Canibale - Regis Jauffret - Regis... · 2018-11-22 · ce a$ picta dacl aq reveni la pictat. Am o...

7
Niscut la Marsilia in 1955, R6gis Jauftet a fost supranumit de unii ,,un Bacon aI minqilor rit[cite',. A repurtat succese importante cu romanele sale care evoc[ lumi stranii qi tragicomice. pasiunea sa pentru literaturi dateazd din adolescen!5, atunci cAnd descoperl textele Virginiei Wolf qi ale lui Marcel Proust. Inspirat de aceqti autori, el practici o scriituri care p6trunde in spiritul personajelor sale. Explorator al strdfundurilor sufletului omenesc, scriitorul devoaleaz[ gAndurile unui violator in Poueste de dragoste (rggg) sau acelea ale unei mame infanticide in Clhmence picot (zooo). Cu Lacrimosa (zoo8), el schimbl registrul, interesat fiind de suferin{a gi statutul siu de scriitor, ca urmare a sinuciderii femeii iubite. Dupi 2o1o, romanele sale se inspir[ din fapte reale: afacerea Edouard Stern in Sdudre,afaceiea Fritzl in Clattstria Ei afacerea DSK in Balada din Rickers Island (zot4). Distins cu numeroase premii, intre care D6cembre pentru (Jniuers, uniuers (zoog), Femina, pentru Case de nebuni (zoo5), el cunoagte un mare succes cu Microfic{iuni (Premiul Goncourt pentru nuvell qi Premiul France Culture, 2oo8). Alte titluri: Fr ag mente din uia{a bdrbasilor (zooo) ; Jocurile plajei (pooz); Plimbare; Autobiografie (zoo6) A trdi,iar giiar (zoo7) etc. R6gis Jauffret CANIBALE Traducere din limba francezi de Gligor Florea LIMES zorS

Transcript of Canibale - Regis Jauffret - Regis... · 2018-11-22 · ce a$ picta dacl aq reveni la pictat. Am o...

Niscut la Marsilia in 1955, R6gis Jauftet a fostsupranumit de unii ,,un Bacon aI minqilor rit[cite',.A repurtat succese importante cu romanele salecare evoc[ lumi stranii qi tragicomice. pasiunea sapentru literaturi dateazd din adolescen!5, atuncicAnd descoperl textele Virginiei Wolf qi ale luiMarcel Proust. Inspirat de aceqti autori, el practicio scriituri care p6trunde in spiritul personajelorsale. Explorator al strdfundurilor sufletuluiomenesc, scriitorul devoaleaz[ gAndurile unuiviolator in Poueste de dragoste (rggg) sau aceleaale unei mame infanticide in Clhmence picot(zooo). Cu Lacrimosa (zoo8), el schimblregistrul, interesat fiind de suferin{a gi statutul siude scriitor, ca urmare a sinuciderii femeii iubite.Dupi 2o1o, romanele sale se inspir[ din faptereale: afacerea Edouard Stern in Sdudre,afaceieaFritzl in Clattstria Ei afacerea DSK in Balada dinRickers Island (zot4). Distins cu numeroasepremii, intre care D6cembre pentru (Jniuers,uniuers (zoog), Femina, pentru Case de nebuni(zoo5), el cunoagte un mare succes cuMicrofic{iuni (Premiul Goncourt pentru nuvell qiPremiul France Culture, 2oo8). Alte titluri:Fr ag mente din uia{a bdrbasilor (zooo) ; Jocurileplajei (pooz); Plimbare; Autobiografie (zoo6) Atrdi,iar giiar (zoo7) etc.

R6gis Jauffret

CANIBALETraducere din limba francezi de

Gligor Florea

LIMESzorS

coleclia LITERATURA UNIVERSALA

EditoT: MIRCEA PETIIAN

Coperta: BARANYAI LORINCZ

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiJAUFFRET, NEGISCanibale / Regis Jauffret; trad. din limba francezX de

Gligor Florea. - Floreqti: Limes, zorSISBN g Z8-6o 6 -7 gg -zr5-r

I. Florea, Gligor (trad.)8zr.r33.r

@ Regis Jauffret et les Editions du Seuil, zo16

@ Copynght Editura Limes, pentru prezenta edifieStr. Castanilor,3

4o729o Floreqti, jud. ClujT el. : o z6 4- 544109, 07 23- tg 40 22

e-mail: [email protected]

Drag[ doamnX,

Probabil cI Geoffrey v-a adus la cunoqtin![ deciziamea Si c5. a verrit si v[ plAngX la piept. Poate cI v[ simfitimult mai riu decAt mine. Nu aq wea ca tensiunea s[ vi se

ridice ca anul trecut c6nd cu sirbfltoarea Lumina[iei. Cums[ vd explic cdt de mdhnit[ aq fi si v[ Etiu singurl-singuriclla Urgenle?

