Cand 1 si cu 1 fac 2

INTRODUCERE Ceea ce nu $tii fti poate diiuna!

Dac~ itl spui: "ehiar e nevoie de inc~ 0 carte pe tema relajiilor?", s~ ~tii c~ te a~teapta 0 surpriza. DacA-ti pui problema: "Prin ce-ar putea cartea asia sa se deosebeasca de sutele de alte c<1rp despre relalii care se mghesuie deja pe rafturi?", e;;ti pe punctul de a primi 0 dovada nepretuita. Pentru c~, in contextul relajiilor, ceea ce nu ~tii - ~i ceea ce nu fad - iti poate d<1una.

Iat~ ce s-ar putea sa nu ~tii: indiierent dadi e~ti abia casatorit(a) sau "casatorit(<1) pentru totdeauna", in condi:!ille in care nu-p hrane9ti permanent relalia $i n-o aprofundezi, apr.inzi fitilul unei bombe cu ceas, care in cele din urma va exploda, distrugandu-ti ca.minul, familia $i, pana la urma, inima. Relap.ile durabile, pline de iub1re n-au niciodata. "sfar$it": ori se dezvolt<1 zi de zi, on stagneaza.

Traim in rnijlocul unei revolulii de proporjii in $tiinta relatillor. Desigur, ceIC.etatorii ~,i consilierii marllali gasesc mereu lllodabtap noi, mai eficiente de a ajuta euplurile care Ie cer ajutor. Ins<1 descoperirjle cele mai recente seamana oarecum cu inventarea computer'ului personal: 0 tehnologie accesibila, care poate nu daar sa faca din divort 0 problema de domeniul trecutulill, ci $i sa va conduca, pe tine 91 pe partenerul tau, 1a cele mai profunde niveluri ale intimWiti!. Am scris 16 carji pe tema reIatiilor, dar acest nou material a 3VUlt un efect de proporjii asupra propriei casnicii. Nonna $i cu mine suntem casatoriti de aproape 36 de ani, dar inuJtimii cinci ani ne-am imbunMapt spectaculos relatia cu ajutorul tehnicilor pe care

10 CAND UNU PLUS UNU FAC Nor

ie vei intiHni in cartea de fa~. Atunci cand gasesc ceva care imbunatate:;;te calitatea casniciei mele - ceva ce a ajutat In. scurta vreme sute de cupluri ~ imi doresc sa imparta~esc

aoel aspect, siH fac cunoscut. Daca gasesc tehnici care pot indruma cup1urile ratacite sa~$i regaseasca drumul spre fericire ;;i multumire, nu Ie pot tine secrete.

Sa luam, de pilda, doi sop carara Ie-am oferit recent consiliere. Len ~i Karen erau captivi in tipicul cerc vicios a] inimii ranite:;;i faceau un ultim efort disperat de a-~i salva casnicia. Au aparut 1a cabinetul meu dupa ce 'inoercasera cam toate remediile pe care Ie cuno$teau ~i care Je stateau la dispozitle. $i atunci au facut cuno~t.inta cu ceea ce vei invata '9i tu in aceasta carte: cu cele trei noi abilitati de mare forta din ~tiinta

re1apilor. Intr-o singura zi, am simtit ca speranta rena~te in inima lor ~i am viizut cum dragostea ce ~i-o portau unul altuia in adancu1 suflet.ului Ie lumina chipul. Dupa doar doua zile, amandoi S.hlU concediat avocatii care se ocupau de divort·

Ce anume a provocat 0 schimbare atat de radicala? In. (Ie consta acel puternie "antibioTIc relational" care a inJiiturat toti eei parru "mierobi retaponali" ce Ie infectau casnicia? Ai auzit bine: vorbim despre ,;microbi". Len $i Karen traversasera impreuna opt ani de casnicie; mie, unul, numarul anUor imi spune extrem de mult: durata medie a G'lsniciilor in America este de cinci pana 1a ;;apte ani, ca dupa aceea sa cada prada divortului. A$d ca ace~ti doi soti se aflau chiarin ultima parte a perioadei de stagnare.

Dar tocrnai ceea ce nu !?tiau Ie imbolnavea relapa. Se cunoscusera 1a 0 intalnire aranjata $i s-au aflat din

prima dipa pe aceea~i lungime de unda. Fiind amandoi oameni cu canera, 9i-au putut permite 0 perioada de curtare pUna de atentu costisitoare: vacante exotice, cine luate la cele mai bune restaurante; in scurt timp, s-au trezit indragostip panel peste cap 9i domici sii se di.sMoreasca. Ideea mariajului parea aproape un reflex firesc. "De ce sA nu 1egam nodu1?", se intrebau ei. in definitiv, se puteau bucura i:mpreuna de atat de multe activitAti ~i lucruri.

INTRODUCERE 11

Perioada in care Len ~i Karen ~i-au facut cqrte n-are nimic neobi~nuit. ~lulte perechi se CUllOSC, se indragostesc ?i intra pe proverbialul tanlm a1 romannsmului. Dar e1e nu ~tiu un fucru: casIilicia nu depinde de cat de mult se iubesc unul pe

Hul cei doi membri ai eupluIui; nu gradul. de implicare Ii va one impreuna, indragostiti, pentru tot restul vietti. Cheia no

consta in intensitatea iubirii lor ~i nid macax in masura straduintei celor doi de "a se intelegeH.

Cel mal important aspect este sa invep cum sa te cerp cu cditlalt ~i cum 503.-1 hrane$ti suflete~te in mad eficient. Da, ai citi~ bine! Cum sa te certi! Ce1e patru cauze principale ale divort>u1ui, "microbij" ce inIecteaza. cupiul, se declan~eaza

intr-o relatie in timpul certurilor banale, fire~ti, cotidiene. Din pacate, Len ~i Karen. nu ~tiau nimic despre aceasta,

iar ceea ce nU$tiau Ie dauna serios. La opt ani dupa ce spusesera "Da!", avand acum doi copii, doua ma~ini ~i un camin tipie american, erau pe punctul de a se lupta pentru oate acestea la tribunal. 1n locul tandrelor cuvinte de iubire,

Tn scmi timp aveau sa-~i arunce vorbe r~tstite. nascute din suferfuta: ,.Nici yorba, nu iei tu tab10ul ala! ... Nu accept sa stea capiE atat de mult 1a tine ... Nici sa nu te gande~ti, n-am sa accept una ca asta!" - refrene1e care hang inima urmau sa curga tara oprire. De ce-$i inchipuie oamenii ca se pot certa "Cll dragoste" la t.ribunal, dnd n-au invatat sa se certe acasa}

Povestea lui Len ~i Karen e aceea~i istorie veche, trista, pe care 0 aud de nenumarate ori.In primii patru ani de disnicie, Karen nu i-a imparta~it lui Len adevaratele ei train, de durere ~i disperare. Ntl voia sa ,,~ubrezeasca" relapa lor cu plangeri continue. 1 se parea cat se poat.e de logic sa nu iaca acest lucru. Len nu era capabi1 sa "aseulte", pentru ca lui totul i se parea in buna :regula, a1?a ca s-au complaeut intr-o aparenta stare de bi,ne. Apoi, dupa ~&pte ani, Karen a mceput sa se p1anga de pi.erderea "sentimente.Ior de dragoste" fata de sotul ei. Len a reacp-ouat aparandu-se. ~i-a expr-imat dorinta ca ea sa ,,1llearga la consilier". Karen a raspuns la atitudinea lui def,ensiva aparandu-se, la randul ei; considera ca Len este cel care trebuie sa se schimbe, nu ea. Se certau intruna, tara a ~ti

13 12 CAND UNU PLUS UNU FAC Nor

cum si'i faca din neintelegeri situapi care s~-i apropie mai mult unul de altul, In loe sa-i departeze. Karen voia ca sotul ei sa fie mai sensibil ~i sa petreacil mai mult timp cu ea ~i cu copiii. nimplora: "Mailasa-mi timp ca si'i-mi dau seama ce vreau! Nu ~tiu de ce mi-am pierdut sentimentele pentru tine!" Len 0 presa, insistimd sa se hoUirasca. Ameninta ca.-si va gasi pe alteineva, 0 femeie care ,)-ar iubi cu adevarat".

"Iniectia" dureroasa dintre cei doi s-a intensifieat ~i a supurat, pana cand s-au trezit amandoi in biroul meu. J-am intrebat dadl in primii opt ani de casnicie folosisera vreo abilitate relationali!-. Ri\spunsullor a fost un .rNU!" rasu.niHor. Le-am sugerat sa incerceun lucru nou, sa-~i prlveasci!- relatia dintr-o perspectivii diferita. I-am vazut cum, in mai putin de 24 de ore, au atms unwIn prezenta celuilalt 0 stare de calm cum nu mai traiseTa de ani buni.

Len i-a spus lui Karen, cu ochii In lacrimi: "Am avut opt ani grei. Sunt dispus s-o luam de la capat ~i sa faGent ceea ce a1' fi trebuit sa facem lnci\. de la inceput. Vrei?"

Karen parea sa ezite, dar a recunoscut dl. ~i ea vrea sa mceree,01 scurt timp, au ajuns sa se imbri\.tl~ze,sa se sarute, sa faca planuri pentru \lara ... nu separat, ci impI'euna. Unde sa-i dued pe copli? Poate ar fi bine sa-~i redecoreze salonu!' Dintr-odata, incepusera sa-~i fad!. proiecte de viitor impreuna, intr-o singura zi, redevenisera un cuplu.

A fost un simplu seminar marital printre atatea altele, alti doi soti care se confnmta ;;i-;;i irnparta;;ese problemele, fimd asistap de cineva. Dar in aeeasta se.ara va fi ca~tigata 0 batalie esenpala: va fi descuiata. poarta c€ duce spre rela.tia optima, ale carei miracole vorfi seoase la iveala pentru toti.

CaHitoria spre intimitate

Ce au aflat eei doi soti? Care a fost puterea ee-a determinat cuplul sa se transfere ·din pragul divortuluj intr-o lume noua, a intelegerii, praetk peste 110apte? Este un lucru extrem de simplu. Dar, fire~te, eeea ce nu ~tii poate sa para foarte

INTRODUCERE

complex. Simplu spus, eei doi au afiat ca orice relatie este 0

e.1lc1torie, nu mtre na~tere ~i moarte, mci mtre casatorie ~i

divort, ci 0 ca.IMorie pe treptele eelor cinti nivcluri ale comunic~rii intime, fiecare ni\feJ du.cand cuplul tot mai in profunzime, spre destinapa dooM in moo firesc de inirna omeneasc<1: intimitatea. Ei au incepul s~ invete ~i sa. aplice trei abilit~ti fundamentale, care pot ajuta pe oricine sa gaseasca a dragoste mai profunda, mai dorabila, mai satisfaciltoare.

In clipa de grape a impaemi lor am v.,lzttt desehizandu-se o poarta. Ciind un barbat ~i 0 femeie sunt in slare sa-;;i lase deoparte armura emotionala, cind se ascuWi unul pc eelalalt eu adev<'J:rat ;;i fiecare renunta Ja propria pozi~e individuala, ei nu traiese doar 0 reconciUere de moment, ci pornesc in cillMoria catre acel loc sprecare, in mod ideal, se indrcapta toate relap..iIe lmplinite - cMaloria spre intimitate.

Cum ajungiacolo? Urmand indicatiile "ghidului". Ghidul reprezintil: esenta a crea ce vei afla din aeeasta carte: cuno~tintele relationale bine fnnldacitulte care existd azi pot fi cifite nu co 0 litera moortlf - nu ca 0 carte seaci1, lipsita de vintif, de pe Ull raft - ci ca 0 harta, ca un ghid rutier dinamic, ell lndrumi1ri, iwlicatoare ~i 0 d.estinatie finaJa, pe care Ie poote folosi alat lin bttrbat, cat ~i 0 femeie pentru a ajunge Ia re/alia idcaia. Pentru a erea acest ghid, am extras din toti cei mai binc de 30 de ani de cercetare in domeniul marital un sistem care, dupa parerea mea, reprezinta eea mai clara {ii mai simpla metoda din dHe am elaborat vreodati1. Pe liingJ faptul eJ te poate ajuta sa-ti insu~~ti cele mai recenle tehnici relationale revoluponare, ea iii va 1mbunatati spectaculos relatia sau chiar 11-0 va salva, in doar diteva zile.

Ghidul despre care vorbesc se contureaza de multa vreme, in top. anii in care am predat;;i am consiliat cupluri pe tema relatiilor optime, am crezut eu tArie c~ ~tiu cum sa Ie ajut. Dupc'i cum spuneam, am scris 16 bestseUeruri cu titluri cum ar fi; Lave is a Decision (Dragostea e 0 decizie) sau Cum si'[-ti fntelegi sojia. fA bine f>i la greu". M-am aflat in avangarda

,. Carte publicatA de Curtea Veche Publishing, BlIcur~ti, 2002. (N. red.).

14 CAND UNU PLUS UNU FAe NOr

cerceh'lrilor ce se inscriu pe Iinia revolupei actuale a relatiilor ibazate pe cunoa~tere reciproca 9i invatarc; casetele meie video, avandu-i ca prezentatori pe John Tesh ~i Connie Selleca, s-au vandut in milioane de exemplare prin interrnediuI uneia dintIe cele mai longevive reclame infonnative de televjziune. Am. devenit un chip u~or de recunoscut la retele~

]e de televiziune ~i sunt invitat In mod regulat la numeroase talk-show-uri TV. In ultima vreme, am intervievat zeci de mii de barbati ~i femei, 1:1 senrinarii ~i prin aochete, In avioane ~i-n

centre comerciaie, cu privire la ceea ee este necesar pentru crearea unei l1eIatii excelente. Yn practica individuala de consiliere ~i terapie relationala. am fost eu insumi un fel de echipa de interventie rapida in situatii de cfiza; am fost consilier CD program non-stop al unor cupluri cu probleme u?oare sau grave. Telefonul meu suna fara oprire, solicitandu-ma pentru nesfar~ite ~dinte de salvare emotional.':!, gama c1ientilor variind de la celebrW:iti panEl la oameni dintre eei mai obi9nuip, tap' prin~i in nisipurile mi~c.itoare, aparent inevitabile, ale relatiilor problematice.

Dar acmaJa revolutie in materie de relapi mi-a schimbat pentru totdeauna modul de gandire ~i strategiilc de ajutarare a cuplurilor. Acum, poarta spre 0 relape mai profunda ~i mai irnpIinita iti st.':! deschisa. A~ vrea sa-ti urez bun-venit, fadndu-p 0 promis"iune: cand vei termina de parcurs aceasta carte, 'lei fi "inarmat" cu metode n.epretuite, cu ajutorul carora sa adance~ti eele cinciniveluri ale comunicarii intime. Vei vedea cum atingerea celm mai profunde niveluri ale eomunicarii intime te va conduce la cea mai satisfadHoare ~i

mai durabiIa dragoste din cate 19- pop inchipui. Vei invap trei abilitati relationale noi, putemice, pe care Ie-am descoperit recent ~i vei experimenta pe propria piele ce efect uluitor vor avea asupra dbniciei tale. Poti alunga din relatia ta cel mai freeven! intalnite patru tipare de d,ivort !?i poti transforma certurile dintre tine ?i pa,rtener in ocazii de a dobandi 0 mai profunda intimitate :;;i 0 mai mare iubire.

[NTRODUCERE 15

Cum saimbra~~zi !la. relatiunala

Probabil te intrebi cum te-ar putea ajuta aceste trei abilih'iti lntr-un mod atilt de spectaculos sa faci ca relara ta sa functioneze pe masura stradaniilor tale. Solutia pentru 0 relatie satisfacatoare ~i profunda consta tocmai ill acest ultim substantiv al propozi9-ei anterioare: stradanie. Relatiile excelente CeT intr-adevar stradanie. Cei mai mulF dintre noi suntem dispu~i sa muncim din greu, daca ~tim cd. eforturile noastre vor' avea rezultate satisfacatoare, dar adesea, in ceea ce prive~te 0 relatie, e greu sa vezi capaml unui drum atat de abrupt. Avem nevoie de ajutor ca sa intelegem pentru ce anwne ne straduUn.

Din fer:icire, in prezent, cuplurile care se zbat sa 0 scoata la capat au la dispozitie ajutorul necesar; ba mai mult dedit atat: acum are loc 0 adevarata revolupe, care mamra America precum un incendiu forestier izbucnit mtr-o zi cu vant putemic. N-am rnai vazut mrnic asemanator pe parcursul vietji mele' Peste 100 dintre marile ora?ele Ie-au cerut deja membrilor deruJui, judecatorilor ~i altor oficialitap responsabiJe cu mdeplinirea ceremoniilor matr:im.oniale sa semneze lID angajament potrivit caruia vor casatori 0 pereche doar daca, cei doi par.teneri au beneficiat de instruire premaritala. E 0

pedoada palpitanti'i pentru institutia casiHoriei! Aceasta noua revolupe americana reprezinta un fel de

reac'tie 1a rata malta a divorturilor, la cre:;;terea statistica a numarului de casnicii nefericite ~i !a suferinta indmata de membrii Generatiei X ca unnare a divorturilor mult prea frecvente ale parintilor lor. Oamenii s-au saturat pana peste cap de epidemia casatoriei urmate de divOf't, ce distruge cuplurile din illtreaga lume, ~i sunt gata stI. ia masuri! Cercetarile pe care Ie-am efectuat ill-au convins cd. oamenii i?i dau seama ca trebuie sa existe un mod mai bun de a trlH ?i de a aIunga nefericirea a atilt de multe relapi.


Pe langi'i "incendiul marital" ce m1ltura tara, mai existi1 ~i

programele de instruire maritala deja elaborate, testate ~tiintific, pe care publiculle CWlDa$te. Aceste programe dovedesc de 0 vreme incoace c.1 gradul de satisfacpe in disnicie poate fi sporH $i ca se poate reduce mult rata divorturilor. Actual~

mente, sunt disponibile cel putin 20 de programe de prima clasa, intre care PREP, programul condus de doctorii Howard Markman ~i Stott Stanley; de ]a Denver University. Doctorii

arkman $i Stanley pot anticipa divoT1U1 eu 0 acuratete de peste 90%, iar programul lor poate reduce probabilitatea unui divort Cli pana la 50%. Dadi toate cuplurile americane $i-ar face instruirea, am putea avea in aceasta tarn () rata a divor¥rriJor de numai 25%! Markman $i Stanley au elaborat cmar;;i un test mai SCUTt, alcahrlt din opt intrebari, care poate face predictii despre cat debine va rezista Ull eupiu in vutor. - .ai este $i dr. David Olson, care a alcatuit un exceptional examen de evalu3f'e premariialll $i postmaritala, fonnat din 195 de intrebari. Acest test esre unul dintre I:ele mai bune pentru a face preclictii asupra deznodamantuIni unei ci1snicii chiar 'inainte de ziua nuntii.

Daca ne gandim~i la programelc conduse de doctorii John $i Julie Gottman, Harvel Hendricks $i Sherod MiUer, ca $i 1a activitatea lui Stephen Covey, iti pop. da seama cat de mult se munce$te pentru a imbUl1atati condifia c.1satoriei $i a familiei 1a inceputul noului mileniu.

Am convingerea fenna di daca hecare cuplu aT beneficia de instruire in cadrul oric3ruia dintre aceste programe, atilt 'lnainite de dl.satorie, cat $i dupa America ar mregistra a sddere senmificativa a rate~ divQrJ:ului in urmatorii zece ani. Gande$te-te 1a posibilitAti: sop caFe ram<in impreuna cu oopiii lor vrerne de 3a-40 de anl f carii (:are cresc in camme stabile ~i

pline de iubire~ Ar fi ca ~i cum In "lacul" divortului s-a..r r3sturna 0 stanca uria~a: cercwile concentrice ale schimbarii n-aTcunoa$te limite. Infraetion.a1itatea, sarcina la adolescente, abuzul de dragun ~i de aloool, agresarea partenerului de viata $i a familie~ ~i atatea aIte maladii sociale ar putea fi ameliorate.

otw incepe cu doui1 tau ~ viitorul :relafiei

dmman despre inima

Citind aceasta carle~ bz angaje4':i intr-un pelerinaj spre un lac r3vnit, sacru: tarfunul intimitatii autentice $i durabile. Dar cartea urITl~:te Ilb dow- destinapa,. ci !,il ciiliftor;Jl,. la capMul careia vei ajunge acoJo~ 0 diJatorie ce Incepe. se desfa~oo.ril ~i

se ihcheie pe linia firulw alIa.m.tor al COMUnicarii intime. Inainte de a incepe callitoria spre intimitate, trrebui:e mai

intfu sa in~elegi de ce intim'iwma nu apa-re in mod natul'al. otivul este simplu: barbatu ~ femme sum difuriti din. nal?

tere, chiar 1?i in ceea ce prive!;ite rnndul de defin:ire il intimilAtil. Pentru Rlajorit:atea barbatilOT, intimHatea inseaIl1.W de obicei "a desfa$ura activi~ti impreuna ClI cineva>i, chiar dac~

ei nu vorbesc despre simtAminre sau nevoi. In sdrimb, femeia obi$nuita splIDe c.1 intimitatea rnseamna, de obicei, ,,3 linparta$i verbal experiente, train emotiona1e $1 nevoi..... Pu:ne doi indivizi de sex opus 'in a.cee~ cas.\. ~te asociet:ea lor "disnicie" - 1?i ce otrlii in ode mai multe cazwi? Doi oameru care incearca cu. disperaro sa se adapteze 1a s:til:ul1?i la madul de gandire a1 ce~uUalt. DemersuJ este deobicei stangaci, adesea dureros ~i frustrant. intr-un timp destnl de sctu1:,cei doi cad ill capcana unor modele rela~OI1Blc care-i cDoduc 1a divort~ fara sa $tie macar cum de s-a inhimp1al sa aj,unga acolo.

Eu ince,rc mereu sa g3Besc punli mb'e acesle dolh'l forte distinote, ntmlite "mascol:in" 1?i .,iern:inHt" .

De unde incepem? Cheia ronsfi'j, erro, in a mtelege tap C3 barbatii 1?i femelle ~ deosebesc foarte mult fu privinta fe1ului in care au nevoi@ sa tnllaocil infunitatea emotional~.

Desigur, bamatii $i lemeile se deosebescfulre ei sub mal loate aspectele emo~ona1e:'?imentlale. $i atunci~ cum pot doi mdivizi, care aproape d. apa$ unoI' spocii di£erite, sa d impreuna a casnicie mullJumiiloare, plina de iubire? Un pas


important, un proces pe care-1 yom discuta in aceasta carte, constii nu doar in a mte1ege cliieren~e1e inniiscute dintre sexe, ci, mai mult deeat atilt, in a gl:l.si 0 punte mtre e1e.

Sa ne gandim 1a exemp1u1 de mai jOs, 0 conversatie pe care am auzit-o recent fara sa vreau: doua femei care comentau 0

hinsoare.

FEM£lA 1: 0, te-ai tuns! Ce dritguuuut! ffMEIA 2~ Crezi? Cand eoajeza mi-a dat aglinda, !"IU mi s-a

pilrut ehiar a?tl. Nu crezi ea aratit prea umflat? FEMEIA 1: A, nu, iii sUi perfect! Mie mi-ar plitcea la nebunie

sa ma tund ~, dar cred cd am jaja prea lata. N-am ce face, m-am obi$l1Ui.t eu ideea ca trebuie sit-mi pitstrez caafur,. asta.

H:MElA 2: Doar nu vorbe$ti serios! Eu cred cit jata fa e adDra.bila. $i ai p!itea joarle bim si'i.-ti faci a tunsoare din aceea in trepte - !i-at sta nemaipomenitJ De Japt, ;;i eu voiam sa ma tund afja, dar mit temeam cit 0 sa-mi aceentueze giitul prea lung.

F£MELA 1: Ei, asta-i buni'i.! Mi-ar pli'i.cea grozav sit am gfitul ca aui Orice, numai sit distraga atenJia de La butudi a$fia de umeri. FEMElA 2: Gl1tr1J£$ti?! Cunosc jete care-at da oriee sa aiM

unter; ea oi tiii! Tot ce pui pe tine se a~azi1 atat de binel Uitii-te la bratele meIe, vezi cat de scurte sunt? Dac-a,? avea wnerii ea tine, hainele mi s-ar patnTJi mult mai u$arf

. Crezi? A, spui doar ar;a ... .- Nul Vorbesc jaarte seriosi

~i-acum si1 ne gandim cum ar cliscuta doi barbati despre 0

tunsoare:

BARBA: 1: Te-a; tuns, nu? 'ARB. 2: Mda.

Sa fie oare acest exemplu de deosebire in stilul de conversatie rczultatul cu1turii sau a1 geneticii?

eu siguranta, nu toll barbatii ~i nu toate femeile se mcadreaza in aceste categorii, dar in 30 de ani am vazut caracteristici similare 1a majoritatea cup1urilor. Barbatii ~i doresc, ill general, mai mu1ta independenpi. Le place roai muIt s~

INTRODUCERE.

rezol\.'e prob1eme decat sa asculte. Se opun cu tane mcerdb:ilor de a fi contro1a~. Barbapi tind sa fie stimulaf sexual prin imagini vizuale ~i sunt rnai putin influentap de forte1e emop.onale.

Femeile, pe de alta parte, poseda, in general, 0 dorintJ profunda de relaponare emotionala, un simt at apartenentei ~i 0 dorinta de armonie.

$i-atunci, si1 fie oare de mirare ca barbap.i $i femeHe definesc ill mod diferit intimitatea?

Aceste diferente sunt cele care pot abate un cuplu pe calea unei casmcii nesatisfacMoare. In cazul ferneilor, este posib' ca ele sa-$i critice prea mult sopi, ~ manifeste prea multa duritate ahmci cand inceard1 sa. initieze 0 discupe cu ei ori sa se arate excesiv de sensibi1e $i sa aiba reacpi putemice 1a simtamintele acestora. Barbatii pot fi prea rezervati, prea independenp. (acuzandu-~i sotiile ca mcearci1 sa-i conITo1eze), prea r,eei $i prea obiectivi. Ei incearca sa dea 1ecp.i atunci cand rezolva probleme, i'n timp ce soj:iile lor urmaresc doar sa fie intelese ?i auzite.

Recent, discutand cu doi barbati despre relatia fieearuia cu sotia sa, unul dintre ei mi-a re1atat 0 poveste graitoare. Lui ~i ce1ui mai bun prieten a1 sau Ie place sa se trezeasca inainte de rasaritul soarclui ?i sa mearga sa alerge impreuna. Amandoi savureaza de fiecare data a1ergarea $i tovara$ia pe care aceasta le-o prilejuie$te. Dar, Uni spunea ace! barbat, la intoarcerea acasa, sotia n punea intrebari despre partenerul lui de jogging, despre familia acestuia $i despre subiectele pe care Ie-au discutat in timpul aLergarii. lar el nu reu?€a niciodata sa-$i aminteasca aceste informatii! Sotia voia sa afle ce1e mai marunte detalii despre ce1alalt cup1u, dar sotu1 ei avea dificultap in a-i fumiza aceste informapi.

In cele din unni1, cei doi parteneri de jogging au hotarat ca in fiecare dimineata sa-~i comunice reciproc cateva informatii eu privire La sotie ?i 1a copii, apoi sa memoreze aceste date, a~ inditsa Ie poata "raporta" sotii1or lor 1a intoarcerea acasA.

20 FAC Nor

Pe niciunul dml:re ei nu-I interesa 01 adevarat sa aile toate detal.iile despre vta.ta ~i familia cr!JIuilaIt; voiau doar sa poata sdipa de intlebarile nesfar~ite ale so!iilor. Dupa ce-~i comunicau infox:maMe necesare, cci doi barbaJi, ~i reluau discutiil'e despl'e subiecte pe carevoiau ell adevarat sa Ie abordeze -?i~i S<)VW'au alergarea_

Aceasta istorioara atinge pundtd central al unei lnv.Wituri de nepretu-it, pe care am aflat-o de la femei: cele mai multe clintrc reprezentante.Le sexului lem:inin. -?tlu ca esenla Wlel dis

Hoare consta in comunicareaplina de inteles. ;:Ii prin flefer la ceva mult Inai pmfund decat simpla conver

sap.e super.liciala_ ~i majorllatea fcmeilor ~tiu ca profunzimea comunicJru este oruciaL1, mulle dinl:re de nu ~tiu cum sa 3iunga la ea cu so~ lor_ iooearca in tel .$i chip, dar nimic nu pare sa dea made. Totu$, conllmlmreA con..<;tituiepWlctul de pleeare a1 gltidului de clMtotie spre intimitale; tot eaeste ~i

conmustibilul care le \18 duce La deslinapa darita. $i-acUID, ~ pomim iii drum! in load spre care te Indrepp

nu se ajunge prea u;>oT- Vei avea nevoie de mult curaj $i de mullii concentrare ca sa ajungi acolo. dar dupa ce vei simP. pe pielea ta ce inseamna acelloc miracu10s nu vei mai dori niciodata sa te rntorci de node ai plecat. Penll:lII di aeum te Indrepti spre locul de unde dispare ceel ee este superficial $i unde dcagostea infloTe$!e v~ie, !ocuJ unde tu ~i partenend tau yep. traiiubirea adevarata ~i durab.il1l.

RELATIA OPTIMA ESTE o RElATIE PROFUNDA

r\M eMatorie de la emop.ile... ·ce re1atie implinWi eonstituie 0

V de suprafata spre profunzimi, parcurgand cinei niveluri distincte ale eomunidirii intime, de 1a cele superficiale pana la al cincilea niveJ, eel mai profund. AjlU1~i 1a acest a1 eineilea nivel, partenerii unui cuplu se simt in deplina siguranta, aeceptap. eu simt~hnintele ~i nevoile ce-i caraeterizeaza ca indivizi unici. Pe parcursul acestei carti am sa-p. arat cum sa accelerezi traversarea aeestor niveluri, cum sa ajWlgi la eel mai profund nivel in eel mai SCUTt timp ~i cu maxima eficienta- Deocamdata, voi prezenta eele einei niveluri, ca sa intelegi ce va presupune caIatoria.

Cele cinci niveluri ale comuniefuii intime au fost descrise pentru prima oara in cartea lui John Powell, Why Am I Afraid to Tell You Who 1 Am? (De ce rn.ii tem sit-Ii spun cine 5unt?). Ulterior, dr. Gary Oliver, ~fu1 Centrului pentru Clsnicie ~i

Familie de 1a John Brown University, m-a ajutat sa inte1eg ca toata mUflea mea de 0 viata poate fi eoncentrata in granitele acestor cinei niveluri. Toate euplurile folosesc zi de zi unul sau mai multe niveluri ale eomuniearii intime_ Cartea de fara te va ajuta sa inte1egi in ee ecmstau cele einci niveluri ale comunieiirii intime ~i cum sa folose;;ti trei putemiee abilitati relaponale pentru a trece, dupa plac, de 1a un nivella altul. Nivelurile repleZinta eadrul acestei carti- Ac.um imi dau seama cat de puternice sunt.

