CANpESTE oPTIMIST INTn-O LUME optimist intr-o lume... · INCA nru COPILARIE, dar gi in prezent, am...
Transcript of CANpESTE oPTIMIST INTn-O LUME optimist intr-o lume... · INCA nru COPILARIE, dar gi in prezent, am...
ZTG ZIGLAR
CANpESTE oPTIMIST, INTn-O LUME CENUSIE,
seeaeNyA iN tupre cu cRtJtLE ztLNtcE
Edilia a II-a
Traducere din englezl de
LAURA STROE BOTORCU
cuRTsl.GvECHE
CUPRINS
PREFATA... e
cuM sA FolosrTr ACEASTA CARTE....... 11
Primasiptiminl
Cei mai importan[i oameni din America 13
Predicile plictisitoare ........... 16
Perseverenfa d[ roade.. 18
Nu ii denigra pe puritani................... 20
Aligatori qi oameni.... 22
Siptlmina a doua
Ce ironie! 24
Avem nevoie de o busoli morali........ 26
fhra tuturor posibi1iti1i1or................... 28
Lipsa schimbirii este stresanti 30
Exemplul este cel mai bun profesor 32
Siptimina a treia
Recunostinta existi 34
Statistici eronate....................:........ 38
Personalitatea...............................,....... 4l
Voca{ia de a-i sluji pe ceilal$.... 43
Siptimina a patra
Cum si uitim ceea ce am invifat 45
Greutilile pot fi de ajutor.......... 47
Dumnezeu nu se contrazice..........-.-. 49
Fan sau fanatic?....... 51
Oamenii prietenogi... 53
Siptimina a cincea
In spatele uEilor inchise.................. 55
$i tu pofi fi fericit....... 57
RAsu'-pldnsu'.................... 59
Orice s-ar intdmpla 6I
Gesturile de afecliune in particular gi in public........ 63
Siptimina a gasea
O poveste pentru zilele mohorAte............... 65
Si ridem, si pldngem sau si rezolvim problema..... 67
O atitudine infelegltoare face minuni ........................ 69
Nu rAde!i!... 7l
Lideri integri 73
Siptimina a gaptea
Un pahar cu iaurt 75
Adevirata noastri personalitate................... 79
Niciodati nu eqti prea bitrdn. 82
Sfaturi pentru oratori......... 84
Slptimina a opta
La ce bun?..
Nigte oameni binevoitori ...................
Pre(ul corect.......... ...............
Dennis Pericol Public..........
Integritatea
Siptimina a noua
Mai adaugi un zero....... 98
Voi a[i spus-o! 101
Respingerea stimuleazi creativitatea 103
Calea ugoare................... 105
Uneori trebuie si mai batl gi vdntul 107
Slptimina a-zecea
Oamenii inteligenli sunt amabili................... 109
Copilul de miercuri..........:.......... ll2Cigtigitorul este... ll4UnmodeIdemndeurmat............................... 116
Comunicarea cu partenerul de via!i............ 119
Siptimina a unsprezecea
Atitudinea imigrantu1ui................... l2lUn.mic dejun de mi1ioane..... L23
Virginitatea este la modi.......... 125
Ne migcim sau ne l6sim in voia gravitafiei?.............. 127
Talii joaci un rol important... 129
87
89
92
94
96
Siptim0na a douisprezecea
Cum si ne deconectim............... 133
Compasiunea este o afacere buni........... 135
Bruce qi banana.... 137
Prin prisma iubirii.......... L39
Siptimina a treisprezecea
Cum si v|prezentali la un interviu...... l4lSoarta nu are o memorie bund........... 143
Interesant, dar greqit.... 145
Angaja{ii prefera!i...... 147
Putem si ne bizuim pe femei..... 149
Siptlmlna a paisprezecea
Nu-i bai...... 151
Ce-ar fi fost dacl... 153
Si luim opatzd, 155
Lucrurile bune se intimpli oamenilor buni.............. 157
Un om optimist........................... 159
Slptlmina a cincisprezecea
Un pas inapoi, doi pagi inainte 161
Cilitoriile ar putea fi o solulie.. 163
Se intdmpli lucruri importante 165
Formula succesului... 167
Oamenii sunt importanli.............. 169
Slptimina a gaisprezecea
