Capitolul 4 APA - ANPMapmdj-old.anpm.ro/files/ARPM Craiova/rsm 2009/Capitolul4.pdf ·...

92

Capitolul 4

APA 4.1.Introducere La nivel global, apa reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, de aceea este tratată ca un patrimoniu natural care trebuie protejat şi apărat. Apele fac parte din domeniul public al statului. Apa de la suprafaţa pământului joacă un rol important în evoluţia umană, râurile asigurând necesarul de apă pentru agricultură, industrie şi consum, fluviile, mările şi oceanele fiind căi de transport fluvial şi maritim şi sursă de hrană, în acelaşi timp.

Monitorizarea calităţii apelor reprezintă activitatea de observaţii şi măsurători standardizate şi continue pe termen lung, pentru cunoaşterea şi evaluarea parametrilor caracteristici ai apelor în vederea gospodăririi şi a definirii stării şi tendinţei de evoluţie a calităţii acestora, precum şi evidenţierii permanente a stării resurselor de apă.

În ţara noastră, calitatea apelor este urmărită conform structurii şi principiilor metodologice ale Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (S.M.I.A.R.), restructurat în conformitate cu cerinţele Directivelor Europene.

Sistemul naţional de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de monitoring, conform cerinţelor legislative în domeniu:

- monitoring de supraveghere având rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice; - monitoring operaţional (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apă ce au riscul să nu îndeplineasca obiectivele de protecţie a apelor. Funcţie de caracteristicile calitative ale corpurilor de apă s-au realizat diferite tipuri de

programe de monitoring: - Programul de Supraveghere (S), - Programul Operaţional (O), - Programul de Investigare (I), - Programul de Referinţă (R) - Programul Cea mai Buna Secţiune Disponibilă (CBSD), - Programul de Potabilizare (P), - Programul de InterCalibrare (IC), - Programul de monitorizare pentru Zonele Vulnerabile la poluarea cu nitraţi,

Programul de monitoring pentru Ihtiofaună (IH), - Programul pentru protecţie Habitate şi Specii (HS), - Programul pentru Convenţii Internaţionale (CI) - Programul Corpuri de Apă Puternic Modificate (CAPM). S.M.I.A.R. cuprinde 6 componente (subsisteme), din care 5 se referă la sursele naturale:

- ape curgatoare de suprafaţă; - lacuri (naturale şi de acumulare); -ape tranzitorii (fluviale şi lacustre); - ape costiere; - ape subterane, iar unul, la sursele de poluare: - ape uzate.

Atribuţiile de monitorizare a calităţii apelor, legat de gradul de poluare, revin Autorităţii, Naţionale ,,Apele Române”, monitorizarea calităţii apei potabile din surse de suprafaţă şi subterane fiind în sarcina Autorităţii de Sănătate Publică cu structurile sale teritoriale.

4.2.Resurse de apă

Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de suprafaţă – râuri, lacuri, fluviul Dunărea – şi ape subterane. Principala resursă de apă a României o constituie râurile interioare. O caracteristică de bază a acestei categorii de resursă o constituie variabilitatea foarte mare în spaţiu şi timp.

93

4.2.1. Resursele de apă teoretice şi tehnice utilizabile DA Jiu Craiova Tabel nr.4.2.1.1

Judeţul Resursa de suprafaţă mii mc Resursa din subteran mii mc Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă

Dolj 2047000 156341,171 545000 13277,715 GORJ 2047000 507946,685 545000 17988,069

Mehedinti 168,414 65,55 63 3,78 DA Olt - Rm. Valcea Tabel nr.4.2.1.2

Categoria de resurse Resursa potenţială (mil.mc) Resursa tehnic utilizabilă (mil. mc) Râuri interioare 5480 1682 Ape subterane 1079 934 TOTAL 6559 2616

Resursele de apă din bazinul hidrografic Olt aferent judeţului Olt sunt constituite din

apele de suprafaţă - Oltul şi Dunărea - şi apele subterane. Pe ansamblul judeţului Olt aceste resurse sunt neuniform distribuite în spaţiu şi timp.

Fig. 4.2.1.1 Râul Olt la Slatina ( Podul Olt ) Fig. 4.2.1.2. Dunărea la Corabia – judeţul Olt

Pentru realizarea echilibrului dintre cerinţele de apă ale utilizatorilor şi disponibilul

surselor de apă, în decursul anilor s-au realizat numeroase lucrări de gospodărire a apelor cum sunt: baraje şi lacuri de acumulare, derivaţii, diguri şi regularizări de cursuri de apă.

Aceste lucrări acoperă în general cerinţele de apă ale populaţiei, industriei, agriculturii, transporturilor, pisciculturii, reduc riscul de inundaţii şi diminuează efectele secetelor.

În domeniul gospodăririi apelor, în scopul atingerii standardelor europene, se conturează câteva din obiectivele dezvoltării durabile, cum ar fi :

asigurarea unui standard ridicat de viaţă din punct de vedere al apelor ; protecţia şi conservarea ecosistemelor acvatice şi prevenirea degradării acestora ; îmbunătăţirea calitativă a mediului acvatic prin măsuri specifice pentru reducerea

progresivă a descărcărilor de ape uzate şi oprirea evacuărilor , emisiilor sau pierderilor de substanţe periculoase;

asigurarea reducerii progresive a poluării apelor subterane şi prevenirea poluării viitoare;

diminuarea efectelor inundaţiilor şi secetei ; adoptarea directivelor europene în domeniul gestionării durabile a resurselor de apă şi

de protecţie a mediului acvatic. Cerinţa de apă pentru anul 2009 a fost :

pentru Bazinul Hidrografic Olt – 61581,6 mii mc pentru Bazinul Hidrografic Dunăre – 14259,2 mii mc

94

4.2.2. Prelevări de apă

Tabel nr.4.2.2.1 Realizarea volumelor captate pe destinaţii în b.h. Jiu conform Balanţei Apei pe 2009 DESTINATII B.H. JIU B.H.Dunare TOTAL DA JIU

populatie 23985,69 0,00 23985,69 industrie 567730,54 563,65 568294,19 agricultura 5427,91 1190,12 6618,03 Total rauri interioare 597144,14 1753,77 598897,91 populatie 32737,30 4432,51 37169,81

industrie 22120,34 856,45 22976,78 agricultura 423,03 437,54 860,57 Total surse de subteran 55280,66 5726,49 61007,14 populatie 0,00 10109,39 10109,39 industrie 0,00 46007,99 46007,99 agricultura 0,00 63805,42 63805,42

APA DE DUNARE 0,00 119922,81 119922,81 TOTAL BH JIU+DUNARE 652424,80 127403,07 779827,87

Tabel nr.4.2.2.2 Judeţul Vâlcea

Nr. Crt. Sursa de apă

Prelevări de apă (mii mc) Populaţie Industrie

Cerinţă Realizat Cerinţă Realizat 1. Apa de suprafaţă 20757,1 15362,1 55406 35201,39 2. Apa din subteran 2642,8 2750,3 5478,52 3705,733

În cursul anului 2009 s-au captat : din Bazinul Hidrografic Olt : 40676,706 mii mc de apă, din care :

pentru populaţie 10663,759 mii mc, pentru industrie 10952,947 mii mc ( 13493,077 mii mc din subteran şi 27183,629

mii mc din suprafaţă ), pentru irigaţii 19060 mii mc .

din Bazinul Hidrografic Dunăre : 4995,202 mii mc de apă, din care : pentru populaţie 863,392 mii mc, pentru industrie 2586,81 mii mc ( 865,184 mii mc din subteran şi 4130,015 mii mc

din suprafaţă ), pentru irigaţii 1545 mii mc.

4.2.3. Mecanismul economic în domeniul apelor

Mecanismul economic în domeniul apelor se aplică tuturor utilizatorilor de apă care plătesc contravaloarea serviciilor prestate de ANAR (Adminitraţia Naţională „Apele Române”) cu excepţia utilizatorilor de apă brută care folosesc apa:

- pentru navigaţie, pe căile navigabile artificiale; - pentru satisfacerea necesităţilor gospodăriei proprii, în condiţiile respectării normelor sanitare şi de protecţie a calităţii apelor în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107 / 1996 cu modificările şi completările ulterioare. Mecanismul economic în domeniul apelor este constituit din:

- sistemul de plăţi; - sistemul de bonificaţii - sistemul de penalităţi pentru serviciile specifice şi comune de

gospodărire a apelor Cadrul legal este asigurat de : HG nr.472/2000 privind unele măsuri de protecţie a calităţii resurselor de apă Legea nr.310/2004 pentru modificarea şi completarea Legii Apelor nr.107/1996

95

OUG nr. 73/2005 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 107/2002 privind înfiinţarea ANAR (Adminitraţia Naţională „Apele Române” )

Ordinul MMGA nr. 798/2005 privind aprobarea abonamentului-cadru de utilizare/ exploatare

Legea nr. 400/2005 privind aprobarea OUG nr.73/2005 pentru modificarea şi completarea OUG 107/2002 privind înfiinţarea ANAR (Adminitraţia Naţională „Apele Române” )

Ordinul MM nr. 1028/2009 pentru modificarea şi completarea anexelor nr.1-5 la abonamentul-cadru de utilizare/exploatare,aprobat prin Ordinul MMGA nr.798/2005.

Conform Legii nr.310/2004 pentru modificarea şi completarea Legii Apelor nr.107/1996, art 80. apa constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de utilizare.

Conservarea, refolosirea şi economisirea apei sunt încurajate prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifestă o preocupare constantă în protejarea cantităţii şi calităţii apei, precum şi prin aplicarea de penalităţi celor care risipesc sau poluează resursele de apă.

În vederea atingerii obiectivelor prezentei legi se va aplica principiul recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv costuri implicate de mediu şi de resursă, pe baza analizei economice şi cu respectarea principiului poluatorul plăteşte.

Analiza economică va conţine informaţii suficiente şi detaliate (ţinând seama de cheltuielile asociate cu colectarea datelor relevante) pentru: 1. a face calculele relevante necesare pentru a lua în considerare principiul recuperării cheltuielilor serviciilor de apă, ţinând seama de prognoza pe termen lung privind alimentarea şi necesarul de apă din cadrul districtului de bazin hidrografic şi dacă este necesar: a) estimările volumului, preţurilor şi cheltuielilor asociate cu serviciile de apă; b) estimările investiţiilor importante inclusiv prognozele referitoare la realizarea unor asemenea investiţii; 2. a decide asupra celei mai bune combinaţii de măsuri din punct de vedere al eficienţei costurilor în domeniul folosinţelor de apă care trebuie incluse în programele de măsuri, pe baza estimărilor costurilor potenţiale de realizare a acestor măsuri. Până la sfârşitul anului 2010 se va promova o politică de recuperare a costurilor în domeniul apei care să stimuleze folosinţele şi să utilizeze în mod eficient resursele de apă. Această politică va stabili, pe baza analizei economice, o contribuţie adecvată a diferitelor folosinţe majore, în special industria, agricultura şi alimentarea cu apă pentru populaţie, la recuperarea costurilor serviciilor de apă. Contribuţia astfel stabilită va ţine seama de efectele de mediu, economice şi sociale, precum şi de condiţiile geografice şi climatice specifice. Măsurile stabilite pentru implementarea prevederilor de mai sus, vor fi incluse în schema directoare. Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei Naţionale "Apele Române". Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice activităţii de gospodărire a resurselor de apă se aplică tuturor utilizatorilor.

Administraţia Naţională "Apele Române", în calitate de operator unic atât al resurselor de apă de suprafaţă, naturale sau amenajate, indiferent de deţinătorul cu orice titlu al amenajării, cât şi al resurselor de apă subterane, indiferent de natura lor şi a instalaţiilor, îşi constituie veniturile proprii dintr-o contribuţie specifică de gospodărire a apelor plătită lunar de către toţi utilizatorii resurselor de apă pe bază de abonament încheiat în acest sens, din plăţile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizaţiile, notificările pe care le poate emite sau este împuternicită să le emită, precum şi din penalităţile aplicate.

Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor în sensul prezentei legi sunt: a) contribuţia pentru utilizarea resurselor de apă pe categorii de resurse şi utilizatori; b) contribuţia pentru primirea apelor uzate în resursele de apă; c) contribuţia pentru potenţialul hidroenergetic asigurat prin barajele lacurilor de acumulare din administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române";

96

d) contribuţia pentru exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor din albiile şi malurile cursurilor de apă ce intră sub incidenţa prezentei legi. Utilizatorii de apă, consumatori sau neconsumatori, au obligaţia să plătească lunar cuantumul contribuţiei specifice de gospodărire a apelor; în caz contrar, li se vor aplica penalităţi de întârziere conform prevederilor Codului de procedură fiscală, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003. Pentru apa tratată şi livrată sau pentru alte servicii de apă, operatori, furnizori sau prestatori sunt persoane fizice sau juridice care, după caz, au în administrare lucrări hidrotehnice sau care prestează servicii de apă. DA Jiu Craiova Tabel nr.4.2.3.1 DENUMIRE UM CANTITATEA VALOARE Contr.pt.ut.res.apa-subt-pt.ec.GC,s.a.POT MIM 29451.798 1905506.980 Contr.pt.util.res.apa-subt.pt.op.ec.industria MIM 2189.598 141101.729 Contr.pt.ut.res.apa-subteran-pentru irigatii MIM 49.846 3231.530 Contr.pt.ut.res.apa-subteran pt.op.ec.agrozoo MIM 123.831 7805.590 Contr.pt.util.res.apa-subt.pt.op.ec. CM MIM 38.713 2482.730 Contr.pt.util.res.apa-subt.pt.alti op.ec. MIM 269.497 17414.000 Contr.pt.ut.res.apa-subteran-pt acvacultura MIM 224.530 14521.180 Contr.pt.util.res.apa-subt.pt.op.ec.GC,INDUST MIM 7787.000 503702.380 Contr.pt.util.res.apa-Dunare pt.acvacultura MIM 429.911 1465.030 Contr.pt.ut.res.apa-Dunare pt.op.ec.industrie MIM 426.080 2521.470 CoUtResApa=Dunare-op.ec.pr.en.el,ter-ReCirDes MIM 82.400 22.550 Contr.pt.ut.res.apa-Dunare pt.op.ec.GC-Pop MIM 2221.798 12789.860 Contr.pt.util.res.apa-Dunare pt.irigatii MIM 59350.000 255143.540 Contr.pt.ut.res.apa=rauri,lacuri pt.irigatii MIM 81.570 350.260 Contr. pt.ut.res.apa.=rau,lac,pt.op.ec. GC-IND MIM 12041.880 605655.750 Con.pt.ut.res.apa-rau,lac-op ec.GC.inst POP MIM 17402.000 877,056.480 CoUtReApa=rau,lac-op.pr.en.el.term-RgReMxTh MIM 553250.900 27929925.670 Cont.pt.ut.res.apa-rau,lac-pt.op.ec.ind,CMetc MIM 7747.000 388702.940 Contr.pt.util.res.apa.=rauri,lac-op.ec. CM MIM 459.710 23268.000 CoUt.Res.Apa-rauri,lac-op.ec.pr.en.el-hidr-RgUz MIM 349512.110 98918.270 Contr.pt.util.res.apa=rauri,lac-op.ec agrozoo MIM 537.700 26868.650 Contr.pt.util.res.apa=rauri,lac-op.ec industr MIM 5260.510 264574.650 Contr.pt.util.res.apa=rauri,lac-pt alti op.ec MIM 22.680 1091.020 Contr.pt.ut.res.apa=rauri,lac pt.acvacultura MIM 7621.406 26226.940 CoUt.Res.Apa=rau,lac-op.prod.en.el-HIDRO/reg.uzi MIM 1578858.170 444337.350 Contr.pt.util.res.apa=rauri,lac-op.ec.GC-POP MIM 331.550 16948.930 TOTAL 2635772.188 33571633.479 Tabel nr.4.2.3.2 Tarife pentru apa brută distribuită

Nr. crt.

Denumire contribuţie Nivelul contribuţiei (lei/mii mc)

1. Apa din râuri interioare 1.1 Operatori economici (inclusiv servicii de gospodărie

comunală), instituţii publice, agrozootehnice 43,84

1.2 Operatori economici producători de energie electrică prin hidrocentrale indiferent de puterea instalată

0,25

1.3 Irigaţii 3,76 1.4 Acvacultura 3,0 2. Apa din subteran 2.1 Operatori economici industriali 56,36 2.2 Operatori economici de gospodărie comunală, instituţii

pubilce 56,36

2.3 Irigaţii şi acvacultură 56,36 2.4 Operatori economici agrozootehnici 56,36

97

4.3. Ape de suprafaţă 4.3.1. Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor interioare

Conform terminologiei Legii Apelor nr.107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, starea ecologică este o expresie a calităţii structurii şi funcţionării ecosistemelor acvatice asociate apelor de suprafaţă, clasificate în concordanţă cu anumite prevederi. Starea ecologică bună: este starea unui corp de ape de suprafaţă, astfel clasificată în concordanţă cu următoarele prevederi:

Condiţii pentru atingerea obiectivelor de protecţie a apelor şi a ecosistemelor acvatice pentru toate corpurile de apă de suprafaţă şi subterane 1. STAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ 1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafaţă 1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor 1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor 1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii 1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere 1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate 1.2. Definiţii normative pentru clasificările stării ecologice 1.2.1. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a râurilor 1.2.2. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a lacurilor 1.2.3. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a apelor tranzitorii 1.2.4. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a apelor costiere 1.2.5. Definiţii pentru potenţialul ecologic maxim, bun sau moderat al corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale 1.2.6. Procedura de stabilire a standardelor de calitate pentru substanţele chimice 1.3. Monitoringul stării ecologice şi chimice a apelor de suprafaţă 1.3.1 Proiectarea programului de monitoring de supraveghere 1.3.2. Proiectarea programului de monitoring operaţional 1.3.3. Proiectarea programului de monitoring de investigare 1.3.4. Frecvenţa monitoringului 1.3.5. Cerinţe suplimentare de monitoring pentru zonele protejate 1.3.6. Standarde pentru monitoringul elementelor de calitate 1.4. Clasificarea şi prezentarea stării ecologice 1.4.1. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic 1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului şi clasificarea stării ecologice şi a potenţialului ecologic 1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului şi clasificarea stării chimice Tot conform terminologiei Legii Apelor nr. 107 / 1996 cu modificările şi completările ulterioare, starea apelor de suprafaţă: este expresia generală a stării unui corp de apă de suprafaţă, determinată de indicatorii minimi ce caracterizează starea sa ecologică şi starea sa chimică; Starea ecologică a apelor de suprafaţă: starea de calitate exprimată prin structura şi funcţionarea ecosistemelor acvatice din apele de suprafaţă, clasificată în funcţie de elementele biologice, chimice şi hidromorfologice caracteristice; Starea ecologică bună a apelor de suprafaţă: starea unui corp de apă de suprafaţă, definită pe baza "stării bune" a elementelor biologice; Starea chimică bună a apelor de suprafaţă este starea chimică, necesară pentru atingerea obiectivelor de protecţie a apelor şi a ecosistemelor acvatice specifice apelor de suprafaţă, respectiv starea chimică bună atinsă de un corp de apă de suprafaţă pentru care concentraţiile poluanţilor nu depăşesc valorile standard privind calitatea mediului; Starea bună a apelor de suprafaţă: starea atinsă de un corp de apă de suprafaţă atunci când, atât starea sa ecologică cât şi starea chimică sunt "bune”.

98

DA Olt - Rm. Valcea

Conform Manualului de operare pentru 2009 la nivelul judeţului Vâlcea sunt monitorizate 21 de secţiuni cu tip de monitoring de supraveghere, constituind baza evaluării stării globale a apelor, având frecvenţa de 4 respectiv 12 ori pe an pentru indicatorii fizico - chimici. Monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă, din judeţul Vâlcea, bazinul hidrografic Olt, s-a realizat prin analize fizico-chimice şi biologice, efectuate pe probe de apă prelevate pentru stabilirea stării ecologice. Recoltările de probe de apă, pentru analizele fizico-chimice, s-au efectuat lunar la secţiunea Olt la: Căineni, Lotru am onte confluenţă Olt, Sâmnic amonte confluenţă Olt, Bistriţa la Băbeni, Olt la Drăgăşani, de şase ori pe an pentru urmatoarele secţiuni: Lotru la Gura Latoriţei, Lotru Obărşia Lotrului, Părăul Sec amonte confluenţă Olt, Sălătrucel amonte confluenţă Olt, Pârâul Sărat aval Pod DN, Topolog amonte confluenţa Topologel, Topolog la Milcoiu, Badislava amonte confluenţa Topolog, Luncavăţ la Şirineasa, Lotru la Gura Latoriţei, Olteţ la Nistoreşti, Peşteana la Zlătărei, Pesceana amonte confluenţa Olteţ, Bistriţa la Băbeni şi Govora la Govora Sat. Evaluarea încadrării pe cele 5 clase de calitate în scopul stabilirii calitaţii apei s-a realizat conform Ordinului Nr.161 din 16.02.2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă în cadrul a 5 grupe principale, respectiv: "regimul oxigenului", "salinitate", "nutrienţi", "poluanţi toxici specifici de origine naturală" şi " alţi indicatori chimici relevanţi" pe baza mediei aritmetice. In urma prelucrării statistice a rezultatelor analizelor, secţiunile monitorizate se încadrează în clasele de calitate astfel: Olt la Câineni: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei I de calitate la "alţi indicatori chimici relevanţi", "poluanţi toxici specifici de origine naturală’’ şi "salinitate", în limitele clasei a-II-a de calitate din punct de vedere al "regimului oxigenului" şi "nutrienţi" ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa a-II-a de calitate din punct de vedere al indicatorilor de caracterizare generală. Olt la Drăgăşani: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei I de calitate la "poluanţi toxici specifici de origine naturală" şi "regimului oxigenului", în limitele clasei a-II-a de calitate din punct de vedere al "nutrienţilor" si "alţi indicatori chimici relevanţi", clasa a III-a de calitate la indicatorii "salinitate", ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa a-III-a calitate din punct de vedere al indicatorilor de caracterizare generală. Olt la Drăgăşani: secţiune edificatoare pentru caracterizarea calitaţii apei râului Olt, fiind amplasată aval de evacuările de ape uzate de pe Platforma Chimică Rm. Vâlcea. Analizând evoluţia indicatorilor de calitate determinaţi în cele 2 secţiuni de control amplasate pe râul Olt, se constată o degradare a calităţii apei încadrându-se global în limitele categoriei a-II-a de calitate pentru Olt la Câineni şi în limitele clasei a III-a de calitate secţiunea Olt la Drăgăşani. Lotru la Obârşia Lotrului: calitatea apei în secţiune se incadrează în limitele clasei I de calitate la "salinitate", "poluanţi toxici specifici de origine naturală" şi "nutrienţi", în limitele clasei a-II-a de calitate din punct de vedere al "regimului de oxigen" şi "alţi indicatori chimici relevanţi" ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa a-II-a calitate din punct de vedere al indicatorilor de caracterizare generală. Lotru la Gura Latoriţei: calitatea apei în secţiune se încadrează in limitele clasei I de calitate la "regimul de oxigen", "alţi indicatori chimici relevanţi", "salinitate" şi "nutrienţi", în limitele clasei a-II-a de calitate din punct de vedere alţi "poluanţi toxici specifici de origine naturală" ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa a-II-a calitate din punct de vedere al indicatorilor de caracterizare generală. Lotru amonte confluenţă Olt: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei I de calitate la "regimul oxigenului", "salinitate", "poluanţi toxici specifici de origine naturală" şi "nutrienţi", în limitele clasei a-II-a de calitate din punct de vedere al "alţi indicatori chimici relevanţi", ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa a-II-a calitate din punct de vedere al indicatorilor de caracterizare generală.

99

Topolog la Milcoiu: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei I de calitate la "regimul oxigenului", "nutrienţi" şi "salinitate", în limitele clasei a-II-a de calitate din punct de vedere " alţi indicatori chimici relevanţi" şi "poluanţi toxici specifici de origine naturală", ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa a-II-a calitate din punct de vedere al indicatorilor de caracterizare generală. Topolog aval confluenţă Topologel: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei I de calitate la "salinitate", şi "nutrienţi", "regimul oxigenului" şi " alţi indicatori chimici relevanţi" şi în limitele clasei a II-a de calitate la indicatorii grupei "poluanţi toxici specifici de origine naturală" ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa a- II -a calitate din punct de vedere al indicatorilor de caracterizare generală. Olteţ la Nistoreşti: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei I de calitate pentru toţi inmdicatorii monitorizaţi ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa I calitate din punct de vedere al indicatorilor de caracterizare generală. Olteţ la Alunu: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei I de calitate la "salinitate", "nutrienţi" "poluanţi toxici specifici de origine naturală" şi "regimului oxigenului" în limitele clasei a-III-a de calitate din punct de vedere al grupelor "alţi indicatori chimici relevanţi" ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa a- III -a calitate din punct de vedere al indicatorilor de caracterizare generală. Govora la Govora sat: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei I de calitate la "nutrienţi" şi "regimului oxigenului" în limitele clasei a-II-a de calitate din punct de vedere al "alţi indicatori chimici relevanţi" în limitele clasei a-III-a de calitate din punct de vedere al"poluanţi toxici specifici de origine naturală", clasa a a V-a de calitate la "salinitate", ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa a-V-a calitate din punct de vedere al indicatorilor de caracterizare generală. Luncavăţ la Şirineasa: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei I de calitate la "salinitate", "regimul oxigenului" şi "nutrienţi", în limitele clasei a-II-a de calitate din punct de vedere al "poluanţi toxici specifici de origine naturală" şi "alţi indicatori chimici relevanţi" ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa a-II -a calitate din punct de vedere al indicatorilor de caracterizare generală. Sâmnic amonte confluenţă Olt: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei I de calitate la "nutrienţi", în limitele clasei a-II-a de calitate din punct de vedere al "salinitate", "poluanţi toxici specifici de origine naturală" şi "regimului oxigenului" şi "alţi indicatori chimici relevanţi" ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa a-III-a calitate din punct de vedere al indicatorilor de caracterizare generală. Pârâul Sec - amonte confluenţă Olt: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei I de calitate la "alţi indicatori chimici relevanţi "salinitate" şi "nutrienţi", în limitele clasei a-II-a de calitate din punct de vedere al ’’regimului oxigenului", în limitele clasei a-III-a de calitate din punct de vedere al "poluanţi toxici specifici de origine naturală" ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa a- III -a calitate din punct de vedere al indicatorilor de caracterizare generală. Sălătrucel amonte confluenţă Olt: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei I de calitate la "alţi indicatori chimici relevanţi", "salinitate" şi "nutrienţi", în limitele clasei a-II-a de calitate din punct de vedere al ’’regimului oxigenului", în limitele clasei a-IV-a de calitate din punct de vedere al "poluanţi toxici specifici de origine naturală" ceea ce determină încadrarea calităţii apei în sectiune la clasa a-IV-a calitate din punct de vedere al indicatorilor de caracterizare generală. Pârâul Sărat aval pod DN: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei a-II-a de calitate la "alţi indicatori chimici relevanţi" , în limitele clasei a-III-a de calitate din punct de vedere al "poluanţi toxici specifici de origine naturală" în limitele clasei a-IV-a de calitate din punct de vedere al"regimului oxigenului" şi "nutrienţi", clasa a-V-a de calitate la "salinitate" ceea ce determină incadrarea calităţii apei in secţiune la clasa a-V-a calitate din punct de vedere al indicatorilor de caracterizare generală. Bistriţa la Băbeni: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei I de calitate la "regimul oxigenului", "poluanţi toxici specifici de origine naturală" si "nutrienti", in limitele clasei a-II-a de calitate din punct de vedere al "salinitate" şi "alţi indicatori chimici relevanţi" ceea ce

100

determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa a-II-a calitate din punct de vedere al indicatorilor de caracterizare generală. Peşteana amonte confluenţă Olteţ: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei I de calitate la "nutrienţi" în limitele clasei a-II-a de calitate din punct de vedere al "regimului de oxigen", "alţi indicatori chimici relevanţi", "salinitate" şi "poluanţi toxici specifici de origine naturală" ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa a-II-a calitate din punct de vedere al indicatorilor de caracterizare generală. Secţiuni de referinţă Cheia - amonte sat Cheia: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei I de calitate la "salinitate", "regimului de oxigen", "poluanţi toxici specifici de origine naturală" şi "nutrienţi", în limitele clasei a-II-a de calitate din punct de vedere al "alţi indicatori chimici relevanţi" ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa a-II-a calitate din punct de vedere al indicatorilor de caracterizare generală. Olteţ la Oteteliş: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei I de calitate la "salinitate", "regimului de oxigen" şi "nutrienţi", în limitele clasei a-II-a de calitate din punct de vedere al grupelor "alţi indicatori chimici relevanţi" şi în clasa a IV a de calitate la grupa "poluanţi toxici specifici de origine naturală" ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa a- IV -a calitate din punct de vedere al indicatorilor de caracterizare generală. Otăsău- Bărbăteşti: calitatea apei în secţiune se îcadrează în limitele clasei I de calitate la "salinitate", "poluanţi toxici specifici de origine naturală", "regimului de oxigen" şi "nutrienţi", în limitele clasei a-II-a de calitate din punct de vedere al "alţi indicatori chimici relevanţi" ceea ce determină incadrarea calitaţii apei în secţiune la clasa a-II-a calitate din punct de vedere al indicatorilor de caracterizare generală. Pesceana la Zlătărei: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei I de calitate la "salinitate" în limitele clasei a-II-a de calitate din punct de vedere al "poluanţi toxici specifici de origine naturală", "nutrienţi", "regimului de oxigen" şi "alţi indicatori chimici relevanţi" ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa a-II-a calitate din punct de vedere al indicatorilor de caracterizare generală. Evaluarea încadrării pe cele 3 clase de calitate în scopul stabilirii calităţii apei s-a realizat conform Ordinului Nr.161 din 16.02.2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă în cadrul a 3 grupe principale, pentru următoarele grupe de indicatori: Fitoplancton, Fitobentos si Macrozoobentos. În urma prelucrării statistice a rezultatelor analizelor, secţiunile monitorizate se încadrează în clasele de calitate astfel: Olt la Câineni:calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei a-II-a de calitate la fitoplancton cât şi la macrozoobentos, ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa a-II-a calitate din punct de vedere al indicatorilor biologici. Olt la Drăgăşani: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei II-a de calitate la fitoplancton cât şi la macrozoobentos şi fitobentos ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa a-II-a calitate din punct de vedere al indicatorilor biologici. Lotru la Obârşia Lotrului: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei I de calitate la macrozoobentos cât şi la fitobentos, ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa I calitate din punct de vedere al indicatorilor biologici. Lotru la Gura Latoriţei: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei I de calitate la macrozoobentos cât şi la fitobentos, ceea ce determină încadrarea calitătţi apei în secţiune la clasa I calitate din punct de vedere al indicatorilor biologici. Lotru amonte confluenţă Olt: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei I de calitate la macrozoobentos cât şi la fitobentos, ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa I calitate din punct de vedere al indicatorilor biologici. Lotru la Brădişor: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei I de calitate la macrozoobentos cât şi la fitobentos, ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa I calitate din punct de vedere al indicatorilor biologici.

101

Topolog la Milcoiu: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei II-a de calitate la fitoplancton cât şi la macrozoobentos, ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa a-II-a calitate din punct de vedere al indicatorilor biologici. Topolog aval confluenţă Topologel: calitatea apei in secţiune se îcadrează în limitele clasei I de calitate la macrozoobentos cât şi la fitobentos, ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa I calitate din punct de vedere al indicatorilor biologici. Luncavăţ la Şirineasa: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei II-a de calitate la fitoplancton cât şi la macrozoobentos, ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa a-II-a calitate din punct de vedere al indicatorilor biologici. Olteţ la Nistoreşti: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei I de calitate la fitoplancton, macrozoobentos cât şi la fitobentos, ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa I calitate din punct de vedere al indicatorilor biologici. Govora la Govora sat: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei a II-a de calitate la fitobentos si la macrozoobentos, ceea ce determină încadrarea calitătii apei în secţiune la clasa a-II-a calitate din punct de vedere al indicatorilor biologici. Sâmnic amonte confluenţă Olt: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei a II-a de calitate la macrozoobentos cât şi la fitobentos, ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secîiune la clasa a- II -a calitate din punct de vedere al indicatorilor biologici. Pârâul Sec - amonte confluenţă Olt: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei a II-a de calitate la macrozoobentos cât şi la fitobentos, ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa a- II -a calitate din punct de vedere al indicatorilor biologici. Sălătrucel amonte confluenţă Olt: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei a II-a de calitate la macrozoobentos cât şi la fitobentos, ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa a- II -a calitate din punct de vedere al indicatorilor biologici. Pârâul Sărat aval pod DN :calitatea apei în secţiune se încadrează in limitele clasei a II-a de calitate la macrozoobentos şi fitobentos, ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa a- II -a calitate din punct de vedere al indicatorilor biologici. Bistriţa la Băbeni:calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei a II-a de calitate la fitoplancton şi macrozoobentos, ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa a-II-a calitate din punct de vedere al indicatorilor biologici. Peşteana amonte confluenţă Olteţ: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei II-a de calitate la fitoplancton cât şi la macrozoobentos, ceea ce determină încadrarea calitătii apei în secţiune la clasa a- II -a calitate din punct de vedere al indicatorilor biologici. Olăneşti amonte priză: calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei I de calitate la macrozoobentos cât şi la fitobentos, ceea ce determină încadrarea calităşii apei în secţiune la clasa I calitate din punct de vedere al indicatorilor biologici.

În cadrul acestui subsistem, în cursul anului 2009 ,în programul de monitorizare al SGA Olt Slatina, conform Manualului de Operare, au fost incluse următoarele :

7 secţiuni cu tip de monitoring de supraveghere : 1. Teslui (muntean) am.confl.Olt ; 2. Gemărtălui amonte confluenţă Olteţ ; 3. Bârlui la Butoiu ; 4. Teslui la Pieleşti ; 5. Teslui la Reşca ; 6. Caracal(Gologan) amonte confluenţă Olt ; 3 secţiuni de referinţă : 1. Cungrişoara amonte Căzăneşti 2. Dârjov amonte confl.Chiara 3. Teslui amonte confl.Vlaşca

4 secţiuni cu tip de monitoring operaţional : 1. Milcov am.confl.Olt ; 2. Olteţ am.confl.Olt ; 3. Olt la Izbiceni ; 4. Olt la Islaz .

102

6 secţiuni cu tip de monitoring pentru zone vulnerabile la nutrienţi : 1. Gemărtălui am.confl .Olteţ ; 2. Teslui am.confl.Vlaşca ; 3. Teslui la Reşca ; 4. Caracal am.confl.Olt ; 5. Olt la Izbiceni ; 6. Olt la Islaz .

Tabelul 4.3.1.1. CARACTERIZAREA SITUAŢIEI HIDROLOGICE din anul 2009

Secţiunea Q min (mc/s) Q max (mc/s) Q mediu anual (mc/s) Olteţ la Balş Gemărtălui la Gropşani 0,001/6-15.I. 4,38/28.XII 0,043 Cungrişoara Căzăneşti 0,010/14.VIII. 18,7/28.XII 0,341 Teslui la Pieleşti 0,00/13.VI 32,3/28.XII 0,178 Teslui la Reşca 0,348/19.VIII. 44,1/29.XII 6,89

Fenomene naturale: Tabelul 4.3.1.2. Situaţia viiturilor în anul 2009

Secţiunea Perioada Debit (mc/s) Olteţ la Balş 29.I.-31.I.2009 71,0

11.XI.-14.XI.2009 163,0 26.XII.-31XII. 84,7

Teslui la Pieleşti 01.III.ora7,00 - 17.III. ora 7,00 26.XII.ora 17,00-30.XII.ora 17,00

5,13 mc/s 32,3 mc/s

Teslui la Reşca 10.III.ora 17,00 - 14.III. ora 7,00 13.VII.ora 6,00 – 14.VII. ora 18,00 29.XII.ora 7,00 – 31.XII. ora 17,00

20,0 mc/s 13,0 mc/s 44,1 mc/s

Cungrişoara la Căzăneşti 11.III ora 7,00. - 12. III.ora 7,00 27.XII.ora 17,00 – 30.XII.ora 7,00

11,6 mc/s 18,7 mc/s

Gemărtălui la Gropşani 11.VII.ora 18,00 – 13.VI.ora 6,00 27.XII.ora 6,00 – 31.XII.ora 16,00

1,48 mc/s 4,38 mc/s

METODE DE INVESTIGARE ŞI DE PRELUCRARE A REZULTATELOR

Metodele de investigare sunt bazate pe analize fizico-chimice şi biologice, efectuate în

laboratorul de calitate a apei, conform normativelor în vigoare. Analizele se fac periodic conform Manualului de Operare .

La apele de suprafaţă şi apele subterane sunt analizaţi indicatorii prevăzuţi în Manualul de Operare pe 2009 iar la sursele de impurificare sunt analizaţi indicatorii specifici prevăzuţi în actele de reglementare. Prelucrarea datelor se face în cadrul sintezei p.c.a., cu ajutorul programului WATQUAL 2008 .

STADIUL CALITĂŢII GLOBALE A APELOR CURGĂTOARE DE SUPRAFAŢĂ

CALITATEA GLOBALĂ A APELOR ÎNREGISTRATĂ ÎN SECŢIUNILE DE SUPRAVEGHERE

Evaluarea calitatii apelor de suprafata constă în monitorizarea parametrilor biologici hidromorfologici, fizico-chimici a poluantilor prioritari sau a altor poluanti evacuati in cantitati importante. Potrivit reglementarilor se disting 5 clase de calitate: I, II, III, IV si V, definite astfel (conform Legii nr. 310/2004) :

- clasa de calitate I - stare foarte buna - nu exista alterari (sau sunt foarte mici) ale valorilor elementelor fizico-chimice şi hidromorfologice de calitate pentru tipul de corpuri de apă de suprafaţă faţă de acele asociate în mod normal cu acel tip in condiţii nemodificate; - clasa de calitate II - stare bună - valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafaţă prezintă nivele scazute de schimbare datorită activităţlor umane, dar deviază uşor faţă de acele valori normale asociate cu tipul de corpuri de apă de suprafaţă în conditţi nemodificate;

- clasa de calitate III - stare moderată - valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafaţă deviază moderat faţă de acelea care sunt în mod normal asociate

103

cu tipul de corp de apă de suprafaţă în condiţii nemodificate. Valorile prezintă semne moderate de perturbare ca urmare a activităţilor umane şi sunt esenţial perturbate faţă de valorile din conditţile de stare bună;

- clasa de calitate IV - slabă - prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corpuri de ape de suprafaţă şi în care comunităţile biologice importante deviază semnificativ de la valorile normale asociate cu tipul de corpuri de apă de suprafaţă în condiţii nemodificate;

- clasa de calitate V - proastă - prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corpuri de ape de suprafaţă şi în care sunt absente părţi mari din comunităţile biologice importante, care sunt în mod normal asociate cu tipul de corp de apă de suprafaţă în condiţii nemodificate

Calitatea apelor de suprafaţă se stabileşte în conformitate cu Ordinul MMDD nr.161 din 16.02.2006 care cuprinde Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă .

