretele camerei de acumulatori spre camera

tabloului electric trebuie să fie etanşă.

Art. 545

Pe uşile camerelor de acumulatori vor exista inscripţii avertizând asupra pericolului de

explozie incendiu, precum şi de interzicere a fumatului şi folosirii focului deschis.

Art. 546

La intrarea în camera acumulatorilor personalul de deservire va purta echipament de

protecţie (mănuşi, cizme din cauciuc, ochelari de protecţie, şorţ din cauciuc cu pieptar).

Secţiunea 24

Sisteme şi instalaţii de încălzire

Art. 547

Toate sistemele şi instalaţiile de încălzire vor fi supravegheate pe timpul funcţionării şi

vor fi întrerupte la terminarea programului de lucru.

Art. 548

Se interzice punerea în funcţiune, folosirea şi oprirea instalaţiilor şi mijloacelor de

încălzire sau de gătit de către persoane care nu cunosc modul de executare a acestor

operaţiuni.

Art. 549

Se interzice folosirea în stare defectă a instalaţiilor sau aparatelor de încălzire locală ori

centrală (calorifere, sobe, radiatoare, aeroterme etc.).

Art. 550


Sistemele de încălzire cu foc deschis, cu suprafeţe radiante sau incandescente, nu se

vor utiliza în încăperi cu pericol de incendiu sau explozie.

Art. 551

La instalaţiile de încălzire centrală din clădirile şi încăperile cu pericol de explozie sau

incendiu, agentul termic (abur, apă caldă, aer cald) se va alege în funcţie de temperatura de

aprindere a substanţelor inflamabile din încăperile respective. Conductele şi corpurile de

încălzire vor avea temperatura exterioară sub limitele care ar putea provoca aprinderea

substanţelor cu care vin în contact.

Art. 552

În spaţiile cu degajări de praf combustibil sau cu mediu de gaze combustibile conductele

şi radiatoarele vor fi netede şi menţinute în permanentă stare de curăţenie, înlăturându-se

periodic orice depuneri de pe acestea şi din jurul lor.

Art. 553

Se interzice depunerea pe radiatoare şi conducte termice a vaselor de lichide

inflamabile, materiale combustibile, îmbrăcăminte îmbâcsită cu vopsea, ulei etc.

Art. 554

Punerea în funcţiune a instalaţiilor de încălzire se va face numai după verificarea izolării

conductelor faţă de elementele de construcţie combustibile.

Art. 555

(1) La trecerea conductelor instalaţiilor de încălzire prin pereţi sau planşee executate din

materiale combustibile, acestea vor fi introduse în tuburi (manşoane) de protecţie şi izolate cu

azbest sau alte materiale termoizolatoare.

(2) Izolarea termică va fi astfel realizată încât la orice regim de funcţionare a instalaţiilor

să nu fie posibilă aprinderea materialelor combustibile.

Art. 556

Se interzice trecerea conductelor pentru încălzire prin canale sau spaţii închise în care

pot apărea vapori sau gaze inflamabile precum şi prin spaţiile în care nu este admisă prezenţa

umidităţii (de exemplu în depozitele de carbid).

Art. 557

Toate conductele şi armăturile instalaţiilor de încălzire centrală vor fi vopsite şi marcate

în culori standardizate.

Art. 558

Nu se permite existenţa surselor de gaze sau de praf combustibil, ori executarea de

lucrări cu foc deschis în apropierea prizelor de aer ale instalaţiilor de încălzire.

Art. 559

Se interzice depozitarea lichidelor inflamabile, a materialelor combustibile şi recipientelor

cu gaze sub presiune în jurul bateriilor de încălzire sau aerotermelor.

Art. 560

Între corpurile (elementele) de încălzire sau conductele neizolate ale instalaţiilor de

încălzire şi materialele combustibile învecinate se vor asigura următoarele distanţe minime:

a) 35 cm pentru agent termic cu temperatura mai marc de 150°C:

b) 10 cm pentru agent termic cu temperatura intre 95 °C şi 150°C;

c) între conductele de retur şi pardoseala combustibilul se admite distanţa de 5 cm:

d) 5 cm pentru agent termic cu temperatura sub 95 C între conductele de retur şi

pardoseala combustibil nu se normează.


Art. 561

În încăperile cu substanţe inflamabile sau explozive (lichide, vapori, gaze sau praf) se

vor asigura distanţe de siguranţă între corpurile şi conductele de încălzire astfel încât să nu se

poată produce aprinderea ori explozia substanţelor din cauza contactului cu suprafeţele calde.

Art. 562

Se interzice instalarea în sala cazanelor a maşinilor, uneltelor, aparatelor etc. precum şi

executarea de lucrări care nu sunt în legătură cu exploatarea, deservirea sau repararea

cazanelor ori a sălii cazanelor, dacă acestea prezintă pericol de incendiu.

Art. 563

(1) La utilizarea cazanelor de încălzire centrală alimentate cu combustibil lichid, solid

sau gazos se vor respecta următoarele măsuri:

a) înaintea aprinderii combustibilului se va ventila camera de ardere a cazanului şi

se va verifica dacă nu sunt scăpări de combustibil;

b) după controlul tirajului, cu ajutorul aprinzătorului, se va deschide admisia

combustibilului, pe principiul „gaz pe flacără";

c) se interzice supraalimentarea cu combustibil ori folosirea altor combustibili decât

cei prevăzuţi în cartea tehnică a cazanului;

d) exploatarea cazanului, aprinderea şi stingerea focului se vor face numai de către

personal instruit în acest scop;

e) rezervoarele, conductele şi pompele instalaţiilor de alimentare cu combustibil

lichid trebuie să fie perfect etanşe;

f) pentru colectarea eventualelor scurgeri de lichid combustibil sub injectoare se

montează tăvi din tablă umplute cu nisip;

g) fluidizarea păcurii din rezervoare se va realiza numai cu apă caldă sau abur, fiind

interzisă utilizarea focului deschis.

(2) La cazanele alimentate cu gaze naturale se va controla periodic etanşeitatea

conductelor, cu emulsie de apă şi săpun.

Art. 564

La instalaţiile de încălzire cu aer cald, conductele, aerotermele, bateriile de încălzire vor

fi curăţate periodic de depunerile de praf.

Art. 565

Înaintea sezonului rece se vor controla şi repara defecţiunile constatate şi se va asigura

buna funcţionare a instalaţiilor şi sistemelor de încălzire, astfel:

a) instalaţiile de încălzire din încăperile în care sunt montate instalaţii sprirtkler,

hidranţi interiori sub presiune;

b) surse de căldură, conducte, corpuri şi elemente de încălzire, sobe, coşuri şi

canale de fum etc:

c) serpentinele de încălzire cu abur sau apă caldă a căminelor, rezervoarelor de

depozitare a lichidelor inflamabile, gazelor şi ale reţelelor de apă pentru incendiu;

d) dispozitivele de încălzire a armăturilor ale siguranţei de la rezervoarele de

produse combustibile sau gaze lichefiate;

e) conductele şi furtunurile pentru abur de la instalaţiile de stingere sau alte

instalaţii.

Art. 566

Construcţia, amplasarea şi exploatarea mijloacelor de încălzire locală (sobe de orice tip.


cazane de spălătorie, maşini şi aparate de gătit etc.) se vor realiza conform standardelor în

vigoare şi instrucţiunilor producătorului.

Art. 567

La exploatarea sobelor cu sau fără acumulare de căldură a maşinilor de gătit se vor

respecta următoarele reguli:

a) distanţa intre focare (cenuşare) şi materialele sau elementele de construcţie

combustibile trebuie să fie de minim 1.25 metri, iar faţă de cele greu combustibile

de 1 metru;

b) în încăperile în care sunt amplasate sobe se interzice depozitarea

combustibilului în cantităţi mai mari decât necesarul pentru 24 de ore;

c) distanţa între sobele fără acumulare de căldură (metalice) şi materialele

combustibile trebuie să fie de minim 1 metru, iar între sobele cu acumulare de

căldură şi materialele combustibile de minim 0,5 m;

d) sobele, maşinile şi aparatele de gătit a căror protecţie termică a fost asigurată de

producător şi acceptată la omologarea acestora pot fi amplasate la distanţe mai

reduse decât cele menţionate anterior, dacă se menţionează acest lucru în

instrucţiunile de folosire şi cu luarea măsurilor de prevenire a incendiilor;

e) se interzice depozitarea materialului combustibil deasupra sobei;

f) în faţa uşiţei de alimentare pardoseala combustibilă se protejează cu o bucată

de tablă metalică (dimensiuni: 0,7 x 0,5 m);

g) înaintea utilizării sobele, maşinile, aparatele de încălzit, coşurile de fum etc.

trebuie verificate amănunţit, reparate, curăţate şi date în exploatare în perfectă

stare de funcţionare;

h) se interzice utilizarea sobelor şi maşinilor de încălzit fără uşiţe la focare, cu

cenuşare defecte sau izolate necorespunzător faţă de elemente de construcţie

sau materiale combustibile;

i) în timpul funcţionării sobei, uşiţele focarului şi cenuşarului vor fi menţinute

închise;

j) se interzice aprinderea focului în sobe cu benzină, petrol, motorină sau alte

lichide combustibile;

k) se interzice uscarea hainelor sau a altor materiale combustibile pe sobe sau în

imediata apropiere a acestora;

l) se interzice folosirea lemnelor mai lungi decât vatra sobei, combustibili lichizi ori

cărbuni cu o putere calorică mai mare decât cea stabilită;

m) cenuşa se va evacua periodic într-un loc stabilit şi amenajat in acest scop, fără

pericol de incendiu şi numai după stingerea resturilor de jar;

n) la sobele, maşinile şi aparatele supraîncălzite se va opri imediat alimentarea cu

combustibil.

Art. 568

La utilizarea sobelor fără acumulare de căldură (metalice) se vor respecta şi următoarele

măsuri:

a) distanţa între sobe sau burlane metalice neizolate termic şi materialele

combustibile învecinate trebuie să fie de minim 1 metru, iar faţă de cele greu

combustibile de minim 0.7 metri;

b) la sobele cu înălţimea picioarelor de cel puţin 0,25 m pardoseala combustibilă de


sub acestea se protejează astfel: prin strat izolator din cărămidă plină, având

grosimea de 6 cm, cu mortar de argilă, prin două straturi de pâslă îmbibată cu

soluţie de argilă sau prin strat de azbest ori alte materiale incombustibile cu

aceeaşi capacitate termoizolatoare.

Art. 569

Postamentul izolator trebuie să depăşească perimetrul sobei cu 25 cm, iar în faţa

focarului cu 50 cm.

Art. 570

Când sobele nu au picioare sau picioarele sunt mai scurte de 25 cm pentru izolarea faţă

de pardoselile combustibile se realizează:

a) un postament din două rânduri de azbest şi unul din tablă;

b) 4 rânduri de cărămidă pe lat, cu mortar de argilă, din care ultimele două rânduri

pot fi executate pe goluri sau înlocuite cu un strat de nisip cu aceeaşi grosime;

c) materiale incombustibile termoizolatoare cu aceeaşi capacitate.

Art. 571

La utilizarea sobelor cu acumulare de căldură se vor respecta următoarele măsuri:

a) protejarea tavanelor combustibile se va realiza prin tencuire sau acoperire cu un

strat de azbest ori doua straturi de pâslă îmbibată în soluţie de argilă, protejate

cu tablă; porţiunea de tavan protejată va depăşi perimetrul sobei cu minim 15

cm;

b) în încăperile cu pereţi din materiale combustibile, porţiunea de lângă sobă se va

realiza din materiale incombustibile care să depăşească marginile sobei cu

minim 0,5m ori prin altă soluţie tehnică ce va asigura izolarea termică

echivalentă.

Art. 572

Pentru instalaţiile şi mijloacele de încălzire cu gaze combustibile se vor respecta

prevederile normativelor pentru proiectarea, executarea, distribuirea şi utilizarea instalaţiilor de

gaze naturale, specificaţiile tehnice date de producătorul centralei precum şi următoarele

măsuri:

a) verificarea şi întreţinerea în bună stare de funcţionare a instalaţiei (conducte,

robinete, arzătoare etc.), înlăturându-se orice posibilitate de producere a

scăpărilor de gaze;

b) în cazul când se constată prezenţa gazelor în încăpere, înaintea aprinderii

focului se va aerisi încăperea, se vor depista şi înlătura defectele care au

provocat scăpările de gaze;

c) aprinderea şi stingerea focului se vor executa numai de către personal instruit în

acest scop; pentru aceasta, la fiecare aparat consumator de gaze se va pune o

etichetă pe care se va menţiona ora aprinderii şi stingerii focului şi persoana

numită în acest scop;

d) înaintea aprinderii arzătorului de gaz robinetul trebuie să fie închis;

e) se interzice aprinderea arzătorului de gaze cu materiale sau deşeuri

combustibile;

f) atât la aprinderea cât şi la stingerea focului gazele vor fi deschise, respectiv

închise, mai întâi de la robinetul principal apoi de la cel al arzătorului;


g) persoana numită pentru aprinderea şi stingerea focului va controla periodic dacă

tirajul este bun;

h) reglarea tirajului (în cazul când este prea puternic) se va face de către

întreprinderea distribuitoare sau de către personal autorizat, interzicându-se

orice improvizaţie;

i) se interzice folosirea gazelor in aparatele consumatoare defecte sau neetanşe;

j) depistarea scăpărilor de gaze se va face numai cu soluţie de apă şi săpun sau

cu altă soluţie neinflamabili.

