Cap 5 - Sisteme Avansate de Productie

5. SISTEME AVANSATE DE PRODUC|IE

Problematica dezvolt[rii ]n continuare a produc\iei de bunuri a

fost subiectul multor dezbateri, lucr[rii =i teorii care, ]ntr-o form[ sau

alta presupun o reducere drastic[ a acesteia ]n favoarea produc\iei =i

valorific[rii informa\iei.

Sub diverse denumiri - <epoca tehnotronic[> (Zbigniew

Brzezinscki), <societatea supraindustrial[> (Alvin Tofler), <societatea

postindustrial[> (Daniel Bell), se reg[sesc acelea=i idei esen\iale care,

av`nd la baz[ muta\iile profunde provocate de revolu\ia tehnico-

=tiin\ific[ actual[, prev[d declinul industriei =i reducerea rolului for\ei de

munc[ productive.

}n prezent asist[m la o revizuire a acestor teorii at`t pe plan

teoretic c`t =i practic. F[r[ a nega rolul dinamizator pe care ]l au ]n

prezent electronica, informatica =i sistemele de calcul electronic autori

de prestigiu (St. Cohen, J. Zysman _ The myth of the post-industrial

economy, 1987) analiz`nd principalele caracteristici =i tendin\e ale

sistemelor economice actuale, subliniaz[ faptul c[ acestea nu vor putea fi

pe de-a-ntregul informa\ionale sau post industriale. Produc\ia de bunuri

se va men\ine deoarece se vor men\ine nevoile obi=nuite ale oamenilor:

]mbr[c[minte, locuin\e, alimente etc., nepun`ndu-se problema unui

sistem economic care s[ produc[ =i s[ valorifice numai informa\ie.

}n acest context se poate afirma c[ produc\ia de bunuri va continua

dar vor avea loc modific[ri profunde care nu vor mai fi compatibile cu

concep\iile =i metodele actuale de produc\ie.

Principala transformare a mediului economic, care impune

sistemelor de produc\ie un continuu proces de adaptare, const[ ]n

accentuarea fenomenului de <nevoi strict individualizate>.

cap.5 Sisteme avansate de produc\ie

217

Problema principal[ a noilor sisteme de produc\ie, denumite

<avansate> (SAP - sisteme avansate de produc\ie) const[ ]n a r[spunde

acestor nevoi ]n condi\ii de eficien\[ =i timp de r[spuns minim.

Astfel sistemele avansate de produc\ie se vor constitui ]ntr-o

sintez[ a celorlalte dou[ tipuri de sisteme de produc\ie: de tip

manufacturier =i de tip ma=inist prin urm[toarele caracteristici generale:

- factorul uman ]=i recap[t[ rolul avut ]n primul caz, ]n\eleg`ndu-se

faptul c[ <oamenii fac competitiv[ o ]ntreprindere>;

- ma=inile, utilajele, sistemul de fabrica\ie ]n ansamblu, de tip flexibil,

permite realizarea unor produse unicat dup[ principiile produc\iei de

serie mare =i mas[, deci cu costuri reduse =i productivitate ridicat[;

- tehnica de calcul =i produsele software devin elemente cheie ale noii

structuri, asigur`nd coordonarea =i conducerea procesului de produc\ie;

- ]ntreaga activitate este privit[ sistemic, toate compartimentele fiind

integrate organic =i subordonate \elului comun.

5.1 Transform[ri structural calitative ale bazei tehnice ]n

perspectiva SAP

Elementele principale ale bazei tehnice le constitue ma=inile

unelte cu comand[ numeric[, centrele de prelucrare, manipulatoarele,

robo\ii, transportoarele automate care conduc la:

A. SFF - sisteme flexibile de fabrica\ie;

B. CIM - sisteme de produc\ie integrate prin intermediul

calculatorului (Computer Integrated Manufacturing).

A. SFF nu constitue o solu\ie universal[, aplicabil[ ]n orice

condi\ii, ci un mod de r[spuns la un anumit tip de cerin\[.

Supraestimarea importan\ei acestui tip de sistem de fabrica\ie =i

INGINERIA SISTEMELOR DE PRODUC|IE

218

adoptarea ideii c[ prin flexibilizarea fabrica\iei se rezolv[ automat toate

problemele unei produc\ii modeerne, nu poate avea ca rezultat dec`t

dotarea cu utilaje foarte sofisticate care s[ func\ioneze cu o eficien\[

economic[ mai mic[ dec`t a celor pe care le-au ]nlocuit. Rolul SFF ]n

cadrul sistemelor avansate de produc\ie poate fi ]n\eles din analiza

prezentat[ ]n figura 5.1. Se observ[ c[ SFF devine eficient doar ]n

anumite limite, atunci c`nd se realizeaz[ serii scurte sau medii de

fabrica\ie, care se repet[ frecvent ]n timp.

Implementarea unui astfel de sistem de fabrica\ie trebuie s[ \in[

seama de costul lor foarte ridicat =i de economia realizat[ prin eliberarea

for\ei de munc[ umane (care ]n cadrul unor economii ]n tranzi\ie

constitue un impediment major, av`ndu-se ]n vedere nivelul foarte sc[zut

a costurilor cu for\a de munc[ - salariile).

Fig. 5.1

B. Sistemul CIM - de produc\ie integrat[ cu ajutorul calculatorului

- este un sistem de pproduc\ie cu bucl[ de reglare ]nchis[, pentru care


219

]ntr[rile sunt comenzile generale, iar ie=irile - produsele finite, expediate

]n momentul cerut de beneficiari.

