CAPITOLUL 6.

INFRASTRUCTURĂ, ECHIPAREA TERITORIULUI

6.1. Reţeaua rutieră

6.1.1. Infrastructura de transport rutier de interes naţional

Judeţul Satu Mare este străbătut de trei drumuri europene: E58, orientat vest – est, care

face legătura între Halmeu, Livada iar apoi înspre Baia Mare, Dej şi Suceava; E81, orientat în

principal nord-vest – sud-est, care face legătura între Halmeu, Satu Mare, Zalău şi Cluj-

Napoca şi E671, orientat în principal nord – sud, care face legătura între Satu Mare şi Oradea

iar apoi înspre Arad, Timişoara şi Belgrad.

În plus, din reţeaua de drumuri naţionale fac parte şi următoarele tronsoane: DN 19A

între Satu Mare şi Petea, continuat apoi în Ungaria cu drumul naţional 49 înspre Vaja, iar apoi

drumul naţional 41 şi autostrada M3 înspre Nyiregyhaza, respectiv Budapesta; DN 19 înspre

Negreşti Oaş şi Sighetu Marmaţiei, şi DN 1F între Supuru de Sus, Tăşnad, Carei şi Urziceni

(frontiera cu Ungaria).

Fig. 6.1.1. Reţeaua de drumuri europene şi naţionale din judeţul Satu Mare şi din zonele

învecinate.

Sursa: CNADR

Drumul european E81 a fost reabilitat şi modernizat la sfârşitul anilor ’90, iar de

atunci a fost întreţinut corespunzător, aflându-se la ora actuală într-o stare foarte bună. În

cadrul etapei a VI-a de reabilitare a drumurilor naţionale se află la ora actuală în modernizare

DN 19 între Satu Mare şi Oradea, şi urmează a fi reabilitate, în cadrul aceluiaşi program, şi

DN 19 / DN 1C de la Satu Mare înspre Halmeu şi Baia Mare. De asemenea, în cadrul

Programului Operaţional Sectorial de Transporturi vor fi construite centuri pentru principalele

oraşe dintre Satu Mare – Oradea: Carei, Valea lui Mihai şi Săcuieni.

Pe de altă parte, se desfăşoară lucrări importante de drumuri şi pe axe rutiere aflate în

alte judeţe, însă de mare interes pentru locuitorii din Satu Mare. În judeţul Szabolcs-Szatmar-

Bereg se află în execuţie tronsonul de autostradă M3 între Nyiregyhaza şi Vaja; de asemenea,

până la finele anului 2013 ar urma să fie finalizat şi drumul expres M49 între Vaja şi

Ököritófülpös. În judeţele aflate la sud de Satu Mare se află în reabilitare DN 79 Oradea -

Arad. De asemenea, progresează (într-adevăr, într-un ritm deloc satisfăcător) construcţia

Autostrăzii Transilvania, care va asigura legătura judeţului Satu Mare cu partea centrală a

ţării. În sfârşit, în anul 2011 au început lucrările de modernizare a şoselei Baia Mare – Dej,

care asigură legătura judeţului Satu Mare cu judeţele Maramureş şi Cluj.

Se poate aşadar afirma că după o lungă perioadă de timp în care judeţul Satu Mare s-a

aflat într-un con de umbră din punctul de vedere al modernizării infrastructurii de transport

rutier, la ora actuală situaţia s-a schimbat înspre bine. Odată cu finalizarea lucrărilor

menţionate mai sus, din punctul de vedere al calităţii drumurilor naţionale va rămâne însă

problema secţiunilor DN 19 între Livada, zona Oaşului şi Sighetu Marmaţiei precum şi DN

1F între Carei, Tăşnad şi Supuru de Sus.

Tabelul şi graficul de mai jos sintetizează, numeric, informaţiile prezentate în

paragrafele de mai sus.