23 22 CAND UNU PLUS UNU FAcC NOI

Cele cinci nivel ale comunicarii in'·

1. Vorbirea in cli~e

2.1mplirt!1~ireafaptelor concrete 3. imparta.~irea opiniilor 4. imparta~irea sentimentelor 5.1mparta:;>irea nevoilor

Comunicarea la primele doua niveluri se desfa~araintr-un mod fuesc, cu ~ur.int~, aproape far!1 efort. Am descoperit cit, din p!1cate, majoritatea cuplurilor pot ramane in granitcle acestor doua nive1uri pe tot parcursul relatiei.

CELE CINCI NIVELURI ALE COMUNICARII INIIME

~ ~ . ....STE 0 RELATIE PROFUNDA

Intr-un fel, atunci cand te imbarci pentm caliHoria spre intimitate, "pIonjezi" in reiatia ta cu celaialt. Poate ca tu ~i

partenerul tau ati petrecut ani 1a rand parcurgand sui~urile ~i

cobora~urilerelatiei voastre. Dar aeum ai ajuns la 0 priveli~te

care-p taie respirati-a: oceanu1. Nu vrei sa ramai blocat pe t3rm, ca 0 nava e~uata, nici ~ te limitezi 1a a piuti pe suprafata apei. Vrei sa. pionjezi in adancuri, sa Ia~i in unna apeIe putin adanci ale superfidalitapi ~i sa expiorezi profunzimile intimitatii savurandu-Ie. Daca ai facut vreodata' scufundari. , Ia mare adancime, ~ cum te simti in asemenea situatii: plonjonul e lung !?i de mu1te ori dificil, dar minuna.fiile pe care Ie gase?ti 1n adanc te uimescJ

Tn comunicarea ta cotidiana cu partenerul, arnandoi treceti in mod incon~tient de 1a un nivella aitul. lata 0 descriere a niveIuriIor:

PRIMUL NlVEl.~ Faceti schirnb de cli$ee. Este 0 vorbire superficialil, Ia un nivel aflat imediat sub supraiata apei, poate la un metru, un metro:;;i jumatate adancime. Sunteti implicap intr-o sporovaiaia aproape lipsita de semnilicajie. "Hei, ce faci, ce-ai mai facut?", mtreaba un partener. "Bine, grozav, totul merge struna1", raspunde celalalt.

'LUL A.t DOILEA: Va frnpdrti1~iji Japte concrete. Discutati despre vreme, despre serviciu, despre ce mai fac prieterui v<Y.;Jtri. Ap mai coborat putin, dar foarte putin - poote inca vreun metro, dol. La acest nivel va afJap in siguranta ~i nu aveti nevoie sa respirap. adanc, nid ~ ganditi ori sa simtip profund,

NIVEUILAL TRElLEA: Va frnpitrta$iji opinii. Aici se insc:riu discupile despre parerile, preocuparile ~i a:;;teptarile individuale, inclusiv teluri, vise ~i dorinte personale. Arum ajungeti intr-adevar 1a adancime, iar prima voastra reacjie, ia fel ca in cazul scufundarilor, e foarte probabil.frica. Cantitatea de oxigen disporubila scade ~i urechile sufera din cauza presiunii. A lmparta~i opinii seamima eu a te scufunda in intervalul de adancime doi metri ~i jumatate-patru metri $i jumi:'Hate; s-ar putea ca, instinctiv, sa vrei sa te retragi, revenind 1a ruveIurile superficiale.

24 25 cAND UNU PLUS UNU FAC NOI

Multi oameni pot sa se scunmde pani!. la trei mem, 50! culcag~ 0 scoica.-doua .!li apoi sa se rctraga la suprafati1. Dar pentru a aduna comorile ascunsedin l'elatia ta, trebuie ~

Invep. sa ramai ia adancime. La tel ca in ca'zul seufundfulof ,

trebuie sa detii abilitatile necesare, care sa-ti dea incredere ~

ramai la acest nivel .!li, de asemenea, ~ mergi mal in adanc. Niciun om cu judecata nu incepe 0 scufundare fara 0

instruire prea1abil~. Dar pretutindeni in lume cuplurile se angajeaza in relatii fara sa H beneficiat de cea mal mid indrumare; tocmai de aceea ele raman adesea la nivelurile superficiale ale intimitatii.

Vorbirea in cli~ee ~i imparta~irea faptelor concrete sunt porturi sigure in fata furtunii conflictului. Dar opiniile sunt cu totul aHceva: parerile provoaca eonflicte, iar conflictul ii spcrie foarte tare pe mai top oarnenii. Daca doi parten~ri folosesc nivelul al treilea - imparta~irea opiniilor - ea pe un ring de box OTi ca pe un camp de turnir, daca ficcare incearca mereu sa-I "invinga" pc eelalait, sa-~i dovedeasd'i superiori. tatca propriilor concepp.1, preocupari ~i nevoi in compara~

cu ale eeluilalt, VOT avea probleme. Acesttip de duel, a dirui intensitate cre~te treptat, creeaza un teren fcrtil pentru seminte1e divo$lui. Dar daea fieeare ineearca sA-~i refocallzezc gandirea, a.!la mcat sa meeree sa~~i m~eleaga partcneml. !;i flU sa-l "convingaU cii 0 anumita parere proprie este superioara, eei doi pot deveni 0 echipa.

De cele mai mufte ori, acest lucru e u;;or de spus, dar greu de realizat, pentru di atunci cand cuplul trece de la nivelul al doilea la mvelul al treilea, de la Imparta~ireafaptelor concrete la Imparta~irea opiniilor, se love-?te de 0 bariera: conflictul. Acest conflict poate fi comparat cu 0 poarUI; treeerea dincolo de ea necesita foarte mult timp ~i efort; numai dupa de~~irea acesteia cupluJ poa,te ajunge la nivelurile al patrulea ~

al cincilea, care reprezinta, in analogia noastrA cu scufundarea, cele maj mari ~i mal sigurc adancimi la care poate "plonj,a" un cuplu.

lnsa conflietul funcp.oneaz~ in doua moduri: eel mal adesea despclIte cuplurile, dar, de asemenea, Ie poate duce !:Abe

nivelurile mai profundc. Da, conflictul este poarta catre intimitate, dar in cazul celor mai multe cupluri el ramane un ba

raj imposibil de clintit ~(!el.e s.um ~n dans cu o~ muJpme de p~i, iar faptele sUDI de Ob-lcel DenJgne. dar ce msea.m.n.l a impil~ npiDli, preocupan ~i a~teptMi? Opinille sunt cutia Pandorei~ ele creeaza oonflicte. Astle). unuI dintre parteneri sau amandoi tind sa se "infecteze" Cll unul sau mai multi dintre eei patru "microbi relap.onali" - retragerea in sine, amplifica.rea conlli.ctelor. minimalizareill, crearea unor convingeri false despre celala1t - eeea ce face ca partenerii sa nu ajunga niciodata la nivelurile eele mal profunde, capabil sa Ie ofere ede mai mari impliniri. Foarte muIte cupluri aflate in conflict nu~i dau seama ca forta eare Ie love~te far~ incetare este esenpaM pentru a atinge profunzimea in relatic. Partenerti din asemenea cuplun sunt prea ocupap. cu lupta existentei cotidiene ca sa mai c.aute adancimile aflate dincolo

de conflict.

NIVELUL A.t PATRULEA.: Vii impiirta~iti cele rnai profunde $i mai autmtice simtiimitlte. La acest mvel, va ajutap. recipl'oc sa va simtiti in siguranta, ~a incat sa va imparta~iti cele mai profunde trairi afective. Tu ~tii ca partenerul i-?i va da toata silinta sa asculte ~i sa pcetuiasca lucrurile pe care i Ie imparta~ti, $i invers. FifX:are dintre voi 11 poate accepta pe eeJAlalt ca pe 0 persoana ururn, deosebitil, 0 o-eape aJcatuita din toate elementele istoriei sale de viatil, ale personalitapi sale r;;i ale rnediului sau familial. E ca ~i eum tu ~i piuteneru.1 ati reprezenta combinatii dilerHe de "culon", dar fiecare poate pretui eombinatia individuaIa de "culori" a celuilalt. $i iata ce este atat de paJpitant: cand trerep prin poarta eonflictului pentru a ajunge 1a .niveluriIe profunde ale: intimit~p.i, ii elirninati simultan pe toti rei patTu "t1:1ile:tobi ai divortului".

NIVELUf. AL C1NCILE~ Vii i11lpiirta,~iti cele mai irnportante nt?Voi relationale. Acesta este cd mai profund nivel al iubirii $i a! multumirii conjugalE'. Suntep impreuna de suneient timp ~1 va simtiti destul de in sigurantiii pentru a va imparta~i unul

26 CAND UNU PLUS UNU FAC NO]

altuia celemaiintimenevoi.Lucrandcumiidecupluri.am descoperit di exista ~apte nevoi care se reliefeaza mereu drept celemaiimportante.atilt pentru barbap, cat ~i pentru femei. Dar cea mai intima parte a comunicarii pline de iubire este aceea in care amandoi va simpp in siguranta, astfel lneat fiecare sa-i dezvaluie celuilalt nevoile sale unice. Aceasta arata ca amandoi ~tip ca partenerul va va accepta ~i va va prej:ui pentru ceea ce suntep..

Chid de dH timp au nevoie oamenii obi~nuip ca sa ajungil sa-~i imparta~easca sentimente1e ~i nevoile? De ~ase ani. Chici care e intervalul rnediu la care survine divortul? Cinci ani ~i iumMate! De ce? Pentru ca dupa ce-ai alins a1 treilea nivel al intimitiltii, impfuta~irea opiniilor, e~ti complet expus riscului conflictelor. Fara a anume instruire, a weme ai putea ramane la acest nivel, traind in neintelegere. Oamenii sesizeazil intuitiv ca dincolo de poarta conflictului pande~te

primejdia, dar nu-~i dau seama .ca tot aealo se afla ~i iubirea adevihati'l. Foarte multi dau mapoi din faja disputelor, din fata perspectivei unor niveluri mai profunde ale intimitapi ~i

se intor,c la niveluriJe mai SigUJl~, ale schimbuhri de cl~ee ~i

imparta~irii faptelor concrete, nira sa treaca dincolo, fara sa-~i gaseasca implinirea, devenind, in schimb, din ce in ce mai frustrap. Treptat, aceste cupluri, care nu con~tientizeaz

situapa in care se afla, ajung sa recurga lacele patru modele comportamentale ineficiente, distructive -la "microbii relaponali" - ce duc 1a divort·

Ace~ti parteneri intra in "dansul conflictului", dansul lipsei de armonie, ~i se plimba intruna de-a lungul cetor trei niveluri elementare, a~a incat anii de casnicie nu-i condue mai in profunzime, ci doar in zonele superficiale, in care au mai fost. Temandu-se de conflict, repeta la nesfar~it primul an de casnicie. Nu ajung niciodata 1a nivelurile iroplinirii, al patrulea ~i al cincilea, pentru ca sunt prea ocupap cu dansul conflictului. Am cunoscut perechi ci'isatorite de ani multi, unele care-?i sarbatoreau a douazecea anhlersare a nuntii ~i

care repetau an dupa an dansuJ conflictuluL Doar motivele se

RELATIA OPTIMA ESTE 0 RELAPE PROFUNDA 27

4:himM (banii, vacantele, pensionarea), pa~ii ramanand acei~i. Astfel de cupluri nu au 20 de ani de easnicie, ci un an de d,snide, repetat de 20 de on. Relatia lor nu capMa profunziroe, ci doar se lunge~te urmand 0 linie dreapta, inerta din punct de vedere afectiv:

Poate ca te-ai recunoscut in acest portret ?i ji-ai dat seama d1 actualmente e~ti angajat in dansul conflictului. Dadl nu, eu siguranta ai observat eupluri care-l practidi - ?i nu e 0

prjveH~te prea placuta. Cu cajiva ani in unna, sofia mea $i eu mine am mers in concediu impreuna cu un prieten care-i interzieea categoric sojiei lui sa-i vorbeasd\ despre sentimentele ~i indeosebi despre nevoile 'ei. Asemenea tip de discutie e muit prea profund, prea periculos, mai cu seama in concediu' Barbatul despre care vorbesc este a,tat de obsedat de control, atat de adancit in negare, incat a ajuns sa instituie 0 reguM care interzice discutiile despre aceste aspecte esentiale in arice relatie. Sopa lui, fund impiedicata sa-$i exprime nevoiJe $1 sentimentele, a devenit a bomba eu ceas. CupluJ dimane blocat in ceea ce eu numesc "faga$ul rolurllor" - faga$ul fiind ca un sicriu cu capetele scoase - $i fiecare partener indeplin~te rolu} ce i s-a atribuit, astfel indit l$i "joaca" viata ca pe scena, in lac sa ~i-o trlliasca autentic. Intr-o bunll zi, acea femeie va exploda distrugand ceea ce-a mai ramas din relapa cu sotul ei. Ip aminte$ti filmul Ordinary People (Oameni obi~nuiti)? Mary Tyler Moore juca roluJ unei femei al carei prim nascut, un baiat, murise; acea femeie avea 0 regula. de neclintit, nerostita: vorbea doar despre fapte concrete, niciodata despre opiniile ei. In eele din urma, n-a mai rezistat; incapabila sa imparta.$easca pared, $i-a par-asit pur ?i sirnp1u familia. Frica ei de a deschide poarta $i de a ajunge la nivelurile mai profunde s-a dovedit prea dureroasa.

Evitarea conflictelof este mult mai periculoasa decat infruntarea lor. Cearta e ca aprinderea unui foe: trebuie sa mYeti cum sa-1 stapane$ti, caei altfel te poate distruge $i pe tine, 11 poate distruge $i pe partenerul tau. Atingerea niv:elurilor profunde ale intimitajii cere mai muJt decat mundi asidua ~i


dorinta de a atinge profunzimile; cere un set de trei abilitaj:i simple, dar extrem de eficiente, folosite In toate relatiile implinite. Aceste trei abilitap reprezinta toti anii mei de studiu, de experienta ~i de consiliere ~i au revolu.j:ionat nenumarate relaj:i.i. Puse. in practica in mod coreet ~i consecvent, ele ip pot duce relatia la cele mai adanci niveluri ale intimit~tii.

sa Ie exa minarn pe rand.

AbilHat e a manifesta consideraf, Acesta este farut repeml, stanca nedintita pe care se con

struie!?te orice relape implinita!?i in absenta carei3 arice relape !?ubreda ajunge sa se distruga. Daca in relape se manifesta considerape, cuplul poate t.recc cu bine prin cdc mai puternice furtuni. In cazuulIn care considerapa a fost distrusa, acel cuplu se indreapta spre dezastru. Cca mai buna definitie pentru manifestarea consideratiei, din catc am gasit, se refera la toate acele situapi in care ,.,conferim distincpe" cuiva. Cand o universitate oieril unei persoane un hUu onorific de doctor, acea institutie conferil distinqie. Gind un public aplauda sau un individ se inclinil in fata altuia, conferil distincj:ie. Consideraj:i.a nu presupune 0 judecata de valoare. Considerapa nu implica ideea di parerile, preocuparile ~i dorin~ele tale sunt superioare 'in vreun fel fata de ale partenerului tau. Considerapa nu presupune sa-ti determini parteneruJ sa priveascil lucrurile la fel ca tine.

Manifestarea unei atitudini de superioritate este eel mai aprig uciga!? al casniciilor ~i produce mare parte din frustrarea, su.ferin~;;i teama dintr-o relatie. Consideraj:ia inseamna sa-ti ,,'inalj:i" parteneruJ, sa-l sprijini, cinstindu-l. Este un proces altruist de recunoa$tere: cinstindu-p partenerul, ii arilp col are 0 importan11\. majora 1n viata ta !?i ca statutul sau in sistemul tau ierarhic de valori nu poate fi atins de certuriIe mamnte, de nemtelegerile ~i dilerentele de opinie. Considerapa este permanenta, neclintitil, vc~nicol. ~adar, primul demers de cultivare a considerapei in relapa ta oonsHi 'in a decide ca partenerut tau merita sa fie onorat; trebuie sil-i aduci

RELA 0PfIMA R5TE 0 RElATIE PROfUNDA

sa

Abilitatea ascull1rii reflexive

Aceasta este 0 abilitate de comunicare atotputernica, un ingredient prezent in loa~e rela1iiJe iolplinite. Ea iti permite sil faci primii cipvap~i.dinoolo de poarta conflictului, spre cele doua niveluri profunde ale intimitapi~ Mal refeT la cea mai puternidi abilita~ de comunicare cunoscuta pana In prezent de omenire: ascu1tarea reflexiv~. Metoda va va permite, p.e ~i

partenerului, sa va simtiti ascultati, intele~i ~i aprolDap., mai ales In momentele de conflid. Probabil ca ai practicat deja ascultarea teflexiva, indiferent daca j:i-ai dat seama sau nu. De fiecare data cind ai rumpMat ceva de la serviciul "drive-in" al unui restaurant McDonald's, ai fost implicat in ascultarea reflexiva: ai dat comanda, ,apoi angajatul de la fereastra p-a repetat spusele.

La fel CUlll angajatii de la un fast-food repetii comanda clientului., persoanacare fol~te in ruplu ascu1tarea reflexiva repeta ce.ea ce a rostit parteneml. Aceasta metoda de

31 30 D UNU PLUS UNU FAC NOI

comunicare clarifica discutia, previne neintelegerile; mai mult decaf atat, Ie pennite celor doi sa descopere intelesurile mai profunde ale spuselor lOT. lmagineaza-ti cate milioane de dolari au cheJtuit restaurantele fast-food pentm a gasi cea mai bUM metoda de comunicare, a?a indH sa ramana "casatorip." cu clientii lor! Noi putem folosi gratuit aceea?i metoda pentru a ramfme casatoriti cu partenerii nOSitri.

Ablli,taf.ea de a incarea permanent "bateria nevoilot'" panenemlui, prin iubire

Fiintele umane au 0 "baterie a nevoilor" launtrica., iar acp-unile noastre produc "sarcini de mciircare", pozitive sau negative, in bateria partenerului. Atenpa plina de iubire acordata nevoilor celuilalt are, fara Indoiala, un efect pozitiv, in timp ce atitudinile egoiste, solicitante au un efect negativ. S-a stabilit ca partenerii de cuplu I?i anrnca reciproc sute de "inc(\rcaturi" pozitive ?i negative in interaqiunile obi?nuite de pe parcursul unei zile. In capitolul 7113- voi Impiirta~i cele mai importante ?apte nevoi relationale ?1-ti voi arata cum sa Ie descoperi pe cele pmprii, ca ?i pe cele ale partenerului, astfel incat sa putep. demara procesul de satisfacere a acelor trebuinte ?i de "reincarcare" reciproca regulata a bateriilor. Lucrul cel mm important legat de descopeTirea principalelor nevoi ale partenerului consta in aceea di te ajuta sa intelegi conflictele, intrucat majoritatea certurilor se nasc din trebuinte percepute, dar neimplinite. Exact! 'Foarte multe dispute pot fi evitate dadi ai grija de principalele necesitap. ale partenerului. Asta pentru ca, de obicei, certurile de suprafata provin din nevoi mai profunde, nevol Jielationale neimplinite.

Doctorul John Gottman, parintele a numeroase descoperiri importante, de data reeenta, in domeniul relatiilOT, a demonstrat ca acele cupluri care divorteaza beneficiaza de aproximativ zece minute pe zi mai putin "timp de mcarcare pozitiva" deeM sop-i care raman impreuna, dar sunt nefericiti. Tot el a descoperit ca sotii care raman irnpreuna~i sunt feridti beneficiaza de circa zece minute in plus de "deschidere

R:ELATIA OPTIMA ESTE 0 RELATIE PROFUNDA

pozitiva unul fata de celiHalt", decat partenerii care raman casMoriti, dar nefericiti· Tot astfel, am descoperit ca daca partenerii dintr-un cuplu petrec in Hecare zi cateva minute ascultandu-se ?i intelegandu-?l reciproc sirnta.rnintele, e ca ?i cum ar verifica starea bateriei IInevoilor" celuil.alt. Sentimen

.e sunt un indicator al masurii in care ne sunt implinite trebuintele. Unele sentimente indica 0 baterie descarcata; intre ele se numara durerea, frustrarea ~i frica; invers, indicatoru unei baterii inciircate pc deplin sunt bucuria, ferimea ?i extazuL Bateria nevoilor umane ar trebui incaTCata zilnic. Cum fad asta? Ivlai intai trebuie sa descoperi care sunt trebuinte1e partenemlui tau.

Aceste trei abilitati par simple, dar nu te Iasa padmt! Un cuplu nu-?i poate petrece tot timpul facand exercitii ?i anali~! Procesul existentei cotidiene tinde sa ne uzeze, irnpingandu-ne spre compromisuri, spre acceptarea a ceea ce ni se ofera, in lac de alegerea a ceea ce este cel mai bine pentm relatia noastra. Dar exista intotdeauna ragaz pentm reevaluare ?i rede$teptare. 1ar cand e yorba despre cea mal importanta uniune din viata ta, nu crezi ca ar trebui sa-ti iei acest ragaz acum?

Voi incerca sa ilustrez puterea acestor trei abilitati de comunicare intima ?i schimbarile uluitoare pe care pot sa Ie aduca ele in dl.snicia ta, an'itandu~!icum le-a folosit un cuplu. Jeff?i Sarah au venit la seminarul meu fiindca aveau probleme. Dificultatile lor se numarau printre cele obi?nuite banii, copiii, incompatibiHtati sexuale minore -, dar nu Ie puteau depa?i fLindca nu reu:;;eau sa comunice. Cfuld au venit la seminar, i-am cerut lui Jeff sa-i adreseze cateva intrebari sotiei sale, cu ajutorul carora sa-~i depa?eaSCa bariera de comunicare, iar problemele lor adevarate sa poata i€$i la suprafata. lata. prima intrebare adresata. de Jeff lui Saran:

- Care este unul dintre cele mai importante aspecte ale casniciei Doastre a carui irnbunata.tire ne-ar face relatia mult In.aisatiEJ~catoare?

- t'"'omunicarea!, a Taspuns eu hotarare Sarah.

RELAPA oPTIMA ESTE 0 RELAfIE PROFUNDA. 33

_ Cred ca tu nu intelegi faptul ca aerol meu amuzat este un mecanism de control; e modul meu de a spune "hai sa nu ne certam!", a zis Jeff~ ca I;'i cand ar fi gandit cu voce tare.

_ Intr-adevar , nu inteleg, a replicat Sarah. _ Ce-ar trebui sa se intample ca sa-mi intelegi aerol amu

zat?, a intrebat-o sojuJ eu calm. _ Nu ;;tiu. Fad asta tot timpul! E ceva permanent. Ai ae

rol asta la serviciu, 1a biserica, acasa, Cll copml Sarah incerca sa-:?i controleze furia, dar se vedea dar ca in

comunicarea lor exista 0 dificultate serioasa. Jeff ~i-a p,rivit sopa if! DeN ~i, en toat~ dl nu conl;'tientiza ce face, a lnceput sa practice a doua abiEtate: ascultarea reflexiva.

_ Prill UIDlare, spui ca \lila dintre cele mai important€ nevoi in casnicia noastra este ca eu sa mil. port mai serios. Aerol meu zambitor produce 0 problema de comunicare?

_ Da, confirma Sarah. Nu cred ca iei destul de In serios

lucrorlle care rna preocupa pe mine! _ Dar, te iau in serios 9i iau in serios $i ceea ce te preo

cupa!, a spus Jeff, folosind a treia abilitate, relncarcarea bateriei. Ce trebuie sa fac ca sa-ti dovedesc ca stmt mai imp1icat?

_ Sa nn zfunbcl;'ti! Sa nu razi!, a raspuns Sarah. $i amandoi

au mceput sa rada, involuntar. Jeff ~i Sarah all avut de depa9it un obstacol uria9 in comu

NcaTe: cornportamente gre~it interpretate ~i 0 lipsa reciproca de intelegl're. In cell' din uI'"ITIA, au invatat cum sa utilizeze cde trei puternice abilit.1ti relationalc, prin care 0 relatie poate fi dusa 1a un Divel de intimitate mai profund. Au aplicat prima abilitate, consideratia, demonstrandu-~ireciproc interesul de a continua conversatia, in loc sa 0 abandoneze imediat ce apareau dificultati· Cea de-a doua abilitate metoda de comunicare Dumita "ascultare reflexiva" a fost folosit~ de fiecare data cand Jeff asculta ce-i spune Sarah 9i apoi ii repeta acesteia ceea ce credea el d\ a auzit, darificand ;oi aprofundand astfel conversatia. Jeff a folosit 9i a treia abilitate, remcarcarl'q baterjei, afland de ce amuue avea nevoie Sarah (nevoia ca intre l'i sa se stabileasc.1 0 leg.1tura mai bunA,

CAND32

-Ce vrei sA spui, mai exact,. prin asla?, a mtrebat el. au sa ma ascuJ\i ro adl'v:iral, nu doar s:i dai din cap

?i sa spui ..w, ihi", aexplicatea_ln ocll.ii ei se citea durerea. .-am dat seama - Ia fel ~ Jeff, cmd ca am descopl'rit

de la mceput un asp&."t important din gandirea lui Sarah_ Era vorba de prima abilita.te, a man,ifestarii consideratiei.

- Ce msea.mna pentru tine "a ascuIta"?, a J:fltrebat el. - PM, eu vad in ochii tai dadl. e~ticu adevarat atent ?i in

!l'legi ceea ce spun, a zis Sarah, ;oi-awlilci fjtiu SiguT ca nu te-al barieadat dim:olo de ziduri.

Jeff s-a aprit eateva dipe. - A?3dar, te preocupa mai molt dad'i-fi aeord sau nu

atentie, dedit dacA Ie ascuH sau nu?, a intrebat el, meercand sa refommleze afirmoJpa soJ:ici-

Sarah a lneuviintaf~

- A$3 ca mcerd sa-mi desrifrezi limbajullTUpWtd, ca sa vezi dad'i-ti acord aten!ie ?i daea te infeIe£:. coreet?

-Oa. - Bine! Atunci sptme-mi ce anume trebuie sa imbunata

!esc in limbajnJ meu corporal ca sa te conving di te m~eleg?,

a Intrebat eI,cautand 0 ;dtemaliv~ mai buna. Sarah !}i-a surprins 50tuI p'rin faptnI d avea pregatit un

raspuns foarte ciar ~i imperativ_ - Sa renunti la aeruf ilia amuzal:!, exdama ea. Razi de toa

te cl'le! Pentru tine totul e 0 gllLU'l.!l_ Cbiar ~i cand v"orbesc foarte serios, te ui~ Ja mine zfunbind ell gum pana la urechi ~i mil'-mi vine ~ Ie ple:.-nesc!

Mai sa fie! Dincolo de exteriorul placid, controlat, Sarah evident Tesenfunenteserioose. Iat~ un euplu

,a vedere, pare 5-0 duca bille, darodart1i ce mcepi ~ cercetezi dinrolo de suprafata dincolo de masca sau de 'leruJ a.muzat -, constati dI se confrunta cu probleme. Dincolo de zfunbet, dlncolo de umor, erista suferinta ?i sentimenteo Tocmai de aid trebuie sa~i inceapa Jeff *i Sarah calatoria spec intimitale: sA treaca dinroJ:o de ceea ce mascheaza aerul amuzat ~i de acolo sa mearga mai In profunzime.


discutand cu seriozitate ~i nu eu un aer amuzat). Au meeput de Indat1'l sa vada lumina de la capatul tunelului In care se aflau. Au reu~it sa exploreze comunicarea intima, iar aceasta I-a condus pe Hecare dintre ei 1a sufletul celuil'alt.

Cele trei abilitati sunt foarte putemice; am descoperit ca pentru a se propulsa spre nivelurile mai profunde ale relatiei majoritatea eupluri:1or au nevoie doar de aeestea. Mai exista ~i alte abilitari In domeniul relatiilor, dar, asemeni celor mai multe cup1uri, ?i voi yeti deseoperi ca va sunt neeesare numai acestea trei pcntru a mentine fericirea ~i Implinirea 'in disnicie. Ele reprezinta temelia relatiilor implinite ~i cea mai buna aparare Irnpotriva divortului.

Bunul tau celmai de pref

in acest moment, poate-ti spui: "Inbmitate? Cine are nevoie sa mearga mai in profunzime? Eu rna simt bine aiei unde rna aflu!" Dar cum te-ai simti dadl partenerul de viara te-ar pihasi? fa gande~te-te putinI In fiecare zi i se mtampla cuiva o asemenea nefericire! Daea ai ramas blocat la nivelurile superficiale ale intimitatii - comunicarea in c1~ee sau despre fapte concrete -, e foarte probabil ea te afli blocat ~i m negare. In aeest caz, partenerul tau iti va arata, in cele din urm<'i, cum este cu adevarat casnicia voastra $i s-ar putea sa nu-ti placa deloc ceea ce vei vedea.

Oit de iruportanta este relatia voastrii? La ce ai renunta pentru a-ti pastra partenerul?

Millard Fuller, intemeietoru1 "Habitatului Omeniei", a renuntat la tot: la casa prospera din cea mai eocheta zona a ora.~u1ui, la automobilul Lincoln Continental, la menajera care-i ingrijea easa ~i cei doi copii, la doua barci eu motor, 1a o cabana de vacanta, la 0 fermi'i uria~i'i, ell vite ~i cal, la cateva laeuri cu pe~te ~i la un cant bancar substantial - toate acestea pentru a reca~tiga bunullui eel mai de pret: inima sopei.

RELATIA opTIMA ESTE 0 RELATIE PROFUNDA

Fuller, "un ba.iat tipic american din Alabama, care merge ell regularitate la biserica", dupa cum se descrie ellnsu$i, ~i-a

petreeut mtreaga viara incercand sa fadi bani. In cartea sa, ASimple, Decent Place to Uve (Un cifmin simplu, decent), e1 scrie: "bram ambitios. Voiam sa fae ceva cu viata mea. Si ~tiam ea solutia e sa fac bani, foarte multi bani - sa am sueces In sensul dasic al euvantuluj."

