TRANSPORTUL DE MARFURI

SI CALATORI PE DUNARE

Dunarea detine rolul de artera de navigatie , cunoscut înca din

Antichitate si reluat cu intensitate la începutul epocii moderne. Ea

reprezinta, dupa Volga, cea mai lunga cale fluviala europeana pentru

transportul de marfuri si persoane. Are o lungime de 2850 km, din care

1075 km prin România .

Conditiile naturale de navigatie rezulta din analiza caracteristicilor

Dunarii. Astfel, exista conditii si pentru navigatie maritima, pe Dunarea

fluviala, amonte de Braila (nave cu pescaj de 2 m). Aparitia sau existenta

Probleme economice si ecologice ale Dunarii si Marii Negre unor impedimente („bara” de la Sulina sau blocari accidentale)

restrictioneaza uneori navigatia.

În comparatie cu celelalte mijloace de transport, costurile pe artera

navigabila danubiana sunt mult mai mici atât pentru transportul de marfuri,

cât si pentru transportul de persoane, ca distanta de parcurs si sub aspect

tarifar.

O scurta incursiune în istoria transporturilor fluviale românesti, din

ultimii doua sute de ani, referitoare la libera navigatie pe Dunare (cu

aplicarea de taxe fixe, nediscriminatorii pentru diferite marfuri) începe prin

unele acorduri încheiate, dar respectate numai partial de Turcia si Rusia, în

cadrul Congresului de la Viena , din 1815.

Domnitorul Mihail Sturdza a trebuit sa insiste la Înalta Poarta pentru

acordarea liberei navigatii fluviale si pentru arborarea pavilionului

românesc, întâi pe Dunare, apoi, în 1837, pe Marea Neagra. Reglementarea

navigatiei pe Dunare s-a putut asigura numai dupa înfiintarea Serviciului de

Navigatie Fluviala Româna (1890).

În 1893, flota fluviala numara 5 remorchere si 45 slepuri si o nava

pentru pasageri care conecta orasele Galati si Braila.

Dunarea a detinut si rolul de „polarizare politica a statului

românesc”, deoarece navigatia libera la gurile Dunarii a putut fi asigurata de

o Românie puternica, singura interesata ca navigatia pe Dunare sa fie libera.

„De câte ori Rusia sau Turcia au avut preeminenta la gurile Dunarii,

navigatia comerciala pe Dunare a fost mult diminuata” (Al. Radulescu,

1941).

Între anii 1938-1941, România detinea cele mai multe nave de

transport fluvial dintre toate tarile riverane Dunarii, cu o capacitate medie de

Transportul de marfuri si calatori pe Dunare transport de aproximativ 2 500 mii tone marfuri pe an si aproximativ

700 mii calatori pe an.

Dupa 1970, flota fluviala s-a dezvoltat interdependent de dezvoltarea

industriei: capacitatea de transport fluvial a crescut de la 452 mii tone în

1970, la 1063 mii tone în anul 1985, în anul 1990 a ajuns la 1 600 mii tone,

iar în 2000 la 1357 mii tone 55.

Transportul de marfuri

Dezvoltarea progresiva a flotei fluviale s-a impus pentru a satisface

cerintele marilor combinate industriale, în special ale Combinatului

Siderurgic Galati. S-au folosit barje de pâna la 3 000 tone pentru transportul

minereului de fier si al altor materii prime de la Constanta la Galati, prin

Canalul Dunare - Marea Neagra, cu descarcare în noul port mineralier al

combinatului.

Pentru dezvoltarea transporturilor au fost construite santiere navale

la Galati, Tulcea, Giurgiu, Oltenita (nave de pasageri), Drobeta-Turnu

Severin si Orsova, precum si santiere de reparatii (de exemplu Sulina).

Porturile Dunarene sunt fluvio-maritime (Sulina, Tulcea, Braila) si fluviale

(celelalte porturi). Evaluarea eficientei de utilizare a flotei fluviale se

efectueaza cu ajutorul unor indicatori specifici:

Ø marfurile transportate, care se exprima în tone , si

Ø indicele de folosire a capacitatii, care se exprima ca raport dintre

volumul de marfuri transportate pe tona capacitate.

55 Anuarul Statistic al României 2001, pag. 441

Probleme economice si ecologice ale Dunarii si Marii Negre

În perioada 1970-1989 acesti indicatori au fost în continua crestere,

dar evaluarea anului 1990 reflecta o scadere a lor56. Accentuarea situatiei

nesatisfacatoare privind folosirea flotei dupa 1990 a fost determinata de

factori restrictivi (in)dependenti economiei românesti: reducerea volumului

productiei nationale , embargoul impus Iugoslaviei, esuarea navei Rostock

pe canalul Sulina, precum si restructurarea Întreprinderii de Navigatie

Fluviala Româna, în 21 de unitati.