Existi valori morale absolute.. ..............:. l7lBogalii sunt diferili de siraci 173
Invincibilul 175
Ceea ce vrem si facem gi ceea ce trebuie si facem.... 177
Daci aq putea se o iau de la capit...... L79
Sipt[mina a EaPtesPrezecea
Oamenii generoqi primesc mai mult..... 181
Cercetagii ne invali o lecfie valoroasd 183
Progresul.... 185
O poveste incredibili 187
Iubire de tati 1gg
Siptimtna a optsprezecea
Nu este corect.."""" 191
Cauza stresului...... 193
Sensul lucrurilor... 195
Englezaeste o limbi difici1i......... 197
O solie frustrati + un so! nerlbdltor
= o afacere de succes 199
Slptimina a noulsprezecea
Pururi t4n1r............ 201
Munca nu este o glumi....... 203
Daci ceilalfi pot, po[i gi tu............. 205
Este vorba de economie, fraiere! ....:................ 207
Ce se intAmpld cu noi?.... 209
Siptimina douizeci
in ciuda unui destin potrivnic..................... 2lIToate lucrurile sunt trecitoare... 213
Vestea buni este ci vi puteli schimba...... 215
Fundagii sunt nigte vedete .. 2I7
Serviciile reprezinti elementul-cheie.............. 219
Siptimina douizeci qi unu
Ce-i mult strici........... 221
Simlul umorului este util....... 223
Bunele maniere conteazi..... 225
Sfaturi de la Helen 227
inlelepciunea di roade... 229
Siptimina douizeci s,i doi
Motivele reugitei me1e............ 231
Nu existl intotdeauna justificiri.... 233
Casi, dulce casi............. 235
Infrac(iunile gi analfabetismul............ 237
Handicap sau un alt gen de abilitate? 23g
Siptlmina douizeci gi trei
Cum rimdne cu loialitatea?...............................:.......... 241
Despre generozitate gi despre decizii 243
Perseveren(a, credinla gi stridania sunt risplitite.... 245
s2s 600....... 247
Muzica, filmele gi influen(a televiziunii. 249
Siptimina douizeci Ei patru
Graba strici treaba 25L
Serotonina 253
Lua[i-o mai lncet, domnule pastor!......... 255
Cum si depigim obstacolele. 257
intrebirile reprezinti rispunsul... 259
Siptlmflna douizeci. 9i cinci
Cind credeai ci nu te privesc............;........ 2:61
Mesq delaun campion olirnpic....... 26!
O dilemi comuni...... 265
George a fost un erou............. 267
Puterea exemplului este cel mai bun profesor 269
Siptimdna dou[zeci gi gase
Binele fbcut nu a fost uitat.. 271
E nevoie de timp 273,
Viala este o atitudine.. 275
Drumul spre promovare................. 277
Calea spre inima unei femei.. 279
CUM SA FOLOSITIACEASTA CARTE
MULII ELEVI EMINENTI se dovedesc a nu fi 9i nigte
gAnditori profunzi. Pentru a beneficia cdLt mai mult de
invi[iturile acestei cirli, citili cdte un subcapitol p e zi, apoi
meditali la ceea ce afi citit, 9i, daci este posibil, discutali
despre respectivul subiect. Fiecare paraboli are un scop.
Cdnd combinali cititul, meditalia qi disculiile despre para-
bolele prezentate in carte, ve(i gisi echilibrul, intrucit eu
vorbesc despre toate aspectele vielii. Am fbcut referire la
viafi in general (inclusiv la planul personal, la familie,
carierl gi la componenta financiari), pentru ci toate sunt
importante, in egali misuri.
Ribdarea, disciplina gi concentrarea sunt elementele-che-
ie. Reflectali la c6te un singur text pe zi. Dtteazd cam trei
minute si citili gi si scrieli citatul biblic de la sfArqitul fieci-
rui capitol pe un cartonaq de 13/8 cm. incepeli ziua astfel'
Citili fragmenhrl biblic cu voce tare, apoi, de-a lungul zilei,
reciti$-lin gand de mai multe ori. Seara, citili din nou tot
capitolul, agezati-ve in fala oglinzii, privifi-vi drept in ochi qi
citili extrasul din Biblie cu voce tare.
