Cap. 5k Sistematica si Directii ...doc

8/17/2019 Cap. 5k Sistematica si Directii ...doc

1/10

FdSM Tema 5. Sistematica mărfurilor şi direcţii de extinderea ofertei de mărfuri

Lumea mărfurilor se află în permanentă transformare, iar abordarea practică a acestui proces a determinatintensificarea preocupărilor pentru elaborarea unor sisteme de clasificare.

Elemente ale sistematizării produselor pot fi identificate deja în perioada economiilor naturale.Produsele erau grupate pe baza unor criterii simple, reprezentând caracteristici exterioare (formale), deexemplu după regnul de proenien!ă, mărime etc. Extinderea rela!iilor comerciale a determinat cre"tereaimportan!ei clasificării produselor după originea geografică# o dată cu dezoltarea c$imiei s%au luat înconsiderare punctele de edere ale acestei "tiin!e, iar progresele înregistrate în te$nologie au determinat

prioritatea elementelor de ordin te$nic.

Clasificarea mărfurilor - cadrul conceptual şi tipologie&n domeniu important al cercetării merceologice îl constituie studiul sistemelor de clasificare, precum "ia metodelor "i criteriilor de ordonare a produselor în cadrul acestor sisteme. Pentru păstrarea uneiabordări unitare a sistematicii mărfurilor considerăm că punctul de plecare în clasificarea mărfurilor

trebuie să fie clarificarea obiectului clasificării, deci a sortimentului de mărfuri.'e"i în teoria "i practica economică nu s%a stabilit un consens priind definirea sortimentului de produse, majoritatea speciali"tilor fac distinc!ia între sortimentul comercial "i cel industrial, în sensulcă primul concept prie"te strict mărfurile aflate într%un anumit loc de ânzare, indiferent de producător,în timp ce al doilea concept se referă la întreaga ofertă a unui producător sau a unei ramuri industriale.

Prin sortiment înţelegem o colectivitate de mărfuri realizate sau comercializate de o anumităorganizaţie, în scopul satisfacerii cererii unui segment de consumatori.

*n exprimarea curentă se folosesc "i al!i termeni asocia!i no!iunii de sortiment, cum ar fipaleta sortimentală sau gama de produse. Gama de produse este o grupare de mărfuri înrudite prinasemănările dintre caracteristicile de calitate esen!iale "i prin destina!ia în consum. La rândul său, o gamă

poate fi alcătuită din mai multe linii de produse, fiecare dintre acestea reprezentând colectiită!i de produse omogene în ceea ce prie te materia primă "i te$nologia de fabrica!ie. Pornind de la acesteș

considera!ii se pot defini dimensiunile gamei de produse, adică profunzimea gamei (numărul de produsedistincte con!inute de o linie), lărgimea gamei (numărul de linii de produse ce o compun), lungimeagamei (numărul de produse din toate liniile ce alcătuiesc gama).

+tructura sortimentului se referă la totalitatea elementelor componente "i la rela!iile stabilite întreaceste componente, adică modalitatea specifică de grupare "i ordonare a acestor elemente.

Clasificarea, ca opera!ie conceptuală, reprezintă o modalitate de a distinge simultan elementeleunei mul!imi, discrete sau continue, compusă din obiecte sau din fapte, din proprietă!i sau din idei. ipulclasificării depinde, în principal, de scopul propus (practic sau cogniti, după caz), ceea ce conduce lanecesitatea clarificării criteriilor după care se face clasificarea.

Clasificarea produselor şi serviciilor este o operaţie teoretică ce urmăreşte diferenţierea compo-nentelor unei colectivităţii cercetate, alcătuită din elemente cu existenţă materială sau nematerială.

'e%a lungul timpului au existat mai multe direc!ii în priin!a criteriilor de clasificare a mărfurilor,

începutul fiind marcat de -o$ann ec/mann în prima lucrare "tiin!ifică cu caracter merceologic, prinîncercarea de a ordona produsele egetale folosind clasificările naturalistului 0arl Linn1. *n aceea"i

perioadă, 2se a introdus clasificarea mărfurilor după originea lor (regn egetal "i animal), dar "i dupădestina!ia produselor respectie. 0el mai de seamă reprezentant al "colii germane contemporane (3.3rund/e), folosind tot modelul preluat din "tiin!ele naturii, a propus nouă nieluri de ordonare a

produselor4 diviziune, grupă (subdiiziune) , clasă, ordin, gen, specie, subspecie, sort, clasă de calitate.'elimitarea acestor categorii se face folosind criterii materiale "i te$nologice.