Tabel 6.1.1. Reţeaua de drumuri naţionale pe categorii şi stare, în 2010, judeţul Satu Mare

(km)

Total drumuri naţionale: 258,496

dintre care, după categorie:

Europene 161,710

Primare 43,649

Secundare 53,137

dintre care, după stare:

Modernizate 69,748

În curs de modernizare 55,162

Modernizarea va începe în 2011 55,716

Nemodernizate, necuprinse în vreun plan de modernizare pe termen scurt sau mediu 77,870

Sursa: prelucrare proprie

Din punctul de vedere a capacităţii de circulaţie interurbane, singurul tronson încărcat

în mod semnificativ este cel de pe relaţia Carei – Satu Mare – Livada. Cea mai mare problemă

a judeţului rămâne însă absenţa unui drum de centură a municipiului Satu Mare, fapt ce

afectează în mod negativ atât traficul în municipiu cât şi o mare parte din traficul interurban şi

de tranzit din judeţ.

Luând în considerare prevederile Legii 363 din 2006 privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de transport, judeţul Satu Mare urmează

a fi traversat de o autostradă orientată vest – est (cu ramificaţii atât înspre Petea cât şi înspre

Halmeu). De asemenea, este prevăzută realizarea de drumuri expres sau drumuri cu patru

benzi pe sens pe relaţiile Satu Mare – Oradea, Satu Mare – Zalău şi Satu Mare – Halmeu.

Fig. 6.1.2. Situaţia existentă şi prevederile privind reţeaua de autostrăzi, drumuri expres şi

drumuri naţionale

Sursa: PATN

6.1.2. Infrastructura de transport rutier de interes local

Reţeaua de drumuri judeţene totalizează 811,086 km. Mai jos sunt prezentate câteva

informaţii privind parametrii acestei reţele, aşa cum se prezenta aceasta la sfârşitul anului

2010.

Tabel 6.1.2. Reţeaua de drumuri judeţene pe tip de îmbrăcăminte şi stare în judeţul Satu Mare

Sursa: CJ Satu Mare

Se poate comenta că doar cca. 4% din reţea este reprezentată de drumuri moderne

permanente (cu îmbrăcăminte de beton asfaltic sau beton de ciment), iar peste două treimi din

reţea constă îm drumuri cu îmbrăcăminţi bituminoase uşoare. În contextul traficului rutier în

creştere, atât din punctul de vedere al intensităţii cât şi al tonajului, fără o intervenţie pentru

modernizarea permanentă a cât mai multor tronsoane din reţea, aceasta se va degrada

progresiv.

La ora actuală peste jumătate din reţea este clasificată ca fiind în stare bună, însă

trebuie remarcată situaţia interesantă în care o serie de drumuri judeţene de pâmânt (DJ 109P

între km 27+560 - 30+810 şi DJ 197 între km 17+104 - 21+604) sau pietruite (DJ 194B între

km 8+246 - 9+450 şi DJ 194D între km 3+650 - 8+150) sunt clasificate drept drumuri

judeţene în stare bună.

Printr-un împrumut contractat de către Consiliul Judeţean Satu Mare, au fost aşternute

covoare asfaltice în grosime de 6 cm pe cca. 200 de kilometri de drum judeţean. Lipsa

intervenţiei concomitente asupra podurilor precum şi asupra fundaţiei drumurilor s-a făcut

însă simţită pe porţiunile unde traficul greu joacă un rol important, existând deja secţiuni pe

care s-au observat fenomene de deteriorare.

În privinţa reţelei de drumuri comunale, în lungime totală de 497 km, majoritatea

reţelei se află în stare nemodernizată: drumuri de pământ sau pietruite

Conform articolului 8 din Ordonanţa 7/2010 pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, consiliile locale dispun acum

de prerogativul de clasifica (doar prin Hotărâre a Consiliului Local) drumurile vicinale sau de

exploatare în drumuri comunale. În contextul acestei descentralizări decizionale şi

administrative, dispare practic orice rol al consiliilor judeţene în privinţa reţelei de drumuri

comunale. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în cadrul drumurilor vicinale şi a străzilor.

În anul 2010 a fost elaborat Studiul de circulaţie aferent PUG al municipiului Satu

Mare. Această lucrare tratează detaliat problematica reţelei de transport rutier aferentă

municipiului reşedinţă de judeţ, inclusiv propunerile de extindere, reabilitări şi modernizări de

străzi de realizat pentru orizonturile de timp 2015 şi 2025.

