3

CAPITOLUL 2.

Date istorice

Descoperirile arheologice atesta prezenta pe actualul teritoriu al judetului aasezarilor omenesti din vremuri îndepartate. Începând cu sfârsitul mileniului al doileaînainte de Hr, vestigiile de cultura materiala ( Remetea Mare, Herneacova, Padureni,Stanciova, Silagiu ) indica existenta în zona a unei populatii de agricultori, vânatori simestesugari care prezinta caracteristicile triburilor geto - dacice. Dupa cucerirea romanasi retragerea aureliana (271), populatia a continuat sa mentina legaturile cu vechea Daciesi romanitatea sud – dunareana, desi, a fost supusa unor succesive valuri ale popoarelormigratoare.

Paleta vestigiilor arheologice ( Remetea Mare, Jebel ) releva existenta obstiloragricole si pastorale care au constituit celulele economico – sociale ale aparitieiorganizarii statale, evidentiata prin Voivodatul lui Glad si ale urmasului sau Ahtum care –si avea principalul centru la Urbis Morisena ( Cenad ) si care s-au confruntat cu ostileRegatului Ungariei. Dupa înfruntari, în timp, zona a intrat în componenta statului feudalmaghiar, iar între anii 1315 – 1323 regele Carol Robert de Anjou îsi stabileste în cetateaTimisoara resedinta regala.

În anul 1342, Timisoara este atestata în documente ca Civitas ( oras ) si pâna lamijlocul secolului al XVI – lea devine un însemnat centru de rezistenta antiotomana deunde pornesc în 1396 cruciatii europeni în dramatica expeditie crestina zdrobita laNicopole, iar apoi îsi concentreaza fortele militare, începând cu anul 1443, si porneste încampania de biruinte viteazul Iancu de Hunedoara.

Agravarea exploatarii feudale a provocat rascoala din anii 1382 – 1390 si apoirazboiul taranesc condus de Gheorghe Doja care, dupa ocuparea mai multor puntefortificate si asediul cetatii Timisoara, a fost înfrânt si pedepsit cu cruzime.

Dupa ce o buna perioada a constituit un bastion important pentru aparareacivilizatiei crestine în anul 1551 cetatea Timisoara si zona limitrofa, dupa repetateatacuri, va fi cucerita de turci care transforma cetatea în resedinta unui pasalâc otoman,cu rol de pivot în strategia de pastrare a dominatiei asupra pustei ungare si TarilorRomâne. În urma luptelor dintre Imperiul Habsburgic si cel Otoman, Timisoara siBanatul este eliberat de sub ocupatia turcilor în 1716 de catre printul Eugen de Savoya sidevine domeniu al coroanei Habsburgice, condus de o administratie militara având caguvernator pe Contele Claudius Florimund Mercy, general de cavalerie. Contele Mercy aavut un rol deosebit în constructia noii cetati a Timisoarei, a palatului de resedinta aguvernatorului, a cazarmii Transilvania (care cu o lungime de 483 m era cladirea cea mailunga din Europa în epoca respectiva), precum si a unor scoli, spitale, biserici simonumente. În paralel, a început constructia si dezvoltarea rapida a industriei si afabricilor si organizarea satelor si comunelor. Colonizarea satelor din Banat cu un numarsubstantial de svabi, slovaci si italieni care s-au suprapus locuitorilor existenti (români,sârbi, unguri, greci si evrei), a condus în timp la un fenomen probabil unic în lume,respectiv faptul ca populatia vorbea mai multe limbi si, totodata, realizarea întrenationalitati a unui climat de întelegere, toleranta, respect si colaborare fara discriminarecare s-a transmis din generatie în generatie.

4

În anul 1779 comitatul Timis intra în componenta Ungariei, situatie care sementine pâna în anul 1848 când, dupa înfrângerea revolutionarilor maghiari, zona ramânecredincioasa Curtii Vieneze care dispune reorganizarea teritoriului între Voivodinasârbeasca si Banatul timisean, situatie care dainuie pâna în 1860 când se revine laîmpartirea zonei în comitate, cel de Timis fiind alipit Ungariei, stare care se mentine pânala finele primului razboi mondial.

Înfrângerea Puterilor Centrale a dus la dezmembrarea monarhiilor dunarene, iarfruntasii români ardeleni, în colaborare cu cei banateni, hotarasc la 1 decembrie 1918, laAlba Iulia, pe câmpul lui Horia, unirea Banatului cu România, însa Conferinta de pace dela Paris stabileste divizarea Banatului în doua parti: cea vestica se va uni cu Yugoslavia,iar cea estica se uneste cu România, ocazie cu care se constituie judetul Timis – Torontal.

