Cap.20.Tratarea Betonului Dupa Turnare, NTSC

16
TRATAREA BETONULUI DUPĂ TURNARE În vederea obţinerii proprietăţilor potenţiale ale betonului, ( în special ) zona suprafeţei trebuie tratată şi protejată o anumită perioadă de timp, funcţie de tipul structurii, elementului, condiţiile de mediu din momentul turnării şi condiţiile de expunere în perioada de serviciu a structurii . Tratarea şi protejarea betonului trebuie să înceapă cât mai curând posibil după compactare. Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza de îndată ce betonul a căpătat o suficientă rezistenţă pentru ca materialul să nu adere la suprafaţa acoperită. Tratarea betonului este o măsură de protecţie împotriva : uscării premature, în particular, datorită radiaţiilor solare şi vântului. Protecţia betonului este o măsură de prevenire a efectelor: antrenării ( scurgerilor ) pastei de ciment datorită ploii (sau apelor curgătoare); diferenţelor mari de temperatură în interiorul betonului ; temperaturii scăzute sau îngheţului ;

description

Cap.20.Tratarea Betonului Dupa Turnare, NTSC

Transcript of Cap.20.Tratarea Betonului Dupa Turnare, NTSC

TRATAREA BETONULUI DUP TURNARE

Tratarea betonului dup turnare

(n vederea ob(inerii propriet((ilor poten(iale ale betonului, ( (n special ) zona suprafe(ei trebuie tratat( (i protejat( o anumit( perioad( de timp, func(ie de tipul structurii, elementului, condi(iile de mediu din momentul turn(rii (i condi(iile de expunere (n perioada de serviciu a structurii .

Tratarea (i protejarea betonului trebuie s( (nceap( c(t mai cur(nd posibil dup( compactare.

Acoperirea cu materiale de protec(ie se va realiza de (ndat( ce betonul a c(p(tat o suficient( rezisten(( pentru ca materialul s( nu adere la suprafa(a acoperit(.

Tratarea betonului este o m(sur( de protec(ie (mpotriva :

usc(rii premature, (n particular, datorit( radia(iilor solare (i v(ntului.

Protec(ia betonului este o m(sur( de prevenire a efectelor:

antren(rii ( scurgerilor ) pastei de ciment datorit( ploii (sau apelor curg(toare);

diferen(elor mari de temperatur( (n interiorul betonului ;

temperaturii sc(zute sau (nghe(ului ;

eventualelor (ocuri sau vibra(ii care ar putea conduce la o diminuare a aderen(ei beton-arm(tur( ( dup( (nt(rirea betonului ) .

Principalele metode de tratare/protec(ie sunt :

men(inerea (n cofraj;

acoperirea cu materiale de protec(ie, men(inute (n stare umed( ;

stropirea periodic( cu ap( ;

aplicarea de pelicule de protec(ie .

Durata trat(rii

Durata trat(rii depinde de :

a) Sensibilitatea betonului la tratare , func(ie de compozi(ie.

Cele mai importante caracteristici ale compozi(iei betonului, care influen(eaz( durata trat(rii betonului, sunt : raportul ap(/ciment, tipul (i clasa cimentului, tipul (i propor(ia aditivilor .

Betonul cu un con(inut redus de ap( ( raport A/C mic ) (i care are (n compozi(ie cimenturi cu (nt(rire rapid( ( R ) atinge un anumit nivel de impermeabilitate mult mai repede dec(t un beton preparat cu un raport A/C ridicat (i cu cimenturi cu (nt(rire normal( sau lent(, durata trat(rii diferind (n consecin((.De asemenea, av(nd (n vedere c, funcie de clasa de expunere, betoanele preparate cu cimenturi de tip II - V compozite, sunt mai sensibile la carbonatare dec(t betoanele preparate cu cimenturi portland de tip I., n cazul folosirii aceluia(i raport A/C se recomand( prelungirea duratei de tratare pentru primul caz .b) Temperatura betonului(n general, cu c(t temperatura exterioar( este mai sc(zut( cu at(t timpul necesar de tratare este mai mic. Temperatura betonului dup( turnare depinde de temperatura mediului ambiant, tipul (i clasa cimentului, dimensiunile elementelor structurale (i propriet((ile de izolator ale cofrajului .

c) Condi(iile atmosferice (n timpul (i dup( turnareDurata de tratare depinde de temperatura mediului ambiant, umiditate (i viteza v(ntului, care pot accelera uscarea prematur( a betonului .

d) Condi(iile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structuriiCu c(t condi(iile de expunere sunt mai severe cu at(t este necesar ca durata de tratare s( fie prelungit( .