Proiecte privind modernizarea reţelei de drumuri locale finalizate, în desfăşurare, sau

cu finanţarea asigurată

În cadrul Programului Operaţional Regional se desfăşoară la ora actuală un amplu

proiect de reabilitare şi modernizare a DJ 109L, pe o lungime de 28,4 km, între Negreşti Oaş

şi Turţ, în valoare totală de 60.574.586 lei. Tot pe axa 2.1 a Programului Operaţional Regional

a fost depus şi proiectul "Modernizare drum de ocolire în zona sud a municipiului Satu Mare

(DJ 194 Moftinu Mare – Ghilvaci – Terebeşti)", în valoare de 22.881.107 lei, iar contractul

de finanţare a fost semnat în martie 2011. Proiectul "Modernizare străzi urbane în oraşul

Livada", în valoare de 9.981.859 lei, se află pe lista de rezervă a proiectelor prioritare pentru

Regiunea de Nord Vest, urmând a fi finanţat doar în măsura în care se vor găsi surse de

finanţare suplimentare.

Prin programul de cooperare transfrontalieră PHARE CBC România - Ucraina 2004 -

2006 au fost realizate modernizarea a 5,533 km din DJ 194A la vest de localitatea Halmeu,

precum şi a 17,08 km din DJ 109 M la est de Halmeu, înspre Batarci şi Tarna Mare. În

privinţa frontierei cu Ungaria, deşi au fost pregătite mai multe proiecte, doar cel privind

"Reabilitarea conexiunii rutiere dintre Sanislău şi Őmböly" a fost aprobat şi finanţat prin

Programul de cooperare transfrontalieră Ungaria – România 2007 – 2013.

În privinţa proiectelor finanţate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare

Rurală (FEADR), măsura 322, „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de

bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, din judeţul

Satu Mare au fost depuse 45 de proiecte. Dintre acestea, 24 proiecte au fost aprobate, 15

proiecte au fost reportate pentru următoarea sesiune de finanţare, 1 proiect a fost declarat

neeligibil, iar 5 proiecte au fost retrase și redepuse. Valoarea totală a celor 24 de proiecte

aprobate este de 257.693.710 lei. Dintre acestea, 10 sunt efectiv în curs de implementare, cu o

valoare totală de 107.919.190 lei, din care valoarea granturilor FEADR este de 103.284.476

lei. Dintre cele 24 de proiecte aprobate, 18 conţin şi lucrări privind dezvoltarea infrastructurii

de transport rutier local (drumuri comunale şi străzi).

În cadrul programului privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi / sau asfaltarea

drumurilor de interes local clasificate (aferent H.G. 577/1997), în judeţul Satu Mare sunt în

curs de implementare 12 proiecte, în valoare de 36.794.684 lei, din care suma necesară pentru

finalizarea acestora este de 24.060.332 lei. Alocările financiare din ultimii ani s-au dovedit

însă a fi foarte reduse. De exemplu, sumele alocate pentru anul 2010 au fost utile doar pentru

plata unor lucrări executate şi nedecontate în cursul anului 2009. Pe de altă parte, în judeţ sunt

pregătite proiecte pentru încă 10 alte drumuri comunale (în lungime totală de 47,34 km şi cu

valoare estimată de 47.726.870 lei) la nivel de studiu de fezabilitate, precum şi un proiect

(Modernizarea DC 71 pe 3 km în valoare de 5.235.840 lei) la nivel de proiect tehnic. Pe PNDI

– 10.000 km au fot aprobate 33 de proiecte de reabilitare, modernizare drumuri judeţene şi

comunale.

6.2. Reţeaua feroviară

Judeţul Satu Mare este deservit de magistrala feroviară 400, care face legătura înspre

Baia Mare, Dej iar apoi spre Braşov şi Bucureşti pe de o parte, şi spre Cluj-Napoca şi Alba

Iulia pe de altă parte. De egală importanţă este linia 402, înspre Carei şi Oradea, cu

continuarea înspre Arad şi Timişoara.

Urmează apoi, în ordinea importanţei, linia 412, de la Carei înspre Tăşnad iar apoi

înspre direcţia Zalău – Jibou – Dej, porţiunea nordică a liniei 402 între Satu Mare şi Halmeu,

linia 417 de la Satu Mare înspre Livada, Negreşti Oaş şi Bixad, precum şi linia 422, ce

originează din Carei şi conduce înspre frontiera cu Ungaria, asigurând legătura înspre

Debrecen, Budapesta şi restul Europei de vest.

