TRATAREA BETONULUI DUPĂ TURNARE

În vederea obţinerii proprietăţilor potenţiale ale betonului, ( în special ) zona

suprafeţei trebuie tratată şi protejată o anumită perioadă de timp, funcţie de tipul

structurii, elementului, condiţiile de mediu din momentul turnării şi condiţiile de

expunere în perioada de serviciu a structurii .

Tratarea şi protejarea betonului trebuie să înceapă cât mai curând posibil după

compactare.

Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza de îndată ce betonul a

căpătat o suficientă rezistenţă pentru ca materialul să nu adere la suprafaţa acoperită.

Tratarea betonului este o măsură de protecţie împotriva :

uscării premature, în particular, datorită radiaţiilor solare şi vântului .

Protecţia betonului este o măsură de prevenire a efectelor:

antrenării ( scurgerilor ) pastei de ciment datorită ploii (sau apelor

curgătoare);

diferenţelor mari de temperatură în interiorul betonului ;

temperaturii scăzute sau îngheţului ;

eventualelor şocuri sau vibraţii care ar putea conduce la o diminuare

a aderenţei beton-armătură ( după întărirea betonului ) .

Principalele metode de tratare/protecţie sunt :

menţinerea în cofraje ;

acoperirea cu materiale de protecţie, menţinute în stare umedă ;

stropirea periodică cu apă ;

aplicarea de pelicule de protecţie .

Durata trat ă rii

Durata tratării depinde de :

a) Sensibilitatea betonului la tratare , funcţie de compoziţie.

Cele mai importante caracteristici ale compoziţiei betonului, care influenţează

durata tratării betonului, sunt : raportul apă/ciment, tipul şi clasa cimentului, tipul şi

proporţia aditivilor .

Betonul cu un conţinut redus de apă ( raport A/C mic ) şi care are în

compoziţie cimenturi cu întărire rapidă ( R ) atinge un anumit nivel de

impermeabilitate mult mai repede decât un beton preparat cu un raport A/C ridicat

şi cu cimenturi cu întărire normală sau lentă, durata tratării diferind în consecinţă.

De asemenea, având în vedere că, funcţie de clasa de expunere, betoanele

preparate cu cimenturi de tip II - V compozite, sunt mai sensibile la carbonatare

decât betoanele preparate cu cimenturi portland de tip I., în cazul folosirii aceluiaşi

raport A/C se recomandă prelungirea duratei de tratare pentru primul caz .

b) Temperatura betonului

În general, cu cât temperatura exterioară este mai scăzută cu atât timpul

necesar de tratare este mai mic. Temperatura betonului după turnare depinde de

temperatura mediului ambiant, tipul şi clasa cimentului, dimensiunile elementelor

structurale şi proprietăţile de izolator ale cofrajului .

c) Condi ţ iile atmosferice î n timpul ş i dup ă turnare

Durata de tratare depinde de temperatura mediului ambiant, umiditate şi viteza

vântului, care pot accelera uscarea prematură a betonului .

d) Condi ţ iile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii

Cu cât condiţiile de expunere sunt mai severe cu atât este necesar ca durata

de tratare să fie prelungită .

Durata de tratare depinde de următorii parametri :

agresivitatea mediului pe timpul duratei de serviciu ;

condiţiile de mediu în timpul tratării betonului ;

sensibilitatea amestecului (funcţie de tipul de ciment şi raportul

apă/ciment); pentru a se obţine un amestec mai puţin sensibil la

tratare trebuie în general redus raportul apă/ciment .

În tabelul 1. se prezintă durata orientativa (in zile) a tratarii betonului functie

de dezvoltarea rezistenţei betonului, temperatura betonului şi condiţiile de mediu în

timpul tratării.

În tabelul 2. se prezintă aprecieri asupra dezvoltării rezistenţei betonului

funcţie de raportul apă/ciment şi clasa de rezistenţă a cimentului .