La v6.rsta dumneavoastr5 qti$, desigur, ci iubirilesunt ca becurile. CAnd acestea nu mai pot de c6t ne-auiluminat, se sting. Ar fi ceva prostesc qi fir[ rost s[ wem sX

le deschidem pentru a le reaprinde. E ca $i cum ai ciuta slcArpeEti un apus de soare, in loc s[ accepti noaptea $i qe

aqtepfi zorii de a doua zi.Fili liniqtit5, noi doi nu suferim. Am dat impresia c5.

ne iubim ca s[-i facem pe allii si rAd[. Nu in hohote, ci incet,aqa cum i[i-ba[i joc de cineva pe la spate. Gluma iubirii, acestteatru de marionete in care asemenea unui Guignol in rolulfemeii, b5rbatul ii trage lovituri cu b[1ul pe spate.

Nu pot sI mi lipsesc de perspectiva de a iubi. Maidegrab[ umblu m6.nX-n mAnd, m[ pisrfesc, fac penebunatica dec6t sX vorbesc de una singurfl in hol qi sX regretieqind de sub duq c[ numai oglinda cea mare de deasuprachiuvetei se poate lduda cI m-a v[zut goal[ incepAnd cualaltXieri.

Necazul e cI mi invArt in acest apartament clutAndun coll in care s[ mi simt protejat[. VId gevaletul trecAndpe lAng6 el. Paleta gi pensulele md sperie. Prefer s5. nu gtiu

ce a$ picta dacl aq reveni la pictat. Am o prietenX care mi-apropus sd deschi4 o galerie de artd impreund cu o veriEoardprimari de-a ei. inseamn[ s[ te dai b{tut cAnd eqti picior gis[ te faci negu[5tor de tablouri. Ar trebui sd mi fac actri![.Intotdeauna am visat s5. fiu cdntSleafX de operi, insl cuvocea mea pl6p6ndi sI iau lec[ii de canto e ca qi cum a$aruncabani pe apa sAmbetei.

Am auzit vorbindu-se despre timpul frumos de azidiminea!5 la Cabourg. Temperatura este plXcufi, sigur v-a$lrotlrAt sI ieqifi la aer, ca s[ profita{i inainte de ora prAnzului.In timp ce dumneavoastrl v[ plimbafi pe bulevardul MarcelProust, rnd intreb dacl eu n-o sX dorm aiurea.

De-acum nu-mi mai place patul meu, imi aduceaminte de Geoffrey qi de mania lui de a scoate limba in timpce visa. Am un mic pod, dar cum sd-l dosesc acolo?Chepengul este prea strAmt. Oricum ar trebui chingi,scripefi gi doi zdrahoni ca s[-l migte. Mai bine nu mXgAndesc la asta, ci imi iau tdlplqila pentru la noapte. Md voiinveli intr-o pdturi pe bancheta vechii caniionete abicanului magrebian de la colful strdzii, ale cdrei incuietorinufuncfioneaz[..

Orice ar fi de preferat decAt sI rdmAn in acestapartament. N-am chef sil-l aud pe fiul dumneavoastrisunAnd ca un apucat pe la trei diminea{a. Blrbalii nu qtiu sIdigere depn54irile Ei sX le inghite calm ca pe o fiertur5.