Durata de tratare depinde de urm(torii parametri :

agresivitatea mediului pe timpul duratei de serviciu ;

condi(iile de mediu (n timpul trat(rii betonului ;

sensibilitatea amestecului (func(ie de tipul de ciment (i raportul ap(/ciment); pentru a se ob(ine un amestec mai pu(in sensibil la tratare trebuie (n general redus raportul ap(/ciment .

(n tabelul 1. se prezint( durata orientativa (in zile) a tratarii betonului functie de dezvoltarea rezisten(ei betonului, temperatura betonului (i condi(iile de mediu (n timpul trat(rii.

(n tabelul 2. se prezint( aprecieri asupra dezvolt(rii rezisten(ei betonului func(ie de raportul ap(/ciment (i clasa de rezisten(( a cimentului .

Tabelul 1.Durata orientativ (n zile) a tratrii betonuluiDezvoltarea rezisten(ei

betonuluirapid(medielent(

Temperatura betonului

(n timpul trat(rii ( ( C )510155101551015

Condi(ii de mediu (n

timpul trat(rii

Elemente expuse indirect

razelor solare,

umiditate sub 80%221332442

Elemente expuse razelor solare

sau v(ntului cu vitez( medie,

umiditate peste 50%432643854

Elemente expuse la razele intense ale soarelui sau la o vitez( mare a v(ntului sau la o umiditate sub 50%4328651085

Tabelul 2

Viteza de dezvoltare

a rezisten(eiRaport

ap( / cimentClasa de rezisten((a cimentului

rapid(( 0,542,5 R

medie0,5 ( 0,642,5 R

( 0,532,5 R - 42,5 R

lent(toate celelalte cazuri

Durata trat(rii exprimat( (n tabelul 1. are un caracter orientativ, aceasta stabilindu-se pentru fiecare caz (n parte, func(ie de considera(iile prezentate (n prezentul cod .

(n tabelul 1. sunt prezentate recomand(ri privind durata trat(rii betonul pentru cimenturi de tip I ( Portland ) (i pentru temperaturi de 5( C, 10( C (i 15( C. Durata de tratare depinde (n mod substan(ial de temperatura betonului; de exemplu la 30( C durata trat(rii poate fi aproximativ jum(tate din durata trat(rii betonului la 20( C. Astfel izolarea prin cofraj poate fi o metod( de reducere a timpului de tratare .

Betonul preparat cu cimenturi con(in(nd (i alte componente dec(t clincher ( tip II 32,5; III 32,5; IV 32,5 etc. ) sau con(in(nd anumite tipuri de adaosuri este mult mai sensibil la tratament dec(t betonul preparat cu ciment de tipul I , la acela(i raport ap(/ciment. (n aceste cazuri se recomand(, fa(( de condi(iile date (n tabel, ca durata trat(rii s( creasc( (n medie cu dou( zile pentru betonul preparat cu cimenturi de tip II , III , IV sau V.

(n cazul (n care betonul este supus intens la uzur( sau structura va fi expus( (n condi(ii severe de expunere, se recomand( cre(terea duratei de tratare cu ( 3 ( 5 ) zile .

Not :(n lipsa unor date referitoare la compozi(ia betonului, condi(iile de expunere (n timpul duratei de serviciu a construc(iei - pentru a asigura condi(ii favorabile de (nt(rire (i a reduce deforma(iile din contrac(ie - se va men(ine umiditatea timp de minimum 7 zile dup( turnare (cu excep(ia recipien(ilor pentru lichide ) .

(n cazul recipien(ilor pentru lichide men(inerea umidit((ii va fi asigurat( (14(28) zile, (n func(ie de anotimp (i condi(iile de expunere .

Protec(ia betonului se va realiza cu diferite materiale ( prelate, strat de nisip, rogojini etc. ). Materialul de protec(ie trebuie men(inut permanent (n stare umed( .