Tabelul 1.Durata orientativă (în zile) a tratării betonului

Dezvoltarea rezistenţeibetonului

rapidă medie lentă

Temperatura betonuluiîn timpul tratării ( C ) 5 10 15 5 10 15 5 10 15Condiţii de mediu în

timpul tratăriiElemente expuse indirect

razelor solare,umiditate sub 80%

2 2 1 3 3 2 4 4 2

Elemente expuse razelor solaresau vântului cu viteză medie,

umiditate peste 50%4 3 2 6 4 3 8 5 4

Elemente expuse la razele intense ale soarelui sau la o viteză mare a vântului

sau la o umiditate sub 50%4 3 2 8 6 5 10 8 5

Tabelul 2

Viteza de dezvoltare a rezistenţei

Raport apă / ciment

Clasa de rezistenţăa cimentului

rapidă 0,5 42,5 Rmedie 0,5 0,6 42,5 R

0,5 32,5 R - 42,5 R lentă toate celelalte cazuri

Durata tratării exprimată în tabelul 1. are un caracter orientativ, aceasta

stabilindu-se pentru fiecare caz în parte, funcţie de consideraţiile prezentate în

prezentul cod .

În tabelul 1. sunt prezentate recomandări privind durata tratării betonul

pentru cimenturi de tip I ( Portland ) şi pentru temperaturi de 5 C, 10 C şi 15 C.

Durata de tratare depinde în mod substanţial de temperatura betonului; de exemplu

la 30 C durata tratării poate fi aproximativ jumătate din durata tratării betonului la 20

C. Astfel izolarea prin cofraj poate fi o metodă de reducere a timpului de tratare .

Betonul preparat cu cimenturi conţinând şi alte componente decât clincher ( tip

II 32,5; III 32,5; IV 32,5 etc. ) sau conţinând anumite tipuri de adaosuri este mult mai

sensibil la tratament decât betonul preparat cu ciment de tipul I , la acelaşi raport

apă/ciment. În aceste cazuri se recomandă, faţă de condiţiile date în tabel, ca durata

tratării să crească în medie cu două zile pentru betonul preparat cu cimenturi de tip

II , III , IV sau V.

În cazul în care betonul este supus intens la uzură sau structura va fi expusă

în condiţii severe de expunere, se recomandă creşterea duratei de tratare cu ( 3

5 ) zile .

Notă :

În lipsa unor date referitoare la compoziţia betonului, condiţiile de expunere în

timpul duratei de serviciu a construcţiei - pentru a asigura condiţii favorabile de

întărire şi a reduce deformaţiile din contracţie - se va menţine umiditatea timp de

minimum 7 zile după turnare (cu excepţia recipienţilor pentru lichide ) .

În cazul recipienţilor pentru lichide menţinerea umidităţii va fi asigurată

(1428) zile, în funcţie de anotimp şi condiţiile de expunere .

Protecţia betonului se va realiza cu diferite materiale ( prelate, strat de

nisip, rogojini etc. ). Materialul de protecţie trebuie menţinut permanent în stare

umedă .

Stropirea cu apă va începe după ( 212 ) ore de la turnare, în funcţie de

tipul de ciment utilizat şi temperatura mediului, dar imediat după ce betonul este

suficient de întărit pentru ca prin această operaţie să nu fie antrenată pasta de ciment.

Stropirea se va repeta la intervale de ( 26 ) ore în aşa fel încât

suprafaţa să se menţină permanent umedă. Se va folosi apa care îndeplineşte

condiţiile de calitate similare cu condiţiile de la apa de amestecare .

În cazul în care temperatura mediului este mai mică de +5 C, nu se va

proceda la stropire cu apă ci se vor aplica materiale sau pelicule de protecţie. În

general, în momentul în care se obţine o rezistenţă a betonului de 5 N/mm2 nu mai

este necesară protecţia. Peliculele de protecţie se aplică în conformitate cu

reglementările speciale .

Pe timp ploios suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau

folii de polietilenă atâta timp cât prin căderea precipitaţiilor există pericolul antrenării

pastei de ciment .

Betonul ce ar urma să fie în contact cu ape curgătoare va fi protejat de

acţiunea acestora, printr-o deviere provizorie de cel puţin 7 zile sau prin sisteme

etanşe de protecţie ( palplanşe sau batardouri ) .