Art. 573

Se interzice efectuarea lucrărilor de instalaţii-montaj şi reparaţii-revizii sau modificări la

instalaţiile de gaze de către persoane neautorizate.

Art. 574

La utilizarea lămpilor, reşourilor, maşinilor, aparatelor de gătit şi sobelor cu combustibili

lichizi se interzice:

a) alimentarea cu combustibil pe timpul funcţionării sau folosirea altor combustibili

decât cei stabiliţi de producător;

b) umplerea rezervorului de combustibil peste capacitatea admisă:

c) utilizarea acestora în poziţie înclinată sau in apropierea materialelor

combustibile;

d) punerea în funcţiune când în încăpere există vapor inflamabili;

e) păstrarea lichidelor combustibile în aceeaşi încăpere cu aparatul sau soba;

f) nerespectarea instrucţiunilor de folosire ale producătorului.

Art. 575

În cazul utilizării buteliilor cu gaze combustibile lichefiate (aragaz) se interzice:

a) folosirea buteliilor defecte, improvizate sau neomologate;

b) amplasarea buteliilor lângă surse de căldură;

c) activarea scurgerii gazului lichefiat din butelie prin agitarea sau încălzirea

acesteia

d) racordarea buteliei direct la mijloacele de utilizare, fără a folosi reductorul de

presiune;

e) utilizarea furtunului de racordare fixat necorespunzător, uzat sau cu defecţiuni;

f) folosirea furtunului din mase plastice;

g) verificarea etanşeităţii furtunului de racordare cu flacără deschisă.

Secţiunea 25

Centrale termice

Art. 576

Exploatarea centralelor termice precum şi a instalaţiilor de cazane pentru încălzire

centrală se va face numai de personal calificat şi instruit în ceea ce priveşte prescripţiile

tehnice de exploatare a cazanelor şi normele de prevenire şi stingere a incendiilor.

Art. 577

Se interzice depozitarea în centrala termică a utilajelor sau materialelor care nu au

legătură cu exploatarea acesteia.


Art. 578

Aparatele pentru supravegherea temperaturii şi presiunii din cazane şi conducte,

indicatoarele de nivel pentru combustibil sau agentul termic, supapele de siguranţă etc. vor fi

menţinute în perfectă stare de funcţionare. Verificarea acestora se va face zilnic la intrarea în

fiecare schimb.

Art. 579

În cazul centralelor termice care utilizează drept combustibil cărbunele sau deşeurile

lemnoase se vor respecta obligatoriu următoarele reguli de prevenire a incendiilor:

a) suprafeţele calde ale instalaţiilor vor fi curăţate zilnic de depunerile de praf sau

deşeuri combustibile;

b) umiditatea prafului de cărbune utilizat nu va depăşi limitele admise;

c) temperatura aerului cald folosit la uscarea prafului de cărbune la ieşirea din mori

nu va depăşi 70-80°C;

d) evacuarea zgurii se va face numai în locurile special destinate, care nu prezintă

pericol de incendiu, după stropirea în prealabil cu apă în scopul stingerii

particulelor incandescente;

e) în cazul întreruperii flăcării (rezultată din arderea prafului de cărbune) se va opri

imediat alimentarea cu combustibil şi se va aerisi cazanul. Instalaţia va fi repusă

în funcţiune folosind injectoarele cu combustibil lichid.

Art. 580

La centralele termice care folosesc drept combustibil deşeurile (rumeguş, talaş, puzderia

de in şi cânepă etc.) se vor respecta următoarele reguli:

a) transportul şi depozitarea combustibilului se vor face astfel încât acesta să nu se

împrăştie in incinta I unităţii:

b) în jurul centralei termice terenul va fi neted, curăţaţi permanent de deşeuri,

puzderie sau alte materiale combustibile;

c) silozul pentru depozitarea combustibilului va fi construit în conformitate cu

normele de prevenire a incendiilor, iar uşa de comunicaţie dintre acesta şi sala

cazanelor va fi metalică, rezistentă la foc;

d) cantităţile de combustibil care se vor depozita în siloz nu vor depăşi necesarul

pentru consumul zilnic;

e) se interzice depozitarea combustibilului în sala cazanelor;

f) ventilaţia (mecanică sau naturală) va fi folosită în aşa fel încât să nu provoace

amestecuri combustibile de praf şi aer;

g) coşurile de evacuare a fumului vor avea dispoziţie de reţinere a scânteilor;

h) exploatarea, controlul şi repararea instalaţiilor din centrale se vor face conform

instrucţiunilor ISCIR.

Art. 581

La cazanele alimentate cu combustibil lichid se vor respecta următoarele reguli:

a) etanşeizarea tuturor punctelor de pe traseul de alimentare (rezervoare, conducte

de transport, pompe de combustibil şi îndeosebi racordurile la arzătoare); se vor

lua măsuri imediate pentru evitarea scurgerilor locale care se pot aprinde

datorită răbufnirilor, întoarcerii în momentul aprinderii sau datorită contactului cu

suprafeţele fierbinţi;

b) prevederea în faţa focarelor, sub injectoare, a tăvilor metalice umplute cu nisip,


pentru colectarea scurgerilor provenite din instalaţie;

c) colectarea scurgerilor accidentale de combustibil de pe toate utilajele, scările,

platformele cazanului, cu ajutorul tăvilor metalice sau cu nisip uscat;

d) izolaţia conductelor de combustibil şi a cazanului, în special în jurul arzătoarelor,

va fi în perfectă stare, evitând îmbibarea cu combustibil scurs; se interzice

exploatarea cazanelor cu părţi din izolaţie lipsă în zona arzătoarelor;

e) spaţiul din jurul arzătoarelor va fi degajat, evitându-se pozarea conductelor (în

special cele cu temperatură ridicată);

f) fluidizarea combustibilului din rezervoare se va face numai cu abur sau apă

caldă, interzicându-se utilizarea focului deschis;

g) rezervoarele pentru consum zilnic vor fi prevăzute cu conducte de preaplin,

conducte de aerisire (cu traseu spre exterior) şi indicatoare de nivel, întreţinute

în bune condiţii; la aceste rezervoare nu se vor instala indicatoare de nivel.

Art. 582

La centralele termice care folosesc combustibil gazos vor fi respectate obligatoriu

următoarele reguli:

a) se vor pune în funcţiune numai după verificarea arzătoarelor şi controlul presiunii

în conducte;

b) punerea în funcţiune a arzătoarelor se va face cu respectarea strictă a regulilor

de aprindere;

c) în cazul opririi cazanelor, după stingerea tuturor arzătoarelor, conducta de

alimentare a cazanului trebuie deconectată, iar focarul, canalele de aer şi gaze

arse vor fi bine aerisite;

d) circuitul de alimentare a arzătoarelor de gaze va fi prevăzut cu un sistem sigur

de protecţie, care să întrerupă rapid debitul de gaze atunci când presiunea

scade sub limita la care flacăra devine instabilă sau in cazul când flacăra de

contrul se stinge.

Art. 583

Oprirea funcţionării cazanelor este obligatorie in următoarele cazuri:

a) creşterea sau scăderea nivelului apei în afara limitelor admise, fără posibilitatea

controlului şi readucerii la nivelul normal;

b) defectarea unor aparate de măsură şi control sau dispozitive de siguranţă;

c) spargerea unor ţevi în interiorul cazanului;

d) aprinderea depunerilor de funingine şi cocs în canalele de fum.

Art. 584

Oprirea funcţionării canalelor se va face respectând ordinea de închidere a circuitelor;

mai întâi robinetele de alimentare cu combustibil, apoi cele de alimentare cu aer, iar la sfârşit

circuitul de abur.

Art. 585

Pentru asigurarea închiderii circuitul de alimentare al fiecărui arzător, acesta va fi

prevăzut cu două ventile montate în serie, dintre care unul cu acţionare manuală. Poziţiile

„închis" şi „deschis" vor fi marcate vizibil.

Art. 586

La apariţia unei neetanşeităţii sau ruperea unei conducte de gaz în sala cazanelor se va

închide vana sau robinetul de pe conducta principală din exteriorul clădirii, iar sala respectivă


va fi aerisită temeinic.

Art. 587

Pentru înlăturarea defecţiunilor care ar putea crea pericol de incendiu sau explozie

fiecare cazan trebuie revizuit şi reparat cel puţin o dată pe an. Defecţiunile descoperite în

timpul funcţionării vor fi remediate în cel mai scurt timp.

Art. 588

Se interzice exploatarea sălii cazanelor fără supraveghere sau încredinţarea urmăririi

funcţionării acestora unor persoane fără calificarea necesară.

Art. 589

Instalaţiile de cazane vor putea fi părăsite numai după închiderea circuitelor de

alimentare cu combustibil şi după ce presiunea a scăzut la zero.

Secţiunea 26

Ferme agrozootehnice

25.1 Clădiri pentru adăpostirea animalelor şi păsărilor

Art. 590

Clădirile pentru animale şi păsări, căile de acces spre ele şi terenurile din jurul acestora

vor fi curăţate de paie, dejecţii, alte materiale şi deşeuri combustibile, astfel încât accesul de la

şi spre clădiri al oamenilor, animalelor şi mijloacelor de stingere să fie posibil în orice moment.

Art. 591

Uşile şi coridoarele de evacuare a animalelor nu vor fi obturate sau blocate prin

depozitarea de materiale.

Art. 592

Elementele de încălzire radiante vor fi curăţate periodic de depunerile de praf, resturi de

paie, pleavă, alte materiale combustibile.

Art. 593

Se vor verifica periodic (cel puţin o dată pe lună) cablurile, contactele de legătură şi

prizele de lucru, înlăturându-se eventualele defecţiuni care pot provoca scântei sau

scurtcircuite.

Art. 594

În sectoarele avicola, porcine, taurine unde sunt instalate eleveuze pentru încălzirea

tineretului se vor respecta următoarele:

a) instalarea (montarea) eleveuzelor se va face numai conform notiţei tehnice

însoţitoare şi proiectelor respective;

b) nu se va depăşi temperatura de regim (30°C);

c) verificarea periodică a legăturilor electrice, înlăturându-se eventualele defecţiuni

care pot genera scântei sau scurtcircuit;

d) verificarea periodică a sistemului de suspensie al eleveuzei;

e) se interzice folosirea eleveuzelor fără termoregulator individual, central, sau cu

termoregulatorul blocat ori defect;

f) se interzice folosirea eleveuzelor fără apărătoarea de protecţie a rezistenţelor de

încălzire;


g) se interzice înlocuirea anumitor părţi ale aparatului electric al sistemului de

încălzire cu altele având caracteristici diferite.

Art. 595

Adăposturile pentru animale şi păsări vor fi prevăzute cu paratrăznete conform

prevederilor normativelor în domeniu.

Art. 596

Când condiţiile specifice impun se pot monta paratrăznete şi la adăposturile de animale

ia care nu este obligatoriu acest lucru.

Art. 597

La toate adăposturile pentru animale şi păsări trebuie să existe sistem de alarmare

vizuală sau acustică (toacă, sonerie, clopot) pentru anunţarea incendiilor.

Art. 598

Dezlegarea automată a tuturor animalelor legate la iesle este obligatorie în toate

grajdurile de bovine; se exceptează cele cu o capacitate sub 50 de animale.

Art. 599

Pentru evacuarea animalelor, în funcţie de proporţiile incendiului, personalul disponibil,

numărul animalelor şi felul lor, se pot folosi, după caz. următoarele metode:

a) evacuarea separată a fiecărui animal in parte;

b) evacuarea in grup a animalelor mari sau mici, prin alungare cu forţa;

c) animalele mari trebuie dezlegate pe măsura evacuării, în cazul când devin

îndărătnice li se acoperă ochii cu saci. pături etc. De regulă, vitele cornute se

evacuează de două persoane: una le conduce afară cu ajutorul funiei sau

lanţului, legate de coarne sau gât, iar a doua le mână din spate.

Art. 600

Pentru evacuarea armăsarilor şi taurilor se va da dovadă de prudenţă, deoarece forţa şi

îndărătnicia lor pot provoca accidente. Pentru scoaterea taurilor se va folosi inelul nazal şi

bastonul tipizat. Armăsarii vor fi scoşi legându-li-se buza de sus.

Art. 601

Animalele mici (iepuri de casă. păsări etc.) se prind si se evacuează in braţe, folosindu-

se după caz, coşuri, saci, etc.

Art. 602

La bucătăriile furajere din ferme se interzice:

a) fumatul şi folosirea focului deschis;

b) folosirea utilajelor acţionate electric sau mecanic, în stare tehnică

necorespunzătoare, murdare de praf, cu scurgeri de combustibil, lubrifiant etc;

c) depozitarea furajelor de volum şi concentrate în cantităţi mai mari decât pentru

un schimb;

d) începerea schimbului de lucru în condiţii de praf şi depuneri de resturi de furaje;

obligatoriu după fiecare schimb se va face curăţenie, evacuându-se reziduurile

în locuri special amenajate;

e) accesul persoanelor străine.

Art. 603

Bucătăria furajeră va fi dotată în mod special cu un post de incendiu, dotat conform

normelor.

Art. 604


La bucătăriile furajere instalaţia electrică de iluminat şi forţă va fi de tipul etanş la praf.