Dupa ce a absolvit faeultatea de drept, FuBer a acumulat eu repeziciune 0 avere considerabila, in calitate de constructor ~i antreprenor. In scurt timp, a ajuns milionar. Dar pe drumul spre bogatie s-a departat din ce in ce mai mult de Linda, sopa lui, ~i de eei doi copii ai lor.

l?i aminte~te ca 1a 29 de ani ajw1sese "complet absorbit, concentrat la maximum; nu aveam notiunea de echilibru 9i nu vedeam absolut nimic in afara telului meu de 0 viata.lnsa. ,

Linda vedea ceea ee eu nu bagam de seama: ea 9i easnicia noastT,a [sufel'ea] din eauza orientarii mele permanente catre

a face bani". Glndva fusesera fericiti - la meeput cand pornisera la

drum 9i se aveau doar unul pe altul -, dar asta a ajuns sa tin1'l de domeniul trecutului. Pentru d intr-o zi, sotia lui a intrat la elm birou ~i i-a spus a singura fraza, care a facut ca tot ce dobandise sa para meschin '~i lipsit de valoare.

"Cred ca. nu te mai iubesd", I-a anuntat Linda. Fuller nu putea sa-~i creada urechilor. Nu-i venea sa crea

da ea sotia lui poate spune a9a ceva, dupa tot ce-i oferise. "Mi-a zis ca nu-i ofer un lucru: pe mine insumi, re1ateaza

el. Ca nu mil mai vede aproape deloc. 5-a plans ca ma dedie cu totul afacerilor." Fuller i-a promis sotiei sale ca. se va schimba -?i chiar asta avea de gand. Dar dupa un an nu se schimbase nimic; Fuller continua sa muneeasca tot tirnpul 9i

rareori 19i vedea soFa ~i copiii. Tn cele din unna, Linda s-a saturat. I-a spus sotului ei ciH

parase~te, ca 0 bate gandul sa divorreze ~i ea are nevoie de timp de gandire. A pleeat 1a New York ~i a cerut sfatul unui

37 36 CAND UNU PLUS UNU FAC NOI

pastor de acolo, care a inceput s-o mdnune; s0ttil ei, impietrit de uirrtire, a ramas sa cugcte singur la motiVi..Il pentru care relap.a lor e~uase.

.,Inca din adolcseenta, am detinut intotdeauna controlul. Indiferent In ce m~a~ fi implicat, eu eram ~tul, poveste~te Fuller. Am trait eel mai mare ?oc din viata mea cand mi-am dat seama ca in privinta casEitoriei noas·tre se va lua 0 deeizie ~i c.1 nu eu voi fi eel ca.re 0 va lua."

Ipa plecarea Lindei, Fuller a trebuit sa petreaea timp 'indelungat cercetandu-~i sufletul. "W-am dat seama c<'\ rna aflu pe punetul de a pierde ceva ee penfru mine eTa {Oarle, foarte valoros, cevace considerasem de fa sine inteles. In contextul acelei crize, am inceput sa reevalucz ee se petrecea cu viata mea. Mi-am dat seama ea nl1 vreau sa-mi pierd sop.a, tJ nu vreall sa-mi pierd familia."

- absenta Lindei, Fuller a fost nevoit si'i-~i ingrijeasci'i singur copiii. Jntr-o sean}, eand f:rni Inveleam baiatul, el m-a prjVit ~i mi-a spus: «Tati, rna bucur ea e~ti acasa!» Am simtit un fior rece pe ~jra spini1rii dind mi-am dat seama ca Linda a'llea dreptate. Intr-adevM, devenisem practic un strain in propria casa."

'liard Fuller este un barbat perseverent. Co~tient de gre~li1e fikute, ~i-a tot Slmat sopa, pana cand ea a fost de acord sa se reintiilneasca cu el. Pastorul 0 ineurajase pe Linda Sa pastreze 0 atitudine deschisa, sa nu uite ea oamenii se pot schimba, sa-i acorde sotului ei 0 ~an.sa. AsHel ca a acceptat s1H vada - ~i de aiei povestea devine interesanti1.

"M-am dus 1", New York; tin minte ~i acum clipa cand am vazut-o: statea la Hotelul Vilellington ~i era atat de frumoasi1, incat mi-a topit inima, poveste~teel. Am meeput sa discutam ~i-n eele din urma am ajuns la Radio City Music Hall. Rula tm

film drlgut, numit Never Too Late (Niciodatit nu e pr:ea tI1rziu)." in timpul pauzei filmnlui, Linda a mceput sa planga. eei

doi s-au hotarat sa se intoarea pe jos la hotel. "Undeva, pe Fifth Avenue, ne-am deschis inima unul in fata celuilaH, poveste~te Fuller. Linda ?i-a revarsat toat<'\ suferinta ~i toate

TE 0 RELATIE PROFUNDAREl.J\ ,

seeretelc aeumulate pe masura. ce vieti1e noastre se departasera tal nlai Dlult. A plans cum n-o viizusem plangand nieiodata.

Ne-am dat seama ca nu vrem sa punem capM easnkiei noastre. Nc-am ureat mtr-un taxi ~i am pornit spre hotel, iar in taxi am avul 0 adevarata senzatie de lumina. Nu era ceva care sa ma sperie, rod eeva rnisterios. Nu pot deserie trairea dceea altfel decal ca pe 0 senzape de lumina. $i-n clipa aceca mi-a .trecul pein millte ideea ca ar trebui sa ne donam toti barriL ea trebuie sa devenim din nou saraci, a~a cum eram

d ne-amd.satorit. M-am intors spre ea $i i-am spus: «Cred ca ar t-rebui sa renunf.im }a firma, sa ne descotorosim de Lincoln, de casA ¢ de lol restuL Sa Ie donam pe loate si s-o ~uam de la capat!» Linda a mceput sa planga. Era nespns de fericitaI S;m~ea (.3-$] va reca?tiga sotu!."

Adoua zi dim.irleatii, cand au ie$it din hotel ea sa mearga 1a aeroport, in dreptul ior a oprit un taxi nou, iar ~oferul zambea eli gura palla la meehi.

_ felicitariJ, .Ie-a spus eL _ Pentru ce?, a intrebat Fuller. _ Taxiul asta e l1ou-nout! Sunteti primii mei c.Iienp.! "Ni

S-3 parut ci1 e un semn eeresc, care ne arata ca in seara OfCcedentaluasem decizia corecta."

Dupa ce s-au intors acasa, Fuller a vandut ~i a donat tot eeea ce depneil - capcanele succe5ului, in care mvestise un deceniu din viata lui. Apoi a pomit impreuna eu sotia lui intr-o caIatorie minunata; a creat Habjtatul Omeniei, 0 orga nizatie nonprofit, care otera locuinta la nenumarati oameni, extrem de saraci. Millard Fuller a descoperil ceva atat de pretios, incat nu poate fi cumparat cu bani: miracole1e inimii unei feroei.

A~adar, mtreaba-te: cat de mult it! pretuie$ti relatia? Daea e~ti convins ca e nepretuiti:l., ca merWl sa fad orice ca 5-0

hranc~ti, 5-0 int;:lre~ti sau chiar s-o salvezi, atunci cite~ti cartea potrivita. La fel ca Milliard ~i Linda Fuller, te afli pe punctul de a purcede Intr-o cala.torie minunatil, spre un loc in care vei gasi 0 comoara mai de pret decat aurul.

OAllE NOI NE AFLAM LA NIVELUL INFERIOR. DE INTIMITATE?"

Cll~EELE

iVa! 1: annint sau expresie uzata; de asemenea, ideea pe care (;I exprima; 2: subiect, caracterizare sau sihlape btmali2.nti'i.; 3: ceva (cum ar fi 0 componenta dintr--r4tJ mmiu) care a devenit excesiv de familiar sau de bana

Definitie data de Webster's Tentlz New Collegiate Dictionary

"CIi.;;ettl este, eu al'te ctlvinte, 0 metafora caracterizata de fntrclmin!area excesiva. Eu mi-tun fiieut propriul estpentm a vedea dacii 0 fraza este sari nu un cli~eu.

GIese prima ei jumiitate, apoi ma fntreb: «$tiu (pentru cil toatii [umea ~tie) cum se fncheie?»"

Definitie Iuah\ de pe Internet

a!

CAND UNU PLUS

Acu

38

Ai citit despre cele trei abiiitJti pe care eu Ie consider fundamcntale: rcspectul, ascultarea reflexiv~ ~i incarcarea prin iubire a "batcriei" nevoilor parteneruJui; iti cuno;;ti destina!ia: a1 patrulea ~i al cindica nivel de intimitate, la care partenerii i;;i J:mparta~esc sentimente1e ~i-;;i imp1inesc reciproc trebuintele.

In celc ce urmeaza vom explora acele niveluri, unul cate unuJ, dupa care J:ti vol arata cum sa devii specialist in toate cele trei abilitap.

ered cit pc mni tot parcursul casniciei I10f1sfrp 11 existal a /ipsa de comunicare. f. mare pacal fapful cif, pe mdsura ce cre$tem, nu u.rmam cursun" despre cum sa cantzmicifm ell alii aameni. Eo parte atiit de imp(lrtantii a casniciei! Dar nu suntem fnvatati cum salaw", Qiita.

Comunicarea este acea parte a casniciei mele in care se sirnte cea mai mare ntooie de fmbIi11titii,lire. Dar mil refer fa a ascultnle adeviiratii, rlU danr la a du dill cap f;i a Spune ,,ihi, ih'i".

LUL £NFERIORDE n\iTIIMITATE?" 41"DARE Nor NEAFLAM

care le-ati auzit in serialele TV de comedie ale anilor '50, stilul de eonversa~e tip Ozzie & Harriet, Leave it to Beaver, Father Knou.JS Best, ce-?i are originea in zona de la mal, cu apa putin adanca, a laeului comunicmi.

"in Hecate sean"! parcurgem acela;;i ?ir de lntrebari, spune Sandy. El nu-mi ofera nido informatic ~i nu face nieio dezvaluire personala, a?a di nu ajungem niciodata la esenta vrewei probleme. Nu ma lasa sa p~Hrund in lumea lui."

C3nd se a?3za sa cineze iimpreuna, cei doi dcschid tcleviiO!ul, iilI" comunicarea in.ceteaza. "Nu vorbim cat timp merge ']evizorul", spune Sandy. A?adar, televizorul este singurul

care "vorbe~t~" pana la ora culcarii, cand izolarea atinge cota maxima. "El cite?te d.te 0 carte, iar eu rasfoiesc reviste, relatcazA Sandy. Cfuld 1i vine somnul, l?i pune d~tilc ca sa asculte muzica pana adoarme, iar eu ma uit mai dcparte la televizor."

Atunci eand, constr~i de imprejlUl·ihi, partcnerii se aWl lntr-o situatie ce impune comunicarea cum ar fi drumuriie lungi Cll ma~ina -, ace?tia recurg la cli~e: "Vorbim despre pisi61e noast:re, despre coplii, despre nepoata noastra ... numai despre noi nu, spune Sandy. Despre pisici vorbim foarte multo E un subiect neprimejdios. Discutiile pc tema asta creea7.aun fel de legatura intre noi. Niciunul nu poate sa judece afimia!ille celuilalt despre pisid. Putem sa ne relaxam, mtr-un fel. Eu incere sA fiu mereu optimisti1 ~i sa gandesc poziliv. Uneori soot ca am sa innebunesc, din eauza faptului ca nu vorbim despre noi niciodata [.. 1 Nu spunem niciodata lucruri semnificative."

Sandy i?tie cA ea $i sotul ei au 0 problema, dar Dick a ridicat lntre ei un zid pe care ea nu lndrazne?te sa-l treaca, de teama reactiei lui. A incercat sa diseute despre Jipsa lor de intimitate, "dar el se infurie pe mine dind deschid subiectul, relateazii Sandy Spune eli 0 sa vorbeasdi desprc asta cand 0

sa fie preglHit Dar pana arona, eu simt ca innebunesc! Am impresia ca nu. ne apropiem, ca nu facem niciun progres, iar lunile ?i anii hec.

CAND UNU PLUS UNU PAC NOI 40

Preocuparile acestor femei reflecta faptul ca, pentru multe cuplun, comunicarea poate fi lID proces stangaci ~i fmsn-ant. lata cam cum se desfa?oara lucruri.le:

- Cum p-a fiers aZi, draga?, lntreaba sopa. - Bine, raspunde sOjul. - Ce s-a fntampiat pe la serviciu? - Ca]a serviciu... - S-au purtat nesuferit clientti t~li? - Top clienpi mei sunt nesuferip.!

Aoe?ti sop, sa Ie SpW1em Sandy $i Dick, exemplifiea bloeajul foarte multor cupluri la nivelurile indpiente ,de comunicare. Ei fo]osese limbaju] oficial al superficialitatii, vacile pe

Luna de miere s-a incheiat, scrisorile de mul~reau fost scrise, toate cadourile sunf despachetate, va folosip noul mixer, noul robot de buciHfuie, nour serviciu de masa din porte]an. Dar mai exista un cadou, de obicei uitat, un dar fari1 de care mult prea multe cupluripomesc in graba pe 0 poteca complet diferita de aceea pe care au porni[ spre altar: potecainimilor zdrobite.

Mil refer la darul comunicam.

Fiecare dintre numeroasele femei cu care am stat de vorba de-a lungul celo! 30 de ani ai carierei mele, in caJitate de terapeut ill domeniuJ rela!iilor, a afirmat ca cea mai importanta unealta intr-o casnicie reu~itil este comunicarea. lata doua citate din interviurile unor participante ]a seminariile mele:

42 C.AND UNU PLUS UNU FAC NOI

$i eei doi eontinui:l. in aeest fel: impreuilll." dar separap, fi:l.ra. sa se indrepte spre ceva anume. Dar ghidul catre relatia ideala se afla mereu la indemana. II pop- vedea in inclinatia fireasca a unei femei de a depa;;i niyelurile superHciale ale intimitapi. Daca sotui ei nu e dispus sa ajunga la nivelurile cele mai profunde - imparta?irea sentimentelor ~i a nevoilor _, ea va gasi pe eineva dornie sa faca aeest lucru. Nu rna refer neaparat la 0 aventura extraeonjugaJ.a, de~i $tim cu top-i ea se poote intampla $i a$a ceva. Ma refer la femeile care vorbesc la telefon cu prietenele sau eu prietenii apropiap si ajung imediat la nivelurile eele mai profunde. Mil. refer la mamele e abordeaza imediat zonele de profunzime cu prietenele 10 eele mai bune, cu surorile sau cu fiicele lor. ;;i biirbatii au capacitatea de a ajunge la nivelurile ceTe mai profunde, dar am descoperit ca., in multe eazuri, Ie este mai U$OT sa comuniee asHel eu prietenii, nu cu partenerele lor.

Pentru sotul ramas la mal, in zona cu apa de midi adancime - unde in eele din urma il vor Inghip valurile _ am 0

singura intrebare: "N-ai prefera ca ea sa ajunga la ee1e mai profunde niveluri de eomunicare impreuna ell tine?"

Blocati in fata zidului

lnainte ca re1apa fa sa poata ajunge aeolo unde vrei, mai intai trebuie sa inte1egi unde e eel mai probabi1 sa te fi intepenit: la primul nivel al intimitati-i, vorbind eu partenerul ti1u in cli$ee.

Daca ai ramas b10cat 1a schimbul de cli$ee, acest lucru s-a intamplat nu Hindea refuzi sa mergi mai in profunzime, ci, mai mult ca sigm, pentru ca nu $tii cum sii procedezi. Top oamenn au nevoie de intimitate - 0 nevoie puternica, fundamentala. Dar majoritatea cuplurilor se a$teapta ea intimitatea sa apara de la sine in dsnide. Oamenii nu ered ca trebuic s<'l. "se straduiasdl." pentru asta. Ei CJ1ed ca simpluI fapt de a se afla impreuna Ii va conduce la cele mai profunde niveluri ale iubirii.

"OARE NOI NE AFLAM LANlVELUL INFERIOR DE IN'IJMlTATE?" 43

Desigur ca tanje$ti sa-p imparta$e$ti opiniile, sentimentele Sl cele mai profunde nevoi, sa fii inte1es, ascultat, pretuit. Dar ~and ii impa:rta~$ti partenerului tau p<'l.rerile, preocuparile $i a1;>tepMrile, s-ar putea ca ae:sta, f~d in mod ~esc diferit fata de tine, sa nu fie de acord, sa reaep.oneze negativ, sa ri1spunda prin ti1cere, s~ creeze 0 ~isputa, sa mcerce sa te convingi1 ea 121 are dreptate, ]af tu nu al.

Astfel patrunzi mtr-un ciclu-capcana. Vrei sa ajungi la cele mai profunde niveluri ale intimitatil, dar de fieeare data eand progresezi pana 1a imparta$irea opiniilor, de fieee data eand vorbiti sineer unul eu altul, te love$ti de eeva ee-p pare a Ii un zid - si crede-ma, chiar asta e! Este zidul conflictului. lUar in zidul ~cesta exista 0 poarta, insa voi n-o vedep. Astiel, 0

conversape aparent nevinovat1l. explodeaza pe nea$teptate, transformandu-se in conflict, remarce critice, dispret ljii, in cele din urma, retragere. Fiindca, pentru majoritatea oame-niJor, conflictele trebuie evitate Ct.l orice pret·

pa cum am ariHat in capitolul 1 conflietul esf.e lnsa~i

cheia ce descuie poarta intimitatll profunde. Dar dind dai eu capul de zidul eonflictului, doare. A$a dl eviti sa continui sa te love~ti de zid; :in cele din urma, te vei retrage $i vei ineepe dansul conflictuJui. In eele ee urmeaza iti voi ar1l.ta cum se desfa$oara 121.

Muzica pe care se desfa$oara dansul conflietului 0 constituie deosebirile dintre noi - diierente de opimi, diferente privind filozofia de viata, diferente in felul cum am fost erescuti. Ori de eate ori doi oameni se intalnese, deosebirile sunt inerente. Dr. John Gottman, expert in relatii de euplu, spune: "Cand alegi persoana eu care sa te casMore1;>ti, ai ales automat un anumit set de probleme relationale imposibil de rezolvat. Sotii care au 0 casnicie buna se adapteaza 1a 0 problema 1;>i chiar reu~ese sa se amuze pe scama ei. Sop.i care n-o duc bine ajung la bloeaj, i;;i ranese reciproe sentimentele $i se simt neacceptati ~i neglijap atunei cand l~i aduc in discutie problemele."

Limbajul dansului cli~eelor

[IrATE?" 45NIVELUL INFERIOR DE

sa analizam cateva dipe limbajul nivelului de conversatie ce se rezuma la cli~e. Nu are loc un schimb de informapi semnificative, ci daar de amabilitati !jii de politeturi, menite subcon?tient sa proiecteze a iluzie a multumirii. Desigur ea, in cele din urma, frustrarue ascunse ~i. sentimentele reprimate se transfonni:l in disperare !jii distrug i1uzia. Traversezi in fiecare zi rutina conjugalii, fara sa mergi mai In profunzime, parra cand sc naruie chiar temelia relatiei voastre.

A:;;a cum lipsa de comunicare ii indeparteaza. pe oameni, abilitatile sporite de comunicare au capacitatea de a-i apropia din nOll. Trebuie sa Invep sa nu rnai varbe!jiti in cli$ee $i sa.-p dezvo1tirelapa prin comumcare. Tp voi arMa cum sa procedezi.

se rerrage din conflict ?i revine la nivelurile mai sigurc ale superficialitapi, reincepand 51'1. vorbeascii in cli!jiee !jii sa lmpartii~asd\ fapte concrete. Un cuplu poate lilncezl ziJe, 1uni, ani san decenii 1a aceste niveluri superficiale, inainte sa

reinceapa dansul.

ehial' in aceasta clipii, in nenumarate case din 1umea 'intreagase desfa~oaraacest dans, ce constituie parastasu] absolut al u.rtci relapiJ de iubire. Cup1urile repeta ciclul acesta 1a nesfar!}it; unul dintre parteneri devine tot mai frustrat de incapacitatea celuilalt de a-~i 'imparta~i simtamintele sau de a intelege ce sc infampHI In sutletul celui de alamri, pc cand celalalt partener nL.l-$i da seama ditu!jii de putin cat de disperatll a devenit situatia sa. emn se sfar!jie!lte de obicei? VnuJ dintre soti 'i~i facc bagajele, hotariH in adancu1 sufletului sa piece, iar celalalt intreaba: "Cll ce-am gre$it?"

Dar acest ~veniment este precedat, de obicei, de un armistitiu implicit, mai straniu !jii mai primejdios decat larma oric.llror cemIri, un nivel de intimitate ce ech.ivaleaza cu somnul lung, adanc: vorbi.rea In cli~e.

44

A?adar, pe melodia diferentelar dintre voi, mtrati intr-o succesiune predictibila de pa,,?l:

PASUL 1: Remarcile critice. Dansul incepe eu 0 remardl. critid'i. Neput.3:nd sa accepte deosebirile, un partener 11 mustra pe celiilalt (sau se rnustra reciproc): ..Vite ce-ai £ikut!"; "Cum pop. fi atat de incapatanat?"; "Vite eat ai cheltuit!" $i eaHitoria spre intimitatc se opre!}te, incepand duelul verbal.

PASUL 2: Comentariile dispretuitoare. Acestea mar progresiv tensiunea remarcilor eritice ~i crcdc-mii, pasul asta doare! Cuvintele au irnpactul unor lovituri. "Nu poti face niciodata ceva ca lumea?"; "Nu pop. fi punctual nici data?"; "E!jiti exact ca maidHa / taica-tu / sora-ta / frate-tu!"

PASUL 3: Re-l.1en.irea la nivelurile de sigurantif. Conflictul est dureros, a!jia ca unuJ dintre parteneri(sau amandoi) remmta.

~adar, pe melodia diferentelor dintre voi, intrati intr-o succesiune predictibil~ de pa-?i:

PASUL 1: R£'11UIrcile critice. Dansul incepe cu a remarci! critica. Ncputand si1 accepte deosebirile, un partener i1 mustra pe celalalt (sau se mustra reciproc): "lJitc ce-ai facut!"; "Cum pop fi atat de indipatanat?"; "Vite cat ai cheltuit!" $i caliltoria spre intimitate se opre?te, incepand duelul verbal.

PASUL 2: Comentariile dispre/uitoare. Acestea mar, progresiv tensiunea remarcilor critice ~i crede-ma, pasul asta doare! Cuvintele au impactul unor lovituri. "Nu poti face IDciodata cevaca lumea?"; "Nu poti fi punctual niciodata?"; "E?ti exact ca maica-ta / taidl-tu / sora-ta / frate-tu!"

PASUL 3: Revenirea la nivelurile de sigman/ii. Conflictul est dureros, a~ ca unu] dintre parteneri (san amandoi) renunt:t,

44 CAND UNU PLUS U OARE NOl NE APLAM lANNELlJUNFERIOR DE If\rIltWTATE?" 45 "

'etrage din conflict ~i revine la nivelurile mai sigurc ale superficialitapi, reincepand sa vorbeasca in cli~ee ~i sa impiirta~easca fapte concrete. Un cuplu poate lancezi ziJe, lurri, ani sau decenii la aceste niveluri superficiale, inainte sa

relnceapa dansul.

Chiar in aceasta elipa, in nenumarate case din lumea intreaga se desfa$oara acest dans, ce constituie parastasul absolut a] wu~i I1elatii de iubire. Cuplurile repeta ciclul acesta la nesta{$it; unul dintre parteneri devine tot mai frustrat de incapacitatea ce1uilaU de a-$i irnparta$i simtamintele sau de a intelege ce sc intftmpl~ in sufletul celui de ali\turi, pc can: celalalt partener nU-$i da seama ditu$i de putin cat de disperata a devenit situatia sa. Cum se sfar:;;e$te de obicei? Unul dintre sope i~i face bagajele, hota.rat in adancul suHetull1i sa pIece, iar ceUilalt intreaba; "Cu ce-am gre$it?"

Dar acest eveniment este precedat, de obicei, de 1m armistitiu implicit, mai straniu $i mai primejdios deeM larma oricaror certuri, un nive1 de intimitate ce echivaleaza cu somnul lung, adanc: vorbirea m di?ee.

L.lJIwajul dansului c1i~eelor

Sa analizam cateva dipe limbajul nivelului de conversatie ce se rezuma la c1i$ee. Nu are lac un schimb de informatii semnilicative, ci doar de amabilitati $i de polite!Uri, menite subcon:?tient sa proiecteze 0 iluzie a rnultumirii. Desigut ca, in cele din UIU1a, frustrarile ascunse $i sentimentele reprimate se transforrna m disperare $i clistrug iluzia. Traversezi in fiecare zi rutina conjugala, fara sa rnergi mai in prohmzime, pana ciind se naruie chiar temelia relapei voastre.

A$a cum lipsa de comunicare ii indeparteaza pe oarneni, abilitatile sporite de comunicare au capacitatea de a-I apropia din nOll· Trebuie sa inveti sa nu mai vorbe$ti in di$€e r;;i sa-ti dczvolti relatia prin comunicare. Ttl voi arata cum sa procedezi.

46 CAND UNU PLUS UNU FAC NO}

De obicei, cand rna ailu in fata unui cuplu blocat 1a niveluI c1i~eelor - ?i asta se intampla frecvent -, protagoni?tii sunt doi oameni care ignora sau neaga cu totul ghidul relatiei ideale. Daca 0 femeie a ramas blocaM 1a vorbirea in cli~ee :in relatia cu sotul sau, ce are un comportament inert, ea fie ~i neaga cunoa~terea intuitiva, fie este intimidatil de necesitatea de a-~i asuma de una singura responsabilitatea angajarii pe drumul spre intimitate. In acela1jii timp, multi barbati nu-~i dau seama di SWlt prin~i in ciclul cli?€elor, a!7a di n-au ,cum sil scape din eL

Dadi sotti ?i sotiile ar putea sa citeasca intr-o clipa ghidul relatiei ideale, ei ar recunoa1jite adevarata fata a eli1jieelor; sunt semne evidente ale unei relayii ce lanceze~te chiar din punctul de pornire.

le~irea' de pe Higa~ul rolurilor

- Cred cit e foarte importantii comunicarea fatii-n fafi1. Dacd exista 0 Iogici1 a casiitoriei, atunci e logic sa ocupi a pozifie care sa-Ii permitii si1 vorbe$ti. eu tine, am senzatia cli a$ putea merge pe ciirtIri tot mai largi, mai ramificate $i mai luminoase, 1a nesfar$it sau panli la un capilt pe care flla'f nu ni-l imaginam, dar care va fi meritat. Doar Cll tine simt eli aria mea de interese se deschide, in lac sa rnii Jimitez la a pune in practiCillucruri pe carc le stapiinesc deja. DesiguT, toate astea nu sunt citsnicia in sine. Dar a?l1 ar putea fi casnieia noastrii _ $i ard de nerabdare sif pornese Ia drum!

- La ce te,gandc$ti acum, ca te-ai maritat?, am Intrebat-o pe Zelda.

- Piii, vorbim despre cine eumpiirii sueul de portocale $i cine face patul ...

Married People (Oameni ciisdtorifi), de Francine Klagsbrun

"OARE NO] NE .A.FI.A.\1lA NIVELUL INFERIOR DE INThvnTATE?" 47

Trist, dar adevarat: mult prea multe cupluri raman 1a maluI cu apa de mica adancime a11acului intimitatii - nivelul vorbirii in cli~ee. Dupa cum arati:'\ in mod dLUeros citatu1 anterior, de obrcci femeia este cea care tanje~te dupa calatona pe cara..ri tot mai largi, mai ramificate ~i mai luminoase", dar

i~1loc de asta, eei doi se trezese ca nu discuta nimie mai semnificativ decat cumpararea sucului de portocale ~i fikutul paturilor. Cum poti scapa din stadiul cli1jieelor? Primul pas consta in a-ji da seama ea Irive'luJ exista ~i eEl te afli prins in capcana lui. AI doilea pas consta in a mtelege cum ai ajuns acolo.

Haideti sa vedem cum au reu~it cli~eele sa distruga un cuplu plin de intentii bune. Am dat peste acest exemplu intr-o carte minunata, numita Living Happily Ever After (Fericiti pana la adiinci biUrfme#), scnsa de David Collier, ce relateaza povestea unui nwnar mare de cup1uri casiHorite de rnult timp. Printre eazurile prezentate se numi:irau sotii Mort ~i

Leslie Gerson. Amandoi trecuti de 60 de ani, erau impreuna de 40; s-au cas.'\torit, au divortat, apoi s-au casatorit din nou. Ce Ie-a adus in -cele din urma implinirea? Au reu1jiit sa identifice bariera cli1jieelor ~i, dupa mai bine de un deceniu In care s-au 1asat prin~i in aceastii capcana, au depa1jiit-o, ajungand la un nivel mai profund, mai multumitor a1 comw1.icarii ~i al intimih'ltii.

Cei doi s-au intalnit "frumos", cum se spwle in filme: la 0

petreeere de Anul Nou, la care Mort ~i-a Lisat baWl prietena, a smuls-o pe Leslie din bratele prietenu1ui ei ~i a incercat 5-0

sarute cand a batut miezul noptii. Ea a considerat gestul "obraznic, vulgar ~i increzut", dar, intr-un fel sau altul, s-a simtit atrasa de Mort. Leslie a meeput sa pluteasca pe aripile aventurn romantice, nemaiavand timp sa analizeze ee simte.

"Eram prinsa rau de tot, daJ nu eram nicidecum ca membrii Generatiei X de azi, care analizeaza totul ~i spun: «Eu vreau pe cineva eu acelea~i valori spirituale, morale ~i

politice»", povestea Leslie in carte. "Leslie accepta cu entuziasm aproape tot ee-i propuneam, spunea Mort. Era a adevarata. aventura!"

48 cAND UNU PLUS UNU FAC NOI

A!}a ca s-au casil.torit, convin$i Hind di acea ceremome nunta, simplul fapt de a spune "Dal" ii va transfoTITIa amandoi in parteneri de viata perfecp. N-a trecut mult tim pana cand Mort s-a trezit eu 0 slujba foarte stresanta, iar lie, eu trei copli de crescut, acasil.. Fara sa-!}i dea seama, sopi Gerson incepusera dansul: doi oameni care se indepartea tot mai mult, intrand pe faga~ul rolurilor conjugale.

"Realitatea s-a facut simpta, poveste!}te Leslie. Habar n-aveam cum se creS(' copfu. [... ] Mort era ah\t de prins de munca lui, incat mie wi revenea intreaga responsabilitate a Ingrijirii !}i cre?terii copiilor ~i rna simteam foarte singura.

dl problemele liloastre conjuga!e au aparut chiar din primul an, dar am continuat multa vreme sa Ie gasesc explicapi logice."

eei doi s-au blocat In cel mai frecvent cli~u: faga~u:l rouriJor. Nu numai ca-!}i vorbeau mereu in cli?Ce spre a arUTI('a

o punte peste pn'ipastia tot mai mare dintre lumile lor, cit in plus, trai<lu Ul1. dil}eu. Leslie ?i-a asumat rolul tipic al femeii care <Ire grija de dimin!}i de copli ("Asta inseamm'i casnicia. Tati merge 1a serviciu, iar mami sUi acasa cu copill", spune ea), iar Mort ~i-a asurnat mlul tipic al biirbatului care ca?tiga painea intregii farnilii.

