Pag

e1

Canonul din Duminica slăbănogului

Peasna 1 glas 3 Irmos

Cel minunat, Carele cu preaslăvire faci

minuni, tu ești Dumnezeu: Cel ce ai uscat

adâncul și căruțele le-ai înecat, și ai

mântuit pe norodul carele au cântat Ție,

ca Împăratului nostru și Dumnezeu.

Lucrând semne și făcând minuni Unule

Îndurate, răstignire de bună voie ai

răbdat ca un Îndurat: și cu moartea pe

moarte, omorând, ne-ai înviat pe noi.

Astăzi noroade întru scularea lui Hristos

să dănțuim cu credință, că s-au prădat

iadul, și pe cei ce i-au avut legați i-au dat

înapoi cu degrab, carii au lăudat măririle

lui Dumnezeu.

Cela ce prin Dumnezeiasca Putere, cu

cuvântul Tău ai întărit oarecând pe cel

Pag

e2

slăbănog Hristoase, și i-ai poruncit lui

să-și ridice patul, fiind el neputincios de

multă vreme, vindecă sufletul meu cel ce

s-au bolnăvit cumplit.

În Fântâna Oii se pogora Îngerul oare-

când, și numai pe unul vindeca într-un

an: iară cu Dumnezeiescul Botez acum

curățește Hristos mulțimi nenumărate.

Cela ce ești căpetenie îngerilor, și mai

mare voievod al slujitorilor celor de sus,

pe ceia ce se adună întru cinstită

Biserica ta, și pe Dumnezeu laudă,

acoperă-i și-i păzește de toate ispitele.

Slavă...

Să lăudăm neîncetat împreună cu cei

fără de trupuri în trei Fețe și întru o Fire,

pe Dumnezeu Cel făr de început, pe tatăl,

pe Cuvântul și pe Duhul, Cel ce are o

Împărăție și o Stăpânie nedespărțită.

Pag

e3

Și acum... Bogorodișna:

Cetatea ta aceasta, care totdeauna te

cinstește pe tine Curată cu credință,

mântuiește-o din primejdii, de robia

barbarilor, de războiul cel dintre sine, și

de sabie, și de toată altă îngrozire.

Catavasie: Ziua Învierii....

Peasna 3 Irmos

Suflete sterp și neroditor, câștigă-ți rod

bine slăvit, și veselindu-te strigă: întări-

tu-s-au inima mea întru Tine Dumneze-

ule: nu este sfânt, nu este drept, fără

numai Tu Doamne.

Văzându-Te pe Tine oarecând Soarele pe

lemn spânzurat Cuvinte, lumina și-au

ascuns, și tot pământul s-au cutremurat:

morții s-au sculat, murind Tu Atotputer-

nice.

Pag

e4

Cu sufletul viind Tu în pântecele pămân-

tului, iadul au dat înapoi degrab suflete-

le care câștigase, cele ce au strigat:

puterii Tale laudă de mulțumită, Unule

Doamne.

Sufletul meu cel ce au fost bolnav

cumplit în mulți ani, vindecă-l prea

Bunule, ca și pe cel slăbănog mai nainte,

ca să urmez urmelor Tale, care le-ai

arătat celor ce Te iubesc pe Tine.

Cu cetele cele de sus fă rugăciune

arhanghele al lui Dumnezeu, pentru noi

cei ce te lăudăm pe tine cu credință,

păzindu-ne și ferindu-ne pe noi cei ce

cădem în patimile vieții. Slavă...

Slavă Tatălui să strigăm, Fiului și Duhu-

lui: că unul este după Fire Dumnezeu, pe

Carele toate puterile cerești cu frică

slăvesc Sfânt, Sfânt, Sfânt ești, strigând.

Pag

e5

Și acum... Bogorodișna:

Fără de sămânță ai avut zămislire, și mai

presus de gând naștere, Fecioară Maică

prea Curată: lucru înfricoșat, minune

prea mare, de îngeri cinstită, și de

oameni slăvită, Fecioară Stăpână.

Sedealna

Cuvântul numai al Celui ce S-au arătat pe

pământ pentru noi, pentru milostivirea

au întărit pe cel slăbănog, precum se

vestește vorba în toată lumea, pentru a-

ceea și patul luându-și au umblat, măcar

că nu suferea cărturarii să vază ceea ce

se făcuse, fiind cuprinși de răutatea

pizmei, care slăbănogește sufletele.