DEFECTE ADMISIBILESunt admise următoarele defecte privind aspectul elementelor din baton şi

beton armat:

defecte de suprafaţă (pori segregări, denivelări), având adâncimea

de maximum 1 cm şi suprafaţa de maximum 400 cm2 , iar totalitatea

defectelor de acest tip fiind limitată la maximum 10% din surafaţa

feţei elementului pe care sunt situate;

defecte în stratul de acoperire al armăturilor (ştirbiri locale,

segregări) cu adâncimea mai mică decât grosimea stratului de

acoperire lungime maximă 5 cm iar totalitatea defectelor de acest tip

limitată la maximum 5% din lungimea muchiei respective.

Defectele care se încadrează în limitele menţionate pot să nu se înscrie în

procesul verbal care se întocmeşte, dar vor fi în mod obligatoriu remediate conform

normativului C149/87 până la recepţionarea lucrării.

Defectele care depăşesc limitele specificate se înscriu în procesul verbal care

se întocmeşte la examinarea elementelor după decofrare şi vor fi remediate conform

soluţiilor stabilite de proiectant şi/sau expert după caz.

RECEPŢIA LUCRĂRILOR DUPĂ BETONARE

Abateri admisibile pentru lemente de beton şi beton armat

(extras din C 56-85 cu completări)

1. Abaterile faţă de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraje, gata

confecţionate:

lungime..............± 4 mm

lăţime.................± 3 mm

2. Abaterile faţă de dimensiunile din proiecte ale cofrajelor şi ale elementelor de

beton şi beton armat după decofrare sunt date în tabelul III.1.1.

3. Abaterile indicate în tabelul III.1.1 sunt aplicabile în cazurile curente.

Pentru categorii de lucrări cu caracter special reglementările tehnice specifice

sau proiectele pot indica alte valori în conformitate cu necesităţile acestora.

Tabelul 1.Abateri ale cofrajelor şi elementelor de beton şi beton armat

Ele

men

tul

Dim

ensi

une

dere

ferin

ţă

Cofraj Elemente după decofrareAbateri în mm, pentru:

Dim

ensi

une

Încl

inar

efa

ţă d

e p

roie

ct

Dim

ensi

uni

Înclinarea suprafeţei faţă de : Forma muchiei sau suprafeţei

Poziţia elementelor

Verti-cală

Orizontală

Poz.oblică din proiect

pe 1m sau 1m2

total lung sau supr.

Axe

în p

lan.

oriz

.

cote

de

niv

el

1m1m2 to

tală

1m1 m2 to

tală

1m1 m2

tota

lă

Fundaţii

Lungime

± 15

3 ± 20 - 20 16

Lăţime ± 6

mm/m L 3m 10

Înălţime ± 10

15 mm/ total

<2m.. ±20>2m.. ±30

3 16 5 - 5 16...103L9m..±12

10

Stâlpi Înălţime ± 10

<3m.. ±163-6m.. ±20>6m.. ±25

16 20 4 9L18m.. ±16

<6m. ..±10

Dimens. ± 3

<50cm.. ±5

- - >6m.

secţ. >50cm.. ±8

..±16

Pereţi Lung. ± 10

- <3m.. ±163-6m.. ±20

- - - L18m.... ±20

Înălţime >6m.. ±25

16 - -

Grosim. ± 3

<10cm..± 3>10cm...±5

- - -

Pereţi silozuri

Înălţime - -3 40 5 - 5 - 4 10

gr. u-lare

Grinzi Lung. ± 10

2

<3m.. ±163-6m.. ±20>6m... ±25

5 10 10±5

Dimens. secţ.

± 3

mm/m <50cm.. ±5>50cm.. ±8

- - -

Plăci Lung.saulăţime

± 10 10

mm/

<3m.. ±163-6m.. ±20>6m... ±25

- 10 10

Gros. ± 3

total <10cm..± 3>10cm..

