Capitolul 6 - ANPMapmdj-old.anpm.ro/files/ARPM Craiova/rsm 2009/Capitolul6.pdfo in zona de deal :...
33
241 Capitolul 6 CONSERVAREA NATURII ŞI A BIODIVERSITĂŢII, BIOSECURITATEA 6.1. Biodiversitatea României Convenţia asupra Diversităţii Biologice (CBD) defineşte diversitatea biologică, astfel: “variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice, continentale şi a complexelor ecologice”. Protejarea biodiversităţii a jucat un rol crescând în politica Uniunii Europene din ultimii 25 de ani. În plus, concepţia generală a acestei politici prevede faptul că problemele de mediu pot şi trebuie să fie integrate în cadrul altor politici. România este una din ţările europene cu un capital natural deosebit de divers şi bine conservat datorită interferenţei pe teritoriul ţării a cinci regiuni biogeografice, respectiv Alpină, Continentală, Panonică, Stepică şi a Mării Negre. De asemenea, datorită poziţiei geografice a României, flora şi fauna prezintă influenţe asiatice dinspre nord, mediteraneene dinspre sud şi componente continental europene dinspre nord-vest. România este o ţara cu o diversitate biologica ridicata, exprimată atât la nivel de ecosisteme, cât şi la nivel de specii. Ecosistemele naturale şi seminaturale reprezintă aproximativ 47% din suprafaţa ţării. Diversitatea florei şi a faunei se reflectă şi în faptul că România deţine cele mai mari populaţii de lupi, ursi, capre negre şi râşi din Europa, cât şi extinse habitate forestiere şi alpine nealterate, asociate lanţului muntos al Carpaţilor. În vederea conservării diversităţii biologice, pe teritoriul României sunt constituite 963 de arii naturale protejate. Printre acestea sunt 3 rezervaţii ale biosferei, 4 situri Ramsar, 2 situri care au primit Diploma Europeană pentru arii protejate acordată de Consiliul Europei, 13 parcuri naţionale şi 13 parcuri naturale, care constituie baza reţelei ecologice Natura 2000. Din reţeaua naţională de arii protejate, Delta Dunării se distinge, atât ca suprafaţă (580.000 ha), cât şi ca nivel al diversităţii biologice, având triplu statut internaţional: Rezervaţie a Biosferei, Sit Ramsar (zona umeda de importanta internaţionala), Sit al Patrimoniului Mondial Natural şi Cultural. Nivelul ridicat al diversităţii habitatelor se reflecta şi în nivelul ridicat al diversităţii speciilor de flora şi faună, pe teritoriul României fiind identificate 3700 specii de plante, dintre care speciile endemice reprezintă 4%. În ceea ce priveşte fauna, au fost identificate un număr de 33792 specii de animale, din care 33085 nevertebrate şi 707 vertebrate. Conservarea diversităţii biologice este o preocupare comună a umanităţii, recunoscînd totodată că sunt necesare investiţii substanţiale pentru menţinerea biodiversităţii şi că există perspectiva unui domeniu larg de beneficii ecologice ,economice şi sociale din aceste investiţii. 6.2. Habitate naturale. Floră şi faună sălbatică 6.2.1. Habitate naturale În conformitate prevederile legale ale O.U.G nr. 154 din 2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a
Transcript of Capitolul 6 - ANPMapmdj-old.anpm.ro/files/ARPM Craiova/rsm 2009/Capitolul6.pdfo in zona de deal :...
241
Capitolul 6
CONSERVAREA NATURII ŞI A BIODIVERSITĂŢII, BIOSECURITATEA
6.1. Biodiversitatea României Convenţia asupra Diversităţii Biologice (CBD) defineşte diversitatea biologică, astfel: “variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice, continentale şi a complexelor ecologice”. Protejarea biodiversităţii a jucat un rol crescând în politica Uniunii Europene din ultimii 25 de ani. În plus, concepţia generală a acestei politici prevede faptul că problemele de mediu pot şi trebuie să fie integrate în cadrul altor politici.
România este una din ţările europene cu un capital natural deosebit de divers şi bine conservat datorită interferenţei pe teritoriul ţării a cinci regiuni biogeografice, respectiv Alpină, Continentală, Panonică, Stepică şi a Mării Negre. De asemenea, datorită poziţiei geografice a României, flora şi fauna prezintă influenţe asiatice dinspre nord, mediteraneene dinspre sud şi componente continental europene dinspre nord-vest.
România este o ţara cu o diversitate biologica ridicata, exprimată atât la nivel de ecosisteme, cât şi la nivel de specii. Ecosistemele naturale şi seminaturale reprezintă aproximativ 47% din suprafaţa ţării.
Diversitatea florei şi a faunei se reflectă şi în faptul că România deţine cele mai mari populaţii de lupi, ursi, capre negre şi râşi din Europa, cât şi extinse habitate forestiere şi alpine nealterate, asociate lanţului muntos al Carpaţilor.
În vederea conservării diversităţii biologice, pe teritoriul României sunt constituite 963 de arii naturale protejate. Printre acestea sunt 3 rezervaţii ale biosferei, 4 situri Ramsar, 2 situri care au primit Diploma Europeană pentru arii protejate acordată de Consiliul Europei, 13 parcuri naţionale şi 13 parcuri naturale, care constituie baza reţelei ecologice Natura 2000.
Din reţeaua naţională de arii protejate, Delta Dunării se distinge, atât ca suprafaţă (580.000 ha), cât şi ca nivel al diversităţii biologice, având triplu statut internaţional: Rezervaţie a Biosferei, Sit Ramsar (zona umeda de importanta internaţionala), Sit al Patrimoniului Mondial Natural şi Cultural.
Nivelul ridicat al diversităţii habitatelor se reflecta şi în nivelul ridicat al diversităţii speciilor de flora şi faună, pe teritoriul României fiind identificate 3700 specii de plante, dintre care speciile endemice reprezintă 4%.
În ceea ce priveşte fauna, au fost identificate un număr de 33792 specii de animale, din care 33085 nevertebrate şi 707 vertebrate.
Conservarea diversităţii biologice este o preocupare comună a umanităţii, recunoscînd totodată că sunt necesare investiţii substanţiale pentru menţinerea biodiversităţii şi că există perspectiva unui domeniu larg de beneficii ecologice ,economice şi sociale din aceste investiţii.
6.2. Habitate naturale. Floră şi faună sălbatică 6.2.1. Habitate naturale
În conformitate prevederile legale ale O.U.G nr. 154 din 2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a
242
protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 anexa nr. 2, s-au identificat urmatoarele tipuri de habitate, după cum urmează:
Habitatele naturale
Habitate de pajişti si tufărişuri – in zonele montane-pajişti alpine “ la peste 2000 de metri altitudine”, tufărişuri de jneapăn, ienupăr, smirdar si pajişti subalpine, fanete montane . Habitate de pădure :
o in zona montana : păduri de molid, păduri in amestec de brad, molid si fag, păduri de fag, păsuni împădurite ;
o in zona de deal : păduri de fag in alternanta cu cele de gorun, păduri de gorun in alternanta cu alte specii de foioase ;
o in zona de câmpie : păduri de stejar ; o in luncile principalelor cursuri de ape : Jiu, Susita, Sohodol, Amaradia, Cerna, Oltetul,
Motru etc. se gasesc paduri de esente moi din anin, plop, salcie etc. Habitate de stâncării şi peşteri : acestea se găsesc in zonele muntoase ale judeţului , sub forma de peşteri si grote, alături de pante stâncoase, chei, lespezi calcaroase etc. Habitate de ape dulci : râurile si pariurile, lacuri naturale si eleştee . Habitate de mlaştini. Habitate agricole.
Habitatele de interes comunitar
Habitatele de interes comunitar sunt acele habitate naturale de pe teritoriul Uniunii Europene care îndeplinesc cel putin una din următoarele condiţii:
• sunt în pericol de dispariţie în arealul lor natural ; • au un areal natural redus ; • sunt eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe regiuni
biogeografice ; La nivelul regiunii au fost identificate urmatoarele tipuri de habitate de interes comunitar in baza cărora a fost constituită Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000, după cum urmează :
• habitate costiere, marine si de dune :
1530* - Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice; 2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides; 2190 - Depresiuni umede intradunale.
• habitate de ape dulci :
3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea; 3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de de Chara spp.; 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de tip Magnopotamion sau Hzdrocharition 3220 - Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane; 3230 - Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane; 3240 - Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane; 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention;
243
• habitate de pajisti si tufarisuri
4060 - Tufărişuri alpine şi boreale; 4070* - Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium; 4080 - Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix; 40A0* - Tufărişuri subcontinentale peri-panonice; 40C0* - Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice; 5130 - Formaţiuni de Juniperus communis pe tufărişuri sau păşuni calcaroase 6110* - Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-Sedion albi; 6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios; 6170 - Pajişti calcifile alpine şi subalpine; 6190 - Pajişti panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis); 6210* - Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia); 6230* - Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase; 6260* - Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri; 6410 - Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae); 6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin; 6440 - Pajişti aluviale din Cnidion dubii; 6510 - Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis); 6520 - Pajisti montane;
• habitate din turbarii si mlastini
7220* - Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion);
• habitate de stancarii si pesteri
8110 - Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani); 8120 - Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii); 8160* - Grohotişuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar şi montan; 8210 - Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitica; 8220 - Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase; 8310 - Grote neexploatate turistic 8240* - Grohotiş si lespezi calcaroase
• habitate de padure
9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 9150 - Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; 9160 - Păduri de stejar pedunculat sau stejar subatlantic şi medioeuropean şi cu Carpion betuli 9170 - Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 9180* - Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene; 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno- Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 91D0* -Turbării cu vegetaţie forestier ; 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau
244
Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 91I0* - Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; 91G0*- Păduri panonice cu Quercus petraea şi Carpinus betulus 91H0* - Păduri panonice cu Quercus pubescens 91K0 - Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion); 91L0 - Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori); 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun; 91V0 - Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); 91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen; 91AA - Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos; 9260 - Vegetaţie forestieră cu Castanea sativa; 9280 - Păduri cu Quercus frainetto 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; 9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea); 9420 - Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană; 9530* - Vegetaţie forestieră submediteraneeană cu endemitul Pinus nigra ssp. banatica 6.2.2. Flora şi fauna sălbatică
Dolj
În judeţul Dolj au fost identificate un număr de 170 specii de interes naţional şi un număr de 86 de specii de interes comunitar. Speciile de floră şi faună sălbatică de interes naţional care se găsesc în judeţul Dolj sunt în număr de 170 din care 56 specii de plante şi 114 specii de animale: - 17 specii de mamifere de interes naţional - 43 specii de păsări de interes naţional - 14 specii reptile de interes naţional - 13 amfibieni de interes naţional - 9 specii peşti de interes naţional - 18 specii de nevertebrate de interes naţional În judeţul Dolj se găsesc 86 de specii de interes comunitar dintre care: - 2 specii de mamifere de interes comunitar. - 50 specii de păsări sălbatice de interes comunitar -12 specii de reptile de interes comunitar -12 specii de peşti de interes comunitar -5 specii nevertebrate de interes comunitar - 3 specii de plante de interes comunitar
Gorj
În funcţie de condiţiile fizico-geografice pe teritoriul judeţului Gorj, se găsesc concentrate un număr mare de ecosisteme. În structura biocenozelor din aceste ecosisteme se remarcă o floră şi faună sălbatică bogată.