MAine veti primi scrisoarea mea. In timp ce-o velideschide veli auzi ploaia cindnd pe teras[. Profitatri azi detimpul frumos, dupi aceasti zi insoritX vegi indura osIptimAn5 cu internperii. Calculatoarele stafiilor meteo dinlumea-ntreagd sunt ln contact de anul trecut. Meteorologiinu se vgr mai lngela niciodatX. Binuiesc c[ de la ultimanoastrX intAlnire v-a{i ini{iat in bucuriile cornuniclriivirtuale. Dupd piratajul a c6rui victimi am fost in prim[var6,in ce md.priveqte, am revenitla cerneal[ qi hArtie. Contez pelenea poqtaEilor de a se ab{ine sX scaneze scrisori ca sd le

aduci profit reletelor avide de a absorbi toat[ intimitatealumii.

Dac[-mi permiteli, vd imbri{igez. in[eleg foarte binecI acum m5 urAli. tn cazul acesta, voi displrea odat[ cuscrisoarea pe care tocmai ali aruncat-o la coq.

No6mie

Drag5 No6mie,

Nu schimba lgcul patului, Geoffrey mi-a vorbit numaide bine {gfpr" podiumul pe care l-a1i pus. ai o *a.r"panoramicl asupra acelei mari inclperi cire, dupX poza pecare mi-ai aritat-o, aduce a peisaj de la 1ara.'l*ffii" iout"acele.flori,

1c9le plante verzi, acea iedera "*" r"^.u1a*e p"

pere{i, ca qi frumoasa mochetd smarald pe care ui'ul"r-oimpreund cu el.

La vArsta dumitale a$a eram gi eu. CAnd putin seintorcea acasi seara, n-o mai recunoqtea. Deplasasemcomodele, masa din sufragerie era linutd in rnijtoculbirouluirX]r, t4Tzorul era pe o treaptl a sclrii, tiu"rfor-;;salonul intr-o incipere imenir, goali .it tot"i, i" careGeoffreyfflcea ture pe o tricicletd scoland chiote ae inaian.

Oa, s_gtul mgu ?)/Tprenumele putin qi aignoraipa"e

in u$ma clipr a vielii ci ruqii ficuserr din el ti., oo-'" d"fapilier Dupi ce-a decedat m-am mutat in aceastr il;t4rnrga !,a optzeci gi cinci de a,ni nu mai migc un deget.Mobilele vor sta,-pAnd la decesul meu, exact p"iu.rrip" *r"cei de la mutrri le-au pus. cu osteopororui"u,adesea imivine.greu sr avansez cu scaunul ca si-mi bag pilio;eie submasi.

-- Nu qtiu despre ce decizie vorbegti. presupun cIQegfpf. nu-!i oferX niciodat[ flori. Birbagi fideli^nu facniciodati cadouri. {q}eaptlsi te smiorcii in ziua

"anJiqi "uoferi crini qi trandafiri. Nu g pe veci douizeci qi patru de ani,poate cd bxtrdne[ea te va face s[ dai ortul popii inainte de

vArsta de treizeci de ani. Fiul meu este uman, va aqtepta sE

tragi si mori ca s5. te ingele.Nu prea Etiu cum s[ te sfXtuiesc s5.'l iubegti, cei ca

Geoffrey nu-s pe toate drumurile. Iubirea e ca banii, poF fifericit fiind r,uinat, ins[ opulenla nu d[uneaz[ fericirii. Nupierzi nimic tr[ind pasionat5, agteptAnd un b5rbat care teaqteaptX qi el, sX schimbi cu el promisiuni, vise, frumoasamoned5 b[tut[ pe collul acestui sentiment defLimat demasculii revenili cu coada-ntre picioare din idilele in care audat-o in bar[.

Nu in{eleg de ce simli nevoia sd-mi scrii. Nu ne-amvdzut decAt de doui ori. P[[[niile dumitale nu m[intereseazl. Nu a$ wea ca Geoffrey sd-gi inchipuie c[ noicomplotlm. Am ficut, prin intermediul femeii de menaj, ofotocopie a scrisorii dumitale, el va lua la cunogtinli de eacAnd vei citi aceste rAnduri. ii inleleg dinainte mAnia. Nueste un b[rbat violent, va fi de ajuns str te arXfi afectuoasi casd te ierte.

La Cabourg e o zi minunat[. Pasiunea dumitalepentru meteo este absurd6. Crede in Dumnezeu in loc sicrezi in asemenea neghiobii. Geoffrey nu wea copii, insi [stanu e un motiv s[-{i pierzi timpul fficAnd speculalii _desprestarea wemii. Pictura nu este o meserie. Eqti obsedati detimpul frumos, pe cAnd fiul meu ar trebui sI-!i fie de-ajunsca sd te insenineze.