- - -

.±5

NORME DE SECURITATE ŞI PROTECŢIA MUNCII

Generalităţi

Normele de protecţia muncii sunt elaborate în scopul îmbunătăţirii condiţiilor

de muncă, înlăturării cauzelor care pot provoca accidente de muncă şi îmbolnăviri

profesionale. Ele se bazează pe procedee tehnice moderne, cercetări ştiinţifice şi

organizarea corespunzătoare a muncii.

Aplicarea normelor de protecţie a muncii este obligatorie pentru toate unităţile

din economie, având activităţi cu specific de construcţii-montaj. De asemene, este

obligatorie pentru întreg personalul muncitor din şantiere, precum şi pentru cel din

alte unităţi care vine pe şantier.

Sunt norme de protecţia muncii comune care au un caracter general şi norme

de protecţia muncii specifice anumitor activităţi de construcţii montaj.

1. Norme generale de protecţia muncii

l. Înainte de începerea lucrului, întregul personal muncitor trebuie să aibă făcut

instructajul de protecţia muncii.

2. Personalul muncitor care urmează să execute lucrările de construcţii-montaj, să nu

fie bolnav, obosit sau sub influenţa băuturilor alcoolice şi să fie dotat cu echipament

de lucru şi protecţie corespunzătoare lucrărilor ce le are de executat.

3. Sculele, dispozitivele şi utilajele prevăzute a se utiliza, să fie în bună stare, de

lucru sau funcţionare.

4. Să fie împrejmuite pasarelele, scările şi platformele de lucru, precum şi zona din

raza de acţiune periculoasă a utilajelor de ridicat.

5. Gropile, puţurile de foraj, golurile (curţi interioare, casa scării etc.) se vor împejmui.

6. Schelele vor fi prevăzute cu balustrade şi scânduri de bord, având în vedere

eventualele sarcini pe care acestea va trebui să le suporte.

7. Se va atrage atenţia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile, atât

ziua cât şi noaptea, în toate locurile periculoase.

8. Se interzice executarea concomitentă de lucrări la două sau mai multe niveluri

diferite, aflate în puncte pe aceeaşi verticală, fără măsuri de protecţia muncii

corespunzătoare.

9. Se interzice intrarea personalului muncitor, la locurile periculoase, datorită

existenţei unor gaze nocive.

10. Manipularea mecanizată pe orizontală şi verticală a diferitelor încărcături, se va

putea face cu luarea următoarelor măsuri:

- legarea şi fixarea încărcăturilor se va face numai de personal instruit şi

autorizat;

- să nu se folosească dispozitive de legare uzate peste limitele admise;

- să execute legarea încărcăturilor astfel încât acestea să nu se poată deplasa,

aluneca sau roti, după ce sunt ridicate;

- să urmărească transportarea (deplasarea) încărcăturii astfel ca acestea să fie

la o distanţă de cel puţin 1 m faţă de obiectele înconjurătoare;

- să nu se circule pe sub încărcătura ridicată;

- supravegherea încărcăturii se va face până când aceasta este coborâtă şi

aşezată corect, la locul desinat;

- este interzisă staţionarea sau circulaţia personalului muncitor pe încărcătură.

11. Se interzice aplecarea personalului muncitor în afara construcţiei, pentru a prelua

încărcătura, sau a o deplasa din cârligul mijlocului de ridicat.

12. Se interzice executarea lucrărilor la înălţime în perioada de timp nefavorabil (vânt

cu viteza de peste 11 m/s, ninsori, polei, vizibilitate redusă etc.);

13. Toate utilajele şi maşinile de construcţie, acţionate cu motoare electrice, vor fi

legate la pământ.

14. Nu este permis a se executa lucrări de sudură, la temperaturi interzise de

prescripţiile tehnice specifice acestor lucrări.

15. Executarea pe timp de noapte a unor lucrări, se poate face cu luarea unor

măsuri:

- iluminarea corespunzătoare pe întreaga zonă de lucru;

- dotarea personalului cu echipament reflectorizant;

- vopsirea cârligului macaralei, etc. în culori reflectorizante;

- orice mişcare (manevră) a mijlocului de ridicat va fi însoţită de semnalizare

acustică;

- personalul muncitor va avea avizul medical APT pentru lucru de noapte.