Gandifi-ve la mesajul slu. Daci incepeli 9i terminafi ziua
cum se cuvine, iar intre aceste dou[ momente acorda[i
t2 cANDE$TE oprrMrsr iNrR-o LUME cENUgrE
atenlie familiei dumneavoastri, ziua tuturor va fi maibuni, nu-i aga?
Unele mesaje pot fi comunicate in cadrul gedinlelor scurtede la birou sau pot fi impirtigite membrilor familiei dupice a(i luat masa. Citili capitolul respectiv cu voce tare, apoidiscutafi cdteva minute despre el. Aceasti rutini zilnicieste imposibili pentru majoritatea familiilor, dar dacireugifi si facefi acest lucru o dati sau de doui ori pe sipti-mini, beneficiile oblinute sunt inestimabile.
Psihologii spun ci primul lucru cu care ne confruntimdimineafa are un impact important asupra restului zilei.De asemenea, ultimul lucru la care ne gandim seara ne vapreocupa chiar gi in timpul somnului. Procedura pe care
v-o recomand vi va umple zilele de bucurie gi nop(ile delinigte.
Daci urma{i aceasti rutinl in fiecare siptimAni, pdnicind termina[i cartea vefi face progrese importante spre
un viitor mai bun, deoarece veli reuqi si rimdnefi optimistintr-o lume cenugie.
PRIMA SEPTAUANA
Cei mai importanli oamenidin America
Cuvdntullui Dumnezeu este du;manul dispe-
rdrii, este salvarea de kpitd, este promisiu-
nea viitorului, precum ;i ghidul' speranla ;i' inspiralia noastrd, acum ;i pentru totdeauna'
Ar gt BneNol TaYr,on
CU MAI MUTII ANI iN URMA, s-a fhcut un studiu despre
persoanele incluse in topul celor mai importanli oameni
din America. Cercetltorii au descoperit c[ din 25 000 de
familii fhcind parte din clasa muncitoare s-a nlscut un
singur copil care a figurat in topul respectiv' AcelaEi lucru
despre 10 000 de familii in care tat[l era muncitor calificat,
6 000 de familii de predicatori baptigti, 5 000 de familii de
avoca(i, 5 000 de familii de predicatori prezbiterieni, 2 500
de familii de dentigti 9i 1 200 de familii de preoli catolici
din care s-a niscut cite o persoani menlionati in topul
personalitililor.
Cu toate acestea, in fiecare a gaptea familie de misio-
nari cregtini s-a niscut o persoani menlionatl pe lista
personalitililor. Nu pot decAt s[ fac speculalii privitoare la
t4 GANDE$TE OPTIMTST INTR-O LUME CENUgTE
cauzele acestei diferenle remarcabile. Cu siguranfi, majo-ritatea predicatorilor aparlinind diverselor confesiunierau oameni cu credinfi in Dumnezeu, dar consider ci, incele mai multe cazuri, misionarii au manifestat un devo-
tament mai puternic. Ei au fost un exemplu de credinfigi curaj pentru copii. De asemenea, probabil ci. nu aveau
prea multe lucruri de oferit copiilor lor gi, datoriti faptuluici existau mai pufine surse de distrac[ie, cum ar fi ziarele
gi televiziunea, pirinlii petreceau mai mult timp alituri de
copii. Copiii au avut in ei un model zilnic i o gansi de a
observa ce inseamni cu adevirat succesul. pirin(ii lor pre-dau Biblia gi propoviduiau invifiturile acesteia zi de zi,avind o rela{ie speciali cu Dumnezeu, prin Iisus Hristos.Firi indoiali, modelul oferit de acegtia gi dovezile lor de
credinld au jucat un rol important in dezvoltarea copiilor.
Cu tofii am auzit teoria potrivit cireia ii invifim pe cei dinjur ceea ce gtim, dar ci reproducem ceea ce suntem; exact
acelagi lucru ni-l spune Dumnezeu in Evanghelia dupiLuca: ,,Niciun ucenic nu este mai presus decAt invilitorulsIu; dar orice ucenic desivdrgit va fi ca invifitorul siu'. pe
cind eram inci un tati tdnir, mama obignuia s6 imi spuniin repetate rinduri: ,,Fiule, copiii tii sunt mai atenti la ceea
ce faci decit la ceea ce spui."
in multe situalii, familia de misionari a trebuit si invefesi comunice intr-o alti limbi decdt cea materni gi siinterac{ioneze cu oameni provenind din alte medii cultu-rale, ceea ce a dus la maturizarea tinerilor. Atunci cAnd
CEI MAI IMPORTANTI OAMENI DIN AMERICA 15
copiii au revenit in America, au avut ocazia si observe ci
oportunitilile de acolo erau diferite qi le-au valorificat.