Integrat în România Mare, judetul cunoaste în anii interbelici un remarcabilprogres economic, edilitar, cultural si spiritual. În peisajul economic apar numeroaseîntreprinderi industriale, unitati comerciale si bancare, iar asociatiile culturale siconfesionale fac posibila manifestarea libera a traditiilor nationale si dezvolta un modelde civilizatie europeana. Anul 1940, cu gravele pierderi teritoriale suferite de România,provoaca în rândul locuitorilor judetului o adânca mâhnire si permanenta contestare anedreptatilor impuse tarii si se manifesta prin marea demonstratie populara din 3septembrie 1940 care întruneste peste 10.000 de oameni care protesteaza împotrivaDiktatului de la Viena.

Intrarea României în Razboiul Mondial (iunie 1941) aduce populatiei judetuluimultiple neajunsuri si lipsuri, sporite si de faptul ca au trebuit sa faca un efort umanitarapreciabil pentru ajutorarea valurilor masive de refugiati din Basarabia, Bucovina siMoldova. Din iunie 1944 razboiul se abate direct asupra judetului si orasului Timisoaracare rezista eroic atacurilor unitatilor germane si maghiare prin Divizia 9 CavalerieRomâna si sacrificiul Regimentului 13 Calarasi.

Începând cu luna septembrie 1944 cursul istoriei României si judetului Timis seschimba pentru 4 decenii si jumatate. Sub protectia armatei sovietice de ocupatie, partidulcomunist a acaparat puterea politica provocând lipsuri materiale asociate cu terorizareafizica si psihica a populatiei, cu umilirea, înselarea si permanenta amenintare a drepturilorcetatenesti. Ca zona de granita, cu o numeroasa populatie de origine etnica germana simaghiara, va suporta din plin metodele regimului de tip stalinist. Miscarea anticomunista,de proportii a studentilor timisoreni din octombrie-noiembrie 1956 s-a desfasurat pefondul unei stari de spirit ostile ocupatiei sovietice, nedreptatilor, abuzurilor si saracieiaduse de un regim total aservit intereselor straine.

Regimul ceausist instalat în 1965, aduce în prim plan conceptul comunismuluinational si principiul suveranitatii si integritatii teritoriale, fundamentat pe doctrinamaterialismului dialectic si istoric. A urmat o perioada de „dezghet” ideologic care acondus la înlaturarea unor bariere doctrinare de tip stalinist si o ameliorare evidenta asituatiei locuitorilor. Schimbarile în bine, concretizate în industrializarea fortata si rapida,dezvoltarea urbanistica, ridicarea de edificii pentru învatamânt, cultura, sport, stiinta sisanatate a durat pâna în anii 1975 – 1980, dupa care a urmat un deceniu de lipsuri majoreîn plan material si de mari îngradiri în toate domeniile de activitate. Comunismul nationalse transforma într-un instrument tragic - comic de sustinere a „cuplului Ceausescu”, iarperioada cunoscuta ca „Epoca de Aur” a fost o trista si grava pagina a istoriei românesti.

5

Prabusirea sistemului comunist din Europa Centrala si de Est, cu exceptiaRomâniei în cursul anului 1989 a fost receptata de timisoreni ca o sansa istorica de aînlatura totalitarismul comunist. În lunile noiembrie–decembrie 1989 starea de spirit amajoritatii populatiei timisorene era exploziva, iar pe acest fond de tensiune generalaîncercarea de evacuare a pastorului reformat László Tökés, mult mediatizata de „Europalibera” si „Vocea Americii”, a fost interpretata ca o noua nedreptate si un abuz alautoritatilor comuniste, constituind ocazia revoltei populare din Timisoara, transformataapoi, prin radicalizare, în revolutie. Dupa ce în 15 decembrie s–au adunat în fata caseiparohiale mai multi enoriasi care doreau sa împiedice evacuarea pastorului, în data de 16numarul celor adunati a crescut la circa 400 de persoane majoritatea fiind cetateni dediferite etnii si confesiuni care au blocat circulatia în zona si au scandat „jos Ceausescu”si „jos comunismul”. Demonstrantii au fost batuti si arestati de trupele trimise de Armata,Militie si Securitate, însa, în dupa–amiaza de 17 decembrie, multimea s–a adunat din nouîn centrul orasului, revolta luând amplitudine, motiv care l–a determinat pe Ceausescu sadea ordin de deschidere a focului, cazând astfel primii martiri ai revolutiei din Timisoara.

Ziua de 18 si noaptea de 18/19 decembrie au fost momente triste pentru miscarearevolutionara, întrucât tinerii si copii adunati pe treptele catedralei pentru a cânta colinziau fost secerati de rafalele unui blindat militar, dupa care autoritatile, cu complicitateaconducerii Spitalului Judetean, au sustras o parte din cadavrele eroilor din morgaspitalului, transportându–le la Bucuresti, unde au fost arse la Crematoriu; totodata, altecadavre au fost îngropate, pe ascuns, într-o groapa comuna, iar pentru a sterge urmele,documentatia referitoare la aceste cadavre a fost distrusa.