Slavă... și acum... Bogorodișna, așișderea

De frumusețea fecioriei tale, și de prea

luminată curăția ta, Gavriil mirându-se

Pag

e6

au strigat ție Născătoare de Dumnezeu:

ce laudă vrednică voi aduce ție? Ce te voi

numi pe tine, nu mă pricep și mă

minunez: pentru aceasta precum mi s-au

poruncit strig ție: Bucură-te ceea ce ești

plină de Dar.

Peasna 4 Irmos

Munte umbrit, prea curat pântecele tău,

mai nainte l-au văzut Avacum Curată,

pentru aceea au și strigat: de la amiazăzi

va veni Dumnezeu, și Cel Sfânt din

muntele cel cu umbră deasă.

Adunarea jidovească de pizmă topindu-

se, Te-au răstignit pe lemn pe Tine

Doamne, și stricând osânda morții, s-au

sculat ca un Puternic, împreună cu sine

lumea sculând.

Cu miresme pentru ce căutați muieri

Mirul cel neîmpuținat? S-au sculat, au zis

Pag

e7

mironosițelor cel ce ședea în haine albe,

umplând partea cea de sub cer de bună

mireasmă înțelegătoare.

Purtând chip de rob pentru multa milos-

tivire, umblând ai venit, și ai arătat sănă-

tos pe cel ce zăcea de mulți ani Cuvinte,

poruncindu-i lui să-și ridice patul.

Îngerul Domnului când era vremea, po-

gorându-se tulbura apa în fântână, fă-

când numai pe unul sănătos: iară Hristos

mulțime nenumărată prin Dumnezeies-

cul Botez mântuiește.

Cela ce ești căpetenie îngerilor, și îndre-

ptător celor rătăciți, mai mare Voievo-

dule al Domnului, vino în ceasul acesta

în mijlocul nostru, și du rugăciunile

tuturor la Unul Făcătorul și Stăpânul.

Slavă...

Pag

e8

Una în Fire, și despărțită în Fețe este

Sfânta Troiță, Tatăl cel de o ființă, și Fiul

cel împreună veșnic, și unul Sfântul

Duhcel Atotputernic.

Și acum... Bogorodișna:

Curată cum ai născut, și cum ai hrănit

Prunc cu lapte pe Cel mai de demult

decât Adam? Cum ai purtat pe mâini Fiu

pe Cel ce este pe umerile Heruvimilor?

Precum știe, și precum au vrut Cel ce au

înființat toate.

Peasna 5 Irmos

Cu lumina Ta cea neînserată Hristoase,

luminează smeritul meu suflet, și-l în-

dreptează spre frica Ta: pentru că lumi-

nă sunt poruncile Tale.

Înălțându-Te pe lemnul Crucii, împreună

ai înălțat toată lumea: și fiind între cei

Pag

e9

morți Dumnezeule, pe morții cei din

veac ai sculat.

Înviat-au Hristos precum au zis, deșer-

tând toate împărățiile iadului, și S-au

arătat Apostolilor, bucurie veșnică dân-

du-le lor.

În haine albe strălucind îngerul s-au vă-

zut de muieri, zicând să nu mai plângeți,

Viața voastră S-au sculat, pe morții cei

din mormânturi înviind.

Precum ai sculat pe cel slăbănog Hris-

toase, vindecă și sufletul meu cel slăbă-

nogit pentru călcările de poruncă, și-mi

ajută ca să umblu eu în cărările Tale cele

drepte.

Voievodule al îngerilor Mihaile, pe noro-

dul ce se adună astăzi în biserica ta, și

vestește mărirle lui Dumnezeu, păzește-

l. Slavă...

Pag

e10

Unime întocmai cinstită și întreit numă-

rată, despărțită în Fețe prin credință, și

Una în Fire este, Tatăl, Fiul, și Dumne-

zeiescul Duh.

Și acum... Bogorodișna:

Zămislirea ta cea fără de sămânță Cura-

tă, și nașterea cea necuprinsă o lăudăm,

fericindu-te pe tine ca pe Maica Făcăto-

rului și a Stăpânului tuturor.

Peasna 6 Irmos

Adâncul patimilor s-au riidicat asupra

mea, și viforul vânturilor celor potriv-

nice: apucând înainte Tu mă mântuiește

Mântuitorule, și mă izbăvește din strică-

ciune, precum ai mântuit din fiară pe

proorocul.