Situaţia calităţii apelor înregistrată în secţiunile de supraveghere se prezintă astfel: • Olt la Izbiceni – monitoring de tip operaţional O (N,SP,SO)

Indicatori biologici : fitoplanctonul se încadrează în clasa a II a , iar macrozoobentosul în clasa a II a ; stare ecologică bună. Indicatori fizico-chimici : - indicatori fizici , regim termic şi acidifiere ; - regimul oxigenului se încadrează în clasa a III a ; - nutrienţi se încadrează în clasa I ; - salinitate se încadrează în clasa a II a ; - poluanţi toxici specifici de origine naturală se încadrează în clasa I ; - alţi indicatori chimici relevanţi se încadrează în clasa I ; Indicatorii substanţe periculoase : - metale : arsen, cadmiu, cobalt,mercur,crom – calitate corespunzătoare; cupru, molibden,

nichel, plumb - calitate necorespunzătoare . - hidrocarburi aromatice mononucleare – calitate corespunzătoare ; - hidrocarburi aromatice polinucleare – calitate corespunzătoare ; - bifenili policloruraţi – - pesticide organoclorurate – calitate corespunzătoare ; - pesticide organofosforice - calitate corespunzătoare ; - pesticide triazinice - calitate corespunzătoare. • Olt la Izlaz – monitoring de tip operaţional O (N,SP,SO)

Indicatori biologici : fitoplanctonul se încadrează în clasa a II a , iar macrozoobentosul în clasa a II a ; stare ecologică bună Indicatori fizico-chimici : - indicatori fizici , regim termic şi acidifiere ; - regimul oxigenului se încadrează în clasa a II a ; - nutrienţi se încadrează în clasa I ; - salinitate se încadrează în clasa a II a ; - poluanţi toxici specifici de origine naturală se încadrează în clasa I ; - alţi indicatori chimici relevanţi se încadrează în clasa I ; Indicatorii substanţe periculoase : - metale : arsen, bor,cadmiu, cobalt, plumb,crom –calitate corespunzătoare; bariu, beriliu,

cupru, mercur, molibden, nichel, seleniu, staniu – calitate necorespunzătoare . - hidrocarburi aromatice mononucleare – calitate corespunzătoare ; - hidrocarburi aromatice polinucleare – calitate corespunzătoare ; - bifenili policloruraţi – - pesticide organoclorurate – calitate corespunzătoare ; - pesticide organofosforice - calitate corespunzătoare ; - pesticide triazinice - calitate corespunzătoare.

104

• Olteţ amonte confluenţă Olt – monitoring de tip operaţional O (N, SO) Indicatori biologici : fitoplanctonul se încadrează în clasa a II a , iar macrozoobentosul în clasa a II a ; stare ecologică bună . Indicatori fizico-chimici : - indicatori fizici , regim termic şi acidifiere ; - regimul oxigenului se încadrează în clasa a II a ; - nutrienţi se încadrează în clasa a II a ; - salinitate se încadrează în clasa I ; - poluanţi toxici specifici de origine naturală se încadrează în clasa a III a ( din cauza indicatorului fier total); - alţi indicatori chimici relevanţi se încadrează în clasa I ; Indicatorii substanţe periculoase : - metale : arsen, cadmiu, mercur –calitate corespunzătoare; bariu, beriliu, cobalt, crom,

cupru, molibden, nichel, plumb,seleniu, staniu – calitate necorespunzătoare . - hidrocarburi aromatice mononucleare – calitate corespunzătoare ; - hidrocarburi aromatice polinucleare – calitate corespunzătoare ; - bifenili policloruraţi – - pesticide organoclorurate – calitate corespunzătoare ; - pesticide organofosforice - calitate corespunzătoare ; - pesticide triazinice - calitate corespunzătoare. • Milcov amonte confluenţa cu Oltul –monitoring de tip operaţional O(N, SO,SP)

Indicatori biologici : fitoplanctonul se încadrează în clasa a III a, macrozoobentosul se încadrează în clasa a IV a ; stare ecologică satisfăcătoare . Indicatori fizico-chimici : - indicatori fizici , regim termic şi acidifiere ; - regimul oxigenului se încadrează în clasa a III a ; - nutrienţi se încadrează în clasa a IV a ; - salinitate se încadrează în clasa a III a ; - poluanţi toxici specifici de origine naturală se încadrează în clasa I ; - alţi indicatori chimici relevanţi se încadrează în clasa I ; Indicatorii substanţe periculoase : - metale : arsen, bor, cadmiu, cobalt, mercur, crom,seleniu –calitate corespunzătoare; bariu,

beriliu, cupru, molibden, nichel, plumb, staniu – calitate necorespunzătoare. - hidrocarburi aromatice mononucleare – calitate corespunzătoare; - hidrocarburi aromatice polinucleare – calitate necorespunzătoare ; - bifenili policloruraţi – - pesticide organoclorurate – calitate corespunzătoare ; - pesticide organofosforice – calitate corespunzătoare ; - pesticide triazinice – calitate corespunzătoare . • Teslui (muntean) amonte confluenţă Olt-monitoring de supraveghere

Indicatori biologici : fitoplanctonul se încadrează în clasa a III a, macrozoobentosul se încadrează în clasa a II a ; stare ecologică bună . Indicatori fizico-chimici : - indicatori fizici , regim termic şi acidifiere ; - regimul oxigenului se încadrează în clasa a III a ; - nutrienţi se încadrează în clasa a II a ; - salinitate se încadrează în clasa I ; - poluanţi toxici specifici de origine naturală se încadrează în clasa I ; - alţi indicatori chimici relevanţi se încadrează în clasa I ;

• Teslui la Pieleşti -monitoring de supraveghere Indicatori biologici : fitoplanctonul se încadrează în clasa a IV a, iar macrozoobentosul în clasa a IV a; stare ecologică satisfăcătoare . Indicatori fizico-chimici : - indicatori fizici , regim termic şi acidifiere ; - regimul oxigenului se încadrează în clasa a IV a ;

105

- nutrienţi se încadrează în clasa a III a ; - salinitate se încadrează în clasa a III a ; - poluanţi toxici specifici de origine naturală se încadrează în clasa a V a (din cauza indicatorului fier total) ; - alţi indicatori chimici relevanţi se încadrează în clasa I ;

• Teslui la Reşca -monitoring de supraveghere Indicatori biologici : fitoplanctonul se încadrează în clasa a II a, macrozoobentosul se încadrează în clasa a III a ; stare ecologică moderată . Indicatori fizico-chimici : - indicatori fizici , regim termic şi acidifiere ; - regimul oxigenului se încadrează în clasa a III a ; - nutrienţi se încadrează în clasa a III a ; - salinitate se încadrează în clasa a II a ; - poluanţi toxici specifici de origine naturală se încadrează în clasa a IV a (din cauza indicatorului fier total) ; - alţi indicatori chimici relevanţi se încadrează în clasa I ;

• Gemărtălui amonte confl Olteţ –monitoring de supraveghere Indicatori biologici : fitoplanctonul se încadrează în clasa a II a, macrozoobentosul se încadrează în clasa a III a ; stare ecologică moderată . Indicatori fizico-chimici : - indicatori fizici , regim termic şi acidifiere ; - regimul oxigenului se încadrează în clasa a II a ; - nutrienţi se încadrează în clasa a II a ; - salinitate se încadrează în clasa a II a ; - poluanţi toxici specifici de origine naturală se încadrează în clasa a III a ; - alţi indicatori chimici relevanţi se încadrează în clasa I ;

• Bârlui la Butoiu–monitoring de supraveghere Indicatori biologici : fitoplanctonul se încadrează în clasa a III a iar macrozoobentosul în clasa a IVa ; stare ecologică satisfăcătoare . Indicatori fizico-chimici : - indicatori fizici , regim termic şi acidifiere ; - regimul oxigenului se încadrează în clasa a III a ; - nutrienţi se încadrează în clasa a II a ; - salinitate se încadrează în clasa a II a ; - poluanţi toxici specifici de origine naturală se încadrează în clasa a V a (din cauza indicatorului fier total) ; - alţi indicatori chimici relevanţi se încadrează în clasa I ;

• Caracal (Gologan ) amonte confl Olt–monitoring de supraveghere Indicatori biologici : fitoplanctonul se încadrează în clasa a III a, macrozoobentosul se încadrează în clasa a IV a ; stare ecologică satisfăcătoare . Indicatori fizico-chimici : - indicatori fizici , regim termic şi acidifiere ; - regimul oxigenului se încadrează în clasa a IV a ; - nutrienţi se încadrează în clasa a V a ; - salinitate se încadrează în clasa a II a ; - poluanţi toxici specifici de origine naturală se încadrează în clasa I ; - alţi indicatori chimici relevanţi se încadrează în clasa a IV a ( din cauza indicatorului detergenţi) ; Secţiuni de referinţă

• Cungrişoara amonte Căzăneşti Indicatori biologici : fitoplanctonul se încadrează în clasa I , macrozoobentosul în clasa a II a ; stare ecologică bună . Indicatori fizico-chimici :

106

- indicatori fizici , regim termic şi acidifiere ; - regimul oxigenului se încadrează în clasa a II a ; - nutrienţi se încadrează în clasa I ; - salinitate se încadrează în clasa I ; - poluanţi toxici specifici de origine naturală se încadrează în clasa I ; - alţi indicatori chimici relevanţi se încadrează în clasa I ;

• Teslui am.confl.Vlaşca Indicatori biologici :fitoplanctonul se încadrează în clasa a III a , macrozoobentosul în clasa a III a stare ecologică bună . Indicatori fizico-chimici : - indicatori fizici , regim termic şi acidifiere ; - regimul oxigenului se încadrează în clasa a III a ; - nutrienţi se încadrează în clasa a III a ; - salinitate se încadrează în clasa a III a ; - poluanţi toxici specifici de origine naturală se încadrează în clasa a IV a (din cauza indicatorului fier) ; - alţi indicatori chimici relevanţi se încadrează în clasa I ;

• Dârjov am.confl.Chiara Indicatori biologici : fitoplanctonul se încadrează în clasa a III a , macrozoobentosul se încadrează în clasa a III a ; stare ecologică moderată . Indicatori fizico-chimici : - indicatori fizici , regim termic şi acidifiere ; - regimul oxigenului se încadrează în clasa a III a ; - nutrienţi se încadrează în clasa a III a ; - salinitate se încadrează în clasa a II a ; - poluanţi toxici specifici de origine naturală se încadrează în clasa a III a ; - alţi indicatori chimici relevanţi se încadrează în clasa I ;

STADIUL CALITĂŢII APELOR PE ANSAMBLU,INCLUSIV SUB ASPECTUL REPARTIŢIEI PE

TRONSOANE DE RÂU DE DIFERITE CLASE DE CALITATE În cursul anului 2009 a fost următoarea repartizare a tronsoanelor : la grupa de indicatori AICR : -clasa I – se înscriu 604,6 km , reprezentând 100 % . la grupa de indicatori RO: -clasa I - se înscriu 0 km ,reprezentand 0 % ; -clasa a II a -se înscriu 364,6 km,reprezentand 60,30 %; -clasa a III a -se înscriu 192 km,reprezentand 31,76 %; -clasa a IV a -se înscriu 48 km,reprezentand 7,94 % . -clasa a V a -se înscriu 0 km ,reprezentând 0 % . la grupa de indicatori Nutrienţi: -clasa I - se înscriu 129,6 km ,reprezentând 21,44 % ; -clasa a II a -se înscriu 291 km,reprezentând 48,13 %; -clasa a III a -se înscriu 145 km,reprezentând 23,98 %; -clasa a IV a -se înscriu 17 km,reprezentand 2,81 % . -clasa a V a -se înscriu 22 km ,reprezentând 3,64 % . la grupa de indicatori Salinitate : -clasa I - se înscriu 217 km ,reprezentând 35,89 % ; -clasa a II a -se înscriu 308,6 km,reprezentând 51,04 %; -clasa a III a -se înscriu 79 km,reprezentând 13,07 %; -clasa a IV a -se înscriu 0 km,reprezentand 0 % . -clasa a V a -se înscriu 0 km ,reprezentând 0 % . Incadrare finală : -clasa I - se înscriu 0 km ,reprezentând 0 % ; -clasa a II a -se înscriu 314,6 km,reprezentând 52,03 %;

107

-clasa a III a -se înscriu 182 km,reprezentând 30,10 %; -clasa a IV a -se înscriu 86 km,reprezentand 14,22 % . -clasa a V a -se înscriu 22 km ,reprezentând 3,65 % .

Încadrarea secţiunilor de supraveghere în categorii de calitate : -clasa I - se înscriu 0 secţiuni , reprezentând 0 % ; -clasa a II a -se înscriu 4 secţiuni ,reprezentând 30,77 %; -clasa a III a -se înscriu 5 secţiuni,reprezentând 38,46 %; -clasa a IV a -se înscriu 3 secţiuni,reprezentând 23,07 % . -clasa a V a -se înscriu 1 secţiunine ,reprezentând 7,70 % .

ZONE CRITICE DIN PUNCT DE VEDERE AL CALITĂŢII APEI.

Ţinând cont de încadrarea secţiunilor şi a tronsoanelor de râu în categorii de calitate

aceste zone critice sunt pe : Teslui la Pieleşti, Bârlui am confl Olteţ ,Caracal (Gologan) în aval de zona oraşului Caracal.

Starea de calitate a râurilor din cadrul bazinului Vedea

Tabelul 4.3.1.3. Încadrarea tronsoanelor de râu caracteristice pe clase de calitate conform

Ordinului nr. 161 / 2006 ( în raport cu indicatorii fizico – chimici) CURSUL DE

APĂ TRONSONUL RÂU CLASA DE CALITATE

Total km I II III IV V

VEDEA Intrare-ieşire judeţ 82 - 82 - - - PLAPCEA Izvor-confluenţă Vedea 56 - - - - 56 CĂLMĂŢUI Izvor-ieşire judeţ 44 - - 44 - -

Tabelul 4.3.1.4. Încadrarea secţiunilor de control în clase de calitate conform Ordinului nr.

161/2006

Nr. Crt. Secţiune de control

Clasa de calitate din punct de vedere fizico-

chimic

Încadrare din punct de vedere biologic

Index saprob MZB

Clasa de calitate

1. Vedea – Buzeşti II 2,11 II 2. Vedea – Văleni II 2,13 II 3. Plapcea – Sineşti V 2,16 II 4. Călmăţui – com. Călmăţui III 2,63 III

DA Jiu Craiova Starea cursurilor de apă

Calitatea globala a apelor din b.h.Jiu a fost monitorizata in sectiuni situate pe raul Jiu si afluienti prezentate anterior si fluviul Dunarea. Rezultatele activitatii de monitoring desfasurate pe parcursul anului 2006 sunt concretizate in macheta nr.8, unde sunt trecute cursul de apa, sectiunile si categoriile de calitate corespunzatoare celor 6 grupe de incadrare: R.O., Nutrienti, Salinitate, Metale, Micropoluanti anorganici ]i organici ]i Generala. Analizând încadrările din macheta nr.8 putem trage concluzia asupra calitatii apelor din b.h. Jiu si b.h. Dunarea, conform Ordinului nr.161/2006.

108

Încadrarea secţiunilor de supraveghere în clase de calitate Macheta nr.8

Incadrarea sectiunilor de supraveghere din b.h. Jiu pe clase de 5 calitate

conform Ord. 161/2006

Nr. crt.

Raul Sectiunea

Clase de calitate pe grupe de indicatori Fizico-chimici Biologici

RO RN GM MG MPAO Generala FPL MZB MFB 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1

JIU

Av. acumulare Tg. Jiu II II I II I II I I - 2 Balteni II II I I I II I I - 3 Racari I II I II I II I II - 4 Podari I I I III I III II II - 5 Malu Mare I III I III I III II II - 6 Zaval I I I III I III II II - 7 Sadu Am.confluenta Jiu I I I II I II I I I 8 Susita Am. Vaidei I I I I I I I I I 9 Sohodol Am.priza Runcu I I I I I I - I I

10 Runcu Am. Sohodol I I I I I I - I I

109

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 11 Tismana Calnic I I I I I I I I - 12 Tismanita Priza Tismana I I I I I I - I I 13 Bistrita Priza Vaja I I I I I I - - - 14

Gilort Am. Novaci I I I I I I - I I

15 Bengesti I I I II I II I I - 16 Turburea I I I I I I I I - 17 Galbenu Baia de Fier I I I II I II I I I 18 Calnic Albeni II I I I I II I I - 19 Blahnita Tg.Carbunesti II I II I I II I I - 20

Motru

Am.acumulare Valea Mare I I I I I I - I I 21 Av.acumulare Valea Mare I I I I I I - I I 22 Brosteni I II I I I II II II - 23 Fata Motrului I II I II I II II II - 24 Gura Motrului I II I I I II II II - 25 Motru Sec Am. Motru Sec I I I I I I - I I 26 Cosustea Nadanova I II I I I II - II II 27 Corcova I II I I I II II II - 28 Husnita Strehaia I III II I I III III III - 29 Amaradia Gorjului Stancesti I I I I I I I I I 30 Zlasti Dragutesti I I II I I II I I - 31 Cioiana Am. confluenta Jiu II I III II I III II II - 32 Jilt Turceni I I II II I II I II - 33 Susita Carceni I I II III I III - - - 34 Carnesti Filiasi I IV II III I IV III IV - 35 Amaradia Negoiesti I II II II I II II II - 36 Plosca Obarsia I II II IV I IV II II - 37 Raznic Breasta I II II III I III II II - 38 Meretel Gogosu I I I - I I II I - 39 Mascot Gropanele II II I - I II II I - 40 Canal Colector Pod C.F. Facai IV V II III I V IV V -

110

Macheta nr.8

Incadrarea sectiunilor de supraveghere din b.h. Dunarea pe 5 clase de calitate conform Ord. 161/2006

Nr. crt. Raul Sectiunea

Clase de calitate pe grupe de indicatori Fizico-chimice Biologici

RO RN GM MG MPAO Generala FPL MZB MFB 1 Dunarea Bazias I I I V I V II II - 2 Am. Turnu Severin I II I I I II 3 Gruia I I I V I V II II - 4 Pristol I I I III II III II II - 5 Calafat I I I I - I II II - 6 Am. confluenta Arges I I I I II II II II I 7 Arges Am. confluenta Dunarea II II II I II II II V III 8 Camana Am. confluenta Bahna I I I I - I I I II 9 Topolnita Schitu Topolnitei I I I I - I I II I 10 Am. confluenta Dunarea I II II I - II III III III 11 Plesuva Aval Romag III III II I - III III III III 12 Blahnita Am. confluenta Dunarea I II II I - II III III II 13 Drincea Am. Podu Grosului I II I I - II III III - 14 Balasan Motatei I II II I - II II II - 15 Aval Bailesti II IV II I - IV II IV -

16 Desnatui Radovan II II I I - II II II -

17 Ciutura Amonte Ciutura I II II I - II II II - 18 Crihala Am.confluenta Topolnita II IV II II - IV III IV -

111

Calitatea apelor din punctul de vedere al indicatorilor fizico-chimici. Lungimea tronsoanelor de rauri in raport cu calitatea

inregistrata la grupa de indicatori Regimul de Oxigen

Nr. crt. Raul Tronson

Total Clase de calitate lungime

km I II III IV V

0 1 2 3 4 5 6 7 8 1 Jiu Confl Dunarea 339 184 125 - - - 2

Izvor-Am. Confl Rostoveanu 16 16 - - - - 3

Am. Confl Rostoveanu-Lupeni(Av. Confl Braia) 22 22 - - - - 4

5

Lupeni(Av. Confl Braia)-Iscroni 15 15 - - - - 6 7

Iscroni - Livezeni 3 3 - - - - 8 Livezeni -Am. Confl. Sadu 30 - - - - - 9

Am. Confl. Sadu-Av. Ac. Tg. Jiu 21 - 21 - - - 10 11

Av. Ac. Tg. Jiu -Balteni 35 - 35 - - - 12 13 14 Balteni - Racari 69 - 69 - - - 15 Racari- Podari 47 47 - 16 Podari - Malu Mare 6 6 - - - - 17 Malu Mare -Zaval 70 70 - - - - 18 Zaval - Confl 5 5 - - - 19 Buta Confl Jiu 8 8 - - - - 20 Izvor-Am. priza 7,5 7,5 - - - - 21 Am. Priza - Confl 0,5 0,5 - - - - 22 Izvor Confl Jiu 11 11 - - - - 23 Izvor-Am. priza 5 5 - - - - 24 Am. priza-Confl Jiu 6 6 - - - - 25 Jiu de Est Confl Jiu 29 29 - - - - 26 Izvor-Am. Cimpa 12 12 - - - - 27 Am. Cimpa-Petrosani 16 16 - - - - 28 Petrosani-Confl Jiu 1 1 - - - - 29 Taia Confl Jiu de Est 21 21 - - - - 30 Izvor-Am. priza 18 18 - - - - 31 Am. priza-Confl 3 3 - - - - 32 Jiet Confl Jiu de Est 27 27 - - - - 33 Izvor-Am.priza 17 17 - - - - 34 Am. priza -Confl 10 10 - - - - 35 Polatistea Confl Jiu 13 13 - - - - 36 Izvor-Am.priza 6 6 - - - - 37 Am. priza -Confl Jiu 7 7 - - - - 38 Sadu Confl Jiu 22 22 - - - - 39 Izvor-Am. Confl Jiu 21,5 21,5 - - - - 40 Am. Confl Jiu - Confl Jiu 0,5 0,5 - - - -

112

41 Susita Confl. Jiu 37 37 - - - - 42 Izvor-Am. Vaidei 12 12 - - - - 43 Am. Vaidei – Confl. Jiu 25 25 - - - - 44 Sohodol

(Jales) Confl. Tismana 42 42 - - - -

45 Izvor-Am.priza Runcu 30 30 - - - - 46 Am. priza – Confl. Tismana 12 12 - - - - 47 Runcu Confl. Sohodol 9 9 - - - - 48 Izvor-Am. Confl. Sohodol 0,5 0,5 - - - - 49 Am. Confl. Sohodol-Confl. Sohodol 8,5 8,5 - - - - 50 Tismana Confl Jiu 42 42 - - - - 51 Izvor - Calnic 34 34 - - - - 52 Calnic - Confl Jiu 8 8 - - - - 53 Tismanita Confl Tismana 7 7 - - - - 54 Izvor-Am.Confl Tismana 7 7 - - - - 55 Bistrita Confl Tismana 45 45 - - - - 56 Izvor-Av. acumulare Vaja 15 15 - - - - 57 Av. acumulare Vaja - Confl Tismana 30 30 - - - - 58 Gilort Confl Jiu 116 116 - - - - 59 Izvor - Am.Novaci 14 14 - - - - 60 Am. Novaci - Bengesti 26 26 - - - - 61 Bengesti - Turburea 54 54 62 Turburea - Confl Jiu 22 22 - - - 63 Galbenu Confl Gilort 32 32 - - - - 64 Izvor-Am. Baia de Fier 16 16 - - - - 65 Am. Baia de Fier - Confl Gilort 16 16 - - - - 66 Calnic Confl Gilort 25 24 1 - - - 67 Izvor-Albeni 24 24 - - - - 68 Albeni - Confl Gilort 1 - 1 - - - 69 Blahnita Confl Gilort 53 52.5 0.5 - - - 70 Izvor-Tg. Carbunesti 52,5 52,5 - - - - 71 Tg. Carbunesti - Confl Gilort 0,5 - 0.5 - - - 72 Motru Confl Jiu 134 134 - - - 73 Izvor-Am. acumulare Valea Mare 14 14 - - - -

74

Am. acumulare Valea Mare -Av.acumulare Valea Mare 3 3 - - - -

Av. Acumulare Valea Mare-Brosteni 55 55 - - - - 75 76 Brosteni - Fata Motrului 45 45 - - - -

77 Fata Motrului-Gura Motrului 16 16 - 78 Gura Motrului-Confl Jiu 1 1 - - - - 79 Motru Sec Confl Motru 17 17 - - - - 80 Izvor-Am. Motru Sec 15 15 - - - - 81 Am. Motru Sec-Confl Motru 2 2 - - - - 82 Cosustea Confl Motru 75 75 - - - - 83 Izvor - Nadanova 15 15 - - - - 84 Nadanova - Corcova 59 59 - - - - 85 Corcova-Confl Motru 1 1 - - - - 86 Husnita Confl Motru 47 47 - - - - 87 Izvor - Av. Strehaia 46 46 - - - - 88 Av. Strehaia - Confl Motru 1 1 - - - -

113

0 1 2 3 4 5 6 7 8 89 Amaradia

Gorjului Confl Jiu 41 41 - - - -

90 Izvor - Am. Stancesti 4 4 - - - - 91 Am. Stancesti - Confl Jiu 37 37 - - - - 92 Zlasti Confl Jiu 18 18 - - - - 93 Izvor - Dragutesti 17 17 - - - - 94 Dragutesti - Confl Jiu 1 1 - - - -

Nr

Cioiana Confl Jiu 26 25 1 - - - 96 Izvor-Am. Confl Jiu 25 25 - - - - 97 Am. Confl Jiu-Confl Jiu 1 - 1 - - - 98 Jilt Confl Jiu 49 49 - - - - 99 Izvor - Turceni 48 48 - - - -

100 Turceni - Confl Jiu 1 1 - - - - 101 Susita Confl Jiu 24 24 - - - - 102 Izvor-Am. Carceni 2 2 - - - - 103 Am. Carceni-Confl Jiu 22 22 - - - - 104 Carnesti Confl Jiu 9 9 - - - - 105 Izvor - Filiasi 3 3 - - - - 106 Filiasi - Confl Jiu 6 6 - - - - 107 Amaradia Confl Jiu 106 106 - - - - 108 Izvor-Negoiesti 72 72 - - - - 109 Negoiesti - Confl Jiu 34 34 - - - - 110 Plosca Confl Amaradia 35 35 - - - - 111 Izvor-Am. Obarsia 2 2 - - - - 112 Am. Obarsia - Confl Amaradia 33 33 - - - - 113 Raznic Confl Jiu 58 58 - - - - 114 Izvor-Breasta 55 55 - - - - 115 Breasta - Confl Jiu 3 3 - - - - 116 Meretel Confl Raznic 42 42 - - - - 117 Izvor-Am. Gogosu 4 4 - - - - 118 Am. Gogosu - Confl Raznic 38 38 - - - - 119 Mascot Confl Raznic 20 2 18 - - - 120 Izvor-Am. Gropanele 2 2 - - - - 121 Am. Gropanele - Confl Raznic 18 - 18 - - - 123 Canal

Colector Confl Jiu 9 6 - - 3

124 Izvor-Pod C.F. Facai 6 6 - - - 125 Pod CF Facai - Confl Jiu 3 - - - 3

TOTAL

Km %

1588 100

1439,5 90,63

145,5 9,16 - 3

0,21 -

Lungimea tronsoanelor de rauri in raport cu calitatea inregistrata la grupa de indicatori

Regimul de Nutrienti 0 1 2 3 4 5 6 7 8 41 Susita Confl. Jiu 37 37 - - - - 42 Izvor-Am. Vaidei 12 12 - - - - 43 Am. Vaidei – Confl. Jiu 25 25 - - - - 44 Sohodol


45 Izvor-Am.priza Runcu 30 30 - - - - 46 Am. priza – Confl. Tismana 12 12 - - - - 47 Runcu Confl. Sohodol 9 9 - - - - 48 Izvor-Am. Confl. Sohodol 0,5 0,5 - - - -

114

49 Am. Confl. Sohodol-Confl. Sohodol 8,5 8,5 - - - - 50 Tismana Confl Jiu 42 42 - - - - 51 Izvor - Calnic 34 34 - - - - 52 Calnic - Confl Jiu 8 8 - - - - 53 Tismanita Confl Tismana 7 7 - - - - 54 Izvor-Am.Confl Tismana 7 7 - - - - 55 Bistrita Confl Tismana 45 45 - - - - 56 Izvor-Av. acumulare Vaja 15 15 - - - - 57 Av. acumulare Vaja - Confl Tismana 30 30 - - - - 58 Gilort Confl Jiu 116 116 - - - - 59 Izvor - Am.Novaci 14 14 - - - - 60 Am. Novaci - Bengesti 26 26 - - - - 61 Bengesti - Turburea 54 54 62 Turburea - Confl Jiu 22 22 - - - 63 Galbenu Confl Gilort 32 32 - - - - 64 Izvor-Am. Baia de Fier 16 16 - - - - 65 Am. Baia de Fier - Confl Gilort 16 16 - - - - 66 Calnic Confl Gilort 25 25 - - - - 67 Izvor-Albeni 24 24 - - - - 68 Albeni - Confl Gilort 1 1 - - - - 69 Blahnita Confl Gilort 53 53 - - - - 70 Izvor-Tg. Carbunesti 52,5 52,5 - - - - 71 Tg. Carbunesti - Confl Gilort 0,5 0,5 - - - - 72 Motru Confl Jiu 134 72 62 - - - 73 Izvor-Am. acumulare Valea Mare 14 14 - - - -

74


Av. Acumulare Valea Mare-Brosteni 55 55 - - - - 75 76 Brosteni - Fata Motrului 45 - 45 - - -

77 Fata Motrului-Gura Motrului 16 - 16 78 Gura Motrului-Confl Jiu 1 - 1 - - - 79 Motru Sec Confl Motru 17 17 - - - - 80 Izvor-Am. Motru Sec 15 15 - - - - 81 Am. Motru Sec-Confl Motru 2 2 - - - - 82 Cosustea Confl Motru 75 15 60 - - - 83 Izvor - Nadanova 15 15 - - - - 84 Nadanova - Corcova 59 - 59 - - - 85 Corcova-Confl Motru 1 - 1 - - - 86 Husnita Confl Motru 47 46 - 1 - - 87 Izvor - Av. Strehaia 46 46 - - - - 88 Av. Strehaia - Confl Motru 1 - - 1 - -

0 1 2 3 4 5 6 7 8 89 Amaradia


90 Izvor - Am. Stancesti 4 4 - - - - 91 Am. Stancesti - Confl Jiu 37 37 - - - - 92 Zlasti Confl Jiu 18 18 - - - - 93 Izvor - Dragutesti 17 17 - - - - 94 Dragutesti - Confl Jiu 1 1 - - - - 95 Cioiana Confl Jiu 26 26 - - - - 96 Izvor-Am. Confl Jiu 25 25 - - - -

115

97 Am. Confl Jiu-Confl Jiu 1 1 - - - - 98 Jilt Confl Jiu 49 49 - - - - 99 Izvor - Turceni 48 48 - - - - 100 Turceni - Confl Jiu 1 1 - - - - 101 Susita Confl Jiu 24 24 - - - - 102 Izvor-Am. Carceni 2 2 - - - - 103 Am. Carceni-Confl Jiu 22 22 - - - - 104 Carnesti Confl Jiu 9 3 - - 6 - 105 Izvor - Filiasi 3 3 - - - - 106 Filiasi - Confl Jiu 6 - - - 6 - 107 Amaradia Confl Jiu 106 72 34 - - - 108 Izvor-Negoiesti 72 72 - - - - 109 Negoiesti - Confl Jiu 34 - 34 - - - 110 Plosca Confl Amaradia 35 2 33 - - - 111 Izvor-Am. Obarsia 2 2 - - - - 112 Am. Obarsia - Confl Amaradia 33 - 33 - - - 113 Raznic Confl Jiu 58 55 3 - - - 114 Izvor-Breasta 55 55 - - - - 115 Breasta - Confl Jiu 3 - 3 - - - 116 Meretel Confl Raznic 42 42 - - - - 117 Izvor-Am. Gogosu 4 4 - - - - 118 Am. Gogosu - Confl Raznic 38 38 - - - - 119 Mascot Confl Raznic 20 2 18 - - - 120 Izvor-Am. Gropanele 2 2 - - - - 121 Am. Gropanele - Confl Raznic 18 - 18 - - - 123 Canal

Colector Confl Jiu 9 6 - - - 3

124 Izvor-Pod C.F. Facai 6 6 - - - - 125 Pod CF Facai - Confl Jiu 3 - - - - 3

TOTAL

Km %

1588 100

1147 71.62

361 23,23

71 4,56

6 0,38

3 0,21

Lungimea tronsoanelor de rauri in raport cu calitatea

inregistrata la grupa de indicatori Ioni generali-Salinitate



km I II III IV V

0 1 2 3 4 5 6 7 8 1 Jiu Confl Dunarea 339 339 - - - - 2



5


Iscroni - Livezeni 3 3 - - - - 8 Livezeni -Am. Confl. Sadu 30 30 - - - - 9

Am. Confl. Sadu-Av. Ac. Tg. Jiu 21 21 - - - - 10 11

Av. Ac. Tg. Jiu -Balteni 35 35 - - - - 12 13 14 Balteni - Racari 69 69 - - - - 15 Racari- Podari 47 47

116

16 Podari - Malu Mare 6 6 - - - - 17 Malu Mare -Zaval 70 70 - - - - 18 Zaval - Confl 5 5 - - - 19 Buta Confl Jiu 8 8 - - - - 20 Izvor-Am. priza 7,5 7,5 - - - - 21 Am. Priza - Confl 0,5 0,5 - - - - 22 Izvor Confl Jiu 11 11 - - - - 23 Izvor-Am. priza 5 5 - - - - 24 Am. priza-Confl Jiu 6 6 - - - - 25 Jiu de Est Confl Jiu 29 29 - - - - 26 Izvor-Am. Cimpa 12 12 - - - - 27 Am. Cimpa-Petrosani 16 16 - - - - 28 Petrosani-Confl Jiu 1 1 - - - - 29 Taia Confl Jiu de Est 21 21 - - - - 30 Izvor-Am. priza 18 18 - - - - 31 Am. priza-Confl 3 3 - - - - 32 Jiet Confl Jiu de Est 27 27 - - - - 33 Izvor-Am.priza 17 17 - - - - 34 Am. priza -Confl 10 10 - - - - 35 Polatistea Confl Jiu 13 13 - - - - 36 Izvor-Am.priza 6 6 - - - - 37 Am. priza -Confl Jiu 7 7 - - - - 38 Sadu Confl Jiu 22 22 - - - - 39 Izvor-Am. Confl Jiu 21,5 21,5 - - - - 40 Am. Confl Jiu - Confl Jiu 0,5 0,5 - - - -

0 1 2 3 4 5 6 7 8 41 Susita Confl. Jiu 37 37 - - - - 42 Izvor-Am. Vaidei 12 12 - - - - 43 Am. Vaidei – Confl. Jiu 25 25 - - - - 44 Sohodol


45 Izvor-Am.priza Runcu 30 30 - - - - 46 Am. priza – Confl. Tismana 12 12 - - - - 47 Runcu Confl. Sohodol 9 9 - - - - 48 Izvor-Am. Confl. Sohodol 0,5 0,5 - - - - 49 Am. Confl. Sohodol-Confl. Sohodol 8,5 8,5 - - - - 50 Tismana Confl Jiu 42 42 - - - - 51 Izvor - Calnic 34 34 - - - - 52 Calnic - Confl Jiu 8 8 - - - - 53 Tismanita Confl Tismana 7 7 - - - - 54 Izvor-Am.Confl Tismana 7 7 - - - - 55 Bistrita Confl Tismana 45 45 - - - - 56 Izvor-Av. acumulare Vaja 15 15 - - - - 57 Av. acumulare Vaja - Confl Tismana 30 30 - - - - 58 Gilort Confl Jiu 116 116 - - - - 59 Izvor - Am.Novaci 14 14 - - - - 60 Am. Novaci - Bengesti 26 26 - - - - 61 Bengesti - Turburea 54 54 62 Turburea - Confl Jiu 22 22 - - - 63 Galbenu Confl Gilort 32 32 - - - - 64 Izvor-Am. Baia de Fier 16 16 - - - - 65 Am. Baia de Fier - Confl Gilort 16 16 - - - - 66 Calnic Confl Gilort 25 25 - - - -

117

67 Izvor-Albeni 24 24 - - - - 68 Albeni - Confl Gilort 1 1 - - - - 69 Blahnita Confl Gilort 53 52.5 0.5 - - - 70 Izvor-Tg. Carbunesti 52,5 52,5 - - - - 71 Tg. Carbunesti - Confl Gilort 0,5 - 0.5 - - - 72 Motru Confl Jiu 134 134 - - - 73 Izvor-Am. acumulare Valea Mare 14 14 - - - -

74



77 Fata Motrului-Gura Motrului 16 16 - 78 Gura Motrului-Confl Jiu 1 1 - - - - 79 Motru Sec Confl Motru 17 17 - - - - 80 Izvor-Am. Motru Sec 15 15 - - - - 81 Am. Motru Sec-Confl Motru 2 2 - - - - 82 Cosustea Confl Motru 75 75 - - - - 83 Izvor - Nadanova 15 15 - - - - 84 Nadanova - Corcova 59 59 - - - - 85 Corcova-Confl Motru 1 1 - - - - 86 Husnita Confl Motru 47 46 1 - - - 87 Izvor - Av. Strehaia 46 46 - - - - 88 Av. Strehaia - Confl Motru 1 - 1 - - -

0 1 2 3 4 5 6 7 8 89 Amaradia


90 Izvor - Am. Stancesti 4 4 - - - - 91 Am. Stancesti - Confl Jiu 37 37 - - - - 92 Zlasti Confl Jiu 18 17 1 - - - 93 Izvor - Dragutesti 17 17 - - - - 94 Dragutesti - Confl Jiu 1 - 1 - - - 95 Cioiana Confl Jiu 26 25 - 1 - - 96 Izvor-Am. Confl Jiu 25 25 - - - - 97 Am. Confl Jiu-Confl Jiu 1 - - 1 - - 98 Jilt Confl Jiu 49 48 1 - - - 99 Izvor - Turceni 48 48 - - - -

100 Turceni - Confl Jiu 1 - 1 - - - 101 Susita Confl Jiu 24 2 22 - - - 102 Izvor-Am. Carceni 2 2 - - - - 103 Am. Carceni-Confl Jiu 22 - 22 - - - 104 Carnesti Confl Jiu 9 3 6 - - - 105 Izvor - Filiasi 3 3 - - - - 106 Filiasi - Confl Jiu 6 - 6 - - - 107 Amaradia Confl Jiu 106 72 34 - - - 108 Izvor-Negoiesti 72 72 - - - - 109 Negoiesti - Confl Jiu 34 - 34 - - - 110 Plosca Confl Amaradia 35 2 33 - - - 111 Izvor-Am. Obarsia 2 2 - - - - 112 Am. Obarsia - Confl Amaradia 33 - 33 - - - 113 Raznic Confl Jiu 58 58 3 - - - 114 Izvor-Breasta 55 55 - - - - 115 Breasta - Confl Jiu 3 - 3 - - -

118

116 Meretel Confl Raznic 42 42 - - - - 117 Izvor-Am. Gogosu 4 4 - - - - 118 Am. Gogosu - Confl Raznic 38 38 - - - - 119 Mascot Confl Raznic 20 20 - - - - 120 Izvor-Am. Gropanele 2 2 - - - - 121 Am. Gropanele - Confl Raznic 18 18 - - - - 123 Canal

Colector Confl Jiu 9 6 3 - -

124 Izvor-Pod C.F. Facai 6 6 - - - 125 Pod CF Facai - Confl Jiu 3 - 3 - -

TOTAL

Km %

1588 100

1482,5 93.21

104.5 6.71

1 0.07 - -


Metale Grele Nr. crt. Raul Tronson


km I II III IV V

0 1 2 3 4 5 6 7 8 1 Jiu Confl Dunarea

339 109 132 98 - - 2 Izvor-Am. Confl

Rostoveanu 16 16 - - - - 3

Am. Confl Rostoveanu-Lupeni(Av. Confl Braia) 22 - - 22 - - 4

5

Lupeni(Av. Confl Braia)-Iscroni 15 - 15 - - - 6 7

Iscroni - Livezeni 3 3 - - - - 8 Livezeni -Am. Confl. Sadu 30 - 30 - - - 9


Av. Ac. Tg. Jiu -Balteni 35 - 35 - - - 12 13 14 Balteni - Racari 69 69 - - - - 15 Racari- Podari 47 - 47 16 Podari - Malu Mare 6 - - 6 - - 17 Malu Mare -Zaval 70 - - 70 - - 18 Zaval - Confl 5 - 5 - - - 19 Buta Confl Jiu 8 8 - - - - 20 Izvor-Am. priza 7,5 7,5 - - - - 21 Am. Priza - Confl 0,5 0,5 - - - - 22 Izvor Confl Jiu 11 11 - - - - 23 Izvor-Am. priza 5 5 - - - - 24 Am. priza-Confl Jiu 6 6 - - - - 25 Jiu de Est Confl Jiu 29 28 1 - - - 26 Izvor-Am. Cimpa 12 12 - - - - 27 Am. Cimpa-Petrosani 16 16 - - - - 28 Petrosani-Confl Jiu 1 - 1 - - - 29 Taia Confl Jiu de Est 21 21 - - - - 30 Izvor-Am. priza 18 18 - - - - 31 Am. priza-Confl 3 3 - - - - 32 Jiet Confl Jiu de Est 27 27 - - - - 33 Izvor-Am.priza 17 17 - - - - 34 Am. priza -Confl 10 10 - - - -