Reţeaua feroviară a judeţului Satu Mare are o lungime totală de 200 de km, dintre care

197 km cu ecartament normal, 2 km cu ecartament larg si 1 km cu ecartament mixt.

Fig. 6.2.1. Reţeaua feroviară a judeţului Satu Mare şi conexiunile cu judeţele vecine

Sursa: CFR infrastructură

În mod excepţional se poate remarca că în acest judeţ nu există linii ferate duble sau

electrificate, situaţie care mai este întâlnită în România doar în judeţele Botoşani, Maramureş

şi Tulcea. De altfel, este interesant de menţionat că, din cele şase judeţe din regiunea de Nord-

vest, doar două dintre acestea (Bistriţa-Năsăud şi Cluj) sunt traversate de căi ferate

electrificate.

Neglijarea gravă la care a fost supus judeţul Satu Mare de către autorităţile centrale

din punctul de vedere al infrastructurii de transport feroviar de-a lungul întregii perioade de

când acest judeţ face parte din România se reflectă nu numai în lipsa investiţiilor majore în

infrastructură, ci şi în lipsa aproape totală a activităţilor de întreţinere a reţelei.

Ca urmare a degradării continue a infrastructurii de transport feroviar, a crescut

numărul restricţiilor de viteză şi a scăzut viteza comercială de deplasare a trenurilor –

crescând aşadar timpii de parcurs. Ca exemplu, în 1995 un tren accelerat (A468/465) făcea

între Carei şi Jibou o oră şi 45 de minute. În 2010, trenul accelerat A1543, cu opriri în aceleaşi

staţii, parcurge distanţa respectivă în două ore şi 20 de minute. Altfel spus, timpul de parcurs

pe această rută a crescut în ultimii 15 ani cu 33%.

Situaţia este similară pentru toate liniile ferate din judeţ.

Tabelul 6.2.1. Duratele de deplasare şi vitezele medii pentru cele mai rapide trenuri cu orar

regulat care fac legătura între Satu Mare şi câteva principale destinaţii din ţară.

Destinaţia

Durata de

deplasare

Distanţ

a Viteza medie

ore minute km km/h

Baia Mare 1 23 60 43

Zalău 2 22 125 53

Cluj-Napoca (via 5 5 283 56

Zalău)

Oradea 2 8 133 62

Timisoara Nord 5 21 311 58

Braşov (via Oradea) 11 13 616 55

Bucureşti Nord 14 46 782 53

Sursa: prelucrare proprie dupa Mersul trenurilor

Se observă că pe majoritatea liniilor există viteze comerciale cuprinse între 50 şi 60

km/h, cu excepţia remarcabilă a liniei Satu Mare – Baia Mare (a nu se uita, parte a uneia

dintre principalele magistrale feroviare a României), pe care la ora actuală cel mai rapid tren

(A1743, care între Satu Mare şi Baia Mare opreşte doar la Seini) obţine o viteză medie

comercială de 43 km/h.

Tabelul 6.2.2. Duratele de deplasare şi vitezele medii pentru cele mai rapide trenuri cu orar

regulat pentru alte relaţii de transport feroviar din ţară:

Relaţia Durata de

deplasare Distanţa Viteza medie

ore minute km km/h

Bucuresti Nord - Ploiesti

Vest 0 40 59 89

Bacau - Suceava Nord 1 59 148 75

Bucuresti Nord - Craiova 2 57 209 71

Arad - Alba Iulia 3 4 212 69

Ploiesti Sud - Buzău 1 2 69 67

Sursa: prelucrare proprie dupa Mersul trenurilor

Nu trebuie uitat faptul că liniile ferate din judeţul Satu Mare se află în mare parte în

zonă de câmpie, iar componenta de relief nu poate fi considerată ca un factor responsabil

pentru cele prezentate mai sus.

În concluzie, se poate afirma fără echivoc că starea infrastructurii feroviare din judeţul

Satu Mare este dezastruoasă, chiar şi după standardele din România.