Art. 605

Se interzice accesul în lanuri, mirişti, depozite de furaje sau plante tehnice, silozuri de

furaje, bucătării furajere, sectoare zootehnice etc, a oricărui mijloc de transport sau utilaj

autopropulsat nedotate cu mijloace de stingere conform normelor, ori cu mijloace de stingere

neîntreţinute, neverificate sau în stare de nefuncţionare.

25.2 Depozite de furaje

Art. 606

La amenajarea depozitelor de furaje grosiere se vor respecta următoarele reguli:

a) terenurile vor fi curăţate de mărăcini, tufişuri, arborele, uscături etc. ce se vor

evacua şi distruge prin ardere, sub supraveghere;

b) amplasarea depozitelor se va face cât mai departe de construcţiile vecine

(grajduri, magazii, ateliere etc), căi ferate, drumuri, şosele, pentru reducerea

posibilităţilor de izbucnire a incendiilor;

c) drumurile de acces vor fi amenajate astfel încât să asigure circulaţia

autovehiculelor şi mijloacelor de intervenţie în caz de incendiu, indiferent de

condiţiile meteorologice sau anotimp; se va prevedea posibilitatea de acces pe

cel puţin două laturi ale depozitului;

d) depozitarea furajelor faţă de construcţii se face de regulă pe direcţie opusă

vântului predominant;

e) terenurile destinate depozitării permanente a furajelor vor fi împrejmuite, fiind

indicat ca în jurul acestora să se planteze arbori de esenţe tari;

f) în incinta depozitelor, între gard şi baza şirelor se va lăsa liberă o fâşie de teren

lată de 5 metri, arată şi .permanent întreţinută;

g) depozitele pot fi iluminate electric, cu condiţia ca lămpile şi conductoarele

aeriene să fie bine fixate pe stâlpi înalţi de minim 5 metri; conductoarele nu vor

trece pe deasupra şirelor;

h) se va asigura rezerva de apă în caz de incendiu, conform normativelor; aceasta

se va păstra în bazine, castele de apă, hidrosfere, acumulări de apă în pâraie

sau râuri situate în apropiere etc;

i) se va asigura paza permanentă pe tot timpul funcţionării depozitului;

j) depozitele se vor proteja cu instalaţii de paratrăznet.

Art. 607

Paiele, fânul şi celelalte furaje se vor depozita numai după uscare, pe cât posibil presate

sau balotate.

Art. 608

Se interzice amenajarea de silozuri furajere între şirele de paie sau fân; acestea se vor

amenaja în locuri special destinate acestui scop.

Art. 609

Pleava se va depozita la o extremitate a depozitului, separat de paie şi alte furaje, în

spaţii închise pentru a nu fi împrăştiate de vânt.

Art. 610


Depozitarea fânului, furajelor fibroase şi paielor se face pe sortimente, în şire amplasate

în aer liber; şira de furaje fibroase sau paie va cuprinde cantitatea de 500-1.000 tone, având

dimensiuni de maxim 50 metri lungime, 10 metri lăţime şi 8 metri înălţime.

Art. 611

Aşezarea şirelor se va face în lungime pe direcţia vântului predominant.

Art. 612

Se interzice depozitarea paielor şi furajelor în afara perimetrului împrejmuit al depozitului.

Art. 613

În vederea prevenirii autoaprinderii şirelor, clăilor, fânarelor se vor respecta următoarele

reguli:

a) în cazul când şirele de fân sau paie sunt surprinse de ploi în timpul depozitării,

imediat după ploaie se îndepărtează stratul udat şi numai după uscare se

introduce în şiră;

b) se va controla periodic starea de conservare a şirelor urmărind temperatura din

interiorul acestora; controlul se va face cu ajutorul unei sonde cu termometru sau

cu o vergea metalică, introdusă cât mai adânc în şiră. În cazul când temperatura

se ridică la 45-55 C şi se observă o fumegare (mai ales dimineaţa) şirele

respective se desfac, fânul se lasă să se răcească şi să se usuce după care se

reface şira.

Art. 614

În depozitele de furaje fibroase şi grosiere se vor respecta urătoarele:

a) pe teritoriul depozitului se interzice accesul persoanelor străine;

b) pe timpul nopţii accesul în depozit este permis numai personalului de pază şi

organelor de control, activitatea în depozit desfăşurându-se de regulă ziua;

c) în cazuri excepţionale se va putea lucra şi pe timpul nopţii, dar numai dacă

depozitul este iluminat electric şi cu măsuri de supraveghere sporite;

d) distribuirea sau livrarea furajelor fibroase şi grosiere se va face de preferinţă

începând cu şirele de la intrarea in depozit;

e) basculele pentru cântărire se vor instala în afara depozitului, la intrare;

f) tractoarele şi autovehiculele admise în depozit pentru transporturi vor avea

dispozitive anti-scântei la eşapamente, păstrând o distanţă minimă de 5 metri

faţă de şire;

g) pe tot teritoriul depozitului şi pe o rază de 100 de metri în jurul acestuia sunt

interzise fumatul, iluminatul cu flacără deschisă sau alte surse de foc deschis.

Art. 615

În depozitele în care se folosesc utilaje pentru uscarea fânului cu aer rece (ventilatoare)

şi pentru tocarea furajelor, se vor respecta regulile prevăzute la bucătăriile furajere.

Art. 616

Se interzice folosirea pentru uscare în incinta depozitelor a uscătoarelor UFV: instalarea

acestora se va face la minim 100 de metri faţă de depozite sau alte construcţii.

Art. 617

Se va menţine in permanenţă curăţenia in incinta depozitelor, intervalele dintre şire fiind

in permanenţă libere de orice resturi de fân, paie. ierburi uscate etc.


Secţiunea 27

Instalaţii de paratrăsnet la construcţii

Art. 618

La proiectarea, executarea, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor paratraznet se vor

respecta prevederile normativelor în domeniu.

Art. 619

Stâlpii catarg, tijele de captare, conductoarele de captare şi de coborâre, piesele de

separaţie, prizele de pământ şi zonele de siguranţă vor avea dimensiunile prevăzute în

proiecte.

Art. 620

Se vor lua măsuri de eliminare a următoarelor defecţiuni, care prezintă pericol de

incendiu:

a) suduri executate necorespunzător între elementele metalice ale instalaţiei;

b) conductoare de captare sau coborâre deformate sau neîntinse;

c) lipsa sau deteriorarea suporţilor de susţinere;

d) piesele de separaţie oxidate sau neîntreţinute;

e) nelegarea la pământ a părţilor metalice ale clădirilor;

f) nelegarea la pământ a liniilor de cale ferată ce trec la distanţe sub 2 (doi) metri

faţă de clădiri şi a armăturii cablurilor la prizele de pământ secundare;

g) depăşirea cu peste 20% a rezistenţei ohmice a prizelor de pământ prevăzute în

documentaţia de execuţie; nerespectarea zonei de siguranţă, pe verticală şi

orizontală, a fiecărui obiect, prevăzută în proiect sau stabilită de specialişti;

h) folosirea de stâlpi şi tije de captare cu dimensiuni mai mici decât cele prevăzute

în documentaţia de execuţie.

Art. 621

(1) Se vor lua măsuri de verificare o dată pe an, de personal autorizat, a rezistenţelor de

dispersie a prizelor de pământ, legăturilor, sudurilor şi continuităţii conductoarelor, existenţa şi

fixarea suporţilor de susţinere, legăturilor tuturor părţilor metalice ale clădirii la conductoarele

de captare, starea tehnică a stâlpilor şi tijelor de captare, menţinerea zonelor de siguranţă

prescrise.

(2) Părţile instalaţiei care pot fi deteriorate accidental vor ii verificate la intervale de 2-3

luni.

Art. 622

În urma verificărilor efectuate la instalaţiile de paratrăznet se încheie acte de constatare,

în care se menţionează rezultatele obţinute la măsurători, precum şi lucrările necesare

menţinerii în bună stare de funcţionare a instalaţiilor.

Secţiunea 28

Lăcaşe de cult (capele, biserici)

Art. 623

În aceste spaţii se vor asigura următoarele:


a) instruirea deţinuţilor care participă la slujbele religioase privind cunoaşterea şi

respectarea măsurilor de protecţie anti-incendiu, îndeosebi privind utilizarea

focului deschis şi interzicerea fumatului;

b) limitarea accesului enoriaşilor în lăcaşul de cult peste capacitatea maximă

admisă, în scopul asigurării unei evacuări fluente şi în siguranţă;

c) confecţionarea unor dispozitive metalice pentru depunerea lumânărilor aprinse şi

amplasarea acestora la distanţe corespunzătoare faţă de elementele

combustibile din interiorul lăcaşelor;

d) stingerea lumânărilor la terminarea slujbei şi depunerea lor în afara lăcaşului, în

locuri special amenajate;

e) supravegherea permanentă, de către o persoană special desemnată, a sobelor

sau a altor mijloace de încălzire pe toată durata funcţionării lor;

f) interzicerea depozitării/amplasării vaselor cu lichide combustibile, materialelor

combustibile, pieselor de mobilier în poduri, balcoane sau pe căile de acces şi

evacuare;

g) verificarea periodică, de către personal calificat şi autorizat, a instalaţiilor

electrice şi de paratrăsnet, precum şi a coşurilor de evacuare a fumului.

Art. 624

Uşile montate pe căile de acces şi evacuare vor avea sensul de deschidere spre

exteriorul clădirii.

Art. 625

Se interzice amplasarea pe căile de evacuare a uşilor false, draperiilor, perdelelor, care

pot deruta persoanele pe timpul evacuării construcţiilor.

Art. 626

Construcţiile de cult vor fi prevăzute (după caz), cu instalaţii de protecţie împotriva

trăsnetului, realizate conform prevederilor normativului de specialitate.

Art. 627

La terminarea slujbelor, se va efectua un control amănunţit al tuturor spaţiilor în vederea

depistării unor potenţiale surse generatoare de incendii (lumânări aprinse, resturi de chibrituri,

aparate sau consumatori electrici sub tensiune etc.).

Art. 628

Nu se admite construirea de anexe permanente sau provizorii (magazii, şoproane,

chioşcuri etc.) lângă clădirile de cult, fără asigurarea distanţelor de siguranţă stabilite de

reglementările tehnice în vigoare.

Art. 629

Clădirile executate din materiale combustibile se vor termo-proteja conform prevederilor

normelor tehnice în vigoare.

Art. 630

Depozitarea combustibililor solizi (lemne, cărbuni) şi a ambalajelor nu se va face la o

distanţă mai mică de 20 de m faţă de clădirile care au destinaţia de lăcaş de cult.

Art. 631

Privind instalaţiile electrice:

a) cablurile, conductoarele, aparatele electrice (întrerupătoare, comutatoare, prize,

corpuri de iluminat etc.) nu se vor poza direct pe materialele de construcţie

combustibile;


b) în tablourile electrice se vor utiliza numai siguranţe calibrate (standardizate);

c) se va asigura în permanenţă accesul liber la tablourile de distribuţie a energiei

electrice;

d) nu se vor depozita/amplasa materiale combustibile sub sau în imediata

apropiere a tablourilor de distribuţie a energiei electrice;

e) nu se vor efectua improvizaţii ale circuitelor electrice;

f) nu se vor racorda consumatori electrici care au un consum mai mare decât

puterea circuitelor electrice de alimentare respective;

g) la terminarea slujbelor, se vor deconecta de la reţeaua de alimentare cu energie

electrică toţi consumatorii.

Secţiunea 29

Unităţi de comerţ (chioşcuri din interiorul unităţilor din sistemul

administraţiei penitenciare)

Art. 632

Mărfurile vor fi grupate pe categorii, sortimente etc. în funcţie de proprietăţile fizico-

chimice şi de substanţele utilizate pentru stingerea lor.

Art. 633

Se va sigura permanent colectarea prafului şi pulberilor ce se depun pe corpurile şi

conductele de încălzire, corpurile de iluminat, tubulaturile de ventilaţie etc.

Art. 634

Ambalajele şi deşeurile provenite de la despachetarea mărfurilor sau ambalajelor cu care

se transportă mărfurile în magazin (panele, coşuri, navete, lăzi etc.) vor fi restituite imediat sau

evacuate în locuri special amenajate.

Art. 635

Căile stabilite pentru evacuarea persoanelor şi bunurilor, în caz de incendiu (culoare,

coridoare, casa scărilor etc.), vor fi eliberate de obstacole (uşi blocate sau false, pereţi placaţi

cu oglinzi, mărfuri, materiale etc.), care prin poziţia lor pot deruta sau împiedica operaţiile de

evacuare şi stingere. Se va asigura marcarea vizibilă cu indicatoare a acestora.

Art. 636

La fiecare nivel se va afişa la loc vizibil (de ex. la fiecare scară de evacuare) schiţa cu

planul de evacuare a persoanelor şi mărfurilor.

Art. 637

Pentru evitarea panicii şi asigurarea unei evacuări rapide a utilizatorilor în caz de

incendiu, se vor asigura următoarele:

a) organizarea şi instruirea personalului de deservire, cu privire la evacuarea

persoanelor, în ordine şi fără panică;

b) stabilirea şi marcarea căilor de evacuare rapidă;

c) amplasarea rafturilor, mărfurilor paletizate, meselor, scaunelor se va face în aşa

fel încât să se asigure culoarele de circulaţie necesare evacuării persoanelor;

d) funcţionarea, la parametrii proiectaţi, a instalaţiilor de iluminat de siguranţă;

e) pe culoarele de circulaţie sau în dreptul uşilor de acces, evacuare şi de

intervenţie nu se vor amplasa mărfuri, ambalaje, cărucioare etc.