119

35 Polatistea Confl Jiu 13 13 - - - - 36 Izvor-Am.priza 6 6 - - - - 37 Am. priza -Confl Jiu 7 7 - - - - 38 Sadu Confl Jiu 22 21,5 0,5 - - - 39 Izvor-Am. Confl Jiu 21,5 21,5 - - - - 40 Am. Confl Jiu - Confl Jiu 0,5 - 0,5 - - -



45 Izvor-Am.priza Runcu 30 30 - - - - 46 Am. priza – Confl. Tismana 12 12 - - - - 47 Runcu Confl. Sohodol 9 9 - - - - 48 Izvor-Am. Confl. Sohodol 0,5 0,5 - - - - 49 Am. Confl. Sohodol-Confl. Sohodol 8,5 8,5 - - - - 50 Tismana Confl Jiu 42 42 - - - - 51 Izvor - Calnic 34 34 - - - - 52 Calnic - Confl Jiu 8 8 - - - - 53 Tismanita Confl Tismana 7 7 - - - - 54 Izvor-Am.Confl Tismana 7 7 - - - - 55 Bistrita Confl Tismana 45 45 - - - - 56 Izvor-Av. acumulare Vaja 15 15 - - - - 57 Av. acumulare Vaja - Confl Tismana 30 30 - - - - 58 Gilort Confl Jiu 116 62 54 - - - 59 Izvor - Am.Novaci 14 14 - - - - 60 Am. Novaci - Bengesti 26 26 - - - - 61 Bengesti - Turburea 54 - 54 - - - 62 Turburea - Confl Jiu 22 22 - - - - 63 Galbenu Confl Gilort 32 16 16 - - - 64 Izvor-Am. Baia de Fier 16 16 - - - - 65 Am. Baia de Fier - Confl Gilort 16 - 16 - - - 66 Calnic Confl Gilort 25 25 - - - - 67 Izvor-Albeni 24 24 - - - - 68 Albeni - Confl Gilort 1 1 - - - - 69 Blahnita Confl Gilort 53 53 - - - - 70 Izvor-Tg. Carbunesti 52,5 52,5 - - - - 71 Tg. Carbunesti - Confl Gilort 0,5 0,5 - - - - 72 Motru Confl Jiu 134 118 16 - - - 73 Izvor-Am. acumulare Valea Mare 14 14 - - - -

74 Am. acumulare Valea Mare -Av.acumulare Valea Mare 3 3 - - - -

75 Av. Acumulare Valea Mare-Brosteni 55 55 - - - - 76 Brosteni - Fata Motrului 45 45 - - - - 77 Fata Motrului-Gura Motrului 16 - 16 78 Gura Motrului-Confl Jiu 1 1 - - - - 79 Motru Sec Confl Motru 17 17 - - - - 80 Izvor-Am. Motru Sec 15 15 - - - - 81 Am. Motru Sec-Confl Motru 2 2 - - - - 82 Cosustea Confl Motru 75 75 - - - - 83 Izvor - Nadanova 15 15 - - - - 84 Nadanova - Corcova 59 59 - - - -

120

85 Corcova-Confl Motru 1 1 - - - - 86 Husnita Confl Motru 47 47 - - - - 87 Izvor - Av. Strehaia 46 46 - - - - 88 Av. Strehaia - Confl Motru 1 1 - - - -

0 1 2 3 4 5 6 7 8 89

Amaradia Gorjului

Confl Jiu 41 41 - - - - 90 Izvor - Am. Stancesti 4 4 - - - - 91 Am. Stancesti - Confl Jiu 37 37 - - - - 92

Zlasti Confl Jiu 18 18 - - - -

93 Izvor - Dragutesti 17 17 - - - - 94 Dragutesti - Confl Jiu 1 1 - - - - 95

Cioiana Confl Jiu 26 25 1 - - -

96 Izvor-Am. Confl Jiu 25 25 - - - - 97 Am. Confl Jiu-Confl Jiu 1 - 1 - - - 98

Jilt Confl Jiu 49 48 1 - - -

99 Izvor - Turceni 48 48 - - - - 100 Turceni - Confl Jiu 1 - 1 - - - 101

Susita Confl Jiu 24 2 22 - - -

102 Izvor-Am. Carceni 2 2 - - - - 103 Am. Carceni-Confl Jiu 22 - 22 - - - 104

Carnesti Confl Jiu 9 3 6 - - -

105 Izvor - Filiasi 3 3 - - - - 106 Filiasi - Confl Jiu 6 - 6 - - - 107

Amaradia Confl Jiu 106 72 34 - - -

108 Izvor-Negoiesti 72 72 - - - - 109 Negoiesti - Confl Jiu 34 - 34 - - - 110

Plosca Confl Amaradia 35 2 - - 33 -

111 Izvor-Am. Obarsia 2 2 - - - - 112 Am. Obarsia - Confl Amaradia 33 - - - 33 - 113

Raznic Confl Jiu 58 55 3 - - -

114 Izvor-Breasta 55 55 - - - - 115 Breasta - Confl Jiu 3 - 3 - - - 116

Meretel Confl Raznic 42 42 - - - -

117 Izvor-Am. Gogosu 4 4 - - - - 118 Am. Gogosu - Confl Raznic 38 38 - - - - 119

Mascot Confl Raznic 20

120 Izvor-Am. Gropanele 2 121 Am. Gropanele - Confl Raznic 18 123 Canal

Colector Confl Jiu 9 6 3 - -

124 Izvor-Pod C.F. Facai 6 6 - - - 125 Pod CF Facai - Confl Jiu 3 - 3 - -

TOTAL

Km %

1588 100

1147,5 72,94

289,5 18,62

98 6,30

33 2,14 -

Lungimea tronsoanelor de rauri in raport cu calitatea inregistrata la grupa de indicatori Micropoluanti anorganici si organici



km I II III IV V

0 1 2 3 4 5 6 7 8 1 Jiu Confl Dunarea 339 339 - - - -

121

2 Izvor-Am. Confl Rostoveanu 16 16 - - - -

3 Am. Confl Rostoveanu-Lupeni(Av. Confl Braia) 22 22 - - - - 4

5


Iscroni - Livezeni 3 3 - - - - 8 Livezeni -Am. Confl. Sadu 30 30 - - - - 9


Av. Ac. Tg. Jiu -Balteni 35 35 - - - - 12 13 14 Balteni - Racari 69 69 - - - - 15 Racari- Podari 47 47 16 Podari - Malu Mare 6 6 - - - - 17 Malu Mare -Zaval 70 70 - - - - 18 Zaval - Confl 5 5 - - - - 19 Buta Confl Jiu 8 8 - - - - 20 Izvor-Am. priza 7,5 7,5 - - - - 21 Am. Priza - Confl 0,5 0,5 - - - - 22 Izvor Confl Jiu 11 11 - - - - 23 Izvor-Am. priza 5 5 - - - - 24 Am. priza-Confl Jiu 6 6 - - - - 25 Jiu de Est Confl Jiu 29 29 - - - - 26 Izvor-Am. Cimpa 12 12 - - - - 27 Am. Cimpa-Petrosani 16 16 - - - - 28 Petrosani-Confl Jiu 1 1 - - - - 29 Taia Confl Jiu de Est 21 21 - - - - 30 Izvor-Am. priza 18 18 - - - - 31 Am. priza-Confl 3 3 - - - - 32 Jiet Confl Jiu de Est 27 27 - - - - 33 Izvor-Am.priza 17 17 - - - - 34 Am. priza -Confl 10 10 - - - - 35 Polatistea Confl Jiu 13 13 - - - - 36 Izvor-Am.priza 6 6 - - - - 37 Am. priza -Confl Jiu 7 7 - - - - 38 Sadu Confl Jiu 22 22 - - - - 39 Izvor-Am. Confl Jiu 21,5 21,5 - - - - 40 Am. Confl Jiu - Confl Jiu 0,5 0,5 - - - -



45 Izvor-Am.priza Runcu 30 30 - - - - 46 Am. priza – Confl. Tismana 12 12 - - - - 47 Runcu Confl. Sohodol 9 9 - - - - 48 Izvor-Am. Confl. Sohodol 0,5 0,5 - - - - 49 Am. Confl. Sohodol-Confl. Sohodol 8,5 8,5 - - - - 50 Tismana Confl Jiu 42 42 - - - - 51 Izvor - Calnic 34 34 - - - -

122

52 Calnic - Confl Jiu 8 8 - - - - 53 Tismanita Confl Tismana 7 7 - - - - 54 Izvor-Am.Confl Tismana 7 7 - - - - 55 Bistrita Confl Tismana 45 45 - - - - 56 Izvor-Av. acumulare Vaja 15 15 - - - - 57 Av. acumulare Vaja - Confl Tismana 30 30 - - - - 58 Gilort Confl Jiu 116 116 - - - - 59 Izvor - Am.Novaci 14 14 - - - - 60 Am. Novaci - Bengesti 26 26 - - - - 61 Bengesti - Turburea 54 54 - - - - 62 Turburea - Confl Jiu 22 22 - - - - 63 Galbenu Confl Gilort 32 32 - - - - 64 Izvor-Am. Baia de Fier 16 16 - - - - 65 Am. Baia de Fier - Confl Gilort 16 16 - - - - 66 Calnic Confl Gilort 25 25 - - - - 67 Izvor-Albeni 24 24 - - - - 68 Albeni - Confl Gilort 1 1 - - - - 69 Blahnita Confl Gilort 53 53 - - - - 70 Izvor-Tg. Carbunesti 52,5 52,5 - - - -

71 Tg. Carbunesti - Confl Gilort 0,5 0,5 - - - -

72 Motru

Confl Jiu 134 134 - - - -

73 Izvor-Am. acumulare Valea Mare 14 14 - - - -

74



77 Fata Motrului-Gura Motrului 16 16 78 Gura Motrului-Confl Jiu 1 1 - - - - 79 Motru Sec Confl Motru 17 17 - - - - 80 Izvor-Am. Motru Sec 15 15 - - - - 81 Am. Motru Sec-Confl Motru 2 2 - - - - 82 Cosustea Confl Motru 75 75 - - - - 83 Izvor - Nadanova 15 15 - - - - 84 Nadanova - Corcova 59 59 - - - - 85 Corcova-Confl Motru 1 1 - - - - 86 Husnita Confl Motru 47 47 - - - - 87 Izvor - Av. Strehaia 46 46 - - - - 88 Av. Strehaia - Confl Motru 1 1 - - - -

0 1 2 3 4 5 6 7 8 89 Amaradia


90 Izvor - Am. Stancesti 4 4 - - - - 91 Am. Stancesti - Confl Jiu 37 37 - - - - 92 Zlasti Confl Jiu 18 18 - - - - 93 Izvor - Dragutesti 17 17 - - - - 94 Dragutesti - Confl Jiu 1 1 - - - - 95 Cioiana Confl Jiu 26 26 - - - - 96 Izvor-Am. Confl Jiu 25 25 - - - - 97 Am. Confl Jiu-Confl Jiu 1 1 - - - -

123

98 Jilt Confl Jiu 49 49 - - - - 99 Izvor - Turceni 48 48 - - - - 100 Turceni - Confl Jiu 1 1 - - - - 101 Susita Confl Jiu 24 24 - - - - 102 Izvor-Am. Carceni 2 2 - - - - 103 Am. Carceni-Confl Jiu 22 22 - - - - 104 Carnesti Confl Jiu 9 9 - - - - 105 Izvor - Filiasi 3 3 - - - - 106 Filiasi - Confl Jiu 6 6 - - - - 107 Amaradia Confl Jiu 106 106 - - - - 108 Izvor-Negoiesti 72 72 - - - - 109 Negoiesti - Confl Jiu 34 34 - - - - 110 Plosca Confl Amaradia 35 35 - - - - 111 Izvor-Am. Obarsia 2 2 - - - - 112 Am. Obarsia - Confl Amaradia 33 33 - - - - 113 Raznic Confl Jiu 58 58 - - - - 114 Izvor-Breasta 55 55 - - - - 115 Breasta - Confl Jiu 3 3 - - - - 116 Meretel Confl Raznic 42 42 - - - - 117 Izvor-Am. Gogosu 4 4 - - - - 118 Am. Gogosu - Confl Raznic 38 38 - - - - 119 Mascot Confl Raznic 20 20 - - - - 120 Izvor-Am. Gropanele 2 2 - - - - 121 Am. Gropanele - Confl Raznic 18 18 - - - - 123 Canal

Colector Confl Jiu 9 9 - - - -

124 Izvor-Pod C.F. Facai 6 6 - - - - 125 Pod CF Facai - Confl Jiu 3 3 - - - -

TOTAL

Km %

1554 100

1554 100 - - - -


Grupa Generala Nr. crt. Raul Tronson


km I II III IV V

0 1 2 3 4 5 6 7 8 1 Jiu Confl Dunarea 339 18 223 98 - - 2


Am. Confl Rostoveanu-Lupeni(Av. Confl Braia) 22 - - 22 - - 4

5

Lupeni(Av. Confl Braia)-Iscroni 15 - 15 - - - 6 7

Iscroni - Livezeni 3 3 - - - - 8 Livezeni -Am. Confl. Sadu 30 - 30 - - - 9

Am. Confl. Sadu-Av. Ac. Tg. Jiu 21 - 21 - - - 10 11

Av. Ac. Tg. Jiu -Balteni 35 - 35 - - - 12 13 14 Balteni - Racari 69 - 69 - - - 15 Racari- Podari 47 - 47 16 Podari - Malu Mare 6 - - 6 - -

124

17 Malu Mare -Zaval 70 - - 70 - - 18 Zaval - Confl 5 - 5 - - - 19 Buta Confl Jiu 8 8 - - - - 20 Izvor-Am. priza 7,5 7,5 - - - - 21 Am. Priza - Confl 0,5 0,5 - - - - 22 Izvor Confl Jiu 11 11 - - - - 23 Izvor-Am. priza 5 5 - - - - 24 Am. priza-Confl Jiu 6 6 - - - - 25 Jiu de Est Confl Jiu 29 28 1 - - - 26 Izvor-Am. Cimpa 12 12 - - - - 27 Am. Cimpa-Petrosani 16 16 - - - - 28 Petrosani-Confl Jiu 1 - 1 - - - 29 Taia Confl Jiu de Est 21 21 - - - - 30 Izvor-Am. priza 18 18 - - - - 31 Am. priza-Confl 3 3 - - - - 32 Jiet Confl Jiu de Est 27 27 - - - - 33 Izvor-Am.priza 17 17 - - - - 34 Am. priza -Confl 10 10 - - - - 35 Polatistea Confl Jiu 13 13 - - - - 36 Izvor-Am.priza 6 6 - - - - 37 Am. priza -Confl Jiu 7 7 - - - - 38 Sadu Confl Jiu 22 21,5 0,5 - - - 39 Izvor-Am. Confl Jiu 21,5 21,5 - - - - 40 Am. Confl Jiu - Confl Jiu 0,5 - 0,5 - - -



45 Izvor-Am.priza Runcu 30 30 - - - - 46 Am. priza – Confl. Tismana 12 12 - - - - 47 Runcu Confl. Sohodol 9 9 - - - - 48 Izvor-Am. Confl. Sohodol 0,5 0,5 - - - - 49 Am. Confl. Sohodol-Confl. Sohodol 8,5 8,5 - - - - 50 Tismana Confl Jiu 42 42 - - - - 51 Izvor - Calnic 34 34 - - - - 52 Calnic - Confl Jiu 8 8 - - - - 53 Tismanita Confl Tismana 7 7 - - - - 54 Izvor-Am.Confl Tismana 7 7 - - - - 55 Bistrita Confl Tismana 45 45 - - - - 56 Izvor-Av. acumulare Vaja 15 15 - - - - 57 Av. acumulare Vaja - Confl Tismana 30 30 - - - - 58 Gilort Confl Jiu 116 62 54 - - - 59 Izvor - Am.Novaci 14 14 - - - - 60 Am. Novaci - Bengesti 26 26 - - - - 61 Bengesti - Turburea 54 - 54 - - - 62 Turburea - Confl Jiu 22 22 - - - 63 Galbenu Confl Gilort 32 16 16 - - - 64 Izvor-Am. Baia de Fier 16 16 - - - - 65 Am. Baia de Fier - Confl Gilort 16 - 16 - - - 66 Calnic Confl Gilort 25 24 1 - - - 67 Izvor-Albeni 24 24 - - - - 68 Albeni - Confl Gilort 1 - 1 - - -

125

69 Blahnita Confl Gilort 53 52,5 0,5 - - - 70 Izvor-Tg. Carbunesti 52,5 52,5 - - - - 71 Tg. Carbunesti - Confl Gilort 0,5 - 0,5 - - - 72 Motru Confl Jiu 134 72 62 - - - 73 Izvor-Am. acumulare Valea Mare 14 14 - - - -

74


Av. Acumulare Valea Mare-Brosteni 55 55 - - - - 75 76 Brosteni - Fata Motrului 45 - 45 - - -

77 Fata Motrului-Gura Motrului 16 - 16 78 Gura Motrului-Confl Jiu 1 - 1 - - - 79 Motru Sec Confl Motru 17 17 - - - - 80 Izvor-Am. Motru Sec 15 15 - - - - 81 Am. Motru Sec-Confl Motru 2 2 - - - - 82 Cosustea Confl Motru 75 15 60 - - - 83 Izvor - Nadanova 15 15 - - - - 84 Nadanova - Corcova 59 - 59 - - - 85 Corcova-Confl Motru 1 - 1 - - - 86 Husnita Confl Motru 47 46 - 1 - - 87 Izvor - Av. Strehaia 46 46 - - - - 88 Av. Strehaia - Confl Motru 1 - - 1 - -

126

Starea ecologica a raurilor din b.h. Jiu - numarul total de kilometri pe clase de calitate

conform Ord. 161/2006 Macrozoobentos-2009



km I II III IV V

0 1 2 3 4 5 6 7 8 1 Jiu Confl. Dunarea 339 163 176 - - - 2



5

1 2 3 4 5 6 7 8 89 Amaradia


90 Izvor - Am. Stancesti 4 4 - - - - 91 Am. Stancesti - Confl Jiu 37 37 - - - - 92 Zlasti Confl Jiu 18 17 1 - - - 93 Izvor - Dragutesti 17 17 - - - - 94 Dragutesti - Confl Jiu 1 - 1 - - - 95 Cioiana Confl Jiu 26 25 - 1 - - 96 Izvor-Am. Confl Jiu 25 25 - - - - 97 Am. Confl Jiu-Confl Jiu 1 - - 1 - - 98 Jilt Confl Jiu 49 48 1 - - - 99 Izvor - Turceni 48 48 - - - - 100 Turceni - Confl Jiu 1 - 1 - - - 101 Susita Confl Jiu 24 2 - 22 - - 102 Izvor-Am. Carceni 2 2 - - - - 103 Am. Carceni-Confl Jiu 22 - - 22 - - 104 Carnesti Confl Jiu 9 3 - - 6 - 105 Izvor - Filiasi 3 3 - - - - 106 Filiasi - Confl Jiu 6 - - - 6 - 107 Amaradia Confl Jiu 106 72 - - 34 - 108 Izvor-Negoiesti 72 72 - - - - 109 Negoiesti - Confl Jiu 34 - - - 34 - 110 Plosca Confl Amaradia 35 2 - - 33 - 111 Izvor-Am. Obarsia 2 2 - - - - 112 Am. Obarsia - Confl Amaradia 33 - - - 33 - 113 Raznic Confl Jiu 58 55 - 3 - - 114 Izvor-Breasta 55 55 - - - - 115 Breasta - Confl Jiu 3 - - 3 - - 116 Meretel Confl Raznic 42 42 - - - - 117 Izvor-Am. Gogosu 4 4 - - - - 118 Am. Gogosu - Confl Raznic 38 38 - - - - 119 Mascot Confl Raznic 20 2 18 - - - 120 Izvor-Am. Gropanele 2 2 - - - - 121 Am. Gropanele - Confl Raznic 18 - 18 - - - 123 Canal

Colector Confl Jiu 9 6 - - - 3

124 Izvor-Pod C.F. Facai 6 6 - - - - 125 Pod CF Facai - Confl Jiu 3 - - - - 3

TOTAL

Km %

1588 100

949 59,76

438 27,58

125 7,87

73 4,59

3 0,2

127

6 7

Iscroni - Livezeni 3 - 3 - - - 8 Livezeni - Am. Confl. Sadu 30 - 30 - - - 9 Am. Confl. Sadu - Av. acumulare Tg. Jiu 21 21 - - - - 10

11

Av. acumulare Tg. Jiu -Balteni 35 35 - - - - 12

13

Balteni - Racari 69 69 - - - - Racari- Podari 47 - 47 - Podari - Malu Mare 6 - 6 - - - Malu Mare -Zaval 70 - 70 - - - Zaval – Confl. Dunarea 5 - 5 - - -

14 Buta Confl. Jiu 8 8 - - - - 15 Izvor-Am. priza 7,5 7,5 - - - - 16 Am. Priza – Confl. Jiu 0,5 0,5 - - - - 17 Izvor Confl. Jiu 11 11 - - - - 18 Izvor-Am. priza 5 5 - - - - 19 Am. priza-Confl. Jiu 6 6 - - - - 20 Jiu de Est Confl. Jiu 29 29 - - - - 21 Izvor-Am. Cimpa 12 12 - - - - 22 Am. Cimpa-Petrosani 16 16 - - - - 23 Petrosani-Confl. Jiu 1 1 - - - - 24 Taia Confl. Jiu de Est 21 21 - - - - 25 Izvor-Am. priza 18 18 - - - - 26 Am. priza-Confl. Jiu de Est 3 3 - - - - 27 Polatistea Confl. Jiu 13 13 - - - - 28 Izvor-Am.priza 6 6 - - - - 29 Am. priza -Confl Jiu 7 7 - - - - 30 Sadu Confl. Jiu 22 22 - - - - 31 Izvor-Am. Confl. Jiu 21,5 21,5 - - - - 32 Am. Confl. Jiu – Confl. Jiu 0,5 0,5 - - - -




41 Am. Confl. Sohodol-Confl. Sohodol 8,5 8,5 - - - -

42 Tismana Confl. Jiu 42 42 - - - - 43 Izvor - Calnic 34 34 - - - - 44 Calnic – Confl. Jiu 8 8 - - - - 45 Tismanita Confl. Tismana 7 7 - - - - 46 Izvor-Am.Confl. Tismana 7 7 - - - - 47 Gilort Confl. Jiu 116 116 - - - - 48 Izvor – Am. Novaci 14 14 - - - - 49 Am. Novaci - Bengesti 26 26 - - - - 50 Bengesti - Turburea 54 54

128

51 Turburea – Confl. Jiu 22 22 - - - - 52 Galbenu Confl. Gilort 32 32 - - - - 53 Izvor-Am. Baia de Fier 16 16 - - - - 54 Am. Baia de Fier – Confl. Gilort 16 16 - - - - 55 Calnic Confl. Gilort 25 25 - - - 56 Izvor-Albeni 24 24 - - - 57 Albeni – Confl. Gilort 1 1 - - - 58 Blahnita Confl. Gilort 53 53 - - - - 59 Izvor-Tg. Carbunesti 52,5 52,5 - - - - 60 Tg. Carbunesti – Confl. Gilort 0,5 0,5 61 Motru Confl. Jiu 134 72 62 - - -

62 Izvor-Am. acumulare Valea Mare 14 14 - - - - 63

Am. acumulare Valea Mare -Av.acumulare Valea Mare 3 3 - - - - 64

65 Av. Acumulare Valea Mare-Brosteni 55 55 - - - - 66

67 Brosteni - Fata Motrului 45 - 45 - - - Fata Motrului-Gura Motrului 16 - 16 Gura Motrului-Confl. Jiu 1 - 1 - - -

68 Motru Sec Confl. Motru 17 17 - - - - 69 Izvor-Am. Motru Sec 15 15 - - - - 70 Am. Motru Sec-Confl. Motru 2 2 - - - -

0 1 2 3 4 5 6 7 8 71 Cosustea Confl. Motru 75 15 60 - - - 72 Izvor - Nadanova 15 15 - - - - 73 Nadanova - Corcova 59 - 59 - - - 74 Corcova-Confl. Motru 1 - 1 - - - 75 Husnita Confl. Motru 47 46 - 1 - - 76 Izvor - Av. Strehaia 46 46 - - - - 77 Av. Strehaia – Confl. Motru 1 - - 1 - - 78 Amaradia

Gorjului Confl. Jiu 41 41 - - - -

79 Izvor - Am. Stancesti 4 4 - - - - 80 Am. Stancesti – Confl. Jiu 37 37 - - - - 81 Zlasti Confl. Jiu 18 18 - - - - 82 Izvor - Dragutesti 17 17 - - - - 83 Dragutesti – Confl. Jiu 1 1 - - - - 84 Cioiana Confl. Jiu 26 25 1 - - - 85 Izvor-Am. Confl. Jiu 25 25 - - - - 86 Am. Confl. Jiu-Confl. Jiu 1 - 1 - - - 87 Jilt Confl. Jiu 49 48 1 - - - 88 Izvor - Turceni 48 48 - - - - 89 Turceni – Confl. Jiu 1 - 1 - - - 90 Carnesti Confl. Jiu 9 3 - - 6 - 91 Izvor - Filiasi 3 3 - - - - 92 Filiasi – Confl. Jiu 6 - - - 6 - 93 Amaradia Confl. Jiu 106 72 34 - - - 94 Izvor-Negoiesti 72 72 - - - - 95 Negoiesti – Confl. Jiu 34 - 34 - - - 96 Plosca Confl. Amaradia 35 2 33 - - - 97 Izvor-Am. Obarsia 2 2 - - - -

129

98 Am. Obarsia –Confl. Amaradia 33 - 33 - - - 99 Raznic Confl. Jiu 58 55 3 - - -

100 Izvor-Breasta 55 55 - - - - 101 Breasta – Confl. Jiu 3 - 3 - - - 102 Meretel Confl. Raznic 42 42 - - - - 103 Izvor-Am. Gogosu 4 4 - - - - 104 Am. Gogosu – Confl. Raznic 38 38 - - - - 105 Mascot Confl. Raznic 20 20 - - - - 106 Izvor-Am. Gropanele 2 2 - - - - 107 Am. Gropanele –Confl. Raznic 18 18 - - - - 108 Canal

Colector Confl. Jiu 9 6 - - - 3

109 Izvor-Pod C.F. Facai 6 6 - - - - 110 Pod C.F. Facai – Confl. Jiu 3 - - - - 3

111 TOTAL

Km %

1492 100

1112 74,53

370 24,81

1 0,06

6 0,4

3 0,2

Starea ecologica a raurilor din b.h. Jiu - numarul total de kilometri pe clase de calitate conform Ord. 161/2006

Microfitobentos-2009 Nr. crt. Raul Tronson


km I II III IV V

0 1 2 3 4 5 6 7 8 1 Jiu Confl. Dunarea 339 107 5 - - - 2



5


Iscroni - Livezeni 3 3 - - - - 8 Livezeni - Am. Confl. Sadu 30 30 - - - - 9 Am. Confl. Sadu - Av. acumulare Tg. Jiu 21 21 - - - - 10

11

Av. acumulare Tg. Jiu -Balteni 35 - - - - - 12

13

Balteni - Racari 69 - - - - - Racari- Podari 47 - - - Podari - Malu Mare 6 - - - - - Malu Mare - Zaval 70 - - - - - Zaval – Confl. Dunarea 5 - 5 - - -

14 Buta Confl. Jiu 8 8 - - - - 15 Izvor-Am. priza 7,5 7,5 - - - - 16 Am. Priza – Confl. Jiu 0,5 0,5 - - - - 17 Izvor Confl. Jiu 11 11 - - - - 18 Izvor-Am. priza 5 5 - - - - 19 Am. priza-Confl. Jiu 6 6 - - - - 20 Jiu de Est Confl. Jiu 29 29 - - - 21 Izvor-Am. Cimpa 12 12 - - - - 22 Am. Cimpa-Petrosani 16 16 - - - - 23 Petrosani-Confl. Jiu 1 1 - - - - 24 Taia Confl. Jiu de Est 21 21 - - - -

130

25 Izvor-Am. priza 18 18 - - - - 26 Am. priza-Confl. Jiu de Est 3 3 - - - - 27 Polatistea Confl. Jiu 13 13 - - - - 28 Izvor-Am.priza 6 6 - - - - 29 Am. priza -Confl Jiu 7 7 - - - - 30 Sadu Confl. Jiu 22 22 - - - - 31 Izvor-Am. Confl. Jiu 21,5 21,5 - - - - 32 Am. Confl. Jiu – Confl. Jiu 0,5 0,5 - - - -




41 Am. Confl. Sohodol-Confl. Sohodol 8,5 8,5 - - - -

42 Tismana Confl. Jiu 42 - - - - - 43 Izvor - Calnic 34 - - - - - 44 Calnic – Confl. Jiu 8 - - - - - 45 Tismanita Confl. Tismana 7 7 - - - - 46 Izvor-Am.Confl. Tismana 7 7 - - - - 47 Gilort Confl. Jiu 116 40 - - - - 48 Izvor – Am. Novaci 14 14 - - - - 49 Am. Novaci - Bengesti 26 26 - - - - 50 Bengesti - Turburea 54 - - - - - 51 Turburea – Confl. Jiu 22 - - - - - 52 Galbenu Confl. Gilort 32 32 - - - - 53 Izvor-Am. Baia de Fier 16 16 - - - - 54 Am. Baia de Fier – Confl. Gilort 16 16 - - - - 55 Calnic Confl. Gilort 25 - - - - 56 Izvor-Albeni 24 - - - - 57 Albeni – Confl. Gilort 1 - - - - 58 Blahnita Confl. Gilort 53 - - - - - 59 Izvor-Tg. Carbunesti 52,5 - - - - - 60 Tg. Carbunesti – Confl. Gilort 0,5 - - - - - 61 Motru Confl. Jiu 134 72 - - - -


Am. acumulare Valea Mare -Av.acumulare Valea Mare 3 3 - - - - 64

65 Av. Acumulare Valea Mare-Brosteni 55 55 - - - - 66

67 Brosteni - Fata Motrului 45 - - - - - Fata Motrului-Gura Motrului 16 - - Gura Motrului-Confl. Jiu 1 - - - - -

68 Motru Sec Confl. Motru 17 17 - - - - 69 Izvor-Am. Motru Sec 15 15 - - - - 70 Am. Motru Sec-Confl. Motru 2 2 - - - -

131

0 1 2 3 4 5 6 7 8 71 Cosustea Confl. Motru 75 15 59 - - - 72 Izvor - Nadanova 15 15 - - - - 73 Nadanova - Corcova 59 - 59 - - - 74 Corcova-Confl. Motru 1 - - - - - 75 Husnita Confl. Motru 47 - - - - - 76 Izvor - Av. Strehaia 46 - - - - - 77 Av. Strehaia – Confl. Motru 1 - - - - - 78 Amaradia


79 Izvor - Am. Stancesti 4 4 - - - - 80 Am. Stancesti – Confl. Jiu 37 37 - - - - 81 Zlasti Confl. Jiu 18 - - - - - 82 Izvor - Dragutesti 17 - - - - - 83 Dragutesti – Confl. Jiu 1 - - - - - 84 Cioiana Confl. Jiu 26 - - - - - 85 Izvor-Am. Confl. Jiu 25 - - - - - 86 Am. Confl. Jiu-Confl. Jiu 1 - - - - - 87 Jilt Confl. Jiu 49 - - - - - 88 Izvor - Turceni 48 - - - - - 89 Turceni – Confl. Jiu 1 - - - - - 90 Carnesti Confl. Jiu 9 - - - - - 91 Izvor - Filiasi 3 - - - - - 92 Filiasi – Confl. Jiu 6 - - - - - 93 Amaradia Confl. Jiu 106 - - - - - 94 Izvor-Negoiesti 72 - - - - - 95 Negoiesti – Confl. Jiu 34 - - - - - 96 Plosca Confl. Amaradia 35 - - - - - 97 Izvor-Am. Obarsia 2 - - - - - 98 Am. Obarsia –Confl. Amaradia 33 - - - - - 99 Raznic Confl. Jiu 58 - - - - - 100 Izvor-Breasta 55 - - - - - 101 Breasta – Confl. Jiu 3 - - - - - 102 Meretel Confl. Raznic 42 - - - - - 103 Izvor-Am. Gogosu 4 - - - - - 104 Am. Gogosu – Confl. Raznic 38 - - - - - 105 Mascot Confl. Raznic 20 - - - - - 106 Izvor-Am. Gropanele 2 - - - - - 107 Am. Gropanele –Confl. Raznic 18 - - - - - 108 Canal

Colector Confl. Jiu 9 - - - -

109 Izvor-Pod C.F. Facai 6 - - - - - 110 Pod C.F. Facai – Confl. Jiu 3 - - - - -

111 TOTAL

Km %

1492 100

523 35,05

64 4,28 - - -

Starea ecologica a raurilor din b.h. Jiu - numarul total de kilometri pe clase de calitate conform Ord. 161/2006

Fitoplancton-2009 Nr. crt. Raul Tronson


km I II III IV V

0 1 2 3 4 5 6 7 8 1 Jiu Confl. Dunarea 339 189 81 - -

132

2 Izvor-Am. Confl. Rostoveanu 16 16 - - - -

3 Am. Confl Rostoveanu-Lupeni(Av. Confl Braia) 22 22 - - - - 4

5

Lupeni(Av. Confl Braia)-Iscroni 15 - - - - - 6 7

Iscroni - Livezeni 3 - - - - - 8 Livezeni - Am. Confl. Sadu 30 - - - - - 9 Am. Confl. Sadu - Av. acumulare Tg. Jiu 21 - - - - - 10

11

Av. acumulare Tg. Jiu -Balteni 35 35 - - - - 12

13

Balteni - Racari 69 69 - - - - Racari- Podari 47 47 - - Podari - Malu Mare 6 - 6 - - - Malu Mare - Zaval 70 - 70 - - - Zaval – Confl. Dunarea 5 - 5 - - -

14 Buta Confl. Jiu 8 - - - - - 15 Izvor-Am. priza 7,5 - - - - - 16 Am. Priza – Confl. Jiu 0,5 - - - - - 17 Izvor Confl. Jiu 11 - - - - - 18 Izvor-Am. priza 5 - - - - - 19 Am. priza-Confl. Jiu 6 - - - - - 20 Jiu de Est Confl. Jiu 29 28 - - - 21 Izvor-Am. Cimpa 12 12 - - - - 22 Am. Cimpa-Petrosani 16 16 - - - - 23 Petrosani-Confl. Jiu 1 - - - - - 24 Taia Confl. Jiu de Est 21 21 - - - - 25 Izvor-Am. priza 18 18 - - - - 26 Am. priza-Confl. Jiu de Est 3 3 - - - - 27 Polatistea Confl. Jiu 13 - - - - - 28 Izvor-Am.priza 6 - - - - - 29 Am. priza -Confl Jiu 7 - - - - - 30 Sadu Confl. Jiu 22 22 - - - - 31 Izvor-Am. Confl. Jiu 21,5 21,5 - - - - 32 Am. Confl. Jiu – Confl. Jiu 0,5 0,5 - - - -


(Jales) Confl. Tismana 42 - - - - -

37 Izvor-Am.priza Runcu 30 - - - - - 38 Am. priza – Confl. Tismana 12 - - - - - 39 Runcu Confl. Sohodol 9 - - - - - 40 Izvor-Am. Confl. Sohodol 0,5 - - - - -

41 Am. Confl. Sohodol-Confl. Sohodol 8,5 - - - - -

42 Tismana Confl. Jiu 42 42 - - - - 43 Izvor - Calnic 34 34 - - - - 44 Calnic – Confl. Jiu 8 8 - - - - 45 Tismanita Confl. Tismana 7 - - - - - 46 Izvor-Am.Confl. Tismana 7 - - - - -

133

47 Gilort Confl. Jiu 116 90 - - - - 48 Izvor – Am. Novaci 14 14 - - - - 49 Am. Novaci - Bengesti 26 - - - - - 50 Bengesti - Turburea 54 54 - - - - 51 Turburea – Confl. Jiu 22 22 - - - - 52 Galbenu Confl. Gilort 32 32 - - - - 53 Izvor-Am. Baia de Fier 16 16 - - - - 54 Am. Baia de Fier – Confl. Gilort 16 16 - - - - 55 Calnic Confl. Gilort 25 25 - - - 56 Izvor-Albeni 24 24 - - - 57 Albeni – Confl. Gilort 1 1 - - - 58 Blahnita Confl. Gilort 53 53 - - - - 59 Izvor-Tg. Carbunesti 52,5 52,5 - - - - 60 Tg. Carbunesti – Confl. Gilort 0,5 0,5 - - - - 61 Motru Confl. Jiu 134 14 62 - - -


Am. acumulare Valea Mare -Av.acumulare Valea Mare 3 - - - - - 64

65 Av. Acumulare Valea Mare-Brosteni 55 - - - - - 66

67 Brosteni - Fata Motrului 45 - 45 - - - Fata Motrului-Gura Motrului 16 - 16 Gura Motrului-Confl. Jiu 1 - 1 - - -

68 Motru Sec Confl. Motru 17 - - - - - 69 Izvor-Am. Motru Sec 15 - - - - - 70 Am. Motru Sec-Confl. Motru 2 - - - - -

0 1 2 3 4 5 6 7 8 71 Cosustea Confl. Motru 75 15 1 - - 72 Izvor - Nadanova 15 15 - - - - 73 Nadanova - Corcova 59 - - - - - 74 Corcova-Confl. Motru 1 - 1 - - - 75 Husnita Confl. Motru 47 46 - 1 - - 76 Izvor - Av. Strehaia 46 46 - - - - 77 Av. Strehaia – Confl. Motru 1 - - 1 - - 78 Amaradia


79 Izvor - Am. Stancesti 4 4 - - - - 80 Am. Stancesti – Confl. Jiu 37 37 - - - - 81 Zlasti Confl. Jiu 18 18 - - - - 82 Izvor - Dragutesti 17 17 - - - - 83 Dragutesti – Confl. Jiu 1 1 - - - - 84 Cioiana Confl. Jiu 26 25 1 - - - 85 Izvor-Am. Confl. Jiu 25 25 - - - - 86 Am. Confl. Jiu-Confl. Jiu 1 - 1 - - - 87 Jilt Confl. Jiu 49 49 - - - - 88 Izvor - Turceni 48 48 - - - - 89 Turceni – Confl. Jiu 1 1 - - - - 90 Carnesti Confl. Jiu 9 3 - 6 - - 91 Izvor - Filiasi 3 3 - - - - 92 Filiasi – Confl. Jiu 6 - - 6 - - 93 Amaradia Confl. Jiu 106 72 34 - - -