Ca urmare a acestui fapt, fluxurile de călători s-au reorientat dinspre modul feroviar

spre modul rutier, firmele private de transport interjudeţean oferind din ce în ce mai multe

curse ce conectează municipiul Satu Mare cu alte municipii din regiune şi din regiunile

adiacente.

În mod corespunzător, CFR Călători, principalul operator de transport feroviar de

călători din judeţ, a renunţat recent la un număr de trenuri, cum ar fi cele două perechi de

trenuri de tip Săgeata Albastră ce operau pe relaţia Satu Mare – Baia Mare – Dej – Cluj-

Napoca, trenurile internaţionale spre Ungaria şi Ucraina, precum şi la trenul rapid Satu Mare

– Baia Mare – Teiuş – Bucureşti Nord.

Dintre trenurile de rang superior care deservesc judeţul au fost menţinute doar

trenurile accelerat de pe relaţiile Baia Mare – Timişoara Nord, Satu Mare – Oradea –

Bucureşti Nord şi Satu Mare – Baia Mare – Bucureşti Nord.

Recent a fost introdusă însă şi o pereche de trenuri accelerat pe relaţia Satu Mare –

Zalău Nord – Dej – Cluj-Napoca. În mod ironic, pe acest traseu, construit pe liniile secundare

402 şi 412, trenul ajunge la Cluj-Napoca cu 21 de minute mai repede decât pe magistrala 400

prin Baia Mare, în ciuda faptului că relaţia prin Zalău Nord este cu 30 de kilometri mai lungă.

Conform prevederilor Legii 363 din 2006 privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de transport, într-un orizont nedefinit se va realize

modernizarea liniilor Satu Mare – Oradea, Satu Mare – Baia Mare şi Satu Mare – Halmeu

pentru circulaţie cu viteze de până la 160 km/h, dar şi construcţia unei noi căi ferate între Satu

Mare şi Petea, precum se arată în imaginea de mai jos.

Fig. 6.2.2. Situaţia existentă şi prevederile privind reţeaua feroviară în judeţul Satu Mare

Sursa: PATN

6.3. Transportul aerian

Satu Mare este unul dintre cele 16 judeţe din România care beneficiază de prezenţa

unui aeroport. Aeroportul Satu Mare a fost înfiinţat în 1936. În 1975 a fost inaugurată pista de

2500 de metri (cea mai lungă din regiunea de Nord-vest), iar actuala aerogară a fost realizată

în perioada 1980 – 1982. Aeroportul a fost deschis traficului internaţional în 1997, şi trebuie

menţionată situaţia interesantă privind operarea, în perioada 1998 – 2000, de pe acest

aeroport, a unor curse directe înspre America de Nord, pe relaţiile Bucureşti Otopeni – Satu

Mare – New York JFK, Bucureşti Otopeni – Satu Mare – Chicago şi Bucureşti Otopeni – Satu

Mare – Montreal Dorval (raţionamentul pentru aceste curse a fost în principal legat de

capacităţile tehnice limitate ale aeronavelor Airbus 310 cu care au fost operate aceste zboruri).

Aeroportul dispune la ora actuală de o platformă de parcare care permite staţionarea

simultană a patru aeronave mediu-curier, dispozitiv luminos de apropiere simplificat

CALVERT şi echipament DVOR/DME. Aerogara are o capacitate de 100 de pasageri pe oră

pe fiecare dintre fluxuri. Pista de decolare-aterizare are o lungime de 2500 m şi o lăţime de 45

m, iar calea de rulare are o lungime de 150 m şi lăţimea de 23 m.

În ultimul deceniu operatorul aerian Carpatair, a operat zboruri de tip feeder spre baza

sa din Timişoara. Ulterior, acestea au fost comasate cu zborurile din Oradea, pentru ca în final

Carpatair să renunţe integral la zborurile sale de la Satu Mare.

Astfel, în prezent pe aeroportul din Satu Mare doar compania TAROM operează

zboruri regulate. Acestea sunt pe relaţia Bucureşti Henri Coandă – Satu Mare şi retur, în

număr de opt pe săptămână, toate operate cu aeronave ATR 42-500 cu capacitate de 48 de

pasageri. Astfel, în anul 2011, sunt oferite prin cursele regulate de pasageri câte 19,968 de

locuri pentru relaţiile Satu Mare - Bucureşti Henri Coandă şi retur.