Art. 638

La amenajarea vitrinelor iluminate se va evita folosirea exponatelor din materiale uşor

inflamabile (vată, celuloid etc.), iar atunci când acest lucru nu este posibil se vor lua măsuri de

verificare a instalaţiei electrice din vitrină, astfel încât să se evite orice posibilitate de

producere a incendiilor.

Art. 639

Instalaţiile electrice necesare pentru funcţionarea firmelor şi reclamelor luminoase vor fi

verificate periodic.

Art. 640

Toate lucrările de reparaţii, întreţinere şi exploatare a instalaţiilor utilitare şi utilajelor, vor

fi executate periodic numai cu personal calificat şi autorizat.

Art. 641

Utilajele calde nu se vor amplasa în apropierea pereţilor combustibili, astfel încât să nu

favorizeze izbucnirea incendiilor.

Art. 642

Se interzice amenajarea / amplasarea rafturilor, mărfurilor, ambalajelor sau a altor

materiale care blochează, obturează sau restricţionează accesul la hidranţii interiori/exteriori

de incendiu, la capetele de refulare aferente instalaţiilor de stingere cu apă (sprinkler,

drencer, apă pulverizată etc.), la detectoarele din cadrul instalaţiilor de detectare şi

semnalizare a incendiilor.

Art. 643

Se interzice cu desăvârşire aglomerarea obiectelor în standuri sau aglomerarea

standurilor încât să se ajungă la depăşirea sarcinii termice prevăzute prin proiect.

Art. 644

Articolele produse din celuloid sau materialele şi lichidele combustibile (celofan,

insecticide, alcool etc.) vor fi expuse în magazine numai în cantităţi mici, strict necesare.

Restul cantităţilor se vor păstra în depozite cu respectarea normelor specifice.

Art. 645

Mărfurile şi produsele de orice fel, care prin natura .şi compoziţia lor prezintă pericol

mare de incendiu şi cele pentru care se întrebuinţează produse de stingere diferite, se vor

depozita în încăperi sau rafturi separate prevăzute cu mijloace de stingere a incendiilor

corespunzătoare.

Art. 646

Spaţiile în care se depozitează mărfuri pulverulente (făină, zahăr etc.) vor fi

ventilate/aerisite şi curăţate de depunerile de praf combustibil.

Art. 647

Depozitarea în stive se va efectua în zone delimitate cu vopsea albă pe pardoseală,

pentru a nu permite blocarea căilor de acces spre uşi, ferestre sau instalaţii/mijloace de stins

incendii, menţinându-se în permanenţă ordinea şi curăţenia.

Art. 648

Se interzice depozitarea, chiar temporară, a altor mărfuri, obiecte sau materiale decât

cele pentru care este destinat depozitul.

Art. 649

Nu se admite utilizarea corpurilor de încălzire alcătuite din ţevi cu aripioare.

Art. 650


În spaţiile şi construcţiile pentru comerţ este interzis fumatul.

Art. 651

Toate compartimentările interioare se realizează cu materiale prescrise de proiectant, în

conformitate cu reglementările tehnice specifice. Acolo unde acest lucru nu este posibil se

adoptă măsuri alternative de protecţie a elementelor de compartimentare. Elementele de

compartimentare realizate trebuie să fie bine fixate şi rigide.

Art. 652

(1) Se interzice efectuarea lucrărilor cu foc deschis pe timpul desfăşurării activităţilor cu

public.

(2) Se interzice amenajarea de boxe sau depozitarea de materiale, mărfuri, ambalaje pe

holuri, în casele de scări, sub rampele scărilor.

Art. 653

Nu se admite depozitarea ambalajelor şi deşeurilor în interiorul spaţiilor de depozitare a

produselor sau a celor de desfacere/vânzare.

Art. 654

Prezentele norme specifice unităţilor de comerţ (puncte comerciale) se vor regăsi în

caietul de sarcini elaborat premergător desfăşurării licitaţiei privind atribuirea spaţiului.

Secţiunea 30

Nave fluviale

Art. 655

Folosirea flăcărilor deschise pentru executarea diferitelor lucrări pe navă se face numai

cu aprobarea şefului mecanic şi în condiţii de gaz free.

Art. 656

În apropierea trombelor şi a gurilor de ventilaţie nu se vor instala aparate de sudură sau

alte surse de flăcări şi nu se vor stabili locuri pentru fumat.

Art. 657

Sunt strict interzise deplasarea cu flacără deschisă şi folosirea ei ca sursă de lumină.

Art. 658

Pentru a preveni incendiile la navă se interzic următoarele:

a) păstrarea materialelor uşor inflamabile în afara locurilor special destinate;

b) folosirea siguranţelor necalibrate;

c) lăsarea luminilor aprinse şi a aparatelor electrice de încălzire în circuit, la ieşirea

din încăperile de locuit sau de serviciu;

d) utilizarea altor surse de încălzire în afara celor aflate în starea de fixaţie;

e) păstrarea la navă a materialelor de curăţenie îmbibate în ulei, petrol şi alte

substanţe, a carburanţilor şi a lubrifianţilor în vase descoperite şi a pânzei de

vele proaspăt piturată, împăturită, în locuri puţin ventilate.

Art. 659

În magaziile sau cabinele unde sunt depozitate muniţii sunt strict interzise:

a) intrarea cu arme de foc, muniţie vărsată, materiale explozive, chibrituri şi aparate

de aprins, flacără deschisă şi ţigări aprinse;


b) întinderea de cabluri electrice suplimentare, în afară de cele existente prin

construcţie;

c) folosirea de lămpi electrice portative, maşini electrice, aparate de încălzit şi

ventilatoare electrice;

d) păstrarea carburanţilor, lubrifianţilor şi a altor materiale inflamabile;

e) creşterea temperaturii peste +35°C, luându-se măsuri pentru răcirea aerului din

magazie.

Art. 660

Iluminarea magaziilor sau cabinelor destinate depozitării muniţiilor se face numai cu

instalaţiile electrice existente din construcţia navei, utilizându-se lămpi antiexplozive, cu sistem

de comutare dispus în afara magaziei. Acestea vor fi piturate cu vopsele ignifuge şi vor fi

prevăzute cu instalaţii de stropire, inundare şi drenaj, precum şi cu mijloace de stingere a

incendiului.

Art. 661

Înainte de urcarea navei pe doc, toate materialele uşor inflamabile, combustibilii, muniţia

şi orice alt exploziv se debarcă.

Art. 662

Fumatul în spaţiile cu potenţial ridicat de incendiu este strict interzis. Aceste spaţii sunt

protejate prin intermediul unor afişe, panouri, inscripţii, semne de interzicere. Fumatul la

bordul navelor este permis numai în spaţiile special amenajate şi dotate cu scrumiere. Dacă

situaţia o cere, comandantul navei poate interzice fumatul pe navă.

Art. 663

În bucătăriile navelor se va avea grijă pentru asigurarea ventilării corespunzătoare,

pentru folosirea plitelor, cuptoarelor şi a altor instalaţii sigure în funcţionare, pentru

supravegherea vaselor ce conţin ulei sau alte produse uşor inflamabile care la temperaturi

relativ ridicate pot lua foc.

Art. 664

Temperatura din tancurile de combustibili lichizi se urmăreşte permanent; aceasta nu

trebuie să depăşească +40- 50°C pentru produsele grele şi +25°C pentru produsele uşoare.

Art. 665

Tancurile cu combustibili se aerisesc, în special când temperatura din ele creşte.

Art. 666

Toate deschiderile (inclusiv gurile de umplere) şi tubulatura de combustibili lichizi vor fi

întotdeauna închise etanş. Când se deschid tancurile de combustibili sau se demontează

tubulaturile de combustibil, este interzis să existe în apropiere flacără deschisă.

Art. 667

Benzina, petrolul şi alte materiale uşor inflamabile se păstrează în ambalaje speciale,

închise etanş, în locurile fixate prin dispoziţie pe navă, bine aerisite şi departe de sursele de

foc.

Art. 668

Petrolul sau benzina vărsat/vărsată se şterge imediat cu câlţi sau stupă, carpele

îmbibate vor fi depozitate în containere de colectare adecvate şi amplasate în zone bine


ventilate, iar încăperea respectivă se aeriseşte.

Art. 669

Se interzice folosirea petrolului, benzinei, alcoolului sau a altor materiale uşor inflamabile

pentru ştergerea punţilor şi a mobilierului.

Art. 670

Nu se admite ca în santină să se găsească apă, reziduuri inflamabile (combustibili, ulei)

sau materiale de orice altă natură. Santinele vor fi menţinute curate permanent, piturate şi

uscate.

Art. 671

În compartimentele în care se execută piturare cu materiale volatile se iau măsuri de

ventilare şi se interzice intrarea cu flacără deschisă până la aerisirea completă.

Art. 672

La îmbarcarea carburanţilor şi lubrifianţilor, la bord se iau măsuri severe de prevenire a

incendiilor: interzicerea fumatului, a utilizării flăcărilor deschise, a funcţionării unor categorii de

tehnică ce ar putea produce scântei şi în general a oricărei altei activităţi care ar putea

constitui surse de declanşare a incendiului.

Art. 673

Pe timpul acestei activităţi, toate instalaţiile şi materialele de stingere a incendiului

trebuie să fie pregătite pentru intervenţie imediată, iar la catarg se ridică pavilionul „B" din

„Codul internaţional de semnale".

Art. 674

În compartimentele cu temperaturi ridicate nu se păstrează materiale uşor inflamabile, în

compartimentele căldărilor se pot păstra numai materiale din lemn necesare pentru cazuri de

avarii.

Art. 675

Lucrările de sudură se supraveghează permanent de către personalul bordului; locurile

de lucru se izolează cu plăci de azbest sau alte materiale ignifuge, în aşa fel încât să se

excludă posibilitatea izbucnirii unui incendiu.

Art. 676

Cablurile electrice se feresc de umezeală, în special cablurile de la lămpile portative şi

de la aparatele electrice.

Art. 677

Se interzic încărcarea bateriilor de acumulatoare, lăsarea în circuit a aparatelor electrice

de încălzit, executarea lucrărilor la instalaţiile electrice şi folosirea becurilor de putere mai

mare decât cea prevăzută pentru reţeaua electrică sau fără supravegherea de către persoane

autorizate.

Art. 678

Pentru prevenirea izbucnirii incendiilor în locurile de staţionare se iau următoarele

măsuri:

a) se interzice evacuarea combustibililor, a uleiului şi a altor materiale inflamabile în

afara bordului;

b) cârpele şi câlţii îmbibaţi în ulei, benzină, petrol sau alte substanţe, gunoaiele,

precum şi alte materiale inflamabile se înlătură de pe nave, transportându-se şi

depozitându-se la mal în locurile stabilite;


c) pe cheuri se amenajează pichete de incendiu.

Art. 679

În cazul când în apropierea navei, în acvatoriu, sunt nave care au luat foc, arde păcură,

ulei sau alt lichid inflamabil, nava se scoate de urgenţă din zona periculoasă

Art. 680

La navele care transportă mărfuri periculoase se vor lua măsuri suplimentare de

prevenire a incendiilor după cum urmează:

a) materialele combustibile să fie ţinute departe de sursele de căldură;

b) substanţele ambalate să fie protejate printr-o ambalare şi o etichetare

corespunzătoare;

c) să se refuze încărcarea de colete care nu sunt ambalate corespunzător sau

prezintă scurgeri;

d) să se separe materialele care pot produce sau răspândi focul;

e) să se interzică fumatul în zonele cu potenţial de pericol de foc;

f) să se asigure ventilarea corespunzătoare;

g) să se facă exerciţii şi antrenamente cu personalul de bord, privind modul de

intervenţie în caz de necesitate;

h) să se instruiască echipajul în ceea ce priveşte utilizarea echipamentului specific

şi a aparatelor de respirat autonom;

i) să se menţină permanent la post echipamentul de intervenţie şi de stingere a

incendiilor;

j) să fie menţinute în permanenţă şi în perfectă stare de funcţionare, instalaţiile şi

mijloacele de avertizare şi stingere.

Art. 681

Instalaţiile de stins incendiul trebuie să corespundă următoarelor cerinţe principale:

a) să fie oricând gata de funcţionare, pentru nava în staţionare sau în marş;

b) să nu intensifice prin funcţionarea lor arderea;

c) să fie sigure în funcţionare şi să aibă vitalitate ridicată;

d) să acţioneze asupra focarului de incendiu astfel încât să excludă posibilitatea

reaprinderii;

e) să aibă mijloace de acţionare locală şi de la distanţă, şi posibilităţi de control;

f) să nu fie periculoase pentru om;

g) substanţele stingătoare să nu provoace corodarea instalaţiilor şi construcţiilor

afectate, să nu fie deficitare şi să-şi menţină proprietăţile stingătoare după o

depozitare îndelungată.

CAPITOLUL XI

Echiparea şi dotarea cu mijloace tehnice şi echipamente de

apărare împotriva incendiilor

Art. 682


Normele de dotare cu instalaţii, utilaje, maşini, aparatură, echipament de protecţie şi

substanţe chimice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor se aplică în toate unităţile din

sistemul penitenciar.