;oarte probabi!, eand barbatul se mtorcea acasa, el ?i sofia ui foloseaulimbajul ee insote?te dansul cli?eelor:

- Cum Ji-a mers azi, draga? -A, bine. - E?ti gata de cina? - Sigur, draga. Apoi, teleeomanda televizorului derula seeundele pana la

ora de culeare.

entru sotii Gerson, situatia era i.tlac·ceptabila. Leslie a ineeput sa vre; mai multo Ii telclona sotului"la servieiu ca sa se planga de cate un lucru care se petrecea acasa. Dar Mort era prea eufundat in rolul celui care ca~tig~ painea pentru a 0

auzi ell adevil.rat.Leslie vorbea la un anumit nivel- despre problemele din cClsa -, dar in reahfate viza un aItu!, mai profund: !ipsa de disponibilitate a sotului ei ~i distantarea

.,OARE NOI NE AFLW-fedivA. 5-a 5imfit abandon In prlrmP zece ani de casni

se pellffea Cll mlnl", dar am r~s extrem de frustrata ~j de ranchiunoasll, spune leslie. Jmi aduc aminte d ..'oiaftl sa mergem la un coIWilier marital, dar Mort spunea: "Tu e~ti cea nefericitA, du-te tu.. eu n-aOl probleme!» [... ] Mil simteam foarte singur~?i furioasli fiindcil. Mort nu reU?€a sa rnA ascu1te la un nivel emcrpo.nal ~i sa ma ajul'e sa rna. descurc cu copiii si cu frustrarile. Eram foarte confuzi ~i complet nepregatiti

~entru viata de farnilie." eei doi nu ~-au dat seama ;nido clipA di se blocasera la eel

mai superficial ?i mari Ftlt1n nrlultumitor ni'llel al comunidirii intime. Jar Leslie tanJea dup~ mai mult.l~i dorea cu dispel un barbat co care sa. poata "romunica iil.l.Itcntic, care sa ascult.e, sa intele-aga $i infata rnn:Ua s~ nu 111.:1 sirnt lU$inatA, orice-a$ .ayea de S'pus, iar Mort ua pricepe.a asta", l$i aminte!}te

A$a ca Leslie a plecat. Si-a luat m.ezinul ~i $i-a lasat sofu.l in casa pe care el 01 parasise deja, din punct de vederc emotional. La fel ca atalia alti oameni care "aIla ultimii ce s-a intamplat", Mort $i-a pututvedea in sfar$it casnicia a?3 cum era ea - un cJ.4;eu~ hotMarea lui Leslie de a-I parasi era ultima $Otulie, dar ea constlh.na singurul mod de a-i demonstrabarbatului cat de putin mai aveau incomun vie¥ile lor.

In cele din uUIl:!, Mort a futeles mesajul pe care Leslie incerease sA i-I transm.ita.

"Mi-am dat senna ca a1? face bine sa intru pe aceea!}i lungime de unda, dad VIeau sa-mi refac eil.snic.ia, al}a ca roi-am pmmis s1\-i dau mai TTndtli atenpe lui Leslie ~i sav('id cc se intarnpM.", l!}i amin~te M

Au reinceput s1 s@D:ttiHneasd\., dal' Leslie a ramas precaut1.k perioada cand n-am mai fost casatorip eram foarte aten~ unul co aJitul $i ne straduiam sa ne consoli relapa, rna temeam d, dad! De recasatorim, lu:crmile vor redeveni a?3 cumfuseserA", svunea ea.

---50 Cft-NO UNU PLUS UNUFAC Nor

In timpu1 cat solii Gerson l\;i consolidau "d1snicia in curs de reconstrucpe", s-a intamplat ceva remarcabil: Mort a d venit mai disponibil din pund de v,edere emotional Cind Leslie il suna 1a serviciu ~i-i spunea: ,,Am mare nevoie sa vo besc cu tine!", ellasa balti1 arice ar fj facut in acea clipa ~i 0

asculta cu adevarat. lnvatase din perioada de desparp.re lucrurile exprimate de Leslie erau esenpale pentro reu?ita dlsniciei lor. E1 a trebuit sa treaca dincolo de ceea ce crezuse a fi "ToluI" lui in dlsrricie; a trebuit sa invete ca este sot chiar $i atunci cand se afh'i 1a serviciu ~i s.i raspund.i nevoilor lui Leslie 24 de ore din 24.

$i Leslie a invatat ceva important. "Aud atat de multi oameni spunand: «Am Cfezut ca mariaju1 0 sa-l schimbe» sau «Credeam ca se va sd'limba daca-l iubesc». in ciuda atator studii din psihologie, afl.ate la indemana, oamenii tot mai vor sa creadil ca atunci cand te casatore9ti se intampla ceva magic 9i ca totul va fi minunat. A?a eram ~i eu acum 38 de ani! Acum Imi dau seama ca relapile reu~ite sunt ni~te lupte permanente, dificile, prin care oamenii invata sa accepte cornpromisuriIe, sa ofere, sa primeasc.i, sa ofere, sa primeasca." Dar, mal presus de taate, cei doi au invatat sa comunice la un nh<el emotional mai profund.

Higa9ul rolurilor hrane?te cli~eele. A depa~i granitele rolului - de sot, de sotie, de mama, de tata, de eel care ca~tiga;

ainea farniliei - reprezinta un pas crucial pentru a ajunge la cea mai mare intimitate, facand relatia mai fericita )i mult rnai profundi1.

ReJeta bu vorbirea in disee:, imbrati~e arevolutia relationaIa

Ce anume ar fi putut scuti de decenii de su{erinta cuplui pe care tocmai I-am cllnoscut? Ce Ie-aT fi pennis sa-~i aprofundeze relapa, in loc sa se rezume la a 0 prelungi? Ce i-ar fi

LA NIVELUL INFERIOR DE INTIMlTATE?" 51OARENOlNEA "pututajuta sa se bucure de decenii de spriji]l conjugal, In loc sa indure decenii de suferlnta conjugala?

Simplul act de a privi dincolo de faga?ul rolnriJor$i de a desc.operi unde anume se situeaza pe scata relajional!.

Am avut 0 conversatie revelatoare ell un medic din ora~ul meu natal. EI mi-a SPU5 ca, in urma cu peste un secol, extrem de multi pacicnti mureau pe masa de opera·tie sau la scurt limp dupa 0 interventie chirurgicala. S-au irosit muUe vie!:i pana sa se ia a hotarare simpla, dar cruciala: pacientii mureatl din cauza infectiilor provocate de instrumentarul chirurgical nesterilizaU Simplul proces al sterilizarii a salvat practic sute de mii de vieti. Ceea ce a reprezentat cand\Ta un pmgres fantastic a devenit 0 procedura medicala elementarl. A!J3 funcponeaz3 progresul: odala ce ai aprins lumina, iii vine greu sa crezi ca ai stat in bezna.

Revolutii 1a iei de surprinzafoare se petree astazi in domeniut casniciei i?'i al familiei. Seco1ele In care am privit nepulinciO$i de pe margine vi.ctimele, sangerarea ceIor de pe campll1 de lupta al relajiilor sunt de domeniul trecutului. Infectiile care au provocat nenumarate boli in relatii pot fi depistate din timp $i, in multe cazuri, vindecate. Dar a5a cum inviWim ce anume determina cuplurHe sa se desparta, la fel intelegem ce anume Ie aduce fericirea, multumirea, lrnplinirea. Pentru mine, acesta este eel mai mare progres, pentru d\ de:;;! ;;tiinta relatiilor a fost multa .... reme cea mai irnprevizibila, descoperirile recente ne-au pemus sa Inte1egem $i sa educam inteligenta relationala la fel d.e u:;;or cum se educa inteligenta bazata pe educatie in $coala.

A$adar, care este cea mai buna moda1itate de ate desprinde de conv'etsatiile in di~ee ;;i de relatiile-cli~eu? rmbnlti~eaza revolutia rclationala! Incepe prin a-ti pune cateva intrebari-cheie. Dadl €?ti pregatit sa pome:;;ti ill dllatoria spre cde mai profunde nive1uri ale intimitatii, punctul de plecare nu contcaza. Dar inainte de a purcede spre adancuri, ar trebui sa :;;tii dit de mult mai ai de "sapat Tl Trebuie sa-p descoperi•

cO€ficientul de inteligenta relaponala, sau IR. Probabil ca-ti cuno:;;ti coeficientul de inteligenta, IQ-ul. Dar ip cuno:;;ti

52 SUNUFACNOI ~

inteligenta rel.aponaJ.a? Dadi crezi di loti oamenii au acela~i nivel de receptivitate rel'alional;'!ll ~.i de abilitAp. relaponale l'eUedeaza pUjin la dmtele de mai jos1extra!;e din dOll~ scr:i:sori foarte diferite:

iterenta se vede imediat. rnma SCTlSOarc arala 0 aptituline mnascuta pentrn relap.onare. Se.sizezi imediat empatia ~i

caracterul afectuos ail autorului ~ evidenta lui abititate de a ~i Ie exprima. A doua scrisoare ilustreaza 0 llt"Voie presanUi de

ezvoHa.re personalA ~i de confrunta:rc ,en emotiile. Autorul rimei epistole este nimeni alM decat pTe~dintele Harry

an, care i-a mIDis 1300 de scrisori pIme de iubire sotiei sale, Bess, de-a iungul eelor 60 de ani de eurte ~j de disnicie. A dOlla misiva aparpne nne! cursante de la unu.li di:J:Jlre seminarii'e mele. Ajunge sa citim scrisorile pentru a observa cA p~edintele Truman i$i ~entiza sentimenfele proprii ~i, mai important, pe cell' ale sotiei sale, Bess, i.nsA a doua scrisoare dezvaluie su ferinj;a UIlei femei prinse in jugul dl.satoriei cu un bar-bat care nu-~i oo~tientizeaza de.1.vc sentimentele.

"OAR!:£ NUl .,,"" ..... ~ -'~ - --Presedintele Truman prezinta 0 receptivitate emoponala timi, un nivel ideal al IR, in timp ce sotul despre care este

~~rba in scrisoarea a doua sufera de un gray deficit al bunastarii relationale, dC1lca nu chiar d;.e 0 absenta a acesteia. lR, la Iel ca ~i lQ-u¥, sunt individuale. In cazul10r nu existi'i "mArime universal-valabiia". Totu~i, coeficientul de inteligenta relationala al une! persoane poate fi caracterizat drept InaIt,

mediu sau scazut Sa-p infati~~ diteva exemple de cupluri care prezinH\ m

ferite mv.eluri ale JR: IR flU depinde dotlr de inkleet, ci $i de pasirme.. Sa ne gandim la, Ull cuplu renumit, cu 0 lR foarte ridkatli: iubitii condamna!:i de soarta, Romeo ~i Julieta, crear de Shakespeare. eei do! adolescenti italieni ~tiu perfect ce simt cu privire Ia relatia lor ~i-~i exprima emopile deschis ~i cu ardoare unw fata de ceU\lalt. eei dOl sfar~esc tragic doar fiindca persoanele din JUT, mm puPIl inzestrate in ce priv~te IR, incearca sa Ie distruga uniunea.

Indi7.1izii Cll (I lR medie se rezllmif Ia a exista, pur $i simplu, in loc sa 11lfloreasea. Probabil cele mai populare simboluri americane ale M.amei ~i Tatalui, cupluJ Ward ~i June Cleaver, din popularul serial TV Leave It to Beaver, erau caracterizati ca avand 0 lR medie; de alifel, ei se plasau in zona mediei in toate celelalte privinte. Furati de preocuparile privind cre~terea copiilor 9i de rutina, ambii parteneri din acest euplu pareau sa navigheze lin in re1atia lor, fara \'feo cri.z.a personala, dar ~i fAra vreo revelatie. Upsa de pasiune a unuia fati'l de celalalt era direct proportionala en lipsa certurilor. Erau lmpreuna cu gandul, dar nu ~i cu sufletul. Ni~te oameni absolut obi!?nuiti, a dhor relatie curgea egal ~i in care se complaceau.

• Indivizii e1l 0 IR 5citZuttI sunt de obicei In rt1zboi unul cu altul ;;i eu emotiile lor. Nimeni nu i-ar confunda pe sotii Cleaver eu un alt cuplu american dintr-un serial TV, ai ca_rui protagoni~ti au devenit staruri ale culturii pop

_ Stmt sincer cu privire la diferentele dintre opiniile partenerului si ale mele.

_Ii spun partenerului cat de recunoscator sunt dind imi implin~te nevoUe.

_ Irni complimentez partencrul cand mdeplinc:;;te diferite sarcini tn locul rneu.

_ PJanuiesc evenirnente:;;i petreceri la care 511 participe ~i alte cupluri.

_ le~irile mele de mame ne afecteaz1l. negativ relapa,

_1n timpul certuriJor cu partenerul, sunt capabil s.!-mi controlez mania ~i frustrarea

_ Evit remarcile dispretuitoare :;;i aIte expriru1lri negative in relapa noastra.

_ Caut semne nonverbale de mgrijorare la partenerul meu.

_ $tiu ce auurne ii comunid\ partenerului meu iubirea pe care i-o port. Caut semne nonverbale de frustrare la partenerul meu, Simt cand partenerul meu sufera.

_ Partenerul meu simte d'i-mi pasa :;;i c1l sesizez atunci cand sufera.

_ $tiu ce nevoi afective am In ceea ce-l prive~te pe partener.

_ Cornunic sincer cu partenerul despre nevoile mde afective, Facmi:;;care impret.rnA Cll

par,tenerul. _ Planuiesc aetiuni recreative,

pe care sa Ie putern face impreuna. imi iau de ma.na partenerul.

LA NIVELULINFERIOR DE INI1MITAlE?" 55 "OARENOJNE-1'1a.nuiesc evenimente ~i activitati in timpul drora sa. ne

put~rn amuza:;;i sa_ne p~tem juca impretlna (fara copn). Inipez rememorarea

- experientelor deosebite care ne-au apropiat. Pliinuiesc intiilnid speciale,

- ~a inca,t sa putem petrece limp impreuna. Initiez zilnic conversatii cu par

- t~erul privind acele domenii care-mi tre.zesc sentimente de suparare sau de furie. lnitiez zjlnic conversatii eu parteneruJ privind int§mplilrile pe care Ie tri'l.ie:;;te sau 1e-a tntiHn acea zj.

_ AscuIt ce---mi poveste~te

parteneTUl despre toate aspectele viep.i sale, lnjpez discutii despre conflictele ramase nere7-olvate,

_ Initiez disCtl~ pe tema aspectelor sensibile, ce par dificiJ de discutat. Sunt d eschis fap de partenerul meu i'llprivin~a teme"or pe care Ie am in viata. iptl2 discutii privind lucru

rUe Iii care viseazii partenerul. place sa-mj ascult

parteneTul vorbind despre toate aspectele vietii sale.

_ Reamintes.c intamplari din luna noastra de miere.

_ Sunt deschis fata de partener in ce prive:;;te secrete1e din trecutul meu.

_ Initiez zilltic conversatij cu partenerul privind ceea ce simt despre felul cum mi s-a derulat ziua,

- Inipez zUnic conversaP-i cu partenerul privind planurile pentru area zi.

54

doar 20 de ani mai tikziu: Archie ~i Edith Bunker, cupluJ tipic pentru 0 IR sc<'izuta din anii '70. In timp ce Emth seancea I;>i se fr~manta, adesea singura, Archie umbl racnind ~i bombarund, retuzand ~ se lase deranjat pc'herile 50tiei sau ale oricui altcuiva. Cei dOl aveau rare momente de traire emoponala, dar, in general, pareau ~ se lupte mereu eu vlata ~i unul ell altul.

Exemplele de mai sus prezinta. parteneri de cuplu cu 0

similara. lnsa in multe cazuri, partenerii au 0 IR foarte diferita, iar in acde casnicii problemele pot fi adesea mai marl, din cauza discrepantei. Cand un partener are 0 IR i'naltc'l. f?i ~tieexact ce simte ~i cum sa-~i exprime trairile, I'i va fi mai greu sa "lumineze" 0 persoana cu 0 IR scazuta, care se teme de propriile sale sentimente ~i nu poate Sa Ie faca fati'l. Vt discuta ulterior, pe parcursul acestei carp, cum pop contribui la cre~terea IR a partenerului tau. lti voi arMa cum sa-p dezvolp ~i sa-p spore~ti lR la fel de metodic cum I'ti dezvolp. Q,.ul, ~i asta fetra a plati taxe de instruire, ci investind doar

tirnp $i atenpe. Recent, am elabmat un chestionar IR, in principal pe baza lucrurilor pe care Ie-am fnvatat de la expertii maritali Cll care am intrat in contact ~i ajutand mii de cupl din lumea intreaga; vei gasi chestionarul imediat dupa te narea acestui paragraf. Te TOg sa acorzi timp evaluarii inteUgentei tale relationale, apoi sa la;;i deopaIte chestionarul pana termini de parcurs cartea. Dupa aceea evalueaza-U iara~i IR. ered ca vei fi surprins cat de multe poti invata ~i cat te pop dezvoHa pe parcursul carpi de fatal

TEST DE EVALUARE A INTElIGENTEI RELATIONALE

Gte~te hecare tntrebare ~i scrie tn dreptul ei citra care se potrive$te cel mai bine raspunsului tau cinstit. La sfar~it, caIculeazil totalul seorurilor $i vezi In ee categorie te incadrezi. 1 _ Niciodat~; 2 - Rareori; 3 - Ocazional; 4 - DeseOFi; 5 _ Foarte des

- kcerc sa aflu ce anume Ii comunicil partenerului meu iubirea pe care i-a port.

54

daar 20 de ani mai tarziu: Archie ~i Edith Bunker, cuplut tipic pentru 0' IR scazuta din anii '70. In timp ce Edith scancea I?i se framanta, adesea singura, Archie urn raenind ~i bombanind, refuzand ~ se lase deranjat parerile sopei sau ale orieui alteuiV8. eei doi aveau rare momente de tralie emoponala, dar, in. general, pareau ~ se lupte mereu co viata ~i unul cu aHul.

Exemplele de mai sus prezinta parteneri de cuplu eu 0 IR similara. lnsa in. multe cazuri, partenerii au 0 lR ioarte dift'rita, iar ill acele casnicii problemele pot £i adesea mai marl, din cauza discrepantei. Clnd un partener are 0 l.R j'nalta ~i $tie exact ee simte $i cum sa,?i exprime trairile, ii va fl. mai greu sa "lumineze" 0 persoana eu 0 IR scazufa, care se teme de propriile sale sentimente ~i nu poate sa Ie faea far . Vomadiseuta ulterior, pe parcursul acestei carp, cum pot! eontribui la cre$terea IR a partenerului tau. iti voi arata emu sa-ti dezvolp $i sa-p spore$ti lR 1a fel de metodic cum ip dezvolti IQ-ul, $i asta fm-a a plati taxe de instruire, ci investind doar timp $i atenpe. Recent, am elaborat un chestionar IR, ill principal pe baza Iuerurilor pe care Ie-am Invatat de la expertii maritali cu ca.re am intrat In contact $1 aj,utand mil de cupl din lumea intreaga; vei gasi chestionarul imediat dupa temti. narea acestui paragraf. Ie rog sa acorzi tirnp evaluihii inteJjgentei tale relarionaJe, apoi sa la$i deopaIte ehestionar_, pana termini de parcurs cartea. Dupa aeeea evalueaza-U iara$i IR. Cred ca vel fj surprins eM de multe pori invata?i cat te poti dezvolta pe parcursul cartii de fatal

TEST DE EVALUARE A INTELIGENTEI RELATIONALE

Cite~te fiecare intrebare ~i serie in dreptul ei cifra care se potriv€$te eel mal bine raspunsului tau einsht. La sHlr~it, ealculeazil totaluJ seorurilor ~i vezi in ee eategorie te ineadreZi. 1 _ Niciodatil; 2 - Rareori; 3 - Ocazional; 4

- Ineere sa afIu ee anume II comunicil parteneruJui meu iubirea pe care i-a port.

Deseori; 5 _ Foarte des

- Inipez zilnic conversalii cu partener-ul privind planurile pentru acea zi.

I' NE Afl,AMLA NIVELUL INFERlOR DE INTIMITATE?" 55"OARE~

PIl1nweSC evenimente ~i acti- vitAti in nmpul d1rora sa ne pu~m amuza!,ii sa ne p~tem juca impreuna (fara corli). lnipez rerrremorarea

- experientelor deosebite care ne-au apropiat. Pll1nuiesc mtJlniri speciale,

- ~ meat sa plltem petrece timp impreuna. Initiez zilnie conversapi cu par

- t~eru1 privind acele dornenii care-mi trezesc sentimente de suparare sall de furie. Initiez zilmc coIilversatii Cll

- pa~tenenrl prh'ind mtamptarile pe caIi' Ie tr1jj~te sau Ie-a t1'<1it 'in acea zj.

_ AscuH ce-mi poveste~te

partenerul ~spre toate aspectele viepi sale.

_ lnipez discutii despre con1:1ictele r3mase nere-2:o1vate.

_ Icitiez disd.t!D pe rema aspectelur sensibile, ee par dificiJ de diseutaL Sunt deserus fata de partenem meu inprivinta terneriJor pe care Ie am in viata.

_lntp~ discu~ privind ~ucrn~jJe la care vlseazii partencru1.

_ Imi place sa-mj ascult partenerul vorbind despre toole aspecrele viepi sale.

_ Reamintesc intfunplari din hma noastra de miere.

_ Sunt deschis fata de partener ill ce prive:;;te secretele din trecutul meu. Inifiez zilnie conversatii cu partenerul privind c~a ce simt despre felul cum mi s-a derulat ziua.

_ .. -. _ Sunt sincer ell pnVll'e Ja dtle

renteIe dintre opirriile partenerului ~i ale mele.

_ Ii spun parteneruJui cat de recunosciltor sunt dind imi impline~te nevoile.

_ Imi complimentez partencru1 cand mdepline.?te diferite sarcini in 10c111 meu.

_ PlOO1uiesc evenimente ~i

petreceri la care sa pa rticipe ~i aIte cupIuri.

_ le~irile mele de maroe ne afecteazll negativ relatia.

_ In timpul certurilor cu P<lrt<.>-. nerul, sunt capabi! sa-mi controlez mania ~i frustrarea.

_ Evit remarciIe dispretuitoare ;;i alte exprimari negative in relatia noastri:\.

_ Caut semne nonverbale de ingrijonue la partenerul meu.

_ Stiu ce anwne Ii comunidi partenerului meu iubirea pe CaJ'e i-a port.

_ Caut semne nonverbale de frustraTe la partenerol meu. Simt dmd partenerul meu suferii.

_ Partenerul meu simte ca-mi pasa ~i d. sesizez atunci dind sclera.

_ Stiu ce nevoi afective am in crea ee-l priv~te pe partener.

_ Comunic sincer cu partenerul desprc nevoile mele afective. Fac mi;;care impreun~ cu partenerul.

_ Planuiese actiurri recreative, pe care sa Ie putem face Unpreun1\.. 100 iau de mana paJ'tenerul.

56 cAND UNU PLUS UNU FAC Nor

_ Inij:iez plimbari cu parteneroL

_ Imi apreciez partenerul, oferindu-i felicitari sau scrisori speciale.

- Plllnuiesc vacante care sa ne pcnrtita sa ne apropiem mai mu.1t unul de altul.

_ Sunt deschis fatll de partcneruJ rneu in privinta ~jil()r pe care Ie am in viata.

_ Irni apreciez partenerul savurand vacantele de sarbiltori impreuna.

_ Manifest intelegere cand parteneru1meu se infurie pe mine.

_ lmi apreciez partenerul, gi1sindu-nti timp pentru a planui diferite activiM):i pe care sa Ie facem impreuna.

_ Inti admir partenerul pentru caracterul sa u.

_ Ii dedar partenerului iubirea mea.

_ 1mi place sa-mi aseult partenerul vorbind despre ceea cc \lrea de 1a viata.

_ Rad impreuna cu partenerul meu.

_ Rememorez impreuna cu parteneruIintalniriIe pe care Ie-am avut inainte sa ne casMorim.

_ Ini):iez rememorarea nunp.i noastre.

- Dovedesc inte1egere cand par~ tenerul meu este descurajat.

_ Ii fac masaj pe spate parteneruJui meu.

_ 100 dezmierd parteneruJ intr-un decor romantic.

_ Ii ofer partenerului imbri1psari romantice.

_inti manifest afecjiunea, filra Cd aceasta sa duca la sex.

_Ii descriu partenerului cu regularitate sentimente1e mele in ce-1 prive~te.

- rmi exprim pasiunea fa ti1 de partenerul meu.

_ 100 intreb partenerul ,ce manifestMi de afecpune agreeazli.

_ Imi sarut partenerul ca sa-mi manifest afecpunea.

_ Ineurajez echilibrarea experientelor sexuale eu 0

afeepune autentidL _ Discut deschis ell partenerul

despre credintele mele religioase.

_ roo ineurajez parteneruJ sa se roage, sa participe Ia slujbele religioase ~i sa eaute dezvoltarea spiritualil.

_ Incurajez influentarea casniciei noastre de catre telurile noastre spirituale.

_ Accept ea partenerul sa-mi influenteze hotariirile.

_TOTAL

lR scazut~ IR medie IR i'nalU

-f I ;1 I t 60 120 180 240 300'

Niciodata: R.a.reori Ocaz:ional Deseori Foarte d

lINE AFLAM LA I\.\lVEUJL INFERIOR DE INI1MITATE?" 57

IR iti indic~ punetul tau de pomire pe scala abilit~tilor

relatio~ale. Daca te afli la capMul inferior al sealei, prima ta misiune va consta in a ie~i din eidul c1i.,eelor. Ai facut 'P'rimul pas, identificandu-~e dre~t ~ p~rs~n~ a carei. relajie ~se afla bloeata 1a primul ruvel al mtmutatu; ruvelul cli~eelor. In eontinuarc, ai misiunea sa identifici pa~ii ce te vor duee la urmatorul nivel al calatoriei ~i sa fad ace~ti pa~i, indiferent cat de mici vor fi la lnceput.

Pentru intre.1'uperea ciclului cli?eelor, am elabom tehnic~ in trei etape.

1. Abordeaza fron'tal c1i$eul. Sa luam in disculie dialogul de mai jos, pIeluat dintr-o carte intitulata Nonverbal Communiclltion and Marital Interaction (Comunicarea nonverbalif iii interactitmile conjllgale), de Patricia Noller:

SOTIA: Bob, at vrea ceva de baut sau ni?te inghe!ata? Niciun raspuns. Ea continua: Bob? Niciun raspuns.

Ajunse in acest pund, multe sotii ar abandona arice tentativa de conversarie.la drept vorbind, ar fi mai u?or sa vorbe~ti cu un per,ete! Insa aminte!?te-ti prima lege a erearii intirnita!ii: progresele necesita confruntfu"i! Daea vrei sa ri!lmai acol0 unde te afli, nu fa nimic. Dar sotia din acest exemplu n-avea nevoie de un manual al casniciei ca sa ;;tie cum sll-~i abordeze sOJ:ul. Pur :;;i simpiu, i-a vorbit din suflet:

SOTIA: Dragul meu, te cunose suficient de bine ca sa ~tiu

ca adesea,cand ceva nu e in regula, te inchizi in tine" nu vorbe~ti despre ceea ce te supara, nu pot scoate nimie de la tine. Eu nu sunt genu] de persoana care sa poata continua a;;a la nesfan;;it. Trebuie sa explodez, s~-mi descarc sufletul 9i sil vorbesc! Ceva e in neregula de mai mnIte zile. Bob, s-a intamplat ceva 1a S€rviciu? Am gre?it eu cu ceva? Nu putem continua a$a la nesfilr;;it, evitand situaria. Te rag sa m~

asculF! Nu mai sta bosumflat ;;i spune-mi ce s-a j'ntamplat! BOB: Ai dat de maneare la pisic~?

58 CAND UNU PLUS UNU FAC NO!

saPA: Da, dar asta n-are niIhie in eomun eu eeea ce Vo bim. Te mg, vorbe~te-mi! Spune-mi ce s-a intamplat. Ce-i cu ..:~ ?LJ.ue.

BOB (ojteazlf): $tii ce s-a mtarnplat. (Sotia] replica iara~i pe indelet<e, explieandu-i ca nu ?ti

s-a intamplat, ca nu pot avea 0 cEtsnicie sanatoasa daea se ignora reaproe, afirmand ca-l iube?te foarte mult. La toa acestea, ee gase~te Bob de spus?

BOB: Ai dat drumul pisicii afara? Seena continua; sopa pledeaza pe larg, soM contraca

fie insistand ca ea l;itie despre ee este vorba, fie rostind eli irelevante, det~ate ("Vrei un sue?" "Ai lneasa t eeeul?",. Scena se incheie fara vreo rezolvare ...

Dar a fost luata 0 masura esenpaH1: unul dintTe parteneri I-a pus pe celalalt ill "alerta fata de c1i?ee", refuzand sA mai participe la acest dans. Abordand frontal problema, pop face un pas esential spre intreruperea cicluhri c1i:;;eelor ~i pentm a palrunde pe un teren mai profund, mai substantial. Poate nll

se va illtampla de la prima incercare, a~a cum arata $i ae('st

exemplu dureros, dar eonteaza dortul. Fara efort, vei ramllne pentru totdeauna la diseutli1e de?arte.

2. Atac4 cli~eele ne1'Ostite. Sa ne intoarcem la -0 pereche de proaspc'H disi!.torip, care umbla in viirful degetelor, ingrozifi ca nu cumva sa tulbure eu 0 eearta - iata din nou cuvan cel groaznic! - perfeetiunea casniciei. Dar eviJarea confruntarilor nu face decM sa deschida ealea necazurilor. Evitarea nu duce nicaieri, doa:r la dansul di?€elor, care se desfc'l$oara pana cand un partener "da piept" cu cli~eul ~i sparge stratul de gheata emotionala consistenta.

Nu este u~or sa darami zidul ce separa ciclul c1~eelor de urmi'itorul nivel, mai profund, al intirnitc'ltii (imparta~irca fapteloT' concrete), dar iata un pas mic in aceasta direqie preluat din eartea Encounter with Family Relations (lntalnire r relatiile de Jamilie), de Wes Seelinger. Este yorba despre un sot care a indraznit ~ darame di?eul nerostit al fericirii proaspllt c3satoriplor, 0 confruntare care initial s-a dovedit dureroasa,

"DARE ;.J01 NE AFLt-\M LA !'.IIIVELUL Il\.lFERIOR DE lNTIMITAT£?" 59

dar in cele din urma a avut un impact uria? asupra dezyolh\rii acelei dlsrucii .