134

94 Izvor-Negoiesti 72 72 - - - - 95 Negoiesti – Confl. Jiu 34 - 34 - - - 96 Plosca Confl. Amaradia 35 2 33 - - - 97 Izvor-Am. Obarsia 2 2 - - - - 98 Am. Obarsia –Confl. Amaradia 33 - 33 - - - 99 Raznic Confl. Jiu 58 55 3 - - - 100 Izvor-Breasta 55 55 - - - - 101 Breasta – Confl. Jiu 3 - 3 - - - 102 Meretel Confl. Raznic 42 4 38 - - - 103 Izvor-Am. Gogosu 4 4 - - - - 104 Am. Gogosu – Confl. Raznic 38 - 38 - - - 105 Mascot Confl. Raznic 20 2 18 - - - 106 Izvor-Am. Gropanele 2 2 - - - - 107 Am. Gropanele –Confl. Raznic 18 - 18 - - - 108 Canal

Colector Confl. Jiu 9 6 - - 3 -

109 Izvor-Pod C.F. Facai 6 6 - - - - 110 Pod C.F. Facai – Confl. Jiu 3 - - - 3 -

111 TOTAL

Km %

1492 100

891 59,71

271 18,16

7 0,46

3 0,2 -

BH DUNARE


Regimul de Oxigen Nr. crt. Raul Tronson


km I II III IV V

0 1 2 3 4 5 6 7 8 1 Dunarea Bazias - Oltenita 416 416 - - - - 2 Bazias-Am. Tr. Severin 142 142 - - - - 3 Am. Tr. Severin -Gruia 83 83 - - - - 4 Gruia-Pristol 9 9 - - - - 5 Pristol -Calafat 46 46 - - - - 6 Calafat - Oltenita 136 136 - - - - 7 Arges Confluenta Dunare 1 - 1 - - - 8 Am.confl. Dunare- Confl. Dunarea 1 - 1 - - - 9 Camana Confluenta Bahna 5 5 - - - - 10 Izvor-Am. Confluenta Bahna 4 4 - - - - 11 Am. Confl. Bahna- Confl. Bahna 1 1 - - - - 12 Topolnita Confluenta Dunarea 44 44 - - - - 13 Izvor -Schitu Topolnitei 17 17 - - - - 14

Schitu Topolnitei-Am. Confl. Dunarea 26 26 - - - - 15

Am.Confl Dunarea-Confl.Dunarea 1 1 - - - - 16 Plesuva Confluenta Topolnita 12 9 - 3 - - 17 Izvor-Aval ROMAG 9 9 - - - - 18 Aval Romag-Confl. Topolnita 3 - - 3 - - 19 Crihala Confluenta Topolnita 10 8 2 - - - 20 Izvor-Am. Confl Topolnita 8 8 - - - - 21 Am. Confl Topolnita- Confl.Topolnita 2 - 2 - - - 22 Blahnita Confluenta Dunarea 56 56 - - - - 23 Izvor-Am. Confluenta Dunarea 54 54 - - - - 24 Am. Confl. Dunarea–Confl.Dunarea 2 2 - - - -

135

25 Drincea Confluenta Dunarea 79 79 - - - - 26 Izvor -Podu Grosului 13 13 - - - - 27 Podu Grosului – Confl. Dunarea 66 66 - - - - 28 Balasan Confluenta Dunarea 51 26 25 - - - 29 Izvor - Am. Motatei 3 3 - - - - 30 Motatei - Av. Bailesti 23 23 - - - - 31 Aval Bailesti-Confluenta Dunarea 25 - 25 - - - 32 Desnatui Confluenta Dunarea 115 62 53 - - - 33 Izvor - Radovan 62 62 - - - - 34 Radovan - Confluenta Dunarea 53 - 53 - - - 35 Ciutura Confluenta Desnatui 12 12 - - - - 36 Izvor - Am. Ciutura 5 5 - - - - 37 Am. Ciutura-Confluenta Desnatui 7 7 - - - -

TOTAL

Km %

801 100

717 89.5

81 10.1

3 0.37 - -

Lungimea tronsoanelor de rauri in raport cu calitatea

inregistrata la grupa de indicatori Nutrienti


Total Clase de calitate lungim

e km

I II III IV V

0 1 2 3 4 5 6 7 8 1 Dunarea Bazias - Oltenita 416 333 83 - - - 2 Bazias - Am. Tr. Severin 142 142 - - - - 3 Am. Tr. Severin - Gruia 83 - 83 - - - 4 Gruia-Pristol 9 9 - - - - 5 Pristol -Calafat 46 46 - - - - 6 Calafat - Oltenita 136 136 - - - - 7 Arges Confluenta Dunare 1 - 1 - - - 8 Am.confl. Dunare- Confl. Dunarea 1 - 1 - - - 9 Camana Confluenta Bahna 5 5 - - - - 10 Izvor-Am. Confluenta Bahna 4 4 - - - - 11 Am. Confl. Bahna- Confl. Bahna 1 1 - - - - 12 Topolnita Confluenta Dunarea 44 43 1 - - - 13 Izvor -Schitu Topolnitei 17 17 - - - - 14 Schitu Topolnitei -Am.Conf.Dunarea 26 26 - - - - 15 Am. Confl Dunarea –Confl. Dunarea 1 - 1 - - - 16 Plesuva Confluenta Topolnita 12 9 - 3 - - 17 Izvor-Aval Romag 9 9 - - - - 18 Aval Romag-Confluenta Topolnita 3 - - 3 - - 19 Crihala Confluenta Topolnita 10 8 - - 2 - 20 Izvor-Am. Confluenta Topolnita 8 8 - - - -

21 Am. Confluenta Topolnita- Confluenta Topolnita 2 - - - 2 -

22 Blahnita Confluenta Dunarea 56 54 2 - - - 23 Izvor-Am. Confluenta Dunarea 54 54 - - - -

24 Am. Confluenta Dunarea - Confluenta Dunarea 2 - 2 - - -

25 Drincea Confluenta Dunarea 79 13 66 - - -

136

26 Izvor -Podu Grosului 13 13 - - - - 27 Podu Grosului – Confl. Dunarea 66 - 66 - - - 28 Balasan Confluenta Dunarea 51 3 23 - 25 - 29 Izvor - Am. Motatei 3 3 - - - - 30 Motatei - Av. Bailesti 23 - 23 - - - 31 Aval Bailesti-Confluenta Dunarea 25 - - - 25 - 32 Desnatui Confluenta Dunarea 115 62 53 - - - 33 Izvor - Radovan 62 62 - - - - 34 Radovan - Confluenta Dunarea 53 - 53 - - - 35 Ciutura Confluenta Desnatui 12 5 7 - - - 36 Izvor - Am. Ciutura 5 5 - - - - 37 Am. Ciutura-Confluenta Desnatui 7 - 7 - - -

TOTAL

Km %

801 100

618 77.15

153 19.10

3 0.37

27 3.37 -

Lungimea tronsoanelor de rauri in raport cu calitatea inregistrata la grupa de indicatori Ioni generali, salinitate


Total Clase de calitate lungime km

I II III IV V

0 1 2 3 4 5 6 7 8 1 Dunarea Bazias - Oltenita 416 416 - - - - 2 Bazias-Am. Tr. Severin 142 142 - - - - 3 Am. Tr. Severin- Gruia 83 83 - - - - 4 Gruia-Pristol 9 9 - - - - 5 Pristol -Calafat 46 46 - - - - 6 Calafat - Oltenita 136 136 - - - - 7 Arges Confluenta Dunare 1 - 1 - - - 8 Am.confl. Dunare- Confl. Dunarea 1 - 1 - - - 9 Camana Confluenta Bahna 5 5 - - - - 10 Izvor-Am. Confluenta Bahna 4 4 - - - - 11 Am. Confluenta Bahna- Confluenta Bahna 1 1 - - - - 12 Topolnita Confluenta Dunarea 44 43 1 - - - 13 Izvor -Schitu Topolnitei 17 17 - - - - 14 Schitu Topolnitei - Am. Confl. Dunarea 26 26 - - - - 15 Am. Confluenta Dunarea – Confl Dunarea 1 - 1 - - - 16 Plesuva Confluenta Topolnita 12 9 3 - - - 17 Izvor-Aval Romag 9 9 - - - - 18 Aval Romag-Confluenta Topolnita 3 - 3 - - - 19 Crihala Confluenta Topolnita 10 8 2 - - - 20 Izvor-Am. Confluenta Topolnita 8 8 - - - - 21 Am. Confluenta Topolnita- Confluenta Topolnita 2 - 2 - - - 22 Blahnita Confluenta Dunarea 56 54 2 - - - 23 Izvor-Am. Confluenta Dunarea 54 54 - - - - 24 Am. Confluenta Dunarea - Confluenta Dunarea 2 - 2 - - - 25 Drincea Confluenta Dunarea 79 79 - - - - 26 Izvor -Podu Grosului 13 13 - - - - 27 Podu Grosului – Confl. Dunarea 66 66 - - - - 28 Balasan Confluenta Dunarea 51 3 48 - - -

137

29 Izvor - Am. Motatei 3 3 - - - - 30 Motatei - Av. Bailesti 23 - 23 - - - 31 Aval Bailesti-Confluenta Dunarea 25 - 25 - - - 32 Desnatui Confluenta Dunarea 115 115 - - - - 33 Izvor - Radovan 62 62 - - - - 34 Radovan - Confluenta Dunarea 53 53 - - - - 35 Ciutura Confluenta Desnatui 12 5 7 - - - 36 Izvor - Am. Ciutura 5 5 - - - - 37 Am. Ciutura-Confluenta Desnatui 7 - 7 - - -

TOTAL

Km %

801 100

737 91.7

64 8.23 - - -


Metale Grele Nr. crt. Raul Tronson


km I II III IV V

0 1 2 3 4 5 6 7 8 1 Dunarea Bazias - Oltenita 416 265 - 9 - 142 2 Bazias-Am. Tr. Severin 142 - - - - 142 3 Am. Tr. Severin- Gruia 83 83 - - - - 4 Gruia-Pristol 9 - - 9 - - 5 Pristol -Calafat 46 46 - - - - 6 Calafat - Oltenita 136 136 - - - - 7 Arges Confluenta Dunare 1 1 - - - - 8 Am.confl. Dunare- Confl. Dunarea 1 1 - - - - 9 Camana Confluenta Bahna 5 5 - - - - 10 Izvor-Am. Confluenta Bahna 4 4 - - - -

11 Am. Confluenta Bahna- Confluenta Bahna 1 1 - - - -

12 Topolnita Confluenta Dunarea 44 44 - - - - 13 Izvor -Schitu Topolnitei 17 17 - - - - 14 Schitu Topolnitei - Am. Confl. Dunarea 26 26 - - - -

15 Am. Confluenta Dunarea - Confluenta Dunarea 1 1 - - - -

16 Plesuva Confluenta Topolnita 12 12 - - - - 17 Izvor-Aval Romag 9 9 - - - - 18 Aval Romag-Confluenta Topolnita 3 3 - - - - 19 Crihala Confluenta Topolnita 10 8 2 - - - 20 Izvor-Am. Confluenta Topolnita 8 8 - - - -

21 Am. Confluenta Topolnita- Confluenta Topolnita 2 - 2 - - -

22 Blahnita Confluenta Dunarea 56 56 - - - - 23 Izvor-Am. Confluenta Dunarea 54 54 - - - -

24 Am. Confluenta Dunarea - Confluenta Dunarea 2 2 - - - -

25 Drincea Confluenta Dunarea 79 79 - - - - 26 Izvor -Podu Grosului 13 13 - - - - 27 Podu Grosului – Confl. Dunarea 66 66 - - - - 28 Balasan Confluenta Dunarea 51 51 - - - - 29 Izvor - Am. Motatei 3 3 - - - -

138

30 Motatei - Av. Bailesti 23 23 - - - - 31 Aval Bailesti-Confluenta Dunarea 25 25 - - - - 32 Desnatui Confluenta Dunarea 115 115 - - - - 33 Izvor - Radovan 62 62 - - - - 34 Radovan - Confluenta Dunarea 53 53 - - - - 35 Ciutura Confluenta Desnatui 12 12 - - - - 36 Izvor - Am. Ciutura 5 5 - - - - 37 Am. Ciutura-Confluenta Desnatui 7 7 - - - -

TOTAL

Km %

801 100

648 80.91

2 0.25

9 1,12 - 142

17.72


Micropoluanti anorganici si organici Nr. crt. Raul Tronson


km I II III IV V

0 1 2 3 4 5 6 7 8 1 Dunarea Bazias - Oltenita 416 287 129 - - - 2 Bazias-Am. Tr. Severin 142 142 - - - - 3 Am. Tr. Severin- Gruia 83 - 83 - - - 4 Gruia-Pristol 9 9 - - - - 5 Pristol -Calafat 46 - 46 - - - 6 Calafat - Oltenita 136 136 - - - - 7 Arges Confluenta Dunare 1 - 1 - - - 8 Am.confl. Dunare- Confl. Dunarea 1 - 1 - - - 9 Camana Confluenta Bahna 5 - - - - - 10 Izvor-Am. Confluenta Bahna 4 - - - - - 11 Am. Confluenta Bahna- Confluenta Bahna 1 - - - - - 12 Topolnita Confluenta Dunarea 44 - - - - - 13 Izvor -Schitu Topolnitei 17 - - - - - 14 Schitu Topolnitei - Am. Confl. Dunarea 26 - - - - -

15 Am. Confluenta Dunarea - Confluenta Dunarea 1 - - - - -

16 Plesuva Confluenta Topolnita 12 - - - - - 17 Izvor-Aval Romag 9 - - - - - 18 Aval Romag-Confluenta Topolnita 3 - - - - - 19 Crihala Confluenta Topolnita 10 - - - - - 20 Izvor-Am. Confluenta Topolnita 8 - - - - -

21 Am. Confluenta Topolnita- Confluenta Topolnita 2 - - - - -

22 Blahnita Confluenta Dunarea 56 - - - - - 23 Izvor-Am. Confluenta Dunarea 54 - - - - -

24 Am. Confluenta Dunarea - Confluenta Dunarea 2 - - - - -

25 Drincea Confluenta Dunarea 79 - - - - - 26 Izvor -Podu Grosului 13 - - - - - 27 Podu Grosului – Confl. Dunarea 66 - - - - - 28 Balasan Confluenta Dunarea 51 - - - - - 29 Izvor - Am. Motatei 3 - - - - - 30 Motatei - Av. Bailesti 23 - - - - - 31 Aval Bailesti-Confluenta Dunarea 25 - - - - -

139

32 Desnatui Confluenta Dunarea 115 - - - - - 33 Izvor - Radovan 62 - - - - - 34 Radovan - Confluenta Dunarea 53 - - - - - 35 Ciutura Confluenta Desnatui 12 - - - - - 36 Izvor - Am. Ciutura 5 - - - - - 37 Am. Ciutura-Confluenta Desnatui 7 - - - - -

TOTAL

Km %

801 100

287 35,6

417 52 - - -


Grupa Generala

Nr. crt.

Raul Tronson Total Clase de calitate

lungime km I II III IV V

0 1 2 3 4 5 6 7 8 1 Dunarea Bazias - Oltenita 416 136 - 46 - 234 2 Bazias-Am. Tr. Severin 142 - - - - 142 3 Am. Tr. Severin- Gruia 83 - - - - 83 4 Gruia-Pristol 9 - - - - 9 5 Pristol -Calafat 46 - - 46 - - 6 Calafat - Oltenita 136 136 - - - - 7 Arges Confluenta Dunare 1 - 1 - - - 8 Am.confl. Dunare- Confl. Dunarea 1 - 1 - - - 9 Camana Confluenta Bahna 5 5 - - - - 10 Izvor-Am. Confluenta Bahna 4 4 - - - - 11 Am. Confluenta Bahna- Confluenta Bahna 1 1 - - - - 12 Topolnita Confluenta Dunarea 44 43 1 - - - 13 Izvor -Schitu Topolnitei 17 17 - - - - 14 Schitu Topolnitei - Am. Confl. Dunarea 26 26 - - - -


16 Plesuva Confluenta Topolnita 12 9 - 3 - - 17 Izvor-Aval Romag 9 9 - - - - 18 Aval Romag-Confluenta Topolnita 3 - - 3 - - 19 Crihala Confluenta Topolnita 10 8 - - 2 - 20 Izvor-Am. Confluenta Topolnita 8 8 - - - -

21 Am. Confluenta Topolnita- Confluenta Topolnita 2 - - - 2 -

22 Blahnita Confluenta Dunarea 56 54 2 - - - 23 Izvor-Am. Confluenta Dunarea 54 54 - - - -


25 Drincea Confluenta Dunarea 79 13 66 - - - 26 Izvor -Podu Grosului 13 13 - - - - 27 Podu Grosului – Confl. Dunarea 66 - 66 - - - 28 Balasan Confluenta Dunarea 51 3 23 - 25 - 29 Izvor - Am. Motatei 3 3 - - - - 30 Motatei - Av. Bailesti 23 - 23 - - - 31 Aval Bailesti-Confluenta Dunarea 25 - - - 25 - 32 Desnatui Confluenta Dunarea 115 62 53 - - - 33 Izvor - Radovan 62 62 - - - - 34 Radovan - Confluenta Dunarea 53 - 53 - - - 35 Ciutura Confluenta Desnatui 12 5 7 - - -

140

36 Izvor - Am. Ciutura 5 5 - - - - 37 Am. Ciutura-Confluenta Desnatui 7 - 7 - - -

TOTAL

Km %

801 100

348 43.4

153 19.1

39 4.8

27 3.3

234 29.4

Starea ecologica a raurilor din b.h. Dunarea - numarul total

de kilometri pe clase de calitate conform Ord. 161/2006 Macrozoobentos-2009



km I II III IV V

0 1 2 3 4 5 6 7 8 1 Dunarea Bazias - Oltenita 416 - 416 - - - 2 Bazias- Gruia 225 - 225 - - - 4 Gruia-Pristol 9 - 9 - - - 5 Pristol -Calafat 46 - 46 - - - 6 Calafat - Oltenita 136 - 136 - - - 7 Arges Confluenta Dunare 1 - - - - 1 8 Am.confl. Dunare- Confl. Dunarea 1 - - - - 1 9 Camana Confluenta Bahna 5 5 - - - -

10 Izvor-Am. Confluenta Bahna 4 4 - - - - 11 Am. Confl. Bahna- Confl. Bahna 1 1 - - - - 12 Topolnita Confluenta Dunarea 44 17 26 1 - - 13 Izvor -Schitu Topolnitei 17 17 - - - - 14 Schitu Topolnitei-Am. Confl. Dunarea 26 - 26 - - - 15 Am.Confl Dunarea-Confl.Dunarea 1 - - 1 - - 16 Plesuva Confluenta Topolnita 12 9 - 3 - - 17 Izvor-Aval ROMAG 9 9 - - - - 18 Aval Romag-Confl. Topolnita 3 - - 3 - - 19 Crihala Confluenta Topolnita 10 8 - - 2 - 20 Izvor-Am. Confl Topolnita 8 8 - - - - 21 Am. Confl Topolnita- Confl.Topolnita 2 - - - 2 - 22 Blahnita Confluenta Dunarea 56 54 - 2 - - 23 Izvor-Am. Confluenta Dunarea 54 54 - - - - 24 Am. Confl. Dunarea–Confl.Dunarea 2 - - 2 - - 25 Drincea Confluenta Dunarea 79 13 - 66 - - 26 Izvor -Podu Grosului 13 13 - - - - 27 Podu Grosului – Confl. Dunarea 66 - - 66 - - 28 Balasan Confluenta Dunarea 51 3 23 25 - - 29 Izvor - Am. Motatei 3 3 - - - - 30 Motatei - Av. Bailesti 23 - 23 - - - 31 Aval Bailesti-Confluenta Dunarea 25 - - 25 - - 32 Desnatui Confluenta Dunarea 115 62 53 - - - 33 Izvor - Radovan 62 62 - - - - 34 Radovan - Confluenta Dunarea 53 - 53 - - - 35 Ciutura Confluenta Desnatui 12 5 7 - - - 36 Izvor - Am. Ciutura 5 5 - - - - 37 Am. Ciutura-Confluenta Desnatui 7 - 7 - - -

38 TOTAL

Km %

801 100

176 21,98

525 65,54

97 12,11

2 0,25

1 0,12

141

Starea ecologica a raurilor din b.h. Dunarea - numarul total de kilometri pe clase de calitate conform Ord. 161/2006

Microfitobentos-2009 Nr. crt. Raul Tronson


km I II III IV V

0 1 2 3 4 5 6 7 8 1 Dunarea Bazias - Oltenita 416 - - - - - 2 Bazias - Gruia 225 - - - - - 4 Gruia-Pristol 9 - - - - - 5 Pristol -Calafat 46 - - - - - 6 Calafat - Oltenita 136 - - - - - 7 Arges Confluenta Dunare 1 - - 1 - - 8 Am.confl. Dunare- Confl. Dunarea 1 - - 1 - - 9 Camana Confluenta Bahna 5 4 1 - - - 10 Izvor-Am. Confluenta Bahna 4 4 - - - - 11 Am. Confl. Bahna- Confl. Bahna 1 - 1 - - - 12 Topolnita Confluenta Dunarea 44 43 - 1 - - 13 Izvor -Schitu Topolnitei 17 17 - - - - 14 Schitu Topolnitei-Am. Confl. Dunarea 26 26 - - - - 15 Am.Confl Dunarea-Confl.Dunarea 1 - - 1 - - 16 Plesuva Confluenta Topolnita 12 9 - 3 - - 17 Izvor-Aval ROMAG 9 9 - - - - 18 Aval Romag-Confl. Topolnita 3 - - 3 - - 19 Crihala Confluenta Topolnita 10 - - - - - 20 Izvor-Am. Confl Topolnita 8 - - - - - 21 Am. Confl Topolnita- Confl.Topolnita 2 - - - - - 22 Blahnita Confluenta Dunarea 56 54 2 - - - 23 Izvor-Am. Confluenta Dunarea 54 54 - - - - 24 Am. Confl. Dunarea–Confl.Dunarea 2 - 2 - - - 25 Drincea Confluenta Dunarea 79 - - - - - 26 Izvor -Podu Grosului 13 - - - - - 27 Podu Grosului – Confl. Dunarea 66 - - - - - 28 Balasan Confluenta Dunarea 51 - - - - - 29 Izvor - Am. Motatei 3 - - - - - 30 Motatei - Av. Bailesti 23 - - - - - 31 Aval Bailesti-Confluenta Dunarea 25 - - - - - 32 Desnatui Confluenta Dunarea 115 - - - - - 33 Izvor - Radovan 62 - - - - - 34 Radovan - Confluenta Dunarea 53 - - - - - 35 Ciutura Confluenta Desnatui 12 - - - - - 36 Izvor - Am. Ciutura 5 - - - - - 37 Am. Ciutura-Confluenta Desnatui 7 - - - - -

38 TOTAL

Km %

801 100

110 13,73

3 0,37

5 0,62 - -

142

Starea ecologica a raurilor din b.h. Dunarea - numarul total de kilometri pe clase de calitate conform Ord. 161/2006

Fitoplanton-2009 Nr. crt. Raul Tronson


km I II III IV V

0 1 2 3 4 5 6 7 8 1 Dunarea Bazias - Oltenita 416 - 416 - - - 2 Bazias - Gruia 225 - 225 - - - 4 Gruia-Pristol 9 - 9 - - - 5 Pristol -Calafat 46 - 46 - - - 6 Calafat - Oltenita 136 - 136 - - - 7 Arges Confluenta Dunare 1 - 1 - - - 8 Am.confl. Dunare- Confl. Dunarea 1 - 1 - - - 9 Camana Confluenta Bahna 5 5 - - - - 10 Izvor-Am. Confluenta Bahna 4 4 - - - - 11 Am. Confl. Bahna- Confl. Bahna 1 1 - - - - 12 Topolnita Confluenta Dunarea 44 43 - 1 - - 13 Izvor -Schitu Topolnitei 17 17 - - - - 14 Schitu Topolnitei-Am. Confl. Dunarea 26 26 - - - - 15 Am.Confl Dunarea-Confl.Dunarea 1 - - 1 - - 16 Plesuva Confluenta Topolnita 12 9 - 3 - - 17 Izvor-Aval ROMAG 9 9 - - - - 18 Aval Romag-Confl. Topolnita 3 - - 3 - - 19 Crihala Confluenta Topolnita 10 8 - 2 - - 20 Izvor-Am. Confl Topolnita 8 8 - - - - 21 Am. Confl Topolnita- Confl.Topolnita 2 - - 2 - - 22 Blahnita Confluenta Dunarea 56 54 - 2 - - 23 Izvor-Am. Confluenta Dunarea 54 54 - - - - 24 Am. Confl. Dunarea–Confl.Dunarea 2 - - 2 - - 25 Drincea Confluenta Dunarea 79 13 - 66 - - 26 Izvor -Podu Grosului 13 13 - - - - 27 Podu Grosului – Confl. Dunarea 66 - - 66 - - 28 Balasan Confluenta Dunarea 51 3 48 - - - 29 Izvor - Am. Motatei 3 3 - - - - 30 Motatei - Av. Bailesti 23 - 23 - - - 31 Aval Bailesti-Confluenta Dunarea 25 - 25 - - - 32 Desnatui Confluenta Dunarea 115 62 53 - - - 33 Izvor - Radovan 62 62 - - - - 34 Radovan - Confluenta Dunarea 53 - 53 - - - 35 Ciutura Confluenta Desnatui 12 5 7 - - - 36 Izvor - Am. Ciutura 5 5 - - - - 37 Am. Ciutura-Confluenta Desnatui 7 - 7 - - -

38 TOTAL

Km %

801 100

202 25,22

525 65,54

74 9,24 - -

143

4.3.2. Starea ecologică a lacurilor Lacurile antropice (artificiale) sunt cele construite de om pentru diverse scopuri: obţinerea de energie electrică, irigaţii, alimentarea oraşelor cu apă, creşterea peştelui, recreare. Cele mai numeroase lacuri artificiale sunt lacurile de acumulare, a căror apă este folosită pentru producerea energiei electrice în hidrocentrale sau pentru alimentarea cu apă a aşezărilor omeneşti, a industriei şi agriculturii, etc. Desi scopul lor iniţial a fost cel economic, în timp lacurile au devenit turistice datorită valorii peisagistice şi accesului relativ facil.

De asemenea, lacurile de acumulare sunt alimentate, aproape în întregime în perioadele secetoase de cursurile multor râuri ale caror ape sunt folosite în irigatii, în consumurile agricole, orăşeneşti şi industriale. 4.3.2.1 Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu gradul de troficitate

Monitorizarea calităţii apei lacurilor, din judeţul Vâlcea, bazinul hidrografic Olt, s-a realizat prin analize fizico-chimice şi biologice, efectuate pe probe de apă prelevate din 4 acumulări, 12 secţiuni de control. Evaluarea încadrării în clasele de calitate în scopul stabilirii calitătii apei s-a realizat, conform Ordinului nr.161/2006 din punct de vedere al "Biomasă fitoplanctonică ,"clorofila a", "fosfor total", "azot total" şi "Fitoplancton densitate". În urma prelucrării statistice a rezultatelor analizelor, secţiunile monitorizate se încadrează în categoriile de calitate astfel: 1. Lac Băbeni: indicatorii de calitate determinaţi în cele 3 secţiuni de control (cs, ms, bs) calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei a IV-a de calitate la toţi indicatorii analizaţi, ceea ce determină încadrarea calităţii apei in secţiune la clasa a-IV-a calitate din punct de vedere al indicatorilor biologici. 2. Lac Brădişor: indicatorii de calitate determinaţi în cele 3 secţiuni de control (cs, ms, bs) calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei a-III a la toşi indicatorii analizaţi, ceea ce determină încadrarea calităţii apei in secţiune la clasa a- III -a calitate din punct de vedere al indicatorilor biologici. 3. Lac Cornet: indicatorii de calitate determinaţi în cele 3 secţiuni de control (cs, ms, bs) calitatea apei în secţiune se încadrează în limitele clasei a-III-a la indicatorul "biomasă fitoplanctonică", clasa a IV-a de calitate la "fosfor total" si "clorofila a", în limitele clasei a V-a de calitate la "azot total", ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa a- IV -a calitate din punct de vedere al indicatorilor biologici. 4. Lac Govora: indicatorii de calitate determinaţi în cele 3 secţiuni de control (cs, ms, bs) calitatea apei in secţiune se încadrează în limitele clasei a-III-a la toţi indicatorii analizaţi, ceea ce determină încadrarea calităţii apei în secţiune la clasa a- III -a calitate din punct de vedere al indicatorilor biologici. În anul 2009 au fost recoltate probe de apă din lacuri conform planului de activitate a laboratorului D.A.Olt. Pentru mediul de investigare Biota se monitorizează următoarele componente ale biocenozei: Fitoplancton, Microfitobentos, Macrofite, Zoobentos, Peşti. Macrofitele şi Peştii au fost analizate în cursul sezonului de vară de către o echipă bazinală. În cadrul Fitoplanctonului, Microfitobentosului şi Zoobentosului sunt analizaţi următorii indicatori: componenta taxonomică (lista si nr. de specii), densitate (exp./l si exp./m2), biomasă (fitoplancton), specii sensibile la impact antropic. Încadrarea speciilor monitorizate s-a făcut conform Ordinului nr.161 din 16.02.2006 în funcţie de indexul saprob al Zoobentosului sau la Fitoplancton unde prima componenta nu a fost analizată.

144

Subsistemul lacuri, cuprinde 3 lacuri de acumulare de pe râul Olt, respectiv : 1. Lacul Strejeşti 2. Lacul Ipoteşti 3. Lacul Izbiceni.

cu tip de monitoring de supraveghere ( 1 / trimestru ), cu 3 secţiuni de prelevare fiecare : - coadă lac –suprafaţă - mijloc – suprafaţă - baraj – suprafaţă

Determinarea gradului de troficitate a apei lacurilor s-a efectuat prin urmărirea evoluţiei

valorilor următorilor indicatori fizico-chimici şi biologici: azot mineral total, fosfor total şi biomasa fitoplanctonică

Stadiul calităţii globale a lacurilor în raport cu gradul de troficitate : Cele trei lacuri investigate sunt lacuri de acumulare aflate pe cursul Oltului : Strejeşti ,

Ipoteşti şi Izbiceni.

Lac Strejeşti: Indicatori ai gradului de eutrofizare : - azot mineral total –eutrof şi fosfor total - mezotrof ; - biomasa fitoplanctonică - hipereutrof , clorofila ˝a˝- eutrof . Lac Ipoteşti

Indicatori ai gradului de eutrofizare : - azot mineral total - eutrof ; - fosfor total – eutrof ; - biomasa fitoplanctonică - eutrof . Lac Izbiceni

Indicatori ai gradului de eutrofizare : - azot mineral total – eutrof şi fosfor total - eutrof ; - biomasa fitoplanctonică şi clorofila ˝a ˝- eutrof .

4.3.2.2.Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu chimismul apei DA Olt Rm. Valcea

Stadiul calităţii globale a lacurilor în raport cu chimismul apei : Cele trei lacuri investigate sunt lacuri de acumulare aflate pe cursul Oltului : Strejeşti , Ipoteşti şi Izbiceni.

• Lac Strejeşti-monitoring de supraveghere Lacul Strejesti este cel mai mare lac de acumulare din salba de lacuri amenajate pe râul

Olt.Este alimentat în principal din acumularea Drăgăşani,aflată în amonte şi de Pesceana cu afluenţii ei pe malul drept şi pe malul stâng Cotmeana cu afluenţii ei. Lacul Strejeşti este amplasat în dreptul localităţii Strejeşti, între lacurile Drăgăneşti-la nord şi Arceşti la sud. Este amenajat în principal în scop hidroenergetic alimentând uzina hidroenergetică de bază în aval. În partea dreaptă , amonte baraj se află priza de apă pentru irigaţii .

Date caracteristice: -suprafata la NNR-2203,5 ha -adancimea maxima la NNR-17 m -volum brut la NNR-202,7 mil.mc -lungimea-17 km

Indicatori fizico-chimici :

145

- indicatori fizici, regim termic şi acidifiere ; - regimul oxigenului se încadrează în clasa a II a ; - nutrienţii se încadrează în clasa a II a ; - salinitatea se încadrează în clasa a III a ; - poluanţii toxici specifici de origine naturală se încadrează în clasa I ; - alţi indicatori chimici relevanţi se încadrează în clasa I ;

• Lac Ipoteşti - monitoring de supraveghere Lacul Ipoteşti–face parte din salba de lacuri de pe raul Olt,amenajat în scop

hidroenergetic . Este amplasat în aval de lacul de acumulare Slatina şi este traversat de podul feroviar Pitesti-Craiova. În cursul anului 2007 Lacul Ipoteşti a fost golit datorită retehnologizării centralei hidroelectrice şi a reparaţiilor capitale la construcţiile hidrotehnice aferente lacului de acumulare Date caracteristice: -suprafata la NNR- 1322,24 ha -volum la NNR- 110 mil mc -lungimea - 14,7 km Indicatori fizico-chimici : - indicatori fizici , regim termic şi acidifiere ; - regimul oxigenului se încadrează în clasa a II a ; - nutrienţii se încadrează în clasa a II a ; - salinitatea se încadrează în clasa a III a ; - poluanţii toxici specifici de origine naturală se încadrează în clasa I ; - alţi indicatori chimici relevanţi se încadrează în clasa I ;

• Lac Izbiceni - monitoring de supraveghere Lacul de acumulare Izbiceni este ultimul in salba de lacuri pe râul Olt.Este amplasat în aval de lacul de acumulare Rusăneşti în dreptul localităţii Izbiceni şi scopul principal este hidroenergetic.În aval ,râul Olt îşi reia cursul pe vechea albie şi se varsă în fluviul Dunărea în dreptul localităţii Turnu Măgurele.

Date caracteristice: -suprafata la NNR-1095 ha -volum la NNR –74.65 mil.mc. -lungimea –15 km Indicatori fizico-chimici : - indicatori fizici , regim termic şi acidifiere ; - regimul oxigenului se încadrează în clasa a II a ; - nutrienţii se încadrează în clasa a II a ; - salinitatea se încadrează în clasa a III a ; - poluanţii toxici specifici de origine naturală se încadrează în clasa I ; - alţi indicatori chimici relevanţi se încadrează în clasa I.

Monitorizarea calităţii apei lacurilor din judeţul Vâlcea, bazinul hidrografic Olt, s-a realizat prin analize fizico-chimice şi biologice, efectuate pe probe de apă prelevate din 4 acumulări, 12 secţiuni de control. Evaluarea încadrării în clasele de calitate în scopul stabilirii calităţii apei s-a realizat conform Ordinului nr.161/2006 din punct de vedere al "regimului de oxigen", "salinitate", "nutrienţi", "poluanţi toxici specifici de origine naturală" şi "alţi indicatori chimici relevanţi".

În urma prelucrării statistice a rezultatelor analizelor, secţiunile monitorizate se încadrează în categoriile de calitate astfel: 1. Lac Brădişor: indicatorii de calitate determinaţi în cele 3 secţiuni de control (cs, ms, bs) se îcadrează în limitele clasei I de calitate la indicatorii grupelor "salinitate", "regimului de oxigen", "poluanţi toxici specifici de origine naturală" şi "nutrienţi", clasa a-II-a de calitate din punct de

146

vedere al "alţi indicatori chimici relevanţi" determinată de: Fenoli media aritmetică conc. 2,26 µg/l - clasa a II -a, determinând încadrarea globală a apei lacului Brădişor în clasa a II-a de calitate. 2. Lac Cornet: indicatorii de calitate determinaţi în cele 3 secţiuni de control (cs, ms, bs) se încadrează în limitele clasei I de calitate la indicatorii grupelor "salinitate", "regimului de oxigen", "poluanţi toxici specifici de origine naturală", "alţi indicatori chimici relevanţi" şi clasa a- II-a de calitate din punct de vedere al "nutrienţilor", determinată de NO2

-: 0.394 mg/l, determinând încadrarea globală a apei lacului Cornet în clasa a II-a de calitate. 3. Lac Govora: indicatorii de calitate determinaţi în cele 3 secţiuni de control (cs, ms, bs) se încadreaza în limitele clasei I de calitate la indicatorii grupei "regimului de oxigen", "salinitate" şi "poluanţi toxici specifici de origine naturală", clasa a-II-a de calitate din punct de vedere al indicatorilor "nutrienţi" şi "alţi indicatori chimici relevanţi" determinată de: NO2

-: 0.044 mg/l, mg O2/l, Fenoli media aritmetică conc. 2,26 µg/l determinând încadrarea globală a apei lacului Govora în clasa a II-a de calitate. 4. Lac Băbeni: indicatorii de calitate determinaţi în cele 3 secţiuni de control (cs, ms, bs) se încadrează în limitele clasei I de calitate pentru "poluanţi toxici specifici de origine naturală", clasei II-a de calitate la indicatorii grupelor "regimului de oxigen" (CCO-Cr: medie aritmetică 21.38 mgO/l), "nutrienţi" NO2

-: 0.038 mg/l, şi "alţi indicatori chimici relevanţi" (Fenoli: 1.68 mg/l), clasa a-III-a de calitate din punct de vedere al "salinitate" determinată de: (Cloruri: - media aritmetica conc. 188 mg/l), determinând încadrarea globală a apei lacului Băbeni in clasa a III-a de calitate. Tabelul nr. 4.3.2.2.1

Lacul Campania

Starea ecologică

Starea chimică

RTA

RO

NU

TR

SAL

PTSO

N

AIC

R

Inca

drar

e fin

ală

Cornet 2009 I I II I I I II bună Brădişor 2009 I I I I I II II bună Govora 2009 I I II I I II II bună Băbeni 2009 I II II III I II III moderată

DA Jiu Acumularea Vădeni-Tg. Jiu Date constructive şi hidrologice

Este amplasată în zona municipiului Tg. Jiu fiind constituită din două cuvete mărginite din două baraje de greutate, din arocamente cu măti din beton armat situate la cca 2 km distanţă între ele.

Barajul principal Vădeni are lungimea de 52 m, lăţimea de 4 m, iar în lăţimea de 24 m, fiind carosabil.

Anul punerii în funcţiune a acumulării a fost 1992. Suprafaţa accumul[rii la nivelul normal de detenţie este de 90ha, cu dig de contur pe malul

stîng şi versantul natural pe cel drept. Volumul total-4.5 mil. mc Volumul brut-2.5 mil mc. Volumul util -1.7 mil. mc. Volumul neevacuat-0.8 mil. mc Volumul atenuare viitură-1.02 mil.mc

147

Caracterizarea fizico-chimicăa acumulăii Conform analizelor fizico-chimice efectuate în secţiunile Intrare lac, mijloc lac şi baraj, anexate în Volumul II, anexa II, apa lacului se încadrează în clasa I de calitate conform ordinului 161/2006.

Caracterizarea saprobiologica a acumularii Vadeni - Tg. Jiu Lacul Vadeni - Tg. Jiu este un lac de acumulare avand stabilita sectiunea Mijloc Lac ca fiind

CBSD. Pe acest lac, in cursul anului 2009, au fost efectuate prelevari de probe biologice in lunile septembrie si noiembrie.

Din punct de vedere saprobiologic acumularea Vadeni - Tg. Jiu este un lac oligotrof, cu valori medii anuale ale biomasei fitoplanctonice si clorofilei ,,a″ pentru cele 3 sectiuni ale sale, dupa cum urmeaza:

-coada lac: BFP=2,54mg/l; -mijloc lac(CBSD): BFP=2,77mg/l; -baraj : BFP=2,905mg/l. Densitatea fitoplanctonica in sectiunea coada lac are valori medii anuale de 685 000 ex/l, iar

mijloc lac 690 000 ex/l si baraj 615 000 ex/l. Fitoplanctonul are ca reprezentanti specii reprezentative de dupa cum urmeaza:

Cyanophyta cu urmatorii reprezentanti: Oscillatoria limosa, Oscillatoria chlorina, Phormidium inundatum, Chlorophyta (Pediastrum boryanum), Flagelata (Chillomonas paramoecium, Euglena viridis).