Art. 683

Prezentele norme reprezintă un grad minimal de dotare neavând caracter limitativ, ele

putând fi dezvoltate şi adoptate de fiecare unitate în funcţie de specific, gradul de pericol de

incendiu şi de apariţia unor mijloace de prevenire şi stingere mai eficiente.

Deoarece normele de dotare nu pot cuprinde toate situaţiile şi domeniile de activitate

existente şi cele în perspectivă este necesar ca în situaţiile necuprinse în norme să se facă

dotări după caz, prin analogie cu prevederile actelor normative, după instrucţiunile furnizorului,

pe baza unei analize tehnice, de către directorii unităţilor din sistemul penitenciar.

Art. 684

La stabilirea dotării unităţilor din sistemul administrației penitenciare cu mijloace,

instalaţii, utilaje şi substanţe chimice destinate prevenirii şi stingerii incendiilor se va ţine

seama de următoarele criterii:

a) amplasarea unităţii faţă de vecinătăţi şi faţă de unităţile profesioniste de

pompieri;

b) gradul de rezistenţă la foc a clădirilor unităţii;

c) categoriile de pericol de incendiu ale depozitelor, proceselor tehnologice,

d) substanţelor combustibile existente în incintă;

e) gradul de ocupare a teritoriului unităţii cu construcţii, depozite, instalaţii etc.,

dispersarea acestora, suprafaţa construită şi desfăşurată;

f) înălţimea şi numărul de niveluri ale clădirilor şi posibilităţile de acces;

g) numărul de persoane aflate în clădiri şi posibilităţile de evacuare în timp util a

acestora în caz de incendiu;

h) sursele de alimentare cu apă ce pot fi utilizate în caz de incendiu;

i) căile de evacuare a oamenilor, căile de acces şi intervenţie în unitate şi căile de

acces şi starea drumurilor pentru pompierii militari;

j) alimentarea cu energie a pompelor de incendiu şi a celorlalte instalaţii de

prevenire şi stingere a incendiilor;

k) capacitatea de autoapărare împotriva incendiilor a unităţii.

Secţiunea 1

Maşini pentru prevenirea şi stingerea incendiilor

Art. 685

Dotarea unităţilor cu maşini pentru stingerea incendiilor se asigură pe baza criteriilor

generale anterior menţionate şi a următoarelor criterii specifice:

a) debitele de apă pentru stingerea din exterior a incendiilor rezultate din calcul

ipotezelor cele mai defavorabile;

b) suprafaţa incintei şi suprafaţa construită a unităţii, înălţimea construcţiilor şi

instalaţiilor:

c) numărul de incendii simultane ce pot izbucni;

d) caracteristicile şi performanţele tehnico-tactice ale maşinilor de stingere;


e) dotarea unităţii cu instalaţii fixe de semnalizare şi stingere a incendiilor;

f) necesitatea supravegherii cu maşini de stingere a unor operaţiuni şi lucrări

periculoase;

g) eficienţa şi compatibilitatea substanţelor stingătoare.

Art. 686

Dotarea cu maşini nu este obligatorie în următoarele cazuri:

a) unitatea este dotată cu instalaţii exterioare de hidranţi ce asigură permanent

debitele şi presiunile necesare intervenţiei;

b) unităţi cu pericol redus de incendiu, amplasate izolat sau în localităţi unde nu

există obligativitatea prevederii instalaţiilor de stingere cu apă;

c) suprafaţa incintei nu depăşeşte 50 ha.

Secţiunea 2

Instalaţiile de protecţie împotriva incendiilor

Art. 687

(1) Instalaţiile de protecţie împotriva incendiilor fac parte din măsurile de protecţie activă

la foc cu rol important în asigurarea cerinţei esenţiale "securitatea la incendiu" a construcţiilor,

instalaţiilor tehnologice şi a amenajărilor, precum şi pentru securitatea utilizatorilor.

(2) Instalaţiile de protecţie împotriva incendiilor pot fi:

a) instalaţii de detectare a gazelor inflamabile;

b) instalaţii de inhibare a exploziei;

c) instalaţii de detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu;

d) instalaţii de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi;

e) instalaţii de hidranţi interiori, coloane uscate, hidranţi exteriori;

f) instalaţii speciale de stingere cu apă;

g) instalaţii de stingere a incendiilor cu gaze;

h) instalaţii de stingere a incendiilor cu spumă;

i) instalaţii de stingere a incendiilor cu pulberi;

j) instalaţii de stingere a incendiilor cu aerosoli.

2.1 Instalaţiile de detectare a gazelor inflamabile

Art. 688

Instalaţiile de detectare a gazelor inflamabile trebuie să asigure îndeplinirea următoarelor

criterii:

a) să dispună, în întreaga zonă protejată, de detectoare adecvate, pentru a permite

ca prezenţa gazului inflamabil să fie detectată într-o fază incipientă;

b) să fie prevăzute cu mijloace de comunicare sigure între detectoare şi o centrală

de colectare a informaţiilor/echipament de control şi semnalizare;

c) să fie capabile să reziste condiţiilor de mediu în care sunt montate, astfel încât

să-şi poată îndeplini funcţiile pe parcursul duratei de viaţă normate.

2.2 Instalaţiile de inhibare a exploziei


Art. 689

Instalaţiile de inhibare a exploziei trebuie proiectate astfel încât să reziste la presiunea

maximă de explozie, să asigure detectarea imediată a creşterii presiunii, precum şi eliberarea

în cel mai scurt timp posibil a unui mediu de stingere uniform dispersat şi menţinerea

produsului de stingere la o concentraţie de calcul într-un timp specificat în incinta protejată.

2.3 Instalaţiile de detectare, semnalizare şi alarmare

Art. 690

(1) Instalaţiile de detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu trebuie să detecteze

incendiul la momentul iniţierii, prin detectarea parametrilor fizici şi/sau chimici asociaţi

incendiului - fum, flăcări şi/sau căldură -, şi să transfere un semnal sonor şi/sau vizual la un/o

echipament de control şi semnalizare/centrală de detectare-semnalizare, astfel încât să dea

un semnal de alarmă şi, după caz, să acţioneze dispozitivele pentru evacuarea persoanelor,

alertarea forţelor de intervenţie, deversarea automată a substanţei de stingere etc.

(2) Echipamentul de control şi semnalizare trebuie să asigure interpretarea semnalelor

primite de la detectoare, pentru identificarea zonei de unde s-a transmis orice fel de semnal

sau a avertizărilor greşite şi pentru iniţierea acţiunilor necesare;

(3) Instalaţiile cu acţionare manuală de alarmare la incendiu trebuie să dea posibilitatea

ca un utilizator să iniţieze şi să transfere un semnal de alarmă la incendiu la un echipament de

control şi semnalizare, astfel încât să fie posibilă iniţierea diferitelor acţiuni planificate.

2.4 Instalaţiile de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi şi instalaţiile de presurizare

pentru controlul fumului

Art. 691

(1) Instalaţiile de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi şi instalaţiile de presurizare

pentru controlul fumului trebuie să asigure în caz de incendiu:

a) menţinerea căilor de evacuare şi de acces libere de fum pe înălţimea de

circulaţie;

b) facilitarea operaţiilor forţelor de intervenţie, prin crearea unor zone fără fum;

c) întârzierea sau împiedicarea generalizării incendiului prin apariţia fenomenului

de flash-over, prevenind astfel dezvoltarea rapidă a incendiului;

d) reducerea consecinţelor şi avariilor provocate de fum şi gaze fierbinţi;

e) reducerea eforturilor care apar în elementele structurale ale construcţiilor şi

instalaţiilor în caz de incendiu.

(2) Instalaţiile de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi trebuie să îndeplinească

criteriile referitoare la capacitatea de a activa şi de a stabili presiunea proiectată într-o incintă

specificată sau o viteză convenabilă a debitului de aer prin deschideri în pereţii incintei

specificate, asigurându-se alimentarea electrică din două surse, principală şi de rezervă.


(3) Pe timpul intervenţiilor, dacă situaţia impune evacuarea cantităţilor de fum

acumulate, se pot practica deschideri în unele elemente de construcţie care delimitează

spaţiile respective şi care nu au rol de rezistenţă.

2.5 Instalaţiile de hidranţi

Art. 692

(1) Instalaţiile de hidranţi interiori trebuie să asigure posibilitatea utilizatorilor de a realiza

intervenţia, în faza iniţială a incendiului, cu debitele, presiunile, durata teoretică de funcţionare,

lungimea jetului şi a furtunului normate potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice.

(2) Uşile de acces ale cutiilor de hidranţi interiori, amplasate pe secţiile de deţinere, vor

fi prevăzute cu sticlă securizată sau materiale uşor casante, pentru a elimina riscul utilizării în

scopul punerii în pericol a integrităţii personalului sau altor persoane.

(3) Instalaţiile de hidranţi exteriori trebuie să asigure o legătură la conducta principală de

apă pentru echipamentele şi utilajele de stingere a incendiilor, conform prevederilor

reglementărilor tehnice specifice, standardelor europene de referinţă, precum şi standardelor

naţionale referitoare la cerinţele de racordare şi adâncimea de îngropare.

2.6 Instalaţiile speciale de stingere cu apă

Art. 693

Instalaţiile speciale de stingere cu apă, cum sunt cele de sprinklere, instalaţii cu ceaţă de

apă şi altele asemenea, trebuie astfel proiectate încât:

a) să asigure un răspuns imediat în caz de incendiu, prin deversarea apei, într-o

schemă şi o cantitate prestabilită, cu debitele, intensităţile de stropire şi stingere

normate, pe durata proiectată de funcţionare, peste o suprafaţă dată, în scopul

controlului sau stingerii incendiului, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice

specifice;

b) să asigure, după caz, răcirea elementelor de construcţii şi instalaţii

c) să creeze o barieră care împiedică propagarea incendiului.

2.7 Instalaţiile de stingere cu gaze

Art. 694

(1) Instalaţiile de stingere cu gaze: dioxid de carbon, argon, azot, înlocuitori de haloni şi

altele asemenea, precum şi instalaţiile de stingere cu aerosoli pot fi cu inundare totală sau

locală.

(2) Instalaţiile de stingere cu gaze trebuie să îndeplinească criteriile de performanţă

privind capacitatea de a fi activate manual sau automat, deversarea uniformă a produsului de

stingere în incintă sau peste suprafaţa specificată, într-o cantitate determinată, pentru a stabili

şi menţine concentraţia proiectată pe durata de timp normată, potrivit prevederilor

reglementărilor tehnice specifice.

(3) Pentru instalaţiile de stingere cu gaze cu inundare totală este necesar să se asigure

evacuarea tuturor persoanelor din compartimentul în care va fi utilizat gazul, înainte ca

această acţiune să înceapă.


(4) Instalaţiile automate pentru stingerea incendiilor cu gaze trebuie prevăzute cu

dispozitive de avertizare a utilizatorilor din spaţiul protejat, optice şi acustice, pentru

semnalizarea intrării acestora în funcţiune.

(5) În cazul în care gazul deversat automat în caz de incendiu poate pune în pericol

viaţa utilizatorilor din zonele protejate, instalaţiile de stingere se prevăd cu dispozitive de

temporizare care să întârzie intrarea acestora în funcţiune cu o perioadă prestabilită.

(6) Perioada dintre declanşarea semnalului de avertizare şi intrarea în funcţiune a

instalaţiei de stingere se calculează astfel încât să se asigure evacuarea utilizatorilor din orice

punct al zonei protejate.

(7) Uşile de acces în zone, spaţii sau încăperi în care sunt posibile deversări de gaze ce

pot pune în pericol viaţa utilizatorilor, precum şi căile de evacuare din aceste locuri se

marchează cu inscripţii de avertizare asupra pericolului, amplasate în locuri vizibile pentru

personalul de la locurile de muncă şi forţele de intervenţie.

(8) Semnalele optice şi acustice produse de dispozitivele de avertizare trebuie să

îndeplinească următoarele condiţii:

a) să fie inactive în starea de aşteptare;

b) să indice toate căile de evacuare din zonele de stingere;

c) să poată fi clar identificate şi percepute cu tonalităţi diferite, la începutul şi la

sfârşitul perioadei de temporizare;

d) să nu poată fi oprite înainte de expirarea timpului de funcţionare a instalaţiei de

stingere;

e) să fie în concordanţă cu capacităţile psihomotorii şi senzoriale ale utilizatorilor.

(9) Pentru sistemele cu stingere locală nu este necesară evacuarea tuturor persoanelor

din compartiment, dar sunt obligatorii măsuri speciale privind instruirea personalului.

2.8 Instalaţiile de stingere cu spumă

Art. 695

Instalaţiile de stingere a incendiilor cu spumă trebuie să îndeplinească criteriile de

performanţă referitoare la posibilitatea de a fi activate manual sau automat şi de a genera şi

dispersa o cantitate calculată de spumă, cu coeficientul de înfoiere stabilit, peste o suprafaţă

dată, cu debitele de stingere necesare, într-un timp specificat, potrivit prevederilor


Art. 696

Instalaţiile de stingere a incendiilor cu pulberi trebuie să îndeplinească criteriile de

performanţă referitoare la posibilitatea de a fi activate manual sau automat şi de a refula o

cantitate calculată de pulbere peste o suprafaţă dată sau un obiect specificat, cu intensităţile

şi debitele de stingere necesare, într-un timp normat şi în reprizele normate, potrivit

prevederilor reglementărilor tehnice specifice.