"Ziua nuntii noastre a fost 14 octombrie 1966. Dar ci'isnicia noastra a meeput trei sa.ptamam mai tarziu. Eram pu~i la patrll aee ~i ne indreptam spre eel mill elegant restaurant din ora~. Facuse~~m toata saptamana economii pentrl1 acest rasfat costlsltor.

o singura problema: tanara mea sope se daduse cu cel mai oribil parfum din cate s-au fabrieat vreodata.

irosea ca un amestec de mu~tar, piper negro ~i siTop e artar. Chiar ?i acum, numai gandindu-ma, mi se in

toarce stomacuI pe dos. Opriseram 1a 0 trecere de cale ferata. Afarc'l era frig.

Stateam cu geamurile inchise ?i cu radiatorul pomit. Nasul :;;i plamanii mei eereau pe tacute indurare. Dar nu voiam sa-mi supar mireasa eu un eomentariu despre parfurnul ei.

Hotarasem in smea mea ca singura dlsnicie perfecta din istorie va fi a noastra. Fa.ra conilicte... fara vorbe aspre... fara sentimente rc'lnite... fara lacrimi ... mmie negativ. Sopa mea luase 0 hotarare sirnilara. TlIDp de trei saptamani am urnblat amandoi ca pe coji de oua, protejandu-ne reeiproc de cea mai mica neplacere.

Sa indraznesc eu sa rup vraja? Sa indraznesc sa fiu sincer ?i deschis? Ea se scaldase In lieoarea aia infioratoare In necare zi din casnicia noastra. $tiam ca n-o sa ma pot abtine 1a nesfar$it. A$a ca am spus pe eel mai dulce $i mai bland ton: «Iubito, parfumul acela miroase ca spray-ul contra gandacilor!»"

Bum! Sotul a dat piept cu cli$eul nerostit, care Ie incremeruse relatia in falsi tate timp de trei saptilmani, lncepand de la eerernonia nuntii lor! Confruntarea n-a fost u?oara; nu c niciodata u$oara.. Dar iata cum W1 moment de sineeritate a dus perechea, in eele din urma, la un nivel mai profund al intimititii. l3c'lrbatull~i aminte~te prima reaetie a sotiei sale:

~ N01 NE i\FlAtol LANlVELULINFERlOR DE IN1lMlIIA'fE?" 161,,0 .

3. Tran5jormA c~1 frztr-1ffl fapt. CWlO~ti deja diirectia neralli In care te conduce ghiduJ relatiei optime. can

~i la prinnll nivel, superficial (vorbu-ea in cli~), obioctivul ~te tI'e('C[ea ]a tU'I!IlMOrul nhrel (impart~!;lirea fapteJor concrete). Curo 8<'i proeedezi? lncepe prin a lua decizia co~tient<'3 de a treee de La cl.i;iee 1.1. fapte ori de cate

~. negandim 1BI primul nostro exemplu l1e conversatae m cli~. Mai ~ minte perechea blocata in caruselul l1Cum ti-a mers azi? Binel"? A~ti doi parteneri vor ajunge la un nivel mat profund de cOIDUIlica:re abia atunci cand unul dintTe ei se va oprL recunoscJnd ~ledrept ceea ce sunt, !?i Ie va transforma m fapte. Nu-i dUar amt de greu pe cat pare! Sa-ti arat

cum functionead. _ Curo ~-a mers azi:?, ~i intr~ 0 femeie sotal·

- Bine, r~spunde el-In 10e sa ~eurg;!j Ia clitjeuJ unei alte intreMri (,;Cum a mers

la serviciu?"), La care sotul ar da cu siguranFl un raspuns tot atat de gol, sopa poate sA transforme cli~ul rillipunsului dat de el ("Bine!") lntr-un £apt, iolosind ascultarea reflexiva, in care un pat:1ener .repe~a ~ ce intelege ca a spus cclalaJ.t.

- ~dar, imi spui c3 ai avut 0 zi buna, fara nici macar 0

problema?, arputea ea sa intrebe. Dragul meu, asta e mll1Una t! Hai sa ie;tim ?i sa sarbiUorim!

Rezultatulunui asemenea experiment de conversa1ie directionatii poate 1i uilluitor. El se nume$te "intreruperea tiparului", in situatia pe care 0 discutihn, este foarte probabil ca sotul nu va a~_ege sA se ascunda Indaratul unui nou cli~u. Sopa a afirmat un fapt ~i a inlMurat posibilitatea unui raspuns de genul "Binet" sau "B.ifl4;or!". A bkut un pas mic, dar esential in tTecerea de la d~ I:a Fapte, iar sotul n-are de ales, trebuie s<'i r~spundilla provocare.

- Pro, de fapt Q~a fostchiar ~ de bine, ar putea rl1spunde sotuL La drept vorbind, am avut destule probleme.

Sotia ~-a detcmlinm sotul recalcitrant sa tread de la schimbul de ~ la vorbirea despre fapte! Nu lasa mingea

cAND lINU PLUS L'NU FAC NOI60

"Taeere! Ca aceea care a urmat, probabil, anuntului facut de pre~edintele Roosevelt cum dl japonezii au bombardat Pearl Harbor. Eu priveam drept inainte, incercand sa rna coneentrez asupra ritmului ega!, meta~

lie al vagoanelor de tren care defilau prin fata noastra. i-am privit mireasa eu coada oehiului. Buza de jos

i'i tremura u~or. La fel se i'ntampHi ~j-n ziua de azi dnd se abtine sa traga un plans zdravan.

Am pomit mai departe. Dupa 0 ve~nicie, ea a spus incet:i$or: (~N-am sa mal folosesc marca aceea de parium.»

Orice persoana casatorita ~tie cum s-a incheiat povestea. Am mancat delicatesurile, care ne-au cam stat in gat. Am fost bosumflati. Am trecut prin faza tipid\ "E doar vina mea, draga!» Am lacrimat amandoi. ~i in cele din urma. ne-am irnpacat, promitandu-ne sa nu ne mai suparam nieiodata unul pe altul.

Acum, episodul face parte din pove~tile familiei, din repertoriul de istorioare savUroase «de cand eram tineri ~i natang]» .

Dar ~i acum mai ered dl mariajul nostru a mceput cu observatia mea despre parium. Din aeel moment am i'neeput sa cre~tem. Am descoperit ca 0 easnicie este 0

unitme mai putemica dedit emotiile. Am i'nceput sa renuntam Ja pretentia absurda de a trai 0 ferime neumbrita. Am facut primii pa~i spre invatarea uneilecpi esentiale, 0 lectie pe care nimerri. n-o uita odata cu trecerea anilor: iubirea este 0 relatie a mortii ~i invierii.

Cat despre parfum... Cu restul sticlutei am stropit gandacii. $i a avut efect!"

Aceasta poveste constituie dovada faptu.lui ca relatiile sun ca acele mid globuri de sticla ce adapostesc peisaje de iama minuscule: nu se mtampia nimic pana nu Ie scutUIi! VitA de mitul "fericirii neurnbrite"! Relapile optime cer sa ai curajul confnmtarii. Daca observi un cli~eu nerostit faisitate, prefae<'itorie, artificialitate in~faca.-l, da piept cu e1, scutura-l ~ astfeI ili vei conduce relatia la un mvel mai profund.

lntrebarile directoare

VELUL TN"FERlOR DE lNI1MlTATE?" 63OARENOl~'E ~ eu intrebariinchise, de tipul "Va pot ajuta sa gasi~i ceva?" sau "Va pot ajuta sa gasiti 0 _anumita marime?" - i~ es~nta, Intrebari-di~eu, 1a care se raspunde foarte u~or tot pnn cli~ee:

Nu", sau "M:ll uit doar". Angajapi sunt invatati sa f010~asca, in schimb, intrebari "directoare"; acestea determma 0 readie bazata pc ceva concret, ce presupune mai mult~ impiicare din partea dientului. De piMa: "Ce euloare eautaji

asta.zi?" La aceasta intrebare, categoric, dientul nu poate raspunde

pur ;;i simplu "Nu"! Vinzatorii sunt invatap sa puna mtrebari "specifice".

Cautati ceva mai larg sau eeva mai stramt?"; "Pentru ce oearie vre~ sa eumparap?" Aceste tipuri de intrebari determina persoana sa rilspunda ell propozitii complete, rezuWmd ade~

sea un dialog mai cu miez. La fel se intampla ~i in casnieie. Dadl.-i pui partenerului

intrebari directoare, il vei determina sa-tl dea raspunsuri mai

cu miez. Fii specific! In loc sa pui intrebari generale, de tipul cli?e

dor, ca de pilda "Cum p-a mers azi?", ineearea altele, cum aT fi: "La ce pret s-au tranzactionat azi acpuniie firmei?" (la asta sotul nu poate raspunde "Bine"). Sau: "Cu cine luerez noul proiect?" (e 0 intrebare care solieita nume ;;i explieatii clare). Sau: "Cand crezi ca lucrurile se vor lini;;ti suficient ca sa-p poti lua liber pentru concediul nostru de doua saptamam?" (se cere mai mult dedH un raspuns facil).

Misiunea ta consta in a-p provoea partenerul, filril sa fii insistent, intruziv sau saeaitor. Este 0 ;;tiinta delicata, dar pe care trebuie 5-0 lnvete ariee persoana interesata de relatiile optime. Pune intrebari directoare! In cete din urrna, ele te vor conduce spre niveluri mal profunde ale eomunicarii, iar pa~ii

mid, aparent nesenmificativi, ip vor aduee in final progrese majore.

cAND UNU PLUS UNU FAC NO!62

din mana! Profita cat pop de deschidere. Pune 0 intre sernnHicativ~ ("Spune-mi ce probleme ai avut!"), in sper ca partenerul va da un raspl1n5 semnificativ, faptie. Ch" dac~ pare 0 simpla chestiune semantica, vorbele sunt p . palele unelte pe care Ie avem 1a dispozitie pe drumul nos spI'e intimitate. Cuvintele nu numai ca preceda acpunea, o ~i dicteaza. Folose;;te-le cu intelepciune; ele sunt eei buni prieteni ai tai in construirea unei relaW cu miez ;;i a casnicii reu~ite.

Cuvintele te pot ajuta sa-p "condud" partenerul dincol, de nivelul cli;;eelor, ditre un taTam mai profund. Dadi ap r: mas totu?i blocap, iata inca 0 tehnica pe care-o poti ince

A;;a cum cuvintele nepotrivite pot menpne 0 relape inn mohta mbanalitate, descoperirea ;;i utilizarea cuvintelor trivite te poote scoate din bezna.

In lumea vanzarilor Cll amanuntul, 0 serie de mari corp ratii i~i instruiesc angajaj:ii sa foloseasca 0 forma de com care menita sa-i duca dincolo de comunicarea in cli;;ee in lapa cu potentialuI client. Cred ca aceasta tehnica de vanza numita ,,i'ntrebari direetoare", Ie poate oferi euplurilor • drumari importante.

Luam in discutie dialogul normal, desfa;;urat in cen comerdale din toate colturile Americii, la fel ca tiparele p dictibile in care i;;i vorbesc adesea partenerii de cuplu:

VANzATORUL/VANZATOAREA: Pot sli vii ajut eu eeva CUMpARATORUL: Nu, mulfufrteSe, mit uit doar.

In doua propozitii scurte, perspectiva unei vanzari (:{ unUI eomision) a fast anulata. Comercianj:ii eu amanun pricepu~i i;;i mstruiesc angajatii sa foloseasdl. 0 atitud· menita sa inlilture eli;;eele ;;i sa creeze instantaneu 0 inter, tiune mai fructuoasa cu dientii. Reprezentanpi de VclnZ

sunt inva~ati sa renunte la abordarea clienplor din maga .

reactii $i incapacitatea de a1i l~parta.$i setimen.tele. ~ va ut acest sce.nariu al sufennte1 femellor pretutmdem In

1 Z e, In cei 20 de am de dis-nide, cuplui respectiv nu reu!;>ise ~7asa din priroele dou,:i ni:ve1L.ri superficiale ale intimltapi: ~Drbirea in c~l'li lw.parta!;>irea faptelor concrete. Oisnicia lor murea literalmente de sete, ca 0 planta fara apa.

La suprafata, so~..Il era un stalp al comunitatii, un vartej neostenit, meretl m m;;;care, mereu primul care sa conduca un coroitet eivic sau aJ bisericii, 0 persoana care ti-ar fi putut deveni eel mai agreabiI amic la 0 chermeza a comunitapi. Dar acasa., lipsit de masca lui publica, redevenea fiul I'espins, caruia i se spusese in repetate randuri ca este "iresponsabil", care nu primise niciodata sprijinul taMlni, baiatul ciat afara (din casa parinteasdlla 18 ani. Telul vie~i sale era acela de a.~i dovedi valoarea; pe care, meele din urm~, ;;i-a g~sit-o in activitatea profesionalil. Din pacate, a trebuit sa plMeasdi pretuI, "Daca-i cen. sopei sa evalueze cum te descurci ill relatia voastra, pe 0 scala de la unu la zece, de obioei te va puncta ell paw-cmei puncte mai putin decat te evaluai tu, spune el acum eu regret. £i bine, ,eu eram cu zece pllilcte mai jos ~i niei m.lear nu mi~am dat seama! Obtinerea succesului m-a absorbit atilt de tare, indH am neglijat tot restul, inclusiv pe sotia mea."

eei doi se cunoscuseta pe la 25 de am, amandoi fimd stu· denp la stomatologie. $i-au facut curte vreme de un an, au avut ,,0 iubire ca-n pove~ti", apoi au facut 0 nunta "ca-n pove~ti", urmat:'i de na;;terea, tot "ca-n pov~ti", a unui bi:iiat:?i a unei fehte. Dar pe traseul spre casa cea mare ;;i alba, cu gardulet l'li ccle doua ma~ini noi din garaj, au omis un luau esenpal: au uitat unul de altul. Au sarit de la perioada de Hieut curte !;>i de la nunt~ direct la colaborarea profesionala $i, fara sa-~i dea seama.viata lor Impreuna a trecut de 1a romantism 1a ru~. ",Nn comunicam, i:?i aminte!;>te ea. Traiam intr-un ritm atat de alert ;;i ne obi!;>nuiseram atat de mult Cll acest ritm, InCal: nu ne dadeam seama ca nu vorbim. Eram extrem de ocupati Sa mergem mai departe. lar a fi ocupat constituie

65CONVERSA'fIILE STERPE

CONVERSATIlLE STERPE, -

"Barbajii ru.J e.:r.ista fll fapte; ei exista In vise. She

FAPT'ELE

"''ntr-o dupa-amiaza, activitatea unui consultant 1n

"-~menea telefon e

orj:ii. La mtoa:rcerea acasa de la serviciu, un stomatol, in localitate, a cilnri soJie lucra rmprellllA CO el, ca specialis

in igiena orala, a gasil-o pe 'ilceast'a cu bagajele fa cute, cu feZenloroi D.la~inii plio ~i ferm hotarata s:1-1 paraseasea. NlI mai 5UpOrta deta;.area emotional:' a solUlui, Upsa lui

67

telOTEvadare

Cum te desprinzi de superficialitatea faptelor? Te afli fata-n faFl eu aspectul esenpal al ghidulul relatiei optime: comuniearea. A$a cum am mentionat anterior, limbajul iubirll descrie starea iubirii.

In interviuri, Ie mtreb pe femei: "Exista loc de mai bine?" Daea primesc un raspuns afirmativ, reteta pentru mai bine oferita de 0 femeie este intotdeauna aceea$i: "Si'! avem 0 comunicare mai buna!" "La ce va referiti?", intTeb eu. Iar ea troi spune cum define$te comunicarea mai buna: depa~irea

-n-a veam despre ee v~rb~te. A?3 c~ renunta: ~:iu c~ putem Ie (I un jel de contlffsatte dad'i vorbesc despre Sl:rvJcm. T~ dorea a~t de milJt sa dlscute cu mine ceViiI, oricel indit imi \'orbea despre ser\'iciu. Dar apoi devenea frustrata. Timpul pe care voia sa-l alocam conversatiilor despre relap:a noastra il pe.treceam discutand tot felul de alte lueruri: serviciu, proiecte, urmatoarea aetivitate in afara casei. Apoi r in cele din urmi'll

~i-a dat seama eil nu se poarta in concordanta eu ceea ee

simte." Cei doi sot! erau priru;;i intr-o pIasa: pIasa unidimensiona-

Iii a faptelor, care, la Iel ca 0 panza de paianjen, pa.re complel inofensiva paIlil. cand te pri.nzi in ea.

Imparta$irea fapleior reprezinta a1 doilea nive! al intimitapi, doar eu 0 treapta mai in profunzime fata de vorbirea in cI4>ee. Treeerea la acest mvel constituie doar un pas foarte mic pentru un cuplu aflat pe drumul spre intirnitatea profunda. Tu ~i parteneml tau inca nu va oferiti nimic personal, nimic intim in conversapi. Da l e ceva mai bine decat sa sporov.liip. in cli~ee, pe pilot automat, dar vA oferiti doar informatiil nimic mai mult. Penh'u a ajunge eandva la nh..elurile mai pro£unde -lmparta.$irea sentimentelor;;i a nevoilor va £i nevoie ca mai intai sa va desprindeti de fapt:e.

lata cum puteti mcepe.

CAND UNU PLUS UNU FAC NOI66

un carnuflaj foarte bun, cat timp continui in stiJul iista.ln din urmi1, mi-am dat searna, in adancul inimii rnele, ei1 i,I

cand mil aflam impreuna cu el nu asculta nirnie din ceea aveam de spus ~i nu-l interesa nimic legat de mine."

Aeasa, in ma~ina cu eei doi copii mici, in restaurante, iI fata biseridi, In centrele eomerciale, stomatologul ~i Sopa 1- • functionau eonfonn unui pact nerostit: vorbeau doar de fapte, ~i anume despre faptele speeifice ale profesiei pe ca~ impi1rta~eau:

- ered ca interven!ia aceea pe canal a mers bine <1zi', spunea el.

- Pai da, ai reu~it sa eurep totul, raspundea ea. - Oal ~i pacienta o-a pamt sa sufere prea mult. - ~tia ca te porti cat de bland cu putinta, replica

sotia.

- Maine vine copilul acela eu trei carii, nu?, intreba sotul.

- Da. Am sa~ti pun dosarul lui pe birou dimineata.

Vreme de 13 anil eei doi au ri1mas in!epenip. la llivelul conversatiilor despre chestitmi stomatologice concrete un ~ir nesfaI?it de afirma1ii imposibil de contrazis despre carl tartru, coroane, punti· Viata lor a devenit 0 lume a lui lice" "cand"l "unde" ,~i "cum", dar niciodata "de ce"; "de ce" se apropie prea mu1t de impartat}irea unci opinii, iar opin" dau na$tere la conflicte, lucIU pe caJ1e-$i dadeau toatii silf"fa siH evite.

Dar in adancul inimii ei, femeia simtea 0 nelini$te, dorul profundl necrutator dupa m£Ji multo Simtea ca viata trebuie sa fie ceva mai mult decat acest cicIu mecank Hha sfar$it al faptelor stomatologice. A5a ci1 a ineeput, initial cu foarte mare blandete, s.1-i dea ghes sotului sa iasti din obi$nuinta ~i sti ajunga la niveluri de conversa tie mai profunde. "M-am straduit $i m-am tot straduit"l spune ea.

"La inceputl sotia mea incerea sa deschida 0 conversatie despre eopii, despI'e parinpi ei sau despre noi, J$1 amjnte~te sotul. Dar, in cele din urmie i$i dadea seama ea eu habar

68 CAND UNU PLUS FAC NOI

stadiului cI4>eelor ~i al faptelor, tTecerea Ia prof imparta~iriisentimentelor ~i nevoiloL

Dar adev,arata comunicare nu apare automat. Este nev, de muncll. Un motiv consta in aceea ca vmbele pe care rostim servesc unui mare nWTIar de scopuri: ele pot sa in la apropiere, dar la fel debine pot sa ~i respinga. In nouli zece c3Zuri, daca~i pui parteneruIui intrebarea simpla " mai faciY, iti va raspunde cu eel mai folosit cuvant-fapt dicponar: "Bine!"

Ce pierdere de timp ~i de emotii posibile! 'In relatiile celente se poarta dialoguri precum in ce1e mai bune filme dragoste. Gande~te-te1a fibnul tAu favorit din aceasta categ' rie. Foarte probabil, in rolurile principale se aDau doi oam care jucau un perpetuu ping-pong cu cuvinte. Hump Bogart r;;i Laureen Baca!, Katherine Hepburn ?i Spencer Tracy, Meg Ryan ~i Billy Crystal ;;i, mai recent, interpre~

laureata eu Oscar a lui Jack Nicholson impreuna cu Helen Hunt, in peHcula As Good As It Gets (Mal bine nu se poate). Ai fi ramas in sala de cinema fie r;;i numai pret de doua secunde daca i-ai fi auzit pe ace~ti iubiti fictivi vorbind in fapte sau in cli~ee plicticoase? Cu siguranta nul Ai platit ea ~-i 3uzi cum

ec1ama, cum se-nfurie, cum au ciocniri de opinii, cum se contrazic repetat inainte de a cadea de acord, in fine,asupra unui fapt;;i cum, la sfar?it, se indragostesc spectaculos. Chiar r;;i ceea ce-i mentine in opozitie unul fa!il de celalalt - cont1ictul - ii apropie in cele din unna. Pentru a vedea a~ ceva pe ecran plate~ti oiletuL Ii urmarei}u facand dEMona pe care o vei face ?i tu in aceasta carte: de 1a clialogurile de suprafatA paM in profunzimile uncle sala?luie'?te adevarata iubire.

De multe ori, mergi sa vizionezi filrne de dragoste la cinema pentru ca acasa nu Ie traier;;ti, ci t.e t.reze!?ti vorbind 'in fapte, in limbajul afinnatillor incontestabile: despre serviciu, despre ?tirile de seara, despre activitaple capillo., despre vreme - toate, conversatri lipsite de coloratura opinillor, care, fire?te, due inevitabil la conflict. Sotii care ~

imparta~escfapte raman in capcana "sigurantei" afirmatiilor

69

~ Ie schi illITe ei, rareori inddiznwdl sa caute 'in Jl1bape care d d ,~_Ii . I" 1ful'7i",e, n.v'gin oar ~ ""pr~.ja""'" ..,.\U rea e.

P"'jn ee1e "",i ",ulte caun. p."..ne';; care imp'''''''''''' f.p'e u sunt ""men' lip,ili de opiJUi, ci d"'" o,,",en' ""e nn

::.cO''' ,Hi ,,,,p'"'''''''''''' reciP"'" p<ire<'1e. po.'" penW eli """ de ",.cpa celuiloU, p",,<e 1""'= ca det"'," contlidckate ~p,oble,"" estOCa~iniili! ,i,_¢roi"telc "eexprim nuo di"l"'" d 1" gase« .U> supapa· ~. de ..ulli' on ,opap' pnatoare 0'" "",dea ' e",otU!e "'["imate n" e deloc .trag .Par

z"'""'" ",,,, "pas"e'" udmul" reta\ici. ,inandn-,; !ieea'"

p>rerii peo'''' sine ... _ ad.....-", zi de<coperind '" e

stInt cOJ11.plet straitU ll!\W fat.a. de celAlalt. imp""""'" fapte!'" ",,,, 0 fonn'i de come<Sa,'e sub,"

ttl"va, pon care es1e lnlocuitdebanalll"li tot ce e ",al sao ,Incel. La inceput, sdumbul de fapte poate pfu"Ciil 0 modalitateonare atragatoare de a mentme rela~ 1n stare de Wncil . Cupluri aBate in a>:easta etapa. ~'!1 rareori c:erturi :sau contrate

le verse ~i dese pot duce astfel ani la rand, fax-a mciclen .ori 0 aDar sper dHi ,,'ei da seaIJl3 curand ce insearnn cu adevaratr nivelul de iutirnih1te corespunzator mrparta?irii faptelo : coltul sigur al unui ring de box, uncle partenerii de cuplu se ascun chia inainte ca meciul vie\ii sa inceapa, un 10<:' lipsit

rdde via!a, nid a1 victoriei, llioai infrangerii, l}JI lac ln care relati vo poate sa r~mana blocata ani ?i duar deceniL

astraaDeceniHe devin 0 viata intreaga, pana cand se iv~te genericul fihnul vietii voastre. Pe ecran apare cuvantul ,;Sfar~it";

ui va intoarce~ unul spre altul ~i mtrebati: "E posibil sa se ter

mine atat de curand?"

rCele tIei o1veluri descendente ale faptelo

Am descoperit ca exista tTei specii de fapte, care pot de

veni tIei stadii ale unci re~pi ce seroacina

lent.

71 _ I2c;ATITLE STERPECON.~- .

~nt ri'lmase nerostite intr-o coo-Dar eIllO.. d' Ad hil . xatil pe fapte nu lspar. .esea, percc e care nll

versafie a odalitate de a je~i din stadiul "faptelor verbale" se gas~ °d:pi1 putin timp in urmiHonU stadiu, mai periculos: treze 1 etiuni" iar aid, fapte1e nu mai pot fi negate.,Japte e-a . '

Faptele-aqimri Filra indoiala, at citit in titlurile de presa - eel pupn in

cel e

dedicate celebr:itatilor d~spre "fapte-,acpuni" re1ati~nale. Gande~te-te 1a starul de ~ema care-.~l pc1rase~te sopa

ntru aUiI femeie. Este 0 actzune ce descne un fapt: ceea ce pc - . rfi· ld· vprimcil ned 011: acasa ntH era su cterlt pentru a etermma sa rdmanu ill dlt1l11UJ.l situ.

Gande~tc-t,e 1a ce1ebritatea TV care, aflat1l. in toiul lmui nOll divon, se intemeaza inca 0 datA in dinica Betty Ford. Fapt: fte alc"ohd pnJVoaca necazurile din easnieia ei, fie neeazuriIe din dlsnicia ei provond'i aleoolismul. Apoi, mai este ~i actrita

diagnosticata ell anorexie, 0 femeie iubit<'1 de toti, mai putin de sot111 ei. Fapt; infometarea fizieii este 0 manifestare direetlf a llifom~tiirii emotionale triiite in easnicia ei.

G<lnde~te-te la toate faptele-actiuni care nu ajung niciodata in presa: "La 0 petrecere, cutare femeie plange de se seutura cama$'l pe ea." Fapt: eomentariile nesimtitoare ale so!ului ei l?i spun, 111 final, C!lviil1tUl. Sau: "Cutare b.arbat p1eaca de-a-casc1, trantind w;a:' FapL sotia necomunicativi1 ?i-a primit In eele din umza prea1Jizul.

Ceea f:C nu l1e spunem unul altuia c,;i va gasi, in final, 0

cale de exprimare. Cand un fapt privind mm ales neilnplimrea resimtita de tmuJ dintre parteneri - i~i gase~te

exprimarea prin aqiune, a sosit timpu1 si1 preiei eontr01uJ asupra situapei ~i sa comuniei, dar eu adevarat! In lipsa comunidirii, partenerul care dore~te sa ajunga la niveluri mai profunde de intimitate va incepe sa se exprime prin fapte-ac!iuni, iar acele actiuni vor provoca durere.

Fi\.r~ lndoiala ca ai auzit pe cineva gfmdindu-se serios sa transforme un fapt in actilme. "Ea nu vrea s~ stea de vorba cu

ale CAND UNU PLUS UNU FAC NOI

Toate relapiIe traverseazJ prima etapa a imparta~.irii telor; e biltaia de step dinaintea baleto]ui, lndHzirea dina' marelui speetacol. Ne cunoa$tem partenerii prin intenn, faptelor ~i lineori tot ele ne detcermina 8.1-i iubim. Dar 8, gem s<'\-i iubim ell adev.1rat imparM~ind opinii, SClltimen nevoi. Exist.§. doui1 tipuri de Eapte verbaJe: de-ale easei ~i afara easei. Faptele casei includ afirmapi despre activit! cotidiene ale caminului ~i ale familiei: ce nota a luat fiul ruca 1a tesml de scriere dupa dictare; un lucru caraghios care I-a i<'\cut cainele in ziua aceea; cat va costa reparapa 8,

peri~uJui, intre faptele din afara easei se nUInara toate cele. te de la cele legate de serviciu pana Ia ee]e eu priVire lume,111 general- dar, de obieei, aici nu intra subiectele nate, ce tin de politiea ~i religie, caei ele de obicei pun in denta pareri, pe care cel putin un partener din cuplu este tarat sa Ie evite.

Cuplul cane fmpi1rt<'\~?te "fapte verbale" va avea]a cin" conversape de tipul:

- Ai vorbit azi la firma care ne-a instaJat piscina? - Vor veni ntiercuri ca sa repare evacuarea. - Cfuld Inerg1 Ia cumparaturi?-Maine.

- N'e trebuie Iapte.

Sotul ?i sopa din acest exemplu, fara indoiala, stau de vorba, dar nu despre ceva personaL Niciunul dintre ei nu expri. rna vreo opinie pe marginea subiectelor pe care Ie discutc1. doi iae pur ?i simplu schimb de informapi. Rc1spunsurile primite Slint neutre ~i previzibile. Aceasta existenra este lot toto] pMeuta - ~i intru toto] goala. De~i absenta emopilor negative confera siguranra, absenta totala a oricelror emopi este nesan'Hoasa. Nimeni nu ~i-ar putea da seama, dupa conversapile pe care Ie poarti1 ace~ti doi oameni, daca ei sunt in dezacord unu] eu altul mtr-o privinti'i oareeare.