Au fost identificate următoarele specii de plante şi animale de interes comunitar care au stat la baza argumentului si motivatiei declararii de situri de interes comunitar :
• Specii de plante
4116 - Tozzia carpathica 4070 – Campanula serrata*
245
1902 – Cypripedium calceolus 2327 – Himantoglossum caprinum 1516 – Aldrovanda vesiculosa 4097 – Iris aphylla ssp. Hungarica 2093 – Pulsatilla grandis 4066 – Asplenium adulterinum
• Specii de pesti 1138 - Barbus meridionalis (Moioagă); 1163 - Cottus gobio (Zglăvoc); 9903 - Eudontomyzon danfordi (Chişcar); 1122 - Gobio uranoscopus (Petroc); 1146 - Sabanejewia aurata (Dunariţă)
• Specii amfibieni si reptile 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creastă) 1 193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă)
• Specii mamifere 1352* - Canis lupus (Lup); 1355 - Lutra lutra (Vidră, Lutră); 1361 - Lynx lynx (Râs); 1310 - Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi lungi); 1307 - Myotis blythii (Liliac comun mic); 1316 – Myotis capaccinii (Liliac cu picioare lungi); 1306 - Rhinolophus blasii (Liliacul cu potcoavă a lui Blasius); 1305 - Rhinolophus euryale (Liliacul mediteranean cu potcoavă); 1304 - Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoavă); 1303 - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoavă); 1354* - Ursus arctos (Urs brun)
• Specii nevertebrate 1078* - Callimorpha quadripunctaria; 1088 - Cerambyx cerdo (Croitor mare); 4030 - Colias myrmidone; 4036 - Leptidea morsei; 1083 - Lucanus cervus (Rădaşcă, Răgacea); 1060 - Lycaena dispar; 1037 - Ophiogomphus cecilia; 1084* - Osmoderma eremita (Cărăbuş); 1087* - Rosalia alpina (Croitor de fag) Mehedinţi
Peşti
Se evidenţiază cu o specie strict protejata prin Anexa nr. II a convenţiei de la Berna şi 24 specii protejate prin Anexa nr. III a Convenţiei de la Berna si 16 specii conform anexei nr,3 a O.U.G. nr.57/2007. Dintre acestea din urmă amintim: Alosa pontica (scrumbia de Dunăre), Umbra krameri (pietroşelul), Aspius aspius (avatul), Misgurnus fossilis (ţiparul), Cotus gobio
246
(zglăvoc),precum şi : Barbus meridionalis, Gobio albipinnatus, Gymnocephalus baloni, Gymnocephalus schraetzer, Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus,etc.
Amfibieni
Clasa este reprezentată prin 14 specii, 7 specii fiind prezente in anexa nr,3 a O.U.G. nr.57/2007 (ex. Bombina bombina, Bombina variegate )
Reptile
Sunt reprezentate de peste 17 specii, din care 8 in anexele nr. 2 anexa nr,3 a O.U.G. nr.57/2007. Cele mai reprezentative Testudo hermanni si Vipera ammodytes.
Păsări
Avifauna se compune dintr-un număr mare de specii de păsări cea mai mare parte concentrându-se in arealul Parcului Natural „Porţile de Fier” si in cele doua Zone Umede de pe raza judeţului. Exemplu reprezentativ pentru Ariile de Protectie Specială Avifaunistică (SPA) sunt: Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Egretta garzetta, Nycticorax nycticorax, Platalea leucorodia, Accipiter brevipes, Aquila pomarina, etc - 20 specii identificate pană in prezent in SPA-urile desemnate ca Situri Natura 2000 in Mehedinţi. Dintre speciile semnalate in Ariile de Importantă Comunitară (SCI), menţionăm: Aquila chrysaetos, Aquila chrysaetos, Dendrocopos leucotos, Bubo bubo, Caprimulgus europaeus, Picus canus etc. – 14specii identificate pană in prezent in SCI-urile desemnate ca Situri Natura 2000in cadrul judeţului. Speciile de interes comunitar- 23 specii prezente in anexa nr. 5E anexa a O.U.G. nr.57/2007.
Mamifere
Clasa este reprezentata prin majoritatea speciilor din Ord. Chiroptera, care populează peşterile din cadrul judeţului, precum si prin specii din Ord. Rodentia, Ord. Carnivora si Ord. Artiodactyla, prezente in anexele nr,3,4,5, a O.U.G. nr.57/2007. Mamiferele sunt prezente atât prin speciile de carnivore de mari dimensiuni, cum ar fi ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), râsul (Lynx lynx), cât şi prin specii de dimensiuni mai reduse - pisica sălbatică (Felis silvestris), Vulpea (Vulpes vulpes). Ierbivorele reprezentative care populează ecosistemele forestiere sunt reprezentate prin căprior (Capreolus capreolus), cerb (Cervus elaphus), Iepure (Lepus europaeus) .
Marele număr de specii prezente se datorează varietătii biotopurilor existente in această zonă, pe o suprafaţă restrânsă găsindu-se astfel un număr însemnat de specii, lucru rar întâlnit la noi in tară.
Olt
Fauna de vertebrate existentă aici nu este una specifică, ci în linii generale este
asemănătoare cu fauna României fiind o componentă importantă a biodiversităţii, ea trebuie păstrată integral.
Nevertebrate Morimus funereus (Croitorul cenuşiu) Cerambyx cerdo (Croitor mare)
Pesti Gobio kessleri (Petroc) Misgurnus fossilis (Ţipar)
Amfibieni Bombina variegata
247
Păsări Au fost identificate un număr de 27 specii de interes comunitar, după cum urmează: Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Botaurus stellaris, Charadrius
alexandrinus, Chlidonias hybridus, Chlidonias niger, Ciconia ciconia, Circus aeroginosus, Cygnus cygnus, Egretta alba, Egretta garzetta, Himantopus himantopus, Ixobrychus minutus, Mergus albellus, Milvus migrans, Nyctiorax nyctiorax, Pelecanus crispus, Phalacrocorax pygmeus, Philomachus pugnax, Platalea leucordia, Plegadis falcinellus, Porzana porzana, Recurvirostra avosetta, Sterna albifrons, Sterna hirundo, Tringa glareola Vâlcea In judeţul Vâlcea au fost identificate un număr de 54 de specii de floră si 67 specii de faună de interes naţional, respectiv 7 specii de floră şi 19 specii de faună de interes comunitar. Tabel 5.1.1.2 – 1 Specii de faună de interes naţional protejate la nivelul Judeţului Vâlcea,conform legislaţiei in vigoare A fost identificat un număr de 7 specii de floră de interes comunitar la nivelul judeţului Vâlcea : Campanula serrata (Clopoţel),Tozzia carpathica (Iarba gâtului), Cypripedium calceolus (Papucul doamnei, Blabornic), Ligularia sibirica (Curechi de munte, Gălbenele), Iris aphylla ssp. hungarica (Iris), Liparis loeselii (Moşişoare),Poa granitica ssp. disparilis (Firuţă de munte); A fost identificat un număr de 19 specii de fauna de interes comunitar la nivelul judeţului Vâlcea 7 specii de mamifere: Canis lupus (Lup), Lynx lynx (Râs), Ursus arctos (Urs brun), Myotis myotis (Liliac comun), Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoavă), Barbastella barbastellus (Liliac cârn), Myotis blythii (Liliac comun mic); 2 specii de amfibieni si reptile : Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă), Triturus cristatus (Triton cu creastă) 3 specii de peşti : Barbus meridionalis (Moioagă), Cottus gobio (Zglăvoc), Sabanejewia aurata (Dunariţă) 7 specii de nevertebrate : Carabus variolosus (Carab), Cerambyx cerdo (Croitor mare), Isophya harzi (Cosaş), Lucanus cervus (Rădaşcă, Răgacea), Morimus funereus (Croitorul cenuşiu), Odontopodisma rubripes (Lăcustă de munte), Pholidoptera transsylvanica (Cosaşul transilvan)
Grupe specii
Nr. Total specii in Judetul Vâlcea
Starea de conservare
Nr. Sp. Vulnerabile
Nr. Specii Rare
Nr.Sp. Periclitate
Nr.Sp. Endemice
Peşti 1 1 Amfibieni 11 6 5 Reptile 6 5 1 Păsări 32 18 4 10 Mamifere 17 11 6
248
6.2.3. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice
Dolj În anul 2009 au fost emise, conform Ord. nr. 410/2008, pentru aprobarea Procedurii de
autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora un nr. de 6 autorizaţii, din care 1 autorizaţie pentru recoltare plante din flora sălbatică, 1 autorizaţie pentru recoltare melci din fauna sălbatică şi 4 autorizaţii pentru vânătoare din fauna sălbatică a judeţului Dolj.
În ceea ce priveşte flora şi fauna sălbatică, exploatarea şi valorificarea s-a făcut în conformitate cu cota anuală aprobată, cu menţionarea zonelor de recoltare, a centrelor de achiziţie şi de prelucrare şi a condiţiilor impuse pentru ca rezerva biologică să nu fie periclitată. Pe teritoriul judeţului Dolj au fost valorificate economic de către administratorii fondului de vânătoare, următoarele specii din faună sălbatică:
Tabel 6.2.3.1.
Nr. crt.
Specii din fauna sălbatică de interes vânătoresc
Total (cota ) (nr. ex.; kg)
1 Cerb comun (Cervus elaphus) 9 2 Cerb lopătar(Dama dama) 9 3 Căprior (Capreolus capreolus) 22 4 Mistreţ (Sus scrofa) 52 5 Iepure (Lepus europaeus) 3050 6 Fazan (Pasianus colchicus) 1580 7 Potârniche (Perdix perdix) 1242 8 Viezure (Meles meles) 64 9 Vulpe (Vulpes vulpes) 674 10 Şacal (Canis aureus) 258 11 Dihor (Putorius putorius) 104 12 Nevăstuică (Mustela nivalis) 149 13 Bizam (Ondatra zibethica) 188 14 Porumbel sălbatic (Columba palumbus) 630 15 Turturică (Streptopelia turtur) 2090 16 Guguştiuc (Streptopelia decaocto) 2120 17 Prepeliţă (Coturnix coturnix) 5780 18 Graur (Sturnus vulgaris) 2480 19 Sturz (Turdus sp.) 2490 20 Ciocârlia de câmp (Lulula sp.) 8210 21 Gâscă sălbatică (Anser fabalis) 650 22 Gârliţă (Anser albifrons) 540 23 Raţă sălbatică(Anas sp.) 4630 24 Lişiţa (Fulica atra) 780 25 Găinuşă de baltă (G. Chloropus) 180 26 Sitar (Scolopax rusticola) 440 27 Becatina (Gallinago galinago) 700 28 Cioara grivă (corvus corone) 4120 29 Cioara de semănătură (Corvus frugilegus) 1450 30 Coţofană (Pica pica) 3580 31 Gaiţă (Garrulus glandarius) 440 32 Raţă mică (Anas crecca) 2260
249
Nr. crt.
Specii din fauna sălbatică de interes vânătoresc
Total (cota ) (nr. ex.; kg)
33 Raţă cu cap castaniu (Azthza ferina) 550 34 Raţă sulitar (Anas acuta) 310 35 Raţă cârâitoare (Anas querqueta) 360 36 Ciocârlie de câmp (Lullula sp.) 3800 37 Cocoşar (Turdus pilaris) 200
Specii din flora sălbatică recoltate în vederea comercializării de către agenţii economici care
au solicitat autorizaţie de mediu conform Ordinului MAPM nr. 647/2001 şi conform Ordinului MMDD nr. 410/2008.
Tabel 6.2.3.2. Nr. crt.
Specii din flora sălbatică recoltate în vederea Comercializarii (Kg)
1. Mure (Rubus fruticosus) 20.000 2. Porumbe(Prunus spinosa – fruct) 40.000 3. Măceşe (Rosa canina - fruct) 80.000 4. Păducel(Crataegus monogyna - fruct) 20.000
5. Păducel(Crataegus monogyna – frunze, flori, seminţe) 20.000
6. Urzică (Urtica dioica - frunze) 30.000 7. Frasin (Fraxinus excelsior - frunze) 5.000 8. Pelin (Artemisia absinthum – frunze) 5.000
Ciuperci comestibile (Kg) 1. Hribi (Boletus edulis - plantă) 10.000 2. Ghebe (Armillaria mellea - plantă) 10.000
Gorj
În prezent activităţile de “recoltare, capturare şi/sau achiziţie/comercializare pe piaţa internă sau la export a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică “sunt reglementate prin Ordinul 410 din 11 aprilie 2008. În anul 2009 au fost autorizate un număr de 21 persoane juridice şi o persoană fizică în vederea comercializării resurselor biologice, conform tabelul de mai jos:
Tabel 6.2.3.1. - Cantităţile de resurse biologice comercializate Nr.crt. Resursa biologica Cantitatea (kg)
1.