16. Pentru iluminarea locală a locurilor de muncă se va utiliza tensiunea de 24 volţi,

pentru condiţii normale şi 12 volţi, pentru lucrări cu umezeală excesivă.

17.Se interzice aruncarea sculelor, materialelor etc. de la înălţime.

18. În toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de

protecţie specific (cască de protecţie, centuri de siguranţă, ochelari de protecţie etc.).

2. Norme specifice de protecţia muncii

Norme de turnare şi compactare a betonului

1. Înainte de începerea turnării betoanelor, se va controla modul de execuţie a

cofrajelor, schelelor şi podinelor de lucru şi soliditatea acestora.

2. În cazul turnării betonului la o înălţime mai mare de 1,5 m, podinele de lucru

vor fi prevăzute cu balustrade şi bordură de margine.

3. La turnarea betoanelor pentru elemente de construcţie cu o înclinare mai

mare de 30 grade, personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguranţă.

4. Se interzice personalului muncitor, accesul în zona de turnare unde este

pericol de cădere a betonului.

5. Se interzice personalului muncitor să staţioneze sub benă.

6. La compactarea betoanelor cu ajutorul vibratoarelor, se vor lua următoarele

măsuri:

- manevrarea vibratoarelor se va face de personalul muncitor căruia i s-a făcut

atât instructajul tehnic, cât şi ce de protecţia muncii;

- se interzice utilizarea vibratoarelor defecte;

- vibratoarele care se defectează în timpul turnării şi compactării vor fi imediat

deconectate de la sursa de curent şi trimis la reparaţie;

- personalul muncitor va purta cizme şi mănuşi electroizolante, iar carcasa

vibratorului se va lega la pământ;

- în timpul întreruperii lucrului sau deplasării vibratoarelor acestea se vor

deconecta de la reţeaua electrică.

Norme de executare a lucrărilor pe timp friguros

1. În vederea executării lucrărilor pe timp friguros se vor lua din timp,

următoarele măsuri generale:

- asigurarea posibilităţilor de îndepărtare a apelor de suprafaţă de lângă

construcţii;

- executarea umpluturilor la fundaţii;

- pregătirea căilor de transport din interiorul şantierului;

- curăţirea şantierului de resturi materiale;

- izolarea conductelor (apă, abur) şi montarea robinetelor de golire la punctele

joase ale reţelelor;

- pregătirea utilajului necesar, repararea şi adăpostirea lui;

- amenajarea centralelor de betoane şi mortare, montarea instalaţiilor de

încălzire a apei şi agregatului;

- se va organiza un control riguros al focurilor, în special în timpul nopţii.

2. La executarea lucrărilor de beton şi beton armat se vor avea în vedere

următoarele măsuri:

- în cazul când pe cofraje sau armături există zăpadă sau gheaţă, acestea vor

trebui îndepărtate cu apă fierbinte sau abur, imediat înainte de turnarea

betonului;

- în cazul utilizării aburului pentru încălzirea materialelor, în buncăre, se vor lua

măsuri împotriva aburului în încăperi de lucru;

- se vor lua măsuri împotriva accidentării personalului muncitor direct cu abur,

sau prin atingerea conductelor sau a altor elemente de distribuţie neizolate;

- încălzirea apei cu ajutorul aburului trebuie efectuată în rezervoare prevăzute

cu capace şi ţevi de preaplin;

- personalul muncitor care lucrează la încălzirea betonului cu curent electric, va

fi echipat cu cizme şi mănuşi electroizolante, când curentul depăşeşte 40 v;

- sectoarele încălzite electric, vor fi obligatoriu împrejmuite şi prevăzute cu

indicatoare de avertizare privind pericolul electrocutării;

- tensiunea curentului să nu depăşească 110 v, în anotimpurile umede şi în

timpul dezgheţului;

- este interzisă păstrarea materialelor expozibile şi inflamabile, a lubrefianţilor,

recipienţilor cu gaze comprimate ca şi a alimentelor, în aceeaşi încăpere cu

clorura de calciu;

- decofrarea construcţiilor executate pe timp friguros se poate face atunci când

betonului pus în operă a tins rezistenţele specificate în normele în vigoare.