Cela ce Te-ai înălțat de bună voie pe

lemn, Te-ai pus ca un mort în mormânt,

Pag

e11

și pe toți morții cei din iad împreună

înviindu-i Hristoase, i-ai sculat cu Dum-

nezeiasca putere.

Iadul întâmpinându-Te jos s-au amărât

Îndurate, dând înapoi degrab pe cei le-

gați, carii laudă cu glasuri fără tăcere,

înfricoșată învierea Ta Mântuitorule.

Dumnezeieștii ucenici, văzând pe Hristos

viața tuturor din groapă sculându-Se, cu

multă dragoste și cu gând drept și cu

sufletească veselie s-au închinat Lui.

Cel ce au zăcut de demult pe patul dure-

rii în mulți ani, cu porunca Ta hristoase

vindecându-se, au slăvit lăudând milosti-

virea Ta Dătătorule de viață.

Voievodule al îngerilor Mihaile, cela ce

stai înaintea scaunului Stăpânului, vino

în mijlocul nostru, povățuindu-ne la

Pag

e12

cărările vieții, pe noi cei ce te-am

câștigat pe tine cald folositor. Slavă...

Troiță în Fețe pe Tine Te cinstesc, și Uni-

me în Ființă Te propovăduiesc, împreu-

nă cu înfricoșate oștile cele de sus: Pă-

rinte Cela ce ești fără de început, Fiule, și

Duhule cel drept, Dumnezeule al tuturor.

Și acum... Bogorodișna:

Cela ce toate le poartă cu Dumnezeiasca

voie, s-au ținut în brațele tale, Născătoa-

re de Dumnezeu Fecioară, scoțându-ne

pe noi pe toți din mâna robiei celui

viclean, ca un Îndurat.

Condac

Sufletul meu Doamne cel slăbănogit cu

toate felurile de păcate, și cu netrebnice

lucruri, ridică-l cu Dumnezeiască ajuto-

rința ta, precum și pe slăbănogul l-ai

Pag

e13

ridicat de demult, ca să strig fiind mân-

tuit: Îndurate, mărire Hristoase puterii

Tale.

ICOS

Cela ce ții marginile în palma mâinii Tale

Iisuse Dumnezeule, Cela ce ești împreu-

nă fără de început cu Tatăl, și cu Duhul

Sfânt împreună stăpânești toate, cu trup

Te-ai arătat, boalele vindecând, și

patimile ai gonit, și pe orbi ai vindecat, și

pe cel slăbănog cu Dumnezeiescul Tău

cuvânt Tu l-ai ridicat, aceluia îndatăși

poruncindu-i să umble și să ridice pe

umărul său patul carele l-au purtat pe

dânsul. Pentru aceasta toți împreună cu

dânsul cântăm și strigăm: Îndurate,

mărire Hristoase puterii Tale.

Peasna 7 Irmos

Pag

e14

Cela ce ai râurat văpaia cuptorului, și pe

cocni nearși i-ai mântuit: bine ești cu-

vântat în veci, Doamne Dumnezeul Pă-

rinților noștri.

Dacă Te-au văzut pe Tine tins pe lemn

soarele, și-au ascuns lumina, neputând

să lumineze lumii, Tu Împăratul tuturor

de bună voie apunând, spre luminarea

tuturor neamurilor.

Înviat-ai Cel ce ai deșertat mormântu-

rile, și ai prădat iadul cu tăria Ta cea

Atotputernică: pentru aceasta lăudăm

cinstită și Dumnezeiască scularea Ta

Hristoase.

Ca pe un mort pentru ce căutați pe Cel

viu? s-au sculat, nu este în mormânt,

strigat-au către mironosițe de demult,

Dumnezeiescul înger cel ce au strălucit

cu chipul.

Pag

e15

Cel ce ai vindecat cu cuvântul pe slăbă-

nogul carele au zăcut în mulți ani, ai

strigat către dânsul: ridică-ți patul tău, și

umblă, lăudând măririle lui Dumnezeu.

Mihaile mai marele voievod al Domnu-

lui, îndreptează pe cei ce s-au adunat cu

credință în Dumnezeiască biserica ta,

spre lauda lui Dumnezeu, și-i acoperă

despre toate răutățile, cu mijlocirea ta.

Slavă...