Caracterizarea saprobiologica din punctul de vedere al macrozoobentosului si microfitobentosului

Pe lacul de acumulare Vadeni - Tg. Jiu, in cursul anului 2009, au fost efectuate 2 prelevari de probe biologice in lunile septembrie si noiembrie.

Perifitonul cu o densitate medie anuala de 257 000 exp/mp in sectiunea baraj, are ca reprezentanti specii de Bacillariophyta (Navicula viridula, Surirella ovata, Caloneis amphisbaena, Nitzschia palea, Nitzschia sigmoidea, Cyclotella meneghiana, Cymbella lanceolata), Chlorophyta (Pediastrum boryanum).

Bentosul, cu o densitate medie anuala de 93 exp/mp, este reprezentat de putine specii cum ar fi: Trichoptera (Holocentropus stagnalis), Oligochaeta (Tubifex tubifex), Diptera (Chironomus plumosus, Eristalix tenax).

Acumularea Turceni

Date constructive şi hidrologice Este amplasată în zona localităţii Turceni, pe râul Jiu, amonte de confluenţa cu râul Jilţ, fiind

constituită dintr-o cuvetă mărginită de un dig de contur pe cele două maluri ale râului.

Acumularea V[deni Colmatarea prematur[ a

chiunetei cu suspensii de c[rbune

148

Barajul este de greutate, din arocamente cu mască din beton armat. A fost construit în scopul producerii energiei electrice şi pentru atenuarea undei de viitură în caz de inundaţii.

Barajul are lungimea de 140 m, lăţimea de 8 m, iar înălţimea de 19 m, fiind carosabil. Anul punerii în funcţiune a acumulării a fost 1988. Suprafaţa accumulării la nivelul normal de detenţie este de 90ha. Volumul total-7.4 mil. mc Volumul brut-6.1 mil mc. Volumul util -3.3 mil. mc. Volumul neevacuat-0.6 mil. mc Volumul atenuare viitur[-1.3 mil.mc

Caracterizarea fizico-chimică a acumulării Conform analizelor fizico-chimice efectuate în secţiunile Intrare lac, mijloc lac şi baraj, anexate în Volumul II, anexa II, apa lacului se încadrează în clasa I de calitate conform ordinului 161/2006.

Caracterizarea saprobiologica a acumularii Turceni Pe lacul de acumulare Turceni, in cursul anului 2009, au fost efectuate prelevari de probe

biologice in lunile septembrie si noiembrie. Din punct de vedere saprobiologic acumularea Turceni este un lac oligotrof, cu valori medii

anuale ale biomasei fitoplanctonice si clorofilei ,,a″ pentru cele 3 sectiuni ale sale, dupa cum urmeaza:

-coada lac: BFP=2,235mg/l; -mijloc lac: BFP=2,785mg/l; -baraj : BFP=2,925mg/l. Densitatea fitoplanctonica in sectiunea coada lac are valori medii anuale de 815 000 ex/l, iar

mijloc lac 835 000 ex/l si baraj 930 000 ex/l. Fitoplanctonul are ca reprezentanti specii reprezentative de Bacillariophyta dupa cum

urmeaza: Bacillariophyta (Nitzschia acicularis, Nitzschia palea, Melosira granulata, Pinnularia viridis, Navicula radiosa), Chlorophyta (Closterium acerosum, Scenedesmus acuminatum, Scenedesmus quadricauda), Flagelata (Chillomonas paramoecium, Euglena viridis).

Caracterizarea saprobiologica din punctul de vedere al macrozoobentosului si microfitobentosului

Pe lacul de acumulare Turceni, in cursul anului 2009, au fost efectuate 2 prelevari de probe biologice in lunile septembrie si noiembrie.

Perifitonul cu o densitate medie anuala de 385 000 exp/mp in sectiunea baraj, are ca reprezentanti specii de Bacillariophyta (Cocconeis pediculus, Melosira granulata, Pinnularia viridis, Nitzschia palea, Nitzschia sigmoidea, Synedra ulna, Cyclotella meneghiana, Cymbella lanceolata), Chlorophyta (Closterium moniliferum, Scenedesmus quadricauda), Cyanobacteria (Oscillatoria limosa).

Zoobentosul, cu o densitate medie anuala de 87 exp/mp, este reprezentat de putine specii cum ar fi: Trichoptera (Hydropsiche instabilis, Hydropsiche angustipennis), Ephemeroptera (Haeptagenia coerulans, Cloeon dipterum, Ephemerella ignita), Gastropoda (Planorbis planorbis), Hirudinea (Herpobdella octoculata), Diptera (Chironomus plumosus). Acumularea Işalniţa

Date generale Acumularea Işalniţa s-a creat ca urmare a construirii prizei de apă cu barare pe râul Jiu pentru asigurarea alimentării cu apă brută pentru alimentarea cu apă a municipiului Craiova şi a

149

platformei industriale Işalniţa.Acumularea este de tip B,cu baraj de derivaţie permanentă, cu aport din bazin propriu, lacul de acumulare fiind situat între ambele maluri ale râului Jiu. Acumularea este situată în extremitatea sudică a Piemontului Getic,în apropierea contactului morfologic cu Câmpia Olteniei. Relieful piemontului este tabular cu înclinare slabă pe direcţie N-S,fragmentat intens de numeroase văI cu apă puţină,care vara seacă. Valea Jiului prezintă un profil asimetric cu versantul drept abrupt,iar cel stâng cu terase ce coboar] în trepte spre lunca Jiului. Lunca Jiului este largă,presărată cu numeroase zone mlăştinoase,uneori chiar bălţi. Geologic,bazinul de recepţie al acumulării este reprezentat prin pietrişuri,nisipuri şi argile cuaternare. Climatul secetos face ca evapotranspiraţia să fie intensă,ce favorizeză secarea râurilor.

Caracteristici tehnice constructive Barajul este constituit din şase deschideri curente şi o deschidere de spălare,având o lungime totală de 129,1m.Deschiderile sunt echipate cu stavile îI clapete care se acţionează electric din cabinele de comandă amplasate pe pilele îI culeele barajului. Aval de baraj este construit un disipator de energie cu lungimea de 22,95m. În amonte de baraj noua albie a râului Jiu s-a conturatcu ajutorul a două diguri dispuse de o parte îI de alta a albiei,care delimitează îI conturul acumulării.Digul de pe malul stâng are o lungime de 4150m,iar cel de pe malul drept 4875m,având la capetele amonte cotele de 90m,iar la racordul cu barajul 89m.

Caracteristici hidrologice Niveluri caracteristice ale acumulării:

- maxim la asigurarea de verificare-87,8m - maxim la asigurarea de calcul-85,5m - retenţie normală-85,5m - minim la exploatare normal[-85,1m

Volume caracteristice ale acumul[rii: - total sub coronament-6mil.mc - brut sub creasta deversorului-2,5mil.mc - total util sub creasta deversorului-1,4mil.mc

Conform unui studiu de colmatare a acumul[rii efectuat în 1982 volumele sunt: - volumul acumul[rii-1,65mil.mc - volumul util(pentru aliment[ri)-0,86mil.mc - suprafaţa acumulării-180ha - lungimea acumul[rii-5km pe talveg - lăţimea maximă a acumulării-o,75km

Caracterizarea fizico-chimică a acumulării

Conform analizelor fizico-chimice efectuate în secţiunile Intrare lac, mijloc lac şi baraj, anexate în Volumul II, anexa II, apa lacului se încadrează în clasa I de calitate conform ordinului 1146/2002.

Caracterizarea saprobiologică a acumulării Din punct de vedere saprobiologic acumularea Işalniţa este un lac oligotrof, cu valori medii

anuale ale biomasei fitoplanctonice şi clorofilei ,,a″ pentru cele 3 secţiuni ale sale, după cum urmează:

-coada lac: BFP=1,365; clorofila ,,a″=1,32 -mijloc lac: BFP=1,391; clorofila ,,a″=1,12

150

-baraj : BFP=2,068; clorofila ,,a″=2,04 Densitatea fitoplanctonică are valori cuprinse între 180000-320000 ex/l, cu specii

reprezentative de Bacillariophyta cu următorii reprezentanţi: Gyrosigma acuminatum, Asterionella gracillima, Ceratoneis arcus, Diatoma vulgare, Meridion circulare, Tabellaria flocculosa, Pinnularia viridis, Navicula gracilis, Cymatopleura solea, Synedra acus. }i microfitobentosul are reprezentanţi din ord. Bacillariophyta cum ar fi : Asterionella formosa, Ceratoneis arcus, Diatoma vulgare, Meridion circulare, Tabellaria flocculosa, Pinnularia viridis, Navicula gracilis, Cymatopleura solea. Lacul Mic Victoria Geormane

Date generale Este o acumulare naturala de apă situată la 25 km aval de municipilu Craiova, pe versantul

stâng al Văii Jiului, pe podul terasei inferioare la contactul cui terasa superioară. Lacul are lungimea maximă de 1100 m, iar ad`ncimea maxim[ de 2 m suprafaţa lacului la niveluri medii este de 59 ha. Alimentarea cu apă a lacului se realizează din apele subterane ce sunt drenate din terasa superioară din precipitaţii În timpul verii apele lacului scad simţitor datorită evapotranspiraţiei ridicate. La niveluri mari apele lacului se descarcă într-un lac mai mic îI de aici în râul Jiu.

Caracterizarea fizico-chimică a lacului Conform analizelor fizico-chimice efectuate în secţiunile Intrare lac, mijloc lac şi baraj, anexate în Volumul II, anexa II, apa lacului se încadrează în clasa I de calitate conform ordinului 1146/2002.

Caracterizarea saprobiologică a lacului Din punct de vedere saprobiologic Lacul Mic Victoria Geormane este un lac natural

mezotrof, cu valori ale biomasei fitoplanctonice şi clorofilei ,,a″ pentru cele 2 secţiuni ale sale, după cum urmează:

-mal lac: BFP=1,651; clorofila ,,a″=6,66 -mijloc lac: BFP=4,922; clorofila ,,a″=13,32

Densitatea fitoplanctonic[ are valori cuprinse între 330000-2790000 ex/l, cu specii reprezentative de Bacillariophyta cu urm[torii reprezentanţi: Amphipleura pellucida, Asterionella formosa, Cymbella ventricosa, Diatoma vulgare, Melosira varians, Gyrosigma acuminatum, Feagilaria crotonensis, Ceratoneis arcus, Tabellaria flocculosa, Pinnularia viridis, Navicula gracilis, Synedra ulna, Synedra acus, Chlorophyta (Chlorhormidium rivularae, Scenedesmus quadricauda, Ulothrix zonata, Ulothrix tenerrima, Rhizoclonium hieroglyphicum, Crucigenia apiculata, Pediastrum simplex), Ciliata (Paramoecium caudataum). Lacul de acumulare F`nt`nele Date constructive şi hidrologice -râul Desnăţui, localitatea Fântânele, judeţul Dolj. 1. Suprafaţa bazinului de recepţie: 441 kmp 2. Caracteristici de capacitate: a) Nivel maxim de retenţie: 100.26 mdM -suprafaţa 614 ha -volum maxim 37 mil.mc b) Nivel normal de reten\ie: 94.80 mdM -suprafaţa 322 ha -volum 10.4 mil.mc c) Nivel minim de exploatare 90.10 mdM

151

-suprafaţa 144.8 ha -volum 0.920 mil. mc d) volum de atenuare a viiturilor 26.6 mil. mc. 3. Instalaţii de măsurare a nivelului apei în lac: -mira instalată pe turnul de manevră şi paramentul amonte lângă deversor. 4. Instalaţii pentru măsurarea debitelor evacuate aval de baraj: limnigraf aval disipatorul de energie de la golirea de fund.

Caracterizarea fizico-chimică a acumulării Lacul Fântânele conform datelor fizico chimice se încadrează la grupele indicatorilor regim

de oxigen în clasa a-II, la nutrienţi în clasa a-II-a, salinitate clasa II, metale clasa a-II-a şi micropoluanţi anorganici şi organici a I-a . Caracterizarea saprobiologică a acumulării

Din punct de vedere saprobiologic acumularea Fântănele este un lac mezotrof, cu valori medii anuale ale biomasei fitoplanctonice şi clorofilei ,,a″ pentru cele 3 secţiuni ale sale, după cum urmează:

-coadă lac: BFP=3,071; clorofila ,,a″=3,21 -mijloc lac: BFP=3,735; clorofila ,,a″=5,6 -baraj : BFP=3,81; clorofila ,,a″=7,12 Densitatea fitoplanctonică are valori cuprinse între 220000-930000 ex/l si are reprezentanţi

specii de Bacillariophyta (Navicula gracilis, Fragillaria crotonensis, Synedra acus, Synedra ulna, Cymatopleura solea, Gyrosigma acuminatum, Pinnularia viridis, Melosira granulata), Chlorophyta (Scenedesmus quadricauda, Scenedesmus acuminatum, Closterium aciculare, Crucigenia quadrata, Ulothrix subtilissima, Pediastrum duplex), Cyanophyta (Anabaena circinalis). Acumularea Cornu

Date constructive şi hidrologice Este amplasată în zona localităţii Orodel, pe pârâul Baboia, amonte de drumul judeţean

Craiova-Cetate, fiind constituită dintr-o cuvetă mărginită de versanţii naturali ai văii. Barajul este de greutate, din pământ cu mască din beton armat. A fost construit în scopul

irigării şi pentru atenuarea undei de viitură în caz de inundaţii. Barajul are lungimea de 235 m, lăţimea de 6 m, iar înălţimea de 11 m. Anul punerii în funcţiune a acumulării a fost 1973. Suprafaţa acumulării la nivelul normal de detenţie este de 64ha. Volumul total-2,61 mil. mc Volumul brut-2,03 mil mc. Volumul util -1,82 mil. mc. Volumul neevacuat-0.21 mil. mc Volumul atenuare viitur[-0,58 mil.mc

Caracterizarea saprobiologică a acumulării Din punct de vedere saprobiologic acumularea Cornu este un lac mezotrof, cu valori medii

anuale ale biomasei fitoplanctonice pentru cele 3 secţiuni ale sale, după cum urmează: -coadă lac: BFP=4,588; -mijloc lac: BFP=3,155; -baraj : BFP=3,144. Densitatea fitoplanctonică are valori cuprinse între 430000-919000 ex/l si are reprezentanţi

specii de Bacillariophyta (Navicula gracilis, Synedra acus, Synedra ulna, Cyclotella meneghiniana, Gyrosigma acuminatum, Pinnularia viridis, Cymbella ventricosa, Neidium productum), Chlorophyta (Scenedesmus quadricauda, Scenedesmus acutus, Closterium aciculare, Chlorella vulgaris,

152

Geminella minor, Crucigenia quadrata, Ulothrix tenerrima, Pediastrum biradiatum, Pediastrum duplex, Chlorhormidium rivularae, Volvox aureus, ).

Acumularea Caraula

Date constructive şi hidrologice Este amplasată în zona localitîţii Caraula, pe pârâul Baboia, fiind constituită dintr-o cuvetă

mărginită de versanţii naturali ai văii. Barajul este de greutate, din pam[nt cu mască din beton armat. A fost construit în scopul

irigării şi pentru atenuarea undei de viitură în caz de inundaţii. Barajul are lungimea de 451 m, lăţimea de 6 m, iar înălţimea de 6 m. Anul punerii în funcţiune a acumulării a fost 1971. Suprafaţa accumulării la nivelul normal de detenţie este de 72ha. Volumul total-2,2 mil. mc Volumul brut-1,59 mil mc. Volumul util -1,18 mil. mc. Volumul neevacuat-0,14 mil. mc Volumul atenuare viitur[-0,61 mil.mc

Caracterizarea saprobiologică a acumulării Din punct de vedere saprobiologic acumularea Caraula este un lac mezotrof, cu valori medii

anuale ale biomasei fitoplanctonice si clorofilei ,,a″ pentru cele 3 sec\iuni ale sale, după cum urmează:

-coadă lac: BFP=2,859; clorofila ,,a″=8,2 -mijloc lac: BFP=2,764; clorofila ,,a″=7,1 -baraj : BFP=3,287. Densitatea fitoplanctonică are valori cuprinse între 180000-440000 ex/l si are reprezentanţi

specii de Bacillariophyta (Navicula gracilis, Synedra acus, Synedra ulna, Cyclotella meneghiniana, Gyrosigma acuminatum, Amphora ovalis, Fragillaria crotonensis, Pinnularia viridis, Cymbella ventricosa, Neidium productum), Chlorophyta (Scenedesmus quadricauda, Scenedesmus acutus, Closterium aciculare, Chlorella vulgaris, Geminella minor, Crucigenia quadrata, Ulothrix tenerrima, Pediastrum biradiatum, Pediastrum duplex, Chlorhormidium rivularae, Volvox aureus, ), Euglenophyta (Trachelomonas obovata, Trachelomonas verrucosa, Euglena spyrogyra, Phacus elegans).

Acumularea Bistreţ

Date constructive şi hidrologice Este amplasată în zona localităţii Cârna, pe pârâul Desnăţui, fiind constituită dintr-o cuvetă

mărginită de un dig de contur cu lungimea de 2, 4 km, lăţimea la coronament 3,5 m, iar înălţimea de 6 m.

A fost construit în scopul piscicol şi pentru atenuarea undei de viitură în caz de inundaţii. Anul punerii în funcţiune a acumulării a fost 1972. Suprafaţa acumulării la nivelul normal de detenţie este de 2050ha. Volumul total-82,2 mil. mc Volumul brut-57,2 mil mc. Volumul util -41 mil. mc. Volumul neevacuat-16,2 mil. mc Volumul atenuare viitur[-12,9 mil.mc

153

Caracterizarea fizico-chimică a acumulării Lacul natural Bistreţ conform datelor fizico chimice se încadrează la grupele indicatorilor

regim de oxigen în clasa II, la nutrienţi în clasa a-II-a, salinitate clasa II, metale clasa a-II-a şi micropoluanţi anorganici şi organici a I-a .

Caracterizarea saprobiologică a acumulării Din punct de vedere saprobiologic acumularea Bistreţ este un lac mezotrof, cu valori medii

anuale ale biomasei fitoplanctonice si clorofilei ,,a″ pentru cele 3 secţiuni ale sale, după cum urmează:

-coadă lac: BFP=7,384; clorofila ,,a″=3,12 -mijloc lac: BFP=5,066; clorofila ,,a″=2,97 -baraj : BFP=8,13.

Densitatea fitoplanctonică are valori cuprinse între 180000-440000 ex/l si are reprezentanţi specii de Bacillariophyta (Navicula gracilis, Synedra acus, Synedra ulna, Cyclotella meneghiniana, Gyrosigma acuminatum, Amphora ovalis, Fragillaria crotonensis, Pinnularia viridis, Cymbella ventricosa, Neidium productum), Chlorophyta (Scenedesmus quadricauda, Scenedesmus acutus, Closterium aciculare, Chlorella vulgaris, Geminella minor, Crucigenia quadrata, Ulothrix tenerrima, Pediastrum biradiatum, Pediastrum duplex, Chlorhormidium rivularae, Volvox aureus,), Euglenophyta (Trachelomonas obovata, Trachelomonas verrucosa, Euglena spyrogyra, Phacus elegans). Acumularea Porţile de Fier I Date constructive şi hidrologice -suprafaţă bazin recepţie 567.440 kmp -nivel maxim de retenţie 69.5 mdM -suprafaţa 26.000 ha -volum maxim 2.400 mil. mc. -nivel minim de retenţie 63 mdM -suprafaţa 17.800 ha -volum 1.700 mil. mc. -volum la cota 68 mDM 2100 mil.mc. Instalaţii de măsurare a nivelului apei în lac: -telelimnimetru amplasat în următoarele secţiuni de control: -secţiunea Gura Nerei -km D 1075 -secţiunea amonte baraj P.F.1-km D 943 Instalaţii pentru măsurarea debitelor aval de baraj: -telelimnimetru amplasat în secţiunea Turnu- Severin Kladova km 933. Anul dării în funcţiune 1970, 1972. Elementele privind regimul de exploatare S.H.N.- P.F.I se exploatează în conformitate cu prevederile regulamentelor specifice de exploatare şi a convenţiilor bilaterale între ţări.

Caracterizarea fizico-chimică a acumulării Conform analizelor fizico-chimice efectuate în acumularea Porţile de Fier I, anexate în

Volumul II, anexa II, apa lacului se încadrează în clasa I de calitate conform ordinului 161/2006. Caracterizarea saprobiologica a acumularii Portile de Fier I Lacul Portile de Fier I este un lac de acumulare avand stabilita sectiunea Svinita ca fiind

CBSD. In aceasta sectiune in cursul anului 2009 au fost efectuate prelevari de probe biologice in lunile mai, august si noiembrie, iar pentru sectiunea Amonte Baraj recoltarile au fost efectuate in lunile iunie, august si noiembrie.

154

Din punct de vedere saprobiologic acumularea Portile de Fier I este un lac mezotrof, cu valori medii anuale ale biomasei fitoplanctonice şi clorofilei ,,a″ pentru cele 2 sectiuni ale sale, dupa cum urmeaza:

-Svinita: BFP=4,393mg/l; clorofila ,,a″=4,43µg/l, -Amonte Baraj : BFP=4,666mg/l; clorofila ,,a″=4,97µg/l. Din punct de vedere al clorofilei ,,a″ lacul Portile de Fier I cu cele 2 sectiuni ale sale se

incadreaza in clasa I de calitate, conform Ordinului 161/2006 privind elementele si standardele de calitate chimice si fizico-chimice din apa.

Densitatea fitoplanctonica in sectiunea Svinita are valori medii anuale de 520 000 ex/l, iar amonte baraj 490 000 ex/l.

Pe fluviul Dunarea la Svinita planctonul are reprezentanti specii de Bacillariophyta (Asterionella formosa Navicula gracilis, Synedra acus Synedra ulna, Caloneis amphisbaena, Cymatopleura solea, Tabellaria fenestrata, Gyrosigma acuminatum, Melosira granulata), Chlorophyta (Scenedesmus quadricauda, Scenedesmus acuminatum, Closterium aciculare, Pediastrum duplex).

Amonte baraj planctonul are reprezentanti specii de Bacillariophyta (Asterionella formosa Navicula gracilis, Synedra acus Synedra ulna, Caloneis amphisbaena, Cymatopleura solea, Tabellaria fenestrata, Gyrosigma acuminatum, Melosira granulata), Chlorophyta (Scenedesmus quadricauda, Scenedesmus acuminatum, Closterium aciculare, Pediastrum duplex).

Acumularea Porţile de Fier II Date constructive şi hidrologice Tipul lacului de acumulare: fluvial cu regularizare zilnică. Caracteristici de capacităţi: 1. Nivel maxim de retenţie 41.00 mdM -suprafa\a 7.880 ha -volum maxim 830 mil. mc. 2. Nivel minim de retenţie 39.40 mdM -suprafaţa 7.390 ha -volum 660 mil. mc. În mod excepţional nivelul minim de retenţie poate fi 38.5 mdM. -suprafaţa 7.130 ha -volum 595 mil. mc. Instalaţii de măsurare a nivelului apei din lac: -telelimnimetre amplasate la urm[toarele secţiuni de control: -secţiunea amonte de baraj P.F. II, pe braţul principal al Dunării km Dunăre 863.3. Instalaţii pentru măsurarea debitelor evacuate aval de baraj: -telelimnimetru amplasat imediat în aval de baraj şi un telelimnimetru amplasat în secţiunea Gura Timokului km Dunăre 945.5. Anul dării în funcţiune: 1984, 1986, centrala PF II si lacurile aferente.

Caracterizarea fizico-chimic[ a acumul[rii Conform analizelor fizico-chimice efectuate în acumularea Por\ile de Fier II, anexate în

Volumul II, anexa II, apa lacului se încadrează în clasa I de calitate conform ordinului 161/2006.

Caracterizarea saprobiologica a acumularii Portile de Fier II Pe lacul de acumulare Portile de Fier II in cele 2 sectiuni ale sale, Amonte si Aval de Tr.

Severin, in cursul anului 2009 au fost efectuate prelevari de probe biologice in lunile iulie, august si noiembrie.

155

Din punct de vedere saprobiologic acumularea Portile de Fier II este un lac eutrof, cu valori medii anuale ale biomasei fitoplanctonice şi clorofilei ,,a″ pentru cele 2 sectiuni ale sale, dupa cum urmeaza:

-Amonte Tr. Severin: BFP=5,866mg/l; clorofila ,,a″=10,15µg/l, -Aval Tr. Severin: BFP=6,078; clorofila ,,a″=9,56. Procesul de eutrofizare a fost inregistrat in perioada de vara, in lunile iulie si august in

sectiunea Amonte Tr. Severin si in luna august aval de Tr. Severin, datorita evapotranspiratiei ridicate din lac si a scaderii concentratiei oxigenului numarul algelor si macrofitelor din lac crescand excesiv.

Din punct de vedere al clorofilei ,,a″ lacul Portile de Fier II cu cele 2 sectiuni ale sale se incadreaza in clasa I de calitate, conform Ordinului 161/2006 privind elementele si standardele de calitate chimice si fizico-chimice din apa.

Densitatea fitoplanctonica in sectiunea Amonte Tr. Severin are valori medii anuale de 500 000 ex/l, iar amonte baraj 470 000 ex/l.

Pe fluviul Dunarea amonte Tr. Severin planctonul are reprezentanti specii de Bacillariophyta (Asterionella formosa Navicula gracilis, Synedra acus Synedra ulna, Caloneis amphisbaena, Cymatopleura solea, Tabellaria fenestrata, Gyrosigma acuminatum, Melosira granulata), Chlorophyta (Scenedesmus quadricauda, Scenedesmus acuminatum, Closterium aciculare, Pediastrum duplex).

Aval Tr. Severin planctonul are reprezentanti specii de Bacillariophyta (Asterionella formosa Navicula gracilis, Synedra acus Synedra ulna, Caloneis amphisbaena, Cymatopleura solea, Tabellaria fenestrata, Gyrosigma acuminatum, Melosira granulata), Chlorophyta (Scenedesmus quadricauda, Scenedesmus acuminatum, Closterium aciculare, Pediastrum duplex). 4.3.3. Starea fluviului Dunărea

Fig. 4.3.3.1. Fluviul Dunărea la Corabia – judeţul Olt

Reprezintă una din componentele esenţiale ale poziţiei geografice a ţării noastre, alături de

Carpaţi şi Marea Neagră. Aproximativ 38% din lungimea acestui fluviu şi partea cea mai importantă ca debit şi

nagivaţie, inclusiv gurile sale, se situează în teritoriul românesc. Dunărea este cel mai important fluviu din Europa, izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră

(Germania), se varsă în Marea Neagră prin trei braţe: Chilia, Sulina şi Sfântul Gheorghe. De la izvoare până la vărsare străbate teritoriul a opt ţări: Austria, Bulgaria, Germania, Iugoslavia, România, Slovacia, Ucraina, Ungaria şi trece prin capitalele: Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad.

156

Judeţul Olt este situat în partea de sud a ţării, pe cursul inferior al râului care i-a dat numele şi face parte din categoria judeţelor riverane fluviului Dunărea pe o lungime de 45 km. Prin portul dunărean Corabia are ieşire la Marea Neagră.

BAZINUL HIDROGRAFIC DUNĂRE Calitatea globală a apelor înregistrată în secţiunile de supraveghere: Din analiza valorilor de sinteză cuprinse în macheta ˝Caracterizarea calităţii apei în raport cu indicatorii generali ˝ se constată următoarele:

• în secţiunea Dunărea la Corabia – monitoring de supraveghere : Indicatori biologici : - fitoplanctonul se încadrează în clasa a II a ; - macrozoobentosul în clasa a II a . Indicatori fizico-chimici : - indicatori fizici , regim termic şi acidifiere se încadrează în clasa I ; - regimul oxigenului se încadrează în clasa a II a ; - nutrienţi se încadrează în clasa a II a ; - salinitate se încadrează în clasa I ; - poluanţi toxici specifici de origine naturală se încadrează în clasa I ; - alţi indicatori chimici relevanţi se încadrează în clasa I .

• în secţiunea Şiu(Sâi) la Pod DN 543 - monitoring de supraveghere: Indicatori biologici : - fitoplanctonul se încadrează în clasa a II a ; - macrozoobentosul în clasa a II a ; Indicatori fizico-chimici : - indicatori fizici , regim termic şi acidifiere se încadrează în clasa I ; - regimul oxigenului se încadrează în clasa a III a ; - nutrienţi se încadrează în clasa a II a ; - salinitate se încadrează în clasa a III a ; - poluanţi toxici specifici de origine naturală se încadrează în clasa a II a ; - alţi indicatori chimici relevanţi se încadrează în clasa I ;

• în secţiunea Şiu(Sâi) la Sprâncenata - monitoring de supraveghere: Indicatori biologici : - fitoplanctonul se încadrează în clasa a II a ; - macrozoobentosul în clasa a III a . Indicatori fizico-chimici : - indicatori fizici , regim termic şi acidifiere se încadrează în clasa I ; - regimul oxigenului se încadrează în clasa a III a ; - nutrienţi se încadrează în clasa a II a ; - salinitate se încadrează în clasa a III a ; - poluanţi toxici specifici de origine naturală se încadrează în clasa I ; - alţi indicatori chimici relevanţi se încadrează în clasa I ;

Din punct de vedere biologic :

În secţiunea Dunăre la Corabia-fitoplanctonul, un indice saprob cu o valoare anuală de 2,13 se încadrează în clasa a II a. Macrozoobentosul cu o valoare anuală de 2,11, încadrându-se în clasa a II-a de calitate, stare ecologică bună. În secţiunea Şiu la pod DN 543- fitoplanctonul, un indice saprob cu valori cuprinse între 2,01-2,26 şi o valoare medie anuală de 2,13 se încadrează în clasa a II a. Macrozoobentosul cu o valoare cuprinsă între 2,30-2,53 şi o medie de 2,42, încadrându-se în clasa a III-a de calitate, stare ecologică moderată. În secţiunea Şiu la Sprâncenata- fitoplanctonul, un indice saprob cu valori cuprinse între 2,01-2,26 şi o valoare medie anuală de 2,13 se încadrează în clasa a II a. Macrozoobentosul cu o

http://ro.wikipedia.org/wiki/Corabia�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83�

157

valoare cuprinsă între 2,30-2,53 şi o medie de 2,42, încadrându-se în clasa a III-a de calitate, stare ecologică moderată. 4.3.4 Calitatea apei Dunării pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” - nu este cazul 4.3.5.Starea apelor Mării Negre

- nu este cazul 4.4. Ape subterane

Starea apelor subterane: este expresia generală a stării unui corp de apă subterană, determinată de indicatorii minimi care caracterizează starea sa cantitativă şi starea sa chimică;

Starea bună a apelor subterane: este starea atinsă de un corp de apă subterană atunci când, atât starea sa cantitativă cât şi starea sa chimică sunt cel puţin "bune";

Starea chimică bună a apelor subterane: starea chimică a unui corp de apă subterană, care îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de lege : nu arată efecte ale pătrunderilor saline sau ale altor pătrunderi, nu se depăşesc valorile standard de calitate aplicabile,ca urmare a legislaţiei în vigoare, nu au ca rezultat neîndeplinirea obiectivelor de protecţie a apelor şi a ecosistemelor acvatice. DA Jiu Prezentarea principalelor hidrostructuri investigate Relieful perimetrului Direcţiei Apelor Jiu este constituit dintr-o serie de unităţi de ordine diferite, care s-au format şi asamblat de-a lungul timpului, fiecare având o structură geologică proprie ce a influenţat puternic evoluţia şi trăsăturile generale ale reliefului. Unităţile geomorfologice au în subsolul lor formaţuni geologice capabile să cantoneze strate acvifere cu dezvoltare mare, ce sunt constituite în hidrostructuri cu caracteristici hidrogeologice bine definite . În general clasificarea apelor subterane în freatice sau de ad`ncime se face funcţie de ad`ncimea la care sunt situate faţă de suprafaţa terenului, stabilindu-se convenţional ca stratele acvifere până la adâncimea de 60 m să fie freatice, iar cele sub această adâcime să fie strate acvifere de adâncime. În perimetrul D.A. Jiu în zona Câmpului Leu - Rotunda este o execepţie şi anume, Stratele de Frăteşti, cu toate că se situează la adâncimea de 40-45 m sunt strate acvifere de adâncime, deoarece au deasupra lor un strat freatic din care se alimentează locuitorii satelor din zonă. Principalele hidrostructuri freatice din perimetrul D. A. Jiu sunt: -Hidrostructura apelor freatice din Câmpia Olteniei; -Hidrostuctura apelor freatice din Piemontul Getic; Apele subterane de ad`ncime sunt constituite în hidrostructurile: -Hidrostructura stratelor de Frăteşti; -Hidrostructura stratelor de Cândeşti; -Hidrostructura stratelor romaniene; -Hidrostructura stratelor daciene; Hidrostructura apelor freatice din Câmpia Olteniei Formaţiunile cuaternare purt[toare de ape freatice aparţin Pleistocenului superior, fiind constituite din depozitele aluvionare ale teraselor Jiului, alcătuite în principal din pietrişuri şi cele ale Holocenului inferior şi superior din care fac parte aluviunile teraselor joase şi luncile râurilor.

158

Caracteristic pentru această hidrostructură este discontinuitatea pantei morfologice şi a depozitelor acvifere, în zonele de trecere între nivelurile de terasă şi între terase şi lunci, unde uneori apar izvoare. Stratele freatice, în zonele teraselor vechi, înaltă şi superioară se întâlnesc frecvent sub adâncimea de 15-20 m; în zonele teraselor joase şi lunci stratul freatic este interceptat la 5-20 m adâncime. Grosimea depozitelor permeabile freatice variază în limite largi de 5-20 m, mai mari în Lunca Dunării. Direcţia generală de curgere a fluxului freatic este N-S, cu abateri locale spre râurile ce drenează luncile. Nivelurile hidrostatice sunt situate în adâncimi diferite între 1.2-20.5 m. Debitele obţinute din forajele hirogeologice care captează stratele freatice sunt foarte variabile cuprise între1.0-20.0 l/s / foraj, mai mari în Lunca Dun[rii. Reţeaua hidrogeologică de stat are în cuprinsul Câmpiei Olteniei în bazinul hidrografic Jiu un număr de 32 foraje hidrogeologice, din care 29 de ordinul I şi 3 de ordinul II. Calitatea apelor freatice din Câmpia Olteniei s-a determinat pe baza analizelor chimice efectuate la probele de apă prelevate din forajele hidrogeologice de ordinul I şi II, la execuţie sau la pompările experimentale periodice şi la cele din program. În aprecierea calităţii apelor freatice s-a ţinut cont de o serie de indicatori,care prin con\inutul ridicat, peste limitele excep\ionale de potabilitate admise de Legea nr.458/2002, depreciază calitaea apei. În acest sens s-au considerat ape nepotabile apele cu con\inuturi ridicate la ionii: Fe total-0,2 mg/l; Mn =0.05 mg/l; NO2 =0.5 mg/l; NO3= 60 mg/l, NH4 0,5 mg/l, conform Legii Apei Potabile 458/2002. Captările de ape subterane pentru alimentarea cu apă a municipiului Craiova din foraje hidrogeologice şi drenuri de la Popova şi Marica au următoarea compoziţie chimică:

Captare Popova pH=7 Amoniac=0 mg/l

Azoti\i=0 mg/l Substan\a organic[=3.31 mg/l Cloruri=44,72 mg/l Alcalinitate= 6.5mval/l Calciu= 108,18 mg/l Duritate=24,68 grade D Magneziu= 39.81 mg/l

Captare Marica pH=7,0 Amoniac=0 Azoti\i=0 Substan\a organic[= 4.42 mg/l Cloruri=11,58 mg/l Alcalinitate= 4.0 mval/l Calciu= 56,37 mg/l Duritate=12,34 grade D Magneziu= 20.40 mg/l Reziduu fix=348,8 mg/l

159

Influenţa emisiilor bogate în compuşi de azot at`t în aer cât şi în ape a determinat o creştere a concentraţiilor compuşilor de azot şi în apele din zonele învecinate Combinatului Chimic Craiova, respectiv Filiaşi- Işalniţa în nord şi Valea Stanciului- Zăval în sud. Monitorizarea apelor freatice în perimetrul Câmpiei Olteniei de către D.A. Jiu se realizează în forajele hidrogeologice din reţeaua naţională de monitorizare a apelor freatice, care captează apele subterane cantonate în depozitele detritice ale teraselor Jiului şi afluenţilor. În acest perimetru, deasupra stratului acvifer din terase se întâlneşte, uneori, un strat acvifer suprafreatic, care este captat de fântânile locuitorilor din localităţile componente. Acestea au concentraţiile compuşilor de azot mai ridicate decât cele din acviferul teraselor, pentru care vă prezentăm valorile determinate în fântânile publice din localităţile din perimetrul DA Jiu, cu menţiunea că analizele fizico-chimice au fost executate de Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene. Hidrostructura apelor freatice din Piemontul Getic

Apele freatice în perimetrul Piemontului Getic sunt cantonate în depozite permeabile din subsolul luncilor şi interfluviului şi aparţin Pleistocenului şi Holocenului. Caracteristic acestei hidrostructuri este dezvoltarea mai importantă a stratelor acvifere în luncile principalelor râuri din bazin şi de mai redusă a celor din interfluvii, având importanţă locală. Stratele freatice se găsesc la adâncimi reduse în lunci (1,0 m-5,0 m) şi mari în interfluvii (peste 20,0 m). Grosimea depozitelor permeabile este mare, ajungând la peste 10 m în lunci. În general, litologia acviferului este constituită din pietrişuri în lunci şi nisipuri în interfluvii. Nivelurile hidrostatice sunt stabilizate la adâncimi mari în interfluvii, apa subterană fiind drenată puternic de văile cursurilor de apă. Debitele obţinute din forajele hidrogeologice din piemont sunt foarte diferite, de la 0,2l/s în interfluvii la peste 5,0 l/s în luncile principale. Hidrostructura apelor subterane de ad`ncime din Stratele de Fr[te]ti Stratele de Frăteţti se dezvoltă numai în spaţiul Câmpului Leu- Rotunda şi pe o mică suprafaţă din câmpul Sălcuţa- Drănic, în teritoriul ocupat de terasele Dunării fiind îndepărtate de eroziune. Ele prezintă un orizont aproape continuu de pietrişuri şi nisipuri cu lentile de bolovănişuri. Grosimea acestor depozite variază între 20 m în nordul câmpului şi 2-4 m la contactul dintre câmp şi terase. Nivelul hidrostatic al apelor subterane este ascensional stabilizat la adâncime de 20-30 m. Apele subterane din Stratele de Frăteşti apar la zi la marginea vestică şi estică a câmpului, pe văile mai adânci care îl drenează (Teslui, Olteţ, Cârcea, Leu, Gioroc şi altele). Apele subterane au o calitate deosebită, având mineralizaţia totală de 0,4-0,7 g/l, cu predominarea anionului HCO3, încadr`ndu-se în tipul hidrochimic-bicarbonat. Sursa de ape subterane Gioroc, a R. A Apă Craiova, captează prin drenuri apele cantonate în Stratele de Frăteşti, care au următoarea compoziţie chimică: pH=7,0 Alcalinitate=7,0 mval/l 0,1 N Cl=16,58mg/l Duritate total[=19,70 grade germane Calciu=94,58 mg/l Magneziu=28,5 mg/l Substan\a organic[=3,16 mg/l NH4=0 mg/l NO2=0 mg/l. Reziduu fix=456,8mg/l

160

Hidrostructura apelor subterane de ad`ncime din Stratele de Cândeşti Stratele de Cândeşti sunt constituite dintr-o succesiune de nisipuri, mai rar pietri]uri, în alternanţă cu argile nisipoase şi intercalaţii lenticulare de lignit, cu o grosime totală de 100 m. Acestea ocupă subsolul Câmpului Leu-Rotunda şi baza interfluviilor deluroase din Piemontul Getic. Nivelul hidrostatic al apelor subterane este, în general, ascensional şi mai rar, liber în zonele Piemontului Getic, unde eroziunea văilor principale a deschis stratele acvifere drenând apele din strat. Izvoarele de la baza versanţilor Piemontului Getic au debite reduse datorită fragmentării intense a reliefului şi dezvoltării spaţiale reduse a stratelor acvifere. Apele subterane din acest complex acvifer au o mineralizaţie cuprinsă între 0,4-0,95 g/l, încadându-se în tipul bicarbonat sau bicarbonat-calcic. Hidrostructura apelor subterane de ad`ncime romaniene Depozitele romaniene ocupă subsolul Piemontului Getic şi a unei părţi din Câmpia Olteniei. Extensiunea sudică Romanianului, sub formaţiuni mai noi, trece prin localităţile Perişor, Cerăt, Horezu-Poenari, Sadova, Dăbuleni, Corabia. Stratele acvifere apar ca intercalaţii de nisipuri, mai rar pietri]uri, în depozitele predominant argiloase romaniene. Nivelul hidrostatic al apelor subterane romaniene este ascensional şi uneori artezian, în Lunca Jiului. Dintre forajele hidrogeologice care captează şi strate acvifere romaniene numai o mică parte captează doar aceste ape subterane, pentru a se putea caracteriza chimismul acestora,urmând ca în viitor să întocmim şi un program selectiv de cercetare a chimismului lor. Între acestea se remarcă forajele hidrogeologice de la Işalniţa, amplasate în apropierea râului Amaradia, Bucovăţ, ale S.C. FOR|AN Bucovăşţ şi Romaneşti, care captează ape subterane arteziene, având următoarele compoziţii chimice:

Foraj Işalniţa- pod C.F. pH= 7,37-7,89 Substanţă organică= 2,4 mg/l Duritate totală= 21,12-25,52 grade germane Duritate temporară= 19,32-23,52 grade germane Duritate permanentă[= 1,8-2,0 grade germane HCO3= 420,9-512,4 mg/l Ca= 131,2-158,4 mg/l Mg= 34-41,3 mg/l Na= 21,6-31,1 mg/l NH4= 34,8-38,9 mg/l NO3=16,4-18,8 mg/l NO2= 0,038-0,079 mg/l SO4= 203-228,9 mg/l Cl= 35,5-53,1 mg/l Reziduu fix= 607-774 mg/l Fe2+ = 0,24-0,31 mg/l Mn=0,05-0,07mg/l Hidrostructura apelor subterane de ad`ncime daciene Are o extensiune în suprafaţă mai mare decât cea romaniană, deoarece Dacianul apare într-o zonă mai extinsă decât Romanianul. Practic este cel mai mare rezervor de ape subterane din perimetrul b. h. Jiu.