Sistemul poate fi complet automatizat: sistemul informatic

coordoneaz[ =i conduce ]ntregul proces productiv, de la proiectare,

]ntocmirea specifica\iilor de materiale, transportul =i manipularea

acestora, p`n[ la fabricarea proprizis[ =i expedierea produselor.

}n aceste condi\ii for\a de munc[ va fi folosit[ ]n special ]n

procesele informa\ionale =i cele legate de men\inerea sistemului de

produc\ie ]n stare de func\ionare.

Structura CIM trebuie s[ aib[ ]n vedere toate activit[\ile cerute de

procesul de produc\ie. O astfel de structur[ cuprinde:

CAD + CAT

CAD - proiectare asistat[ de calculator (Computer Aided Desing)

- ]nglobeaz[ seturi de programe de calcul specifice urm[toarelor

activit[\i:

- efectuarea calculelor inginere=ti de proiectare;

- realizarea de schi\e, planuri =i proiecte;

- elaborarea specifica\iei de materiale =i materii prime;

- proiectarea =i realizarea documenta\iei tehnologice;

- evaluarea costurilor de produc\ie.

CAT - testare =i verificare asistat[ de calculator (Computer Aided

Testing) cuprinde seturi de programe pentru:

- simularea pe calculator a condi\iilor de lucru;

- sinteze grafice pentru reproiectarea unor modele;

- analiza =i selec\ia variantelor optime.

Sistemul CAT u=ureaz[ =i simplific[ munca de testare, nemaifiind

necesare experine\e costisitoare =i de lung[ durat[.

Importan\a sistemelor CAD + CAT trebuie apreciat[ prin faptul

c[, de=i cheltuielile de proiectare nu reprezint[ dec`t 5 ... 6 % din


220

cheltuielile totale de produc\ie, deciziile adoptate ]n aceast[ faz[ a

procesului de produc\ie antreneaz[ aproximativ 85 % din resursele

productive.

CAL + CAP + CFP

Planificarea, pregatirea si controlul fabricatiei se realizeaza prin

intermediul urmatoarelor sisteme:

CAL - aprovizionarea si desfacerea asistata de calculator

(Computer Aided Logistic) este asigurata prin:

- lansarea de ordine de intrare/iesire a materialelor si materiilor prime

necesare/produse finite;

- planificarea si distribuirea mijloacelor de productie necesare ;

- controlul calitatiiproduselor finite.

CAP - pregatirea si programarea fabricatiei asistata de calculator

(Computer Aided Planing), contine pachetele de programare pentru:

- lansarea bonurilor de materiale, a fiselor de insotire (manopera)si a

documentatiei tehnologice de executie;

- pregatirea si planificarea capacitatii existente;

- lansare in fabricatie a SDV-urilor necesare.

CFP - activitatea financiar-contabila asistata de calculator

(Computer Financial Planing), cuprinde pachete de programe pentru:

- evidentele financiar-contabile;

- calculul costurilor si preturilor;

- gestiunea stocurilor.

Prelucrarea rapida a datelor (informatiei) intr-un sistem de calcul

integrat permite reducerea ciclului de fabricatie prin scurtarea fazei

pregatitoare. Se pot adopta variante optime prin simularea costurilor

inc[ din faza de planificare =i pregatire.


221

CAM - fabricarea asistat[ de calculator Computer Aided

Manufacturing) - partea central[ a sistemului CIM integreaza

activitatiile:

- deplasarea, stocarea si urmarirea materialelor pe fluxul de fabricatie;

- conducerea directa a masinilor si utilajelor (MCN, roboti,

manipulatori);

- controlul calitatii dupa fiecare faza de fabricatie.

Utilizarea MCN -masinilor de comanda numerica, controlate de

calculatorul central sau local, permite prelucrarea unor piese complexe

]ntr-un timp scurt, elimin`ndu-se fazele transpunerii programelor pe

suport material, iar trecerea de la un tip de pies[ la altul se face rapid

astfel ]nc`t este posibil[ atingerea unui grad mare de flexibilitate.

Procesul de produc\ie din construc\ia de ma=ini caracterizat prin

discontinuitate cap[t[ astfel un pronun\at caracter de flux continuu.

Sistemul CAM are o structur[ piramidal[, fiind ierarhizat ]n

func\ie de subsistemul condus: fabric[, sec\ie, atelier, punct de lucru.

Pentru o conducere optim[ a procesului de fabrica\ie, op\iunile de

operare la fiecare nivel ierarhic pot fi utilizate ]n orice combina\ie.

Aceea=i informa\ie poate fi afi=at[ la mai multe posturi de operare =i

astfel se poate controla procesul de fabica\ie din mai multe puncte. }n

vederea elimin[rii suprapunerilor, se incorporeaz[ priorit[\i , asigur`ndu-

se accesul ]n mod univoc. Priorit[\ile de operare direct[ cresc cu

apropierea de punctul de lucru.

CC - calculatorul central asigur[ leg[turi func\ionale ]ntre toate

sta\iile de operare, realiz`nd, prin intermediul unei re\ele de comunica\i,

trasnsferul de date (informa\ie, comenzi) privind urm[toarele:

- nivelul parametrilor sistemului de fabrica\ie;

- acumulare de date de la sta\iile de operare;

- optimizarea proceselor la nivel local;


222

- dialoguri cu sistemele CAD, CAT, CAL, CAP;

- semnalarea defec\iunilor, localizarea =i diagnoza lor =i emiterea

instruc\iunilor (comenzi) necesare pentru restabilirea lor la func\onarea

normal[ a sistemului.

Fiabilitatea CIM trebuie s[ fie foarte ridicat[, deoarece conducerea

direct[ a ma=inilor se realizeaz[ f[r[ interven\ia operatorului uman.