6.4. Transportul naval

Legea 363 din 2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -

Secţiunea I - Reţele de transport prevede realizarea unei căi navigabile pe cursul Someşului

între Dej şi frontieră, precum şi amenajarea unui port la Satu Mare.

Fig. 6.4.1. Situaţia existentă şi prevederile privind reţeaua navală în judeţul Satu Mare

Sursa: PATN

6.5. Reţele utilitare

6.5.1. Infrastructura de transport de energie electrică

Judeţul Satu Mare dispune de o reţea de transport de electricitate relativ bine

dezvoltată, fiind traversat de magistrale de transport de 400 kV între Roşiori pe de o parte şi

Oradea, Găgălin şi Mukacevo pe de altă parte şi de magistrale de transport de 220 kV pe

relaţia Vetiş – Roşiori – Baia Mare.

Staţiile electrice Vetiş şi Roşiori au fost modernizate în ultimul deceniu. Trebuie

subliniat că judeţul Satu Mare este traversat de inelul naţional de 440 kV (a cărui finalizare

reprezintă una dintre principalele direcţii strategice ale SC Transelectrica SA în domeniul

investiţional), precum şi de singura legătura electrică de înaltă tensiune între România şi

Ucraina (porţiunea de graniţă dintre Ungaria şi R. Moldova).

Sursa: SC TRANSELECTRICA

În privinţa infrastructurii de transport de energie electrică de interes local, în judeţul

Satu Mare au fost recent finalizate următoarele proiecte: "Extindere LEA 0,4 KV în loc. Tarna

Mare" (beneficiar: Consiliul local Tarna Mare*), "Extindere LEA 0,4 KV în localitatea Viile

Satu Mare, str. Cireşilor, Primăverii, Muzicanţilor*" (beneficiar: Consiliul local Viile Satu

Mare), "Extindere LEA 0,4 KV în localitatea Viile Satu Mare, strada Rozsa*" (beneficiar:

Consiliul local Viile Satu Mare), "Extindere LEA în localitate Corod, comuna Culciu"

(beneficiar: Consiliul local Culciu), "Extindere reţea de joasa tensiune in localitatea Bârsău de

Jos" (beneficiar: Consiliul local Bârsău), "Extindere reţele electrice în municipiul Satu Mare

str. Victoriei – Etapa I" (beneficiar: Primăria Satu Mare) şi "Extinderea reţelei electrice în

cartierul de etnie rromă şi iluminatul public – 300 m" (beneficiar: Primăria Cămin).

Sunt în curs de implementare proiectele: "Extinderea reţelei electrice Apa" (beneficiar:

Consiliul local Apa), "Extindere LEA 0,4 kV Str. Tireamului" (beneficiar: Consiliul local

Carei), "Extinderea reţelei Electrice" (beneficiar: Consiliul local Păuleşti), "Extindere reţele

electrice" (beneficiar: Consiliul local Craidorolţ) şi "Extindere reţele electrice" (beneficiar:

Primăria Ciumeşti).

(* = proiecte implementate prin Programul Naţional Electrificare 2007-2009)

Pe de altă parte, tot în cadrul Programului Naţional Electrificare 2007-2009, au fost

depuse însă nu au fost aprobate spre finanţare proiectele: "Extindere reţele electrice în

localitatea Negreşti Oaş" (Consiliul local Negreşti Oaş), "Electrificare zona Luna Şes

localitatea Negreşti Oaş, judeţul Satu Mare. Etapa II" (Consiliul local Negreşti Oaş),

"Extindere reţele electrice în comuna Târşolţ, sat Târşolţ (zona târgului şi zona Grui), sat

Aliceni (zona Dumbrava), jud. Satu Mare" (Consiliul local Târşolţ) şi "Extindere LEA 0,4 KV

în localitatea Turulung Vii" (Consiliul local Turulung).

6.5.2. Infrastructura privind asigurarea serviciilor de alimentare cu gaze naturale

Mai jos sunt prezentate date statistice privind numărul de localităţi din judeţul Satu

Mare ce beneficiază de serviciile indicate mai sus. Pentru comparaţie, este prezentată şi

situaţia celorlalte judeţe din regiune, precum şi situaţii cumulate la nivel regional şi naţional.