&n criteriu mai recent în clasificarea mărfurilor este gradul de prelucrare. *n contextul progresului te$nico%"tiin!ific contemporan, manifestat "i prin extinderea laturii te$niciste la majoritateamărfurilor (calculatorul a deenit un produs destul de obi"nuit în casele oamenilor, iar perspectieleoferite de domotică5 sunt extraordinare), nu se pot exclude aspectele de ordin func!ional sau c$iar socio%uman atunci când se încearcă fundamentarea "tiin!ifică a unei clasificări. otu"i, multe din aceste

5 'omotica a apărut ca o nouă ramură "tiin!ifică la începutul anilor 678 "i are ca obiect modernizarea "i crearea casei inteligente (casa modernă,în care aparatele electrocasnice, electrote$nice "i electronice sunt interconectate "i comandate la niel central de un computer).


2/10

caracteristici nu pot fi cuantificate "i eiden!iate în cadrul unui sistem de clasificare a mărfurilor. *n plus,trebuie păstrat un ec$ilibru în priin!a criteriilor "i o delimitare precisă a categoriilor constituite, precum"i păstrarea unei anumite elasticită!i, necesară cuprinderii noilor produse introduse pe pia!ă.

*n acest sens, se consideră că în sistematica produselor articolul reprezintă indiidualitatea de bază a sortimentului de produse. 9rticolele se deosebesc între ele prin mai multe proprietă!i, în timp cesortul este unitatea elementară într%un sortiment, sorturile deosebindu%se între ele printr%o singură

proprietate (exemple4 culoarea la articole estimentare# mărimea la încăl!ăminte).9bordarea cea mai modernă a criteriilor de clasificare se face dintr%o perspectiă sistemică,

respectând principiile de bază în stabilirea criteriilor de clasificare a mărfurilor, a"a cum au fost enun!atede 3rund/e4 :posibilită!ile de utilizare a unui produs sporesc cu cât produsul respecti are un grad de

prelucrare mai mic# :cre"terea gradului de prelucrare determină îndepărtarea produsului de stadiul dematerie primă "i de originea sa# :cu cât domeniul de utilizare al unui produs este mai specializat, cu atâtmai mic este numărul de posibilită!i de clasificare.

; men!iune specială facem în legătură cu clasificările comerciale ale produselor (adică grupareaunor categorii de produse în func!ie de destina!ie), folosite în comer!ul electronic, "i care se folosesc demajoritatea magazinelor irtuale. +ite%urile acestor magazine g$idează interacti consumatorii ce dorescsă%"i fundamenteze decizia de cumpărare pe un studiu comparati, între mai multe produse ce satisfacaceea"i trebuin!ă.


3/10

produselor (&niersal Product 0ode % UC) "i 0od european al articolelor? (European 9rticle @umbering % !"#), ambele utilizând codificarea cu bare.

Codificarea reprezintă operaţiunea de transpunere în cod a elemetelor definitorii ale unor obiecte, servicii sau fenomene. Principalul obiecti al codificării este identificarea rapidă "i precisă a elementelor unei mul!imi# dacă se preiau "i semnifica!iile rela!iilor stabilite între elementele mul!imii respectie,codificarea îndepline"te "i func!ia de reprezentare a clasificării. 0odul este o combina!ie de elementesimbolice folosită pentru transmiterea unei informa!ii. 9ceste elemente simbolice pot fi litere (cod alfabetic), cifre (cod numeric) sau litere "i cifre (cod alfanumeric).

Codul cu bare este modalitatea de reprezentare grafică a caracterelor numerice sau alfanumerice prin alternarea unor bare, albe şi negre, cu dimensiuni predefinite. 0odul cu bare pune la dispozi!iautilizatorilor o metodă de introducere automată a datelor în sistemul informatic, cu o iteză "i o acurate!edeosebite, lucru practic imposibil de realizat prin culegerea manuală a datelor. 'omeniile în care seregăsesc aplica!ii ale codului cu bare sunt numeroase, amintim aici doar industria, comer!ul cu produse "isericii, administra!ia publică etc. 9plica!iile ce !in de sfera comer!ului sunt ânzarea en%detail, re!elelede distribu!ie, recep!ia produselor, inentarul "i controlul stocurilor, organizarea depozitelor, asigurareacalită!ii, serice în teritoriu, transporturi "i expedi!ii ".a.

9ctiită!ile comerciale moderne presupun localizarea "i identificarea rapidă a obiectuluitranzac!iei. *n acest context conceptul de trasabilitate, definit drept aptitudinea de regăsire a istoricului,

utilizării şi localizării unei entităţi prin identificări înregistrate, se referă la posibilită!ile oferite deutilizarea în acest scop a unui sistem informa!ional adecat "i u"or accesibil, cum este codul cu bare.Principalele aplicaţii ale codificării cu bare sunt4 :numerotarea, codificarea "i identificarea

automată a produselor# :gestionarea "i urmărirea automată a stocurilor# : identificarea partenerilor deafaceri în comunica!ia comercială electronică# :înregistrarea automată la casele de marcat din magazine.