Ciuperci - hribi (Boletus sp.) - gălbiori (Cantharellus cibarius) - ghebe (Armillaria mellea) - altele (Morchelaceae,etc.)
610.000 250.000 115.000 55.000
2.
Fructe de padure - afine (Vaccinium myrtillus) - zmeură (Rubus idaeus) - măceşe (Rosa canina) - mure (Rubus fruticosus) - altele
140.000 60.860 30.910 62.120
3. Plante medicinale - Salcâm, tei, soc
12.410
4. Melci (Helix pomatia) 200.000
250
În vara anului 2009, ca urmare a schimbărilor climatice resimţite prin neuniformitate a repartiţiei precipitaţiilor, cât şi a variaţiei de temperaturi (ce nu caracterizează în mod normal această zonă), a dus la scăderea cantităţilor recoltate în vederea comercializării, la aceasta se adaugă şi modul defectuos de recoltare, nereglementat prin acte normative .
Situaţia vânatului recoltat se prezintă conform tabelului 6.2.3.2.şi 6.2.3.3
Tabel 6.2.3.2. - Specii admise la vânat (I) pentru perioadele de vânat ale anului 2009
Nr. crt.
Specii de mamifere de interes vânătoresc
Titulari autorizaţii Directia Silvică Gorj A.J.V.P.S. Gorj Autorizate Recoltate Autorizate Recoltate
1. Urs (Ursus arctos) 3 3 0 0 2. Lup (Canis lupus) 8 3 0 0 3. Râs (Lynx lynx) 3 0 0 0 4. Pisicã sãlbatică (Felis silvestris) 2 0 0 0 5. Cerb (Cervus elaphus) 27 12 0 0 6. Căprior (Capreolus capreolus) 32 10 17 17
7. Capră neagră (Rupicapra rupicapra)
16 11 0 0
8. Mistreţ (Sus scrofa) 64 44 34 34 9. Iepure (Lepus europaeus) 52 36 590 590 10. Vulpe (Vulpes vulpes) 165 45 134 134 11. Viezure (Meles meles) 3 0 0 0 12. Cerb lopătar ( Dama Dama ) 1 0 0 0
Tabel 6.2.3.3. - Specii admise la vânat (II) pentru sezonul 2009
Nr. crt.
Specii de pãsãri de interes vânãtoresc
Titulari autorizaţii Directia Silvică Gorj A.J.V.P.S. Gorj Autorizate Recoltate Autorizate Recoltate
1. Cocoş de munte (Tetrao urogallus)
6 0 0 0
2. Fazan (Phasianus colchicus) 75 30 430 430
3. Gâscã de varã (Anser anser rubirostris)
0 0 10 10
4. Raţă (Anas plathyrhyncos) 50 5 370 370 5. Sturz (Turdus iliacus) 280 208 100 100 6. Graur (Sturnus vulgaris 280 200 10 10 7. Potârniche (Perdix perdix) 0 0 80 80
8. Stăncuţa ( Corvus monedula)
60 0 0 0
9. Sitar (Scolapax rusticola )
50 0 0 0
De asemenea fonful de vânătoare FV 6 Bistriţa este administrat de Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Diana de Callatis care a fost autorizat în anul 2009 pentru a recolta următoarele specii de animale şi păsări.
251
Tabel 6.2.3.4. - Specii admise la vânat pentru A.V.P.S. Diana de Callatis Specia Zona din care se recoltează
/capturează/ achiziţioneză/ comercializează
Cantitatea (kg sau exemplare)
1. Cerb comun (Cervus elaphus ) F.V.6 Bistriţa 5 2. Căprior (Capreolus capreolus ) F.V.6 Bistriţa 2 3. Capră neagră ( Rupicapra rupicapra ) F.V.6 Bistriţa 3 4.Mistreţ (Sus scrofa ) F.V.6 Bistriţa 3 5. Cocoş de munte (Tetro urogalus) F.V.6 Bistriţa 1 6. Graur ( Sturnus vulgaris) F.V.6 Bistriţa 20 7. Sturz de vîsc ( Turdus viscivorus) F.V.6 Bistriţa 20 8. Sturzul viilor ( Turdus iliacus) F.V.6 Bistriţa 20 9.Cioară grivă( Corvus corone cornix) F.V.6 Bistriţa 10 10.Cioară de semănătura( Corvus frugilegus)
F.V.6 Bistriţa 10
11.Vulpe (Vulpes vulpes ) F.V.6 Bistriţa 10 12. Sitarul de pădure (Scolopax rusticola) F.V.6 Bistriţa 5
Mehedinţi
Dintre speciile de plante valorificate economic in anul 2009,au fost autorizate recoltarea, achiziţionarea si valorificarea următoarelor cantităţi: ciuperci 205 to, fructe de pădure 205 to, plante medicinale 21 to. Situaţia defalcată pe specii este prezentată in tabelul următor :
Resurse naturale-recoltări autorizate
Nr. crt. Specia U.M. Cantitatea
1.
Ciuperci: - hribi (Boletus sp.)
- gălbiori (Cantharellus cibarius) - zbârciogi (Morchella conica) - bureţi (Rodophyllus,Marasmius) - ghebe (Amillaria mellea) - trompeta piticului (Craterellus
cornucopioides)
kg kg kg kg kg kg kg
205.000 98.000 55.000 1.000 10.000 32.000 2.000
2.
Fructe de pădure: - porumbe (Prunus spinosa)
- măceşe (Rosa canina) - afine (Vaccinium myrtillus) - mure (Rubus idaeus) - diverse
kg kg kg kg kg kg
205.000 - 130.000 30.000 25.000 20.000
3.
Plante medicinale: - flori de soc (Sambucus nigra) - frunze de afin (Vaccinium myrtillus) - flori de tei (Tilia cordata) - sunătoare (Hyperium perforatum) - coada şoricelului (Achillea millefolium) - cetină brad (Abies alba)
kg kg kg kg kg kg
21. 000 6.000 1.000 1.000 1 000 2. 000 10.000
252
Dintre speciile de animale valorificate economic in anul analizat, menţionam faptul ca nu au fost depăşite cotele de vânătoare aprobate si autorizate pentru Direcţia Silvică Drobeta Tr. Severin, AJVPS MH şi AVPS Cocorul Bucureşti , acestea fiind următoarele pentru principalele specii:
Nr. crt.
Specii de mamifere de interes vânătoresc
Titulari autorizaţii AJVP MH (nr. ex.)
D.S.MH (nr.ex.)
AV. COCORUL (nr. ex.)
Total (nr.ex.)
1. Urs (Ursus arctos) 2 - - 2 2. Lup (Canis lupus) 1 - 2 3 3. Râs (Lynx lynx) - - - -
4. Pisicã sãlbaticã (Felis silvestris)
- -
5. Cerb (Cervus elaphus) 3 - 2 5
6. Căprior (Capreolus capreolus)
56 2 8 66
8. Mistreţ (Sus scrofa) 163 22 8 193 8. Iepure (Lepus europaeus) 1955 80 6 2041 9. Vulpe (Vulpes vulpes) 500 34 15 549 10. Viezure (Meles meles) 24 12 1 37
11. Jder de copac (Martes martes)
3 - - 3
12. Dihor (Putoris putoris) - 16 16 13. Nevăstuicã (Mustela nivalis) - 3 - 3 14. Sacal (Canis aureus) 225 28 - 253
Privind valorificarea de specii din flora si fauna sălbatică, ca resurse genetice, nu am avut
situaţii care se pot evidenţia in perioada analizată. Având in vedere faptul că in ultima perioada au fost vânate cantităţi apreciabile de animale din fauna sălbatică exista pericolul producerii de dezechilibre ecologice care pot afecta relaţiile de interdependentă dintre diferite specii de animale. Astfel unele specii de animale, cum ar fi lupul (Canis lupus ) sau ursul (Ursus arctos ), specii periclitate, se găsesc in exemplare tot mai reduse pe raza judeţului, fapt ce poate afecta selecţia naturală si ecosistemul din anumite zone. Olt Pe teritoriul judeţului Olt au fost valorificate economic de către administratorii fondului de vânătoare următoarele specii din fauna sălbatică
Nr. crt.
Specii de mamifere de interes vânătoresc
AJVPS Olt (nr.ex.)
Direcţia Silvica Slatina (nr.ex.)
AVPS Diana (nr.ex.)
AVPS Vulturul (nr.ex.)
1. Cerb (Cervus elaphus) 4 2. Cerb lopătar (Dama dama) 48 3. Căprior (Capreolus capreolus) 120 53 4 7 4. Mistreţ (Sus scrofa) 217 75 8 5 5. Iepure (Lepus europaeus) 4290 700 400 250 6. Vulpe (Vulpes vulpes) 545 68 50 10 7. Viezure (Meles meles) 40 23
253
8. Jder de copac (Martes martes) 8 9. Dihor (Putoris putoris) 41 30
10. Nevăstuică (Mustela nivalis) 52 33 11. Bizam (Ondrata zibethica) 65 12. Şacal (Canis aureus) 71
Nr. crt.
Specii de pãsãri de interes vânãtoresc
AJVPS Olt (nr.ex.)
Direcţia Silvica Slatina (nr.ex.)
AVPS Diana (nr.ex.)
AVPS Vulturul (nr.ex.)
1. Fazan (Phasianus colchicus) 2000 185 130 80 2. Potârniche (Perdix perdix) 2000 320 115 80 3. Prepeliţă (Coturnix coturnix) 4835 750 600 300 4. Gâsca de vară (Anser anser
rubrirostris) 977 65
5. Gârliţa mare (Anser albifrons) 978 30 1000 6. Raţă mică (Anas crecca) 254 140 1000 50 7. Raţă mare (Anas
plathyrhynchos) 3667 350 378 50
8. Raţă fluierătoare (Anas penelope)
61 25
9. Raţă cârâitoare (Anas querquedula)
82
10. Raţă cu cap castaniu (Aythyia ferina)
73 15
11. Becaţină (Gallinago gallinago) 525 150 250 12. Sitar de pădure (Scolopax
rusticola) 175 45 20
13. Lişiţă (Fulica atra) 500 160 100 14. Sturz (Turdus iliacus) 1825 120 15. Porumbel sălbatic (Columba
palumbus) 50 10 40
16. Turturică (Streptopelia turtur) 350 25 100 17. Guguştiuc (Streptopelia
decaocto) 2795 120 700 200
18. Graur (Sturnus vulgaris) 1075 90 100 19. Ciocârlie (Alauda arvensis) 13150 1700 4000 20. Cioară grivă (Corvus corone
cornix) 4560 790 500 200
21. Cioara de semănătură (Cornus frugilegus)
1900
22. Cocoşar (Turdus pilaris) 225 100 23. Coţofană (Pica pica) 4560 410 500 200 24. Cormoran mare (Phalacrocorax
carbo) 45
Specii din flora sălbatică, recoltate în vederea comercializării de către agenţii economici care
au solicitat autorizaţie de mediu conform Ordinului MAPM nr. 410/2009
254
Nr. crt.