Dintre aceste noi entitati create, Compania de Navigatie Fluviala

Româna NAVROM Galati (C.N.F.R.) prezinta un interes economic national

major. De aceea, este relevanta la nivel macroeconomic eficienta acestei

companii, care, în 1990, a fost de numai 54% din realizarile anului 1989 ca

volum de marfuri transportate. O usoara crestere a indicelui de folosire a

capacita tii va aparea dupa 1993.

Transportul de calatori

NAVROM-ul gestioneaza mai mult de jumatate din capacitatea de

transport nationala de nave fluviale: 53 nave cu propulsie-împingatoare si

remorchere, însumând o putere motoare de 93 mii CP; 400 barje, slepuri

si ceamuri însumând aproximativ 800 mii tone capacitate transport marfa;

22 nave pentru pasageri cu 3350 locuri; alte nave ale flotei tehnice si de

deservire. Un avantaj care faciliteaza întretinerea si reparatiile acestor dotari

este vârsta medie de numai 10 ani a flotei fluviale. La nivelul anului 1994,

56 Alecsandru C. Sobaru, Gabriel I. Nastase, Chiriac Avadanei - coordonatori, Artera

navigabila Dunare – Main – Rhin. Startegii europene orizont 2020, Bucuresti, Editura Economica, 1998, pag. 188

Transportul de marfuri si calatori pe Dunare indicele de folosire a capacita tii de transport a fost de 77,6%57, iar în 2000

s-a redus ajungând la 68%.

Marfurile transportate de NAVROM (în principal materii prime

pentru industrie) reprezentau, în 1993, 81,4% din totalul marfurilor

transportate (de 5 331 mii tone), iar în 2000, 85,9% din volumul total

(de 6164 mii tone).

Asa cum dezvoltarea flotei fluviale a fost conditionata de

satisfacerea cerintelor marilor combinate industriale, unele activitati

industriale sunt corelate în mod direct sau facilitate de Dunare. Astfel,

industria siderurgica de la Galati si Calarasi a aparut si s-a dezvoltat datorita

facilitatilor de transport danubian a minereurilor de fier si a cocsului;

industria de alumina de la Tulcea se bazeaza , de asemenea, pe importul, pe

Dunare, al bauxitei. Granitul de la Macin si calcarul de la Mahmudia sunt

transportate, eficient, fluvial.

Industria de îngrasaminte chimice de la Turnu Magurele are

înlesnirea de transport naval al materiilor prime si de aprovizionare cu apa

industriala.

Dunarea este traversata de urmatoarele poduri: Giurgiu -Ruse (sosea,

cale ferata); Fetesti-Cernavoda (cale ferata - pod vechi; sosea si cale ferata-

podul nou); Giurgeni-Vadul Oii (sosea). Traversarea mijlocita de bac se

realizeaza la Calafat, Calarasi-Ostrov, Galati, Braila.

La capacitatea normala de functionare, Artera Navigabila a Dunarii

constituie o oportunitate majora a întregii activitati turistice din tarile

riverane. Dunarea are un important potential turistic începând cu defileul

57 Idem pag. 189-192

Probleme economice si ecologice ale Dunarii si Marii Negre Dunarii (Cazanele), orasele dunarene (Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu,

Braila , Galati, Tulcea) si, în special, Delta Dunarii (Maliuc, Crisan, Mila 23,

Sulina, Sfântu Gheorghe, Letea etc.)

Transporturile navale vor fi amplificate prin punerea în functiune a

sistemului transeuropean Rhin-Dunare, axa de navigatie de importanta

europeana, care va conecta prin intermediul fluviului tari din vestul si

centrul continentului la Marea Neagra.

Ñ Cuvinte cheie

Ø navigatia maritima;

Ø navigatia fluviala;

Ø flota fluviala;

Ø santiere navale

ÈProblematica abordata

Ø Transportul de marfuri pe Dunare;

Ø Transportul de calatori pe Dunare.

? Teste grila

1. Înfiintarea Serviciului de Navigatie Fluviala Româna a avut loc în:

a. 1670;

b. 1980;

c. 1890;

d. 1900

e. nici un raspuns corect

Transportul de marfuri si calatori pe Dunare

2. Pe Dunare, santiere navale se gasesc la:

a. Galati;

b. Tulcea;

c. Giurgiu;

d. Oltenita;

e. Drobeta-Turnu Severin si Orsova .

3. Porturile fluvio -maritime sunt :

a. Sulina;

b. Tulcea;

c. Braila ;

d. Giurgiu;

e. Oltenita.

4. Nava Rostock a esuat în apele canalului:

a. Sulina;

b. Sf. Gheorghe;

c. Chilia;

d. Bega;

e. nici un raspuns corect.

Probleme economice si ecologice ale Dunarii si Marii Negre

5. Fluviul Dunarea este traversat de urmatoarele poduri:

a. Giurgiu-Ruse;

b. Gurghiu-Vadul Oii;

c. Fetesti-Cernavoda;

d. Calarasi-Ostrov;

e. Fetesti - Vadul Oii.