0âtea din cele mai importante avantae ale utilizării sistemului codificării cu bare la producătorsunt prezentate în continuare. :!rmărirea şi controlul producţiei în punctele de lucru şi pe flux se poaterealiza prin scanarea codului asociat opera!iei, produsului sau executantului, putându%se urmări fiecare

produs pe flux, ordinea de executare a opera!iilor "i calitatea efectuării lor. +e pot înregistra opera!iile "ilucrătorii care le%au executat, iar datele astfel culese pot fi folosite la pontajul angaja!ilor. 'e asemenea,se pot reduce sustragerile de pe fluxul de fabrica!ie. : "anagementul intrărilor, ieşirilor şi stocurilor demărfuri în magazii şi depozite se realizează prin scanarea codului existent pe etic$eta produsului,

introducându%se astfel datele colectate în sistemul informatic al unită!ii comerciale. : #nventarierea stocurilor, miloacelor fixe şi a obiectelor de inventar se realizează prin scanarea etic$etelor ata"ate produselor, mijloacelor fixe sau obiectelor de inentar, indiferent de ordinea de citire, ob!inându%se astfelînregistrarea lor, apoi se poate compara situa!ia faptică cu cea scriptică, existentă în bazele de date.:Controlul accesului şi înregistrarea prezenţei personalului este un aspect ce trebuie să se bucure deaten!ia oricărui manager. 9ccesul în incinta unită!ii comerciale se poate face pe baza unor legitima!iispeciale, care au înscris codul de identificare, iar după scanarea acestor legitima!ii se permite accesul "ise face înregistrarea în baza de date a orei de intrareAie"ire a persoanei sau a autoe$iculului respecti.

Pentru comercianţi, codificarea cu bare asigură4 :o gestionare mai eficientă a stocurilor, oferindun grad înalt de computerizare a opera!iilor cu bunurile respectie# :o înregistrare mai rapidă "i mai

precisă a produselor, ceea ce conduce la cre"terea calită!ii sericiilor pe care le oferă clien!ilor#:ob!inerea de beneficii importante prin instalarea unui sistem de scanning, care poate fi folosit în toate

practicile manageriale, cum ar fi4 cre"terea productiită!ii la punctele de ânzare# eliminarea bonurilor "ia erorilor de înregistrare# scăderea timpului alocat opera!iilor contabile.

Pentru consumator, folosirea codurilor cu bare conduce la4 :dispari!ia erorilor de pre! ce pot aparela casele de marcare# :reducerea timpului petrecut la casele de marcare# :eliminarea facturii "i înlocuireaei cu un bon pe care sunt trecute denumirea "i pre!ul fiecărui articol ac$izi!ionat.

!lemente de ba$ă ale codificării cu bare9plicarea te$nologiei codului cu bare a debutat în 57BC "i se bazează recunoa"terea acestor combina!ii de

bare alb%negre cu ajutorul unor ec$ipamente informatice specializate, înso!ite de soft=are%ul adecat.'ispozitiele moderne execută o citire optică, informa!ia cu con!inut comercial fiind preluată într%osingură trecere "i prelucrată cu ajutorul soft%ului specializat.

*n 57DD s%a constituit organismul european specializat, care din 575 se nume"te E9@>nternational (9socia!ia Europeană de @umerotare a 9rticolelor) % cu sediul la ruxelles, iar sistemularmonizat de denumire "i codificare a produselor cuprinde peste 8 de state membre# acest sistem a fost

F


4/10

adoptat "i de Gomânia în 577B, prin aderarea la 0onen!ia interna!ională priind +istemul armonizat dedenumire "i codificare a mărfurilor, nomenclatorul con!inând peste B888 de mărfuri identificate princoduri de câte "ase cifre. +andardele +G 5F55HFA5 "i C din 577F sunt compatibile "i aliniate integral lastandardele interna!ionale priind codificarea cu bare. 9nii 678 au adus consacrarea deplină a acesteite$nologii, fiind întâlnită aproape în toate domeniile4 industrie, comer!, bănci, cercetare, transporturi etc.e$nologia bazată pe codurile cu bare nu are concurent în ceea ce prie"te costurile de implementare,u"urin!a în utilizare "i cre"terea productiită!ii muncii.

>nforma!ia codificată prin aceste sisteme se prezintă sub două forme4 :codurile cu bare liniare,informa!ia fiind codificată de regulă pe orizontală, într%o singură direc!ie# :codurile cu barebidimensionale, în care informa!ia este codificată pe erticală "i pe orizontală. 'e"i au o capacitate decuprindere mult mai mare decât cele liniare, ele sunt mai pu!in folosite în practica economică C.