Aceast[ fiabilitate se ob\ine prin:

- func\ionarea automat[ a sta\iilor de operare (fa\[ de unitatea central[);

- asigurarea unui grad de redundan\[ care s[ permit[ func\ionarea

sistemului dac[ anumite elemente se defecteaz[;

- func\ionarea independent[ =i autonom[ a modeulelor de interfa\[.

Redundan\a trebuie asigurat[ func\ional la toate nivelurile:

calculator central, sta\ie de proces, re\ea de comunic\ie, sistem de

alimentare. La nivelul sta\iilor de proces, redundan\a este asigurat[ prin

existen\a unor modeule care dubleaz[ unitatea central[ de procesare,

modulul de cuplare cu re\eua de comunica\ii etc. Unitatea central[ de

procesare redundant[ con\ine acelea=i programe ca =i cea func\ional[ =i

stocheaz[ ]n memorie toate datele curente ]n cicluri temporale

prestabilite. }n caz de defec\iune, modulele redundante intr[ automat ]n

func\iune, semnaliz`nd totodat[ acest lucru calculatorului central.

Punerea la punct =i implementarea unui sistem CIM este dificil[ =i

dureaz[ o mare perioad[ de timp (4 ... 5 ani). Acest lucru se realizeaz[ ]n

mai multe etape: introducerea sistemelor CAD, CAT, CAP, CAM etc.

urmate de integrarea lor ]n sistemul CIM. Etapa integratoare este cea mai

complicat[, reclam`nd fonduri mari de investi\ii, oprirea fabrica\iei =i

adoptarea de noi metode de conducere.


223

5.2 Rolul factorului uman ]n perspectiva SAP

Fa\[ de sistemele de produc\ie conven\ionale ]n care for\a de

munc[ avea rol strict de execu\ie a unor sarcini bine stabilite =i

determinate, ]n sistemle avansate de produc\ie aprecierea individual[ =i

colectiv[ se face pe baza prestigiului profesional care devine =i

elementul motiva\ional predominant.

SAP implic[ o descentralizare ]n luarea deciziilor, plasarea

responsabilit[\ilor c`t mai aproape de locul ]n care sunt efectuate

activit[\ile productive. Aceasta ]nseamn[ mai mult[ autoritate la nivelul

echipelor de lucru formate din 5 ... 7 membri =i care se ocup[

concomitent cu sarcinile productive, de calitate, costuri, siguran\a

muncii.

Datorit[ acestor elemente a fost posibil[ introducerea conceptului

de <]mbun[t[\ire continu[> (KAIZEN - ]n japonez[) care presupune ca

fiecare om, la locul de munc[, s[ fac[ propuneri de ]mbun[t[\ire a

produsului sau a procesului productiv.

Prin introducerea SAP (CIM =i SFF) se reduce num[rul de

personal direct productiv, dar concomitent, spore=te nivelul de calificare

=i cuno=tin\e, pun`ndu-se problema, chiar, a priorit[\ii <capitalului

intelectual> fa\[ de cel clasic.

Devine evident c[ f[r[ o preocupare permanent[ =i riguroas[

pentru preg[tirea =i perfec\ionarea for\ei de munc[, SAP nu pot

func\iona ]n condi\ii bune. Ca urmare problemele care se impun a fi

analizate sunt:

- modific[rile structurii profesionale =i de calificare a for\ei de

munc[;

- cerin\ele =i exigen\ele preg[tirii profesionale.


224

A. Implementarea SAP bazate pe microelectronic[, ]n spe\[

robotizarea =i automatizarea genereaz[ procese =i fenomene cu efecte

contradictorii ]n evolu\ia con\inutului muncii, ]n structura profesional[ =i

de calificare a for\ei de munc[, astfel:

A1. Diminuarea rolului muncii fizice, a celei necalificate

monoton], grea =i periculoas[ =i cre=terea ]n importan\[ a muncii

intelectuale.

A2. Cre=terea gradului de standardizare =i tipizare a proceselor de

munc[: meseriile =i profesiile operative cap[t[, ]n condi\iile

automatiz[rii flexibile =i a robotiz[rii, un con\inut de supraveghere,

control =i paz[ a func\ion[rii =i integrit[\ii utilajelor, care execut[

]ntreaga gam[ de opera\ii =i lucr[ri ]ntr-un ritm =i cu o frecven\[

imposibil de realizat pe calea proceselor manual mecanizate.

A3. Apari\ia de noi meserii =i profesiuni, grupate pe trei mari

categorii de personal:

a) ingineri =i tehnicieni ]n domeniile electronicii, mecanicii,

sistemelor de control, sistemelor de produc\ie;

b) inginerii, tehnicieni =i anali=ti de sistem califica\i ]n domeniul

logicii sistemelor =i al software - lui;

c) muncitori califica\i, de tip contemporan, ]n domeniul prelucr[rii

datelor, regl[rii, repar[rii =i ]ntre\inerii sistemelor automatozate.

A4. Integrarea accentuat[ a meseriilor =i profesuinilor ]n echipe de

mici dimensiuni cu caracter multidisciplinar. Trecerea de la

<specializarea> caracteristic[ proceselor de produc\ie mecanizate la

<polivalen\a> muncitorului, posesor al unei diversit[\i de aptitudini =i

cuno=tin\e, m[re=te flexibilitatea resurselor umane. Se modific[

semnifica\ia indicatorilor cu care se apreciaz[ nivelul de calificare:

nivelul de =colarizare devine indicator principal cu reducerea


225

considerabil[ a importan\ei indicatorului/criteriului experine\[

profesional[.