Stropirea cu ap( va (ncepe dup( ( 2(12 ) ore de la turnare, (n func(ie de tipul de ciment utilizat (i temperatura mediului, dar imediat dup( ce betonul este suficient de (nt(rit pentru ca prin aceast( opera(ie s( nu fie antrenat( pasta de ciment.

Stropirea se va repeta la intervale de ( 2(6 ) ore (n a(a fel (nc(t suprafa(a s( se men(in( permanent umed(. Se va folosi apa care (ndepline(te condi(iile de calitate similare cu condi(iile de la apa de amestecare .

(n cazul (n care temperatura mediului este mai mic( de +5( C, nu se va proceda la stropire cu ap( ci se vor aplica materiale sau pelicule de protec(ie. (n general, (n momentul (n care se ob(ine o rezisten(( a betonului de 5 N/mm2 nu mai este necesar( protec(ia. Peliculele de protec(ie se aplic( (n conformitate cu reglement(rile speciale .

Pe timp ploios suprafe(ele de beton proasp(t vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilen( at(ta timp c(t prin c(derea precipita(iilor exist( pericolul antren(rii pastei de ciment .

Betonul ce ar urma s( fie (n contact cu ape curg(toare va fi protejat de ac(iunea acestora, printr-o deviere provizorie de cel pu(in 7 zile sau prin sisteme etan(e de protec(ie ( palplan(e sau batardouri ) .

Defecte admisibile

Sunt admise urmtoarele defecte privind aspectul elementelor din baton i beton armat:

defecte de suprafa (pori, segregri, denivelri), avnd adncimea de maximum 1 cm i suprafaa de maximum 400 cm2 , iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitat la maximum 10% din suprafaa feei elementului pe care sunt situate;

defecte n stratul de acoperire al armturilor (tirbiri locale, segregri) cu adncimea mai mic dect grosimea stratului de acoperire lungime maxim 5 cm iar totalitatea defectelor de acest tip limitat la maximum 5% din lungimea muchiei respective.

Defectele care se ncadreaz n limitele menionate pot s nu se nscrie n procesul verbal care se ntocmete, dar vor fi n mod obligatoriu remediate conform normativului C149/87 pn la recepionarea lucrrii.

Defectele care depesc limitele specificate se nscriu n procesul verbal care se ntocmete la examinarea elementelor dup decofrare i vor fi remediate conform soluiilor stabilite de proiectant i/sau expert dup caz.

Recepia lucrrilor dup betonareAbateri admisibile pentru lemente de beton i beton armat(extras din C 56-85 cu completri)

1. Abaterile fa de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraje, gata confecionate:

lungime..............( 4 mm

lime.................( 3 mm

2. Abaterile fa de dimensiunile din proiecte ale cofrajelor i ale elementelor de beton i beton armat dup decofrare sunt date n tabelul III.1.1.

3. Abaterile indicate n tabelul III.1.1 sunt aplicabile n cazurile curente.

Pentru categorii de lucrri cu caracter special reglementrile tehnice specifice sau proiectele pot indica alte valori n conformitate cu necesitile acestora.

Tabelul 1.Abateri ale cofrajelor i elementelor de beton i beton armat

ElementulDimensiune

de

referinCofrajElemente dup decofrare

Abateri n mm, pentru:

Dimensiunenclinare

fa de proiectDimensiuninclinarea suprafeei fa de :Forma muchiei sau suprafeeiPoziia elementelor

Verti-calOrizontalPoz.

oblic din proiectpe 1m sau 1m2total lung sau supr.Axe n plan. oriz.cote de nivel

1

m

1

m2total1

m

1 m2total1

m

1 m2total

FundaiiLungi

me( 153( 20-2016

Lime( 6mm/mL ( 3m 10

nlime( 1015 mm/ total(2m.. (20

(2m.. (303165-516...(10

3(L(9m..(1210

Stlpinlime( 10(3m.. (16

3-6m.. (20

(6m.. (25162049(L(18m.. (16(6m. ..(10

Dimens.( 3(50cm.. (5--(6m.

sec.(50cm.. (8..(16

PereiLung.( 10-(3m.. (16

3-6m.. (20---L(18m.... (20

nlime(6m.. (2516--

Grosim.( 3(10cm..