73

e1or? CONY

--Ce se ascunde in sDateJe

Dadl ai 0 rel.alie cu 0 persoana care~u seyoa~e abtin~::l'l ~ artasea5ca fapte - sau daca sunt~tI amandol bJocap In unp· -' t 1 £. 't 1 tr .t ~t1'l etapa ~, ~e nun e un ucru: ap e e ansrru mtotaceas . ':"-d . . EId una un inre1es mB1 pro~u.ll ,un mesa) nerostit. e sunt d:r ambaJajul in carepartcneruJ ta~ pune altceva, c~va ~ai

{und. Stomatologul prezentat la IDceputul acestUl capItol P~ascundea literalmente emotiile in spatele unui val de fapte l~l . • d . ~ L __ ....:. d .red protectoare. PriYID mal m PZ;OlUluime, am escopent di ei masca sukrinta inca vie a faptului ca tat~a sau nu-l spri'inise niciodaM., du:rerea de a fi fast dat afara din casa parin~easca 1a 18 ani ~i nesiguranta privind capacita~tea lui de a avea sucees in caHtate de medic, de sot, de tata. 1?i ascundea toate durerile fn spatele eonversa,1ii1or fapticc despre activitatea stomatologica - ?i numai despre ea -, acestea reusind, in mod in(~tient, sa-i tina la distanta ~i sotia, ~i

5uknnta. Nu era un mn rau, doar ca, la fel ca lID milton de alii oa~eni, o'iuta fericirea in afara propriei persoane ~i in afura caminulut fara sa-$i dea seama eli important era tocmai ceea ce se afla imluntm.

eu totii dlutarn 0 sursa de semnificatii, de feric.ire, de succes, iar majoritatea oamenilor eel putin in America zilelor noastre considera o'i: 0 pot gasi eel:mai ~]'in al~ cameni, in anumite locuri, In anunrite lucruri: vacant<! potrivita, prietenii potriviti, bunwile personale potrivite. Dar aceste lucruri nu ne furnizeaza nici multumirea, niei succ,esul pe care Ie cautam. Tanjim sa ne fie recunoscuta unicitatea, sa ne simtim iubiti pentru toate ealitaple ~i slAbieiunile noastre, sa Hm cunoscuti cu adevarat ~i, mai important, complet acceptati de cineva. Doar cand e~ti legat emotional de cineva pop. avea 0

e1'lsnicie care sa aduca multumire amandurora. Dar nu am fost invatati nieiodafa dl intimitatea emoponaUl este nevoia noastrn cea mai importanta. Suntem invatati sa cautam "lucruri" care sa ne umple timpu] , in loc sa cautam sentimente, care sa ne implice i"irna. Ne agAtam cu clisperare de convingeri false: cA succesul adw:e fericirea, cil "lucrurile"

CA.ND liNU PLUS UNU FAC NOI 72

Faptele-tacere

Cfuld fapteie, mai ales cele privind nefericirea sau neim nirea, sunt exprirn.ate prin tacere ciind nu mai pop sci: . ba cu partenerul nici macar cele mai banale informatji relapa a ajuns lntr-un potent.ial punct critic. Cu siguran partenerul tAcut tierbe de furie, in sinea lui, din ea nefericirii. Poate face acest lucm prin vorbirea inte . concept pe care-l voj expfica mai a~untit ulterior, in a,capitol.

sa lua.m In discutie 0 femeie care traie;>te aceasta furie cut<'l: "Gind incerc sil. abordez subiectul sentimentelor gandurilor mele, sunt respins.a, spune ea. El rna intrerupe incearca sA $cltimbe subiectu.l. Nu vrea sa mil. asculte, iar cand totu~i rna asculta, invariabi] rna nmilef?te. In tTecut, accepl faptul ca rna neglijeaza ~i Ineercam sa raspund pozitiv. acum inclin mai degraba sa nu spun nimic. lmi spun ill tea mea: «E un om imposibiJ! De ce sa ne certarn iara~i? bine 0 las balta.»"

Odata ce partenerul tau i$i exprimA nefericif'ea prin tkere, a sasH timpul sa cautap ajutor specializat. Daca nu, tacerea exploda la un moment dat,iar atunci va fi prea tarziu ca sa mai facej::i eeva.

mine. Am sa gasesc pe cineva care 0 sa vrea." "EI vrea sa munice eu telev.izoml in. fiecare searii? Eu am sa comu.nic o sticla de Tanqueray!" "E1 nu se deschide 1n fata mea. Am desch:id inca 0 cutie: cu biscuiji sau cu inghetata."

Faptele-acjiuni sunt dureroase, distructive $i ex stan;enitoare. incearca sa comunici cu partenerul inainte ajunge 1a acest myel. Daca rransformi in actiune faptele relatii dirl care lipse~te comu:n.icarea, deschide ochii §i prj te acest lucru sub adevaratul lui chip _ aceJa de reaqie dezamagire rnai profunda ~i caUla ajutor, mai intfu la tenerul tau, iar daca nu primellti un rl'lspuns satisfikator, un terapeut pmfesionist.

75CONVERSATIILE STERPE -=Nu-ti fad deloe limp pentru noi!, i-a repro~at ea. Toate i]e pe' care Ie fad privesc on serviciul, ori vreo activitate

lucrut b" v A '~L~ CA d '" xvoluntari1- la lSCiI'ICD. m cOmtUUllllL<:". an 0 Sa Vlna t v?

vremea noas Ta. . ,. . EI, fire?te, i-a r~splll1s cu fapte, foloSU1du-$1 crelerul, $1 nu

iror:'Oraga mea, itt ofer sprijin! Iti ofeT un mod de viati1 bun. Am venit 10 ora?ul asta fara mmic. Am. fost dat afara din casa

I 18 ani. $i uite ce am realizat! De ce nu apredezi mai mult a • f .?

]ucrurile pe care ti le-.am ° ent. Eu nu vreau luC"ruri!, a tipat ea. Te vreau pe tine.! Cand sotia insista, dind mdraznea sa-l provoace, el avea 0

modalitate rapida ?i u?oara de a-i zadarmci mcercarile: sarcasmul. Folosea limbajul ca pe 0 anna. "Puteam sa pun capat W1ei conversajii prin sarcasm, spunand pur ~i simplu ceva mU$cator, I?i arnintc?te e1. Eram suiicient de abil, incat sa spW1 ceva care s-o determine sa se opreasca. Pr:eferam s-o vad c11 se infurie pe mine, decat sa mil. angajez mtr-o discuJ:ie intima, din care $i-ar fi putut da seama cat de mult sufeream in realitate."

Gande?te-te: era de ajuns 0 remarca critica din partea solU1ui pentru ca ea sa bata m retragere! "Ea se supara pe mine, apoi eu ma suparam $i mai tare, dupi!!. care nu mai vorbeam o vreme, pana reJnam discutiile despre serviciu", i~i

aminte$te el. Dar faptele erau doar scutul mdaratul caruia stomatolo

gulI$i ascunsese durerea cople$itoare. "Sa-mi imparta?€sc sentimeotele - pentru ce sa fi fiku t una ca asta?, spune ei astc'Izi. Astfel a? fi devenit vulnerabil! De ce sa-i fi spus sojiei mele ca rna simt nesigur de masculinitatea mea $i ca-mi acopiirnesiguranta obtinand succese profesionale? In mciuncaz! Trebuia sa pastrez acea fatada! Daca ea observa ca suf~r ?i incerca si'\ rna descoasa, rna aparam, mfuriindu-ma. $i a$a nu eram nevoit s~ ajung la acel myel de intimitate."

Simtamintele acestui om erau inf<l?ur-a te strans, ca un ghem de lana; simtea c~ daca soFa hri ar gasi capatul firului $i-ar trage de el, tot ghemul s-ar desface ametitor de repede ?i

CAND UNU PLUS UNU FAC NO!74

aduc bucurie, c~ sotille?i sojii sunt oameni, nu oceane in s~ plonj<1m pana In adancuri, acolo unde zac adevilr. comon.

Desigur, majoritatea oamenilor afla aceste adevaruri a atunci eand e prea tarziu, £i CTed di atat timp cat reiatia ge Inainte, dit exista 0 legatura cel putin sexuala, totui c b' Aceasta atitudine se regase~te cu precadere In randul b~ lor, 5-a spus ca barbap.i ar face orice pentru sex, ch' iubeasca, m timp ce femeile ar face orlce pentru iu inclusiv sex, In cazul stomatoiogului disperat, descris Ia i putul capitolului, se poate spune ca s-a lasat atiH de In

prins de manifest~rile exterioare prin care-?l demons' valoarea, succesul, lnGlt?i-a lasat m urma, literalmente, !;ii familia.

Stomatologul continua sa fuga, oneat de mult s-ar Ii S

duit sojia lui sa-l Impiedice. Seara, acasa, i?i ascun gandurile cu ajutorul televizorului ce urla perman schimband canalele ~i ascultandu-?i fara tragere de ini satta, care vorbea mtTuna ~ zgomot de fond. La insisten, mtr:ebarile ~i comentariile ci, el r~spundea "De acord", "R' ?i "Pare m regula", veI'dicte superficialc, dar afir asupra unor chestiuni pe care mci mikar nu-?i fi\cea timpIe audieze.

La un moment dat, sopa lui a gasit un compromis, pact. Au convenit sa nu mai discute despre profesie dupll plecau de la cabinet. EI a acceptat sa mcerce, dorind sii. evi cu orice pret conflictul. k,;a cii ea a mceput sa puna pe ta, subiecte personale, legate de familie. iI. incuraja sugerandu. sa iasa impreuna m ora? In cate 0 seara, spunandu-i: "Hai ne razvratim ~i sa ne distrarn putin!" Dar el era hotarat ~ rezume la fapte. Chiar in serile in care ie;;eau s~ cineze oral}, recurgea la fapte: lipsa de eficienta a chelnerului, cali tea fripturii, analize realiste privind orarul restaurantul: importanta ~ocatiei ?i a decorajiunilor interioare. "Nu 'Puteam relaxa, l?,l aminte~te el ast~zi. Eram extrem de p . de goana dupa succes!"

In cele din urma, frustrarea sotiei a atms punctul critic.

·'incolo de- fatada faptelor

77cONVERSATITLE STERPE

Smprinde-p partenerul pee face un lucru bun

Po!i sA ghidezl. acpunile partenerului tau prin atenpa, interesul ~i laudele pe care i Ie acorzi. Tine mintc, nu daar femelle au nevoie sil fie remarcate, laudate ?i si1rbatorite; barbatii cautA afirmarea cu tot atata ardoare, de?i tUleori inceardl. 5-0 obpnA pc alte cili.

poote ip spui cil e imposibil sa-ti "dirijezi" sau sa.-ti IIcondud" partenerul cel indipA~nat. In definitiv, daca nu rew;;e~ti ~-l dezlip~ti de canapea, cum ai sA-I ademene~ti in locul unde apele intimifa.tll au a adancime maximli.? Am descoperit ca fiinte1e wnane pot fi dirijate pur ?i simplu prin atentia acordatA. $i am dov€zi. Estc un lucru ce tine de psihologia elementara, dupa cum arata tm c:az despre cave am citit recent, al unor studenp care au dovedit dieste posibil sa influentezi comportamentul cuiva. Studentii discutau despre puterea laudei nonverbale ?i s-au hota,rat sA efechleze un experiment, folosindu-l pe profesorullor drept cobaL

mtr-un colt al salli de dasa se aDa till calorifer; profesorul se ridica de la catedrli. cu regularitate ?i mergea spre acel calorifer. Studentii au hotarat sa se arate plictisiti dlnd profesorul incepea sa predea de la catedra. Dar cand se ridica ?i pornea spre calorifer, indiferent de gradul de intcres a1 subiectului discutat, urmau sa se invioreze. Yncepeau sa ia notite frenetic, sa-~i arunce priviri pOOe de interes, sa dea din

-111sa nesfu'batorWI. 0 asemenea intamplare~ De fiecare data rand lti sUlPrwzi padeneru~ ca a farot un pas dincolo de nivelul unde ~ a.flap., dl. a avansat in direcpa intimitatii, vorbeste despre acest lucrur Surprinde persoana in timp ce face WI

lu;ru bU1J! Apoi laud-o din plin pentru fapta sa. M~ refer 1a sArbAtorirea Iucrurilor mid: cel mai neinsemnat raspuns ce contine 0 opinie, cea mai subtilli. cre~tere a profunzimii comunicArii. Pentnl ca pa?ii mici se cumuleazA!

cAN076

astfel ar deveni vulnerabil din punet de ved.ere emoti, A~a d. ramanea ag!~t de fapte ca de un colac de salvi Pan:! cand, in cele din urma, sopa lui i-a prezentat un fa ei: intentia ferma de a-I parn.si.

1e intrebi cwn Poti sa-ti salvezi relatia din ciclul infinit impMta~.irU faptelor? Incet ~i Cll subtilitate. Gande~te-Ie urma.l:oml exemplu al unei sotii care ~i-a fortat cu bl~1

sotul sa iasa din stilul iInparta~irii fap telor. Demersul poate d ovedi SCUTt ~i simplu:

- Dragul mell, unde vrei sa mergem s:! mancbl asta-searA?, intreaba ea, solicitand prin aceasta 0

parere, nu un fapt. - Pai, avem de ales intre bucataria japoneza, mcxi

cana, thailandeza ~i italiana, raspunde el, recurgand la fapte.

- Stiu care sunt altemativele, dragul meu. Dar til unde vrei sa mergem?

- Restaurantul japonez e cel mai aproape, iar localuI mexican 0 sa fie aglomerat, spune barbatul, bloca tot la nivelul faptelor. Yo localul italian n-am fost niciodata. $i nu sunt silWI ea restaurantul thailandez deschis in seara asta.

- Dar tu unde vrei sa mandm?, repeta ea. - Ori. la restaurantul japonez, ori Ja cel mexican,

raspunde el, in sfar~it, luand 0 hotarare. Dar la drepl vorbind, cred ca a~ prefera bud'itaria mexicana.

o vietorie de mid proportu, to~i esentiala: so1ia a reu~it sa-I determine sa-~i exprime pArerea.

- Excclent!, raspunde ea. Bucatme mexicanA 51 fie! Si eu prefer tot asta.

A-ti dirija partenerul de la Japte spre imparta~ireaop' lor este un pas aparent mic, to~i vital spre intimilate.


cap lneuviintand ell entuziasm, ba chiar sa seoata excJama pentru a-?i expri...ma astfel interesul ~i entuziasmul. on cate ori profesornl se departa de ealorifer, ei i?i reluau plictisit, mazgMeau fara noima pe foi, se uitau ostent-ativ eeas, ba ehiar adormeau.

In trei saptamam, studenpi I-au determinat pe profesor stea pe ealorifer! Nu-i interesa intotdeauna cu adevarat ee spunea profesorul, dar reactiile lor i-au determinat ~

indrepte spre locul din care pareau sa-i acorde cea mai muJ: atentie.

Poate gase~ti eeva de invatat de la aee$ti studenti la ps' logie. Te intrebi daca este cu putinta ea un mic feed, pozitiv din partea fa sa determine 0 reaetie pozitiv.1i partea partenerului? Eu ered ea dar Trebuie door sa-i interes pentru ca 0 persoana sa-?i indrepte spre tine inte $i atenpa. Atenpa ta are putere! Ea poate, literalmente, mi?te oamenii.

Cum folose?ti eel mai biDe puterea atentiei? a modali efidenta este lauda. Lauda-p partenerul pentru lucrurilt: mid, Hindea aeestea se eumuleaza$i, in cele din produe schimbari de proportii. Am descoperit sop $i care a?teapta rezwtate radicale, rezultate care sa Ie schi.mbI: viata inainte sa fi exprimat cea mai mica [auda. Ei i$i sp "Dad eu nu primesc laude dind scot vasele din rna$ina spalat, de ce I-a? Jauda pe el cand face treaba asta?"

Aeeasta mentalitate constituie 0 parte a problemei, solutia ei. Cuvintele au 0 ineardlturi'i atat pozitiva, cat negativa. Vom discuta despre incarc:atura pozitivii ~i

negativi'i pe larg, mtr-uTil alt capitol, dar a$ vl'ea sa incepi sli gande$h de pe aeum la senmificapa lor. In diseutiile pe

* Feedback - terrnen iolosit in teona sistemelor, descriind iJdeo. ractiunea dintre sisterne lTI general $i funcponarea celor autoreglare; se reiera la reaqia de raspuns ca urman~ a lillei alii prin care sistemul sau subsistemul care a exerdtat aqiunea ini" prim~te iniorrnatll despre gradul de reU$ita $iisau eiectele aqi de la sistemul sau subsisternul asupra carma a acponat, a~

sa-s.i poata aj"usta actiunile ulterioare. (N. tradJ

cO~ATITLESTERPE

Ie-am purtat ell femei din intreaga lume, cele mai multe -dintre ele au afirmat ca devin "energizate" atund dnd se simt in siguranta, eand li se spune ca sunt iubite ~i pretuite, dlnd exista 0 comunicare permanenta. Primesc energie atunei dlnd se simt lntelese $i aprobate. Prirhese energie eand fae tot felul de lueruri impreuna cu partenerii lor, cand merg in Merite locuri impreuna ~i se irnplica in achvitati de cuplu. Primese energie prin atingerile partenerilor. Acestea SlIDt modalitati-cheie de hrarure a partenerului ~i Ie important sa Ie tii minte, mai ales cand incerd sa depa~e~ti etapa faptelor. , Asa ea inscrie-ti aceste cuvinte cu litere mari, In minte: SlIrp;inde-# parterrerul in timp ce face un Iucm pozitiv :>i lauda~l

diPl plin!

Vocea fa l!untridi

Ii s-a inhimplat vreodata sa porti in minte 0 conversatie? Cu totii facem acest lucru. In muIte cazuri, este 0 buna modalitate de a rezolva mental 0 problema, de a lamuri discutii in contradictoriu sau de a pune in ordine emotii amesteca~e.

Dar In contextul relatiilor, vorbirea interioara face parte integranta din ghidul relatiei optime: este 0 unealta naturala, pe care a poti folos1 pentru ca tu $i partenerul tall sa ie$iti din obi$nuinta faptelor ~i sa ajungeti 1a nivelurile mai satisfaea~

toare, de imparta~ire a emotiilor, a sentimentelor ~i, in cele din urmi1, a nevoilor. Mai mult ca sigur ca folose~ti deja acest instrument mental; cu totii analizam in nUnte conversatiile inainte de a rasti ceva cu voce tare. Dar a fost nevoie sa cunose a femeie, langa care am avut norocul sa stau intr-un aVioo, ca sa-mi dau seama Olm poate contribui acest proces Ia e:1Ui.toria spre 0 inhmita~e mai profunda.

- Eu vorbesc foarte mult in gand, mi-a marturisit femeia. laT eand a inceput sa-mi descrie vorbirea ei interioari'\,

mi-am dat seama di deserie un nou aspect al ghidului relatiei optime.

81.RSA'flIL.E: STERPEco:

Cand stadiul de intimitate al impartai?irii faptelor se prelung~te prea mult, dind cuplurile I}U pot treee la niveluri mai profunde, vorbirea interioara devine un mecanism de ap1\rare. Daca unul dintre parteneri refuza sa se angajeze in ronversatii cu miez, eelalaIt poate sa reeurga la vorbirea interioara pentru a-~i lmplini nevoile respective i?i, in cele din urIna, sa nu-i mai acorde atenjie partenerului. Aeest tip de vorbire launtrica reprezinta. calmul dinaintea furtunii. Dupa ce in casnicia ta incepe sa se manHeste acest gen de vorbire, mai devreme sau mai tarziu, eel care 0 folose:;;te va exploda emotional, in final, vorbirea interioara va fi exprimata in exterior, ~a cum yom \'edea, mai tarziu, iar persoana dlreia Ii va fi destinata nu va mai putea sa se aseunda indaratul fatadei faptelor.

~-ti ari'lt cum anume procedeaza Patty i?i sotel1 ei, asHel incat vorlJirea interioara sa. ia loeul unei conversatii adevarateo Dincol0 de exteriorul vesel allui Patty se afla 0 femeie care tanj~te, 0 femeie care, vreme de 30 de ani, a pleeat de

Puterea vorbirii Hiuntrice

-eu nenumdrate trztreruperi publicitare. In loe de ee ~lti tu ~i ee spun el, eonteaza c.e spune Did, ce spune Johnny $1 invitatii lor. Tu lUI razi impreuna ell mille, eu nu rad fmpreuw'1 eu tine. Toate glumele 5piritunle vir1 de la eeran ~i radem de ele fmpreuniJ. Cu ciit evita'm sit vorbim, cu atat relatu. noastriJ devine mai pasivii Televizorul ne permite sa tra'(.1ersam

viJJta cu rolun ntinore, eu prea putine replid. $i eu cat vorbim mai p!l#n, eu atiit vorbirea devine mai difieill1..

Lois Wysc, Lovetalk (Vorbe de iubire)

cAND U1\fU PLUS UNU PAC NOI80

- E 0 reactie automata, a continuat ea. Jau replicile lui meu ~i Ie transform din ceva neutru sau negativ in pozitiv. Dad\. n-a~ vorbi in sinea mea, am fi divo$t de Ill' til vreme!

Mi-a spus ca e cilsatoritil de peste 30 de ani. 5-a intami de multe ori ca ea ~i sotul ei sa. se apropie de un progreS; imparta~irea opiniilor, care provoca mevitabil confl.icle; fiecare data, se retrageau amandoi pe terenul sigur al \'0.

in cli$ee i?i al Imparta~irii faptelor, ca nii?te soldati ep . care cer un acord temporar de incetare a focului.

Dar in timp ce se intoarce la Hnparta~irea faptelor ap banale cu sotul ei, aceasta femeie, careiaii voi spune Pa poarta un dialog launtric cu sine insai?i. Face acest lucru doar pentru a se controla - ca sa nu ajunga sa exp10deze fata sotului ei -, ci ~i pentru a se sustine emotional. Fun a discuta fapte intr-o relatie seamiilla cu a manca zapad!: potolei?te setea, dar n-are absolut nimic nutritiv. Vorbirea fa.pte este un mecanism deloc gratios de esehivare, un fel duel verbal fara ca sabiile sa se atinga. Dineolo de a in~elator de calme ale schimbului de fapte, cel putin dintre parteneri este ca un torent furios de eonve~11

launtric€, intreba.ndu-se dind, unde i?i cum sa-~i det partenerul reealc~trant sa vorbeasdl, dar eu adevarat, lucrurile intr-adevar importante. Eu aud phlngeri de acest prerutindeni in lrune, intr-o infinitate de limbi, toate insotite de aeela?i sentiment. Tori acei?ti oameni par s.!i ~1iI.

"..e aflam pe pamant cloar un numar limitat de ani! 'rosesc chiar i?i 0 clipa din timpul care mi-a fost da persoana asta eu care am decis sa-mi imparta~seviata e palma data proniei cere~, care m-a adus aid."

Pren tIluJte cii5nicii apartinand televizorului acea interpretare a vietilor pe jundallil ecranului. fn loc de doua vieti care sa umple 11lctlperea, sunt doua vieti ?i ;Jtirile ele la ora 11,


nenum"rate ori din sufragerie, unde bi1rbatul c"ruia demcase viata ~edea, rece ca 0 stani1 de piatri1, privind cutia robotic11 a televizorului, ~i s-a dus in pat, unde ado.nn.it pHingand. Dar in Hecare sear11 se intorcea pe din sufragerie, unde se desf11~ura micullor spectacol ~i

ea se caznea la nesfar~it.

-Ce vrei sa facem in seara asta?, intreba ea. Este un fapt exprimat sub fonna unei intreMri, avand

subtext ideea: "Vom petrece seara asta impreun11. Cum s-o folosim?" Replica ei nerostita, vorbirea Hlunmci1, era ~i mai concreta: "Irni spuneam mie insibni: ,(Hai sa ie~im camera asta $i sa mergem undeva, s11 facem ceva, ~

altceva dedit in majoritatea serilor din ultimii 30 de ani!»Patty j'~i aminte$te: Jmi spuneam: "Inchide tcIev'

ala, arunca telecomanda la gunoi, ia-mil de mana ~i vorl te-mi, vorbe$te-mi cu adevarat!»"

- Eu vreau s11 rna uit la meci, raspundea sotuJ, afi un alt fapt.

$i sotul are propria sa forma de vorbire intcrioarli, " chiar daca nU-$i da seama.. Ea sunil cam a~a: "Am CI\'Ut 0

grca la serviciu. in seara asta e meciui meu preferat ~ am stau sa-l urmaresc."

- Am putea fac.e 0 plimbare cu ma$ina, propunea ea. Insa in timpul aeesta, inlauntrul ei, tipa: "Poate ca d

scot de-aid ne-am Unparta$i ceva mai substantial d scorurile meciuluir"

- Dar e finala!, raspundea eI. Nu vreau s11 sugerez faptul c11 barbatul c mtotdeauna

care evita. Multe femei stau inlemnite in fata televizorului" timp ce sojil lor 1$i desfa~oara vorbirea Hluntrica, J.ncercand Ie scoata din rutinii. Important este sl\-ti dai seama dl. ,.

gul nu este ceea ce pare; el transmite intotdeauna un inl mai profund, 0 nevoie mai profunda.

Desigur, Patty ar putea sa a$tepte pana dlnd ajunge punctul de a plesni de frustrare $i de furie $i apoi ~?i

teasca pfu"erea pe nerasuflate, sarind de la imparta$irea fa

83coNVIiRSATIDJ:: STERPE

--I urmiltoru] :rtivel de intimitate, mai profunddirect a . .. . ~ l:i tasirea opmulor. Dar nu accsta este traseul cel mal unp r . __ -::I~ d fun . G~ d d ~.' t spre nivelUJtir e pro zune. an e~te-te: aca eaeflclen . ~ . aM-am saturat pana peste cap de dependenta ta de ar tiP ". - ~ I" . d . . d I ~ . or in fiecare seara. , eel 01 ar aJunge e a IIDparte1eVIZ •

irea faptelor la comentarii critice (ale ei), urmate aproape tJ~ . ( edt ~.' . x 71"·). r de dispretu1 h;u " u ce rep IITU SpUl Cd gre~esc.. . Slgu . ) d ~ 1 . fi ul eli· .A oi se pot intamp a oua ucrun: e un ' ntre partenen l~acA, fie Be retrag amandoi la nivelurile aparenl m.ai sigure,

~venind la vorbirea.in cli~ee ~i la imp2\rta.$irea fapteior, pana cand se formeaza iara~i conditiile pe.ntru un conflict d propoJiii. Nu e 0 ma~evro inteleapta, dar ea are loc in. mod

repetat in cadrul rela.;t1:1or. . . . . _ Provocarea consta In a folosl vorblfea mterwara ill mod

eficient ~j pozitiv. Daca Patty i~i folose$te vorbirea launtrica ca ~ deslu~easca, sa alcatuiasca literalmente harta J1'lotivelor pentTU care dependenta de televizor a sotului ei 0 frustreaza alat de mult ~i pentru GU'-e considera ca un timp petrecut'impreuna in afara casei le-ar pr~, ea poale sa poarte co el un di,,log mai calm ~i mai iubitor. In locul unor a.firmapi fu.T10as.e, ea poate sa sugereze un comprornis rational. In Joe sa-~i declare dezgustu1 provocat de dependenta lui de televizor, Patty poote sa-I ofere sotuJui un fapt de-a! ei: "Dragul meu, ~tiu cat de important e meciul din s.eara asta, fiindca e finala. 5peram ca in pauza sa darn 0 fuga sil luam rU$te inghe~ata.

Fac eu cinste!" Astfel, Patty ii aratA sotuJui ei ca s-a gandit deja]a importanta meciului, dar ca $i-ar dori foarte mult ca el sa-~ gliseasca ceva timp in care sa fadl ceva impreun.a cu ea. Daca el ar respinge-o, ea poate raspunde cam a9a: "Bine, in cazul 11sta a~ vrea ca maine seara sa ne facem un pic de timp inainte sa inceapa meciuL Poate mergem la magazinul de inchirieri video ~i alegem un film la care sa. ne uitam impreuna, la sfar~itul acestei saptamani."

Patty n-a depa~it cu adevarat nivelul comunicarii prin schirnb de fapte, ci doar folose$te faptele in modul cel mai avantajos pentru relatia lor. A dovedit c~ ia in considerare


lucrurile importante pentru el, ~i-a controlat furia ~i a tucruri care sa comuruee mesajul: ...Ne indreptarn in dinoi posibilWlfi de eonversatie. Vorbirea interioarii i-a

ajUI:!,darinWl

---rectia potrivi tal " Dar mai inw, fa-ti temele "launtric", sa faca toate aeestea eumpanind sistematic, in avans, incepe cu vorbirea interioara. pentru ca dac~ nu !Jtii ce posibilitap.le. Faptul de a anticipa interesul sotul-ui ei fat! cau!!, cum ai putea sa gase~ti? joe - in definitiv, este finala, "meciul sacru"- a

asemenea, sa-i demonstreze sotului ca respecta ~i

lui, nu numai pe cele proprii. Dadi spera sa-~i conving~ ate la inti anaAncoreaza~te in iaoteLsa lnteleaga cat de multa nevoie are de consideratia trebuie sa-i arate ?i ea considerap.e. Situatia nu este id lri prezint un exe:citiu c~ te poole a!u~ sa-p di.recpodar reprezintil un pas, oricM de rnic, spre nivelUrile

nezi partenerulspre lfiIIp~ta!;>lr~ unor ~Pl~l necon.~c~aleprofunde ale comunicarii intime.

si, in eele din urma, sa seotl relatia voa~tra din eercul VlC10S

faptelor. tata, spre exemplu, conversatJ.a urmlHoare:

Imagineaza-!i situa!ia ideal~ pan~ cand 0 gase~ti

A sosit timpul 5il incepi sa-p. exersezi puterea voc:ii . rioare pentru a crea 0 interaqiune mai bunil cu parte: tau. la·ta cum sa incepi:

1. lmagineaza-ti tea mai completa, mai plina de mia. intimd conversatie cu parteneml. Nu conteaza d. int:~ n. avut un asemenea dialog; imagineaza-p daar cum ar daca s-ar lntampla. Viseaza la acea conversatie cand plimbi, i'n sala de sport sau ehiar a?teptfuld la se Importa,nt este sa identiJici ce anume tanje~ti prime$ti de la parteneruJ tau ~i apoi sa derulezi interaqilUle in minte, folo5ind vorbirea launtric~.

2. Lauda-p. partenerul de fieeare data cand se apropie de putin de conversap.a intimii pe care ai inchipuit Odata ce p.-ai imaginat tipul de dialog intim dup! tanje?ti, poti realmente sa-p ghidezi partenerul spre multa intimitate, folosind laudele. Ori de eate ori s:' ea a Meut chiar !Ji un singm pas pe p\Ultea peste pastia dintre voi, ori de cate ori i'p. pop spune: "Ei, n-a fost rau delod", lauda-ti partenerul cat de bine Zambe$te-i, imbriip~eaza-l, du-l la cina in ora~,

_ Ce e 1a televizor?' _ Meciu1 de final~.

_ Ce echipa ea~hga?

_ Yankees. _ Dupa mea ce fad? _ Ma. d uc 1a culeare. Trebuie ~ rna trezese Clevro

me dimineat~·

Acest euplu nu comunica autentic. Dar iata: adaugand 0

singura propozipe la fieeare int:rebare, sotia il poote ajl.itape sot sa mearga mai in profunzime.

- Ce e]a tetevizor? Mi oil ~i eu en tIne. - Meciul de finala. - Cu care eehipa }ii? - Cu Rangers, dar d.!Jtiga Yankees. - Aha! A cata repriz.a e? E posibil ea Rangers sii-$i

revina? - Sfar.;;itul reprizei a ~a. Da, au 0 ~ daca tupta! - Pai, dupa meci, inainte sa te culd, mergem sa

mancam 0 inghetatil. $i-mi p0ti povesti cum !i-a mers fa servidu.