B. }n condi\iile ]n care decalajul dintre evolu\ia tehnicii =i nivelul

de calificare al for\ei de munc[ este ]n continu[ cre=tere, formarea

profesional[ a for\ei de munc[ devine un proces ne]ntrerupt care trebuie

s[ ocupe 10 ... 15% din timpul de munc[ al lucr[torului.

De asemenea, av`nd ]n vedere c[ pe parcursul vie\ii active

lucr[torul va trebui s[-=i schimbe de cel pu\in dou[ sau trei ori meseria,

preg[tirea permanent[ devine o condi\ie esen\ial[.

}n privin\a educa\iei =i form[rii profesionale se apreciaz[ c[,

pentru a face fa\[ progresului tehnic =i tehnologic, sistemul de

]nv[\[m`nt are nevoiede o strategie grupat[ ]n jurul a trei direc\ii

principale:

a) modernizarea ]nv[\[m`ntului =tiin\ific =i tehnic =i edificarea

unei culturi tehnologice bazat[ pe utilizarea calculatorului =i pe

st[p`nirea noilor tehnologii;

b) transformarea sistemelor de ]nv[\[m`nt =i de formare astfel

]nc`t ele s[ fie ]n m[sur[ s[ anticipeze pentru a deveni factor de inovare

=i progres tehnic; acest lucru este posibil prin ]ncurajarea fiec[rui individ

s[ <]nve\e arta de a ]nv[\a>;

c) sporirea flexibilit[\ii sistemelor de educa\ie =i formare

profesional[ prin colaborarea cu industria =i institu\iile specializate ]n

elaborarea noilor tehnici =i tehnologii; reexaminarea periodic[ a

programelor pentru ca acestea s[ reflecte exigen\ele economice ]n

materie de calificare, cuno=tiin\e =i comportament.


226

5.3 Metode de conducere, organizare =i asigurarea calit[\ii

specifice SAP

5.3.1 Metoda <exact la timp> - JIT (Just In Time)

Metoda denumit[ =i <zero stocuri> (KANBAN) are la baz[ ideea

reducerii cantit[\ii de munc[ trecut[ ]nmagazinat[ ]n stocurile de materii

prime, materiale, piese, subansamble =i implicit reducerea global[ a

costurilor aferente men\inerii acestor stocuri, indiferent de volumul

produc\iei.

Minimizarea stocurilor are loc concomitent cu sporirea calit[\ii

produselor.

Aplicarea metodei se face pe dou[ planuri distincte:

A. ]n interiorul sistemului productiv;

B. ]n rela\iile cu furnizorii.

A. Metoda se bazeaz[ pe principiul <cerere - tragere> a

subansamblelor =i pieselor de la centrele de fabrica\ie (sec\ii, ateliere)

anterioare celui de montaj. Ordine de fabrica\ie prime=te doar ultimul

centru (sec\ia sau atelierul de montaj). Aceasta este deosebirea esen\ial[

fa\[ de sistemul ma=inist care se bazeaz[ pe principiul <]mpingerii>

]nainte a pieselor f[r[ a interesa faptul dac[ ele vor intra ]n produsul finit

gata de expediere sau se va stoca ]n magazii.

Fiecare pies[ este produs[ doar pentru a satisface o cerere care

vine de la urm[torul loc de munc[, deci orice activitate ]n ]ntreprindere

este dictat[ de sec\ia (atelierul) de montaj. Acesta este =i punctul de unde

]ncepe implementarea metodei JIT. Pentru aceasta este nevoie ca

procesul de fabrica\ie s[ fie ra\ionalizat =i simplificat, ]n primul r`nd prin

eliminarea stocurilor intermediare dintre sec\ii =i a stocurilor de produse

finale.


227

Se produce =i se livreaz[ produse finite doar la cererea unui

beneficiar.

Metoda impune o calitate irepro=abil[ a produselor, deoarece orice

pies[ se execut[ numai ]n cantitatea necesar[ =i neexist`nd stocuri

intermediare, piesele defecte vor compromite produc\ia finit[ zilnic[.

B. A doua etap[ a implement[rii metodei JIT se refer[ la rela\iile

cu furnizorii care trebuiesc convin=i s[ livreze produse de calitate, ]n

loturi mici, zilnic.

5.3.2 Metoda de conducere prin costuri

Metoda analizeaz[ costurile ]n toate etapele de realizare a

produsului =i cu prec[dere ]n etapa de proiectare. Compartimentele

financiar contabile trec de la un rol pasiv, de inregistrare, control =i

informare la unul activ , de participare la cre=terea competitivit[\ii pe

ansamblu a firmei. Rolul inginerilor proiectan\i =i tehnologi este

principal ]n reducerea costurilor =i prin colaborarea cu aceste

compartimente.

Etapele de aplicare a metodei sunt urm[toarele:

1. Stabilirea caracteristicilor minime (tehnice, func\ionale, design

etc.) necesare noului produs.

2. Stabilirea <pre\ului de v`nzare \int[> pe baza unei prognoze

care avalueaz[ pre\urile ce vor fi practicate pe un anumit segment de

pia\[ sau ]ntr-o anumit[ zon[ geografic[. <Pre\ul \int[> reflect[ planurile

strategice ale firmei de a ob\ine un anumit profit din v`nzarea unui

anumit produs.


228

Nu se dezvolt[ noi produse doar pentru a utiliza capacit[\ile de

produc\ie de care se dispune, ci pentru a le vinde cu succes pe o pia\[

prestabilit[.

3. Stabilirea unui <profit marginal minim>.

4. Diferen\a dintre <pre\ul \int[> =i <profitul minim> reprezint[

<costul acceptabil> de produc\ie pentru noul produs.

5. Compartimentele specializate calculeaz[ <costul practic> de

produc\ie bazat pe tehnologiile curente, consumurile normate,

standardele existente etc.