Printre cele mai cunoscute coduri liniare folosite în practica interna!ională se numără Codul !PC,Codul $%&, Codul '(, Codul (', Codul )*+, Codul * din , Codul * din înlănţuit "i Codabar , fiecaredintre acestea fiind standardizate la niel european "i preluate ca standarde române"ti. Ele se deosebesc

prin particularită!ile "irului de caractere folosit la codificare, astfel4 :codurile numerice, care reprezintădoar cifre (codurile E9@ "i &P0)# :coduri alfanumerice, care reprezintă atât cifre, cât "i litere (codurile5C "i F7)# :coduri cu lungime fixă, la care dimensiunea "irului de caractere este fixă (de exemplu, lacodul E9@ "irul are 5F elemente, iar în arianta scurtă are elemente)# :coduri cu lungime ariabilă,

unde "irul de caractere poate aea o lungime ariabilă (codurile 5C "i F7).*n structura codurilor liniare sunt disctincte "i prezintă împortan!ă4 :dimensiunea - reprezintălă!imea barei sau a spa!iului cel mai îngust. 'e această caracteristică depinde lungimea codului "isiguran!a citirii (cu cât lă!imea barelor este mai mică, cu atât spore"te dificultatea citirii optice)# : zonaliberă - este o por!iune liberă, neimprimată, aflată atât la începutul, cât "i la sfâr"itul codului, cu scopul dea asigura o citire corectă# :elementele de start şi de stop - reprezintă combina!ii de bare "i spa!ii caremarc$ează începutul, respecti sfâr"itul codului. Ele permit cititorului optic să identifice începutul,sfâr"itul "i sensul citirii codului# :codul în clar % denumit "i linia de interpretare, reprezintăcorespondentul codului cu bare, dar format din caractere lizibile. Prezen!a lui este obligatorie "i sere"teintroducerii manuale în baza de date a codului produsului, dacă sistemul de citire sau de prelucrareinformatică nu este operabil ori codul este deteriorat# caracterul de control cifra de control - are rolulde identificare a eentualelor erori, lucru posibil prin utilizarea unui algoritm specific fiecărui tip de cod#

în unele cazuri este posibilă c$iar reconstituirea codului deteriorat./e0nica imprimării codului cu bare este ariată, fiind influen!ată de factori cum sunt condi!iile demediu în care se desfă"oară transportul sau se păstrează mărfurile "i suportul (tipul ambalajului) pe carese aplică. +tandardele existente pe plan european se referă la te$nologia de imprimare a codului, tipul "iculoarea cernelii folosite, pozi!ia codului pe ambalaj, precum "i la materialul din care este confec!ionatsuportul codului. *n ceea ce prie"te aplicarea propriu%zisă a codului, acesta se poate imprima direct peambalaj sau se poate imprima pe o etic$etă, care se aplică ulterior pe ambalajul produsului, fie la

producător, fie la locul unde se execută ambalarea produsului.Legat de suportul material, respecti etic$eta pe care se imprimă codul cu bare, aceasta trebuie să

îndeplinească o serie de cerin!e% &aplicarea să se poată face rapid "i comod# :aplicarea etic$etelor să nulase amprente, zgârieturi, coroziune etc.# :etic$etele trebuie să fie concepute în a"a fel încât încercarea de dezlipiresă conducă la distrugerea lor, pentru a împiedica falsificările# :materialul etic$etelor "i cerneala de imprimare

trebuie să reziste factorilor de mediu (temperatura "i umiditatea aerului, radia!ia luminoasă etc.)# :adeziuletic$etei trebuie să permită aderen!a la materiale dierse (metal, sticlă, mase plastice, opsea, lemn etc.).

/e0nica citirii codului cu bare se bazează pe utilizarea unui ec$ipament specializat, func!ionând pe principiul citirii optice. &n dispoziti de citire este conectat la terminalul punctului de ânzare, care larândul său este legat de un fi"ier unde se înregistrează pre!ul "i caracteristicile produsului. 'ispozitiul descanare a codului poate aea forme dierse (suprafa!ă plană, creion etc.) execută citirea fără a se atingeclaiatura ma"inii de marcat.

rincipalele coduri cu bare utili$ate 'n comerţul internaţionalCodul UPC (Universal Product Code) este folosit mai ales în economia +.&.9. "i a apărut prin anii 6D8din necesitatea cre"terii eficien!ei actiită!ilor comerciale.

C


5/10

9cest cod este format dintr%o serie de 5C caractere numerice, fiecare cu semnifica!ie aparte(figura B.5)4 :primul caracter este de fapt o c$eie a clasificării (/eI number)# :următoarele cinciidentifică producătorul# :următoarele cinci identifică produsul# :ultimul caracter este o cifră de control,serind la înlesnirea citirii optice "i se calculează în func!ie de caracterele precedente.