Specii din flora sălbatică recoltate în vederea comercializării
SC ARFUNGO COMIMPEX SRL
(tone)
Direcţia Silvica Slatina (tone)
1. Hribi (Boletus edulis) 25 5 2. Gălbiori (Cantharellus cibarius) 10 5 3. Ghebe (Armilaria mellea) 5 4. Măceşe (Rosa sp.) 5 200 5. Zbarciogi (Morchella esculenta) 1 6. Porumbe (Prunus spinosa) 5 30 7. Tei (Tilia sp.) 1 8. Mure (Rubus fructicosus) 5 9. Fragi (Fragaria vesca) 5
10. Coacăze (Ribes nigrum) 5 11. Corn (Cornus mas) 3 12. Sunătoare (Hipericum perforatum) 3 13. Coada şoricelului (Achillea millefolium) 5 14. Urzică (Urtica dioica) 5 15. Mentă (Mentha sp.) 10 16. Muşeţel Matricaria chamonilla) 5 17. Soc (Sambucus nigra) 3 18. Plop (Populus sp.) 2 19. Salcâm (Robinia pseudoacacia) 2 20. Paducel (Crataegus sp.) 12
Vâlcea Dintre speciile florei sălbatice au fost valorificate de diferiţi agenti economici autorizaţi si persoane fizice care deţin autorizaţie de recoltare şi comercializare, anumite părţi ale unor plante medicinale, cum ar fi : urzică, tei, mesteacăn, păducel, soc, coada şoricelului, sunătoare, păpădie, muşeţel, pelin, vâsc, cătină, pedicuţă, podbal, fructe de pădure, respectiv afine, zmeură, mure, fragi, soc negru, măceşe, coarne, măr pădureţ, castan bun, castan porcesc, porumbe, coacăze şi ciuperci comestibile de pădure, în cantităţi ce nu au depăşit cotele de recoltă autorizate. Starea acestor specii la nivelul habitatului lor se situează în limite de normalitate. Speciile de faună sălbatică valorificate economic sunt reprezentate de melcul de livadă. Nu au fost situaţii în care specii de plante şi animale sălbatice să fie valorificate ca resurse genetice. La nivelul faunei sălbatice de interes cinegetic se constată o stare de sănătate bună, nesemnalându-se epizootii, iar dinamica efectivelor de vânat, după executarea lucrărilor de evaluare, indică valori apropiate de nivelul optim, sau cu uşoare creşteri la capra neagră, căprior, mistreţ, potârniche, faţă de anul precedent . Privitor la speciile strict protejate (lup, râs) efectivul populaţiei este în continuă creştere, numărul de indivizi pentru lup rămâne încă foarte ridicat faţă de optim (exemplu : 161 de exemplare evaluate faţă de 65 optim în toate fondurile de vânătoare gestionate de pe raza judeţului Vâlcea), ceea ce a dus şi la creşterea mortalitãţii în rândul vânatului mare din zona montană ( cerb comun şi capră neagră au fost găsite mâncate de lupi), precum şi la pagube în rândul animalelor din gospodăriile populaţiei. In fondurile de vânatoare gestionate de Direcţia Silvică se poate constata că pentru pisica sălbatică numărul de indivizi evaluat – 32, este mai scăzut decât efectivul optim de 74 exemplare. La specia
255
urs numărul de indivizi este în general în scădere, numărul optim este atins. Cotele de recoltă nu au fost depăşite la nici o specie de interes cinegetic şi nu s–au semnalat pagube aduse sectorului agricol şi silvic. În sezonul de vânătoare mai 2008– mai 2009 la specia urs au fost vanate 2 exemplare de către AJVPS şi DS Vâlcea din 10 exemplare aprobate pentru vânat, la specia lup s-au vânat 2 exemplare din 14 aprobate ca şi cotă de recoltă pentru toate asociaţiile de vanatoare. In fondurile de vânătoare şi de pescuit gospodărite de Direcţia Silvicã Rm. Vâlcea şi AJVPS Vâlcea au fost efectuate colonizări cu vânat, iar în râurile de munte, prin acţiuni de populare - repopulare, au fost deversaţi puieţi de păstrăv indigen, provenit din Complexul Salmonicol Brădişor. Starea generală a vânatului este bună. Nu s-au înregistrat modificări ale condiţiilor de mediu care să influenţeze speciile cinegetice cantitativ şi calitativ. Permanent personalul retribuit supraveghează şi informează orice modificare a mediului ce ar putea influenţa condiţiile de creştere şi dezvoltare a acestora.
6.2.4. Specii deţinute in captivitate
6.2.4.1. Grădini zoologice, acvarii publice şi centre de reabilitare şi/sau îngrijire Dolj
În judeţul Dolj, pe raza localităţii Craiova în incinta Parcului Nicolae Romanescu, se găseşte Grădina Zoologică din Craiova, administrată de către Primăria Municipiului Craiova Serviciul R.A.A.D.P.F.L.cu o suprafaţă totală de 14.000 mp. Grădina Zoologică din Craiova a fost autorizată parţial în anul 2008 conform Autorizaţiei de mediu nr. 115 din 07.07.2008 şi anume zona de expunere a păsărilor şi ierbivorelor. Zona de expunere a animalelor carnivore şi omnivore va fi autorizată după reamenajarea acesteia pentru care a fost elaborat un Studiu de Fezabilitate având cu durata de execuţie de 18 luni pentru modernizarea amplasamentelor existente, urmărindu-se reorganizarea şi modernizarea Grădinii Zoologice Craiova. De asemenea MMP a aprobat 75% din valoarea investiţiei. Grădina Zoologică din Craiova deţine un număr de 46 specii de animale şi un număr de 194 exemplare de animale. În anul 2009 a intrat în colecţie un număr de 15 exemplare: 10 donate de către persoane fizice, 1 exemplar donat de către Circa Veterinară Celaru, 4 de către Grădina Zoologică din Braşov, iar către Grădina Zoologică din Piteşti a fost donat un exmplar. Prin naşteri în captivitate au intrat în colecţie de-a lungul anului 2009 10 exemplare iar numărul deceselor a fost de 10 exemplare. Gorj
La nivelul judeţului Gorj nu exista gradină zoologică şi nici centre de reabilitare a animalelor sălbatice. Mehedinţi Pe teritoriul judeţului Mehedinţi, în cadrul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, funcţionează un acvariu public, autorizat din data de 22.11.2005. Acesta deţine peşti dunăreni în 18 bazine expoziţionale (circa 12 m3/bazin) şi peşti exotici în 10 bazine expoziţionale (circa 40 dm3). Suprafaţa totală a amplasamentelor este de 800 m2 şi găzduiesc - la data ultimei actualizări a colecţiei de peşti – un număr de 12 specii şi 83 de exemplare.
256
Olt La sfarsitul anului 2009, in colectia Gradinii Zoologice Slatina existau 13 specii si 84 de
exemplare. Vâlcea
Pe teritoriul judetului Valcea functioneaza o Gradina zoologica cu sediul in Rm. Valcea, str. Ostroveni nr. 95, infiintata in 1975, aflata in administrarea Primariei Rm. Valcea – Directia Administrarii Domeniului Public, autorizatie nr. 6/28.11.2008. Suprafata gradinii zoologice este de 48000 mp, din care cea a amplasamentelor animalelor de 15000 mp. Are in colectie un numar de 26 speci si 113 exemplare. 6.3. Starea ariilor naturale protejate 6.3.1. Arii de interes naţional şi 6.3.2 Arii de interes internaţional Dolj
Totalul ariilor protejate din jud. Dolj este de 37 , dintre care , 18 sunt declarate prin Legea 5/2000 (661 ha) , 18 – prin HCJ 26/1994 si una prin HG 2151/2004(351,3 ha) . Din totalul celor 18 arii protejate declarate prin Legea 5/2000 şi prin HG 2151/2004, 10 arii au fost atribuite în custodie astfel :
Gorj
La nivelul judeţului Gorj există un numar de 50 arii naturale protejate, din care 40 de interes national , conform Legii nr. 5/2000 iar diferenta de 10 arii naturale protejate sunt de interes judetean conform Deciziei nr. 82/1994 - a Consiliului Judetean Gorj, alaturi de care s-au constituit si doua parcuri nationale. Din totalul celor 40 arii protejate declarate prin Legea 5/2000, una a fost atribuita în custodie, catre APM Gorj.
Parcurile naţionale sunt : Domogled Valea Cernei – 29806 ha şi Defileul Jiului – 10600 ha, pentru acestea constituindu-se structuri de administrare.
Mehedinţi Suprafaţa protejată din judeţul Mehedinţi este reprezentata de cele trei parcuri, respectiv Parcul Natural Porţile de Fier, Parcul National Domogled Valea – Cernei si Parcul Natural Geoparcul Platoul Mehedinţi, patru arii de interes judeţean(cu cele două zone umede, respectiv Hinova – Ostrovul Corbului si Gârla Mare – Salcia). Ariile naturale protejate de interes national din judeţul Mehedinţi declarate conform Legii nr. 5/2000 sunt în număr de 32, la care se adaugă, conform H.G. 2151/2004 - Peştera Izverna.
Starea de întreţinere a ariilor naturale protejate este bună fiind asigurată de administraţiile existente, pentru Parcul Natural Porţile de Fier , Parcul National Domogled Valea – Cernei şi Geoparcul Platoul Mehedinti, iar pentru restul de rezervaţii, de custozi şi administraţiile locale.
Olt
Ariile naturale protejate şi monumentele naturii listate în Legea 5/2000, de pe raza judeţului Olt, sunt in numar de sase si sunt situate în fondul forestier. Mai exista sase arii protejate declarate prin HG 2151/2004 si 4 arii declarate la nivel judeţean.
Vâlcea
In prezent, la nivelul judetului Vâlcea se află constituite, conform Legii nr.5/2000, un număr de 30 arii naturale protejate, dintre care un parc naţional (Parcul Naţional Cozia), un număr de 18
257
rezervaţii naturale şi un număr de 11 monumente ale naturii (speologice). La acestea se adaugă ariile naturale protejate, instituite prin H.G.2151/2004, respectiv, Parcul Naţional Buila – Vânturariţa, si aria de protecţie specială avifaunistică - Lacul Strejeşti, aparţinând de judetele Olt şi Vâlcea si prin HG 1581/2005, Muzeul Trovantilor.
La nivelul Regiunii 4 SV Oltenia au fost atribuite in custodie, in conformitate cu Ord. nr.1533/2008, un umar de 30 arii naturale protejate, dupa cum urmeaza :
Nr. crt.