De obicei costul practic este mai mare dec`t cel acceptabil.

6. Conducerea stabile=te un <cost \int[> ]ntre cele dou[, cost care

devine scopul pentru care lucreaz[ to\i angaja\ii: proiectare,

aprovizionare, produc\ie, financiar contabil.

7. Atingerea costului \int[ devine punct de plecare pentru

reducerea permanent[ a acestuia. Prin motivarea tuturor angaja\ilor se

planific[ diminu[ri lunare a costurilor de produc\ie.

5.3.3 Metode de asigurare a calit[\ii

A. Cre=terea importan\ei calit[\ii produselor; conceptul de

asigurare a calit[\ii

Calitatea produselor - m[sura ]n care complexul de ]nsu=iri ale

acestora (tehnice, economice, sociale =i de utilizare) satisfac cerin\ele

pentru care au fost create - constitue un factor decisiv al competitivit[\ii

unei ]ntreprinderi, ridicarea continu[ a acesteia reprezent`nd un obiectiv

prioritar al oric[rei firme moderne.

Caracteristicile de calitate ale produselor sunt: tehnice, economice,

de exploatare, estetico-ergonomice =i sociale.


229

Caracteristicile tehnice - definite de propriet[\ile fizice =i chimice,

de parametrii constructivi, tehnologici =i func\ionali ai produsului - sunt

determinate nemijlocit de solu\iile adoptate ]n activitatea de cercetare =i

proiectare; ele confer[ produsului poten\ial de a satisface, ]ntr-o m[sur[

mai mare sau mai mic[, necesit[\ile consumatorilor.

Caracteristicile economice eviden\iaz[ eforturile necesare fabic[rii

=i exploat[rii produsului (consumuir specifice de fabrica\ie =i exploatare,

pierderi ]n produc\ie, piese de schimb, manoper[ etc.) =i sunt ]n str`ns[

dependen\[ de celelalte caracteristici (]n special tehnice).

Caracteristicile de exploatare definesc u=urin\a =i securitatea

exploat[rii, capacitatea produsului de a func\iona f[r[ defect[ri

(fiabilitate) =i pposibilitatea de a fi men\inut ]n func\iune o anumit[

perioad[ de timp (mentenabilitate). Aceste caracteristici sunt dependente

de cele tehnice =i, de obicei, sunt analizate ]mpreun[.

Caracteristici estetice - specifice laturii emo\ionale pe care o

satisface produsul - se refer[ la culoare, aspect, form[, mod de

prezentare =i ambalare etc.

Caracteristici sociale se refer[ la efecte ca: protec\ia utilizatorului,

toxicitate, nivelul noxelor generate ]n func\ionare etc.

Cerin\ele actuale ale consumatorilor se ]ndreapt[ c[tre produse

superioare calitativ =i se prevede accentuarea acordat[ calit[\ii din

urm[toarele motive:

a) s-a ]n\eles faptul c[ un nivel calitativ superior trebuie asigurat

de c[tre produc[tori, nu pentru a se proteja de eventualele reclama\ii ci

pentru a satisface c`t mai complet cerin\ele consumatorilor;

b) livrarea de produse, ]n condi\iile globaliz[rii este =i va fi strict

reglementat[ de standarde =i norme referitoare la calitate (de exemplu

seria ISO 9000);


230

c) exinderea sistemelor avansate de fabirc\ie =i a principiilor

acestora impune asigurarea unor standarde ridicate de calitate (v. metoda

JIT).

Problema calit[\ii este deosebit de complex[ deoarece este

rezultatul unei activit[\i care se desf[=oar[ pe o lung[perioad[ de timp,

fiind influen\at[ de diver=i factori care, de multe ori nu au leg[tur[ ]ntre

ei. Din acxcest motiv calitatea trebuie abordat[ global, ]n toate fazele de

realizare a produsului, prin intermediul unor programe de asigurare a

calit[\ii.

Asigurarea calit[\ii se define=te astfel:<ansamblul opera\iunilor

prev[zute =i sistematice care sunt necesare pentru a asigura, la un nivel

de ]ncredere satisf[c[tor, c[ un produs sau o instala\ie func\ioneaz[

conform cerin\elor> (Agen\ia Interna\ional[ pentru Energie Atomic[,

codul 50 - c- QA).

Aceast[ defini\ie are la baz[ trei idei cadru:

a) asigurarea calit[\ii implic[ toate ac\iunile ce pot influen\a

calitatea unui produs, adic[ activit[\ile de cercetare, proiectare, execu\ie,

montaj, ]ncercare =i exploatare;

b) aplicarea concret[ numai a ac\iunilor prev[zute de metodele de

asigurare a calit[\ii, orice ini\iativ[ ]nt`mpl[toare fiind exclus[;

c) prin asigurarea calit[\ii se confer[ un anumit grad de ]ncredere

]n func\ionarea ulterioar[ a produsului.

Orice metod[ de asigurare a calit[\ii are la baz[ urm[toarele patru

principii:

I. Existen\a unei documenta\ii tehnice precise =i detaliate.

II. Existen\a unor mijloace tehnice corespunz[toare at`t pentru

fabrica\ie c`t =i pentru verificare calit[\ii.


231

III. Toate organismele implicate trebuiesc integrate ]ntr-o structur[

organizatoric[ bine definit[ care s[ permit[ aplicarea m[surilor de

asigurare a calit[\ii ]n ac\iunile ]ntreprinse.

IV. Posibilitatea dovedirii ac\iunii de asigurare a calit[\ii prin

]ntocmirea =i p[strarea pe o durat[ determinat[ a documentelor necesare.