Jigura B.5 +tructura codului &P0

Codul EAN (European Article Numbering) este o replică europeană la codul &P0 "i a apărutdin necesitatea uniformizării sistemelor de clasificare "i codificare a mărfurilor în sc$imburileinterna!ionale. Jran!a "i 3ermania au fost primele state europene care "i%au dezoltat propriile sisteme declasificare "i codificare folosind modelul american, iar în 57DK a apărut codul E9@, conceput dinini!iatia mai multor state est % europene. 0odul astfel dezoltat este compatibil cu &P0 "i este un codcu bare continuu, bazat pe elemente de grosimi ariabile "i al cărui set de caractere este exclusi numeric.

;ricare ar fi !ara unde este ândut produsul codificat în acest fel, codul său este format din 5Fcifre "i rămâne alabil, fiind independent de pre! sau condi!ii de aproizionare. El figurează încataloagele de referin!e "i pe documentele administratie (bonuri de comandă % lirare, facturi). ot

printr%un cod E9@ se identifică produsele în documentele comerciale, în unită!ile prestatoare, înconsigna!ii etc.

ersiunea românească a codului E9@ (figura B.C) con!ine o serie de 5F caractere numerice,astfel4 :indicativul ţării % primele trei cifre reprezintă prefixul !ării, atribuit de E9@ "i se aplică

produselor fabricate "i c$iar comercializate în !ară (pentru Gomânia este B7K)# : identificarea produsuluise face prin nouă cifre4 0@P (0odul @a!ional al Producătorului), care este atribuit de E9@ Gomânia înmomentul aderării "i are patru cifre, urmat apoi de 0>P (0odul interfa!ă al Produsului) care are cinci cifre"i sere"te la identificarea produsului# :cifra de control are acela"i rol ca "i în cazul codului &P0.

B 7 K 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8Pre

fix !ară0@P 0>P

Jigura B.C +tructura codului E9@

rebuie precizat că la producător se aplică numerotarea conform codului E9@ numai pentru produsele care se distribuie în mod general "i fără restric!ii. *n alte cazuri, numărul este un simplu cod, curol de identificare unică a articolului respecti.

Pentru codificarea E9@ la producător există două ersiuni4• versiunea generală, de 5F caractere, descrisă mai sus# această ersiune se nume"te !"# ()#•

versiunea scurtă, care rezeră câmpului >dentificarea produsului doar patru cifre, astfel încâtcodul complet a aea opt caractere numerice. 9ceastă ersiune se nume"te !"# * "i se folose"te încazul în care ambalajul produsului nu are suficient spa!iu pentru a permite tipărirea în condi!iile impusede standard a simbolului E9@ 5F, deci această ersiune este un caz excep!ional.

&tilizarea sistemului E9@ asigură o serie de a+anta,e (. mai sus M aantajele sistemului decodificare), atât pentru producători, cât "i pentru comercian!i "i consumatori.

&n sistem particular de codificare, care prezintă aantaje majore, dar care nu s%a consacrat(rămas la stadiul de tatonare), este codul Calra descris în literatura japoneză. 'e"i nu este un cod cu bareîn adeăratul sens al cuântului, oferă o capacitate de cuprindere mult mai mare decât codurile &P+ "iE9@. 0alra folose"te "iruri de pătrate, fiecare fiind diizat în alte patru pătrate albe A negre, care, princombinare, permit ob!inerea unui număr foarte mare de coduri numerice (de exemplu, un "ir de zece

pătrate poate conduce la ob!inerea a peste un trilion de combina!ii numerice).

B

/ / / C

c$eia clasificăriicodul

producătoruluicodul produsului

cifra de control


6/10

Codificarea cu bare a publicaţiilor&n caz particular de codificare E9@ este cel folosit pentru căr!i (>+@) "i publica!iile periodice (>++@),

prin care editorii au posibilitatea de a%"i codifica articolele sau publica!iile lor într%o manieră recunoscută pe plan interna!ional. Prima edi ie a >+@ datează din 57DC i face obiectul standardului >+; C58.ț ș

1istemul #12& (>nternational +tandard oo/ @umber) se bazează pe un cod cu 58 caracterenumerice, grupate pe patru secen!e (primele trei de lungime ariabilă), separate de cratimă (de exemplu7DF%B85%8%N). 'e la începutul anului C88D, s%a trecut la codul >+@ de 5F cifre, organizate în Bsecen e (adaosul este localizat la începutul codului i reprezintă cifrele 7D sau 7D7)# în acest fel, codulț ș>+@ a deenit compatibil cu standardul de coduri de bare E9@%5F. Există posibilitatea conertiriicodurilor de 58 caractere în coduri de 5F caractere, folosind conertorul furnizat de ;rganiza ia >+@.ț+emnifica!ia celor patru secen!e de cod, din ersiunea >+@%58, este următoarea4 :prima secen!ăreprezintă codul !ării (indică grupul na!ional, lingistic "i geografic)# de exemplu, codul 7DF identificăeditorii din Gomânia# :secen!a a doua reprezintă codul de identificare al editurii# :secen!a a treiareprezintă numărul de ordine al căr!ii editate (lungimea acestui cod ariază în func!ie de numărul căr!ilor

publicate)# :ultima secen!ă reprezintă cifra de control (această cifră este rezultatul unui algoritmmatematic "i sere"te pentru erificarea corectitudinii codului). ; carte poate aea mai multe coduri>+@ dacă se publică i în alte limbi A ări.ș ț +istemul de codificare >+@ nu oferă protec!ie juridică înceea ce prie"te drepturile de autor, serind numai pentru identificarea publica!iilor.