O, Troiță mântuiește din toate primej-

diile pe ceia ce Te laudă pe Tine cu cre-

dință, ca pe Dumnezeul tuturor și Stăpâ-

nul, și-i fă părtași bunătăților Tale.

Și acum... Bogorodișna:

Fecioară ai rămas după ce ai născut mai

presus de cuvânt, pe Cel ce s-au născut

fără stricăciunemai înainte de toți vecii

Pag

e16

din Tatăl cel fără de început. Pentru

aceasta Curată pe tine te fericim.

Peasna 8 Irmos

Pe Dumnezeu Cel ce se slăvește fără tă-

cere de îngeri întru cele de sus, cerurile

cerurilor, pământul și munții și dealuri-

le, adâncul și tot neamul omenesc, cu

cântări ca pe Făcătorul și Izbăvitorul

bine-L cuvântați și-L prea înălțați întru

toți vecii.

Catapeteasma s-au rupt, când Te-ai răs-

tignit Tu Mântuitorul nostru , și moartea

au dat înapoi morții pe carii i-au înghițit,

și iadul s-au golit, văzându-Te pe Tine

fiind întru cele mai dedesubt, ale

pământului.

Unde-ți este moarte acul tău? Unde-ți

este iadule acum biruința ta? tu te-ai

omorât și ai pierit, și nu vei mai împărăți

Pag

e17

de acum: că Cel tare au luat pe legații pe

carii i-ai avut.

Alergați degrab, vestiți Apostolilor Învie-

rea, zis-au mironosițelor tânărul cel ce s-

au arătat: Înviat-au Stăpânul cu preaslă-

vire, și împreună cu Dânsul și morții cei

din veac.

Slăbănogul cel ce zăcuse în mulți ani, au

strigat miluiește-mă Izbăvitorule, pe mi-

ne cel cuprins de nepricepere: iar El i-au

poruncit lui să-și ridice patul degrab, și

drept să umble.

Ca cela ce ești căpetenie Puterilor celor

fără materie, mai mare Voievodule,

împreună cu dânșii cere nouă izbăvire

de greșale, și îndreptare vieții și

desfătarea veșnicelor bunătăți ce vor să

fie acolo. Slavă...

Pag

e18

Ființa cea nezidită și nedespărțită, Dum-

nezeirea cea în trei Fețe, pe Dumnezeu

Tatăl cel fără de început, și pe Fiul, și pe

Duhul Sfânt să-L lăudăm cu un glas cân-

tând înfricoșată cântarea Serafimilor.

Și acum... Bogorodișna:

Carte te-au văzut pe tine de demult Isaia:

pururea Fecioară, în carea cu degetul

Tatălui s-au scris, Cuvântul cel fără de

ani, care din toată necuvântarea ne-au

mântuit pe noi,carii te lăudăm pe tine cu

cuvinte sfințite.

Peasna 9 Irmos

În muntele Sinaii te-au văzut Moisi în

rug, pe tine ceea ce ai zămislit în pântece

fără de ardere Focul Dumnezeirii, și

Daniil te-au văzut munte netăiat, Isaia

te-au numit toiag odrăslit, din rădăcina

lui David.

Pag

e19

Iisuse pe lemn înălțându-Te, împreună

ne-ai înălțat pe noi: și puindu-Te de

bună voie în mormânt, ai înviat din

mormânturi pe toți morții, carii laudă

stăpânia Ta cea necuprinsă, și puterea

Ta cea nebiruită.

Prea frumos din groapă ai răsărit, ca un

Mire din cămară, Cuvinte Cel ce ești prea

frumos, și ai stricat întunericul iadului,

și ai scos pe cei legați carii cu un glas

strigă: mărire slavei Tale, mărire Iisuse

Dumnezeule sculării Tale.

Suspinuri și lacrimi aducând, cu mires-

me degrabă au ajuns muierile la prea

sfântul mormânt, și au cunoscut prin

credință slăvită scularea lui Hristos, care

o prăznuim cu bucurie sufletească

veselindu-ne.

Pag

e20

Urmat-au sănătatea trupului poruncii

Tale Hristoase: și s-au văzut alergând

degrabă cel ce era mai înainte slăbănog ,

și patul purtându-și, în carele zăcuse

mulți ani, cu cântări slăvind multă

puterea Ta.