Cod arie Cod national Denumire
Nr si data conventie custodie
Custode
1 2.395. 2.395. BALTA CILIENI 0127/09.03.2010 PRIMĂRIA ŞI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI
BĂILEŞTI
2 2.802. 2.802. REZERVATIA RADITA - MANZU 0128/09.03./2010
ASOCIAŢIA NATURA MONTANIARDUL
CĂLĂUZĂ 3 ROSCI0011 ROSCI0011 BRANISTEA CATARILOR 0122/05.03.2010 DIRECŢIA SILVICĂ OLT
4 ROSCI0011 2.665. PADUREA BRANISTEA CATARILOR 0122/05.03.2010 DIRECŢIA SILVICĂ OLT
5 ROSCI0128 2.444. CHEILE OLTETULUI SI PESTERA POLOVRAGI 0058/24.02.2010 SC BUTTERFLY EFFECT
SRL
6 ROSCI0128 ROSCI0128 NORDUL GORJULUI DE EST 0058/24.02.2010 SC BUTTERFLY EFFECT SRL
7 ROSCI0128 2.454. PADUREA BARCULUI 0058/24.02.2010 SC BUTTERFLY EFFECT SRL
8 ROSCI0128 2.440. PADUREA POLOVRAGI 0058/24.02.2010 SC BUTTERFLY EFFECT SRL
9 ROSCI0128 2.424. PESTERA MUIERII 0058/24.02.2010 SC BUTTERFLY EFFECT SRL
10 ROSCI0140 ROSCI0140 PADUREA CALUGAREASCA 0118/05.03.2010 DIRECŢIA SILVICĂ OLT
11 ROSCI0140 2.668. REZERVATIA DE BUJORI A ACADEMIEI 0118/05.03.2010 DIRECŢIA SILVICĂ OLT
12 ROSCI0174 ROSCI0174 PADUREA STUDINITA 0121/05.03.2010 DIRECŢIA SILVICĂ OLT 13 ROSCI0177 ROSCI0177 PADUREA TOPANA 0124/05.03.2010 DIRECŢIA SILVICĂ OLT 14 ROSCI0183 ROSCI0183 PADUREA VLADILA 0120/05.03.2010 DIRECŢIA SILVICĂ OLT
15 ROSCI0188 2.799. CALDAREA GALCESCU 0076/25.02.2010 FUNDAŢIA GUARD FOREST
16 ROSCI0188 2.528. CHEILE JIETULUI 0076/25.02.2010 FUNDAŢIA GUARD FOREST
17 ROSCI0188 2.803. IEZERUL LATORITA 0076/25.02.2010 FUNDAŢIA GUARD FOREST
18 ROSCI0188 ROSCI0188 PARANG 0076/25.02.2010 FUNDAŢIA GUARD FOREST
19 ROSCI0188 2.498. PIATRA CRINULUI 0076/25.02.2010 FUNDAŢIA GUARD FOREST
20 ROSCI0188 2.800. REZERVATIA MIRU-BORA 0076/25.02.2010 FUNDAŢIA GUARD FOREST
21 ROSCI0225 2.664. PADUREA SEACA OPTASANI 0123/05.03.2010 DIRECŢIA SILVICĂ OLT
22 ROSCI0225 2.669. REZERVATIA DE ARBORETE DE GARNITA 0123/05.03.2010 DIRECŢIA SILVICĂ OLT
23 ROSCI0225 ROSCI0225 SEACA - OPTASANI 0123/05.03.2010 DIRECŢIA SILVICĂ OLT
24 ROSPA0011 ROSPA0011 BLAHNITA 0075/25.02.2010
WWF PROGRAMUL DUNĂRE-CARPAŢI ŞI
SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMÂNĂ
25 ROSPA0011 2.605. PADUREA BUNGET 0075/25.02.2010
WWF PROGRAMUL DUNĂRE-CARPAŢI ŞI
SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMÂNĂ
258
26 ROSPA0011 2.612. PADUREA STARMINA 0075/25.02.2010
WWF PROGRAMUL DUNĂRE-CARPAŢI ŞI
SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMÂNĂ
27 ROSPA0011 ROSCI0173 PADUREA STARMINA 0075/25.02.2010
WWF PROGRAMUL DUNĂRE-CARPAŢI ŞI
SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMÂNĂ
28 ROSPA0074 ROSPA0074 MAGLAVIT 0059/24.02.2010 SC BUTTERFLY EFFECT SRL
29 ROSPA0074 2.388. PAJISTEA CETATE (DIN LUNCA DUNARII) 0059/24.02.2010 SC BUTTERFLY EFFECT
SRL 30 ROSCI0168 ROSCI0168 PADUREA SARULUI 0119/05.03.2010 DIRECŢIA SILVICĂ OLT
6.3.3. Arii de interes comunitar NATURA 2000 – este o Reţea ecologică de arii naturale protejate formată din: Arii speciale de conservare (SAC) constituite conform Directivei Habitate (Directiva 92/43/CEE privind Consrvarea Habitatelor Naturale şi a Faunei şi Florei Sălbatice) şi Arii de protecţie specială avifaunistică (SPA) constituite conform Directivei Păsări (Directiva 79/409/CEE referitoare la Conservarea păsărilor sălbatice). La nivelul Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia există urmatoarele situri Natura 2000: Arii de protecţie specială avifaunistică (SPA): - Calafat – Ciuperceni – Dunăre IBA - 28981,0 ha; (Dj) - Maglavit IBA – 3562,6 ha; (Dj) - Confluenţa Jiu – Dunăre IBA – 40730,9 ha; (Dj) - Bistreţ IBA – 27486,3 ha; (Dj) - Dăbuleni – Grinduri IBA 10553,9 ha; (Dj) - Domogled -Valea Cernei - pIBA 61189,9 ha (Gj,Mh,Cs) - interregional - Munţii Retezat 38117,1 ha (Gj,Hd,Cs) - interregional - Blahniţa 45286,3 ha (Mh) - Cursul Dunării – Baziaş – Porţile de Fier IBA 10200,7 ha (Mh,Cs) – interregional - Gruia - Gârla Mare IBA 2756,2 ha (Mh) - Munţii Almăjului – Locvei - pIBA 119221,9 ha (Mh,Cs) - interregional - Confluenţa Olt - Dunăre IBA 21280,6 ha (Ot,Tr) - interregional - Valea Oltului IBA 54075,2 ha (Ot,Vl) - Cozia – Buila Vânturăriţa IBA 21770,1 ha (Vl) - Frumoasa – pIBA 131164,9 ha (Vl,Sb,Ab) - interregional Situri de importanţă comunitară (SCI): - Ciuperceni – Desa 40853 ha; (Dj) - Coridorul Jiului 150762 ha (Dj,Gj,Mh) - Poiana Bujorului din Pădurea Pleniţa – 44,3 ha; (Dj) - Buila Vânturăriţa 4490,5 ha (Vl) - Cozia 16720,6 ha (Vl) - Munţii Făgăraş 198493,1 ha (Vl,Ag,Bv,Sb) - interregional - Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu 2053,8 ha (Vl,Sb) - interregional - Târnovu Mare – Latoriţa 1304,5 ha (Vl)
- Frumoasa 13706 ha (Vl,Ab,Hd,Sb) - interregional - Defileul Jiului 13782,6 ha (Gj,Hd) - interregional - Nordul Gorjului de Est 48900,9 ha (Gj,Vl)
- Nordul Gorjului de Vest 85504,9 ha (Gj)
259
- Parâng 30027,1 ha (Gj,Vl,Hd) - interregional - Domogled -Valea Cernei 62013,6 ha (Gj,Mh,Cs) - interregional - Platoul Mehedinţi 53927,6 ha (Gj,Mh) - Porţile de Fier 125687 ha (Cs,Mh) – interregional - Retezat – 43 198 ha (Gj,Cs,Hd) – interregional - Corabia – Turnu Magurele – 7 024 ha (Ot,Tr)- interregional - Pădurea Stârmina 114,9 ha (Mh) - Pădurea Călugărească 705,2 ha (Ot) - Braniştea Catârilor 295,7 ha(Ot) - Pădurea Reşca Hotărani 1651,8 ha(Ot) - Pădurea Saru 7006,1 ha (Ot) - Pădurea Studiniţa 66,7 ha (Ot) - Pădurea Topana 878,6 ha (Ot) - Pădurea Vlădila 414 ha (Ot) - Seaca Optăşani 2145,8 ha (Ot) - Valea Olteţului 1588,9 ha (Ot) Pentru siturile interregionale s-a trecut suprafaţa totală, neexistând suprafaţă calculată
separat pentru fiecare judet sau regiune. În ceea ce priveşte numărul de situri Natura 2000 care se suprapun peste arii naturale
protejate, situaţia se prezintă astfel: Situri suprapuse – (Dolj -1, Gorj -1, Mehedinţi -0, Olt -1, Vâlcea -2 ) Situri care nu se suprapun exact peste arii protejate dar care includ una sau mai multe arii
protejate – (Dolj -5, Gorj - 4, Mehedinţi -8, Olt -7, Vâlcea - 4) 6.4. Mediul marin si costier
6.4.1 Introducere 6.4.2. Starea ecosistemului şi resurselor vii marine. Situaţia speciilor periclitate
6.4.2.1. Starea litoralului şi a zonei costiere 6.4.2.2. Starea ecosistemului marin 6.4.2.3. Situaţia speciilor periclitate
6.5. Starea padurilor
Pădurea reprezintă cel mai complet şi complex ecosistem terestru, care a realizat un perfect echilibru natural al elementelor componente şi o influenţă favorabilă asupra mediului înconjurător, în ansamblul său. 6.5.1 Fondul forestier Dolj
Suprafaţa totală a pădurilor ce formează fondul forestier naţional al judeţului Dolj este de 87600 ha. Din această suprafaţă, în proprietatea statului şi administrarea Direcţiei Silvice Craiova se află 62564 ha, restul de 25036 ha fiind atribuite diverşilor proprietari persoane fizice sau juridice) în baza legilor fondului funciar (Legea 18/1991, Legea 1/2000 şi Legea 247/2005). Din acestea, circa 8000 ha se află în paza personalului Direcţiei Silvice Craiova pe bază contractuală, conform H.G. 139/2005.
Gorj
În judeţul Gorj, Direcţia Silvică Gorj administrează un fond forestier in suprafaţa totala de 117.475 ha .
260
Mehedinţi La data de 31.12.2009 suprafaţa fondului forestier administrat de Direcţia Silvica Mehedinţi a fost de 12132255 ha fond forestier, din care 123668 ha proprietate publică a statului, 731 ha proprietate a unitaţilor admnistrativ-teritoriale (primarii) si 7836 ha padure proprietate privată a persoanelor fizice si juridice. Fondul forestier este arondat pe cele 9 ocoale silvice din subordine, după cum urmeaza: O.S.BAIA DE ARAMĂ 19450 ha O.S.CORCOVA 7963 ha O.S.DR.TR.SEVERIN 13930 ha O.S.ORŞOVA 36670 ha O.S.STREHAIA 12294 ha O.S.ŞIMIAN 8489 ha O.S.TARNIŢA 13788 ha O.S.TOPOLNIŢA 8574 ha O.S.VÎNJU MARE 11097 ha Olt
Fondul forestier al judeţului Olt se întinde pe o suprafaţă de 31.876 ha, din care : - 28.859 ha, administrat de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, Direcţia Silvică Slatina după cum urmează : - 13531 păduri cu funcţii de protecţie
- 15.328 păduri cu funcţii de producţie şi protecţie. Vâlcea
In judeţul Vâlcea fondul forestier totalizează o suprafaţă de 270.299 ha. din care 103.165 ha aparţine fondului forestier de stat şi este administrat de către RNP – Romsilva prin Direcţia Silvicã Vâlcea, iar 162.609 ha aparţine fondului forestier reprezentat de pădurile proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale şi proprietate privată ( persoane fizice + persoane juridice de drept privat) şi este administrat printr-un număr de 7 Ocoale silvice private. 6.5.2. Functia economica a padurilor Dolj
Funcţia economică principală a pădurilor este producţia de masă lemnoasă în vederea industrializării (sortimente industriale) sau pentru alte utilizări (construcţii rurale, încălzirea locuinţelor ş.a.).
Având în vedere condiţiile pedologice şi climatice specifice judeţului Dolj, dar şi procentul foarte mic de împădurire (circa 11,6% din suprafaţa judeţului), pentru pădurile judeţului Dolj funcţia principală nu este cea de producţie a masei lemnoase, ci cea de protecţie. Principalele funcţii de protecţie pe care le au pădurile Doljului sunt: de protecţie a solurilor împotriva eroziunilor (eoliană, pluvială, la malurile Dunării şi a râului Jiu şi a eroziunii gravitaţionale de pe versanţi), păduri care au funcţii sociale (de protecţie a unor aşezări umane, de protecţie împotriva unor noxe industriale, de protecţie a unor căi de comunicaţie etc.).
261
Gorj Corespunzător obiectivelor social-economice si ecologice pădurile din judeţul nostru se
regăsesc si îndeplinesc următoarele funcţii: - Grupa I – păduri cu funcţii speciale de protecţie a apelor, a solului, a climei si obiectivelor de
interes naţional, păduri recreative, păduri de ocrotirea genofondului şi ecofondului, precum si păduri declarate monumente ale naturii si rezervaţii; Suprafaţa pădurilor de grupa I, 62.880 ha.
- Grupa a-ll-a – păduri cu funcţii de producţie si protecţie, in care se urmăreşte sa se realizeze in principal masa lemnoasa de calitate superioara si alte produse ale pădurii si protecţie calitativa a funcţiilor de mediu. Suprafaţa pădurilor de grupa a-II-a, 55.261ha.
Suprafaţa totală care are funcţie de productie la nivelul judeţului Gorj este de 52.261 ha. Mehedinţi
In anul 2009 Direcţia Silvică a realizat o valoare totala de 15505 mii lei lei cifră de afaceri, care se compune din urmatoarele valorificari: mii lei
- Masa lemnoasă 137,9 mii mc 12599,5 - Răchită 0,4 to 0,09 - Puieţi forestieri 116,5 mii buc 52,25 - Fructe de pădure 42,74 to 47,85 - Ciuperci comestibile - Alte produse (plante medicinale
si Pomi de Crăciun) 9,29
- Produse vânătoresti 397,69 - Produse piscicole 57,3 - Alte valorificari (cherestele,
mangal, imputaţii, confiscari masă lemnoasă, prestări servicii)
1943,34
Vâlcea In principal, funcţia economică a pădurii decurge din masa lemnoasă exploatatã şi alte
produse secundare ale pădurii(ciuperci comestibile, fructe de pădure, plante medicinale). Pădurea constituită ca genofond valoros, poate deveni un furnizor de material genetic şi totodată se poate constitui ca habitat al speciilor de animale de interes cinegetic (urs, lup, râs, mistreţ, cerb, căprioară). 6.5.3 Masa lemnoasă pusă în circuitul economic Dolj
Din pădurile de stat ale judeţului Dolj, s-au pus in circuitul economic în anul 2009 circa 135.000 m.c. rezultaţi din tăieri de recoltare (în pădurile mature) sau din tăierile de îngrijire (curăţiri, rărituri, igienizări) în celelalte păduri.