1istemul #11& este folosit pentru codificarea distinctă a publica!iilor periodice, iar acronimul săuînseamnă număr internaţional standard pentru periodice (>nternational +tandardized +eries @umber).Prin sistemul de codificare >++@ se identifică în mod unitar titlul unei publica!ii periodice, independentde limba în care este redactat textul sau de !ara în care se editează publica!ia. 9cest cod nu are nici o altăsemnifica!ie în afară de faptul că identifică un anumit titlu, codul fiind acordat de către agen!iile na!ionale>++@, constituite într%o re!ea interna!ională, coordonată de 0entrul >nterna!ional >++@ de la Paris. *nGomânia, sistemul de codificare este gestionat de 0entrul Gomân >++@. +istemul >++@ se bazează pe uncod cu caractere numerice, grupate pe două secen!e, separate de cratimă (de exemplu 5CFK%BHD).Primele "apte cifre reprezintă codul publica!iei, iar ultima cifră este cifra de control.

Pentru fiecare publica!ie, codul >++@ este asociat cu titlul%c$eieO al publica!iei. 9cest titlu estestabilit de agen!iile na!ionale >++@, în momentul înregistrării publica!iei respectie, în scopul acordăriicodului.

Ciclul de +iaţă al produselor şi produsul nouLumea mărfurilor include o nesfâr"ită gamă de produse care, în priin!a noută!ii, ariază de la noutateabsolută (prima apari!ie) până la produse cu ec$ime indefinită. ;ricare din produsele existente într%oofertă are un ciclu de ia!ă propriu. 0onform concep!iei clasice, ciclul de viaţă al unui produs (figura 5)cuprinde patru faze principale, similare prin analogie cu cele parcurse de fiin!ele ii. 9stfel, prima fazăeste cea a lansării produsului (na"terea), urmată de faza dezvoltării (adolescen!a), apoi de fazamaturităţii (ârsta adultă), ultima fază fiind cea a declinului (îmbătrânire "i dispari!ie). Potriit unor opinii, acestor patru faze li se poate adăuga încă o etapă ini!ială, cea a concepţiei produsului.

Jigura 5. 0iclul de ia!ă al produsului

L a n s a r e

' e z o l t a r e

< a t u r i t a t e

t e ' e c l i n

olumânzări

Profitimp

0 o n c e p ! i e


7/10

0urba ciclului de ia!ă al produsului reflectă, în general, eolu!ia cifrei de afaceri aferente produsului respecti. 0urba profitului este diferită, ceea ce înseamnă că între ciclul de ia!ă al produsului propriu%zis "i ciclul de ia!ă al pie!ei acestuia este o rela!ie directă. 0urbele profitului "i a olumuluiânzărilor pot cunoa"te aria!ii, deoarece uneori profitul poate fi important, c$iar dacă olumulânzărilor intră în declin.

*n teoria economică se cunosc următoarele tipuri de cicluri de ia!ă ale produselor, în func!ie detipul pie!ei produsului respecti4

• pe pieţele cu evoluţie uniformă produsele au un ciclu de ia!ă cu o dezoltare uniformă, ceea cefacilitează "i actiită!ile de preizionare a ânzărilor (de exemplu, pia!a teleizoarelor, care a cunoscut întimp o eolu!ie relati constantă)#

• pe pieţele produselor 3fără v4rstă5 (cum sunt pâinea, za$ărul, sarea de bucătărie etc.), ciclulde ia!ă este caracterizat printr%o fază de maturitate extrem de lungă. Lansarea de produse noi în acestcaz se face pentru reîmprospătarea interesului consumatorilor pentru pia!a respectiă#

• pe pieţele produselor cu ciclu de viaţă foarte scurt se remarcă o cre"tere spectaculoasă dupălansare, dar declinul surine la fel de rapid. +itua!ia este specifică produselor realizate ocazional,eentual pentru a marca anumite eenimente sau fenomene cu impact social deosebit (manifestărisportie de mare amploare, fenomene naturale deosebite, comemorări etc.)#

• pe pieţele produselor cu ciclu de viaţă restr4ns se constată o reducere semnificatiă a durateifiecărei faze (situa!ie specifică produselor estimentare aflate sub influen!a modei, unele produsecosmetice etc.)#

• pieţele cu revitalizare ciclică la anumite interale de timp sunt specifice produselor moto%elo,dar "i unor produse de modă, cu caracter sezonier.