În ce priveşte reţeaua de gaze naturale, observăm că în judeţul Satu Mare există 22 de

localităţi în care se distribuie gaze naturale, din care 5 sunt municipii şi oraşe. Judeţul

contribuie cu 12% la lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor naturale din

regiune, respectiv 13% din volumul de gaze naturale distribuite, acestea fiind utilizate pentru

uz casnic în proporţie de 56%.

Tabelul 6.5.1. Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale şi volumul gazelor naturale distribuite

în 2009

Localităţi în care

se distribuie gaze

naturale

(număr)

Lungimea totală

simplă a conductelor

de distribuţie a

gazelor naturale (km)

Volumul gazelor

naturale

distribuite

(mii m3)

TOTAL 835 33338 9773444

Nord - Vest 135 5220 767910

Bihor 18 479 32385

Bistriţa-Năsăud 16 639 70155

Cluj 40 2050 397968

Maramureş 27 1048 107664

Satu Mare 22 618 101268

Sălaj 12 386 58470

Sursa: INS, Anuarul statistic al României 2011

Menţionăm aici că există o staţie de preluare a gazelor din Ucraina şi conducte

magistrale de transport a acestora.

Judeţul nu este conectat la reţeaua de energie termică, încălzirea locuinţelor

realizându-se cu surse proprii de către locatari utilizându-se: centrale de apartament,

convectoare, sobe cu combustibil lichid (gaz lichefiat, înmagazinat în butelii), lemn de foc.

Judeţul dispune de o reţea de străzi urbane în lungime totală de 453 km, din care 61%

sunt modernizate, restul fiind cu îmbrăcăminţi uşoare. Ponderea străzilor modernizate este

redusă comparativ cu situaţia existentă la nivel de regiune, doar judeţul Maramureş

înregistrând o valoare mai mică.

Tabelul 6.5.4. Principalele amenajări urbanistice în 2009

Suprafaţa

intravilană

a oraşului

Lungimea

străzilor

oraşului -

din care:

modernizate

Suprafaţa

spaţiilor

verzi -

-ha- km- ha-

NORD-VEST 71952 3703 2260 2460

Judeţul Bihor 13957 785 521 405

Judeţul Bistriţa-Năsăud 4349 301 210 163

Judeţul Cluj 14537 750 564 866

Judeţul Maramureş 25660 1207 545 533

Judeţul Satu Mare 10058 453 277 379

Judeţul Sălaj 3391 207 143 114

Sursa: INS, Anuarul statistic al României 2011

Spaţiile verzi acoperă în judeţul Satu Mare o suprafaţă de 379 ha, suprafaţa de spaţiu

verde ce revine pe cap de locuitor situându-se încă sub nivelul cerut de UE de 20m2.

6.6. Analiza SWOT în domeniul infrastructurii

Puncte tari Justificare

Satu Mare este cel mai apropiat municipiu

reşedinţă de judeţ din România de reţeaua

autostradală europeană.

Distanţa între Satu Mare şi autostrada M3 este

de 99 kilometri.

În plus, autostrada M3 este în construcţie în

continuare între Nyiregyhaza şi Vaja.

Reţeaua rutieră de interes european şi naţional

este în stare bună sau în curs de modernizare.

27% din reţea este modernizată, 21% este în

curs de modernizare (finalizarea având loc în

vara 2011), iar pentru 22% din reţea

modernizarea va începe în 2011.

Satu Mare are singurul aeroport din

Transilvania cu o pistă cu lungime de 2500 de

metri.

Lungimea pistelor celorlaltor aeroporturi din

Transilvania este de cca. 1800 m, cu excepţia

Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, care

are o pistă de 2100 m.

Dispune de o reţea de transport de electricitate

relativ bine dezvoltată

Judeţul este traversat de magistrale de transport

de 400 kV între Roşiori pe de o parte şi

Oradea, Găgălin şi Mukacevo pe de altă parte

şi de magistrale de transport de 220 kV pe

relaţia Vetiş – Roşiori – Baia Mare

Acoperirea ridicată a localităţilor cu instalaţiile

de alimentare cu apă potabilă

Se regăsesc în toate oraşele şi în 42 de comune

din cele 59 existente la nivelul judeţului

Rată ridicată de conectare la sistemul public de

alimentare cu apă potabilă în oraşe

Rata de conectare atinge 90% în mediul urban

Puncte slabe Justificare

Municipiul Satu Mare, principalul nod rutier al

judeţului, are probleme deosebite în

gestionarea volumelor de trafic rutier.