( 3

(10cm...

(5---

Perei

silozurinlime--3405-5-410gr. u-

lare

GrinziLung.( 102(3m.. (16

3-6m.. (20

(6m... (2551010(5

Dimens. sec.( 3mm/m(50cm.. (5

(50cm.. (8---

PlciLung.

sau

lime( 1010 mm/(3m.. (16

3-6m.. (20

(6m... (25-1010

Gros.( 3total(10cm..

( 3

(10cm...

(5-

--

Norme de securitate i protecia muncii

Generaliti

Normele de protecia muncii sunt elaborate n scopul mbuntirii condiiilor de munc, nlturrii cauzelor care pot provoca accidente de munc i mbolnviri profesionale. Ele se bazeaz pe procedee tehnice moderne, cercetri tiinifice i organizarea corespunztoare a muncii.

Aplicarea normelor de protecie a muncii este obligatorie pentru toate unitile din economie, avnd activiti cu specific de construcii-montaj. De asemene, este obligatorie pentru ntreg personalul muncitor din antiere, precum i pentru cel din alte uniti care vine pe antier.

Sunt norme de protecia muncii comune care au un caracter general i norme de protecia muncii specifice anumitor activiti de construcii montaj.

1. Norme generale de protecia muncii

l. nainte de nceperea lucrului, ntregul personal muncitor trebuie s aib fcut instructajul de protecia muncii.

2. Personalul muncitor care urmeaz s execute lucrrile de construcii-montaj, s nu fie bolnav, obosit sau sub influena buturilor alcoolice i s fie dotat cu echipament de lucru i protecie corespunztoare lucrrilor ce le are de executat.

3. Sculele, dispozitivele i utilajele prevzute a se utiliza, s fie n bun stare, de lucru sau funcionare.

4. S fie mprejmuite pasarelele, scrile i platformele de lucru, precum i zona din raza de aciune periculoas a utilajelor de ridicat.

5. Gropile, puurile de foraj, golurile (curi interioare, casa scrii etc.) se vor mpejmui.

6. Schelele vor fi prevzute cu balustrade i scnduri de bord, avnd n vedere eventualele sarcini pe care acestea va trebui s le suporte.

7. Se va atrage atenia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile, att ziua ct i noaptea, n toate locurile periculoase.

8. Se interzice executarea concomitent de lucrri la dou sau mai multe niveluri diferite, aflate n puncte pe aceeai vertical, fr msuri de protecia muncii corespunztoare.

9. Se interzice intrarea personalului muncitor, la locurile periculoase, datorit existenei unor gaze nocive.

10. Manipularea mecanizat pe orizontal i vertical a diferitelor ncrcturi, se va putea face cu luarea urmtoarelor msuri:

legarea i fixarea ncrcturilor se va face numai de personal instruit i autorizat;

s nu se foloseasc dispozitive de legare uzate peste limitele admise;

s execute legarea ncrcturilor astfel nct acestea s nu se poat deplasa, aluneca sau roti, dup ce sunt ridicate;

s urmreasc transportarea (deplasarea) ncrcturii astfel ca acestea s fie la o distan de cel puin 1 m fa de obiectele nconjurtoare;

s nu se circule pe sub ncrctura ridicat;

supravegherea ncrcturii se va face pn cnd aceasta este cobort i aezat corect, la locul desinat;

este interzis staionarea sau circulaia personalului muncitor pe ncrctur.

11. Se interzice aplecarea personalului muncitor n afara construciei, pentru a prelua ncrctura, sau a o deplasa din crligul mijlocului de ridicat.

12. Se interzice executarea lucrrilor la nlime n perioada de timp nefavorabil (vnt cu viteza de peste 11 m/s, ninsori, polei, vizibilitate redus etc.);

13. Toate utilajele i mainile de construcie, acionate cu motoare electrice, vor fi legate la pmnt.

14. Nu este permis a se executa lucrri de sudur, la temperaturi interzise de prescripiile tehnice specifice acestor lucrri.