Se poate ca el sa-§i repete dorinta de a urman meciul, dar eel putin ai faeut 0 lneercare de a-I determina sa. mearga mai in profunzime. Nici sa nu-ti treadl prin minJe sa-p ceri scuze penlJu asta!

---- 87 86 cANo CONVERSAfIILE STERPE

Un cuvinteI blestemat.,

Acum, dupA ce ai aflat cA poli folosi stadiul de inirni faptelor '1nf:r-utl mod benefic pentru relatia ta, a~ vrea prezint cateva euvinle cu 0 putere irn~. In avion, Patty povestit despre obiceiul eel rnai detestabil al sotului ei. nu e vorba despre televizor, nici despre eschivare, nid despre certurile lor frecvente. Dezgustul ei vizeazt cuvintel, un OJvant aparent banal in exprimarea taptt-lor. care 0 rAne~te mai mult decat once umilire verbala. vorba de fapmJ at so!:UJ ei folose$te mereu cuvantul rtf

".In acest punet a1 vietii noostre, eu m~ apropii de ani, iar el a implinit recent 58, spune Patty. £1 nu se mal centreaza asupra copiilor, rru se conCe£1ltreaz3 nid aSI mea, ci asupra lui ins~i. lntr-o GOnversatie banall1, spune cruri de genul: «Am fost 13 magazin ~i mi-am cump cutie cu cereaIe." Eu it privesc cu 0 expresie prin c sa-i atrag atentia: ,(Scuza.-ma, In casa asta traim doi! Cop" plecat, Intr-adevM, dar am ramas noi dOl, tu ~i cu Dac-a~ fi in Iocu.l lui, a~ spune: (,Am. mers la magazin ~ curnparat 0 cutie cu cereale pentru noL,,"

Observatia lui Patty vizeaL! un aspect deseori trecut vederea: uneori, probIe:meIe £1l0astre relaponale sunt Ia evidente ca vorbele pe care Ie folosirn cand di.sc1J film noi. lzolarea dintre Patty ?i sotul ei se manifesta chiar tiparele verba1e folosHe de acest barbat, chiar ~i Ia ni superficial al imparta~ini fapteIo.f. mQ da .la 0 parte, . ~tient, cu ace] cuvmtel simpIu: mie.

Faptul ca. sotul lui Patty se concentreaza. asupra melui personal eli, cu fonnele sale, reflecta. 0 problem4 profunda a casniciei: ba.rbatul s-a retras din echipa pe caJe

aka.tuit-o atunci dnd s-au cil.sa.torit. Dr. Scott Stanley di in cartea sa, The Hearl of Commitment (Miezul impf "Centrarea pe «mine» conduce la centrarea pe ceea ce eu, pe ceea ce pot obpne >?i pe ceea ce-mi vei oferi tu." A, atitudine il pune pe sot m opozitie cu Patty, de pard

voile unuia dintre ei ar putea fi 'implinite. ,,0 casnicie in ne J. '. ~ re «eu" se opune m «hJ» este, ill eel mai bun caz, 0

~:mAtate de casnicie, remarca. Stanley. Este, la drept vorbind, ~ai degraba un camp de lupta !n.tre doi indivizi de sexe diferite, deeM un teren pe care sa se desfa~re dragostea." Intr-o conversa!;ie personala recentA, dr. Stanley a adaugat Accentul predominill1t pe «mine» din societatea noastra se

~u.miU'~ printre oele mai distructive forte imaginabile din casnide. "Noi" face disniciile reu~ite, nu «mine-ismub>." Patty a reac~onat nu daar la faptul ca sotul ei omitea sa. spuna noi ~i I:QUlt ci ~i lamesajul real at liimbajului centrat pe eu/mie: simtea instinctiv ca el 0 izo]eaza ~i 0 indeparteaza..

Cum sa creione.zi 0 imagine a sufi ui tau

Mai exista ~i un alt mod, clUar mai putemic, de a folosi faptele pentru a incepe sa-ti adance~ti relatia. Am dedicat cea mai mare parle a cfu1ii mele The umguage of Love (Limbajul illbiril) acestei foarl:e putemice tehnici de conversatie, pe care o numesc "imagine verbala emo!ionala". Ea reprezinta 0

unealta extraordinara de comunicare, fiindca reune~te trairi afective intense intr-un ambalaj u~or de inteles. Imaginea verbala confera fOTta faptelor ~i Ie face sa. prinda. viatii. Imaginea verbala 'impinge faptele spre u:rmatorul nivel al intimi~tii (imparta~irea opinlilor), fara bagajul conflictual ce insale;;te in mod inerent parerile. Are capacitatea de a-i deschide inima partenerului ~i de a-i permite sa mteleaga. ~i sa simta instantaneu ceea ce ai lncercat sa.-i transmiti timp de luni, ani sau chiar decenii mtregi.

Ce este 0 imagine verbalii emotionala.? Dup~ cum scriam in The Language of Love, definitia concisa. aT Slilla cam a$3: ,,0 imagine verbala emotionalii este un instrument de comunicare ce folose;.re 0 poveste sau un obiect pentru a activa simultan emotiile ~i intelectul unei persoane." Aceasta. tehnica mai poote fi nurnita "metafora extinsa." ori "limbaj figurativ".

89CONVERSA'fllLE STERPE

Iti voi ari!.ta cum au dill-amat imaginite v~rbale fatada alca.~ de 13 ani de imparta~ire a faptelor, Iucru ea_Te i-a dus la

~spArj:ire pe stomatol?g ?i pe sop~ lui ~i ~espre e~ ~ vorbit la inceputul ~eestur cayltoL Ce~ ~~) aJ~sesera m unpas: faptele-acpuni ?l fapt~le-tacere. Ell;>l~part~a faptete :u~ ~ rma acj:iunilor; se ,illlpovc1ra cu alat de mldla munea ~1

a~tea activitii!i exterioatel meat nu~i mai lMa timp pentru sotia Jui. Ea i~i imparta~a faptete sub fonna iAcerii, indeArtandu-l ~i ajungand in eele din urma sa~i spunc1: "N-am

P d - _. 1 4.: Re I"sa reu~ Iliao am sa aJung a ",-ue. nunJ. Dar intr-o 3i am primit un apel telefonjc de urgenta _

aveam 0 conventie eu prietenii din ora?UJ meu natal, Branson, Missouri; Ie spusesem ca dadi vreu.nul dintre ei se va gAsi mtr-un impas ~lational.cr~tic,sa ma sune, ~nuntandu-. starea de urgenta, Jar eu VOl lasa totu] baltc1 ;>J voj merge 1a fata locului nemtarziat.

, - MA par~te!, a strigat stOmalologulla telefon, dand alanna. Ie mg" Gary. vino la noi. re.Pede!

In seara aceea, eand am intrat in casa lor, m-a intampinat o ~cere stranie. SitUClp,a era grav~. Femeia, care in 13 ani fiU

reu~ise sa-~i scoati! sotuI din modul de funqionare bazat pe impartA~irea faptelof, era gata sa-i la pe cei doi copii ai lor ?i ~-l pMaseasdi pentru totdcauna. Se saturase; simjea ca uu-l va putea face vreodata sa inte1eagii ee simte ea. Mi-a spus ca nimic nu Ie mai poote readuce Ja viata casnieia demult ~ubrezi~.

Stom.ltologul era confuz. Nu eredea sa, fi facut vreo gre(iea1A! Iarsopa lui, cu toote cit ~tia foartc bine ce simte, nu ~tia cum ~-i descrie lui acele slmfiiminle.

In mijlocul aeestui bloeaj, j~am cemt sotiei sa eonstruiasca o imagine verbala, 0 descriere a Gisniciei lor, pe care soM ei ~ n-aibll cum sa n-o intQleaga. Nu-i ccream sa iasi1 din stilul b~~ ~ impan-i\9irea faptelor, d daar sa-I abOFdeze pupn diferit. Intre eei doi exista intel:egerea nerostita de a vorbi doar despre fapte privind acnvitatea pe care 0 praeticau, a$3 d ant ales aceasta abordare. Am intrebat-o:

PLUS U-NU FAC NOI 88

poo imaginile verbaJe pop- exprima aspecte impo~

spre simtAmIDtele tale In cadre de referinta fami.liare ~

a.nalogii obi~;muire, a;;a indit partenerul tau sa Ie poaiA p-ona ins~tan

Spre exemp1u. taM 0 imagine verbaIa aldltuita de 0 f, ie eare-?i desqie ferici.rea in casnidc: "SotuJ meu se poartJ mine ea ?i cum a~ fi 0 incapere plina eu obiecte de arta v nepretuite. Vmc, rna rididi?i rna tine cu mare grija?i ta tandrete. Mc1 simt adesea de pardi a~ fi eel mai de prq

oastra. Cele mam frumoase ore $i eele mai mi le rezerva mie, nu televizo:

Adesea, ecle mai putemice imagini verbale pot d durerea sau lupta. pentru ea ele au capacitatea ?i forta de dezmetici pe partelil.er, astfel meat aeesta sa vada . suferi:n.ta din sufletul sotuhu sau sotiei sale. lata 0 .

verbala creata de 0 sotiece se sirnte neimpJinita: "Ciind ne-am easatorit, ma simteam ea 0 carte min

lucrillil manual, legata m piele ?i cu deooratiuni aud care Dumnezeu i-a oferit-o in dar sotu1ui meu. La t eram intfunpinata ctt mare entuziasm $i eu multi!. em.oJje rna pretui~ vorbea despre mine, rna trata eu grija. Cu timpulw, am fost pusa pe raft, sa adun praf. Din cArd e.and, j~ mai aminte$te ec1 sunt aeolo. Dar eu imi doresc de muJt ~ rna ia de pe raft $i sa rna deschidii! Sa vaclA multe mai am sa-i ofeJ'!"

cata putere pot aveC! cuvintele! Prezentate intr-un adecvat, ele pot zugravi 0 imagine lntru totuI credibill fletului unei persoane. Dintr-odata, reaJitatea neglijMii nu mai poate fi n£gatiL Cand transmitem fapte prin . verbale, putem atrage atentia partenerului $i, ma.i impcdIIlI:ll dedit atilt, inima f?i mintea lui. Obligam persoana Dar eel mai mare avantaj eonsti1 in aceea ei!. imaginile 1IIlI!IIIIIR••

Ie seamillla cu impartil~irea faptelor: transmit un in~e

a critiea san a acuza. lmaginile verbale distribuie intr-o imagine obiectivil ;>i-i permit partenerului ~ A

faptele ;>i sim!amintele lara a se simti criticat sau acu

90 CA.ND UNU PLUS UNU FAC Nor

- In ce stare s-ar afla casnicia voastra, daca ea ar Ii Il!DMII

zentata de dantura ta? Sotia a tras aer in piept. - Pai, a~ spune ca am 0 carie. La inceput era mici,

intr-un fel sau altul, a fost mereu ignorata ~i, in timp, patnms prin smalt, pana 13 os. Intr-un final, am incctat mai acord atentie $i s-a infectat. Dad! lil.'ji netratata 0 a~1

infecpe vreme indehmgata, pana la urma ajunge la in' - ~i cum se chea.ma boala aceea?, am mtrebat-o. - Angina Ludwig, a r~puns ea. Stomatologul maniac al rnuncii ~i al faptelor stAtl

gura cascata. - Clt de aproape de inima ta a ajuns infeqi.a?, am inl - La vreo doi-trei centimetril, a riispuns sopa, en

dine in glas. Stomatologulcel distant nu mai era deloc distant.

vedea bine di, felul in care sopa descrisese relatia lor api moartil H zguduise. Irnaginea verbala. nu mai putl'a fi i, rati'!: sopa lui suferea de 0 infecpe care avea si'!le distTUgi nida, fMil indoialii, dad! el nu lua masuri - fi'!ra int

L-am intrebat: - E 0 situap.e de urgen!ii? - 0, da, cu siguranta! a raspuns el. Pop sa morl

ceva! Femeia ~i-a privit fix sotuJ· - Am tot venit in cabinetul tau cu infecpa asta, dar

facut decat sa-mi dai 0 perle de dinp. ~i sa-mi spui: "Nu

plange!" Ce-ai face dad!. padentul tau ar avea problema asta.

gina Ludwig?, I-am intrebat. - A':, face 0 interventie de urgenta pe canal! $i atunci s-a intamplat ceva uimitor: bi:l.rbatul a ceda'

Ochii is-au urnplut de lacrimi; a fugit la sopa lui, a

~t-o ':,i i-a spus: - Acum inte1eg ~i-mi pare diu!

coNVERSATllLE STERPE 91

~cea imagine verbal!~ ~~ ~i dezviiluise suf]e~ ~i . ria spre 0 mai profunda mtmutate, d!.tre care trebma sa

dlJ·ec. 1 se indrepte relatia or. _' _ . . A

o alta imagine verbala a a)utat-o sa-I arate sotulUl In ce tel

trebuie el sa se schiIDbe. . " . _ Ce-ar fi necesar pent'nl a vmdecainfecpa care se extin

de de la dinte spre ~ ta?, a.Ill; in~bat-o. Ea 5i-a pri'v1t sotul ~1 I-a vorblt din suRet: _ Vite care-ar fi antibioticul: sa incetezi cursa asta nebu

" sa-ti lncetinesti goana 51 sa descoperj cine suntem noi,neascCI,. ' ' eei din casa asta. Avern nevoie de un sot ~i de un parinte care sa se concentreZie asupra noastra. Asta ar fi suficient ca sa

oprcascl infecPa. ~ .. .. . . Imaginea verbala a dat starn Jalnice a relatIel lor 0 forma

pe care sotul a putut s-~ mtelea?<1 imediat. ~~ mai avea cum sa nege faptul ca starea ill care aJunsese c~ruCla lor era grava, poate chiar fatala.

Acorda-ti acum un r-agaz pentru a discuta in imagini verbalecu partenerul ti'!u. rata dnd p~i U¥Jri, care sa te ajute.

1. A!?aziHe aHituri de partener ~i propune-i sa faceti impreuna un exerciliu simplu.

2. Formuleaza mesajul pe care ai incercat sa i-I transmip sub forma unei imagini verbale, folosind exemplele prezentate in acest capitol.

3. Cere-i partenerului sa-p raspunda tot cu a imagine verballl., cat mai descriptiva.

4. Continuati dialogulill imagini verbale pana cand fiecaFe afla exact ce simte celiilalt.

5. in final, promitep.-vlI reciproc sa ducep la indeplinire conpnutul mesajelor, dorintelor Ili indrummlor transmise de partener prin imaginile verbale.

Stomatologul a trebuit slI acorde 0 atenp.e deosebita punctului 5. intotdeauna e maj ~or sa promip. deciH sa pui angalamentul in practica. Promisiunea lui de ase schimba era doar un angajament, netranspus inca in acp.uni. "Nu-mi venea,

92

sil cred cu adevarat ce and, ~ aminte~te sotia. ~.

doream, dar 0 parte din mine avertiza: «Nu tc lncrede depIin!»"

Sotul era ferm hotilriit sa demonstreze ca are eapaci de a se schi.mba, de a~ apmfunda relapa eu sopa lui, dar~1

era lucru. ~or. ".Prima oarii: dlnd am ascultat-o cu adevltli. m-a intrebat: «Te simJi bine?» Am raspuns: «Oa, mll bine. De ee?» «Nu ~tiu, pare ioarte ciudat dl rna ascuJ.ti adeva.rat!», mi-araspUDS ea. Era pentru prima oar~ ci.nd .... team ~i-o ascuJtalll cu adevarat. lar ea rna intreba dac.\ simt bine! Am spus: «Oa, ma simt bine. Simt di te ascult adevarat!» "

Jmi dori5em acest luCIU amt de mult limp! I~i atnin.II!It sotia. Dar in mine Jf.'llnasese 0 parte, a voce inteTioarll, continua sa, spuna: «Nl1 te increde complet! Inca nu.,."

Era un ineeput. Cei doi trecusera dincolo de fatada lor ~i patrunsesera mai in adancime, la un myel critic, in toria spre intimitate. Dar ii ~tepta multa munca grea. ea dupa ce au ie~itdinlumea superficiala a faptelor, s-au zit in fata unci paTti ~i mai importante, aproapc un m carel deschizandu-seravca ori sa Ie sudeze inimile pentru deaunal ori sa distruga cu furie tot ce abtinuseril prio sWdanie.

Se aflau in fata porp.i spre al treilea myel al intimiUf' cul de trecere ciHre cele mai profunde niveluri ale i poarta conflietului.

Nadl1jduiesc ca povestea lor sa te inspire. Stomato: so!ia lui traisera 0 mare distantare emoponall1. Multl n-au rc~t sa eomunice. Dar a fost de-ajuns un rno: care sa-~i descnida sufletul unulffi fata cc1uilalt, ~ fie cu s:l.va~ sinceri, atacl ell sine cat!}i unul fatl1 de altul, a darama zidul faptelor maltat intre ei ~i pentru a a:' inima problemei.

Vreau sa-p lmpa.rta~0 aha marturie, serisa de au: Sue Monk Kidd. $i ea a trait un astfcl de moment de '

CONVERSATIlLE STERPE 93

~ a depa~it bariera intangibila, s-a fitors spre sotul n~~i_a luat de mana. Kidd ~i sotul ei au trecutprin zidul conet :?l ~ f . tit'" ~. .'ctului; si to pati sa aCl as' a. a a ill conhnuare pavestea el tl1· ~ . ~ d" .xtraordinara, care srer sa-tt arate ce te a~teapta, aea PO~l

:edea conflictul claar ca pe 0 bariera temporara, ~i nu ca pe

un zid.

lntr-o zi blanda de vara, pe malul mam, sotul meu si ~ mine ~edeaU1 lungiti pe prosoape, citind, fiecare fncuiat in propria lume. In uJtima vreme, asta sc intUnpla foarte des. Eram ocupap, preocupati, Hecare mergea in alta directie. Sperasemca tihna vacantei sa schimbe lucrurile, dar pana l:n acel moment ne petrecu5ermn deja 0 buna parte din ea izolati in tacere.

Am ridicat achii de pe carte ~i am privit rostogalirea neincetata a valurilar, simtffid a agitatie launtridL Am Wmantat nisipul cu degetele ~imi-am mtrebat sotul:

- Vrei ~ facem un castel de nisip? £1 nu voia, dar mi-a £acut pe plac. Insa odata mceput,

proiectull-a ab50rbit surprinzMor de mull. $i pe mine la fel. De fapt, dupa a vreme, ne-am trezit muncind pe grAmada aceea de nisip de parca ar fi urmat sa fie fotografiata pentru publicatia Sand Castle Digest. Sandy fJkea poduri peste ~antul cu apil l in timp ce eu cladeam tumuri, irnpodobind castelul. Am facut balcoane ~i

ferestre co arcada, ornate de jur-irnprejur cu scoici micute, alungite. Castelul nostru semma ell Camelotul.

Niciunul dintre noi n-a observat inceperea fluxului. N-am remarcat inaintarea valurilor dedit atunci cand unul a surpat 0 particica din castelul nostru. Indignati, l-am mtarit cu nisip. Dar cum valurile s~au intors cu 0

regularitate monatona, mainile noastre au incetat sa se

mai ~te ~i privirea ne-a alunecat spre omont. Sandy s-a intors pe prosopul lui, eu, pe al rneu. Ne-am cufundat iara~i in tacere.

94 CAND VNU PLUS UNU FAC NOI -Ceva mai t.irziu, cand m-am uitat in jur, am vbut castelul de nisip la care munciseram TIapadit de ape1e fluxului. Podurile se naruiser.1 ;;i tumurile mcepeau sa se apiece.

L-am privit din adancul sufletului, cuprinsa de 0

tristete inexplicabiM.. $i dintr-odata, in toiul acelei veri Cll totul banale, am avut un moment de revelatie purl, nea~teptata. Mi-am spus: aceea e casnicia mea!

Mi-am privit sotu!. Tacerea dintre noi parea 51 se malte pana la cer. Era acea t.1cere goala a casnidei Ia jumatatea vietti, 0 dsnicie in care zgomotul necontenit al existentei cotidicne ameninta sa acopere muzica intimitatii. Dumnezeule, cand a mceput fluxul? Canct au devenit ipotecile, ~i spaIatul hainelor, ~i program!rile la cabinetul stomatologic mai irnportante decal acele priviri indescriptibil de lungi pe care Ie schiJnbam inainte? Cat timp trecuse de G~nd nu ne mai impilrt~.

seram 0 durcre ascunsa, de cand nu mai descoperi. seram impreuna un motiv de bucurie, cu mirari ~i risete? Cum s-a mtarnplat ca doi oameni care sc iubeau sa se lase trcptat indepartati unul de altul, tot mai mult?

M·am gandit la bel;;ugul de atentie pe can' I-am acordat la inceput relatiei noastre ~i la felulin care, cu timpuI, cerintele ;;i rutina impuse de grijiJe casei, cre~terea celm doi capii ;;i de jongleria cu doua carl ne-au facut mainilc sa increrneneasca ~i privirile sa. nu se mai caute.

1n seara aceea, dupa ce copiii au adonnit, sotul meu rn-a gasit stand intr-un colt mtunecos al verand priVind fix m noapte.

- Abia de-ill seas dow vorbe toata seara!, mi-a spus - latta-rna, am baiguit. Ma preocupa ceva. - Vrei sa-mi spui despre ce e vorba? - M-am mtors ;;i I-am privit. Am tras aer in pi - Ma gandeam la noi. Mii gandeam eel relatia n

tra e sufocata de cerintele vietH cotidiene. Ne consi ram casnicia un lucru care merge de la sine.

CONVERSATJILE STERPE 95

-----_ Ce tot spui acolo? Suntem amandoi foarte implicati in dlsnicie~ a replicat el, indignat.

, _ Sigur c11 suntem implicap in casnicie, i-am spus. Dar uneori imi pare c11 ne-a mai ramas daar implicarea. Uneori suntem doi straini care triHesc sub acela~i acoper~J fiecare cu drumullui.

El n-a seos 0 vorba. Mi-am spus: «Am faeut-o lata! Am clatinat barca, iar acum stil 511 se rastoarne! I-am spus sotului meu ea avem 0 easnicie cam ca 0

promisiune de~arta! Doamne sfinte!» Ne-am privit indelung. Parea ca suntem blocati 'intr-un balon uria!ji, negru, al dtrrerii, care nu vrea sa se sparga. Lacrimile mi-au umplut ochii ?i au inceput sa mi se prelinga pe obraji. Spre surprinderea mea, am vazut ~i pe obrajii lui lacrimi.

Si pe nea~teptate, mtr-un moment care, fara indoiala, este eel mai pretios din casnicia mea, Sandy a intins mana, a urmiirit cu degetul traseullacrimilor pe obrazul meu;;i apoi I-a pus pe obrazullui, amestecand astfellacrimile noastre.

Ciudat cum astfel de lucruri pot deschide calea spre recrearea misterului apropierii mtre doi oameni.! Sandy ~ cu mine am coborat de pe terasa ~i ne-am dus pe plaja sc111data in ltunina stelelor. Dura 0 vreme, am meeput sa vorbim ~i am vorbit multa vreme. Despre micile chinuri ale existentei de om cas11torit, despre lup~. Am vorbit despre partile roase ;;i ?ubrede ale cAsniciei noastre ;;i despre cum s-a inramplat de au ajuns a~. Ne-am rostit in cuvinte indurerate nevoile neimplinite.

Ne roteam priru;;i de vartejul intunecat care se instalase in ci:'lsnicia noastra. Da, era neplacut ~i inspaiman~tor - ca ~i cum am fi plutH in largul oceanului fara sa avem vreo barca in preajmi:'\. Dar impart11~irea hao-sului ~i lnfruntarea ctrrajoasi:'\ a durerii este deseori singurul mod de a gasi un nou ti:'\rm."

---96 CAND UNU PLUS UNU PAC NOI

Sper ca aceast~ povestel:e vainspira. Sue Monk Kidd ~i sotul ei se confruntau cu multe dintre barierele pe care Ie-am discutat deja sau Ie vom discuta pe parcursu) acestei carti: distantare emotionala cauzat4 de incapacitatea sau teama de a vorbi despre senti. mente; nevoi neimplinite; probleme de comunicare. Doar dupa ce s-au confrun.tat ilnpreuna cu aceste bariere ~j Ie-au depi1$it, au trecut dincolo de zid, 1a nivelul mai profund de int:irrti.tate care-i a~tepta. DupA cum a inteles §i Kidd in seara aceea, pe plaja, ~i tu vei descoperi ca nu e~ti singur. Indrazn€.?te sa te deschizi in fata partenerului tau ~i sa-i spui ce simti. 5-ar "ulea ca reaetia sa sa te surprinda!

$i acum, sa plonjam la nivelurile mai profunde, mai satisf~catoare. £Ie se afla dincolo de zidul conflictului ~i deja Ie pop vedea din punctulin care te afli.

ULCO lICfULUI

IDUL CONFUCTULUI

"Nu pot sa cred cil m-am casi1torit cu 0 persoaniJ tile opinii dlferil de ale mele in aproape toatevrivin!ele! "

Anonim

Zid11l plangerii

- Cand vii acasa disearlF, intreaba 0 sotie. - Nu ~tiu. 0 sa Iucrez pana tarziu, raspunde sotul. Nu ered di ajung la timp pentm dna.

98 CA..ND UNU PLUS UNU FAC Nor

- Iar~~i?, intreaba sotia. Munee~ti prea mull! Parerea ei declan~eaza, in replica, 0 p~rere

partea sotului ~i ill scurt timp opiniile incep sa indrepte spre zid ea un tren de marfa ce prinde vi - un tavalug din otel, tot numai a'buri ~i fum.

- Trebuie sa muncesc!, se raste-?te el. Trebuie dh;;tig bani!

- Nu "trebuie", se raste~te ~i ea. Munce!?tl pur simplu! Ar trebui sa-i spui ~efului tau ca ai nevoie un program de lucru mai scurt. Tragi de tine paM ai eazi din picioare!

- Vreau sa promovez in afae-ere, spune el. $i trebuie s1'l fae ca sa promovez. Vreau sa ajung inainte de pensionare'

- Doar de asta-ti pasa? De cariera ta? $i cu fi cum ramane? De noi nU-ji pas1'l?

- Oare de ce nu rna poti sustine? Asta mil face ricW 'Incerc sa-mi construiesc 0 cariera! Incen: ~ 01 pentm Moi tot ce ne doriml Cum rna pop. acuza nu-mi pasa de familie?! Doar la familie rna gandesc!

Zidul conflictului pare fierbinte, incins precum ii, rosi1. Te treze~ti in fata lui. fixfmdu-l eu privirea: e in! parca fara sfarsit, imprejmuit cu sarma ghimpatl pancarte pe care sCTie "Accesul interzis!". Tremurand ~i de confuzie, vei simti reacjia fireasca a omului conmmtiirii - reaetia "lupta sau fugi". reflexul p Innascut care ne impinge fie sa fugim din f<lta peril peTceput, fie sa actionarn impotriva lui intr-o mJJdIII: extraordlnara. Foarte probabil,ln prima instanta vei ~\I sa i te impotrive~tiprin forta brutA, dar faptul de a ataca este cea mai ,proastii strategie! In lac sa avansezi, vei s recul, care te va tranti la pamant. Te vei inro~i J11 fatl, inill~'(1 va bate precum un ciocan ... iti vei simp mintea cop~1 vei fugi de acest loc al reactii10r ~i emotillor, revenind teren mai rece. Abia atunci vei fi in stare sci vezi spuselor ~i fapte!or taie, mdreptate - nici mal mult,

99

--- pre cea mai impadanta persoana din viata ta: putin! - s· .

rtenerul Hiu. . . pa Ce se intampla? ~ ITecut de pe terenul chgeel?r i?l ~ fap

e-ti oferea a slguriln~ lemporara, la 211 trellea mvel al lelor, car "1 ~']'r •

timitlitii: imparta~irea ~pmll OF, preocupan.ior $l ai;;tepta~or. Aceste trei rniTJ~ a~h?:r.~onal se gas~s~ dm bel~;;ug la eel

treHea nivel al1ntumtapl, lar explozlbilullor detoneazi11de-a 1" - t' . d ' .are a disputelor. namte sa-.l pop a searna cc ~aCJ, te

ca '~b' Cll capul de zidul conflictului, 10cul infrangerilor prinvelIZ!' . A.

bll)(k-out, in ca~ ~ sl~'lpHi nemte!egere poate da na$~ere 121 "ta tensiune, mcat pana 121 urma provoadl. 0 explozle care

'A Iasa arsuri ~i cicatriee atat ~e, cat $iyartenerului. \ Conflictu) este inevitabilin relati.i· l$i ite$te capul pa in disniciile cele ruai sanatoase, mal pline de intimitate. Modul in care abordezi disensiunile \'21 det:rrnina felll1 in care va fi afectata relap.a; in bine sau .in rau. Inca 0 data, eel mai important aspect nu este cat de mult va iubi!:i, cat de devotaP. sunteti rela.pei voastre san cat de adanca va e increderea; relafiile oph"'me depir1d de abilitQtea cu care abordezi corrflictul. Fiecare situape conllictuala contine dona caran di\~ente: partenerii de cup]u 0 pot folosi fie pentru a se apropia, fie pentru a's£ departa unul de altul.

~dar, ai ajuns mtr-un pune"t esential 211 calatoriei tale, la o rascruce. La acest mvel 1.11 intimitatii - 121 care mveti sa abordezi conflictul, neintelegerile, certurile, in general, diferen!ele de opinii, de preocupari sau de a$teptari dintre line si partenerul tAu - te a:;;teapta cele mai mari primejdii. D' acest pund fie te pop intoarce la ni,velurile mai superficiale, mai pupn multurnitoare ale intiruitatii, fie por. sa depA$e:;;ti zidul conflictului $i sa patrunzi in lumea noua, plina de curaj a comunidirii intime.

Penlru a plonja la nivelurile cele mai profunde, conflictul tSte door zidul, ci este ;;i poar/a! Da, disensiunea abordata

constructiv este forta ce-ti poate propulsa relatia prin poarta care .separ! relajiile superficiale de cele profunde. Cand InveJi cum sA pill conflictul in slujba ta, poarta spre intimitate

1 CAND UNU PLUS UNU FAC NOI

se deschide larg pentru tine ~i partenerul tau. E nev mundi, dar toate relatille optime sunt rezultatul vii asupra conflictului.