Art. 697

Proiectarea, montarea, exploatarea, verificarea şi mentenanţa instalaţiilor de protecţie

împotriva incendiilor se efectuează conform standardelor europene de referinţă şi


Art. 698

Instalaţiile enumerate mai sus se amplasează în spaţii adecvate, în funcţie de

substanţele combustibile existente.


Secţiunea 3

Substanţe chimice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor

Art. 699

(1) Toate unităţile din sistemul penitenciar trebuie să aibă asigurată dotarea cu

substanţe chimice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.

(2) Necesarul se va stabili pe baza calculelor prevăzute în normative, norme, alte acte

specifice în vigoare.

Art. 700

Unităţile în care există clădiri sau materiale tratate cu substanţe ignifuge ori termo-

spumante trebuie să asigure dotarea cu substanţe chimice înaintea expirării termenului de

valabilitate al lucrărilor existente.

Art. 701

Art. Substanţele chimice vor fi protejate şi păs¬trate în ambalaje corespunzătoare, în

condiţiile specificate de furnizori.

Secţiunea 4

Echipament de protecţie şi salvare

Art. 702

Formaţiile de intervenţie vor fi dotate cu echipamentul de protecţie şi cu echipamentul

prevăzut în dotarea maşinilor de intervenţie.

Art. 703

În unităţile în care stingerea incendiilor necesită protecţia personalului, se va asigura

echipament de protecţie ţinând seama de ipoteza cea mai defavorabilă de stingere.

Art. 704

Dotarea poate cuprinde, după caz: căşti de protecţie, măşti contra fumului şi gazelor,

centuri de siguranţă, aparate izolante, costume anti-calorice, corzi, cordiţe de salvare etc.

Secţiunea 5

Mijloace de primă intervenţie

Art. 705

Dotarea unităţilor penitenciare cu mijloace de primă intervenţie se face conform

prezentelor norme.

Art. 706

Mijloacele de primă intervenţie pentru stingerea incendiilor prevăzute în prezentele

norme se vor amplasa în locurile stabilite, respectând următoarele criterii:

a) să se afle în imediata apropiere a locurilor cele mai vulnerabile la incendii;

b) să aibă asigurat accesul uşor şi rapid al personalului de intervenţie;

c) să nu stânjenească circulaţia şi activitatea personalului;

d) se va evita pe cât posibil amplasarea pe holurile secţiilor de deţinere a

mijloacelor de primă intervenţie pentru stingerea incendiilor (stingătoare) pentru


a elimina riscul ca deţinuţii să le folosească în alte scopuri.

Art. 707

La dotarea cu mijloace de intervenţie a locurilor de muncă din cadrul unităţilor

penitenciare se va avea în vedere şi situaţia când apar elemente noi în procesele tehnologice

sau la depozitare.

Art. 708

În situaţiile în care incendiul poate fi localizat sau stins cu ajutorul nisipului se vor

prevedea lăzi cu nisip de 0,5-1 m3 şi lopeţi, precum şi pături sau prelate ignifugate, în afara

dotărilor prevăzute de norme.

Art. 709

(1) Se va instala câte un panou de intervenţie, vopsit în culoare roşie şi inscripţionat

„Panou de incendiu nr.___”, în afara prevederilor normelor, astfel:

a) în podurile clădirilor cu planşee din lemn şi acoperiş combustibil o ladă cu nisip

de 0,3 m3, 2 lopeţi şi 2 stingătoare cu praf şi bioxid de carbon, pentru fiecare 300

m2 de suprafaţă a podului;

b) la flecare clădire de adăpostire a animalelor;

c) la flecare 1.000 m2 în depozitele de materiale şi lichide combustibile;

d) la flecare 500 m de suprafaţă construită sau de depozitare:

e) pentru unităţile cu suprafaţa sub 5.000 m2.

(2) Unde nu există instalaţii de hidranţi panourile de intervenţie vor fi completate cu câte

un vas cu apă a 500 (cinci sute) litri şi două găleţi.

Art. 710

Fiecare panou de intervenţie va fi dotat cu minimum de mijloace prevăzute de norme.

Art. 711

Pentru rezolvarea diferitelor situaţii in activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor se

vor asigura următoarele rezerve pentru mijloacele destinate acestui scop:

a) 20-25% din cantitatea de furtunuri, pentru fiecare tip de furtun, dar nu mai puţin

de două role a 20 de metri pentru fiecare tip de furtun din dotare;

b) 10-15% din numărul de ţevi de refulare, chei, hidranţi, mufe, garnituri pentru

racorduri, faşe etc.;

c) una butelie (încărcată) cu oxigen şi două cartuşe absorbante pentru fiecare

aparat izolant:

d) un cartuş filtrant pentru fiecare mască împotriva fumului şi gazelor;

e) 3 măşti contra fumului şi gazelor pentru formaţiile de pompieri;

f) 10 din fiecare tip de stingătoare din dotare.

Art. 712

Rezervele de substanţe chimice la fiecare instalaţie de stingere vor fi asigurate pentru 3

operaţiuni de stingere, avându-se în vedere instalaţia cu consumul cel mai mare şi ipoteza

cea mai defavorabilă.

ANEXA NR.1

FIŞA OBIECTIVULUI


(INSTITUŢIE PENITENCIARĂ ) DENUMIRE INSTITUŢIE

Denumirea instituției penitenciare Adresa sediului

CONDUCĂTOR

Date de identificare conducător Telefon serviciu, Fax, Telefon domiciliu, Fax, E-mail

COORDONATE INSTITUŢIE

Adresa sediului unde se află instituţia penitenciară Telefon, Fax, E-mail

ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL APĂRĂRII ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

Nume şi prenume Telefon serviciu Telefon domiciliu Certificat de competenţă - termen de valabilitate

1. - Date generale privind apărarea împotriva incendiilor

1.1. - Aspecte generale Domeniul de activitate - administrativ;

- alte domenii de activitate.

Anul de construire (punere în funcţiune) - se înscrie anul în care a fost pus în funcţiune; - se completează, după caz, cu modificările, modernizările sau extinderile survenite faţă de destinaţia iniţială, precizându-se anul în care acestea au avut loc; - se trece numărul avizului/autorizaţiei psi, dacă există.

Suprafaţa construită/desfăşurată în m2, pentru fiecare construcţie/instalaţie/amenajare în parte

Număr niveluri (regim de înălţime) număr niveluri, înălţimea în m, pentru fiecare construcţie/instalaţie/amenajare în parte

Clasificare construcţie (civilă, de deținere, de producție, de depozitare, cu funcţiuni mixte)

civilă, de producţie, de deținere, de depozitare, cu funcţiuni mixte

Structura de rezistenţă a construcţiei structură metalică, beton armat, zidărie, lemn, mixtă etc.

Personal angajat număr estimativ ( pentru fiecare clădire )

Utilizarea clădirii prezenţa oamenilor în clădire permanent/temporar, pe timpul programului de lucru/în afara programului de lucru/în week-end/de sărbători, cu precizarea numărului maxim de persoane pentru fiecare situaţie,


existente simultan în clădire şi pe niveluri construite; se descriu pericolele din vecinătăţi

1.2. - Date referitoare la construcţie/instalaţie/amenajare

1.2.1. - Clădirea X(1 .... N)

Date constructive

Stabilitatea la foc

în lipsa datelor privind stabilitatea la foc, se precizează imposibilitatea conducerii de a prezenta documente prin care să se facă aprecieri cu privire la stabilitatea la foc

Compartimente de incendiu număr compartimente; se precizează suprafaţa şi înălţimea fiecărui compartiment de incendiu

Căi de acces, intervenţie, şi evacuare număr, gabarit, marcare/semnalizare

Case de scări (închise/deschise)

număr, gabarit, alcătuire constructivă

Ascensoare de intervenţie dacă există sau nu

Date tehnice

Sisteme de ventilaţie/climatizare dacă există sau nu; dacă are contract de întreţinere şi reparare cu o firmă autorizată; când a fost ultima oară controlat sau dacă se asigură exploatarea corespunzătoare prin personal propriu calificat, potrivit reglementărilor de exploatare specifice

Sisteme de încălzire dacă există sau nu; tipul combustibilului; dacă are contract de întreţinere şi reparare cu o firmă autorizată; când a fost ultima oară controlat sau dacă se asigură exploatarea corespunzătoare prin personal propriu calificat, potrivit reglementărilor de exploatare specifice

Instalaţii electrice dacă există sau nu; dacă are contract de întreţinere şi reparare cu o firmă autorizată; când a fost ultima oară controlat sau dacă se asigură exploatarea corespunzătoare prin personal propriu calificat, potrivit reglementărilor de exploatare specifice

Instalaţie de alimentare cu gaze naturale/G.P.L.

dacă există sau nu; scopul utilizării (prepararea

hranei, încălzire, producție)

Iluminat de siguranţă dacă există sau nu; tipul de alimentare, categoria (continuarea lucrului, evacuare, intervenţie…) şi spaţiile protejate; a doua sursă de energie electrică, dacă este cazul

Sisteme şi instalaţii tehnologice dacă există (se enumeră, iar neregulile constatate se prezintă în detaliu la capitolul 3) sau nu;

Sistem/dispozitiv de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi

dacă există sau nu; sistem de acţionare; spaţii protejate

Sisteme de detectare/semnalizare a incendiilor

se bifează alăturat dacă există sau nu □ supraveghere parţială □ supraveghere totală


tip, spaţii protejate, număr de linii şi componente de declanşare sau acţionare, rezerve; dacă are contract de întreţinere, verificare şi reparare cu o firmă atestată; când a fost ultima oară controlat

Sisteme de alarmare/avertizare dacă există sau nu; tipul (sonoră: pe bandă magnetică preînregistrată, megafon, etc. sau silenţioasă)

Sisteme de limitare a propagării incendiilor

se enumeră, precizându-se compartimentul în care acestea sunt prevăzute

Sisteme de detectare a gazelor

dacă există sau nu, spaţiile protejate

Instalaţii speciale de stingere cu apă

se bifează alăturat dacă există sau nu □ protecţie parţială □ protecţie totală se precizează spaţiile protejate şi eventual numărul de sectoare*

Instalaţii de stingere cu gaze/aerosoli

se bifează alăturat dacă există sau nu se precizează spaţiile protejate şi eventual numărul de sectoare*

Alte instalaţii de stingere (pulbere, spumă etc.)

se enumeră tipul instalaţiei şi se precizează spaţiile protejate şi eventual numărul de sectoare pentru fiecare instalaţie de stingere a incendiilor*

Instalaţie de protecţie împotriva trăsnetului dacă există sau nu; dacă sunt verificate de firme atestate

Stingătoare

- numeric pe tipo-dimensiuni - dacă sunt suficiente, adecvate, certificate; - dacă sunt verificate de firme atestate

Hidranţi interiori/coloane uscate

- dacă există sau nu; - alimentare de la reţeaua oraşului sau rezerva de apă (m3)

Hidranţi exteriori

- dacă există sau nu; număr; la ce distanţă faţă de clădire şi pe ce laturi; - alimentare de la reţeaua oraşului; - reţea inelară/ramificată

Alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor

rezervă de apă (m3);pompe (nr pompe, m3/min)

Utilaje şi autospeciale de intervenţie din dotarea structurii pentru situaţii de urgenţă

Stocuri de produse de stingere/neutralizatori

Echipament de protecţie al personalului de intervenţie în funcţie de riscurile existente şi de efectele negative ale incendiilor specifice


2. Date privind substanţele periculoase folosite (sursa de risc):

Denumirea substanţelor periculoase folosite, clasificare* │

* în conformitate cu Sistemul Internaţional de clasificare al substanţelor periculoase, fraze de risc asociate

Cantitatea existentă în unitate * pentru fiecare substanţă în parte

Loc de depozitare

* instalaţie, echipament de proces, sistem de stocare, sistem de compresie, conducte etc.

Mod de operare 3. Organizarea apărării împotriva incendiilor/activităţii de protecţie civilă

Organizarea alarmării

dacă este organizată, pe baza căror documente/reglementări

Instruirea personalului*

*dacă este executată periodic (periodicitate pe categorii de personal), de către cine, dacă este persoană atestată

Control intern de prevenire*

* dacă se execută, la ce interval de timp, de către cine

Serviciu privat pentru situaţii de urgenţă*

*dacă există sau dacă este încheiat contract (obiectul contractului, date de identificare a firmei)

Planuri/exerciţii de evacuare din clădire*

*când s-a executat ultima oară, ce probleme deosebite au fost constatate pe timpul exerciţiului

Afişare instrucţiuni specifice dacă există sau nu

Obligaţiile administratorului/conducerii dacă există sau nu, ce documente sunt întocmite

Obligaţiile cadrului tehnic/inspectorului/ personalului din structura cu atribuţii de apărare împotriva incendiilor/de protecţie civilă

dacă există sau nu, ce documente sunt întocmite pentru reglementarea acestora

Ordinea interioară*

*reglementări pentru lucrul cu foc deschis, fumatul, depozitarea şi evacuarea deşeurilor şi reziduurilor combustibile, lucrările premergătoare şi pe timpul sezonului rece, perioadelor caniculare şi secetoase, sunt asigurate căi de acces, de evacuare şi de intervenţie

Documente specifice de apărare împotriva incendiilor

*potrivit reglementărilor în domeniu (legislaţie, decizii/atribuţiuni, documentare, contracte, fişe individuale, sancţiuni, formulare permis de lucru cu foc, etc )

Documente specifice de protecţie civilă

*potrivit reglementărilor în domeniu

Reglementarea modului de întreţinere, verificare, reparare a mijloacelor tehnice de apărare împotriva

*persoana juridică atestată


incendiilor*

Evidenţa incendiilor de la punerea în funcţiune a operatorului economic/instituţiei* (pe fiecare clădire în parte)

*se vor preciza cauzele de incendiu

ANEXA NR.2

PERMIS DE LUCRU CU FOC

Nr. ................... din ...................