15. Executarea pe timp de noapte a unor lucrri, se poate face cu luarea unor msuri:

iluminarea corespunztoare pe ntreaga zon de lucru;

dotarea personalului cu echipament reflectorizant;

vopsirea crligului macaralei, etc. n culori reflectorizante;

orice micare (manevr) a mijlocului de ridicat va fi nsoit de semnalizare acustic;

personalul muncitor va avea avizul medical APT pentru lucru de noapte.

16. Pentru iluminarea local a locurilor de munc se va utiliza tensiunea de 24 voli, pentru condiii normale i 12 voli, pentru lucrri cu umezeal excesiv.

17.Se interzice aruncarea sculelor, materialelor etc. de la nlime.

18. n toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de protecie specific (casc de protecie, centuri de siguran, ochelari de protecie etc.).

2. Norme specifice de protecia muncii

Norme de turnare i compactare a betonului

1. nainte de nceperea turnrii betoanelor, se va controla modul de execuie a cofrajelor, schelelor i podinelor de lucru i soliditatea acestora.

2. n cazul turnrii betonului la o nlime mai mare de 1,5 m, podinele de lucru vor fi prevzute cu balustrade i bordur de margine.

3. La turnarea betoanelor pentru elemente de construcie cu o nclinare mai mare de 30 grade, personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguran.

4. Se interzice personalului muncitor, accesul n zona de turnare unde este pericol de cdere a betonului.

5. Se interzice personalului muncitor s staioneze sub ben.

6. La compactarea betoanelor cu ajutorul vibratoarelor, se vor lua urmtoarele msuri:

manevrarea vibratoarelor se va face de personalul muncitor cruia i s-a fcut att instructajul tehnic, ct i ce de protecia muncii;

se interzice utilizarea vibratoarelor defecte;

vibratoarele care se defecteaz n timpul turnrii i compactrii vor fi imediat deconectate de la sursa de curent i trimis la reparaie;

personalul muncitor va purta cizme i mnui electroizolante, iar carcasa vibratorului se va lega la pmnt;

n timpul ntreruperii lucrului sau deplasrii vibratoarelor acestea se vor deconecta de la reeaua electric.

Norme de executare a lucrrilor pe timp friguros

1. n vederea executrii lucrrilor pe timp friguros se vor lua din timp, urmtoarele msuri generale:

asigurarea posibilitilor de ndeprtare a apelor de suprafa de lng construcii;

executarea umpluturilor la fundaii;

pregtirea cilor de transport din interiorul antierului;

curirea antierului de resturi materiale;

izolarea conductelor (ap, abur) i montarea robinetelor de golire la punctele joase ale reelelor;

pregtirea utilajului necesar, repararea i adpostirea lui;

amenajarea centralelor de betoane i mortare, montarea instalaiilor de nclzire a apei i agregatului;

se va organiza un control riguros al focurilor, n special n timpul nopii.

2. La executarea lucrrilor de beton i beton armat se vor avea n vedere urmtoarele msuri:

n cazul cnd pe cofraje sau armturi exist zpad sau ghea, acestea vor trebui ndeprtate cu ap fierbinte sau abur, imediat nainte de turnarea betonului;

n cazul utilizrii aburului pentru nclzirea materialelor, n buncre, se vor lua msuri mpotriva aburului n ncperi de lucru;

se vor lua msuri mpotriva accidentrii personalului muncitor direct cu abur, sau prin atingerea conductelor sau a altor elemente de distribuie neizolate;

nclzirea apei cu ajutorul aburului trebuie efectuat n rezervoare prevzute cu capace i evi de preaplin;

personalul muncitor care lucreaz la nclzirea betonului cu curent electric, va fi echipat cu cizme i mnui electroizolante, cnd curentul depete 40 v;

sectoarele nclzite electric, vor fi obligatoriu mprejmuite i prevzute cu indicatoare de avertizare privind pericolul electrocutrii;

tensiunea curentului s nu depeasc 110 v, n anotimpurile umede i n timpul dezgheului;

este interzis pstrarea materialelor expozibile i inflamabile, a lubrefianilor, recipienilor cu gaze comprimate ca i a alimentelor, n aceeai ncpere cu clorura de calciu;

decofrarea construciilor executate pe timp friguros se poate face atunci cnd betonului pus n oper a tins rezistenele specificate n normele n vigoare.