Nu dispunem de informaţii privind masa lemnoasă pusă în circuitul economic din pădurile particulare.
Cota alocata pentru taiere a fost mult mai mare, respectiv 178 000 mc, dar aceasta n-a fost atinsa datorita scaderii cererii de masa lemnoasa pe piata lemnului. Deci cca. 43 000 mc au ramas pe picior, in padure, nefiind tăiati.
262
Gorj Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2009 a fost de 163,400 mc cu 36,600 mc mai puţin ca anul 2008 când s-au exploatat 202.000 mc, cu toate ca fondul forestier este în proces de diminuare. Mehedinţi
In anul 2009 Direcţia Silvică a valorificat in total 137,9 mii mc, din care 97,48 mii mc către agenţi economici si 40,42 mii mc către populaţie. Olt
Cea mai mare parte a lemnului care se taie este folosit pentru satisfacerea nevoilor economiei, pentru construcţii şi încălzire.
Volumul de masă lemnoasă valorificat în anul 2009 este de 74,3 mii mc. Vâlcea
Din totalul masei lemnoase de 424.100 mc masă lemnoasă brută , a fost recoltat şi pus în circuitul economic un volum de 193600 mc aparţinând fondului forestier de stat, iar din fondul forestier privat, a fost recoltat şi pus în circuitul economic un volum de 230.500 mc(7 ocoale silvice private: Obârşia Lotrului Voineasa, Buila, Valea Lotrului, Sălişte, Lotru-Brezoi 2006, Valea Oltului, Lovistea). Volumul lemnos recoltat se încadrează în prevederile amenajamentelor silvice şi/sau studiilor sumare de amenajare, după caz şi în cotele aprobate prin reglementãrile legale. 6.5.4 Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief
Dolj
Din acest punct de vedere, al repartizării pe forme de relief, distribuţia pădurilor din judeţul Dolj se prezintă astfel:
- păduri din lunca Dunării şi a râului Jiu - 10%; - păduri din zona de câmpie( silvostepă şi câmpie forestieră) - 65%; - păduri din zona de deal - 25%.
Gorj
Distribuirea pădurilor după principalele forme de relief este următoarea: - Munte 50,06 % reprezentând 66.700 ha. - Deal 30,11 % reprezentând 40.115 ha. - Câmpie 19,92% reprezentând 26.400 ha. Total = 123.835 ha.
Mehedinţi
Totalul fondului forestier de 125291 ha se distribuie pe forme de relief astfel: - munte – 42002 ha - deal – 7114 ha - câmpie - 19139 ha
Olt Distribuţia pădurilor din judeţul Olt, administrate de Direcţia Silvică Olt, pe formele de relief:
- pădure de câmpie 27.507 ha, - pădure de deal 4369 ha.
Vâlcea In funcţie de principalele forme de relief estimăm următoarea distribuţie a pădurilor: cca. 50
– 55% în zona de munte, 40 % în zona de deal şi 5 - 10 % în zona de câmpie – luncă.
263
6.5.5 Starea de sănătate a pădurilor Dolj
Referindu-ne doar la pădurile de stat, se poate afirma că starea de sănătate a acestora este bună.
Problemele cu care ne-am confruntat în cursul anului 2009, au decurs din seceta excesivă, care s-a manifestat în tot cursul anului. Din cauza lipsei de precipitaţii, coroborată cu temperaturile extrem de ridicate din timpul sezonului de vegetaţie, au fost calamitate o serie de plantaţii executate în primăvara anului 2009, dar şi în anii anteriori. Suprafaţa afectată în pădurile statului este de circa 200 ha, iar la nivelul judeţului (inclusiv pădurile particulare) este de cca 700 ha. Aceste plantaţii trebuie refăcute în următorii doi ani (2010 şi 2011) – conform legislaţiei în domeniu.
Tot datorită secetei şi temperaturilor ridicate, în cursul anului 2009 s-au produs mai multe incendii în fond forestier – peste 22 de astfel de evenimente. Din fericire, datorită promptitudinii cu care s-a intervenit, acestea au rămas la stadiul de incendii de litieră, fără să afecteze foarte puternic pădurea. La nivelul Direcţiei Silvice Dolj suprafaţa afectată de incendii a fost de cca. 40 de hectare, din care doar pe cca. 3 ha a fost necesară îndepărtarea arboretului compromis şi pregătirea terenului în vederea plantării, pe restul suprafeţei, vegetaţia forestieră şi-a revenit, nefiind necesară îndepărtarea acesteia. Gorj În cursul anului 2009, în cadrul Directiei Silvice Tirgu Jiu s-au luat în supraveghere arborete în suprafaţă de 38.454 ha, din care uscarea (sub diferite intensitati) detine o pondere de 20%, respectiv 7.700 ha Urmărirea stării de sănătate la nivel naţional se efectuează prin monitoringul forestier, implementat prin Ordinul nr. 96/1990. În cadrul acestui sistem se efectuează anual culegerea informaţiilor referitoare la starea de sănătate a fondului forestier, datele fiind obţinute din suprafeţele de probă amplasate în cadrul fiecărui ocol silvic. Mehedinţi In anul 2009, din totalul fond forestier de 132255 ha, suprafeţele vătămate (cu intensitaţi slabe si foarte slabe) in total au fost de 26063 ha, după cum urmeaza:
- insecte - 13663 ha - paraziţi vegetali - 102 ha - mamifere - 0 ha - factori abiotici - 12298 ha
- factori antropici - 0 ha Olt
Sistemul de monitoring forestier se realizează în 32 puncte de observaţie, răspândite în tot judeţul, în care se apreciazã vizual starea de sănătate cu ajutorul celor doi indicatori care în anul 2009 a avut următoarele valori:
- 3.810 ha afectate de dăunători (clasele 2-4 de defoliere), - 28.092 ha păduri sănătoase (clasele 0-1 de defoliere),
Vâlcea Starea de sănătate este apreciată ca fiind bună, pădurile nefiind afectate de boli şi /sau dăunători, de uscare, secetă, sau poluări. În cursul anului 2009 în pădurile de stat au fost înregistrate un număr de 3 incendii pe o suprafaţă de 12 ha. Producerea lor s-a datorat neatenţiei localnicilor din zonă care îşi curăţau terenurile şi altele datorită neglijenţei turiştilor. Nu s-au produs pagube materiale. In fondul forestier de stat au fost efectuate tratamente cu preparate biologice pe o suprafaţă de
264
1642 ha, pentru combaterea insectei Lymantria dispar, ciupercii Microsphaera abreviata, ipidaelor şi insectei Hylobius abietis. Nu se cunosc situaţii în care specii de arbori să fie ameninţaţi cu dispariţia. În pădurile proprietate de stat au fost executate lucrări de combatere a paraziţilor pe o suprafaţă de 1642 ha.
6.5.6 Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri Dolj
Cota de masă lemnoasă repartizată spre exploatare şi valorificare din pădurile proprietate de stat administrate de Direcţia Silvică Craiova, a fost recoltată prin parcurgerea cu lucrările silviculturale prevăzute de amenajamentele silvice a următoarelor suprafeţe: - tăieri de regenerare s-au efectuat pe circa 1170 ha, din acestea doar 381 ha au fost tăiate ras, pe restul suprafeţei asigurându-se regenerarea naturală (din sămânţa sau din lăstari); - tăieri de îngrijire s-au efectuat pe circa 4000 ha; - lucrări de igienizare a pădurilor (extragerea arborilor rupţi, uscaţi, doborâţi de vânt) s-au făcut pe circa 4000 ha. Pentru pădurile particulare nu dispunem de date privind suprafeţele de păduri parcurse cu tăieri şi volumul recoltat. Gorj
Suprafeţele din fondul forestier care au fost parcurse cu tăieri în cursul anului 2009 se ridică la 5.259 ha, din care :
a. Ultima tăiere : 147ha b. Taieri de îngrijire în păduri tinere : 1.385 ha
Mehedinţi In anul 2009 suprafaţa parcursă cu tăieri a fost de 14506 ha, după cum urmeaza :
- tăieri de regenerare 2742 ha ; - tăieri de produse accidetale 887 ha ; - operatiuni de igienă si curăţirea pădurilor 8380 ha ; - tăieri de îngrijire in arboretele tinere 2497 ha.
Olt
Suprafaţa parcursă cu tăieri a fost de 842 ha din care:
- tăieri de regenerare 759 ha - tăieri regenerare codru – 79 de ha - tăieri de substituiri – refaceri 4 ha
Vâlcea
In proprietatea publică a statului, din totalul de 10884 ha, au fost parcurse cu tăieri de regenerare 1011 ha. De asemenea, pe 4122 ha au fost executate tăieri de produse accidentale (arbori uscaţi şi doborâţi al căror volum depăşeşte 5 mc/an/ha, defrişări aprobate pentru diverse obiective), iar pe 5751 ha au fost executate tăieri de igieniare şi curăţire a pădurilor. Pe 1877 ha au fost executate tăieri de îngrijire in păduri tinere (degajări, rărituri, curăţiri). In proprietatea privată,din totalul de 20194 ha, au fost parcurse cu tăieri de regenerare 1856 ha. De asemenea, pe 3025 ha au fost executate tăieri de produse accidentale (arbori uscaţi şi doboriâi al căror volum depăşeşte 5 mc/an/ha, defrişări aprobate pentru diverse obiective), iar pe 14208 ha au fost executate tăieri de igieniare şi curăţire a pădurilor. Pe 1105 ha au fost executate
265
tăieri de îngrijire în păduri tinere (degajări, rărituri, curăţiri). 6.5.7 Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire Dolj
La nivelul judeţului Dolj s-a calculat un procent mediu de împădurire de 11,6%, ceea ce evidenţiază un procent redus având în vedere că, în conformitate cu L.46/2008 (Codul silvic), judeţul în care suprafaţa pădurilor reprezintă sub 16% din totalul suprafaţei acestuia, este considerat zona deficitară in păduri.
Zona „Nisipurilor din sudul Olteniei „ reprezintă una din zonele ţării expusă în cea mai mare măsură secetei şi aridizării şi în acelaşi timp, deloc întâmplător, are si unul dintre cele mai slabe grade de împădurire din ţară. Identificarea suprafeţelor ce pot fi împădurite, şi constituirea acestora in perimetre de ameliorare, având ca scop lucrări de construcţie ecologică, se face conform legislaţiei in vigoare, şi are caracter permanent. Gorj
Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilitatea de împădurire nu se înregistrează în cadrul judeţului (560.820 ha), ponderea suprafeţelor de fond forestier de stat administrat de Direcţia Silvică Târgu Jiu fiind de 20.94 %. La aceasta se mai adaugă şi suprafaţa de pădure retrocedată în baza legilor retrocedării (116.830 ha), ridicând ponderea suprafeţelor de păduri la 41,80%. Majoritatea suprafeţelor împădurite retrocedate au fost către asociaţiile de proprietari, denumite obşti. Mehedinţi
La nivelul judetului Mehedinţi zonele cu deficit de vegetaţie forestieră se regasesc in zona de sud a judeţului, unde au fost identificate 112 ha, pentru împăduriri la alţi deţinători. Din acestea au fost împădurite 0 ha. Olt
In anul 2009 au fost intocmite mai multe proiecte de impadurire din partea cetatenilor din localitatile Corabia, Orlea, Stefan cel Mare, Bucinisu, Redea. Vâlcea
In zona de sud a judeţului se simte deficitul de vegetaţie forestieră, existând terenuri inapte folosinţelor agricole, care sunt pretabile pentru împăduriri, de aceea Direcţia Silvică Vâlcea furnizează celor interesaţi puieţi forestieri şi asistenţă tehnică contra cost. 6.5.8 Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări Dolj
În cursul anului 2009, la nivelul Direcţiei Silvice Dolj s-au aprobat documentaţii de scoatere definitivă din circuitul silvic pentru o suprafaţă de 3,58 ha şi acestea bine justificate şi legal prevăzute, respectiv pentru construirea podului peste Dunăre între Calafat şi Vidin. Tot pentru acest obiectiv s-a aprobat scoaterea temporară din circuitul silvic (pentru 2 ani) a unei suprafeţe de 0,24 ha. Gorj
La nivelul judeţului Gorj a fost scoasă din fondul forestier o suprafaţă totală de 1 ha.