. . . _Sp"r ca vara aceasta s[. te vi.dcu un gte]. Ai nevoie sd

ai grij[ de cineva mic. Un anima] trfliegte cincisprezece ani,dacd nu egti cumva nevoit s[-l eutanasiezi inainte. Cu unbebeluq nu-i dai de capXt. La cincizeci gi doi de ani, Geoffreynu mai e aga de tAnlr gi continu[ s[-mi faci griji.

Ai norocul cd te scuteEte de proba de a fi mami.Te rog si faci in aqa fel, incAt urmltoarea dumitale

scrisoare si nu-mi parvinl in veci.Abflne-te, aqadar, s[-mi scrii qi cu asta punct.

8

Jeanne

Dragd doamn6,

Vd rog s[ mi iertali cd v-am scris. $tiu prea bine cdtde neplicute sunt cuvintele de auzit qi mai alei cere de cititdeoarece ochiul trebuie s[ se osteneascr pentru a le descifra.Apoi: ele_ explod eaz6, in cap asemenea minelor antipersonalmutildndu-ne astfel o seam5. de gAnduri. Trebuie, pe bunddreptate, s[ preferali ticerea care este pentru limbaj ceea cepacea este pentru r5zboi.

Probabil cd fiul dumneavoastrd. v-a anunlat vestea.suferinla lui mi face si sufhr mai mult decat suferi er. FiinlaumanX este sensibilS, corpul ei nu este suficient de lungpentru un cap atAt de proeminent. Durerea nu-gi giseqtelocul pentru a se instala in largul ei. in loc s[ se imprigtie dela labe spre bot, ea se inchide furioasd in creier pe care-lcomprimd ca o tumoare. Melancolia invadeazl specianoastrl odatX cu vArsta care cocdrjeazX, micqoreazd.in modinexorabil. Frumoasa mandragor[, care este moartea lasfAr$itul cursei noastre, probabil cI ne face bine.

SI qtiti cI Geoffrey nu m-a deceplionat. O fiin{Iinteligentx pe care nicio femeie nu va regreia niciodatd ci l-acunoscut. Desigur,,suferS. de calvilie de parci ar avea pe capo kippa, dar are ochi frumoqi, negri gi pe undeva este destulde durduliu ca s5.-i permitd unei femeisX-gi infrAngX teamade sentimenhrl de goliciune.

- _ Apreciam parfumul lui de fruct copt, putreziciuneanobil5 a petelor de pe mAini, fafa Ei inimi lui, a cdreiecografie, in culori, mi-a ardtat-o intr-o zi de enfuziasm

10 11

deplasat. Sunt o femeie cS.reia ii place vinul culesurilor tdtzli.Nu-mi place mirosul acidulat al tinerilor, m5 irit5 ca aceles5.ruri ai c5.ror vapori str6moqii noqtri ii inhalau cu fiecarebufeu de cildur6. Eram sedus5, fhr[limite, de puful lui gri qi

de acel burdihan care-mi servea drept perni in c[litorii.Apoi, nu vorbifi despre cAini a clror durati de via{[

nu trece de cincisprezece ani. Cu kilogramele lui, cuplsmAnii afumafi de tutun, cu ficatul lui obosil de unt, de gin,he smAntdn[, nu-i dIdeam mai mulli ani, imi ziceam,lainceputurile noastre, c5 povestea noastr[ va fi dens[ qi

scurtX. tmi convenea un anumit confort inchipuindu-mi cX-ivoi supravielui. Aveam chiar in plan posibilitatea de a-l tapade o sarcin[, inaintea agoniei lui, pentru a dovedi lumiifecunditatea mea qi pentru a pdstra o amintire de la el.