161

Complexul acvifer Dacian este caracterizat prin dezvoltarea la partea sa inferioară a unui orizont predominant nisipos, iar la partea superioară un orizont argilos- nisipos cu cărbuni. Majoritatea forajelor de adâncime executate au captat depozitele de vârsta Pliocenă (Dacian şi Romanian) astfel că datele obţinute sunt cumulate. Litologic, complexul acvifer se caracterizează prin existenţa, în bază, a unor nisipuri, iar spre partea superioară o alternanţă ritmică de nisipuri şi argile. Grosimea stratelor acvifere este mare însumând peste 50 m (în zona Jiu-Motru). Nivelul hidrostatic al apelor subterane daciene este ascensional, uneori artezian, stabilizat la ad`ncimi mici în văile principale şi mai mari pe interfluvii. Debitele obţinute la pompările experimentale sunt mari, uneori peste 10 l/s pe foraj. În zona exploatărilor de lignit din nordul Olteniei apele subterane daciene sunt puternic ascensionale şi arteziene cu debite mari, care necesită importante lucrări de asecare pentru a putea fi exploatat zăcământul de cărbuni. Forajele hidrogeologice de ad`ncime au interceptat apele daciene la: Coţofenii din Faţă, Filiaşi, Melineşti,şi altele. Apele subterane daciene sunt, în general, ape potabile la majoritatea indicatorilor de calitate, conform Legea apei potabile 458/2002, mai pu\in la ionul NH4 care prezintă depăşiri, după cum urmează: Foraj Sere Işalniţa pH= 7,51-7,81 Substanţă organică= 4,6-5,2 mg/l Duritate totală= 19,14-21,34 grade germane Duritate temporară= 17,08-19,04grade germane Duritate permanentă= 2,06-2,3 grade germane HCO3= 378,2-414,8 mg/l Ca= 12o-132,8 mg/l Mg= 29,1-34 mg/l Na= 8,5-10,7mg/l NH4= 19,3-20,9mg/l NO3=9,4-22,9 mg/l NO2= 0,026-0,137 mg/l SO4= 162,7-174,7 mg/l Cl= 14,2-17,7 mg/l Reziduu fix= 533-582 mg/l Fe2+ = 0,19-0,42 mg/l Mn= 0,03-0,11 mg/l DA Olt Rm. Vâlcea

În comparaţie cu anii anteriori calitatea apelor subterane nu s-a modificat substanţial. Arealele cu poluare a acviferului se înregistrează în zona platformei chimice (unde există o poluare cu compuşi chimici greu degradabili sau toxici şi cu mercur) şi în zona Ocnele Mari - Ocniţa (cu concentraţie ridicată a clorurilor şi produselor petroliere). De asemenea se constată poluarea acviferului în lungul conductelor de transport a produselor petroliere şi a saramurii de la exploatarea zăcămintelor de sare. Se poate vorbi de poluare istorică a acviferului în arealul de la Ocnele Mari – Ocniţa (zona pârâului Sărat şi a haldelor de şlam). Mineralizarea puternică în zona de terasă, de 1g/l – 16 g/l în zona pârâului Sărat şi 100 g/l în zona haldelor de şlam constatată prin analize de laborator, certifică poluarea istorică pe acest areal.

Judeţul Vâlcea se caracterizează printr-o bogată reţea de foraje de adâncime, care se monitorizează contunuu şi care au un program de monitorizare cu frecvenţă de 4 ori pe an .

162

Au fost prelevate probe şi din urmatoarele foraje de adâncime aparţinând judeţului Vâlcea: Drăgoieşti, Nicolae Bălcescu, Băbeni, Ioneşti, Mihăieşti, Vaideni, Frânceşti,Negruleşti şi Tetoiu. S-a introdus şi monitorizarea forajului Şcoala Bistriţa unde conform Legii 311/2004 nu exista nici o depăşire, deci acesta este potabil. Ca şi o caracteristică generală, calitatea apelor subterane în judeţ s-a imbunătăţit comparativ cu anii anteriori, indicatorii analizaţi se încadrează în limitele admise. Astfel se observă că doar amoniul şi Mn sunt depăşite faţă de limitele admise la forajul Vaideni. Indicatorul de fier depăşeşte limita admisă la forajul Nicolae Bălcescu, Tetoiu şi la forajul Băbeni.

Din datele transmise de Sistemul de Gospodărire a Apelor Olt, situaţia privind forajele

monitorizate şi indicatorii la care s-au constatat depăşiri, în anul 2009 conform Legii nr. 311 / 2004 privind calitatea apei potabile, este prezentată în tabelul 4.4.1.

Tabelul 4.4.1. Nr. crt Forajul Judetul Indicatori de calitate ce au depăşit limitele

admise prin Legea nr. 311 / 2004 1 Oboga F3 Olt Cloruri , fier 2 Oboga F3A Olt Cloruri 3 Leoteşti F1 Olt Fier 4 Strejeşti F4 Olt Fier 5 Strejeşti F5 Olt Mangan, fier 6 P20 ACETI Olt Amoniu, fier 7 P4 ACETI Olt Amoniu 8 P8 ACETI Olt Amoniu, fosfaţi 9 P1FAY ACETI Olt Amoniu, fier 10 P3FA ACETI Olt Amoniu, fosfaţi 11 P24 ACETI Olt Amoniu, fier 12 Găvăneşti F1 Olt Fier, mangan 13 Cezieni F2 Olt Fier 14 Cezieni F4 Olt Fosfaţi, fier 15 P12 ACETI Olt Amoniu, fosfaţi 16 P14 ACETI Olt Amoniu, fosfaţi 17 P66 ACETI Olt Fosfaţi, mangan 18 Bărăşti F2 Olt Azotaţi, fosfaţi 19 P11 ACETI Olt Amoniu, fosfaţi

Din datele transmise de Sistemul Hidrotehnic Jitaru - Direcţia Apelor „Argeş Vedea” situaţia

privind forajele monitorizate şi indicatorii la care s-au constatat depăşiri, în anul 2009 conform Legii nr. 311 / 2004 privind calitatea apei potabile, este prezentată în tabelul 4.4.2.

Tabelul 4.4.2. Nr. crt. Foraj monitorizat Corpul de pă Cod

foraj Indicatori de calitate ce au depăşit limitele admise prin Legea nr. 311 / 2004 şi Ordinul nr. 137 / 2009

1 Ciureşti ROGWAG 1090090 F1 Fe, PO4 2 Ciureşti ROGWAG 1090090 F2 Fe, Mn, PO4 3 Ciureşti ROGWAG 1090090 F3 Fe 4 Ciureşti ROGWAG 1090090 F4 Nu au fost depăşiri 5 Ciureşti ROGWAG 1090090 F5 NO3 6 Alimăneşti ordinul II ROGWAG 1090090 F1 Nu au fost depăşiri 7 Tituleşti ordinul II ROGWAG 1090090 F1 Nu au fost depăşiri 8 Stoicăneşti Est Ordinul II ROGWAG 1090090 F1 Nu au fost depăşiri 9 Jitaru SH F1A ROGWAG 1090090 F1A Nu au fost depăşiri

163

Din datele transmise de Sistemul de Gospodărire a Apelor Olt, situaţia privind captările din subteran şi localizările acestora este prezentată în tabelul 4.4.3.

Tabelul 4.4.3. Nr. crt.

Beneficiar Captare subteran

Localitate captare

Nr. foraje existente în exploatare

Nr.foraje cu perim.instituit

Cantit. de apă utiliz. în

2009 - mii mc-

1

S.C.CAO S.A.Sediu secundar Slatina

- Front de captare Curtişoara - Teslui

Curtişoara 69 65 69 4863

-Zona Nouă - Zăvoi Slatina 20 20 20 -Frontul B Pleşoiu 30 29 30 -Frontul Salcia - Slătioara

Salcia - Slătioara 39 39 39

2 S.C.IGO S.A. Caracal

- Redea - Deveselu Redea 32 29 22 4422 - Redea - Celaru Redea 36 34 25 - Puţ Colonia -Deveselu Deveselu 1 1 1 - Front Stoeneşti Stoeneşti -Caracal 32 - - - Front Frăsinet Dobrosloveni 24 - - - Front Preuzinal Caracal 6 - -

3 S.C.AQUA TRANS S.A. Balş

- Frontul Balaura Balş 9 8 9 465 - Frontul Pietriş - Baldovineşti

Baldovineşti 9 6 9

4 SPAAC Primăria Corabia

- Front Vartop Corabia 8 8 8 478 - Puţuri oraş Corabia 2 0 2 - Front Dunăre Corabia 16 - -

5 SC CAO SA Sediu secundar Drăgăneşti - Olt

- Foraje Mărunţei 24 10 24 228

6 SC CAO SA Sediu secundar Piatra Olt

- Foraje - Sat Enoşeşti 2 2 2 109

7 Consiliul Local Curtişoara

- Foraj - Sat Pietriş 1 1 1 27 - Foraj - Sat Dealul Nucilor 1 1 1 - Foraj - Sat Dobrotinet 1 0 1 - Foraj - Sat Raiţu 1 1 1 - Foraj - Sat Linia din Vale 1 1 1

8 Consiliul Local Coteana

- Foraje Coteana 4 1 4 34

9 Consiliul Local Iancu Jianu

- Foraje Iancu Jianu 2 1 1 36

10 Consiliul Local Redea

- Foraje Redea 3 2 2 12

11 Consiliul Local Osica de sus

- Foraje Osica de sus 2 0 2 58

12 Consiliul Local Vitomireşti

- Foraje - Sat Dejeşti 3 2 3 12 - Foraj - Sat Doneşti 1 1 1

13 Consiliul Local Cungrea

- Foraje - Sat Spătaru 2 2 2 3

14 Consiliul Local Sâmburesti

- Foraj - Stănuleasa 1 1 1 22

15 Consiliul Local Teslui

- Foraj - Sat Cherleşti Deal 1 1 1 43 - Sat Deleni 2 2 2

16 Consiliul Local Vultureşti

- Foraje - Sat Valea lui Alb 2 2 2 46

17 Consiliul Local Grădinari

- Foraj - Sat Runcu Mare 1 1 1 23

18 Consiliul Local Cârlogani

- Foraje Cârlogani 3 3 3 57

19 Consiliul Local Dobrun

- Foraje Dobrun 2 2 2 14

20 Consiliul Local Leleasca

- Foraje Leleasca 3 3 3 56

21 Consiliul Local - Foraj Strejesti Deal 1 1 1 26

164

Strejesti - Foraj Colibasi 1 1 1 22 Primăria

Comunei Bobiceşti

- Foraje Bobiceşti 2 2 2 22

23 Primăria Comunei Găvăneşti

- Foraj Broşteni 1 1 1 55

24 Primăria Comunei Baldovineşti

- Foraj Gubandru 1 1 1 20

25 Primăria Comunei Vişina Nouă

- Foraje Vişina Nouă 2 2 2 12

4.5. Starea apei brute destinate potabilizării

Aprovizionarea cu apă potabilă a populaţiei, la nivelul judeţului Olt se face prin Sisteme publice de aprovizionare cu apă in mediul urban si mediul rural, astfel:

a) Producătorii / distribuitorii de apă potabilă ce deservesc o populaţie mai mare de 5.000 locuitori, respectiv :

- SC. COMPANIA DE APĂ OLT SA sediul secundar Slatina – produce un volum mediu zilnic de 12.110 m.c. şi aprovizionează un nr. de 66.150 locuitori;

- SC IGO CARACAL - produce un volum mediu zilnic de 11.500 mc şi aprovizionează un nr. de 30 315 locuitori;

- SC AQUATRANS SA BALŞ - produce un volum mediu zilnic de 1850 mc şi aprovizionează un nr. de 17 500 locuitori;

- DGCADPP CORABIA - produce un volum mediu zilnic de 840 mc şi aprovizionează un nr. de 9 380 locuitori

b) Producătorii / distribuitorii de apă potabilă ce deservesc o populaţie mai mica de 5.000 locuitori, respectiv :

- SC. COMPANIA DE APĂ OLT SA sediul secundar Drăgăneşti-Olt - produce un volum mediu zilnic de 760 mc şi aprovizionează un nr. de 4 800 locuitori;

- SC. COMPANIA DE APĂ OLT SA sediul secundar Scornicesti- produce un volum mediu zilnic de 560 mc şi aprovizionează un nr. de 4 500 locuitori;

- SC. COMPANIA DE APĂ OLT SA sediul secundar Potcoava- produce un volum mediu zilnic de 118 mc şi aprovizionează un nr. de 500 locuitori;

- SC. COMPANIA DE APĂ OLT SA sediul secundar Piatra-Olt- produce un volum mediu zilnic de 144 mc şi aprovizionează un nr. de 1 100 locuitori c) Producătorii / distribuitorii de apă potabilă ce deservesc o populaţie mai mica de 5.000

locuitori şi produc un volum mediu de apă cuprins între 20-1999 mc/zi. În această categorie intră serviciile specializate din cadrul primăriilor ce au beneficiat de „Programul de alimentare cu apă a satelor” conform HG 687/1997. In cursul anului 2009, in conformitate cu Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificată şi completată cu Legea 311/2004, s-a efectuat monitorizarea calităţii apei potabile distribuita prin sisteme publice centralizate in urmatoarele comune: Leleasca, Iancu Jianu, Tufeni, Strejeşti, Poboru, Mihăeşti, Curtişoara, Radomireşti, Grădinari, Coteana, Şerbaneşti, Corbu, Movileni, Bobiceşti. Numarul si localizarea fronturilor de captare Pentru alimentarea cu apa a municipiului Slatina, există 5 surse de apa brută (3 situate pe malul stang al râului Olt, iar două sunt localizate pe malul drept al Oltului. Există 153 de puţuri în funcţiune, de mică, medie şi mare adâncime, amplasate în 4 fronturi de captare apă subterană. Instalaţii de captare : Municipiul Slatina -frontul Curtişoara -Teslui: 65 puţuri, din care :

165

43 mică adâncime (10-30 m) 4 medie adâncime( 50-60 m) -18 mare adâncime (120-135 m)

-frontul Zona Noua - Zăvoi – 20 puţuri, din care : 11 medie adâncime (50-72 m) 9 de mare adâncime (120-137m)

-frontul B -29 puturi, din care : 13 medie adâncime (50 m) • 16 mare adâncime(130 m)

-frontul Salcia – Slătioara -39 puturi, din care : 18 medie adancime (50 m) 21 mare adancime(120 m).

Municipiul Caracal -front de captare apă - Redea-Celaru-32 puţuri forate ( 21 în funcţiune, adâncime 43-52 m ) -front de captare Redea-Deveselu -20 puţuri forate (3 în funcţiune, adâncime 43-94 m) Oraşul Bals Sistem de captare: -front de captare Balaura, amplasat în extravilanul orasului Balş, format din 9 foraje -front de captare Pietriş - Oboga amplasat pe teritoriul comunelor Baldovineşti, Oboga la 12 km vest de orasul Balş, format din 9 foraje de mare adâncime amplasate pe o distanţă de 2,8 km Oraşul Scorniceşti Sursa de apă se compune din 27 foraje grupate în 3 fronturi de captare: -sursa A:16 foraje aflate in conservare - sursa B:2 foraje – scoase din funcţiune -sursaC: formată din 9 foraje, amplasate în intravilanul oraşului Scorniceşti, în lungul râului Plapcea Mică, pe ambele maluri In prezent din această sursă funcţionează 6 foraje, care asigură necesarul de apă potabilă al oraşului Scornicesti, iar 3 foraje sunt scoase din funcţiune datorită gradului avansat de înnisipare. Front de captare : 8 puţuri forate amplasate în partea de vest a oraşului. Oraşul Drăgăneşti-Olt Frontul de captare al apei brute este situat în partea de nord a oraşului, în extravilanul localităţii Mărunţei, la cca 500 m de DJ 546 (Draganesti-Olt-Slatina) şi este alcătuit din 24 puţuri de mică adâncime (cca 20 m) din care sunt echipate şi puse în funcţiune numai 10, care asigură necesarul de apă al localităţii. Oraşul Corabia - front de captare Virtop – 8 foraje (medie adâncime),3 în funcţiune Oraşul Potcoava Instalaţia de alimentare cu apă, amplasată pe un deal la circa 128 m NE de sediul Schelei de Petrol Ciureşti, se alimentează dintr-un puţ vertical de mare adâncime. Oraşul Piatra-Olt Sursa de apa o constituie apa subterană, captarea făcându-se prin două puţuri forate la o adâncime de 120 m fiecare. Situaţia privind sistemele centrale de alimentare cu apă din mediul rural monitorizate în anul 2009, este prezentată în tabelul 4.5.1.

166

Tabel nr.4.5.1 Nr.crt. Localitate Sursa de alimentare cu apă ASF 1. CORBU 1 puţ forat -150 m adâncime DA 2. MOVILENI 3 foraje – 150 m adâncime DA 3. BOBICESTI 2 foraje – 150 m adâncime DA (cu Program de

conformare) 4. IANCU JIANU 2 foraje – 200 m adâncime In curs de monitorizare 5. CURTISOARA 1 foraj – 130 m adâncime In curs de monitorizare 6. SERBANESTI 4 foraje – 150 m adâncime DA (cu Program de

conformare) 7. GRADINARI 1 foraj -150 m adâncime DA (cu Program de

conformare) 8. POBORU -sat Poboru: 2 puţuri de mare adâncime

-sat Creti: 1 puţ – nu funcţionează -sat Cornatel: 1 put -sat Albesti Deal:1 puţ – nu functioneaza -sat Albesti Deal-cătun Craciunesti-1 put

In curs de monitorizare

9. STREJESTI -satul Strejestii de Sus-1 puţ de mare adâncime -satul Colibasi-1 puţ de mare adâncime

In curs de monitorizare

10. LELEASCA - 3 foraje – 250 m adâncime In curs de monitorizare 11. COTEANA -1 foraj -150 m adâncime DA (cu Program de

conformare)

Monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea potabilizării din judeţul Vâlcea, bazinul hidrografic Olt, s-a realizat prin analize fizico-chimice şi biologice, efectuate pe probe de apă prelevate din următoarele secţiuni: Bistricioara amonte priză, Mânăileasa amonte priză, Voineşiţa aval confluenţă Jidoaia, Valea Satului amonte priză, Pauşa amonte priză, Olăneşti amonte priză, Râmneşti amonte priză Olari, Luncavăţ amonte priză Vaideeni, Recea - Izvorul Rece, Cheia amonte priză, Lotru - Brădişor, Olteţ la Alunu. În cursul anului 2009 au fost monitorizate următoarele secţiuni de potabilizare:

Tabel nr.4.5.2 Nr. crt. Secţiunea

Clasa de calitate apa brută

Indicatori depaşiţi

1. Mânăileasa - amonte priză A1 Colif. tot. 370C: 603 Nr/100 ml A2 Colif. fecali: 35 Nr/100 ml A2

2. Valea Plopilor - Izvorul Rece A1 Colif. tot. 370C: 711 Nr/100 ml A2 Colif. fecali: 209 Nr/100 ml A2

3. Păuşa - amonte priză A1 Colif. fecali: 312 Nr/100 ml A2 Colif. tot. 370C: 81 Nr/100 ml A2 Steptococi fecali: 28 Nr/100 ml A2

4. Luncavăţ - Vaideeni A1 Colif. tot. 370C: 952 Nr/100 ml A2 Colif. fecali: 320 Nr/100 ml A2 Steptococi fecali: 95 Nr/100 ml A2

5. Râmeşti – amonte priza Olari A1 Colif. tot. 370C: 1768 Nr/100 ml A2 Colif. fecali: 581 Nr/100 ml A2 Steptococi fecali: 35 Nr/100 ml A2

6. Bistricioara amonte priză A1 Colif. tot. 370C: 600 Nr/100 ml A2 Colif. fecali: 121 Nr/100 ml A2 Steptococi fecali: 45 Nr/100 ml A2

7. Cheia – amonte priză A1 Colif. tot. 370C: 1665Nr/100 ml A2 Colif. fecali: 88 Nr/100 ml A2

8. Voineşita aval confluenţă Jidoaia A1 Colif. tot. 370C: 833 Nr/100 ml A2 Colif. fecali: 553 Nr/100 ml A2

9. Olăneşti amonte priză A1 CCO-Cr: 23.4 mgO2/l A2 10. Valea Satului – amonte priză A1 Colif. tot. 370C: 223 Nr/100 ml A2

167

4.6. Apa potabilă DA Olt Rm. Vâlcea Calitatea apei potabile din mediul urban În conformitate cu Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificată şi completată cu Legea 311/2004, s-a efectuat monitorizarea calităţii apei potabile în municipiile Slatina şi Caracal, oraşele Corabia, Drăgăneşti-Olt, Balş, Scorniceşti, Potcoava şi Piatra-Olt precum si în localităţi din mediul rural din judeţul Olt. În acest sens în anul 2009 s-au derulat :

- activităţi de monitorizare a calităţii apei de băut distribuită prin sisteme publice, concretizate prin recoltarea a 820 probe de apă pentru examen fizico-chimic şi bacteriologic;

- activităţi de monitorizare a calităţii apei de băut distribuită prin sisteme publice rurale (Instalaţiile de aprovizionare cu apă construite prin „Programul de aprovizionare cu apă al satelor ” conform HGR 687/1997 ). Din aceste instalaţii au fost recoltate 90 probe de apa pentru examen fizico-chimic şi bacteriologic. Activităţile desfăşurate au avut ca obiectiv protecţia sanatatii populatiei împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calităţii ei de apă curată şi sanogenă, lipsită de microorganisme, paraziţi sau substanţe care prin număr sau concentraţie pot constitui un potenţial pericol. În urma analizării probelor prelevate, din instalaţiile centrale de aprovizionare cu apă, în mediul urban si rural, pentru examene fizico – chimice şi bacteriologice, s-au obţinut următoarele rezultate:

Situaţia privind rezultatele examenelor bacteriologice şi chimice pentru probele de apă potabilă prelevate din instalaţiile centrale de aprovizionare cu apă, în mediul urban, în anul 2009 comparativ cu anul 2008, este prezentată în tabelul 4.6.1.

Tabelul 4.6.1.

Nr crt

Nr.probe recoltate

EXAMEN BACTERIOLOGIC EXAMEN CHIMIC 2009 2008 2009 2008

Probe rec. Nec. % Probe

rec. Nec. % Probe rec. Nec. % Probe

rec. Nec. %

TOTAL 820 22 2.68 781 8 1.02 820 392 47.8 781 186 23.8

Situaţia privind rezultatele examenelor bacteriologice şi chimice pentru probele de apă potabilă prelevate din instalaţiile de aprovizionare cu apă, în mediul rural, în anul 2009 comparativ cu anul 2008, este prezentată în tabelul 4.6.2.

Tabelul 4.6.2.

Calitatea apei distribuită în mediul urban este influenţată de:

o cantitate insuficientă de clor, administrată în staţiile de tratare; starea tehnică precară a sistemului de distribuţie; intervenţiile făcute în reţelele de distribuţie datorită gradului avansat de uzură

(Slatina); lipsa aparaturii de dezinfecţie în cazul oraşul Corabia

Nr crt

Nr.probe recoltate

EXAMEN BACTERIOLOGIC EXAMEN CHIMIC

2009 2008 2009 2008 Probe rec. Nec. % Probe


rec. Nec. %

TOTAL 90 21 23.3 177 125 70.6 90 41 45.5 177 90 50.8

168

Calitatea apei potabile din fântânile publice şi individuale din mediul rural

In cursul anului 2009 a fost continuată acţiunea de monitorizare şi verificare a calităţii apei la surse de apă: fântâni publice si izvoare captate. S-au prelevat probe pentru examen fizico-chimic şi bacteriologic, iar în urme efectuării analizelor s-a evidenţiat calitatea necorespunzătoare a apei înregistrându-se depăşiri ale indicatorilor chimici (nitriţi, nitraţi) şi bacteriologici (coliformi totali, streptococi fecali), cauza constituind-o neimplicarea organelor locale (primării, cabinete medicale) în măsuri de asanare a surselor şi dezinfecţie cu substanţe clorigene.

Situaţia privind rezultatele examenelor bacteriologice şi chimice pentru probele de apă potabilă prelevate din fântâni individuale şi izvoare captate, în mediul rural, în anul 2009 comparativ cu anul 2008, este prezentată în tabelul 4.6.3.

Tabelul 4.6.3.

În anul 2009, numărul solicitărilor privind monitorizarea calităţii apei provenită din fântâni publice, izvoare captate si cişmele, a fost scăzut. O parte din autorităţile locale din judetul Olt nu au dat curs adresei nr. 1176/05.03.2009, înaintată de către DSP Olt, prin care erau aduse la cunoştinţă obligaţiile ce le revin primăriilor, privind monitorizarea calităţii surselor sus menţionate.

Din 112 localitati au raspuns la adresa sus mentionata un numar de 67 de Primării. Solicitările de monitorizare a calităţii apei potabile distribuită prin fântâni publice şi/sau

izvoare captate, s-au înregistrat ca urmare a întocmirii de către autorităţile locale, de proiecte cu finanţare externă, anexarea la dosar a monitorizării aducându-le puncte preţioase pentru obţinerea finanţării.

Având în vedere că au fost solicitate aproximativ 21 avize sanitare, respectiv două notificări conform Odinul Ministrului Sănătăţii nr.1030/2009, privind alimentarea cu apă potabilă sau extinderi de alimentări cu apă în mediul rural, considerăm că în anul 2009, numărul solicitărilor de monitorizare a calităţii apei din sursele menţionate a fost scăzut.

Stadiul realizării monitorizării calităţii apei provenite din surse locale (fântâni publice, fântâni individuale, cişmele şi izvoare captate) –date furnizate de CTSP Caracal si CTSP Corabia:

Situaţia privind rezultatele examenelor bacteriologice şi chimice pentru probele de apă potabilă prelevate din fântâni individuale şi izvoare captate, date furnizate de CTSP Caracal si CTSP Corabia, este prezentată în tabelul 4.6.4.

Tabelul 4.6.4.

Nr crt

Nr.probe recoltate

EXAMEN BACTERIOLOGIC EXAMEN CHIMIC

2009 2008 2009 2008 Probe rec. Nec. % Probe


rec. Nec. %

TOTAL 153 124 81.0 177 125 70.6 153 104 67.9 177 90 50.8

Nr. Crt. Localitatea

EXAMEN BACTERIOLOGIC

EXAMEN CHIMIC

2009 2009 Probe rec. Nec. % Probe

rec. Nec. %

. CTSP Caracal 57 20 3.50 57 31 54.3 2. CTSP Corabia

14 5 35.7 14 0 0

169

Începand cu luna noiembrie 2009 s-a incheiat perioada optimă de verificare a calităţii apei provenită din fântâni publice, cişmele şi izvoare captate din mediul rural . În cursul anului 2009 s-au înregistrat 5 cazuri de intoxicaţie acută cu nitraţi, la grupa de vârstă 0 – 1 an. Situaţia privind localităţile şi numărul de cazuri de intoxicaţii cu nitraţi înregistrate în cursul anului 2009, sunt redate în tabelul 4.6.5.

Tabelul 4.6.5. Nr.crt. Localitate Nr.cazuri inregistrate in 2009

1. Com.Izvoarele,sat Alimanesti

1

2. Com.Schitu,sat Lisa 1 3. Com.Maruntei 1 4. Com.Crampoia,sat

Bisericeni 1

5. Com.Schitu,sat Lisa 1

Supravegherea calităţii apei potabile s-a realizat în cadrul monitorizării de audit efectuată de DSP Vâlcea, conform Legii 458/2002, înregistrîndu-se următoarele rezultate:

Nr. crt.

Localitatea Nr. probe de apă analizate

Nr.probe de apă corespun zătoare

Nr. probe de apă necorespunzătoare

Indicatori

1. Rm. Vâlcea 121 80 41 Fe.Cl 2. Drăgăşani 19 17 2 Cl. 3. Bălceşti 18 16 2 Cl. 4. Govora 3 3 0 - 5. Olăneşti 7 7 0 - 6. Brezoi 5 4 1 Al. 7. Voineasa 7 7 0 - 8. Horezu 24 24 0 - 9. Alunu 16 16 0 - 10. Berbeşti 10 3 7 Fe,Cl 11. Călimăneşti 6 4 2 Fe,Cl 12. Băbeni 5 5 0 - 13. Vaideeni 2 0 2 Cl 14. Izvorul Rece 2 0 2 Cl 15. Bujoreni 3 0 3 Fe,Cl. 16. Dăeşti 3 0 3 Cl. 17. Câineni 9 3 6 Cl. 18. Prundeni 18 9 9 Cl. 19. Berislăveşti 4 2 2 Cl. 20. Dănicei 3 3 0 - 21. Mateeşti 4 2 2 Cl. 22. Costeşti 10 10 0 - 23. Lădeşti 2 0 2 Cl. 24 Perişani 8 8 0 - 25. Stefăneşti 6 3 3 Fe 26. Popeşti 4 4 0 - 27 Valea Mare 5 5 0 - 28 Milcoiu 5 5 0 - 29. Berbeşti

Vamibo 3 3 0 -

30. Gradiştea 7 6 1 Cl. 31. Păuşeşti

Otăsău 3 3 0 -

32. Roeşti 1 1 0 - 33. Boişoara 6 6 0 - 34. Racoviţa 5 5 0 - 35. Vlădeşti 2 2 0 -

170

4.7. Apa de îmbăiere

La nivel european au fost elaborate in domeniul apelor de imbaiere o serie de instrumente legislative reprezentate de Directiva 76/160/EEC privind calitatea apelor de imbaiere (Bathing Water Directive) si Directiva 2006/7/EC privind gestionarea calitatii apelor de imbaiere (Directive concerning the management of bathing water quality and repealing Directive 76/160/EEC), avand ca scop asigurarea unei calitati corespunzatoare a apelor de imbaiere în vederea conservării şi protecţiei mediului , precum si protejarea sanatatii publice in Statele Membre.

Prevederile acestor directive au fost transpuse in legislatia romaneasca prin: · HG 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale

amenajate pentru îmbăiere · HG 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si control

al zonelor naturale utilizate pentru imbaiere · HG 546/2008 privind gestionarea calitatii apelor de imbaiere.

Programul de monitorizare a calităţii apei de îmbăiere în judeţul Olt, a început cu două săptămâni înaintea debutului sezonului de îmbăiere, respectiv 15 mai 2009. În acest sens, în luna iunie 2009 au fost prelevate urmatoarele probe de apă:

• o probă de apă pentru examen fizico-chimic şi bacteriologic, conform HG 459/2002, de la Piscina « Bleau Ciel » Slatina, care a corespuns din punct de vedere al parametrilor analizaţi;

• 5 probe de apă pentru examen fizico-chimic şi bacteriologic, conform HG 459/2002, de la piscina aparţinând de SC MIKI DANIEL SRL Scorniceşti, urmarindu-se evoluţia parametrilor bacteriologici si chimici monitorizati;

• o proba de apă pentru examen fizico-chimic şi bacteriologic, conform HG 459/2002 ,din zona naturală de îmbăiere amenajată „Plaja Olt” din mun. Slatina, în urma efectuării analizelor de laborator s-au constatat depăşiri ale parametrilor bacteriologici (coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali), fapt pentru care a fost interzis scăldatul în râul Olt. In cursul lunii august,CTSP Caracal a efectuat 4 controale igienico-sanitare privind

calitatea sanitară a apei de imbăiere, iar CTSP Corabia a recoltat 2 probe de apă din piscine, al caror rezultat a fost corespunzator.

La nivelul judeţului Vâlcea nu au fost identificate zone naturale amenajate pentru îmbăiere. Cu toate acestea spravegherea stării de sănătate în relaţie cu calitatea apei de îmbăiere în anul 2009 s-a realizat prin urmărirea numărului de îmbolnăviri prin leptospiroză şi a numărului cazurilor de înec.

În anul 2009 au fost înregistrate 5 cazuri de leptospiroză, în localităţile: Rm. Vâlcea, Valea Mare, Brezoi, din care nici unul prin transmitere hidrică. 4.8. Apele uzate Principala sursă de poluare permanentă o constituie apele uzate reintroduse în receptori după utilizarea apei în diverse domenii. După provenienţa lor, există următoarele categorii de ape uzate:

- ape uzate orăşeneşti, care reprezintă un amestec de ape menajere şi industriale, provenite din satisfacerea nevoilor gospodăreşti de apă ale centrelor populate, precum şi a nevoilor gospodăreşti, igienico-sanitare şi social- administrative ale diferitelor feluri de unităţi industriale mici

- ape uzate industriale, rezultate din apele folosite în procesul tehnologic industrial, ele fiind de cele mai multe ori tratate separat în staţii de epurare proprii industriilor respective. Numărul de poluanţi pentru o anumită industrie este de obicei restrâns, o apă industrială uzată având în principiu, caracteristici asemănătoare substanţelor chimice sau fizice utilizate în

171

procesul tehnologic. De exemplu, apele uzate provenite de la minele de cărbuni au drept caracteristică principală conţinutul în substanţe în suspensie, în timp ce apele uzate rezultate de la fabricile de zahăr conţin atât substanţe în suspensie, cât şi substanţe organice.

- ape uzate de la ferme de animale şi păsări care, au în general caracteristicile apelor uzate orăşeneşti, poluanţii principali fiind substanţele organice în cantitate mare şi materialele în suspensie.

- ape uzate meteorice, care înainte de a ajunge pe sol, spală din atmosferă poluanţii existenţi în aceasta. Aceste ape de precipitaţii care vin în contact cu terenul unor zone sau incinte amenajate, sau al unor centre populate, în procesul scurgerii, antrenează atât ape uzate de diferte tipuri, cât şi deşeuri, îngrăşăminte chimice, pesticide, astfel încât în momentul ajungerii în receptor pot conţine un număr mare de poluanţi .

- ape uzate radioactive, care conţin ca poluant principal substanţele radioactive rezultate de la prelucrarea, transportul şi utilizarea acestora. Indiferent de provenienţa lor substanţele radioactive pot ajunge în apă, aer şi sol pe multiple căi, prejudiciind întreg mediul înconjurător.

- ape uzate calde, care conţin de obicei un singur poluant, energia calorică, a cărei provenienţă a fost menţionată anterior.

- ape uzate provenite de la zone de agrement, campinguri, terenuri de sport, care sunt asemănătoare cu apele uzate orăşeneşti.

- apele uzate provenite de la navele maritime sau fluviale, conţin impurităţi deosebit de nocive cum ar fi: reziduuri lichide şi solide, pierderi de combustibil, lubrifianţi etc. 4.8.1. Structura apelor uzate generate în anul 2009 DA Jiu

Prezentarea surselor de ape uzate (surse de poluare) principale din bazinul Jiu in anul 2009.

În bazinul hidrografic Jiu au fost inventariate în anul 2009 un număr de 112 surse de poluare, care evacuează[ apa direct în cursurile de apă şi la care s-au efectuat analize fizico- chimice. Analizele fizico-chimice efectuate la evacuările surselor de poluare au fost centralizate şi prelucrate conform machetei nr.7. Redăm mai jos descrierea succintă a surselor de poluare majore din bazin pe zone caracteristice şi efectul apelor uzate în apele receptoare. Termocentralele Paroşeni, Rovinari, Turceni, datorită volumului mare de apă vehiculat de sistemele de răcire contribuie la creşterea temperaturii apei cu peste 10 grade Celsius peste temperatura normală. Această situa\ie crează probleme alimentării cu apă potabilă a municipiului Craiova, alimentării cu apă de răcire a termocentralei Işalniţa precum şi a OMV, Suc. DOLJCHIM Craiova. Preparaţiile de cărbune, exploat[rile miniere şi termocentralele în anul 2009, în mare măsură, au contribuit la înrăutăţirea calităţii apei râului Jiu, situaţie ce se resimte în amonte de priza de captare apă Işalniţa, unde concentraţia în suspensii în această secţiune îngreunează procesul de autoepurare biologică, contribuie la schimbarea proprietăţilor fizice ale apei, la distrugerea florei şi faunei râului Jiu. În zona Tg. Jiu sunt descărcate apele provenite de la APAREGIO-CED Tg. Jiu a cărei staţie de epurare nu este eficientă, neav`nd capacitatea necesară şi fiind exploatată necorespunzător. În anul 2009 au fost evacuate următoarele cantităţi de substanţe poluante: - 959.565 t/an CBO5 - 1696.882 t/an CCOCr - 1434.921 t/an suspensii - 3940.830 t/an reziduu fix În zona Podari-Malu Mare sunt deversate apele provenite de la Termocentrala Işalniţa, DOLJCHIM Craiova, oraă Craiova, precum şi apele uzate de pe platforma Podari.