În zilele urmatoare, rezistenta nu a încetat, în 19 decembrie intrând în grevamuncitorii de la întreprinderea „Elba”, iar în 20 decembrie a izbucnit greva generala întoate fabricile timisorene, zeci de mii de oameni îndreptându–se spre centrul Timisoarei,situatie în care fortele armate s–au retras în cazarmi. Liderii revolutionarilor timisoreni auprezentat autoritatilor comuniste o lista de cereri a populatiei, lista care va deveni un vastprogram revolutionar. În aceeasi zi de 20 decembrie 1989, Timisoara a fost declarataprimul oras liber al României de catre reprezentantii Frontului Democrat Român, primaformatiune politica democratica înfiintata pe strazile însângerate ale Timisoarei.Totodata, în 20 decembrie, orasul Lugoj, s-a ridicat împotriva regimului comunist,cazând si aici eroi ai Revolutiei.

În megalomania sa fara leac, Ceausescu a organizat în 21 decembrie un mitinggrandios la Bucuresti pentru a înfiera „huliganii” din Timisoara, însa, mitingul s-atransformat, sub privirile îngrozite ale dictatorului si conducerii comuniste, într-o miscareanti-ceausista si anti-comunista. În aceeasi zi au început miscari revolutionare si în alteorase, respectiv Cluj, Sibiu, Arad, Târgu Mures, Caransebes, Cugir s.a, în care autoritatileau deschis focul împotriva demonstrantilor. Era o chestiune de ore pâna la cadereasistemului, ceea ce s-a întâmplat în 22 decembrie, la ora prânzului, odata cu fuga sotilorCeausescu din Bucuresti.

În situatia confuza care s-a creat s-au format mai multe grupur i care au dorit sapreia puterea, impunându-se grupul condus de Ion Iliescu si Petre Roman, care auorganizat Frontul Salvarii Nationale si care si-au asumat raspunderea de a aduce Româniape calea democratizarii.

6

Ziua de 22 decembrie 1989 a fost declarata ziua Victoriei Revolutiei Române.Începând cu seara de 22 decembrie, forte neidentificare nici pâna astazi, dar declarate denoile autoritati contra-revolutionare si fidele regimului comunist, au deschis focul asupracivililor si unitatilor militare din mai multe orase, creând panica si confuzie si care aujustificat în ochii opiniei publice judecarea sumara si executarea sotilor Ceausescu.

Schimbarea sistemului comunist era un fapt la sfârsitul lunii decembrie 1989,însa, cu jertfe si sacrificii incomensurabile (1104 morti dintre care 162 înainte de 22decembrie si 942 dupa 22 decembrie, respectiv 3352 de raniti, dintre care 1107 înainte de22 decembrie si 2245 dupa 22 decembrie).

(În redactarea prezentului capitol s-au valorificat în principal date si informatii dinlucrarea Timisoara – Monografie 2002, autori Ioan Munteanu si Rodica Munteanu si,respectiv, documentarul Asociatiei „Memorialul Revolutiei” Timisoara).

CAPITOLUL 3.

Populatia judetului

La ultimul recensamânt din 2002, populatia judetului Timis a fost de 677.926locuitori (3,12% din populatia tarii). Densitatea populatiei este de 78 locuitori/ kmp.

Din totalul populatiei, 60,14% provin din mediul urban, 39,86% din mediul rural.Distributia populatiei pe sexe: 48,0% erau de sex masculin, iar 52,0% feminin, pe

nationalitati: români - 83,4%, maghiari - 7,5%, tigani - 2,4%, germani - 2,1%, sârbi -2,0%, ucraineni - 1,1%, bulgari - 0.8%, alte nationalitati - 0,7%, iar dupa religie: 78,9%ortodoxa, 10,6% romano-catolica, 4,2% penticostala, 1,9% reformata, 1,5% baptista,1,3% greco-catolica, 0,3% adventista, 1,3% alte religii, religii nedeclarate si atei.

Populatia activa reprezinta 46% (92,9% - ocupata, 7,1% - someri), iar populatiainactiva 54% (36% elevi si studenti, 37% pensionari, 27% se afla în alte situatii).

În cadrul populatiei curent ocupata, ponderea o reprezinta muncitorii calificati,tehnicienii si maistrii – 46,9%, agricultorii si lucratorii calificati în agricultura sisilvicultura – 25,3%, specialistii cu ocupatii intelectuale si stiintifice – 9,5%, precum sifunctionarii si personalul de conducere din diferite domenii - 8,3%.

CAPITOLUL 4.

Organizarea administrativ – teritoriala

Dupa al doilea razboi mondial, sub influenta si dupa modelul sovietic se renuntala vechea împartire administrativ-teritoriala pe judete, inclusiv la judetul Timis –Torontal, iar teritoriul României se organizeaza în regiuni si raioane. Potrivit Legii nr.5 /1950, Regiunea Timisoara cuprindea 4 raioane, respectiv Deta (cu 32 comune), Lugoj(48 comune), Sînnicolau Mare (23 de comune) si Timisoara (36 comune), iar potrivitDecretului nr.331 / 1952 un numar de 9 raioane: Almas, Caransebes, Deta, Faget, Lugoj,Moldova Noua, Oravita, Resita si Timisoara.