De cAteva luni incoace, m-a cuprins teama c[ m[ voiobiqnui cu prezenla lui pAn[ intr-atAt incAt disparifia sa arputea fi o cauzl a unei anxiet[S insuportabile Ei nimic nundeaz[.mai mult pielea femeilor decAt anxietatea. Ba chiarmi s-a intAmplat, intr-o searl fiind prost dispus6, s[-l intrebce mX voi face dup[ moartea lui.

il cunoaqte{i pe Geoffrey, este qi susceptibil qi

dominator. S[ fac o aluzie la restul pufln al anilor din care,dupi mai mult de o jumdtate de secol, crema s-a topit, l-arumili. A ajuns s5 pretind[ cX pAn[ la moartea lui, aq puteasfArqi sub un autobuz, pieri de anemie, de hidropizie, depneumonie.

Vorbe de clac5., firi niciuntemei. Sunt asin dietetic[,flexiuni, genuflexiuni, oroarea mea falX de toxine estelegendar5, tatonez strada inainte de a face un pas, punAndprudent vArful pantofului pe carosabil, deci cum s5. mori inasemenea condi$i inainte de weme? IatX un mister pe carea fost incapabil s[-l l5mureasc5. Mi-ar place, bdtrAnl fiind,s[ seam[n cu.dumneavoastr[. Detest ridurile, in ciudavArstei le vAnez, iar dumneavoastrl nu aveli deloc riduri.

Desigur, ali dus o via!5 liniEtit5, firX poticniri, adeseaplictisitoare, dar ast5zi ii incasali dividendele.

VArsta a treia este etapa socotelilor, cei care qi-auconsumat pu{in propria tinerele, au pus de-o partesuficiente rezefrie pentru a-$i cumpXra c61iva ani desupravieluire lntr-un corp mai pulin respingitor decAt aceladin care supraviefuitorii inghit decenii de chiolhanuri.

Ve socoteam norocoas[ de a-l fi adus pe lume peGeoffrey. Ast5zi imi pare rdu cd nu v-a!i p5strai in cea mairnare castitate in seara cAnd l-a$ conceput, Aq fi fost scutitXsI fiu obligat[ si mI despart de eI, trebuie si clasez aceastXclipX printre cele mai pu{in pldcute din via{a mea.

Nu incerc nicio aversiune fald de dumneavoastrd,nicio ur[, nici cea mai mici amlrS.ciune. Orice femeie estefailibil[, chiar qi eu pot, la o adic5, s[-mi pierd judecata, sicumpir prea mult, si veghez prea mult, s5. postesc exageratsau s[ m5. denigrez intr-atAt incdt, zile intregi, sd-mi pierdincrederea in mine, indispensabil[ artistului pentru a-qiasuma riscul de a egua, de a trebui si sufere propriile glumeproaste in fa{a unui tablou mediocru ciruia nu are nicim5car curajul s5-i dea foc.

VI scriu noaptea, in linigtea acestui imobil unde pdnlla ora zece seara {ip[ copiii insuportabili ai familieipermisive de la parter: $tiu foarte bine c5 aF socotit c[ e binesd neglijafi educafialui Geoffrey, inculcAndu-i disprequl fa[Xde autoritate, fa[i de institulii gi fali de demnitatea femeilor.Ali frcut din el un blrbat care !ipi, se ambale a26., nusuportHnici sd fie contrazis qi nici s5. poarte prozaicul dialog atAt denecesar pentru ca un cuplu s[ dureze. Mai mult, afi ficut dinel un domn zgArcit in iubire. Ca qi cum ai tr5i cu un mitocanzgArcit, dar pasionat, chiar dac[ i{i trage un qut ca intr-ominge in zilele cf,nd Bursa cade, pentru a se rdzbuna pescdderea propriilor lui economii.

E ora s5-nei demachiez fata gi s[-mi beau ceaiul. S[dorm e o chestie care-mi vine ca o m5nuq5, s[-mi fac plinul

de somn mX ajutl sX hoinhresc a doua zi uEor cu mintea.Fird a mai pune la socoteal5 toate acele tablouri care mi se

picteaz5 in visele mele pe perelii craniului meu, diminealanu-mi mai r[mAne decAt s[ le recopiez cu gesturile subtileale unui inger.

tnc[ o dat[, v[ cer iertare cd v-am scris, nu uitali,totuqi, s6 citif, aceastl scrisoare. imi datorafi, de fapt, acest

efort, mie, care m-am dat peste cap ca sI-l iubesc pe fiuldumneavoastrS..