172

Termocentrala Işalniţa în anul 2009 a evacuat în râul Jiu următoarele cantităţi de substanţe poluante: - 1285.627 t/an suspensii - 5791.835 t/an reziduu fix

- 272.718 t/an CBO5 - 431.076 t/an cloruri - 5.412 t/an amoniu OMV -Sucursala DOLJCHIM Craiova a evacuat în anul 2009 împreună cu apele uzate următoarele cantităţi de poluanţi cu evacuare directă în râul Jiu: - 18.207 t/an CBO5 - 37.375 t/an suspensii - 408.625 t/an reziduu fix - 5.256 t/an amoniu - 21.869 t/an azota\i R.A.Apa Craiova, fără staţie de epurare a a evacuat în anul 2009 odată cu apele uzate următoarele cantităţi de substanţe poluante: - 2398.788 t/an CBO5 - 7795.497 t/an suspensii - 28202.155 t/an reziduu fix - 3225.816 t/an cloruri - 1832.665 t/an amoniu - 665.602 t/an azota\i DOLJCHIM Craiova şi R.A.Apa Craiova sunt unităţi cu pondere mare în poluarea râului Jiu, ceea ce face ca apa râului Jiu aval de deversarea celor douâ mari unităţi să fie de categoria a III-a de calitate. DA Olt Rm. Vâlcea

Bazinul Hidrografic OLT Principalele surse de ape uzate sunt: S.C.ALRO S.A. Slatina, S.C.ELECTROCARBON S.A. Slatina, S.C. TMK ARTROM S.A. Slatina, S.C. CAO S.A. Sediu secundar Slatina, S.C. AQUATRANS S.A. Bals, S.C. IGO S.A. Caracal, S.C. TERMEX S.A. Bals, S.M.R. S.A. Bals, Depoul CFR Piatra Olt. S.C. ALRO S.A.Slatina produce aluminiu primar prin procesul de electroliză a aluminei şi a aliajelor din aluminiu.

Alimentarea cu apă potabilă se realizează prin intermediul a 21 puţuri de mică şi medie adâncime şi 10 foraje de mare adâncime, debitul mediu zilnic fiind de 2900 mc/zi ; alimentarea cu apă industrială se realizează din râul Olt prin intermediul unei prize de mal din lacul Arceşti, a unei prize tip cheson ce se alimentează din coada lacului Slatina şi o priză provizorie situată în contracanalul de pe malul stâng al lacului Slatina; debitul mediu zilnic autorizat fiind de 31200 mc/zi .

Din punct de vedere al gospodăririi apelor, posedă Autorizaţia nr.249/16.02.2007, emisă de Direcţia Apelor Olt Rm.Vâlcea , cu următorii indicatori: pH =6.5-8.5 aluminiu=5 mg/l suspensii= 60 mg/l cloruri=500 mg/l rez.fix =2000 mg/l CCOCr=70 mg/l fluor =5 mg/l substanţe extractibile=20 mg/l

Apele uzate menajere sunt evacuate în canalizarea orăşenească, volumul mediu fiind de 1800 mc, iar apele uzate tehnologic sunt evacuate în Valea Urlătoarea ( Milcov). Volumele autorizate a fi evacuate în emisar sunt de : 35000 mc/zi maxim şi 30000 mc/zi mediu .

Referitor la calitatea apelor evacuate, în cursul anului 2009 nu au fost depăşite valorile limită admise, instalaţia de epurare având o funcţionare corespunzătoare .

173

S.C.ALRO S.A. Slatina, Sediu secundar-Aluminiu prelucrat are ca obiect de activitate prelucrarea aluminiului şi a aliajelor de aluminiu în produse extrudate şi produse plate.

Alimentarea cu apă potabilă şi industrială se realizează din subteran prin intermediul a 12 foraje de mare adâncime situate în incinta societăţii, volumul zilnic mediu autorizat fiind de 2300 mc/zi .

Din punct de vedere al gospodăririi apelor posedă Autorizaţia de gospodărire a apelor nr.233/18.12.2006, emisă de Direcţia Apelor Olt Rm.Vâlcea, în care sunt prevăzuţi următorii indicatori: pH =6,5-8,5 CCOCr=125 mg/l suspensii=60 mg/l produse petroliere=5 mg/l rez.fix =2000 mg/l substanţe extractibile=20 mg/l cloruri =300 mg/l aluminiu = 5,0 mg/l fluoruri = 2,0 mg/l fosfor total = 2,0 mg/l

Apele uzate menajere sunt evacuate în canalizarea orăşenească, volumul mediu zilnic fiind de 700 mc/zi, iar apele care necesită epurare împreună cu apele pluviale sunt evacuate în Valea Urlătoarea (Milcov). Volumele de ape uzate autorizate evacuate sunt de :1600 mc/zi maxim şi 1000 mc/zi mediu .

Referitor la calitatea apelor evacuate , în cursul anului 2009 nu au fost depăşite valorile limită admise, instalaţia de epurare având o funcţionare corespunzătoare .

S.C. TMK ARTROM S.A.Slatina are ca obiect de activitate fabricarea de ţevi din oţel prin laminare la cald şi laminare la rece pentru construcţia de maşini, rulmenţi, hidraulică minieră, cilindri hidraulici, industria petrolieră, instalaţii de gaze şi apă .

Alimentarea cu apă potabilă se face din subteran, pârâul Milcov, prin intermediul a două foraje de 120 m-debitul mediu zilnic autorizat fiind de 648 mc/zi. Alimentarea cu apă tehnologică se face din subteranul pr. Milcov prin intermediul a 6 foraje de 120 m -debitul mediu autorizat fiind de 1430 mc/zi.

Evacuarea apelor menajere se face în canalizarea orăşenească-volumul mediu zilnic fiind de 500 mc/zi. Evacuarea apelor uzate tehnologice se face în pârâul Milcov -volum mediu zilnic de 1100 mc/zi, după o prealabilă epurare în staţia de neutralizare-decantare cu o capacitate de 1200 mc/zi .

Din punct de vedere a gospodăririi apelor, există Autorizaţia de gospodărire a apelor nr.256/21.03.2007, emisă Direcţia Apelor Olt Rm.Vâlcea, cu următorii indicatori: pH=6,5-8,5 cloruri =300,0 mg/l suspensii=60 mg/l fier total = 5 mg/l CCOCr =70 mg/l sulfaţi = 300 mg/l rez.fix =1500 mg/l fosfor total= 2 mg/l subst.extract=20 mg/l mangan t =1 mg/l nichel =0,5 mg/l cadmiu =0,2 mg/l zinc = 0,5 mg/l molibden=0,1 mg/l

În cursul anului 2009 a fost depăşită limita admisă la fosfor, fier total, staţia de epurare având o funcţionare necorespunzătoare .

S.C.ELECTROCARBON S.A.Slatina are ca profil de activitate fabricarea produselor carbonice:cocs petrol calcinat,cocs petrol grafitat ,electrozi şi nipluri din grafit , blocuri şi dale catodice ,masă şi pastă carbonică, produse speciale din grafit , carbură de siliciu

Alimentarea cu apă potabilă se realizează din două surse, 4 foraje ( cu adâcimea de 140 m) -debitul mediu zilnic fiind de 864 mc/zi , sursa S.C.ALRO S .A fiind la ora actuală de rezervă. Alimentarea cu apă tehnologică se face din sursa S.C.ALRO S.A. - debitul mediu autorizat fiind de 3000 mc/zi .

În Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 90/16.03.2009, emisă de Direcţia Apelor Olt Rm.Vâlcea, sunt prevăzuţi următorii indicatori: pH =6.5-8.5 suspensii =60 mg/l

174

CCOCr = 125 mg/l rez.fix = 1500 mg/l cloruri =300 mg/l subst.extrac= 10 mg/l sulfuri+H2S =0,5 mg/l

S-au constatat depăşiri ale valorilor medii în cursul anului 2009 la sulfuri+H2S .

S.C. CAO (Compania de Apă ) S.A. Sediu secundar Slatina are ca obiect de activitate alimentarea cu apă şi asigurarea evacuării şi epurării apelor uzate menajere orăşeneşti în mun. Slatina.

Alimentarea cu apă se realizează din subteran, râul Olt, prin intermediul a 153 foraje grupate în 4 fronturi de captare ; volumul zilnic mediu autorizat fiind de 18 100 mc.

În Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 134/19.08.2009, eliberată de către Direcţia Apelor Olt Rm.Vâlcea, sunt prevăzute următoarele limite admise la indicatorii fizico-chimici ai apelor evacuate : CBO5 =60 mg/l CCOCr = 250 mg/l pH=6,5-8,5 rez.fix = 1000 mg/l extractibile =10 mg/l suspensii= 100 mg/l cloruri =300 mg/l azot total =30 mg/l fosfor total =5 mg/l deterg. = 7 mg/l fluoruri = 5 mg/l

În cursul anului 2009 a fost depăşită valoarea limită la azot total şi fosfor total, staţia de epurare având o funcţionare necorespunzătoare .

S.C. CAO (Compania de Apă ) S.A. Sediu secundar Piatra Olt are ca obiect de activitate alimentarea cu apă şi asigurarea evacuării apelor uzate menajere orăşeneşti în oraşul Piatra Olt

Alimentarea cu apă se realizează din subteran, pârâul Oltişor, prin intermediul a 2 foraje; volumul zilnic mediu autorizat fiind de 280 mc .

În Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 282/11.08.2008, eliberată de către SGA Olt, sunt prevăzute următoarele limite admise la indicatorii fizico-chimici ai apelor evacuate : CBO5 =100 mg/l CCOCr = 250 mg/l pH=6,5-8,5 rez.fix = 1000 mg/l extractibile =10 mg/l suspensii= 150 mg/l cloruri =100 mg/l azot amoniacal =20 mg/l fosfor total =2 mg/l deterg. =2 mg/l

În cursul anului 2009 au fost depăşite valorile limită ale indicatorilor fizico-chimici analizaţi.

S.C.IGO S.A.Caracal are ca obiect de activitate alimentarea cu apă , canalizarea şi

termoficarea municipiului Caracal . Alimentarea cu apă se realizează din subteran, pr.Gologan, prin intermediul a 63 foraje

grupate în două fronturi Redea-Celaru şi Redea -Deveselu şi un puţ în Colonie; volumul mediu zilnic autorizat este de 13150 mc/zi .

În Autorizaţia de gospodărire a apelor nr 129/16.07.2009, eliberată de către Direcţia Apelor Olt Rm.Vâlcea, sunt prevăzute următoarele limite admise la indicatorii fizico-chimici ai apelor uzate evacuate : pH =6.5-8.5 suspensii=100 mg/l

175

CBO 5 =60 mg/l fosfor total = 5 mg/l CCOCr =200 mg/l detergenţi = 2 mg/l rez.fix =1000 mg/l substanţe extract.=20 mg/l azot amoniacal=30 mg/l cloruri = 300 mg/l

Au fost depăşite valorile medii autorizate la amoniu, staţia de epurare având o funcţionare necorespunzătoare.

S.C.AQUATRANS S.A.Balş are ca obiect de activitate alimentarea, canalizarea şi

termoficarea oraşului Balş. Alimentarea cu apă se realizează din subteran, r.Olteţ , prin intermediul a 8 foraje

grupate în frontul Balaura şi din subteranul pr.Gemărtălui prin intermediul a 6 foraje grupate în frontul Pietriş-Baldovineşti ; volumul mediu zilnic autorizat este de 2226 mc/zi .

În Autorizaţia de gospodărirea apelor nr. 82/06.02.2009, emisă de Direcţia Apelor Olt Rm.Vâlcea, sunt prevăzute următoarele limite admise la indicatorii fizico-chimici ai apelor uzate: suspensii=100 mg/l pH=6,5-8,5 rez.fix =1000 mg/l cloruri=300 mg/l CBO5 =90 mg/l detergenţi=4 mg/l CCOCr =250 mg/l azot total=40mg/l fosfor total=5 mg/l subst.extractib=20 mg/l

În cursul anului 2009 a fost depăşită valoarea medie autorizată la fosfor total şi la azot total, staţia de epurare având o funcţionare necorespunzătoare. S.C. SMR S.A. Balş are ca profil de activitate producerea şi comercializarea de osii montate, boghiuri pentru vagoane de marfă şi călători, lingouri de oţel format, oxigen industrial, piese forjate şi matriţate .

Alimentarea cu apă potabilă se face din subteran, pârâul Gengea, front Leoteşti cu 3 foraje în exploatare şi din subteran, pârâul Bârlui , frontul Olari cu 11 foraje aflate în conservare ; volumul zilnic mediu autorizat este de 17 mc/zi .Alimentarea cu apă industrială se face din aceleaşi surse , volumul mediu zilnic autorizat fiind de 166 mc/zi

Conform Autorizaţiei de gospodărire a apelor nr.234/19.12.2006 emisă de S.G.A.Olt., sunt admişii următorii indicatori la evacuarea în emisar ( pr.Gengea) : Suspensii =60 mg/l pH=6,5-8,5 rez.fix =2000 mg/l cloruri=300 mg/l CCOCr =70 mg/l subst. extractibile= 20 mg/l Fe = 3 mg/l produse petroliere=5 mg/l Fluoruri = 2 mg/l zinc = 0,5 mg/l Crom = 1 mg/l plumb = 0,2 mg/l Cadmiu= 0,2 mg/l nichel=0,3 mg/l

Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor medii autorizate în cursul anului 2009 . S.C.TERMEX S.A Balş este societate de producere a bunurilor de larg consum -maşini de gătit de diferite tipuri, piese turnate din fontă, confecţii metalice, mobilier ornamental din fontă şi aluminiu pentru parcuri şi grădini .

Societatea deţine Autorizaţia de gospodărire a apelor nr.221/11.06.2007 emisă de S.G.A.Olt , cu valabilitate până la 11.06.2010 .

Valorile limită ale indicatorilor apelor evacuate sunt : rez.fix =2000 mg/l azot total=15 mg/l CBO5 =25 mg/l CCOCr=125 mg/l suspensii =60 mg/l fosfor total=2 mg/l pH =6,5-8,5 nichel=0,5 mg/l subst.extact=15 mg/l

În cursul anului 2009 au fost depăşite valorile medii autorizate la suspensii,azot total şi fosfor total, staţia de epurare având o funcţionare necorespunzătoare.

176

S.N.T.F. C.F.R. Marfă S.A. -Sucursala Craiova- Depoul de exploatare locomotive Piatra-Olt are ca profil de activitate exploatarea,întreţinerea şi repararea locomotivelor.

Se alimentează cu apă potabilă din subteran, pârâul Jugălia, prin intermediul a 3 foraje de mare adâncime (unul fiind în conservare)-volumul zilnic mediu autorizat fiind de 500 mc/zi.

Evacuarea apelor menajere se face în reţeaua de canalizare a oraşului Piatra Olt în pârâul Jugălia -volumul zilnic mediu autorizat fiind de 50 mc/zi.

Evacuarea apelor tehnologice se realizează în pârâul Oltişor (prin Valea Jirău) -volumul mediu autorizat fiind de 400 mc/zi, după o prealabilă epurare într-un decantor-separator primar de produse petroliere D1cu V=15 mc şi un decantor final D2 cu V =5 mc.

Limitele admise la indicatorii fizico-chimici impuşi prin Autorizaţia de Gospodărire a Apelor nr.338/10.09.2009, emisă de SGA Olt, valabilă până la data de 02.07.2009 : pH =6,5-8,5 extractibile=20 mg/l suspensii=35 mg/l cloruri=500 mg/l rez.fix = 2000 mg/l azot total =15 mg/l CBO5 =25 mg/l fosfor total =2 mg/l CCOCr =125 mg/l deterg. =0,5 mg/l În cursul anului 2009 nu s-au depăşit valorile medii admise . Bazinul Hidrografic DUNĂRE În cursul anului 2009 pe platforma oraşului Corabia au fost monitorizate două evacuări ale: S.C.ZAHĂR CORABIA S.A şi Serviciului Public de Alimentare cu Apă şi Canalizare (SPAAC) din cadrul Primăriei Corabia, iar la Drăgăneşti Olt cele două evacuări ale SC CAO SA ( Compania de Apă Olt ) - Sediul Secundar Drăgăneşti-Olt

S.P.A.A.C. Corabia este serviciul public de alimentare cu apă şi canalizare din cadrul Primăriei oraşului Corabia, având ca obiect de activitate captarea, înmagazinarea, tratarea şi distribuţia apei potabile precum şi colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate .

Alimentarea cu apă se realizează din subteran, fl.Dunărea, prin intermediul a 8 foraje grupate în frontul Vârtop şi 2 foraje amplasate intravilan ; volumul mediu zilnic autorizat este de 1350 mc/zi .

În Autorizaţia de gospodărire a apelor nr.146/04.12.2009 emisă de Direcţia Apelor Olt Rm.Vâlcea, sunt prevăzute următoarele limite la indicatorii fizico-chimici ai apelor uzate evacuate în fluviul Dunărea : suspensii=200 mg/l , CCOCr=500 mg/l,CBO5 =250 mg/l ,pH=6,5-8,5 ,rez.fix=1500 mg/l, deterg=5 mg/l, cloruri=300 mg/l,azot total = 45 mg/l,fosfor total=8 mg/l, extractibile=20 mg/l .

Volumul mediu evacuat autorizat este de 700 mc/zi (8 l/s) . În cursul anului 2009 a fost evacuat un volum de ape uzate de 261 mii mc; au fost

depăşite valorile medii autorizate la fosfor. Valorile indicatorilor la apele uzate evacuate din staţia de epurare nu se încadrează în limitele prevăzute de NTPA 001/2002 ; aceste depăşiri se datorează faptului că staţia de epurare este necorespunzătoare, neavând treaptă biologică iar cea mecanică fiind uzată atât moral cât şi fizic .

S.C.ZAHAR CORABIA S.A. Corabia are ca profil de activitate prelucrarea sfeclei de zahăr, rafinarea de zahăr brut şi obţinerea de produse zaharoase. Societatea are o funcţionare discontinuă în cursul unui an, în funcţie de aprovizionarea cu materie primă.

În campania de rafinare zahăr brut se evacuează ape uzate din hala de fabricaţie şi ape cu nămol din fabricaţie; acestea se deshidratează prin evaporare în câmpurile de nămol (nu necesită exploatarea liniei de epurare ) .

Referitor la situaţia reglementării, există Autorizaţia de gospodărire a apelor nr.176/17.03.2008 emisă de Direcţia Apelor Olt Rm.Vâlcea , valabilă până la 30.12.2010, cu următoarele limite la indicatorii fizico-chimici:

177

pH =6,5-8,5,suspensii=60 mg/l ,reziduu fix=2000 mg/l, CBO5=25mg/l,CCOCr=125 mg/l, cloruri = 500 mg/l, azot total = 20 mg/l, extractibile =20 mg/l, ; volumul maxim evacuat autorizat în fluviul Dunărea este de 25900 mc/zi( 300 l/s ), iar cel mediu de 12900 mc/zi(149 l/s) .

În cursul anului 2009 a fost evacuat un volum de 2349 mii mc în perioada de funcţionare a instalaţiei de rafinare a zahărului brut şi de prelucrare a sfeclei de zahăr; maximele depăşirilor concentraţiilor admise s-au înregistrat în extracampanie în perioadele de efectuare a probelor tehnologice în vederea pornirii procesului tehnologic. Astfel s-au înregistrat depăşiri: la : CBO5 şi CCOCr. S.C.CAO S.A. –Sediu secundar Drăgăneşti Olt are ca profil de activitate alimentarea cu apă potabilă şi canalizarea apelor uzate .

Alimentarea cu apă potabilă se realizează din subteran ; există forate 24 puţuri din care sunt echipate şi folosite la ora actuală 10 puţuri .Volumul captat mediu autorizat este de 1100 mc/zi .

În Autorizaţia de gospodărire a apelor nr.92/17.03.2009, emisă de Direcţia Apelor Olt Rm.Vâlcea , sunt prevăzuţi următorii indicatori : pH = 6,5-8,5 ; suspensii=200 mg/l , CBO 5 =100 mg/l, fosfor total = 5 mg/l, CCOCr =200 mg/l , detergenţi = 4 mg/l, rez.fix =1000 mg/l, azot amoniacal =30 mg/l .

Volumul evacuat în 2009 a fost de 148 mii mc.

Prezentarea surselor de ape uzate (judeţul Vâlcea): S.C. Oltchim S.A.: societate cu capital majoritar de stat, produce şi comercializează

produse clorosodice, petrochimice şi pesticide. Din punct de vedere al gospodăririi apelor funcţionează în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor nr.199/octombrie 2009 emisă de A.N. Apele Române în care sunt prevăzuţi indicatori de calitate pe categorii de ape uzate: - ape tehnologice care necesită epurare, evacuate direct în râul Olt - ape menajere şi organic biodegradabile, evacuate în râul Olt prin pârâul Govora. Pentru epurarea apelor uzate societatea dispune de: a) o staţie de epurare biologică cu 3 trepte de epurare - mecanică, chimică şi biologică - pentru apele menajere şi organic biodegradabile cu capacitatea de 540 l/s. Debit mediu evacuat: 83.238 l/s În cursul anului 2009 s-au înregistrat, depăşiri ale valorilor maxim admise la indicatorii CBO5, CCO-Cr şi produse petroliere ce se datorează apelor uzate insuficient epurate provenite din procesul tehnologic de la secţia Propenoxid şi diminuării debitelor de ape uzate organice biodegradabile care realizau diluţia apelor anorganice şi substanţelor organice. Gradul de mineralizare ridicat precum şi temperaturile ridicate înregistrate au condus la dereglarea procesului tehnologic din treapta biologică respectiv la diminuarea cantităţii de nămol activ, eficienţa staţiei de epurare scăzând semnificativ. b) 24 instalaţii locale de preepurare şi o staţie finală de corecţie a pH- ului pentru apele chimic impurificate anorganic şi organic nebiodegradabile. Acestea se unesc cu apele cu impurificare redusă şi apele pluviale de pe platformă în camera de amestec, după care se evacuează direct în râul Olt, neexistând staţie finală de epurare. c) Camera de amestec În cursul anului 2009, s-au înregistrat depăşiri ale valorilor maxim admise la indicatorii produse petroliere, CBO5, NH4

+, cloruri şi sulfuri + H2S. S.C. Uzinele Sodice Govora Ciech Chemical Group S.A. - societate cu capital privat, produce şi comercializează produse sodice şi derivatele acestora. Din punct de vedere al gospodăririi apelor funcţionează în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 139/09.12.2009 emisă de A.N. Apele Române. În cursul anului 2009 nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiilor maxim admise ale indicatorilor prevăzuţi in autorizaţia de gospodarire a apelor. S.C. Avicarvil S.R. L. - Ferma Frânceşti Profil activitate: creştere pui şi abator păsări

178

În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri la următorii indicatori: CBO5, CCO-Cr, suspensii, N total, P total şi reziduu filtrabil uscat la 1050C. S.C. Avicarvil S.R.L. - Suinprod Profil activitate: creştere şi îngrăşare porci, abatorizare. Complexul dispune de o staţie de epurare mecanică, cu o capacitate de 540 mc/zi, compusă din cămin cu grătare, bazin colector general, decantor orizontal, paturi de uscare betonate cu filtre inverse. Staţia de epurare este subdimensionată şi ca urmare apele uzate erau insuficient epurate. S-a realizat un studiu pedologic pentru stabilirea nivelului concentraţiei de azot în vederea utilizării dejecţiilor, cu respectarea Codului bunelor practici agricole. Se face monitorizarea solului şi a pânzei freatice din punct de vedere al poluării cu nitraţi. În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri la indicatorii: CBO5, CCO-Cr, suspensii, N total şi P total. S.C. Avicarvil S.R.L. - Ferma Mihăeşti Profil activitate: creştere pui. În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri la următorii indicatori: NO3-, NO2- şi N total. S.C. Avicarvil S.R.L. - Ferma Budeşti Profil activitate: creştere pui. În cursul anului 2009 nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorii prevăzuţi în autorizaţia de gospodărire a apelor. S.C. Acvarim S.A: are ca obiect de activitate alimentarea cu apă şi canalizarea oraşului Rm. Vâlcea. Pentru încadrarea efluentului final în prevederile H.G. 352/2005-NTPA 001 societatea a întocmit un Program de Etapizare în care sunt incluse lucrările din cadrul aplicaţiei ISPA "Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare şi a staţiei de tratare a apelor reziduale din Rm. Vâlcea", proiect în valoare de 29 mil EURO, din care asistenţa Uniunii Europene este de 21,750 mil EURO nerambursabile. În cursul anului 2009 s-a pus în funcţiune prima linie a proiectului Reabilitarea staţiei de epurare, nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor maxim admise. S.C. Apavil S.A. Sector Olăneşti Profil activitate: alimentare cu apă, canalizare şi distribuţie agent termic în localitatea Olăneşti. În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri la indicatorii detergenţi şi N total. S.C. APAVIL S.A. Vâlcea Sector Govora Profil activitate: alimentare cu apă, canalizare şi distribuţie agent termic în localitatea Govora. În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri ale valorilor maxim admise la indicatorul detergenţi. Primăria Drăgăşani - S.P.G.C. Profil de activitate: alimentare cu apă şi canalizare. În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri ale valorilor maxim admise la indicatorul CCO-Cr, N total şi detergenţi. S.C. Apavil S.A. Sector Călimăneşti Profil de activitate: alimentare cu apă şi canalizare în localitatea Călimăneşti. În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri ale valorilor maxim admise la indicatorul Ca2+. S.C. Apavil S.A. Sector Brezoi Profil de activitate: alimentare cu apă şi canalizare a apei uzate în localitatea Brezoi. În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri ale indicatorilor substanţe extractibile şi sulfuri + H2S. Primăria Horezu S.G.C.L. Prin secţia de gospodărire comunală şi locativă asigură alimentarea cu apă şi canalizarea oraşului . În cursul anului 2009 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor maxim admise la indicatori. S.C. APAVIL S.A. Sector Babeni: asigură alimentarea cu apă şi canalizarea oraşului. În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri la indicatorul detergenţi. MAGNETTO Wheels Romania S.A. Profil de activitate: fabricare de roţi auto pentru autoturisme.

179

În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri la următorii indicatori de calitate ape uzate: CBO5 şi P total. S.C. SIND ROMANIA S.R.L. Filiala Voineasa Profil de activitate: prestări servicii, turism, alimentaţie publică şi cazare, tratament, agrement. În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri la următorii indicatori de calitate ai apelor uzate: CBO5, suspensii , P total şi detergenţi. CNL OLTENIA EMC Berbeşti Evacuare Târâia Profil de activitate: Extracţia cărbunelui inferior prin exploatarea în carieră. Pentru epurarea apelor uzate societatea dispune de staţie de epurare mecanică decantor IMHOFF bicompartimentat cu capacitatea de 2x500 loc, separator de grăsimi cu V= 3 mc amplasat pe canal colector, cămin cu grătar. Debit mediu evacuat: 3,36 l/s În cursul anului 2009 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor maxim admise ale indicatorilor prevăzuţi în autorizaţia de gospodărire a apelor. CNL OLTENIA EMC Berbeşti Evacuare Olteţ Profil de activitate: Extracţia cărbunelui inferior prin exploatarea în carieră. Pentru epurarea apelor uzate dispune de staţie de epurare mecanică decantor IMHOFF bicompartimentat capacitatea de 2x500 loc, separator de grasimi cu 1.0x1.2x2.0 m, amplasat pe canal colector, cămin cu grătar. Debit mediu evacuat: 1,364 l/s În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri ale valorilor maxim admise ale urmatorilor indicatori: CCO-Cr şi N total. Uzina Mecanică Băbeni Profil de activitate: tâmplărie, acoperiri galvanice, tehnică militară. Staţie de epurare mecanică – compusă din grătar pentru reţinerea plutitorilor mari, 2 decantoare etajate IMHOFF 2x2.500 locuitori, cămin colector nămol, 2 cămine extracţie nămol, bazin de contact, 2 platforme uscare nămol funcţionează la parametri normali. În cursul anului 2009 nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorii de calitate ai apelor uzate. S.C. Călimăneşti Căciulata S.A. Profil de activitate:prestări servicii, turism, alimentaţie publică şi cazare, tratament, agrement. Staţia de epurare mecano-biologică cu Q= 850 mc/zi, preia ape uzate menajere şi tehnologice care necesită epurarea (ape de abatorizare). În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri la indicatorii: N total, reziduu filtrabil, P total şi sulfuri + H2S. Primăria Voineasa S.P.A.A.C Profil de activitate: alimentare cu apă şi canalizarea apei uzate în localitatea Voineasa. Staţie de epurare mecano-biologică sunt de tip MARTI BM 1000 cu o capacitate maximă de 200 mc/zi. În cursul anului 2009 s-au inregistrat depăşiri la indicatorii: CBO5, CCO-Cr, suspensii, P total si detergenţi sintetici. Primăria Alunu S.P.G.A Profil de activitate: alimentare cu apă şi canalizarea apei uzate în localitatea Alunu. Pentru epurarea apelor uzate dispune de staţie de epurare mecanică decantor IMHOFF capacitatea de 1500 loc. În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri la indicatorii: CBO5, CCO-Cr, suspensii, P total, sulfuri + H2S şi detergenţi sintetici. S.C. Prodcot Impex S.R.L. Profil de activitate: abator mixt porcine şi bovine cu anexe şi utilităţi. În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri la indicatorii de calitate ape uzate: CBO5, CCO-Cr, suspensii, P total şi N total. Primăria Valea Mare Profil de activitate: alimentare cu apă şi canalizarea apei uzate în localitatea Valea Mare. În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri la indicatorii: NO3

-, N total, detergenţi sintetici şi P total. Primăria Roeşti

180

Profil de activitate: alimentare cu apă şi canalizarea apei uzate în localitatea Roeşti. În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri la indicatorii: CBO5, CCO-Cr, substanţe extractibile, NO2

-, NO3-, N total, detergenţi sintetici şi suspensii.

Primăria Buneşti Profil de activitate: alimentare cu apă şi canalizarea apei uzate în localitatea Buneşti. În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri la indicatorii: CBO5, suspensii', detergenţi sintetici, Ptotal şi N total. Primăria Bălceşti S.P.G.C.L. Profil de activitate: alimentare cu apă şi canalizarea apei uzate în localitatea Bălceşti. În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri la indicatorii: CBO5, CCO-Cr, P total şi N total. S.C. SACET Prod S.R.L. Profil de activitate: alimentare cu apă şi canalizarea apei uzate în localitatea Berbeşti. În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri la indicatorii: CBO5, CCO-Cr, detergenţi, N tota , P total şi suspensii. E.M. Vâlcea Moara Bistriţa Profil de activitate: alimentare cu apă şi canalizarea apei uzate în localitatea Berbeşti. În cursul anului 2009 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor maxime admise. S.N.P. Petrom S.A. Băbeni În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri la indicatorul: CBO5, CCO-Cr, detergenţi, N tota , P total, substanţe extractibile şi suspensii. S.C. Diana Prod S.R.L. Profil de activitate: Producţie, prelucrarea şi conservarea cărnii. În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri la indicatorii de calitate ape uzate: CBO5 şi P total. S.C. Davic Mob S.R.L. Profil de activitate: Producţia mobilierului pentru birou şi magazine. În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri la indicatorii de calitate ai apelor uzate: CBO5, CCO-Cr, reziduu filtrabil uscat 1050C şi suspensii. S.C. Annabella S.R.L. – Fabrica de conserve Râureni Profil de activitate:conserve de legume şi fructe, băuturi răcoritoare, sucuri concentrate naturale. În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri la următorii indicatori: CBO5, CCO-Cr, suspensii şi H2S+ sulfuri. S.C. Ovexind S.R.L. Profil de activitate: creştere ovine, caprine şi cabaline. Staţie de epurare biologică tip TOPOL cu capacitatea 3 mc/zi. În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri la următorii indicatori: CBO5, CCO-Cr, suspensii, reziduu filtrabil uscat 1050C, P total şi N total. S.C. Hidroconstrucţia S.A. Râureni Profil de activitate: sortare agregate minerale. Staţie de epurare: decantor În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri la indicatorul suspensii. S.C. Genius S.R.L. Profil de activitate: sortare agregate minerale. În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri la indicatorul suspensii. S.C. Edion S.R.L. Profil de activitate: sortare agregate minerale. În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri la indicatorul suspensii. S.C. Govora S.A. Staţia sortare Stupărei Profil de activitate: sortare agregate minerale. În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri la indicatorul suspensii. S.C. Hidroconstrucţia S.A. Staţia de sortare Cornet Profil de activitate: sortare agregate minerale. În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri la indicatorul suspensii. S.C. Protetchim S.R.L. Staţia de sortare Băbeni

181

Profil de activitate: sortare agregate minerale. Staţie de epurare: două bazine de liniştire a apei, metalice cu următoarele dimensiuni: L=10 m, l=3 m, h=2,0 m, V=60 mc fiecare În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri la indicatorul suspensii. S.C. Oltcarn Construct S.R.L. Băbeni Profil de activitate: sortare agregate minerale. În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri la indicatorul suspensii. S.C. Ghecon Construct S.R.L. Bucureşti Profil de activitate: sortare agregate minerale. În cursul anului 2009 s-au înregistrat depăşiri la indicatorul suspensii. 4.8.2.Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate

Substanţele poluante introduse în ape din surse naturale şi artificiale sunt numeroase, producând un impact important asupra apelor de suprafaţă şi subterane. Prejudiciile aduse mediului de substanţele poluante pot fi grupate în două mari categorii: prejudicii asupra sănătăţii publice şi prejudicii aduse unor folosinţe (industriale, piscicole, navigaţie, etc.). Substanţele poluante pot fi clasificate, după natura lor şi după prejudiciile aduse, în următoarele categorii:

- substanţele organice, de origine naturală sau artificială, reprezintă pentru apă poluantul principal. Substanţele organice de origine naturală (vegetală şi animală) consumă oxigenul din apă atât pentru dezvoltare, cât şi după moarte. Materiile organice consumă oxigenul din apă, în timpul descompunerii lor, într-o măsură mai mare sau mai mică, în funcţie de cantitatea de substanţă organică evacuată, provocând distrugerea fondului piscicol şi în general a tuturor organismelor acvatice. În acelaşi timp oxigenul mai este necesar şi proceselor aerobe de autoepurare, respectiv bacteriilor aerobe care oxidează substanţele organice şi care, în final, conduc la autoepurarea apei. Concentraţia de oxigen dizolvat normată, variază între 4 - 6 mg/dm

3, în funcţie de categoria de folosinţă, coborârea sub această limită având ca efect

oprirea proceselor aerobe, cu consecinţe foarte grave. Cele mai importante substanţe organice de origine naturală sunt ţiţeiul, taninul, lignina, hidraţii de carbon, biotoxinele marine ş.a. Substanţele organice – poluanţi artificiali, provin din prelucrarea diferitelor substanţe în cadrul rafinăriilor (benzină, motorină, uleiuri, solvenţi organici ş.a), industriei chimice organice şi industriei petrochimice (hidrocarburi, hidrocarburi halogenate, detergenţi ş.a.).

- substanţele anorganice, în suspensie sau dizolvate sunt mai frecvent întâlnite în apele uzate industriale. Dintre acestea se menţionează, în primul rând, metalele grele ( Pb, Cu , Zn , Cr ), clorurile, sulfaţii etc. Sărurile anorganice conduc la mărirea salinităţii apelor, iar unele dintre ele pot provoca creşterea durităţii. Clorurile în cantităţi mari fac apa improprie alimentărilor cu apă potabilă şi industrială, irigaţiilor etc . Prin bioacumulare metalele grele au efecte toxice asupra organismelor acvatice, inhibând în acelaşi timp şi procesele de autoepurare. Sărurile de azot şi fosfor produc dezvoltarea rapidă a algelor la suprafaţa apelor. Apele cu duritate mare produc depuneri pe conducte, mărindu-le rugozitatea şi micşorându-le capacitatea de transport şi de transfer a căldurii.

- materialele în suspensie, organice sau anorganice, se depun pe patul emisarului formând bancuri care pot împiedica navigaţia, consumă oxigenul din apă dacă materiile sunt de origine organică, determină formarea unor gaze urât mirositoare. Substanţele în suspensie plutitoare, cum ar fi ţiţeiul, produsele petrolifere, uleiul, spuma datorată detergenţilor, produc prejudicii emisarului. Astfel, ele dau apei un gust şi miros neplăcut, împiedică absorbţia oxigenului la suprafaţa apei şi deci autoepurarea, se depun pe diferite instalaţii, colmatează filtrele, sunt toxice pentru fauna şi flora acvatică, fac inutilizabilă apa pentru alimentarea instalaţiilor de răcire, irigaţii, agrement etc.

- substanţele toxice, nu pot fi reţinute de instalaţiile de tratare a apelor şi o parte din ele pot ajunge în organismul uman, provocând îmbolnăviri. Aceste materii organice sau anorganice, câteodată chiar în concentraţii foarte mici, pot distruge în scurt timp flora şi fauna receptorului.

- substanţele radioactive, radionuclizii, radioizotopii şi izotopii radioactivi sunt unele dintre cele mai periculoase substanţe toxice.Evacuarea apelor uzate radioactive în apele

182

de suprafaţă şi subterane prezintă pericole deosebite, datorită acţiunii radiaţiilor asupra organismelor vii.Efectele substanţelor radioactive asupra organismelor depind atât de concentraţiile radionuclizilor, cât şi de modul cum acestea acţionează, din exteriorul sau din interiorul organismului, sursele interne fiind cele mai periculoase.

- substanţele cu aciditate sau alcalinitate pronunţată, evacuate cu apele uzate, conduc la distrugerea florei şi faunei acvatice, la degradarea construcţiilor hidrotehnice, a vaselor şi instalaţiilor necesare navigaţiei, împiedică folosirea apei în agrement, irigaţii, alimentări cu apă etc. De exemplu, toxicitatea acidului sulfuric pentru faună depinde de valoarea pH-ului, peştii murind la un pH = 4,5. Hidroxidul de sodiu, folosit în numeroase procese industriale, este foarte solubil în apă şi măreşte rapid pH-ul, respectiv alcalinitatea apei, producând numeroase prejudicii diferitelor folosinţe ale apelor. Astfel, apele receptorilor care conţin peste 25 mg/l NaOH, distrug fauna piscicolă.

- coloranţii, proveniţi îndeosebi de la fabricile de textile, hârtie, tabăcării etc, împiedică absorbţia oxigenului şi desfăşurarea normală a fenomenelor de autoepurare şi a celor de fotosinteză .

- energia calorică,caracteristică apelor calde de la termocentrale şi de la unele industrii, aduce numeroase prejudicii în alimentarea cu apă potabilă şi industrială şi împiedică dezvoltarea florei şi faunei acvatice. Datorită creşterii temperaturii apelor scade concentraţia de oxigen dizolvat, viaţa organismelor acvatice devenind dificilă.