B. Modalit[\i de abordare a calit[\ii produselor

}n tabelul 4.1 se prezint[ modul de con=tientizare, ]n cadrul firmei,

a importan\ei pe care trebuie s[ o aib[ calitatea produselor =i m[surile

necesare care trebuiesc adoptate pentru atingerea etapei corespunz[toare

metodelor evoluate de asigurare a calit[\ii. Dac[ primele dou[ etape pot

fi parcurse ]n mod incon=tient, celelalte trebuie s[ aib[ la baz[ un plan

director, deoarece implementarea metodelor evoluate de asigurare a

calit[\ii se realizeaz[ pe perioade relativ lungi, 4 ... 5 ani =i necesit[

eforturi investi\ionale =i organizatorice.

Modalit[\ile de abordare a problemei calit[\ii sunt :

a) Strategie defensiv[ de men\inere a pozi\iei pe pia\[

Aceasta pune accent pe m[suri de eliminare a defectelor prin

opera\ii de testare, triere, analize, probe, verificarea loturilor de produse

etc. care sunt ]n sarcina serviciului CTC. Rezult[ o <separare” a acestuia

de restul activit[\ilor din ]ntreprindere, el fiind singurul responsabil de

asigurarea calit[\ii.

Aceast[ strategie impune o activitate de service bine pus[ la punct.

Costurile legate de asigurarea calit[\ii sunt mari.

b) Strategie ofensiv[ de cucerire a noi pie\e pe baza unei calit[\i

ridicate ca o component[ major[ a competitivit[\ii.

Aceasta are ]n vedere ]ntreaga gam[ de activit[\i care concur[ la

realizarea produsului: cercetare, proiectare, aprovizionare, fabrica\ie,


232

desfacere, marketing =i are drept scop prevenirea defectelor =i doar ]n

cazuri excep\ionale eliminarea lor.

C. Costurile calit[\ii

Costurile calit[\ii cuprind toate consumurile materiale =i de munc[

vie care se efectueaz[ de c[tre o unitate productiv[ pentru asigurarea

calit[\ii unui produs. Aceste costuri sunt:

a) Costuri de prevenire a defectelor =i de realizare a fiabilit[\ii,

cuprind costurile pentru:

- elaborarea standardelor de calitate, verificarea calit[\ii proiect[rii

constructive =i tehnologice;

- controlul proceselor;

- prelucrarea suplimentar[ a unor intr[ri necorespunz[toare;

- perfec\ionarea preg[tirii personalului;

- dot[ri necorespunz[toare;

- ambalaje;

- depozitarea =i conservarea materiilor prime =i a produselor;

- recep\ia materialelor;

- controlul pe fluxul de fabrica\ie;

- ]ntre\inerea =i verificarea Sdv – urilor =i AMC – urilor.

b) Costul defectelor, care poate fi:

b1) – interne: valoarea rebuturilordefinitive, a remanierilor =i

verific[rilor de calitate, penalit[\i achitate beneficiarului datorit[ lipsei

de calitate =i pentru stingerea reclama\iilor, alte pierderi (sta\ion[ri de

utilaje, stoc[ri);

b2) – externe: valoarea remedierii defectelro constatate la

beneficiar, cheltuieli cu service –ul ]n perioada de garan\ie, pierderi

datorate trecerii produsului ]n alt[ clas[, alte pierderi (ambalare,

depozitare, transport, declas[ri).


233

Tabelul 5.1

Elemente de apreciere

Etapa I INCERTITU-

DINE

Etapa II CON+TI-

ENTIZARE

Etapa III CUNOA+-

TERE

Etapa IV SIGURAN-

|{

Etapa V CERTITU-

DINE A.La nivelul conducerii: - ]n\elegerea de care d[ dovad[ conducerea firmei fa\[ de serviciul CTC; - atitudinea conducerii fa\[ de serviciul CTC

-neacceptarea calit[\ii ca instrument de conducere; - tendin\a de a ]nvinov[\ii serviciul CTC pentru problemele de calitate

- recunoa=terea faptului c[ activitatea de asigurare a calit[\ii poate fi rentabil[; - nu exist[ dorin\a de a aloca timp =i fonduri pentru asigurarea calit[\ii

- se intereseaz[ de metodele de asigurare a calit[\ii; - devine mai ]nclinat[ spre sprijin =i ajutor

-Participare, ]n\elegere absolut[ a faptului c[ asigurarea calit[\ii este o condi\ie a competitivit[\ii

Implementarea =i perfec\ionarea metodelor avansate de asigurare a calit[\ii care devin parte integrant[ a metodelor de conducere

B. La nivelul serviciului de asigurare a calit[\ii: Stadiile de organizare

Calitatea este ascuns[ ]n compartimentele de preg[tire tehnologic[ =i de fabrica\ie. Accent asupra controlului prin apreciere =i sortare

Este numit un conduc[tor mai activ la serviciul CTC Nu sunt c[utate cauzele noncalit[\ii

Serviciul CTC raporteaz[ direct conducerii firmei Seful CTC are un rol ]n conducerea firmei

Seful CTC face parte din conducerea firmei Se raporteaz[ nivelul calit[\ii existent =i se ]ntreprind ac\iuni preventive

Exist[ un director cu calitatea Prevenirea este activitatea principal[ Calitatea este determinat[ de activitatea de concep\ie

C. Modul de tratarea problemelor

Problemele sunt atacate dup[ cum apar; multe lament[ri =i acuza\ii

Sunt constituite comisii pentru atacarea problemelor Nu sunt acceptate solu\ii pe termen lung

S-a stabilit modul de comunicare a ac\iunilor corective. Problemele sunt solu\ionate ]ntr-un mod ordonat