Se eliberează prezentul permis de lucru cu foc domnului ……………………… ajutat de

domnul ...., care urmează să execute ….folosind … la (în) …………………………………….

Lucrările încep la data de ....... ora.., şi se încheie la data de......... ora ……..... ……...

Premergător, pe timpul şi la terminarea lucrărilor cu foc se vor lua următoarele măsuri:

1. Îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile din zona de executare a

lucrărilor şi din apropierea acesteia, pe o rază de ……. metri, astfel:………………………….

2. Golirea, izolarea, spălarea, aerisirea conductelor, utilajelor sau instalaţiilor, prin…….

3. Ventilarea spaţiilor în care se execută lucrările se realizează astfel: …………………..

4. Verificarea zonei de lucru şi a vecinătăţilor acesteia, înlăturarea surselor de aprindere

şi a condiţiilor care favorizează producerea incendiilor şi a exploziilor, protejarea antifoc a

materialelor din zonă.

6. Respectarea normelor de apărare împotriva incendiilor, specifice ……………………

7. În zona de lucru se asigură următoarele mijloace de stingere a incendiilor:………….

8. Lucrările cu foc deschis nu se execută dacă sunt condiţii de vânt .

9. Pe timpul lucrărilor se asigură supravegherea acestora de către……………………….

10. Şeful formaţiunii de intervenţie este anunţat despre începerea, întreruperea şi

încheierea lucrării.

11. Controlul măsurilor de apărare împotriva incendiilor se asigură de către

doamna/domnul ………………………………………………………………………………………..

13. Incendiul sau orice alt eveniment se anunţă la şef de tură, prin orice mijloc de

comunicare.

14. Alte măsuri specifice de apărare împotriva incendiului:

şeful sectorului de activitate, atelier, secţie, depozit, instalaţie etc. în care se execută

operaţiuni cu foc deschis are obligaţia să asigure măsuri pentru:

a) pregătirea locului;

b) instruirea personalului;

c) controlul după terminarea lucrării.

executantul lucrării are obligaţia de a utiliza pentru executarea lucrărilor cu foc deschis

numai echipamente şi aparate în bună stare de funcţionare;

toate echipamentele şi aparatele pentru executarea lucrărilor cu foc deschis se întreţin

şi se verifică în conformitate cu instrucţiunile furnizorului;

în timpul executării lucrării trebuie să se asigure:


a) supravegherea permanentă a flăcării, a răspândirii şi a traiectoriilor scânteilor

sau particulelor de materiale incandescente şi a intensităţii fluxului de căldură;


apă;

c) închiderea robinetelor buteliei de oxigen şi a generatorului de acetilenă, dacă

durata întreruperii executării lucrării depăşeşte 10 minute;

d) interzicerea agăţării arzătoarelor, chiar stinse, de buteliile de oxigen sau de


e) neefectuarea de deplasări cu arzătoarele aprinse în afara zonei de lucru sau de


f) evacuarea carbidului din generator, în cazul întreruperii lucrului pe o perioadă

mai îndelungată.

După terminarea lucrării, şeful sectorului de activitate, trebuie să asigure următoarele

măsuri:

a) verificarea locului în care s-a executat lucrarea, precum şi a spaţiilor adiacente şi

a celor situate la cotele inferioare sau superioare, pentru a constata dacă nu s-

au creat focare de incendiu: zone incandescente, miros de ars sau degajări de

fum etc.;





acestuia;




f) colectarea şlamului de carbid în containere destinate acestui scop şi depozitarea

acestora într-un loc special amenajat.

15. Personalul de execuţie, control şi supraveghere a fost instruit asupra măsurilor de

apărare împotriva incendiului.

Responsabili Numele şi

prenumele Semnătura

Emitentul

Şeful sectorului în care se execută lucrările

Sef punct de lucru unde se execută lucrările

Executanţii lucrărilor cu foc

Şeful formaţiunii de intervenţie

ATENŢIE!

Prezentul permis de lucru cu foc se eliberează în 2 exemplare, dintre care unul se

înmânează şefului formaţiei de lucru sau persoanei care execută operaţiunile cu foc

deschis, iar celălalt rămâne la emitent;

Permisul de lucru cu foc este valabil o singură zi;


La terminarea lucrului, permisul de lucru cu foc se predă de către executant

emitentului.

ANEXA 3

Norma de dotare a hidranţilor exteriori

1. Chei pentru racord ABC 2 buc

2. Feşe pentru furtun tip B sau C 1 buc

3. Ţevi refulare tip B sau C 2 buc

4. Hidrant portativ tip B sau C 1 buc

5. Chei pentru hidranţi şi mufe 1 buc

6. Furtun refulare tip B sau C cu racorduri şi garnituri, role 20 m 2 role

ANEXA 4

Norma de dotare a posturilor de intervenţie din exterior

1. Găleţi din tablă 2 buc

2. Topoare - târnăcop 2 buc

3. Răngi 2 buc

4. Căngi cu coadă 1 buc

5. Stingătoare portative cu spumă chimică sau praf şi CO2 1 buc

6. Stingătoare carosabile cu spumă chimică sau praf şi CO2 1 buc

ANEXA 5

PLANUL DE INTERVENŢIE

- structura-cadru -

1. Datele de identificare:

- denumirea penitenciarului;

- adresă, număr de telefon, fax, e-mail;

- profilul de activitate.

2. Planul general al unităţii (la scară), pe care se marchează:

- amplasarea clădirilor, instalaţiilor tehnologice şi a depozitelor în incintă;

- căile de acces şi de intervenţie din incintă şi cele adiacente acesteia;

- reţelele şi sursele proprii de alimentare cu apă;

- rezervele de agenţi de stingere şi de mijloace de protecţie a personalului de

intervenţie;


- reţelele şi racordurile de alimentare cu energie electrică, agent termic, gaze şi

alte fluide combustibile;

- reţelele de canalizare;

- vecinătăţile.

3. Concepţia de organizare şi de desfăşurare a intervenţiei în caz de incendiu:

- concluzii privind intervenţia, rezultate din scenariul de securitate la incendiu sau

din evaluarea capacităţii de apărare împotriva incendiilor;

- particularităţi tactice de intervenţie pentru evacuarea utilizatorilor (persoane şi,

după caz, animale sau bunuri), acordarea primului ajutor şi protejarea bunurilor

periclitate;

- localizarea şi lichidarea incendiilor;

- protecţia personalului de intervenţie;

- protecţia vecinătăţilor;

- înlăturarea efectelor negative majore produse de incendiu.

4. Forţe de intervenţie în caz de incendiu:

- formaţiunea de intervenţie în caz de incendiu;

- subunitatea de pompieri militari de raion (localitatea, distanţa, itinerarul de

deplasare, telefonul sau alte mijloace de alarmare şi alertare);

- alte forţe cu care se cooperează şi modul de anunţare (de exemplu, ambulanţa).

5. Surse de alimentare cu apă în caz de incendiu, exterioare unităţii:

- reţele de alimentare cu apă:

- debite;

- presiuni;

- amplasarea hidranţilor exteriori şi stabilirea distanţelor faţă de incinta unităţii;

- platforme (puncte) de alimentare şi distanţele faţă de unitate.

6. Planul fiecărei construcţii, instalaţii tehnologice sau platforme de depozitare (la scară),

pe care se marchează ori se înscriu date privind:

- destinaţia spaţiilor (încăperilor);

- suprafaţa construită şi aria desfăşurată;

- regimul de înălţime (numărul de niveluri);

- numărul de persoane care utilizează construcţia, pe niveluri şi pe total;

- căile interioare de acces, evacuare şi de intervenţie;

- natura materialelor şi a elementelor de construcţii;

- nivelurile criteriilor de performanţă privind securitatea la incendiu asigurate;

- instalaţiile utilitare aferente;

- instalaţiile, sistemele, dispozitivele şi aparatele de prevenire şi stingere a

incendiilor cu care este echipată;

- dispozitivul de intervenţie în caz de incendiu.

NOTĂ:

În cazul unităţilor din sistemul penitenciar având numai construcţii, instalaţii tehnologice

sau platforme de depozitare cu risc mic de incendiu şi care nu se încadrează în categoriile de

clădiri înalte şi foarte înalte, fără săli aglomerate ori cu aglomerări de persoane şi fără

depozite de mari valori, nu este obligatorie întocmirea planurilor detaliate prevăzute la pct. 6

din structura-cadru. În aceste situaţii, în conturul construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi al


platformelor de depozitare, marcate în planul general al incintei unităţii (pct. 2) ori într-un tabel

separat, se înscriu suplimentar: destinaţia, suprafaţa, numărul de niveluri, rezistenţa la foc şi,

după caz, categoriile pericolului de incendiu.

Un exemplar al planului de intervenţie avizat se pune la dispoziţie inspectoratului pentru

situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti pentru efectuarea recunoaşterilor şi a

studiilor tactice şi pentru punerea acestora în aplicare cu prilejul exerciţiilor, aplicaţiilor tactice

de intervenţie, precum şi în situaţiile de urgenţă.

ANEXA 6

ORGANIZAREA APĂRĂRII ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

Locul de muncă ...........................

I. Prevenirea incendiilor

1. Materiale combustibile şi inflamabile (de exemplu, produse finite din lemn, lacuri,

solvenţi etc.);

2. Surse de aprindere posibile (de natură electrică, termică, autoaprindere etc.);

3. Echipamente şi mijloace de lucru (de exemplu, motoare electrice, instalaţii de

ventilaţie, scule şi dispozitive etc.);

4. Măsuri generale (de exemplu, interzicerea focului deschis, interzicerea fumatului,

colectarea deşeurilor etc.);

5. Măsuri specifice (de exemplu, asigurarea funcţionării sistemului de menţinere

constantă a temperaturii, de evacuare a gazelor, utilizarea doar a sculelor care nu

produc scântei etc.);

II. Organizarea primei intervenţii de stingere a incendiilor:

1. Mijloace de alarmare/alertare (telefon/număr serviciu profesionist pentru situaţii de

urgenţă ............................. dispecerat/şef tură...................... buton de alarmare

amplasat la ................. etc.);

2. Instalaţii şi dispozitive de limitare şi stingere a incendiilor (de exemplu, sprinklere,

uşi rezistente la foc, trape);

3. Mijloace de protecţie a salariaţilor (de exemplu, aparate de respiraţie)

4. Personalul care asigură prima intervenţie:

- stingătoare ...........................................................

- hidranţi interiori ....................................................

- tablou electric .......................................................

- declanşare/oprire instalaţiile ................................

5. Personalul care asigură evacuarea persoanelor/bunurilor ..............

Întocmit

(numele şi prenumele)

Semnătura

ANEXA 7


PLANUL DE EVACUARE

a persoanelor/bunurilor

1. Date de identificare:

a) denumirea unităţii din sistemul penitenciar;

b) sediul;

c) profilul de activitate.

2. Planul general al operatorului unităţii din sistemul penitenciar, pe care se marchează:

a) amplasarea clădirilor şi a depozitelor în incintă, precizându-se:

- numărul de niveluri (subterane şi supraterane);

- numărul maxim de persoane care poate fi la un moment dat în clădire;

- tipul de bunuri şi cantitatea ce pot fi la un moment dat în clădire/depozit;

- lista cu substanţe periculoase/caracteristici conform fişei de pericol pentru

fiecare categorie de substanţă

b) căile de acces, evacuare şi de intervenţie din incintă şi cele adiacente acesteia

c) locul/locurile de adunare a persoanelor în caz de incendiu;

d) locul/locurile de evacuare a bunurilor în caz de incendiu.

3. Concepţia de organizare a evacuării persoanelor/bunurilor:

a) mijloacele prin care se realizează anunţarea (alertarea) persoanelor ce răspund de

executarea şi dirijarea evacuării în caz de incendiu

b) nominalizarea persoanelor care au atribuţii în ceea ce priveşte evacuarea

persoanelor/bunurilor pentru fiecare nivel în parte

c) nominalizarea persoanelor care se ocupă de întocmirea listelor celor prezenţi la

locul de adunare amenajat şi marcat corespunzător

d) ordinea în care urmează să se facă evacuarea persoanelor şi a bunurilor, în funcţie

de valoarea lor şi de vulnerabilitatea la incendiu

e) în cazul substanţelor periculoase se vor face precizări cu privire la măsuri ce

trebuie adoptate la evacuarea acestora.

4. Organizarea evacuării persoanelor/bunurilor pe niveluri

Se întocmeşte, pentru fiecare nivel la care se află persoane sau bunuri necesar a fi

evacuate, schiţa nivelului, pe care se specifică numărul nivelului şi numărul maxim al

persoanelor ce pot fi la un moment dat pe nivel şi se marchează prin simbolurile

corespunzătoare căile de evacuare, încăperile/locurile în care se află persoane/substanţe

periculoase sau bunuri de evacuat.

Se nominalizează persoana/persoanele care are/au atribuţii pentru evacuarea

persoanelor/bunurilor.