Municipiul Satu Mare nu dispune de o centură.

Există doar două legături rutiere fixe peste râul

Someş în judeţ, ambele situate în municipiul

Satu Mare.

Judeţul Satu Mare nu are în exploatare sau în

execuţie nicio axă rutieră rapidă (autostradă

sau drum expres).

Nu au fost realizate şi nici nu sunt prevăzute în

viitorul apropiat astfel de infrastructuri de

transport

O pondere mică a drumurilor judeţene şi

comunale sunt modernizate.

Din reţeaua de drumuri judeţene şi comunale

doar cca. 7%, este reprezentată de drumuri

moderne în 2009

Infrastructura de transport feroviar este într-o

stare proastă.

Pentru majoritatea relaţiilor de transport

feroviar de pasageri există viteze comerciale

cuprinse între 50 şi 60 km/h

Legătura feroviară cu Dej, Cluj-Napoca şi în

consecinţă cu aproape întreaga ţară este foarte

lungă faţă de distanţa în linie dreaptă.

Distanţa Satu Mare - Cluj-Napoca este pe calea

ferată de 253 km (în varianta cea mai scurtă,

via Baia Mare şi Dej), iar pe şosea de doar 174

km.

Intersecţiile între căile rutiere şi feroviare sunt

în general la nivel şi în stare proastă.

Datorită denivelării exagerate, se formează

cozi exagerate la traversarea căilor ferate de pe

reţeaua de drumuri naţionale (cel mai grav caz

fiind pe DN 19 la Botiz).

Există foarte puţine curse aeriene regulate de

pasageri

Singurul operator aerian ce operează astfel de

curse este compania Tarom, cu zboruri directe

înspre aeroportul Bucureşti Henri Coandă.

Oportunităţi

Judeţul Satu Mare are o poziţie geostrategică foarte avantajoasă. Nu numai că se învecinează cu

judeţe din alte două ţări, dar se află pe potenţiale axe de transport terestru vest-est (între Europa

de vest pe de o parte şi nordul României pe de altă parte) şi nord-sud (între Marea Baltică şi

Marea Neagră).

Administraţia la nivelul municipiului reşedinţă de judeţ şi la nivel judeţean este deschisă la

schimbare şi la implicarea în proiectele mari de infrastructură.

Satu Mare poate juca rolul de centru de distribuţie logistic pentru piaţa din România pentru

produse provenite din nordul şi vestul Europei.

Există o relaţie bună cu judeţele învecinate din România, Ungaria şi Ucraina

Satu Mare are posibilitatea de a deveni un centru de transport aerian de importanţă regională, ce

poate deservi oraşe din România (Satu Mare, Baia Mare, Oradea), din Ungaria (Mateszalka,

Nyiregyhaza) şi Ucraina (Berehove, Mukacevo).

Existenţa proiectului drumului expres transfrontalier Vaja - Satu Mare - Baia Mare, inclus în

planul de dezvoltare a reţelei rutiere rapide din Ungaria.

Posibilitatea dezvoltării transportului pe apă prin transformarea râului Someş în cale navigabilă.

Ameninţări

Dezvoltarea axei rutiere rapide Debrecen - Oradea - Zalău - Cluj-Napoca - Târgu Mureş -

Braşov / Iaşi ca principală axă vest - est pentru jumătatea nordică a României.

Degradarea şi mai accentuată a infrastructurii de transport feroviar

Posibilitatea degradării accentuate a axelor rutiere DN 1F Carei - Tăşnad - Supuru de Sus şi DN

19 Livada - Negreşti Oaş - Sighetu Marmaţiei, drumuri naţionale care la ora actuală nu sunt

prinse în nicio strategie de reabilitare sau modernizare.

Depăşirea capacităţii de circulaţie pe anumite tronsoane de drumuri naţionale, în special în

vecinătatea municipiului Satu Mare.

Preluarea rolului de aeroport de importanţă regională de către aeroporturile din Oradea sau din

Baia Mare.