- microorganismele de orice fel, ajunse în apa receptorilor, fie că se dezvoltă necorespunzător, fie că dereglează dezvoltarea altor microorganisme sau chiar a organismelor vii. Microorganismele provenite de la tăbăcării, abatoare, industria de prelucrare a unor produse vegetale, sunt puternic vătămătoare, producând infectarea emisarului pe care îl fac de neutilizat. DA Jiu Prezentarea surselor de ape uzate (surse de poluare) principale din bazinul Dunarea in anul 2009. În urma controalelor efectuate la folosin\ele de ap[ aferente b.h. Dun[rea, s-a constatat la majoritatea agen\ilor economici din jude\ele Mehedin\i ]i Dolj o diminuare a debitelor evacuate fa\[ de debitele autorizate, ca urmare a reducerii sau restr`ngerii activit[\ilor economice. Datorit[ acestui aspect principalii agen\i economici nu au avut permanent dep[]iri semnificative la indicatorii de calitate fa\[ de limitele admise din actele de reglementare de gospod[rire a apelor. Situa\ii deosebite cu dep[]iri semnificative la unii indicatori de calitate fa\[ de limitele admise au fost la: S.C. SECOM S.A. Turnu-Severin, ROMAG S.A. Turnu-Severin, CONEL S.C. TERMO Hal`nga ]i D.S.U.P. Calafat. S.C. SECOM S.A. Turnu-Severin Are ca profil de activitate prestări servicii apă-canal pentru 85000 locuitori plus industrie. Necesarul de apă potabiă este asigurat din cursurile de apă de suprafaţă. Calitatea apei la sursă pe baza datelor în secţiunile de supraveghere este de clasa a I a de calitate. Perioada de funcţionare este permanentă 365 zile/an si 24 ore/zi. Captarea de apă de suprafaţă (fluviul Dunărea) este amplasată în sudul localităţii Schela Cladovei, malul stâng al fluviului, amonte de municipiului Turnu-Severin şi poate asigura un debit maxim de 951.3 l/s şi un debit mediu de 761.0 l/s. Captarea apei se face prin: - sta\ia veche de pompare echipată cu trei electropompe tip 12 NDS şi 2 criburi cu diametrul 600mm; - sta\ia nouă de pompare echipată cu trei electropompe tip 12 NDS şi 2 criburi cu diametrul 1000mm. Apa captată din fluviul Dunărea trece prin staţia de tratare compusă din 3 decantoare orizontale şi 2 decantoare suspensionale, după care trece prin staţia de filtrare cu 22 filtre rapide, staţia de clorinare, pentru care au fost construite instalaţii corespunzătoare de dozare,

183

staţia chimică, iar de aici prin staţia de pompare în reţeaua de transport către cele două rezervoare de înmagazinare cu o capacitate totală de 25000 mc. Apele uzate care rezultă de la populaţie şi industrie sunt colectate printro reţea de canalizare colectoare. Debitul de ape uzate evacuat mediu anual în receptori este de 90,73 l/s. Elementele impurificatoare sunt:suspensii, CBO5, CCOCr, amoniu, rezidu fix, cloruri, sulfati, detergenti. Limitele reglementate sunt: - suspensii 220 mg/l - CBO5 65 mg/l - CCOCr 300 mg/l - amoniu 30 mg/l - rezidu fix 700 mg/l - cloruri 70 mg/l - sulfati 300 mg/l - detergenti 5 mg/l În anul 2009 a fost evacuat un volum de apă nepurat de 9,03 mil. mc. S-au evacuat prin gura SC SECOM SA Port următoarele cantităţi de nocivităţi: - suspensii 112,908 t/an - CBO5 41.586 t/an - CCOCr 145.975 t/an - amoniu 8.122 t/an - rezidu fix 470.730 t/an - cloruri 47.126 t/an - sulfati 88.187 t/an - detergenti 2.945 t/an S.C. SECOM Tr. Severin a primit finanăare prin programe externe pentru construirea unei staţii de epurare. R.A.A.N ROMAG PROD Turnu-Severin Romag Prod Turnu-Severin are ca profil de activitate producerea apei grele prin procedeul de schimb izotopic în sistemul apă-hidrogen sulfurat. Materia primă este apa prelevată din Dunăre. Alimentarea cu apă se face prntro priză amplasat[ la km 935+200 pe fluviul Dunărea. Priza de mal are 5 linii tehnologice, fiecare linie este compusă din două compartimente (de priză şi de aspiraţie). Cele 5 linii tehnologice au următoarele destinaţii: - 2 linii tehnologice pentru apa industrială, 1 pentru Romag Prod şi una pentru Romag Termo Halanga; - 1 linie pentru apa de proces; - 1 linie pentru ora]ul Turnu- Severin; - 1 linie rezervă. Fiecare linie tehnologică este echipată cu o pompă tip MW 603 cu Qi = 3960 mc/h. Pentru alimentarea cu apă potabilă sunt autorizate următoarele debite: Q zilnic maxim=10 l/s Qzilnic mediu=6,53l/s Q anual= 0,206mil. mc/an. Func\ionarea este permanent[ cu 365 zile, 24 ore/zi. De pe platforma Romag Prod se evacueaz[ ape menajere şi ape reziduale rezultate în urma procesului tehnologic. Receptorii naturali sunt pârâul Ple]uva, unde se evacuează ape menajere şi ape tehnologice şi râul Topolniţa, cu ape tehnologice care necesită epurare fiind sunt trecute prin staţia de epurare. Pe platforma Romag Prod sunt instala\ii de epurare pentru: - ape uzate de proces; - ape reziduale de la fabricarea H2S; - ape de la schimbul ionic;

184

- neutralizare ape acide; - ape menejere (decantorul Imhoff); - ape cu sulfuri (batal de nămol). Indicatorii de calitate ai apelor reziduale au fost reglementaţi după categoria apei evacuate şi emisarul receptor. Frecvenţa de determinare a acestor indicatori de către beneficiari este zilnică. Laboratorul S.G.A. Mehedinţi urmăreşte prin analizele efectuate indicatori de calitate ai apelor evacuate, neconstatându-se depăşiri la apele industriale evacuate în Topolniţa - batal. În anul 2007 s-au evacuat: sulfuri 0,235 t/an. Din anul 1996, Romag Prod Turnu-Severin ca principala sursa poluatoare cu sustanţe toxice a trecut sub observaţie permanentă, recoltându-se c`te 1 probe pe lună (săptămânal), iar în caz de accidente şi la interval de ore. Debitul mediu de ape uzate evacuat anual în receptori este de 489.472 l/s. Elementele impurificatoare nu dep[]esc normele admise în receptorii naturali. Acestea sunt: suspensii, cloruri, sulfati. Limitele reglementate sunt: - suspensii 35 mg/l; - cloruri 500 mg/l; - sulfati 500 mg/l. În anul 2009 a fost evacuat un volum de apă de 15.436 mil.mc., volum ce s-a epurat suficient. S-au evacuat următoarele cantităţi de nocivităţi:

- suspensii 409.054t/an; - cloruri 97.890 t/an;

- sulfati 96.218 t/an. R.A.A.N. ROMAG TERMO Hal`nga Unitatea are ca profil producerea energiei electrice şi termice. Perioada de funcţionare este de 365 zile şi 24 ore/zi. Alimentarea cu apă se face din reţeaua Romag Prod Turnu-Severin, iar evacuarea apelor uzate se realizeaza în pârâul Trestelnic prin canal deschis. Apa necesară procesului tehnologic este preluata de la Romag Prod Turnu- Severin prin două racorduri cu diametru de 600 mm şi două racorduri cu diametru 800 mm. În anul 2009 Romag Termo Halanga a evacuat un volum de 0,382 mil. mc, care s-au epurat suficient conform machetei nr.7 anexată. Evacuarea apelor uzate s-a făcut în râul Topolniţa şi râul Trestelnic. În anul 2009, în râul Trestelnic au fost evacuate conform machetei nr.7 următoarele cantităţi de nocivităţi:

- suspensii 22,185 t/an; - rezidu fix 551,990 t/an;

- cloruri 52,550 t/an; - sulfati 62,065 t/an;

Deşeurile de zgură şi cenuşă sunt evacuate hidraulic întrun complex de iazuri de decantare, amplasate pe valea pârâului Trestelnic. Există proiect tehnic pentru supraînăiţarea de la cota +135 la +165 la compartimentul 1 şi de la +150 la +165 în compartimentul 2. Ambele compartimente ale iazului sunt funcţionale. În caz de necesitate (defecţiuni sau avarii tehnologice) există posibilitatea mutării dintr-un compartiment in celălalt. SC GCL Calafat Unitatea din subordinea primariei are ca profil de activitate prestări servicii apă-canal pentru populaţia şi industria din oraşul Calafat. Alimentarea cu apă se realizează din sursa de suprafaţă fluviul Dunărea, prin intermediul a 3 criburi din beton şi staţia de pompare echipată cu 2 electropompe14 NDS, Qi=1080 mc/h şi 2 electropompe 18 NDS, Qi=2150 mc/h pentru industrie (în prezent nu funcţionează).

185

De la captare apa este transportată printro conductă cu diametru de 1000 mm, până la decantor cu o capacitate de 3700 mc. După decantare (tratare cu sulfat de aluminiu) apa trece prin cele 6 filtre rapide, este clorinată întrun bazin, de unde este refulată în rezervorul de înmagazinare de 5000 mc şi 2 rezervoare de 2000 mc., de unde apa este transportată către oraă prin intermediul a 2 pompe TERMA 200 cu un debit de Qi=350 mc/h pentru populaţie şi prin intermediul a 2 electropompe CERNA cu Qi=375 mc/h pentru industrie. Regimul de funcţionare este de 365 zile/an si 24 ore/zi. Calitatea apei pe baza datelor rezultate din secţiunile de supraveghere este de clasa a I a de calitate. Modul de funcţionare a staţiei de tratare este corespunzător. Epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti: - apele uzate orăşeneşti sunt epurate prin intermediul statiei automatizate de epurare mecano-biologica de tip Bicom Biwater (Quz=106.5 l/s; Qorar=504 mc/h), dupa care sunt evacuate in fluviul Dunarea. În anul 2009, în fluviul Dunarea au fost evacuate conform machetei nr.7 următoarele cantităţi de nocivităţi:

- suspensii 29,945t/an; - CBO5 31,300 t/an; - CCOCr 74,453 t/an; - amoniu 0,725 t/an; - rezidu fix 643,354 t/an.

Limitele reglementate sunt: - suspensii 56,910 t/an;

- CBO5 40,650 t/an; - CCOCr 203,250 t/an; - amoniu 3,252 t/an; - rezidu fix 3252,00 t/an.

Volumul total de ape uzate evacut in anul 2009 a fost de 1,626 mil. mc, epurat insuficient, conform machetei nr. 7 anexata. Servicii Publice de Alimentare cu Apa si Canalizare Băileşti Unitate de prestari servicii in subordinea primariei. Apele industriale şi menajere ale ora]ului Băileşti se evacuează neepurate în pârâul Balasan, ceea ce face ca pârâul Balasan să se încadreze în clasa a II a de calitate. În anul 2008, în pârâul Balasan au fost evacuate conform machetei nr.7 următoarele cantităţi de nocivităţi:

- suspensii 111,02 t/an; - CBO5 -28,335 t/an; - CCOCr 67,853 t/an; - amoniu 17,022/an;

- substan\e extractibile 22,636 t/an. Servicii Publice de Alimentare cu Apa si Canalizare Băileşti a obţinut avizul nr.11/06.05.1996 privind investiţia: "Staţie de epurare şi extindere a reţelei de canalizare oraş Băileşti". Documentaţia prevede extinderea reţelei orăşeneşti de canalizare pe 19.9 km şi staţie de epurare, cu un debit de 200 l/s, care urmează a fi evacuat în pârâul Balasan. Apele pluviale se evacuează separat prin reţele stradale tot în Balasan în mai multe puncte. Execuţia investiţiilor privind staţiile de epurare ale unităţilor se va realiza în funcţie de fondurile alocate.

DA Olt Rm. Vâlcea

Volumul total de ape evacuate de agenţii economici în anul 2009 (Judeţul Vâlcea) a fost de 39,378 mil. mc din care: 0,364 mil mc ce nu necesită epurare, 39,014 mil. mc reprezintă volumul total de ape ce necesită epurare, din care: insuficient epurate 6,089 mil mc, suficient epurate 12,223 mil. mc şi 20,702 mil mc neepurate.

186

În anul 2009, se constată o diminuare a volumului de ape uzate evacuate datorită contorizării consumurilor la majoritatea beneficiarilor şi a reducerii producţiei cauzate de criza economică mondială. În ceea ce priveşte cantităţile de poluanţi din apele uzate evacuate, faţă de anul anterior, se constată o creştere la suspensii, CCO-Cr, calciu, magneziu, cianuri, produse petroliere, mercur, ce se datorează apelor uzate insuficient epurate de pe platforma chimică Rm. Vâlcea şi o diminuare a cantităţilor de poluanţi la indicatorii: reziduu filtrabil şi cloruri, sulfaţi, P total, Fe total, Cr total, substanţe extractibile: Tabel nr.4.8.2.1.

Nr. crt.

Indicator Cantităţi evacuate (tone/an) 2006 2007 2008 2009

1. Suspensii 26033.352 20209.243 18516,943 24297,322 2. CBO5 8261.259 6060.825 6428,103 5578,704 3. CCO-Cr 18193.065 13992.06 7671,551 14434,77 4. Ntotal, - - - 674,367 5. Fosfor total 117.097 30.357 34,714 31,505 6. Sulfaţi 5397.794 4035.868 3994,198 3954,767 7. Calciu 54545.847 53844.741 32884,315 45211,536 8. Magneziu 412.390 206.906 2.805 5399,075 9. Fe total 0.008 0.022 0.416 0,034 10. Cr total 0.438 0.188 1,001 0,101 11. Cianuri 4.496 0.493 0.147 0,276 12. Detergenţi 28.096 25.756 32,529 31,538 13 H2S+ sulfuri 18.226 10.826 16,786 20,38 14. Produse petroliere 161.033 79.655 34,37 69,698 15. Mercur 1.296 0.115 0.015 0,029 16. Nichel 0.133 0.117 0.14 0,470 17. Reziduu filtrabil 289725.522 250642.621 267771,52 220064,845 18. Cloruri 175856.7 136457.433 147866,037 12017,648 19. Cobalt 3.333 - - 0,055 20. Cupru 0.256 - - - 21. Zinc 0.005 - - 0,003 22. Extractibile 137.742 338.903 547.37 476,381

Din datele prezentate mai sus se observă o creştere a gradului de mineralizare.

Degradarea calităţii apei este determinată de evacuările de ape uzate de la S.C. Oltchim S.A. şi S.C Uzinele Sodice Govora Ciech Chemical Group S.A. Faţă de depăşirile înregistrate în cursul anului 2009 s-au aplicat penalităţi în valoare de 6.309.615,741 lei RON.

Aprecieri privind impactul produs de apele uzate asupra receptorilor

( Bazinul Hidrografic Olt ) Volumele totale de ape uzate evacuate în cursul anului 2009 de agenţii economici din judeţul Olt au fost de 19,246 mil.mc din care pe activităţi repartizarea a fost astfel: - industria metalurgică şi construcţii de maşini -11,484 mil.mc; - captare şi prelucrare apă pt alimentare - 7,720 mil.mc - industria mijloacelor de transport -0,022 mil mc - transporturi - 0,020 mil.mc

Din totalul volumului evacuat, 0,138 mil.mc sunt neepurate, 7,924 mil.mc epurate insuficient, iar 11,184 mil.mc sunt epurate suficient.

Cantităţile de nocivităţi evacuate au fost : CBO5 – 177,812 tone, CCOCr- 2032,804 tone suspensii - 796,818 tone, reziduu fix – 10766,336 tone, cloruri – 3125,424 tone, amoniu – 300,444 tone, fluoruri – 6,298 tone, fosfor - 47,496 tone, azot total- 229,131 tone, detergenţi - 12,803 tone, fier – 2,167 tone, extractibile – 31,073 tone .

187

Aprecieri privind impactul produs de apele uzate asupra receptorilor ( Bazinul Hidrografic Dunăre )

Volumul total de ape uzate evacuate în cursul anului 2009 a fost de 2758 mii mc din care pe activităţi, situaţia se prezintă astfel: - gospodărire orăşenească (41): 409 mii.mc; - industria alimentară (15): 2349 mii.mc.

Cantităţile de nocivităţi evacuate au fost următoarele : CBO5 = 594,10 t/an, CCOCr= 2776,868 t/an, suspensii= 153,270 t/an, reziduu fix= 931,988 t/an, cloruri= 96,455 t/an, amoniu = 1,615 t/an, fosfor= 2,828 t/an, azot total= 18,974 t/an, detergenţi= 1,152 t/an

În cursul anului 2009 nu au fost puse în funcţiune staţii noi de epurare.

4.8.3. Reţele de canalizare

DA Jiu Aprecieri privind impactul apelor uzate asupra resurselor de apa În anul 2009, în bazinul hidrografic Dunărea aferent Direcţiei Apelor Jiu, a fost evacuat un volum de: 31,123 mil. mc. care necesită epurare, din care: - 1,226 mil mc se epurează insuficient - 17,301mil mc se epurează suficient - 11,272 mil mc nu se epureaza - 1,324 mil mc nu necesită epurare. Situaţia volumelor de apă uzaă evacuate în anul 2009 pe activităţi economice este prezentat[ prin macheta nr.12. În bazinul hidrografic Dunărea s-a constatat că la majoritatea agenţilor economici din judeţele Mehedinţi şi Dolj s-au diminuat debitele de apă evacuate, faţă de debitele autorizate, ca urmare a reducerii sau restrîngerii activităţilor economice. Datorită acestui aspect, principalii agenţi economici nu au avut permanent depăşiri semnificative la indicatorii de calitate, faţă de limitele admise prin actele de reglementare de gospodărire a apelor. Cantităţile de nocivităţi evacuate în anul 2009 au fost evidenţiate în macheta nr.13 şi se prezintă astfel:

- CBO5 510,623 t/an ; - CCOCr 1813,101 t/an; - suspensii 1843,275 t/an; - reziduu fix 5834,407 t/an; - cloruri 898,086 t/an; - amoniu 120,849 t/an.

În bazinul hidrografic Dunărea sunt 32 instalaţii şi staţii de epurare funcţionale. Staţiile de epurare se află întrun grad avansat de uzură fizică şi morală, având capacitatea de epurare insuficientă pentru debitul de apă uzată. Cele mai multe staţii de epurare nu realizează parametrii calitativi reglementaţi, deversând în cursurile de apă receptoare debite de ape insuficient epurate. O problemă majoră o constituie evacu[rile directe de ape neepurate datorită lipsei staţiilor de epurare. Cauzele funcţionării necorespunzătoare ale instalaţiilor de epurare constau în subdimensionarea acestora, uzura fizică a instalaţiilor şi a neglijenţei în exploatare. Bazinul Hidrografic Olt S.C. ALRO S.A. Slatina:

Instalaţii de preepurare şi de epurare finală : - Separatoare de produse petroliere locale,aferente secţiilor de producţie,ateliere,gospodăria de păcură , depozitul de combustibil ; - Separator de grăsimi la cantina principală .

188

Pe tronsonul de racord între canalul ovoidal şi emisar este amenajată o treaptă de epurare mecanică finală, cu decantor, filtru plutitor şi cămine de recuperare a reziduurilor . S.C. ALRO S.A. Slatina ( sediu secundar – Aluminiu prelucrat):

Staţii şi instalaţii de epurare : -instalaţii de preepurare aferente secţiilor de producţie : bazine decantoare, filtre de apă tehnologică, staţii filtrare emulsii ; -staţie de neutralizare în trei trepte : bazine de omogenizare, bazine de reacţie, bazine de sedimentare şi sistem de aerare prin barbotare ; capacitate de tratare -140 mc/h. În această instalaţie sunt tratate apele alcaline de la decapare, apele acide de la anodizare, apele de spălare, apele acide de la spart emulsii . -bazin decantor pentru epurarea finală a apelor uzate înainte de evacuarea in emisar . S.C. TMK ARTROM S.A. Slatina:

Staţii şi instalaţii de epurare : În staţia de epurare se realizează neutralizarea apelor acide şi soluţiilor acide uzate

provenite în marea lor majoritate de la atelierul de decapare, la care se mai adaugă un debit discontinuu de ape acide de la staţia de tratare a emulsiilor uzate şi scurgerile accidentale de la depozitul de acid clorhidric .

Staţia veche de epurare este compusă din trei bazine de neutralizare -oxidare , bazin pentru colectarea soluţiilor concentrate uzate, decantor radial cu pod raclor, bazin de şlam şi gospodărie de var .În cursul anului 2009 a fost extinsă staţia de neutralizare cu o linie nouă cu Q=25 mc/h, cuprinzând : bazin de recepţie , pompe ape uzate, bazin neutralizare, bazin aerare, suflante . S.C. ELECTROCARBON S.A. Slatina:

Deversarea apelor uzate menajere se face în canalizarea orăşenească iar a apelor uzate tehnologice se realizează prin 6 guri de evacuare în pârâul Milcov(Valea Urlătoarea).

Pe canalul “0” nu mai există instalaţii de epurare, pe canalul “1” sunt următoarele instalaţii: decantorul D7-pentru secţia de produse superdense, decantorul separator DS4-pentru rampa spălare auto, decantorul DS1 - pentru atelierul amestec-presare, pe canalul”2” nu sunt instalatii de epurare, pe canalul “3” se evacuează ape de la preaplinurile turnurilor de răcire, nu există instalaţii de epurare, pe canalul “4” nu sunt instalaţii de epurare, canalul “5” nu mai evacuează ape uzate, decantorul a fost dezafectat, pe canalul”6” nu sunt instalaţii de epurare. S.C. CAO (Compania de Apă ) S.A. Sediu secundar Slatina :

Staţia de epurare are o capacitate de 500 l/s ; natura apelor uzate care intră în staţie este următoarea : ape menajere, industriale şi pluviale.

Aceasta este compusă din treaptă mecanică şi biologică. Evacuarea apelor epurate se face prin contracanalul de contur mal stâng al Lacului Slatina în Lacul Ipoteşti, volumul mediu zilnic evacuat autorizat fiind de 20000 mc/zi ( 231 l/s) . S.C. CAO (Compania de Apă ) S.A. Sediu secundar Piatra Olt

Staţie de epurare nu există . Evacuarea apelor epurate se face în pârâul Jugălia, volumul mediu zilnic evacuat

autorizat fiind de 64 mc/zi. S.C.IGO S.A.Caracal

Evacuarea apelor uzate se face în pârâul Caracal (Gologan), volumul mediu zilnic autorizat fiind de 10300 mc/zi .

Staţia de epurare este compusă din două trepte : mecanică şi biologică şi are o capacitate de 410 l/s. Natura apelor uzate care intră în staţie este următoarea : ape menajere, industriale şi pluviale .

În cursul anului 2009 au început lucrările de reabilitare şi modernizare a staţiei de epurare.

189

S.C. AQUA TRANS S.A. Balş

Staţia de epurare este compusă dintr-o singură treaptă mecanică şi are o capacitate de 80 l/s. Natura apelor uzate care intră în staţie este următoarea : ape menajere, industriale şi pluviale . Apele uzate sunt evacuate în Olteţ, volumul mediu zilnic autorizat fiind de 1232 mc/zi . S.C. SMR S.A. Balş

Evacuarea apelor se face în modul următor : apele uzate menajere şi tehnologice sunt evacuate în reţeaua S.C.AQUATRANS S.A.Balş, după o prealabilă preepurare-volum mediu zilnic autorizat -14 mc/zi ; apele pluviale şi cele uzate provenite de la staţiile de dedurizare sunt evacuate în Gengea prin două guri de evacuare- volum mediu zilnic autorizat -145 mc/zi. S.C. TERMEX S.A. Balş

Apele uzate menajere sunt epurate într-un decantor Imhoff şi vidanjate iar apele uzate tehnologice sunt epurate într-o staţie mecano-chimică (bazin de neutralizare, decantor vertical) şi sunt deversate periodic, prin pompare, printr-un colector în Olteţ . Bazinul Hidrografic DUNĂRE

S.P.A.A.C. Corabia

Staţia de epurare are o capacitate de 54 l/s şi este prevăzută cu treaptă mecanică (conţinând un grătar rar , două grătare dese şi două decantoare orizontale circulare ). Apele uzate intrate în staţia de epurare au fost prepondent ape menajere . Fiind construită sub cota terenului staţia este inundabilă la ploi torenţiale. Prin autorizaţie se prevede obligativitatea ca împreună cu autorităţile locale să se facă demersurile necesare obţinerii fondurilor de finanţare în vederea realizării investiţiilor pentru conformarea la termenele asumate în ceea ce priveşte capitolul 22 Mediu , respectiv : până în anul 2010 –reabilitarea şi extinderea , după caz , a reţelei de canalizare şi până în anul 2013-realizarea Staţiei de epurare cu treaptă terţiară . S.C. ZAHĂR S.A. Corabia

Evacuarea apelor uzate se face în sistem separativ, după cum urmează: -canalizare ape uzate menajere şi ape uzate de la secţia de produse zaharoase cu descărcare în reţeaua de canalizare orăşenească ; -canalizare ape meteorice şi ape uzate tehnologice de la CET ,ape de spălare şi răcire de pe fluxul industrial , cu descărcare în fluviul Dunărea ; -canalizare ape uzate tehnologice provenite din fluxul industrial de bază către câmpurile de nămol şi iazurile de decantare de unde există posibilitatea evacuării prin pompare în fluviul Dunărea. S.C.CAO S.A. –Sediu secundar Drăgăneşti Olt

Apele uzate orăşeneşti neepurate sunt evacuate direct în pârâul Sâi prin două guri de evacuare(str.Parcului şi str.Dudeşti ), aflate pe malul stâng al acestuia; volumul mediu zilnic evacuat este de 850 mc/zi ( 10 l/s ). DA Olt Rm. Vâlcea 1. S.C. Oltchim S.A. Rm. Vâlcea Colectarea şi evacuarea apelor uzate se face prin intermediul reţelelor de canalizare în lungime totală de cca. 16 km, realizate din beton sau bazalt, având cămine placate antiacid. Apele evacuate prin canalul deversor Olt sunt colectate de pe Platforma industrială prin mai multe colectoare generale. 2. S.C. U.S. Govora Ciech Chimical S.A. Rm. Vâlcea

190

Apele uzate menajere sunt colectate de o reţea de canalizare realizată din tuburi de azbociment cu diametre cuprinse între 100 - 300 mm, cu o lungime totală de cca. 8 km şi dirijate în doua decantoare de unde sunt pompate la staţia de epurare biologică a S.C Oltchim S.A (staţie de pompare aferentă fiecărui decantor). 3. S.C. Acvarim S.A. Reţeaua de canalizare orăşenească este realizată din beton, Premo, PVC, PE riflat cu diametre cuprinse intre 200-1400 mm, cu o lungime totală de145,78 km. Aceasta este realizată în sistem divizor în zonele Ostroveni, Petrişor, 1 Mai şi în sistem unitar în zona Centrală, zona Nord şi cartierul Traian. 4. S.C. Apavil S.A. Sector Olăneşti Apele uzate sunt colectate într-o reţea de canalizare menajeră în sistem mixt cu o lungime totală de 13,2 km. 5. S.C. Apavil S.A. Sector Govora Reţeaua de canalizare în sistem unitar are o lungime totală de 22,63 km, executată din tuburi de PREMO cu Dn = 150 – 600 mm, din care 3,4 km – colector general şi 19,23 km colectoare secundare. 6. S.G.C.L Drăgăşani Lungimea reţelei de canalizare este de 35 km, realizată în sistem unitar; colector principal Dn 1500mm. 7. S.C. Apavil S.A. Sector Călimăneşti Apele uzate sunt colectate într-o reţea de canalizare menajeră cu o lungime totală de 8,6 km. Canale secundare din tuburi de beton simplu cu diametre cuprinse între 250 - 400 mm şi un colector principal realizat din tuburi PREMO cu Dn 600 mm în loc. Căciulata şi Dn 700 mm în loc. Călimăneşti, cu descărcare în staţia de epurare. În canalizarea menajeră sunt preluate şi apele geotermale folosite pentru obţinerea apei calde şi a agentului termic şi pentru tratamente. 8. S.C. Apavil S.A. sector Brezoi Reţea de canalizare în sistem divizor executată din tuburi de beton având colector general cu L = 2,2 km cu Dn= 600 – 800 mm şi colectoare secundare cu Dn= 250 – 300 mm şi L = 8,385 km. Lungimea totala a reţelelor de canalizare 7,8 km. 9. Primăria Local Horezu – S.P.G.C.L. Reţea de canalizare în sistem unitar executată din tuburi de beton având colector general cu diametre cuprinse între 600 mm si LT=12 km. 10. S.C. Apavil SA. sector Băbeni Reţea de canalizare în sistem mixt executată din tuburi de beton şi polietilenă cu Dn= 250- 500 mm, L = 5 km şi colector general cu D n = 600 mm şi L= 3 km Lt = 8 km. 11. S.C. Avicarvil S.R.L. Ferma Frânceşti Apele uzate menajere şi tehnologice se colectează şi se evacueaza în sistem unitar. Reţea canalizare: conducta Dn = 200 mm, L = 6000 m. 12. M.W. Romania S.A. Canalizare din tuburi de beton - D = 300 mm., L = 4 km. 13. Primăria Alunu S.P.G.A. Reţea de canalizare din tuburi PREMO cu Dn 300 -600 mm, L= 2 km. 14. Primăria Voineasa S.P.A.A.C Reţea de canalizare din tuburi din beton Dn = 250 mm L= 1 km. Reţea de canalizare din tuburi PVC SN4 cu Dn= 250 x 6.2 mm, Lt= 3,723 km. 15. CNL OLTENIA EMC Berbeşti Târâia Reţea de canalizare din tuburi din beton Dn = 250- 400 mm L= 575 m. 16. CNL OLTENIA EMC Berbesti Oltet Reţea de canalizare din tuburi din beton Dn = 250 mm L= 350m. 17. Uzina Mecanică Băbeni Lungimea totală simplă a conductelor şi colectoarelor de canalizare 1,5 km. 18. S.C. Călimăneşti Căciulata S.A. Apele menajere precum şi cele provenite de la carmangerie sunt preluate de o reţea de canalizare beton şi tuburi PVC -SN 4 cu Dn= 200 mm şi L=15 m, Dn= 250 mm şi L= 120 m,

191

prevazută cu zece cămine de vizitare din care cinci cu schimbare de direcţie cu Dn= 300, patru cămine Dn =250 mm şi un cămin cu Dn = 200 mm, lungimea totală a reţelei de canalizare L= 135 m şi supuse unui proces de preepurare prin trecerea apelor prin separatoare de grăsimi de tip Lymax N.G. S.F. 400, construcţii monobloc cilindrice din metal cu V= 0.4 mc şi V= 0.27 mc de unde apa este descarcată în canalul menajer şi apoi intră în staţia de epurare. Lungimea totală a reţelei de canalizare pentru Complexul hotelier este de L=1000 m. 19. Primăria Roeşti Reţeaua de canalizare din tuburi de beton cu Dn = 250 mm şi L = 15000 m. 20. Primăria Valea Mare Canalizarea a fost executată în sistem divizor multistrat SN 4, cu Dn = 250 mm şi Ltotala= 4650 m şi va prelua în prima etapă apele uzate din satele: Valea Mare şi Bătăşani. Colectorul general (amplasat pe mal stâng al pr. Cerna) cu L = 4410 m realizată din conducta de PVC cu Dn = 250mm, iar colectorul secundar este executat din conducta de PVC cu Dn= 250 mm şi L = 505 m, urmând traseul Valea Mare - Bătăşani. 21. S.C. Prodcot Impex S.R.L. Lungimea totală a conductelor şi colectoarelor de canalizare este de 590 m cu Dn = 70 - 250 mm realizate din propilenă. Conducta de evacuare din staşia de epurare este din P.V.C. Dn = 20 mm şi L = 140 m. 22. Primăria Bălceşti S.P.G.C.L. Reţeaua de canalizare în sistem unitar are o lungime totală de L =4100 m, executată din tuburi de beton cu Dn = 300 mm. 23. S.C. SACET Prod S.R.L. Apele uzate menajere sunt preluate de o reţea de canalizare din tuburi de beton având cu Dn= 300 - 400 mm, L= 2,8 km. 4.9. Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si a celor subterane Da jIU

Cea mai cunoscută zonă critică din punct de vedere al calităţii apelor este zona Breasta-Craiova, în care apele freatice din Lunca Jiului erau captate prin 5 fronturi de captare şi trimise în staţa de deferizare Breasta, după care se foloseau în alimentarea cu apă a oraşului Craiova. Prezenţa fierului bivalent în apele freatice este în situ astfel încât eliminarea acestuia este realizată în staţia de deferizare. Analizând datele din buletinele de analiză fizico-chimice efectuate la probele de apă prelevate din apele de suprafaţă, din apele râului Jiu (baraj Işalniţa şi din forajele Staţiei hidrogeologice pentru urmărirea poluării Işalniţa, constatăm că apele uzate evacuate de DOLJCHIM Craiova prin evacuările canal meteoric, Sybetra şi Kellog în râul Jiu şi pârâul Amaradia nu mai au încărcările mari din anii anteriori. În schimb, apele din precipitaţiile care cad pe suprafaţa batalului de ape fosfo-amoniacale se infiltrează prin fundul batalului în apele freatice, antrenând mari cantităţi de amoniu, azotaţi, fosfaţi,etc., care se regăsesc în forajele hidrogeologice pentru urmărirea poluării. Aceste considerente ne determină să considerăm zona Işalniţa-Breasta o zonă critică din punct de vedere al calităţii apelor freatice din b.h. Jiu. Conform analizelor fizico-chimice efectuate la forajele pentru urmărirea poluării apelor freatice din zona haldelor de cenuşă ale CET II Craiova, zona învecinată acestora are apele freatice poluate cu sulfaţi şi fier, cu valori mari şi la reziduu fix şi pH. DA OLT Rm. Vâlcea

Olt - Ţinând cont de încadrarea secţiunilor şi a tronsoanelor de râu în categorii de calitate aceste zone critice sunt pe : pârâul Teslui la Pieleşti, pârâul Bârlui amonte confluenţă Olteţ, pârâul Caracal (Gologan) în aval de zona oraşului Caracal.

Vâlcea - Ca zone critice din punct de vedere al poluãrii apelor de suprafaţã datorate activităţilor antropice se menţioneazã următoarele:

• Râul Olt – zona Stupãrei, aval de evacuarea platformei chimice Rm. Vâlcea şi a pârâului Govora

192

• Râul Lotru – zona Cataracte, datoritã depozitãrilor de terasit în albia majorã a râului, ce pot fi antrenate în lacul Brãdişor, sursa de apa potabilã a municipiului

• Râul Olt – zona Râureni, aval de evacuarea staţiei de epurare municipale şi depozitului de deşeuri industriale şi menajere al municipiului Rm. Vâlcea, situat în imediata vecinătate a staţiei

• Pârâul Ranga – zona Bãbeni, aval de instalaţia de reţinere a ţiţeiului şi a iazului de reţinere produse petroliere din imediata vecinătate

• Pânza freaticã din zona platformei chimice Rm. Vâlcea • Acviferul din zona extracţiilor petroliere de la Bãbeni, Drãgãşani, Mãdulari

Acviferul din zona 4.10 Obiective şi măsuri privind protecţia apelor împotriva poluării şi supraexploatării DA Jiu

În vederea protecţiei calităţii apelor subterane şi de suprafaţă din bazinul hidrografic Jiu şi îmbunătăţirea calităţii acestora se impune: - cunoaşterea şi evidenţa exploatărilor din subteran caracterizate prntr-o serie de acţiuni, care concură la gospodărirea judicioasă a resurselor de apă subterane şi măsuri care să asigure conservarea şi protecţia resurselor de apă; -pentru o gospodărire raţională a surselor de apă subterană va trebui să acţionăm pentru: -stabilirea tuturor surselor de apă subterană în funcţiune în anul 2005 şi sursele scoase din funcţiune; -exploatarea raţională a forajelor hidrogeologice prin dotarea cu apometre la fiecare foraj şi montarea pompelor adecvate la adâncimile stabilite, precum şi verificarea debitelor de exploatarea pentru fiecare foraj în parte; -folosirea apelor subterane potabile în exclusivitate pentru alimentări cu apă potabilă; -folosirea apelor subterane cu calităţi inferioare în industrie, spălarea oraşelor etc; - stabilirea zonelor de protecţie hidrogeologică pentru fiecare sursă de ape subterane din perimetrul Direcţiei Apelor Jiu. -în apropierea surselor potenţiale de poluare se impune organizarea unui sistem de supraveghere a calităţii apelor subterane prin executarea unor foraje hidrogeologice de control. -instituirea unui program de monitorizare a chimismului apelor subterane de adâncime, prin efectuarea de analize fizico-chimice la forajele hidrogeologice de ad`ncime existente. În vederea îmbunătăţirii calităţii apelor de suprafaţă din bazinul hidrografic Jiu se impune ca toate lucrările la staţiile şi instalaţiile de epurare să fie finalizate şi să funcţioneze la capacitate cu realizarea eficienţei maxime de epurare a apelor uzate. Propuneri şi măsuri pentru protecţia calităţii apelor Din cauza reducerii producţiei, în unele zone calitatea resurselor de apă a înregistrat pentru anul 2009 o îmbunătăţire. Analiza comparativă a dinamicii apelor subterane reliefează o accentuare în ultimii ani a aprecierii acestor resurse atât sub aspectul extinderii spaţiale a zonelor afectate, cât şi a intensităţii de manifestare a principalelor caracteristici şi zone de poluare. Pentru diminuarea acestor fenomene au fost întreprinse următoarele măsuri: -Îmbunătăţirea Sistemului naţional de supraveghere a calităţii apelor, a dotării Direcţiei Apelor Jiu; -Desfăşurarea de activităţi de control al agen\ilor economici utilizatori de apă şi potenţial poluatori ai apelor de suprafaţă sau subteran şi de îndrumare în scopul prevenirii şi combaterii poluării apelor; -Realizarea de instructaje periodice cu gospodarii de apă abilitaţi pentru control în domeniul apelor, pentru pregătirea continuă şi specializare pe plan legislativ;

193

-Instituirea unui regim de supraveghere specială a activităţii de epurare a apelor uzate desfăşurată de agenţii economici ce repreprezintă mari surse de poluare a apelor din bazinul hidrografic Jiu. Pentru protecţia resurselor de apă se interzice evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate, substanţelor poluante ce depăşesc concentraţiile stabilite în normativ, a apelor uzate care provoacă depuneri de materii şi suspensii sedimentabile, a creşterii turbidităţii, schimbarea culorii, gustului şi mirosului apei receptorului faţă de starea naturală. Se interzice evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate care conţin pesticide, a apelor uzate conţinând patogeni sau viruşi, provenind de la spitale, unităţi zootehnice, abatoare şi a afluenţilor staţiilor de epurare orăşeneşti. Staţiile de evacuare a apelor uzate în receptorii naturali, trebuie prevăzute cu mijloace de măsurare a debitelor şi volumelor de ape uzate evacuate şi amenajate pentru prelevarea de probe de apă pentru analiză, sau să fie dotate cu sisteme automate de determinare a calităţii apelor uzate evacuate.

Dată fiind concentrarea atribuţiilor de monitorizare a calităţii apelor în sarcina Autorităţii Naţionale Apele Române cu structurile sale teritoriale, APM Vâlcea va urmări cu precădere calitatea apelor uzate la emisie, precum şi stipularea în autorizaţiile de mediu a obligaţiilor privind conformarea cu cerinţele legislaţiei în vigoare. Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei :

• Supravegherea continuă a calităţii apei • Supravegherea epidemiilor hidrice • Supravegherea cazurilor de methemoglobinemie acută infantilă • Monitorizarea modului de gestionare a deşeurilor medicale şi municipale • Monitorizare intoxicaţiilor cu pesticide • Monitorizarea radioactivităţii apei • Activităţi de inspecţie privind acţiunea factorilor de risc din mediu • Activităţi de inspecţie privind respectarea indicatorilor de calitate a apelor.

Capitolul 4 APA - ANPMapmdj-old.anpm.ro/files/ARPM Craiova/rsm 2009/Capitolul4.pdf ·...

Documents

Transcript of Capitolul 4 APA - ANPMapmdj-old.anpm.ro/files/ARPM Craiova/rsm 2009/Capitolul4.pdf ·...