No6mie

13

DomniqoarX,

Ai avut mult noroc s5-l cunoEti pe Geoffrey. in modsigur nu a$ fi vmt sI am un alt

-copil decAt pe el.

Lruddroqeniile dumitale despre varsta dumitale^ suntgroteqti.

Nu uita cd egti foarte piperniciti, ai picioarele subdriqi bustul prea fin. Ajunse la vaista maturit[1ii, femeile, caldljytg, cele slabe ca niqte rimurici devin qubrede focare a totfelul de boli v6t[mdtoare. Bacterii qi viruqi le duc h timitircdntdnd un recviem in stare sx faci pielea de gxinx qi celormai curajogi ingi.

Ca sd-fi spun adevirul, vei muri inaintea lui. poate teyoi ingropa inainted lui, deoarece nu exclud faptul ci, firifi}l meu iti vej s4pa singurd groapa. in vizitele dumitale, amobservatpe gAtul dumitale mai mutte pete de,rr rogouprirrr,care sunt tot atatea semne ale unei tendinge spre depresie. o!g*e care-$i taie in fi9g1" zi porfia de femei ca duilneata,fird ocupa{ie gi pulin iubitoare.

Nu cred deloc in plante, in decocturi qi nici in toateacele.produse chimice cu care sunt indopa6 nebunii inaziluri. Putin avea o m5fuq[ vienezr, care fuiese consultati,caleva luni, de doctorul Freud ca urrnare a pierderii unuiochi, pierdere pe care-n-o putea acceptain rupiul capului. Els-a intrebat mereu dacx individul-acela if adus6se weou$urare inainte ca ea si fi contractat in cabinetul doctoruluivirusul gripei spaniole qi si nu fi murit tocrriai in toiultratamenfului.

Cred cI eEti nebun5. Se-l pXr[seqti pe fiu] meu nupoate fi gestul unei persoane intregi la minte. Imi aduciaminte de aceainv5l[toare care pewemuriii d[dea note submedie qi care avea aceleaqi pete ca qi dumneata. in zadar oprevenisem pe directoare de fragilitatea mentalX care oimpulsiona sh nu evalueze corect efortul lui Geoffrey.

Viitorul avea si-mi dea dreptate. N-a mai apucatsfdrqitul anului qcolar pentru cI a pierit intr-un incendiu. Oexplozie de cazan. S[ preferi gazul electricitilii nu este oareo irefutabil[ dovad[ de demen!6? E ca qi cum te-ai inc[lzi cuo bomb[.

Ai grij5 de dumneata. Dupd p[rerea lui Geoffrey,realmente ai talent, insI, din demagogie, privirea lui va fiinfrumuselat tablourile dumitale ca sX mai aibd un motiv sd

te iubeasc5. DacI le-aq fi vdzut, le-aq fi g[sit stAngace. Dachnu ai geniu, a practica o art[ este o forml de escrocherie.Sunt nigte escroci cei care, imbr[[iqAnd cariera,^ nu suntMichelangelo, La Fontaine, Mozart sau Vauban. In fonduldumitale exist5., in mod sigur, o urm5, de chemare care tetrateaz1, drept canalie Ei iti submineaz[ ra{iunea. Ladou[zeci qi patru de ani deja mai ai ratiune. In curAnd veiauzizgomotul sinistru al demenlei in minte Ei vei pllti notamediocritXfii dumitale. Pentru fiecare tuqi de culoare veipl5ti cu zile de anxietate, cu nopli de delir, cu ani dedisperare. Toate acele suferinle proprii nebunilor.

A face din dumneata o simpli gospodinX in serviciuloric5rui so[, probabil ci e la indemdna oricSrui terapeut dedoi bani. Perrsulele dumitale nu vor mai fi atunci decAt totatAtea pene' folositoare pentru a indeplrta praful dincotloanele cele mai inaccesibile. Dac[ nu cumva vei arunca,inc[ de azi, tot materialul pe fereastr[. Te vei simlinumaidec6t mai uqoar[, debarasat[ de uneltele tic[logiilordumitale. Un sp5rgltor care renun![ la gperaclu, aproape c[ajunge s[ fie un om cinstit. Nu-i mai rimAne decdt sImeargd la polilie pentru a-qi declara spargerile gi dupd o