Luminare cere nouă mai mare Voievodu-

le, cel ce stai pururea înaintea Luminii

celei mari, și împacă viața noastră, ceea

ce se clătește totdeauna de ispitele șar-

pelui, și de primejdiile vieții, pururea

vrednicule de laudă. Slavă...

Lumină și Lumini, Viață și Vieți Te slă-

vesc pe Tine cu toată buna credință, Pă-

rinte, Cuvinte și Duhule Sfinte, Unime ce-

ea ce ești în trei Fețe, Stăpânie nedespăr-

țită, Dumnezeire neamestecată, Sfânt,

Sfânt, Sfânt strigând cu Puterile cele de

sus.

Pag

e21

Și acum... Bogorodișna:

Din pântecele tău cel purtător de lumină

au ieșit Soarele cel mare Hristos, și lu-

mea au luminat cu luminoase străluciri,

Preacurată, și ai gonit întunericul călcă-

rii de poruncă. Pentru aceasta te lăudăm

pe tine, ca pe pricinuitoarea tuturor

bunătăților, Dumnezeiască Mireasă.

Svetilna

Cu trupul adormind ca un mort, Împă-

rate și Doamne, a treia zi ai înviat pe

Adam din stricăciune ridicând, și moar-

tea pierzând, Paștile nestricăciunii, lumii

de mântuire.

Stătut-au lângă Fântâna Oii Iubitorul de

oameni, și prea înduratul Domnul , ca să

vindece boalele: și au aflat pe un om

zăcând de mulți ani, și au strigat către

Pag

e22

dânsul: ridică-ți patul tău, și mergi pe căi

drepte.

La HVALITE

Veniți toate neamurile, cunoașteți pute-

rea tainei celei înfricoșate: că Hristos

Mântuitorul nostru, Cuvântul cel din

început, S-au răstignit pentru noi, și de

bună voie S-au îngropat, și au înviat din

morți ca să mântuiască toate, Aceluia să

ne închinăm.

Doamne pe slăbănogul nu fântâna l-au

vindecat, ci Cuvântul Tău l-au înnoit, și

nici boala cea de mulți ani nu i-au făcut

lui sminteală: că lucrarea glasului Tău

prea grabnică s-au arătat: și greutatea

cea cu anevoie de purtat o ai lepădat, și

sarcina patului o au purtat, spre

mărturia mulțimii îndurărilor Tale,

slavă Ție.

Pag

e23

Cela ce cu palma cea preacurată ai zidit

pe om, ai venit să vindeci pe cei bolnavi,

milostive Hristoase: pe cel slăbănog la

Fântâna Oii cu cuvântul tău l-ai sculat: și

boala celeia ce-i curgea sânge o ai vinde-

cat, și pe fata cea îndrăcită a hananeen-

cei o ai miluit, și rugăciunea sutașului nu

o ai trecut cu vederea. Pentru aceasta

strigăm: Atotputernice Doamne mărire

Ție.

Mort neîngropat fiind slăbănogul, văzân-

du-Te pe Tine au strigat: miluiește-mă

Doamne, că patul meu mormânt s-au fă-

cut: de ce folos îmi este mie viața: nu-mi

este mie de treabă Fântâna Oii, că nu am

pe nimenea să mă bage, când se tul-bură

apa. Ci la Tine Izvorul tămăduirilor viu,

ca și eu împreună cu toți să strig: Atot-

puternice Doamne mărire Ție.

Mântuiește-mă Doamne Dumnezeul meu

Pag

e24

că Tu ești mântuirea tuturor. Viforul pa-

timilor mă tulbură, și greutatea fărăde-

legilor mă cufundă. Dă-mi mână de aju-

tor, și la lumina umilinței mă ridică, ca

un Milostiv și de oameni Iubitor.

Adună gândul meu cel risipit Doamne, și

inima mea cea înțelenită curățește-o,

dându-mi pocăință ca lui Petru, ca vame-

șului suspinare, și ca curvei lacrimi, ca

să strig Ție cu glas mare: dumnezeule

mântuiește-mă, ca un Milostiv și Iubitor

de oameni.

Arătatu-s-au mădularelor celor slăbă-

noage cuvântul Tău, ca o legătură de via-

ță purtătoare, Făcătorule de viață al meu

Cuvinte: a căruia mărturie este ridicarea

patului, cea mai presus de nădejde, care

l-au purtat după poruncă, cel ce zăcuse

pe dânsul multă vreme.