Se stabilesc traseele pe care se face evacuarea persoanelor, pe cât posibil, urmărindu-

se ca evacuarea persoanelor să se facă pe alte căi decât cele destinate evacuării materialelor

şi astfel stabilite încât să nu îngreuneze intervenţia pompierilor la stingere;

Se stabilesc:

a) măsurile de siguranţă care trebuie luate la efectuarea evacuării şi a materialelor

care prezintă pericol deosebit (explozivi, recipiente pentru gaze sau lichide sub

presiune) ori a materialelor cu deosebită valoare sau care se deteriorează uşor

sub efectele temperaturii (aparate de precizie etc.);


b) numărul şi locul în care se află mijloacele de iluminat mobile, de transport,

precum şi alte materiale auxiliare necesare pentru efectuarea evacuării;

c) instrucţiuni de urmat în caz de incendiu;

d) locul/locurile de adunare a persoanelor de pe nivelul respectiv;

e) locul/locurile de evacuare a bunurilor în caz de incendiu.

ANEXA 8

Norme de consum

pentru exploatarea autospecialelor și utilajelor

destinate apărării împotriva incendiilor

1. Autospecialele tip ATI-SR 114, existente în dotarea unităților A.N.P. au următoarele

norme de consum:

- la 100 km efectivi. în sezon de vara: 50 litri;

- la 100 km efectivi. în sezon de iarna: 55 litri;

- la una oră de funcționare în sarcină (folosind instalația specială): 13.2 litri;

- calitatea carburantului: benzina CO 90.

Normele de consum pentru lubrifianți, lichid de frână, lichid antigel, anvelope auto,

camere de aer, baterii de acumulatori etc. se stabilesc conform O.M.J. nr.1316/2012 și O.M.J.

nr.3773/2012 pentru aprobarea Normativului privind asigurarea tehnică de autovehicule a

Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate (modificat) .

2. Motopompele remorcabile pentru stins incendii Tip IMB. UMT sau ELTIM 1500 (MP 70-

79) au următoarea normă de consum:

- la una oră de funcțonare în sarcina: 7.5 litri benzina C075.

În cazul când nu se poate asigura benzina de C075 se inlocuieste cu benzina de CO90.

Conform O.M.J. nr.1316/2012 și O.M.J. nr.3773/2012.

3. În cazul când motoarele autospecialelor și utilajelor menționate mai sus funcțoneaza în

gol (reparații, revizii. verificări etc.). norma de consum carburant pentru una oră de

functionare este de 1/5 din norma de consum la 100 km efectivi, stabilită pentru

perioada de iarna sau vară, după caz.

Normele de consum pe timp de iarna se aplica în perioada 1 decembrie - 15 martie. În

funcție de condițiile atmosferice locale, norma de consum pentru perioada de iarnă se poate

aplica și înainte sau după datele de mai sus, când temperatura scade sub 0°C, menționându-

se acest lucru de către directorul adjunct economico-administrativ, în decizia de zi pe unitate,

pe baza buletinului meteo local.

4. Durata de funcționare a motoarelor autospecialelor pentru verificare este de:

- 10 (zece) minute săptămânal, pe timp de vară;

- 15 (cincisprezece) minute săptămânal, pe timp de iarnă.

Pornirea motoarelor pentru verificare se face de către conducătorul auto care are în

primire autospeciala, menționând în încheierea foii de parcurs: “pornit motorul pentru

verificare….minute”.


ANEXA 9

Model fişă de instruire:

Prima pagină

Date personale

Data şi locul naşterii………………………

Studii …………………….

Calificarea ……………………..

Locul de muncă …………….

Funcţia ……………….

Instructaj la angajare

1. Instructaj introductiv general

Instructajul a fost efectuat la data de ……………………………..

timp de …. ore de către ………………………………….având funcţia de …………………..

Conţinutul instructajului …………………………………………...................................

…………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………….

Semnătura salariatului care a verificat însuşirea cunoştinţelor

…………………………………………………

Semnătura persoanei instruite

………………………………………………….

2. Instructajul la locul de muncă

Instructajul a fost efectuat la data de ……………………………..

Pentru locul de muncă …………………………, specialitatea (meseria) ……………….

timp de ……………….ore, de către …………………., având funcţia de ………………

Conţinutul instructajului ……………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

Semnătura salariatului care a verificat însuşirea cunoştinţelor

…………………………………………………

Semnătura persoanei instruite

………………………………………………….

3. Admis la lucru

Data ……………..

Numele şi prenumele ………………………………………………………..

Funcţia ( şef secţie, atelier, şantier etc.) …………………………………….

Pagina a doua şi următoarele

Instructaj periodic


ANEXA 10

Model proces-verbal de instruire colectivă a deţinuţilor

Prima pagină

Proces verbal de instruire în domeniul situaţiilor de urgenţă

încheiat azi ………………….

Subsemnatul ……………………………………având funcţia de ……………………

am procedat la instruirea a ….deţinuţilor care muncesc la …………

…………………………………………………………………………………………………..

conform tabelului anexat.

În cadrul instruirii am prelucrat următoarele:

……………………………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………….

Prezentul proces verbal de instruire s-a emis în două exemplare, din care un exemplar se

păstrează la punctul de lucru, iar un exemplar la Compartimentul Managementul Situaţiilor de Urgenţă.

Am efectuat instruirea

……………………………..

Am verificat

……………………………

Pagina a doua şi următoarele

Tabel nominal cu persoanele participante la instruirea din data de …………..

Subsemnaţii am fost instruiţi şi am luat la cunoştinţă despre materialele prelucrate şi

consemnate în procesul verbal de instruire şi ne obligăm să le respectăm întocmai.

Nr. Numele şi prenumele Data naşterii Semnătura

crt.

… …………………………… ………………. ………………

Notă:


ANEXA 11

NORME PENTRU DOTAREA CU MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENȚIE

Nr.

crt. DESTINAȚIA

Unitatea

de calcul

STINGĂTOARE ALTE MATERILAE

OBSERVA

ȚII

PORTABILE CAROSABILE

Ladă

0,5 m3

cu nisip

și

2 lopeți

Pătură

de

incendiu

sau

foaie de

cort

ignifuga

tă 2x2

m

Butoi

200 l și

2

găleți

Panou

de

incendiu

Cu

spumă

chimică

Cu

praf și

CO2

Cu

CO2

Cu

spumă

chimic

ă

Cu

praf

și

CO2

Cu

CO2

4.

A. CLĂDIRI ADMINISTRATIVE

Birouri (inclusiv coridor, vestibul, casa

scării)

200 m2 1* *însă cel

puțin 2 pe

nivel la

clădirile

etajate

5. Spitale, policlinici, laboratoare,

sanatorii

200 m2 1

6. Încăperi pentru proiectare, desen 200 m2 1

7. Xerox, heliograf și alte mașini de

copiat

Încăpere 1 1* *1 pentru

fiecare aparat

8. Săli de studiu și de pregătire 200 m2 1

9. Săli de instruiri, cluburi 200 m2 1

10. Arhive, biblioteci 100 m2 1* 1 *cel puțin 1

pe cameră

11. Bucătării și anexe Încăpere 1 1

12. Bufete 100 m2 1

13. Cameră pentru proiecție Încăpere 1 1

14. Cameră de bobinare Încăpere 1 1 1


15. Cabane, căsuțe 100 m2 1* 1* *cel puțin 1

pe căsuță

16.

Unități de calcul electronic, servere,

anexe

Încăpere

sau 100

m2

2

17. Săli de televiziune cu circuit închis 50 m2 1 1

18. Dispecerate 50 m2 1 1

19. Săli de sport 300 m2 1

20. Magazii de materiale sportive 200 m2 1

21. Laboratoare 100 m2 1 1

22. Farmacii 100 m2 1 1

23. Laboratoare probe cu substanțe

explozive

50 m2 2 1

24. Laboratoare pentru probe cu

carburanți

50 m2 2 1

25. B. ATELIERE

Tipografii

150 m2 1 1

26. Legătorie 100 m2 1 1

27. Prelucrări mecanice 300 m2 1* 1* *cel puțin 1

pe atelier

28.

Asamblare și montaj 200 m2 1* *unul la

fiecare grup

de 10 mașini

29. Acoperiri metalice chimice și

electrochimice

300 m2 1 1

30. Vopsitorie 100 m2 2 2 1

31. Vulcanizare Încăpere 2

32. Reparații auto 100 m2 1 1

33. Prelucrarea lemnului 100 m2 1 1* 1 *pt. ateliere

cu utilaje


mecanice

34. Tapițerie și croitorie 200 m2 1 1

35. Sudură 100 m2 1

36.

Încărcat acumulatori 50 m2 1* 1* *cel puțin 1

de

încăpere

37. Foto Încăpere 1

38. C. GARAJE, PARCĂRI, MAȘINI

Garaje auto

100 m2 1 1 1* * 1 la 40 de

autovehicule

39. Parcaje auto 200 m2 1* * 1 pe unitate

40. Autovehicul autovehic

.

1 1

41. Stații alimentare C.L. stație 2 1 1

42. Autocisterne produse combustibile,

autocare, autobuze

autovehic

.

2 1

43. D. CENTRALE, INSTALAȚII SECȚII,

ÎNCĂPERI-ANEXĂ

Centrală termică

2 cazane 2 2 1 1

44. Centrală telefonică 100 m2

încăpere

1 1 1

45. Sere, solarii, răsadnițe 1000 m2

încăpere

1 1 1

46. Stații, pompe, hidrofoare Încăpere 1 1

47. Grupuri electrogene Încăpere 1 1

48. Posturi de transformare cu tablouri

generale de distribuție

Încăpere 1

49. Tablouri electrice generale buc. 1

50. E. DEPOZITE

Butoaie cu lichide inflamabile

50 m2 2 1 1

51. Substanțe și materiale explozive 100 m2 1* *cel puțin 1


de

încăpere

52. Armament și muniție 200 m2 1* 1 *cel puțin 1

pentru

fiecare

magazie

53. Carbid 100 m2 1 1

54. Substanțe chimice 200 m2 1 1

55. Hârtie și materiale fibroase 200 m2 1

56. Materiale textile 200 m2 1 1

57. Produse alimentare 200 m2 1 1

58. Furaje animale (fân, paie) 50 m2 1 1

59. Materiale lemnoase 150 m2 1 1* 1 *cel puțin 1

pt. depozit

60. Lichide combustibile 100 m2 2 2 1 *cel puțin 1

dacă nu este

asigurată

stingerea cu

mijloace fixe

61. Materiale tehnice, piese metalice 200 m2 1


ANEXA 12

- Model –

Registru de control

pentru instalaţiile de detectare, semnalizare, alarmare, alertare, limitare şi stingere a incendiilor

Denumirea instalaţiei

Producător/importator/furnizor

Caracteristici principale (loc amplasare, zone

protejate, componente etc.)

Certificat CE/Certificat de conformitate al

produsului/Agrement

Documentaţie tehnică aferentă certificatului

Persoana fizică/juridică ce a executat proiectarea

Certificat atestare

Persoana fizică/juridică ce a executat montarea

Certificat atestare

Persoana fizică/juridică ce execută verificarea,

întreţinerea, repararea

Certificat atestare

Contract nr

Perioada contractului

Solicitare service deranjamente

Telefon, e-mail, fax

Personal responsabil


Data

NOTĂ:

1. În registrul de control pentru instalaţiile de detectare, semnalizare, alertare, alarmare, limitare şi stingere a incendiilor

se consemnează toate datele relevante privind:

a) executarea controalelor stării de funcţionare, a operaţiunilor de verificare, întreţinere şi reparaţii;

b) executarea de modificări;

c) acţionările în situaţii de incendiu;

d) evenimente produse: alarme de incendiu, alarme false de incendiu, defecte, întreruperi, declanşări intempestive,

teste, dezactivări temporare - cu menţionarea cauzelor care le-au determinat şi a acţiunilor corective efectuate.

2. Datele consemnate trebuie să indice clar şi precis data (anul, luna, ziua, ora, după caz, minutele şi secundele) şi locul

de producere a evenimentului.

3. Toate evenimentele trebuie înregistrate corespunzător.

4. Registrul se completează pentru fiecare instalaţie din dotare.

5. Se numeşte un responsabil pentru completarea registrului; numele responsabilului este trecut în registru.

6. Se notează componentele înlocuite şi cauzele înlocuirii.

ANEXA 13

-Model-

Registru de evidenţă a permiselor de lucru cu focul

N

Nr.

crt.

Nr. de

înregistrare

Data

înregistrării

Nr. de

exepmlare

Perioada

valabilităţii

Data/ora

Tipul

lucrării

care se

efctuează

Locul unde

se

efectuează

lucrarea

Persoana

care a

solicitat

eliberarea

permisului

Semnătura

persoanei

care a

solicitat

eliberarea

permisului

Data şi ora

restituirii

exemplarului

2 al

permisului


1.

ANEXA 14

-Model-

Regsistru privind evidenţa exerciţiilor de evacuare/intervenţie a personalului propriu/utilizatorilor

Nr.

crt. Data şi ora executării

exerciţiului Tipul exerciţiului

Locul / sectorul de

activitate

Cine a organizat

exerciţiul

1.

Capitolul I - anp.gov.roanp.gov.ro/wp-content/uploads/2017/06/Norme-NAII.pdf · salvarea, evacuarea...

Documents

Transcript of Capitolul I - anp.gov.roanp.gov.ro/wp-content/uploads/2017/06/Norme-NAII.pdf · salvarea, evacuarea...