0iclul de ia!ă al produsului poate fi explicat "i în termenii comportamentului consumatorilor. *nfaza lansării "i în cea a dezoltării, produsul nou a fi adoptat doar de cei mai inoatii consumatori,

pentru ca în faza maturită!ii tot mai mul!i consumatori să decidă cumpărarea produsului, până în clipa încare un alt produs nou î"i face apari!ia. 9"adar, problema esen!ială este determinarea longeită!ii fazei dematuritate "i, mai ales, asigurarea continuităţii procesului de dezvoltare de noi produse.

*n literatura de specialitate, conceptul de produs nou are mai multe accep!iuni, exprimându%se puncte de edere diferite în ceea ce prie"te con!inutul acestuia. Plecând de la rela!ia dintre înnoire M

neoi M calitate "i eficien!ă economică se consideră că produsul nou este cel la care nielulcaracteristicilor de calitate permite diferen!ierea lui fa!ă de alte produse similare, prin depă"irea unui pragminim al noută!ii (fie prin cre"terea numărului de caracteristici, fie prin îmbunătă!irea nielului unor caracteristici existente), prag care se reflectă într%o măsură diferită de satisfacere a neoiiconsumatorilor .

Pentru a defini produsul nou trebuie aut în edere atât gradul de originalitate te$nică, dar "i posibilele sc$imbări proocate în comportamentul consumatorului. 9stfel, putem distinge trei arianteale înnoirii produselor "i sericiilor4

a) Produse noi fără aans te$nologic. 9ceste bunuri de consum sunt noi pentru producătorulrespecti, dar nu încorporează efecti un progres te$nic. Exemple în acest sens sunt4 extinderea gamei de

produse deja existente (o aromă nouă la o pastă de din!i etc.)# lansarea unui produs deja existent pe o pia!ă nouă, eentual într%o altă !ară# lansarea unui produs nou pentru producătorul respecti, dar care estedeja pe pia!ă, fiind fabricat de concuren!ă.

b) @oută!i te$nologice care nu antrenează modificări majore în comportamentul consumatorului.9desea reprezintă o u"oară modificare a formulei? de bază a produsului, în scopul ameliorării

performan!elor sau pentru reducerea costului de fabrica!ie. Exemple4 liofilizarea cafelei solubile în scopulconserării mai bune a aromei, aplicarea unui procedeu suplimentar de antiseptizare al laptelui,introducerea unui ceas electronic la bordul unui autoturism etc.

c) @oută!i te$nologice majore, ce aduc sc$imbări în comportamentul consumatorului. 'e celemai multe ori este orba de crearea unor neoi sociale noi, implicit a produselorAsericiilor care lesatisfac. Exemple4 curieratul electronic de tip e%mail, comer!ul electronic, telefonul mobil, cititorul

portabil de suporturi de memorie etc. 9ceste noută!i au impact puternic asupra comportamentului decumpărare "i asupra structurii ofertei.

0irecţii de di+ersificare şi 'nnoire a ofertei de mărfuri


8/10

foarte dinamic, deoarece eolu!ia societă!ii umane a extins paleta de trebuin!e, pe de%o parte, iar celeexistente trebuiesc satisfăcute la un niel superior. *n aceste condi!ii, agen!ii economici sunt confrunta!icu două tendin!e contradictorii4 :tendin!a de optimizare a actiită!ii prezente# :tendin!a de dezoltare, de

pregătire a premiselor economice "i te$nice ale actiită!ii iitoare, în scopul adaptării rapide la muta!iileinterenite în cererea "i preferin!ele pie!ei.

9cest complex de factori economico%sociali pune în eiden!ă o latură fundamentală a actiită!iide produc!ie % înnoirea continuă a nomenclatorului de produse.

Pentru a determina olumul "i structura bunurilor de consum care trebuie realizate, precum "icalitatea acestora, se apelează la cercetarea pie!ei. Punctul de plecare într%o cercetare de pia!ă îl constituietrebuin!ele umane care, datorită progresului te$nic, manifestă o puternică diersificare. @eoile suntstructurate diferit în func!ie de4 enituri, profesie, aptitudini etc.# de aceea, calitatea bunurilor de consumtrebuie să fie diferen!iată în cadrul aceleia"i grupe sau subgrupe de produse. 'e aici rezultă necesitateacercetării trebuin!elor umane în complexitatea lor, în corela!ie cu dinamica gamei sortimentale "i acalită!ii produselor.