Frica Domnului este inceputul ;tiinlei. Acultd, fiule,invdfdtura tatdlui tdu 9i nu lepdda indrumdrile mamei
tale. Cdci ele sunt o cunund pldcutd pe capul tdu 9i un
lan{ de aur la gdtul tdu.*(Pnontn tu SotoruoN L 7-9)
* Citatele din Biblie sunt conforme cu versiunea in limba romind
editati in 1992 de Romanian Bible United - Bible Societies'
Predicile plictisitoare
Pe 11 septembrie 1772, Congraul Continen-tal a aprobat o invatilie de 300 000 $ pentru' a cumpdra Biblii care urmau sdfie d*tribuitein cele treisprezece colonii.
INCA nru COPILARIE, dar gi in prezent, am atzitnume-roase ironii gi critici la adresa predicilor plictisitoare pe careunii pastori le suslin in mod frecvent in fala credincioqilor.Faptul cl unele dintre ele pur gi simplu ii adorm pe ascul-titori nueste doar o vorbi in vdnt, ci o realitate! Dupi cumspunea cineva, ,,A predica este arta de a te adresa unui audi-toriu care doarme" sau ,,Predica incepe la unsprezece fix gise termini la douisprezece, c6nd toati lumea doarme."
Un pastor a declarat cdndva: ,CAnd diaconii mei adorm intimpul predicii, consider ci acesta este un vot de increderepentru mine, intrucdt ei au convingerea ci nu voi spunenicio erezie." Este o modalitate optimisti de a privi acestfenomen, nu-i asa? De asemenea, vi rog s[ luafl in calculgi urmitoarea posibilitate: cel care doarme ar putea creaceva de folos.
In l974,la biserica prezbiteriani din oragul North SaintPaul, statul Minnesota, unul dintre membrii congregafieiera Art Fry, care nu reugea sI se concentreze asupra pre-dicii gi astfel a inceput sd. viseze cu ochii deschigi. Acestom de gtiinfi, care lucra la compania 3M, era necijit ci,
PREDICILE PLICTISITOARE
de cite ori voia si marcheze anumite pagini din cartea
de imnuri, pierdea semnele. A meditat intens la aceast5
problemi gi in timp ce asculta predicile a ciutat o solulie.
Astfel, a inventat bilefelele adezive Post-it.
Nu cred cl Art i-a dezvlluit pastorului ce fbcea el in timpulpredicii, dar compania la care lucra gi milioane de ameri-
cani i-au fost recunoscltori pentru modul Practic in care a
fructificat aceste intervale de timp. Data viitoare cAnd ve{i
vedea pe cineva mo!6ind in timpul predicii, gindili-vici este un potenflal inventator al urmitorului model de
bilelele Post-it sau al oricirei astfel de giselnile moderne.
Sunt recunoscitor pentru faptul ci la biserica la care merg,
oricine inchide ochii este fie mort de-a binelea, fie mortde oboseali. Dr. |ack Graham gi corul relin aten[ia audi-
toriului prin informafii interesante, utile, de importanld
vitali gi pline de inspira{ie. Am asistat gi eu la unele slujbe
neinteresante qi am auzit predici greoaie, dar niciodati nu
am participat la o ceremonie religioasi plictisitoare. Cum
ar putea fi plictisitor Iisus Hristos, Creatorul intregului
univers? Hristos, a$a cum il cunosc eu, nu este niciodatiplictisitor. Cum ar putea fi plictisitor Cel Care i-a vindecat
pe bolnavi, i-a inviat pe morfi, a stipAnit apele 9i s-a jertfitpentru iertarea picatelor mele?
Cdci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit ;i nimic
tdinuit care nu va ie;i la lumind. Dacd are cineva urechi de
auzit, sd audd. El le-a mai zis: ,,Lua[i seama la ce auzi{i.
Cu ce mdsurd vefi mdsura, vi se va mdsura ;i vi se va da
;i mai mult."(M,o.r.cu 4, zz-25)
t7