Problemele sunt identificate ]n stadii incipiente

Cu excep\ia unor cazuri ie=ite din comun problemele sunt preventive

D. Costul calit[\ii ca procent din valoarea produc\iei

Raportat: necunoscut Real = 20

Raportat = 3 Real = 18

Raportat = 6 Real = 12

Raportat = 6,5 Real = 8

Raportat = 2,5 Real = 2,5

E. Ac\iuni ]ntreprinse pentru asigurarea calit[\ii

Activit[\ile de asigurare a calit[\ii sunt neorganizate =i nu se ]n\elege necesitatea organiz[rii lor

Se propun ac\iuni pe termen scurt

Implementarea metodelor de asigurare a calit[\ii prin ]n\elegerea lor =i stabilirea etapelor par\iale

Continuarea aplic[rii ac\iunilor de asigurare a calit[\ii

Activitatea de asigurare a calit[\ii constitue o prezen\[ normal[, continu[

F. Pozi\ia adoptat[ fa\[ de calitate

Nu =tim de ce avem probleme cu calitatea !

Este absolut necesar s[ avem probleme cu calitatea ?

Putem s[ identific[m =i s[ rezolv[m problemele de calitate.

Prevenirea defectelor este o problem[ ]n activitatea noastr[

Stim de ce nu avem probleme cu calitatea !


234

Dac[ ]n totalul costurlor calit[\ii sunt preponderente costurile

defectelor atunci unitatea aplic[ o strategie a calit[\ii de tip defensiv ( de

]nl[turare a defectelor ) iar dac[ preponderente sunt costurile prevenirii

atunci avem de aface cu o strategie de tip ofensiv, ]n care accentul este

pus pe prevenire.

D. Pentru a avea o imagine asupra calit[\ii proceselor =i a

produselor este nevoie de un sistem de indicatori de calitate, care

cuprinde:

- indicatorul de nivel tehnic al produselor;

- indicatorul complex al calit[\ii produselor calculat ca raport

dintre efectul util =i suma costurilor realiz[rii =i exploat[rii produsului;

- indicele costului total al calit[\ii;

- ponderea, ]n costul calit[\ii, a costului prevenirii defectelor =i al

defectelor;

- ponderea costului calit[\ii ]n valoarea produc\iei;

- coeficientul calit[\ii de conforman\[.

E. Metoda <zero defecte>

}n prezent metodele evoluate de asigurare a calit[\ii poart[ nume

diferite, uneori simbolice (Total Quality Control - T.Q.C, Sistem

integrat de asigurare a calit[\ii, Zero defecte etc.) dar ele urm[resc

acela=i lucru: asigurarea unei calit[\i de conforman\[ irepro=abil[ (zero

disparit[\i de la proiect).

Modalit[\ile concrete prin care se rezolv[ aceast[ problem[ impun

necesitatea abord[rii sistemice a tuturor factorilor determinan\i:

- calitatea materiei prime =i a materialelor;

- nivelul tehnologiilor utilizate;

- nivelul de calificare al for\ei de munc[;


235

- nivelul tehnic =i calitativ al echipamentelor din dotare inclusiv

al aparaturii de m[sur[ =i control;

- organizarea fabrica\iei;

- calitatea conducerii.

}n general metodele evoluate de asigurare a calit[\ii, ]ncadrate

generic sub denumirea <zero defecte> au drep obiectiv realizarea

produc\iei f[r[ nici-un defect.

Implementarea metodei se realizeaz[ pe dou[ planuri distincte:

a) }n interiorul unit[\ii productive

Se porne=te de la depistarea defectelor ce apar ]ntr-un interval de

timp si presupune:

- analiza defectelor =i a cauzelor determinate de condi\iile

tehnice, economice =i organizatorice;

- determinarea cheltuielilor necesare pentru eliminarea lor;

- analiza economic[ comparativ[ a variantelor =i adoptarea

deciziilor.

b) }n rela\iile cu furnizorii se impune trecerea de la metoda AQL –

nivel de calitate acceptabil la metoda PPM – p[r\i per milion (sintagm[

folosit[ ]n chimie pentru a desemna substan\e pure care con\in u=oare

urme de alte elemente).

Metoda AQL are la baz[ gruparea defectelor pe clase, de exemplu:

- minore – care nu influen\eaz[ semnificativ posibilitatea de

utilizare a unui produs;

- majore – care pot provoca reducerea substan\ial[ a gradului de

utilizare a produsului;

- critice – compromit func\iile esen\iale ale produsului.

Valorile AQL ( care sunt reglementate prin standarde sau

normative specifice fiec[rei fabrica\ii) reprezint[ nivelul maxim al


236

produselor cu defecte, exprimat procentual, din cadrul lotului livrat,

considerat acceptabil, pentru clasa de defect constatat[.

Metoda PPM este similar[ AQL dar mult mai drasnic[, merg`ndu-

se la o pondere a produselor cu defect (minore, cele majore =i critice

conduc`nd direct la respingerea lotului) de sub 0,1 % fa\[ de p`n[ la 10

% conform metodei AQL.

F. Calitatea – obiectiv strategic multidimensional

}mbun[t[\irea calit[\ii este un obiectiv continuu pentru atingerea

c[ruia trebuie ac\ionat pe mai multe planuri ]n conformitate cu o

strategie de ansamblu.

Pentru aceasta vor fi vizate toate caracteristicile de calitate:

tehnice, economice, de exploatare, estetic-ergonomice =i sociale.

a) Caracteristicile tehnice trebuie s[ situeze produsul printre cele

mai bune din clasa din care face parte. Aceasta implic[:

- performan\e ridicate ale principalilor parametri specifici care se

pot m[sura. Pe aceast[ baz[ se alc[tuiesc ierarhi =i clasamente cu

indicarea obiectiv[ a locului ocupat deprodusul propriu.