266
Mehedinţi In anul 2009 nu au fost efectuate scoateri definitive din fondul forestier. Au fost efectuate
ocupări temporare pe suprafată de 3 ha, cu aprobări legale. Reducerea suprefeţi cu fond forestier de stat se datorează retrocedărilor la legile funciare. Olt
Din fondul forestier în anul 2009 nu au fost scoase suprafeţele de pădure pentru alte utilizări.
Vâlcea
In cursul anului 2009 au fost scoase temporar din fondul forestier 7,0 ha pentru alte utilizări (în principal lucrări tehnice şi extragere de resurse minerale) şi definitive 0,2 ha. 6.5.9 Suprafeţe de pădure regenerate în anul 2009 Dolj
La nivelul anului respectiv, realizările Direcţiei Silvice Craiova sunt următoarele: - împăduriri integrale s-au executat pe suprafaţa de 384 ha; - refacerea unor plantaţii calamitate pe suprafaţa de 116 ha; - completări în plantaţii mai vechi, în care s-au mai produs pierderi de puieţi, s-au executat
pe 426 ha; - asigurarea regenerării naturale pe 226 ha.
Gorj
Total suprafata regenerată = 227 ha , din care: - 60 ha împăduriri integrale - 167 ha. regenerări naturale
Lucrările de regenerare a pădurilor executate, asigură atât instalarea şi menţinerea vegetaţiei forestiere, cât şi creşterea productivităţii arboratelor, asigurarea cu continuitate a producţiei de lemn şi intensificarea funcţiilor de protecţie exercitate de pădure. Mehedinţi
In anul 2009, la nivelul Direcţiei Silvice, suprafaţa totala regenerată este de 405 ha din care regenerări naturale 278 ha si regenerari artificiale 127 ha. Olt
În anul 2009 Direcţia Silvică Olt a efectuat împăduriri integrale pe 305 ha , din care: - 221ha regenerări naturale
- 185 ha împăduriri integrale Vâlcea
In anul 2009, în pădurile din fondul de stat a fost asigurată regenerarea naturală şi plantarea cu puieţi pentru 264 ha, în pădurile în care în anii anteriori au fost executate ultimele tăieri, în pădurile în care au fost aplicate tratamente ce promovează regenerarea naturală (succesive, progresive, tăieri, conservare). In pădurile din fondul privat a fost asigurată regenerarea naturală sau plantări cu puieţi pe o suprafaţă de 324 ha.
267
6.5.10 Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului Dolj
Datorită procentului mic de împădurire şi a distribuţiei preponderent rurală a populaţiei judeţului, presiunea antropică asupra pădurilor este extrem de mare. Aceasta se manifestă atât prin tăierile practicate în delict, cât şi prin păşunatul abuziv practicat fără nici un discernământ. La nivelul anului 2009 s-au înregistrat 449 de contravenţii la regimul silvic prin tăierea ilegală a unui volum de 2852 mc, aplicându-se amenzi în valoare de 706.000 lei. Prejudiciul adus pădurilor statului a fost de 596294 lei. În ceea ce priveşte infracţiunile silvice, acestea au crescut, înregistrându-se 108 infracţiuni silvice, prin care s-au tăiat ilegal 463 mc, cu o valoare a prejudiciului de 145952 lei. Ar fi enorm de câştigat prin sensibilizarea cetăţenilor în sensul protejării pădurilor. În primul rând s-ar reduce tăierile ilegale, practicate în delict. În al doilea rând, s-ar realiza un câştig semnificativ dacă s-ar împăduri cele 30.000 ha de terenuri în prezent neproductive pentru agricultură. În acest fericit caz, procentul de împădurire al judeţului ar ajunge până la circa 15%. Gorj
În această categorie amintim tăierile ilegale de arbori (atât cele justificate cât şi cele nejustificate) dar şi presiuni de natura sistărilor de tăieri şi implicit lucrări de îngrijire a pădurilor, exercitate de foştii proprietari sau moştenitorii acestora. Pentru diminuarea acestor cauze, exista măsura controalelor de fond precum şi a celor parţiale în cantoanele gestionate de pădurari. Din păcate, referitor la problemele ridicate de retrocedari, se impun a fi menţionate eforturile personalului tehnic de specialitate referitoare la păstrarea unei integrităţi a fondului forestier naţional, în vederea unei gospodăriri coerente, dovedit fiind faptul că o gospodărire pe suprafeţe « franjurate « nu oferă randamentul (economic, social) gospodăririi unitare specific acestei resurse. Mehedinţi In anul 2009 volumul total al arborilor tăiaţi ilegal insumează 1582 mc (cu valoare de 260998 lei) din care: din infracţiuni 251mc (cu valoarea de 48383 lei), din contravenţii 288 mc (cu valoarea de 35742 lei), nejustificat de personalul silvic 1025 mc (cu valoarea de 174608 lei), material lemnos abandonat 18 mc (cu valoarea de 2265 lei). Olt
Principalele măsuri de sensibilizare ale publicului au fost luate în “ luna pădurii “ 15 martie – 15 aprilie si de "ziua silvicultorului" prin articole în mass-media locală cu privire la importanţa ecosistemelor forestiere precum şi acţiuni plantare de pomi. Vâlcea
Se apreciază că nu există presiuni antropice deosebite asupra pădurii, în prezent impactul factorului antropic nefiind de natură să provoace perturbaţii semnificative în funcţionarea normală a acestor ecosisteme. Au fost înregistrate taieri ilegale de 445,8 mc material lemnos din care 151,4 în proprietatea publică a statului şi 294,4 în sectorul privat. Ca măsuri de sensibilizare a publicului se remarcã amplasarea de panouri inscripţionate cu pasaje din legislaţia silvică şi/sau funcţiile pădurii(OUG nr. 139/2005), împăduriri demonstrative organizate în cadrul „Lunii pădurii “, organizarea de simpozioane, întâlniri de lucru, mediatizare prin presa locală şi realizarea de emisiuni radio şi TV pe posturile locale, dedicate importanţei pădurii şi multiplele ei binefaceri în viaţa oamenilor, asupra climei zonale, asupra stabilităţii terenurilor vulnerabile la alunecări, asupra sănătăţii oamenilor şi în ultimă instanţă asupra nivelului de trai.
268
6.5.11 Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului Dolj
Privind starea pădurilor, se poate afirma că: - suprafaţa pădurilor judeţului Dolj, respectiv procentul de împădurire al judeţului, este cu
mult sub media pe ţară; - starea pădurilor diferă de natura proprietăţii, fiind mai bună în cazul pădurilor statului şi
mai puţin bună în cele particulare, ai căror proprietari întârzie să se asocieze în vederea gospodăririi unitare a pădurilor, pe baza principiilor tehnice din silvicultură;
- suprafeţele din fondul forestier de stat administrat de Direcţia Silvică Craiova care se parcurg cu tăieri, sunt stabilite în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice;
- nu s-au manifestat atacuri masive de boli sau dăunători, ceea ce denotă o bună stare de sănătate a pădurilor;
- în judeţul Dolj există mari suprafeţe de terenuri inapte producţiei agricole, care s-ar preta împăduririi - ceea ce ar fi benefic atât sub aspect economic (obţinerea de venituri), dar şi al îmbunătăţirii calităţii mediului, prin creşterea suprafeţei păduroase.
Gorj
Silvicultura este un domeniu în care protecţia mediului este prioritară, tratamentele şi regimurile aplicate în gospodărirea pădurilor avînd ca finalitate continuitatea pădurilor, printr-un ciclu de tăieri repetate în care regenerarea naturală este obiectivul principal. Aceasta înseamnă menţinerea unui genofond puternic, adaptat la condiţiile staţionale specifice. Dar pădurea este şi un mediu de viaţă, astfel încît toate speciile ce compun fauna şi flora işi duc existenţa în cadrul unor procese de interacţiune şi de aici rezultă ca orice verigă lipsa în acest lanţ poate cauza dezechilibre (putând conduce chiar la dispariţia unor specii). Se constată astfel importanţă planificării unor activităţi în sensul menţinerii în echilibru a tuturor acestor componente, cu etape bine determinate, care conduc la rezultate vizibile la nivel zonal şi chiar naţional. Mehedinţi
Prin enorma lor suprafată de contact viu cu atmosfera, pădurile contribuie la asigurarea echilibrului climatic local si general, respectiv la circulatia normală a curentilor de aer, la reducerea vitezei vânturilor si a temperaturilor extreme, la filtrarea aerului si apei. Exceptionalul peisaj al zonelor forestiere reprezinta o resursa pentru recreere, pentru sănătatea omului, pădurile avand efecte profilactice si terapeutice. Olt
Din multitudinea formelor de realizare şi manifestare ale biosferei, pădurea şi habitatele naturale, chiar dacă jud. Olt nu se bucură de o imensitate a biodiversităţii, ocupă un loc distinctiv datorită întinderii, complexităţii şi varietăţii sale se prezintă destul de viguroase şi fecunde, de rezistenţă şi de durabile, de utile şi de eficienţă prin produsele şi influenţele lor protectoare. Ecosistemele naturale terestre şi acvatice sunt o sursă bioregenerabilă, bioproductivă şi bioprotectoare de maximă fragilitate şi de maximă complexitate constitutive şi funcţionale şi exercită un rol în continuă creştere asupra mediului fizico şi biogeografic, ca şi asupra dezvoltării social economice. Ele se caracterizează printr-o mare divesitate şi heterogenitate genetică structurale şi funcţionale, o remarcabilă stabilitate bioecologică şi o impunătoare evoluţie, mai întâi doar su- influenţa factorilor mediului natural intern şi extern şi ulterior şi su- presiunea dezvoltării social umane. Vâlcea
In prezent, tot mai multe efecte economice ale silviculturii se împletesc cu efectele sociale, impactul silviculturii asupra naturii şi mediului devenind tot mai puternic. Se poate aprecia că, tendinţa actuală a silviculturii este de a se plia pe conservarea mediului şi a habitatelor, în concordanţă cu politica de mediu a Comunităţii Europene.
269
6.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii Dolj
Presiunile antropice asupra biodiversităţii în judeţul Dolj ar putea fi: pescuitul ilegal, braconajul, abandonarea deşeurilor de orice tip în perimetrul sau în apropierea ariilor naturale protejate, construcţiile neautorizate de locuinţe în perimetrul sau în apropierea ariilor naturale protejate. Gorj Presiunile antropice exercitate asupra biodiversităţii sunt resimţite şi se pot grupa astfel: Ameninţări directe:
- pierderi de habitate şi fragmentarea habitatelor din cauza urbanizării, dezvoltării - infrastructurii; - exploatări de resurse naturale: pădurile sunt ameninţate de extragerile intensive de masă
lemnoasă; - reducerea rezervelor de ape subterane, ca urmare a executării de lucrări hidrotehnice, a
determinat uscarea parţială sau totală a zeci de ha de pădure; - supraexploatarea ecosistemelor şi speciilor: agricultura şi suprapăşunatul micşorează
resursele solului si duc la eroziune severă şi degradarea ecosistemelor; - pierderea de zone umede ca urmare a transformării acestora în terenuri agricole.
Ameninţări indirecte:
- poluarea; - utilizarea în exces a pesticidelor afectează sever mai ales specii de peşti, păsări şi
mamifere; - turismul necontrolat şi camparea în locuri nepermise, arderea copacilor (trebuie menţionat
cazul jneapănului) şi lipsa controlului asupra accesului vehiculelor ameninţă ecosistemele montane;
- comerţul; - existenţa unor conflicte între diverşi utilizatori de terenuri ca urmare a privatizării pădurilor,
slaba implementare şi întărire a legislaţiei privind protecţia naturii, lipsa resurselor financiare si organizatorice ale instituţiilor implicate în conservarea biodiversităţii;
- slaba conştientizare a publicului; - neacordarea atenţiei cuvenite educaţiei ecologice în şcoli şi nu numai.