*n acest context, este eident că între neoi, structura gamei sortimentale "i calitatea produselor "i eficien!a economică există o relaţie de interdependenţă dinamică. 'e aceea, în politica de produs pecare trebuie s%o definească orice întreprindere producătoare, se disting două strategii de bază4:producerea în mod constant a unui sortiment restrâns de produse (strategia specializării)# :fabricarea

unei game sortimentale largi (strategia diersificării). +trategia producerii în mod constant a unuisortiment restrâns este adoptată cu precădere de întreprinderile furnizoare de mijloace de produc!iedeoarece le oferă posibilitatea realizării unor produse cu competitiitate ridicată, în timp ce strategia

producerii unei game largi, destinată unui număr mare de utilizatori, este preferată de întreprinderile producătoare de bunuri de consum care, astfel, pot să armonizeze preocuparea de optimizare a produc!iei.

*ntr%un context economic concuren!ial, înnoirea produselor, adică cercetarea "tiin!ifică,dezoltarea "i lansarea de produse sau sericii noi, reprezintă mijlocul esen!ial prin care se păstreazăsegmentul de pia!ă sau, eentual, prin care se extinde acest segment.


9/10

+ursele poten!iale de generare de idei pentru produse noi pot proeni din următoarele "asecategorii4 5.Centrele proprii de cercetare.


10/10

fiecare participant înscrie în carnet ideile proprii priind solu!ionarea problemei# : la sfâr"itul perioadeirespectie, fiecare participant a elabora un rezumat în care a expune cea mai bună idee personală,

precum "i alte idei asociate ideii principale# :coordonatorul grupului studiază fiecare propunere, dupăcare întocme"te un rezumat detaliat cu solu!iile primite de la participan!i# :restituirea carnetelor cătremembrii grupului împreună cu rezumatul elaborat de coordonator# :organizarea unei dezbateri finale îngrup în ederea selectării celor mai bune idei pentru solu!ionarea problemei.

d) #e$nica %elp$i Principiul metodei este consultarea unui grup de speciali"ti în legătură cusolu!ionarea unor probleme, cu men!iunea că ace"ti speciali"ti lucrează indiidual. e$nica 'elp$i sefolose"te mai ales pentru prognoze comerciale "i te$nologice, fiind o metodă intuitiă, iar succesul săudepinde de claritatea problemei care a fi supusă anc$etei, de timpul acordat "i de calitatea

participan!ilor. %plicarea metodei presupune parcurgerea următoarelor etape4 : pregătirea şi lansareaanc0etei, ceea ce presupune definirea problemei, întocmirea unui c$estionar, selectarea speciali"tilor careor participa la anc$etă "i expedierea c$estionarelor către aceste persoane# :anc0eta propriu-zisă, în carespeciali"tii completează c$estionarele primite "i se prelucrează răspunsurile primite. 'acă nu se constatăacordul a cel pu!in B8 din părerile exprimate, se întocme"te un nou c$estionar, care sintetizeazărăspunsul de la c$estionarul anterior "i se cer păreri suplimentare. 9stfel, fiecare specialist a cunoa"te

părerile exprimate de ceilal!i "i î"i a reformula răspunsul, în func!ie de aspectele pe care, ini!ial, le%aneglijat. Găspunsurile la cel de%al doilea c$estionar or fi prelucrate, iar procedeul se poate relua pînă la

punerea de acord a cel pu!in B8 din părerile exprimate# :valorificarea informaţiilor este etapa în care seanalizează "i se interpretează informa!iile culese, ajungându%se la o decizie care a fi adoptată deconducerea organiza!iei respectie.

e) Anali&a morfologică 'ic* Principiul metodei îl reprezintă identificarea tuturor solu!iilor posibile pentru rezolarea unei probleme date, fiind folosită cu succes în realizarea de produse noi saumodernizarea celor existente. %plicarea metodei presupune parcurgerea următoarelor etape4

: pregătirea, fază în care se precizează problema care trebuie solu!ionată, de exemplu produsulnou care trebuie realizat, definindu%se principalele caracteristici de calitate#

:analiza caracteristicilor de calitate, fază în care se stabilesc factorii posibili de influen!ă asupraacestor caracteristici. Jiecare caracteristică "i factorii respectii se înscriu apoi în ni"te matrici liniare. 'eexemplu, presupunând că se dore"te lansarea unui nou model de autoturism, se disociază calitatea

acestuia pe mai multe func!ii (confortul în $abitaclu, sistemul de propulsie, sistemul de direc!ie, sistemulde frânare etc.), iar în cadrul fiecărei func!ii se separă caracteristicile de calitate mai importante (a 5, aC,Q, b5, bC, Q), ca în figura C. Prin încercuirea unui factor din fiecare matrice "i unirea ulterioară a acestor cercuri se poate reprezenta o solu!ie pentru rezolarea problemei#

Jigura nr. C

Cap. 5k Sistematica si Directii ...doc

Documents

Transcript of Cap. 5k Sistematica si Directii ...doc