- fiabilitate ridicat[: media timpului de bun[ func\ionare devine un

indicator important relevant pentru produsele complexe, mai ales ]n

cazurile c`nd ]ntre\inerea =i piesele de schimb sunt scumpe sau c`nd

perioadele de func\ionare sunt limitate ]n timp.

- durabilitatea sau durata de via\[ este un indicator specific

produselor care nu mai pot fi reparate sau repararea lor cost[ foarte

scump. Sunt preferate produse cu durabilitate mare ]n str`ns[ dependen\[

cu al\i factori de natur[ economic[ ( ]n principal pre\ul).

- conforman\a este, ]n sens clasic, atributul cel mai important, care

reflect[ cocncordan\a dintre propriet[\ile produsului =i proiect sau

normativ. Principala problem[ este de a stabili toleran\ele admisibile fa\[


237

de cele teoretice, determinate prin calcul, =tiut fiind c[ toleran\e str`nse

determin[ costuri de fabricare ridicate.

b) Caracteristicile economice, str`ns legate de cele tehnice trebuie

s[ asigure produsului competitivitate ridicat[. Reducerea consumurilor

specifice, utilizarea materialelor noi, cre=terea productivit[\ii sunt

principalele c[i de reducere a costurilor de produc\ie.

Costurile calit[\ii sunt elemente utile de compara\ie cu situa\ii

anterioare sau cu al\i produc[tori, ]n vederea atingerii unui nivel calitativ

c`t mai ]nalt.

c) Caracteristicile de exploatare: un produs de calitate trebuie s[

fie u=or depanabil (mentenabilitate ridicat[) =i sigur ]n func\ionare.

Asigurarea unor servicii post-v`nzare (reclam[, ]ndrumare,

service, asigurarea cu piese de schimb) constitue elemente decisive de

diferen\iere a produselor care, din punct de vedere al celorlalte criterii

sunt similare.

Acordarea termenelor de garan\ie c`t mai lungi, ]n concordan\[ cu

calitatea produselor livrate, constitue un alt mod de a asigura

competitivitatea produselor.

d) Caracteristicile estetice constitue o component[ esen\ial[ a

calit[\ii (necesar[ dar nu suficient[).

}n prezent se manifest[ tendin\a unor game largi de modele sau

producerea conform cerin\elor explicite ale beneficiarului.

e) Caracteristicile de marc[ sau imaginea de marc[ constitue un

element primordial ]n percep\ia calit[\ii =i vine de la analogia simpl[:

calitatea unui produs nou este similar[ sau chiar mai bun[ dec`t cea a

unui produs vechi al aceleia=i firme.


238

5.4 Timpul – m[sur[ critic[ a performan\elor unui SAP

Orice firm[ industrial[ ]=i bazeaz[ activitatea pe o strategie de

ansamblu care s[-i permit[ ob\inerea de avantaje ]n compara\ie cu

firmele competitoare. }n industria constructoare de ma=ini, de-a lungul

timpului au fost folosite mai multe strategii, func\ie de importan\a

acordat[ anumitor factori.

Strategii bazate pe costuri sc[zute, sunt folosite de firmele care

doresc s[-=i promoveze produsele; ele folosesc resurse ieftine (materii

prime, for\[ de munc[, utilaje =i tehnologii). Aceast[ strategie este

caracteristic[ firmelor care nu dispun de tehnologii avansate sau

produsele lor sunt de un nivel tehnic =i calitativ redus.

Strategii bazate pe economii de scar[, corespund ]n general

sistemelor de produ\ie ma=iniste cu produc\ie de serie mare =i mas[, care

nu pot face fa\[ la cereri variabile datorit[ rigidit[\ii liniilor de fabrica\ie.

Costurile ridicate cu tehnologia (]n principal liniile tehnologice) sunt

repartizate unei cantit[\i foarte mari de produse de acela=i fel realizate.

Strategii bazate pe calitate sunt specifice firmelor care dispun de

tehnologii avansate =i pot realiza produse la un nivel ridicat de calitate pe

toate planurile (tehnic, economic, estetic etc.). Problema pre\ului devine

secundar[, deoarece se adreseaz[ unui segment redus de pia\[, cu

posibilit[\i materiale care solicit[ =i accept[ produse perfecte.

Strategii bazate pe timp =i varietate specifice firmelor ]n care toate

activit[\ile se desf[=oar[ ]n a=a fel ]nc`t timpul de r[spuns la solicit[rile

pie\ei s[ fie minim f[r[ a reduce diversitatea produselor fabricate sau

eficien\a de ansamblu. }n cazul unei astfel de strategii trebuie realizate

dou[ deziderate:

- capacitate organizatoric[ care s[ permit[ func\ionarea f[r[

locuri ]nguste, excedent de capacitate, stocuri mari =i eori de


239

fabrica\ie. Aceasta implic[ o circula\ie rapid[ a fluxului de

materiale =i de informa\ii =i adaptabilitate rapid[ la

modific[rile mediului economic, cerin\e indeplinite de SAP.

- capacitate de conducere care s[ permit[ luarea rapid[ a

deciziilor optime.

O firm[ bazat[ pe timp reduce la minim timpul consumat ]n

etapele de cercetare – dezvoltare, programare a produc\iei, fabrica\ie,

v`nzare – desfacere =i nu mai consider[ volumul mare al produc\iei ca

unic[ surs[ a eficien\ei economice.

Cap 5 - Sisteme Avansate de Productie

Documents

Transcript of Cap 5 - Sisteme Avansate de Productie