Mehedinţi
Principalele arii naturale protejate afectate de factorul uman, sunt cele din zonele situate cu precadere in apropierea cursurilor de apa dar si din zonele de deluroase ale judetului (zonele Ieselnita-Dubova si Baia de Arama).
Utilizarea terenurilor: modificarea utilizării terenurilor a condus la pierderea unor habitate si indirect a comunităţilor care le populau. Construirea sistemelor hidroenergetice « Porţile de Fier I si II » a adus confort uman, dar a indus modificări directe si indirecte de habitate, areale de distribuţie a unor specii, comunităţi de plante si animale, apariţia unor specii invazive.
Recoltarea de floră si faună sălbatică si braconajul:recoltarea de plante si vanătoarea peste cotele aprobate prin autorizaţii si in special braconajul au un rol determinant in instabilitatea ecosistemelor. Vandalizarea habitatelor de vipera cu corn, colectarea juvenililor sau chiar a adulţilor de ţestoasă a lui Hermann pentru comercializare sunt doua exemple in acest sens. Deasemenea convenţia CITES, ratificată si de România, nu conţine in anexele ei specii care in arealul Parcului Natural « Porţile de Fier » sunt in pericol imminent (Laleaua Cazanelor Dunarii –Tulipa hungarica, Campanula crassipes Clopoţei Cazanelor,etc),specii endemice, vulnerabile, in conservare,
270
ameninţate, specii insuficient cunoscute sau neevaluate. Olt Presiunile antropice exercitate asupra biodiversităţii sunt resimţite în tot judeţul şi se pot grupa în: Presiuni directe -exploatări de resurse naturale:
pădurile sunt ameninţate de extragerile intensive de masă lemnoasă cu precădere în pădurile proprietate privată,
exploatările de balast duc la distrugerea locurilor de depunere a pontelor atât pentru avifaună cât şi pentru fauna acvatică
-supraexploatarea ecosistemelor şi speciilor: agricultura intensivă pescuitul şi suprapăşunatul, mai ales în comunele cu suprafeţe mici de păsuni, micşorează resursele solului şi duc la eroziune severă şi degradarea ecosistemelor, -pierderea de zone umede ca urmare a transformării acestora în terenuri agricole. Presiuni indirecte -utilizarea în exces a pesticidelor care ajungând în apele de suprafaţă afectează sever mai ales specii de peşti, păsări şi mamifere, -comerţul: pe piaţă sunt vândute specii rare şi ameninţate de plante cu bulbi, fapt care poate conduce la dispariţia acestora, -slaba conştientizare a publicului în conservarea biodiversitaţii -neacordarea atenţiei cuvenite educaţiei ecologice în şcoli. Vâlcea
Se poate aprecia că presiunea antropică la nivelul diversităţii biologice se manifestă de la slab şi moderat, la puternic, respectiv în anumite zone montane a scăzut presiunea exercitată de păşunatul intens (munţii Lotrului), în alte zone (valea Lotrului), a crescut presiunea antropică datorită exploatărilor forestiere. Se mentionează că în unele fonduri de vânătoare, situate în zona montană, datorită activităţilor de recoltare a ciupercilor şi a fructelor de pădure se constată o tulburare a liniştii vânatului în habitatul lui, semnalată în special la efectivele de cerb, având ca efect schimbarea locurilor de boncănit şi o intensitate slabă a acestuia. Au fost înregistrate cazuri de braconaj la urs, căprior, mistreţ, iepuri, fazani, precum şi la peşte, situaţie mai des întâlnită în lacurile de pe râul Olt, aval de Rm. Vâlcea. 6.7. Biosecuritatea 6.7.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii
Este condiţionat de o succesiune de Legi, O.U.G. şi Ordine ministeriale, care reglementează cadrul complex de producere şi introducere pe piaţă a organismelor modificate genetic - urmărirea, verificarea şi controlul lor riguros, desfacerea şi urmărirea stocurilor de produse cu informarea şi înregistrarea tuturor acţiunilor desfăşurate pe culturi sub sigla O.M.G.
Actele normative ce stau ca suport legislativ în această acţiune sunt: • OUG nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu şi introducerea pe piaţă a
organismelor modificate genetic, M.Of. nr. 435/28.06.2007 • Legea nr. 247/ 2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2007
privind introducerea deliberată în mediu şi introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic, M.Of. nr. 472/08.07.2009
• OUG nr. 44/2007 privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic, M.Of. nr. 438/28.06.2007
271
• Legea nr. 3/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2007 privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic, M.Of. nr. 21/11.01.2008
• HG nr. 497/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1946/2003 din 15 iulie 2003 privind mişcarea transfrontieră a organismelor modificate genetic, M.Of. nr. 398/13.06.2007
• Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind Diversitatea Biologică, M.Of. nr. 199/2.08.1994
• Legea nr. 59/2003 pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenţia privind diversitatea biologică, semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro, adoptat la Montreal la 29.01.2000, M.Of. 192/26.03.2003
• Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, M.Of. nr. 224/22.05.2000
• HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, Anexa nr. 3 Norme metodologice privind informaţiile suplimentare care se indică obligatoriu prin etichetare în cazul alimentelor obţinute din organisme modificate genetic sau care conţin aditivi şi arome modificate genetic ori obţinute din organisme modificate genetic - M.Of. nr. 407/12.06.2002; actualizată
• HG nr. 173/2006 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale, obţinute din organisme modificate genetic, M.Of. nr. 206/06.03.2006
• HG 256/2006 privind hrana pentru animale şi alimentele modificate genetic, M.Of.nr. 206/06.03.2006
• OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, M.Of. nr. 1.196/30.12.2005, actualizată • HG nr. 115/2008 privind instituirea sistemului naţional de coordonare a afacerilor
europene în vederea participării României la procesul decizional al instituţiilor Uniunii Europene, M.Of. nr. 112/12.02.2008
• Ordinul nr. 98/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei pentru Securitate Biologică, M.Of. nr. 100/08.02.2008
• Ordinul nr. 466/2008 pentru stabilirea componenţei nominale a Comisiei pentru Securitate Biologică (nepublicată în M.Of.)
• Ordinul nr. 1295/2005 pentru aprobarea Formularului de prezentare a rezumatului notificării privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piaţă, M.Of. nr. 42/17.01.2006
• Ordinul nr. 838/2005 pentru aprobarea Îndrumarului privind aplicarea anexei nr. 12 "Planul de monitoring" la Ordonanţa Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 214/2002 , M.Of. nr. 864/ 26.09.2005
• Ordinul nr. 923/2005 privind aprobarea Formularului de prezentare a rezumatului notificării privind introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic, ca atare sau în produse, M.Of. nr. 937/20.10.2005
• Ordinul nr. 606/2005 privind aprobarea Formularului pentru prezentarea rezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piaţă, M.Of.nr. 704/04.08.2005
• Ordinul nr. 55/2007 pentru infiinţarea Registrului naţional al informaţiei cu privire la modificările genetice din organismele modificate genetic şi transmiterea informaţiei către Comisia Europeană, M.Of. nr. 81/1.02.2007
• Ordinul nr. 1829/2007 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile pentru aprobarea Îndrumarului privind evaluarea riscurilor asupra mediului şi sănătăţii umane, datorate
http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biosecuritate/Ordin%20923-2005.pdf�
272
introducerii deliberate în mediu şi pe piaţă a organismelor modificate genetic, M.Of. nr. 856/13.12.2007
• Ordinul nr. 973/21.08.2008 privind înfiinţarea Registrului activităţilor de utilizare în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic, M.Of. nr. 742/03.11.2008
• Ordinul nr. 1718 din 16 decembrie 2009 pentru aprobarea formatului autorizaţiei şi al acordului de import privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piaţă, M.Of. nr. 900/22.12.2009
• Ordinul nr. 439/2009 privind aprobarea modelelor de formulare necesare procedurii de notificare pentru utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic, M.Of. nr. 303/08.05.2009
• Ordinul nr. 1.205 din 16/09/2009 pentru realizarea si functionarea Registrului national privind locatiile introducerii in mediu a organismelor modificate genetic, M. Of. nr. 663/05.10.2009
• Ordinul nr. 890/2009 pentru modificarea unior acte normative care instituie tarife în domeniul protecţiei mediului, M.Of. nr. 505/22.07.2009
6.7.2. Locaţii şi suprafeţe cultivate cu plante superioare modificate genetic Dolj
În anul 2009 a fost autorizată cultivarea şi monitorizată producţia de organisme modificate genetic:
- Porumb MON 180 - 9 ha autorizate şi cultivate 7ha de către o persoană fizică din Băileşti, judeţul Dolj
- Porumb în cercetare NK603 – 2 ha pentru testare erbicid - autorizaţie emisă pentru Staţiunea de Cercetare Şimnic în colaborare cu firma MONSANTO ROMÂNIA.
Cultura, după testare, a fost distrusă prin încorporare în sol în prezenţa inspectorilor DADR Dolj. Gorj
La nivelul judeţului Gorj nu se cultivă plante modificate genetic. Mehedinţi
Deoarece pana in prezent in judetul Mehedinti nu s-a cultivat nici o suprafata cu plante modificate genetic (soia, porumb, rapita,etc.) si nici nu se preconizeaza in perspectiva apropiata cultivarea unor asemenea plante modificate genetic, pentru restul subcapitolelor – nu este cazul. Olt
Suprafaţa cultivată şi producţia obţinută de porumb modificat genetic MON 810 in anul 2009
Localitatea Cultivatorul Soiul Suprafaţa cultivată (ha)
Provenienţă sămantă (tone)
Producţia obţinută (tone)
Destinaţia productiei Proprie Cumparată
Caracal
Statiunea de Cercetare Dezvoltare Agricola Caracal
porumb linia 98140 linia 59122 linia 1507 linia 98140x1507 linia 98140x59122 linia 98140x59122 553,28mp
MONSANTO Romania SRL 3120 seminte
distrugere in vegetatie
Caracal
Statiunea de Cercetare Dezvoltare Agricola Caracal
porumb (Yield Gard - Mon 810) DKC 394YG DKG 3512 YG DKG 4442YG MEB 438BT DKG 5018YG ED5206EZA2 DKG 5784YG 4,95
MONSANTO Romania SRL 84 KG
distrugere in vegetatie
273
Vâlcea În judeţul Vâlcea nu sunt suprafeţe cultivate cu plante modificate genetic.
6.7.3. Coexistenţa
Notiunea centrala de coexistenta – care semnifica protejarea culturilor conventionale de orice paguba economice cauzata de contaminarea intamplatoare cu material modificat genetic – este cu siguranta “comuna” pentru statele Uniunii Europene.
Cu toate acestea, “exista diferente importante intre viziunile nationale, in special in ceea ce priveste impartirea responsabilitatilor in cazul aparitiei contaminarilor si a distantelor dintre culturi”. 6.7.4. Perspective
Fiind o activitate nouă, culturile de OMG-uri sunt controversate. Pe de o parte Comunitatea Europeană se opune introducerii acestora în cultură, in timp ce pe plan mondial şi în special în SUA, Argentina, Canada, China aceste culturi câştigă teren. Aceasta s-a bazat pe avantajele economice ale acestor culturi şi pe faptul că nu sunt dovezi că introducerea acestora în alimentaţie ar provoca daune sănătăţii consumatorilor. În consecinţă viitorul va confirma sau infirma extinderea acestor culturi.
Suprafaţa cultivată va depinde de client şi capacitatea acestuia de a procura seminţe, dar mai ales de perspectivele de piaţă ale culturilor date de cererea de piaţă a produsului respectiv. Perspective la soia şi floarea soarelui nu se întrevăd în viitorul apropiat, U.E. nefiind dispusă la compromisuri, cel puţin până acum.