Iblema este ca majoritatea cuplurilor nu privesc telegerile ca pe un punct de trecere spre 0 relatie mai mai IDlJltumitoare. In torentul involburat al unei certe strop de atentie ~i de logica se conceI'llreaza asupra att "Eu am dreptate.. to gre$e;;ti!" Cei doi viid zidul col\flic:taW ca pe un ]oc al victoriei sau al infrangerii, nu ca modalitate de a invata cele mai prep.oase lecp.i all'viefii. urmarel cad In fata zidului, surprin9i de forta care co. disfrug;'llorul wtiversal al relap.ilor: conflictul prost al Iar pe lU"IIla se trezesc implicap in relatii de 0 superfidalilii ~i 0 mediocn,tate cTOnica, lipsite de bueurie ~i i: autentica sau, ~i mai rau, se confrunta cu moartea relar

in acest ~ capitol yom dezvalui adevarata naturl:<l.;l conflictului. Il yom scoate din aSCllnzatoarea lui, de 'Ilfide, in moo nea;;tepfat ;;i gre~it inteles, poote s.li v1ll:~ ta ;;i sa-ti distmga relap.a. Dar odata inteles ~i an conflictul l!?i pierde puterea distructiva ~i, mai mult atat, devine un tunel, 0 punte spre cele mai pmfunde niveluri ale ghidului relatiei optime.

"Unul dintre mit-uri se reJera la caractmll negaf conflictului [. ..]. Natura nu vede conflictul CIl fiind negutiv. Natura folose$te confJictul ca principaJl1 moti sc:himbiirii. lmagineazd-ji cum este sa cobori til :ndMm::atiune pe fluviul Colorado, prin MJln.-le Ctmil&fl

Giinde$te-te la apele calme ce devin vtlrtejuri In~

L2 vill7e ascunse, umbrite de copad, s1tlJTlfuite CIl

salbatice. L2 izolarea $i lini$tea ce potfi gtlsite asti1zi tn. uline locuri din Iumea noastrd. $i la acei vnsaff 1Mies~i, care se inaltii de 0 parte $i de «/tu, i~

Ie fantastiee de stanci $i toate culariZe cure MarcIe Canion este eu adevarat una dintre celt mIli mimmi ale lumii $i ne inspirii un profund simtilml.

1£?i de pace.

ZIDUL Cor-.1FUCTULUl 101

~m s-ajormat acest peisaj uimitor? De 0 ve$

nic~, apa curg~ $i uodeazii~ co~ti~nuu 'piatra, ~uciind--o mare. I1n conflIct ce contmua pana-n ZlUa de aZl. Canflictul IIU este negativ, ci, pur $i simplu, exista."

Thomas F. Crum, The Magic of Conflict (Magia conflictului)

orarirea: cum sa-ti transfor:mi sabia in plug

Asosit timpul s:i iei 0 hotarare, una dintre cele mai impornte din relapa ta: cum sa prive$ti conflictul. Pentru a lua

:ceas~ decizie, va trebui ca tu $i partenerul tau sa pa~iti pe cimpul de lupta, in lWa lnhli, unde au dlzut se~erate at~t de mulle eupluri. Dupi\. cum spllnea profeml 1<;a1a, trebUle sa tranSformi sabiile [tale] in pluguri ?i sulitele [tale] in seceri".

" eei mai multi oameni considera ca disensiunea este ceva negativ. Multi I'lll suporM neintelegerile, indiferent de forma pe care 0 iau. ~i astfel- pentru a Ie ocoli, evita sa-$i exprime pArerile ~i spera dl partenerul va face acela$i lucru. Dar aceast! mentalitate ajunge sa sufoce oamenii, II determina sa-~ire-

rime adevaratele simtammte ~i sa-~i ignore urricitatea, indi\"idualitatea, in cele din urma, partenerii ajung sa se deteste

lru cit se obliga reciproc sa-;;i sacrifice individualitatea. dintre ei sufoca. tocmai ceea ce-l face sa fie deosebit.

Oamenii care considera neintelegerea un lucru negati reaqioneazA in fata ei prin teama, evitarc, £urie sau frustrare;

apare 0 disputa, ataca mesagerul, in lac sa vad1i conflictul ca pe 0 ocazie extrem de favorabila pentru schimbare !?i penlru progreso La celalalt capat al spectrului, cei care sar direct ]a gatul partenerului si reactioneaza <..11 furie in fata oonfIietului ~i vatama adese; relati~ tot atat de mult ca si ~i ~ evita conflictul. Ei ~i indreapta atitudinile vatamatoare direct spre parteI'ler, Hlra a incerca sa se poarte cu tandrete sau cu intelegere. '

CA.ND UNU PLUS UNU FAC NOl102 103ZIDUL CONFUCTULUl

Conflictul pre~ul pe eare-l platim pentru intillli

Dr. Gary Oliver scria despre conflict: "Intr-o Iume nu rostim adevarul in dragoste, m care conflictul esl sau evitat on ?i una, ~i alta, nimeni nu invinge. Nirn dezvolta acolo unde lipse~te adevarul, acolo unde impins sa acj:ioneze cum poate mai bine. Flrl ramanem superficiali in relapi. Intimitatea nu lie

dezvolta. [...J Conflictul este pretuJ pe care-I pl!tiJn . "imitate."

im.i place mult fraza asta: "Conflictul este pretul plcltim pentru intimitate." Fara sa pliHim prelul, .. putem face dilcltoria rniraculoasa spre inima ome~:1

aceea, ia deci,zia con~tienta de a imbFati~a cOllflictul . aspect firesc, ce poate fi depa~it, al relapei tale! Odatl aeest lucr-u, relapa ta va incepe imediat sa se indrepte velurile mai profunde. Asemeni conducatorilor unor~11 s-au razboit vreme indelungata, asemeni clanurikli;'" munti aflate mereu in discordie, tu ~i partenerul ibpne pacea adevarata numai daca va a~ezafi

dialog

Bifurea~ia dm:mului

Ai ajuns mtr-un punct crucial al dHatoriei tale mitate. Aiei, la al treilea nivel al intimitatii - nive, iti deschizi sufletul ~i-l irnparta~~ti - mcepe munca. La acest nivel te confrunti ell cea roai . decizie In ce prive~te relatia ta: cum vei aborda di se nasc in mod firesc din exprimarea OpiniilOT, p:reocuJll ~i a~teptarilor. Dadi te pop. confrunta cu conflictul mod sanAtos, respectandu-l - ceea ce vom d' capitolele urrnatoare -, vei reu~i sa ajungi la profunde ~i mai multumitoare doua niveJuri ale'

tosJ dad alegi ~ ~eactionezi la. conflic~ la fcl ca ~totdeauna :;au la fel ca maJontatea cuplc:rilor, mal mult ca Slgur di vei . e la modelele de comurucare ce sl~esc relatiile ~i due

8Jung . 1 d' t AI ~ . .adesea la separare ~l. a, Ivor.... egere~ 111 ~p.arpne! Dad ai vreo indOlaJ~ cu pnvlre la duectia In care sa te m

drepP, am sA-ti ariit ~cotro :e !,~.ate duce al doilea drum, eel al lipsei de actiune ~1 al amanarn: pe un camp de lupta bine L,)rtogJ'afiat de expertii in domeniul relatiiIor de cuplu, oun ,unt dr. John Gottman, dootorii Markmm, Stanley ~i Blum

rg, ca ~i David Olsen.

Nu poJi iubi sau detesta 0 insu$ire a unei persoane t daLiI reflectii ceva ce tube$ti sau dete;;ti la tine insufi. U

Cherie Carter-Scott

Unde te due conflictele nerezolvate; principalele patru tipare comportamentale

de rise pentru divort

lata incil 0 data avertismentul eel mai important, dintr-o Ita sursa.: "Contrar credintei populare, nu intensitatea cu

,are v! iubip poote prezice eel mai bine viitorul rclap.ei voas" ci felul in care abordati conflictele ~i nelI1!telegerile", scri

au Howard Markman, Scott Stanley ~i Susan L. Blumberg in lor, Fighting for Your J'vIarriage (Lupta pentru ciIsnicia fa). mand cu caldura. sa cite~ti aceasta. carte uimitoare. Din 1meu de vedere, cei trei membri ai acestei echipe se

n~ printre primii cinci experti ~i cercetatori In domeni.u1 mabimonial din lume.

Markman, Stanley ~i Blumberg au descoperit patru rnocomportamentale distincte, pe care cuplurile Ie pun in

. 'lent! in cadrul certurilor ~i care conduc deseori la divor!.


De fapt, aceste comportamente domin~ in asemenea ciisniciile cu probleme serioase, mcat daca nu sunt pot conduce la divort· Gfrnde$te-te daca vreunul eli constituie 0 earaoteristidl frecventintaJni~in certurile partenerul:

• Retragerea $i evitarea • Amplificarea conflictului • Invalidarea reciproca • Apari~a unor convingeri exagerate sau

partener

In continuare, Ie yom examina pe rand.

Retragerea ~i evitare.a

Markman, Stanley $i Blumberg spun: "Retragerea ~ rea sunt manifestari diferite ale unui model eomp prin care unul dintre parteneri demonstreaz1l lipsa de a se angaja sau de a participa la disculii im Retragerea poate fi cat se poate de evidenta, ca a partenerul se rididi $i plead din camera, sau manifestandu-se prin «lnchidere» in timpul unei .. contradictoriu. Cel care se retrage are tendinta de a tacut in timpul discutiei sau accepta rapid 0 sugestie, aiba cu adevirrat intenp.a de a-I da curs, doar pentru eapM conversatiei. [...] Multe cupluri execut~ un fel atunei cand ajung sa sc confrunte cu chestiuni di partener se angajeaza in abordarea acestor mesti eelalalt Ie evita sau se retrage din fata abord:irii lor."

In conflietele care implica retragel'ea $i evitarea, cei tori au identificat doua tipuri de parteneri: tipul "acela care, in eadroJ relatiei, aduce eel mai adesea in djferite subieete sau atrage atentia asupra ncvoii de decizie intr-o anumita privinW', $i tipulin retrap, tinde sa evite discutiile sau sa se retraga in timpullor-,

"StudiHe arata ea bihbatii tind mai adesea ~~

lul partenerului in retragere, in timp ce femeile tind

ZIDUL CONFLICTULUI 105

~rkman, Stanley $i Blumberg. Dar in multe _:I;ta!lt spun d I .)( fi ' " puu' 'bl'l ca acest rno e Sel ,e mversat.

" este pOSIrelapl, ~" -nr11flOSti partenerul militant $i partenerul evi-E~r~K~":" ' t inlJ'-o disCUtIe .

_ Vreau sa vorbim despre situapa noastra financia

mili·tantul. M;'!I, ingrijoreaza ratele pe care trerA,spune

• _ll. Ie platim pentru ca~,bUle:.a d I .. r Ii" el~ _ Abia am ajuns acasa e a seTVlClU., rep Cel c In

retragere. Nu putern. vorbi despre asta al~ data? _ Trebuie sa $bu cum stau lucrurile. Vreau sa

timez bugetuJ pentru sarbatori. es -Sunt prea obosit ca sa vorbesc despre asta! Hai sa lIslm pc maine.

_ Dar, drag!\.... _ Nu! Nu vreau sa vorbesc! Nu pop sa nu mi1 mai

ba~ la cap? Ma sacai intruna!

In continuare, sil. observam un cuplu care a inceput cu pupn timp in unn~ sa ,vind~e conflic~ c~ a fost la un p~~ de a Ie distruge casnioa $1 fanuba. Chuck $1 Liz sunt easatonp de aproape 20 de ani, dar cei mai multi dintre ace~ti. ani au fost dificili, dupa cum spune Liz, ca urmare a problemelol' rmnase nerezolvate din copiHlria fiecaruia. "Amandoi nutream foarte mull! furie, recunoa~te ea acum. Crescand, n-am fost invatali sa comunicam."

Ca unnare, Chuck ~i Liz au avut mari dificultap. cu abordarea conflictelor din relapa lor. "Amandoi deveneam foarte

'vi~ nc mchideam rapid in sinea noastra", remarca Liz, amandoi i~i puneau armura, nu mcercau niciodam c

'at ~ rezolve neintelegerea cu care se confruntau. se simtea ranit ~i insultat de celaIalt, a$3 ca ne mtor

spatele ~i ne vedeam fiecare de ale lui", spune Liz. Tot ea afirma ca, din moment ce niciunul dintre ei nu sti

cum ~ reaqioneze intr-un conflict, amandoi se temeau de'un asemenea incident $i tipau unul la altul, in loe sa incerce s

unice. ]\iu se rezolv~ nimic. Problemele adevi1rate nu u abordate niciodata. Ea l$i dorea sa-$i vindece casnicia,

107 106 CAND UNU PLUS UNU FAC NOr

dar nu §itia cum sa depa~asdi bariera inaItabl intre contribuisera a.mfuldoi. ~a ca viata lor ajunsese inl

pas; amandoi se temeau sa discu,te deschis. Ob~uinta evitarii "problemelor adevarate" i-a

nat, in celc din urffia, pe Chuck §ii pe Liz sa se separe preg.Heasca de divort· Abia cand au dat piept cu co, rew;;it sa se cunoasca pe deplin unul pe ceLHaH §ii sA Be

ga rezultatului final al evitarii, care, in eazul lor ~i

cupluri, ar fi constat in divort· Leetia? Ocolirea disputelor nu este 0 solupe! Da

men scurt pare, intr-adevar, mai putin dureros sA e' ; rHe, explicatiile ~i analiza deschisa eu partencTUl a telor ~i nevoilor tale. Dar dind te hotar~ti sA-Ii intreaga viata alaturi de cineva, trebuie sa aceepti faptului di nu e~ti singur in acea relatie, Viata ta ~

tenerului tau sunt strans impletite. Acpunile I)i tmuia il afecteaza ~i pe celalalt. Daca va confruntap conflictul sau dadi evitap orice mcercare de a trece '" zid, spre nivelurile mai profunde, relapa "r<:Jastrl1 blocaNI. la nivelurile superficiale, eel al cli~elor l)i eel telor. Nu vei avea ocazia sa-p cuno~ti partenerul mai mult decat alat, nu vei ayea ocazia sa fij tu insu cut. Chiar daca yeti ramane casatoriti, s-ar putea c::a dintre voi sa fie singur toata viata.

Chuck ~i Liz s-au impikat in cele din l.1tIl1A, dupa ce au invatat cum sa vada confiictul!?i sll-l abo....~

tr-o alta perspectiva. Cu ajutorul pastorului lor, au se confrunte in mod direct cu disputele. "Arum VI

mult, ascultam mai mult, suntem mai iubitori", spune Cei doi au invatat cum sa-!}i ceara iertare ~ sA-,i

neintelegerile, nu daar sa "plece fw'i0!7i", cum trecut. "Arum e mult mai u~r, spune ea. Suntem calmi! Am lnVatat cum sA punem capAt furiei ~

care ne-au stat in cale atiHa timp." Chuck adauga: "Inainte, in fruntea lislet de pi .

aflau serviciul!}l copill. Acum;;tim ca pe lumea dintre noi trebuie sA fie principala prioritate a eel .

ZIDUL CONFLICTIJLUI

. Liz au luat 0 hO~Tare -lIDa pe care ~i tu va tre-Chuek ~1 I . 1 'I 1 . . .' perttru a ajunge a mve un e ce e Illill profunde; ea

b~ s-o let rdarea rational~ a conflictului. Aceasta deci2ie va \,~b? ab0 . .. d' 1· . tf . 'mediat slabirea tenslUnu· In re atia ta ~l as el vei

Lk-ternuna 1 . tea sa-p vezi dnlmu~ mal claro . .

UIn situa!ia in care al ramas. blocat la ~paru1 de eVltare a ronflictului, e cazul. sa int~legJ ~.~ lua:umc se vor Inrautati

nu-l identifid ~l nu aqi.onezl Imediat. Markman, Stanley Blumberg spun: "A~s.t lucru se in~tam~1a penlTu ea, pe

ce partenerul nulitant preseaza mal mult, celalalt se ge ~i mai mult, ceea ee face ca militantul sA preseze !Ji

. tare." tru a te clibera de acest obicei, trebuie sa-ti dai seama

retrligandu-te dintr-o discutie in contradictoriu, de fapt, nu rezolvi problema, ci li marc~ti capacitatea distructiva.

ad parte din categoria celor care bat in retragere, inva~ stai fatA-n fata cu problernele. Daca te numen, printre

ti, ineepe sa. faci presiwri constructive asupra parteneui tAu. Stabil~te 0 l.imita a timpului in care partenerul se .te retrage, dar ofera-i un ragaz sa se simta mai in largul mai putin incoltit. Poarta-te cu bunatate, cu toleranta $i aeuza~e, invinovaprile ~i furia. In capitol~ 6 yom eer

in profunzime ideea de a-i oferi partenerului in retragere limp pentru a se simp mai in largullui, mai putin incoltit.

Amplificarea conflictului

AI doilea tipar comportamentaJ principal care slabe!Jte in mod cert cAsnicia §ii poate duce La divort este amplificarea cmffictului. Markman, Stanley !}i Blumberg observa: "Amplificarea conflictului survine atunci dnd partenerii l!}i ras

negativ unul altuia, marind permanent miza, a~a incat sltuaJja se inrautAte!Jte tot mal mull. Deseori, comentariile

tive se transforma intr-o furie si frustra're tot mai mare." Certurilecare se arnplifica pana'scapa de sub control sunt

oW primejdioase. Teama, durerea, confuzia, toate aeeste mAresc tensiunea ~i sunt exprimate prin vorbe negative,

108 cAND PLUS UNU FAC NOI

traumatizante. ToP. cei care au trecut miicar printr-o cearta ce le-a dat impresia ca sunt :in iad !?tiu cA v rani asemeni unor arme ~i ca ranile pe care le l~ S1lnl greu de vindecat.

in studiul asupra casniciei ~i comuniclirii, inti Keeps (Pentrn totdeauna), efectuat de Finnegan, Alfl o sotie cu 0 c!isnide fericita relateaz~: "Odatl descatu~t mania [...] totul s-a terrninat [...Jinsulp IT acuzi. $i acele cuvinte nu Ie mai pop. lua mapoi."

"In certurile care se amplifica, partenerii ~ unul altuia cele mal unite lucruri, dar de multe on repUci nu reflecta ceea ce simt cu adevArat. Markman, Stanley :;'Oi Blumberg. 5-ar putea crede cA dezvaluie adevacatele simtaminte in toiul celor certuri, dar nu credem ca lucrurile stau astfel; in fiecare partener ulcearca s<'1-1 raneasca pe celAlalt ~i sa pe sine."

Autorii remarcau fapml ca, de multe ori, oatne.rlLt cind sa se raneasca reciproc, folosesc impolriva lor informatii pe care ace;;tia Ii le-a u mcredintat an confiden~. IJA~dar, arrnele alese se bazeaz! cunoa~tereaintima a parteneruIui, spun autom. tactici echivaleaza cu terorismul conjugal ~i ProVI durere ~i 0 vatamare considerabila a relatiei. Cine fmp.1rta:;>easd. sentimen tele profunde, daca infonna vaIuite pot fi folosite ulterior, cand conflictul a seA: control?"

lata 0 intfunplare dintre cele mai freevente-o rent nevinovam initiaza un razboi verbal din ce in ce

- Draga, te rag, nu la-sa vasele sa se adune i vetA! CliHe1.'te-le :;'Oi dupa aceea pune~le in ~:l

spalat vase. - Nu eu Ie las sA se adune, tu Ie 1af;i! Eu 51

sit cand vin acasa. Chiar trebGie sa fac lotul in - Sa faci totuP! Nu faci mai nimid Eu

fac totul! Nu rna pop. ajuta nici mAcar un pic?

ZIDUL CONfUCTIJLUI 1.09

-ai putea ajuta, dac-ai ca~tiga ceva bani. ca 1i- 11 III t-t I. fi nevoit sa muncesc a a a.slnu mal u

servam ca acel cuvant-chille care ranejte eel m.a.i rau sa oba tul fU, folosit acuzator. Un asemenea tu poate

eu" ~ conversatie; la Eel ca un fitil el d~a.za . ge once ' lJ1 , afinnatii10r dureroa~. . .

I!XJ'lozta ~teva modalitati confinnate de a stopa amplifi<;area Ia~ui. In primul rand, identifica aceasta situatie drept 0

conflidistructiva. 1n a1 doilea rand, cand o~s:rvi c~ o~ea.rta ia fonl rtii, fii to ace1a care s~ opre~te, da mapOl ~ spune: prop<>ga' hai s<'i ne gandim pu~n la ceea ce ne facem o;a50~ mea 5i cu mine am cAzut de acord sa trasa.m 0 gra

101' "a,. . .... . de cate on ne dam seama ca ne plerdem controlul

N",on . ' As 'tr' conversatie. Unul dll1tre nOI va spune: " ta nu pot s-o 111 -0 . I -. ~ dre ..'" discu .t." Sau: "Nu-nu pace mcotro se ill· apw !ia asta. ·~a s-o intrerupem." Este important sa stabile~ti cu

rreneru] conventia de a lua ,,0 pauza". Altfel, militantul, reI care incearca din ril.sputeri sil.-~i impunil. punctul de vroere, poole si1 se 5up~re foa:te. tare $i sa .incer~ continuarea conversafjei prin nOl agresmlli. Norma;>1 cu mme am desco

'. clI dad!. abordarn un ton bland $i ne confimuim fap:tul ca recepponat reciproc opiniile, preocuparile 1.'i ~~ta.ri

It. amandoi tindem s<'i ne simp.m m.ai bine, chiar darn n-am rezoIvat propriu-zis conflictul.

In cartea For Keeps, un so~ observa: "E nevoie de 0 vigiIJI permanenta. Certurile se pot amplifica extrem de 1J$Of.

Se hranesc cruar din propria substanta. Unul dinlre noi se calmeazlpur$isimp1u, sau chiar ne calmam amandoi [...1de foarte mulle 00, cele mai mari certuri Ie avem pe subiectele cele mal banale."

In cazul nostru, :;>i Norma, ~i eu ne-am dat seama cl. am stricatprea multe momente m care ne-am fi pututsimti bine, certindu-ne din cauza Ullar lucruri faril. prea mare insemna.ta~. Am inteles acest lucru con~tientizand faptul ca nll. prea IIW reveneam 1a "temele cutremuratoare" de cearta., pe care 1eam4nam pana fa intoarcerea acasa din concediu. invatA ~

110 111

construie:;;ti In relap,a ta un scut similar impotriva rit conflictelor! Te va duce un pas mai departe dl.tre relatia optima.

Invalidarea

Ai trcilca tipar comportamental de rise, ca~ trebuie este invalidarea. lata ce spun Markman, Stanley ~i 81 "IDvaJidarea este un tipar eomportamental in parlener discrediteaza subtil sau fati :;; gandurU mentele sau caracterul eeluilalt. Uneori, cfectul, . sau neintenjionat, al unor asHei de comentarii este scadea stima de sine a persoanei vizate. Cearta de . un atac la adrcsa caradcrului. 0 alta fOIlllA invalidare survine atunci cand te a:;;tepti ra parte laude pentru 0 acj:iune pozitiva, dar el 0 ignora ~i, in scoate in evidenta 0 problema minora. Aceasta te d nre:;;te, sa ascunzi cine e:;;ti $i ce giinde:;;ti, pentm cli prea riscant sa procedezi altfel. Fire$te d. oamenii lei sirntamintele cele mai profunde atunci cand consi,

«injosij:i»." Acesta este demonul ascuns intr-un colt intuO!

atator oameni de faptul ca parteneru11e va ridiculiza profunde simta.minte, valori :;;i dorin1e. Dr. John

ert in relatii de cuplu, spune ca minimalizarea lui constituie cauia numarul unu:;;i cea mai impo. vertolui. Acest tip de conflict, nurnit de Gottman S(" afla la polur opus fespectului :;;i valorizc\1.rii partl

se poate declan1?a ori de cate ori simj:i ca, intr-Wl ii e:;;ti superior persoanei eu care te-ai hotArAt s1-Ji ~$ti viata.

- Ai vazut uitimul film cu Brad Pitt? A fost '-a placut la nebunie! - Doar nu vorbe:;;ti serios! A fost oribil! N-ar

sa i se dea voie sa fa ca. ni:;;te filme atat de tflmpi' - Cum adica? Mie mi s-a parut irnpresiOI

acurn rna mai gandesc la mesajullui.

ZIDUL CONFLICTULUI

~Singurul mesaj transmis de film era in . - "les. ~rad Pitt! Nu~mi vine sa cred cii e~ti alat de

bl~ep~~c~~ sa te captiveze intriga aia stupida.! naJ~!\IU era stupida.! Era 0 po~este ~e drag~ste!

_ ·[..as-o balt~. Nu pot VOrol eu tme. E:;;h la fel ca

restul pubHcului neghiob!

a pune capat invalidam in relajia ta, exerseaza si-PentrU lid ,,~; t l' . sA: ,oalidarea. Va eazcJ.-jJ- par eneru prm respect. ~e, aceasta este cea mai irnportanta abilitate, de

trU yom ocupa in capitolul urmator: abilitatea respectului. fa ':;cp.oneaz~ atu.nci cand a.sc:ulti .care s.unt ?reocuparil~,

loriIe i convingerile partenerulUJ $J Ie validezl. "Nu trebule fii de~cord eu partene~l tau ca sa-i vali?ezi senti.ment~le, ,un Markman, Stanley ~l Blumberg. Validarea este un 10

tputemic pe care-l pati folosi atat pentru a cons()]jda tiJnitatea, cat ~i pentru a miq;ora furia :;;i resentimentele." In studiul For Keeps, a sape explica felulin care ea $i sotul

'f! invalidarea: "Cand im.i bat capul cu ceva :;;i-i prezint lui problema, rna asculta foarte rabdator. Nu spune "Bun, acum am sA procedez altfel decaf tine», de$i eu vad ca uneorl intr-adeviir procedeaza altfel decat mine. Asta-mi transmite ideea eli pre1Uie$te ceea ce spun. Am invatat unul de la a1tul, din neinte1egerile pe care Ie-am avut, tehnicile pe care Ie folo

fiecare, astfel ca dam el reactioneaza a:;;a incat sa avem un de teren de joe egal, situapa nu e catu:;;i de putin stresanta

·lOna!. E pragmatidi, e practica, eo comunicare bun!:!.." ~ eu impret11Ul. ell sopa mea am dcseoperit cat de subtil

Ii acest tipar comportamental. Ne-arn trezit spuniind . mArunte, ca de pildii: "Zau a:;;a, fii serios, e jalnic!" tarii aparent minore, pe care nici nu Ie-am bagat In pillA clnd n-am inceput sa con$tientizi:l.m cat sunt de

distructive. Am f1lcut un pas inapoi:;;i am ascultat cu adev~rat feluI in care ne vorbeam. Ne-am ascultat rostind aceste

nard minirnalizatoare, ce ne-ar fi putut duce mai departe drumuI sumbru al unei relani tot mai sUibite, fara ca noi ~

mAcar idee cum am aiWls acolo! Fi'lr~ ajutarul unor

112 CAND UNU PLUS UNU FAC

cercetoltori in domeniul conjugal ca doctOrii Stanley ~i Blumberg, omul casiHorit obi~ult, ca ~i-ar da seama dud aluneca intr-o zona primejdi,

Inlerpret:iriJenegative

Ultimul tipar comportamental distruetiv din aflat pe lista noastrl:\., nu este, in niciun caz, eel important. El este un parazit emotional ce se poate pe Ianga rclatia voastr~, pentru cil lucrurile pc care It

ii aJecteazii intotdeaurw modul in care auzim nte.-pretad1e negjl,tive survin atunei cand unul

parteneri crede in mod' constant ca motivele celuilalt pronu$t negative decat in realitate. Gandl?$l:e-te nicm ta ax putea sa sufere din cauza unei inlerpretlJj Vt! O!.l privire la tine, interpl'etare nutritA in tllcere de rul t1Iu dUar ;.i acmn, dupa luni, ani sau chiar petrecute impreuna!

spun participanti10r la serninariile mele do 0 •

,Ie negativa, impart.l~ila de multe femei, este aceea

sUi noo.plea in pat~i inventeaza modalit~tide a-lJi !}~... I nicia. in cazuI cclor mai multi Mrbap, nu este adev.... experienta mea de pana acum, ;.tiu ca barbatii nu~ za comportamentele distructive pe care Ie manUl in relafia iOT. Pur ~i simplu, ei nU-i?i co~tientizeaza

ine ca femeile "lamra rerationa1a". Desigur, nu mlllClDiiioll nunta in privinta tuturor reprezentanpIor se.xului dar e.xperien~ mi-a aralat di Mrbatii tree deseori ace.le aqiuni marunte, intime ce pot contribui la rea c~cieiintr-un medin al iubirii; dar a5ta nu ~

niciUD caz ca sunt co~tienp de sdiparea lor. Sopile~:II incerce sa~i pastreze vederile largi ~ sol in!cleag! ob~uit fin ~ aceea~i "capacitate innascutii" de a Illfill.II de a eun~te subtilitaple relatiilor intime, CU care fostbil1ecuvan.tate mai toate femelle!

,,<:and gradul de perturbare a relatiei ~le, inl creeaza un mediu a1 deznadejdli 1}i de

113ZIDUL CONFLlCTIJLUI

Stanley ~i Dhnnberg. Ele se dovedesc extrem 'iU MaJ'~an, artial fiindca sunt {mule greu de deteclat !?i

·b'\1cbve,P· . L' b .t dupa ee s-atl integrat l'I~rm In su stanta uneI ., tea:; caracter ingrat este inradikinat in modul ~e Jll. A. de rnenpnere a mnvirlgerilor despre cei1a1ti. [... ] In ..re~ bate, partenerii au tendinta de a ignora lucrupiIe.~pe care tev~d, atribuindu-Ie unor cauze cum arnllZIbve . . . ru1 .

. r- )area, si nu unci trasAtun pozltlve a paxlene ill. II\timP . '1, ti' t' • ,lUI interpretan,or nega ve cons a ill aeeea ca

ta pozitiva a partenerului este privita negativ, in timp

~a negativa esre frivita c~ 0 ~x,te~ie a def~~tel~r de ::;;;:chiar daca intwt1d proprn~-Zlsa a tost p.oZlti~l1.

InterpretArilc negative SUJlt subble. dar Ie pop. aUZl cum se ~ in certuri, ea un ri~ seclli1~r const~~t. Obsen:ap i~tarea negativa a feITlell (cum ca SOtUIU1 11 este ru~ane eu ea) in aceasla ceartl1 ce pare a avea drept subied 0 pe-

cere de eraciun: -cand epetrecerea de Craciun la firma ta?, intrea

bA ea. Vreau ~ notez pe calendar. _ M... nu ~tiu, raspunde el. N-am de gand s~ merg. -Cum adidi? E smgurul eveniment social organi

zat de firma intr-un an int:regl Nu vrei s~ mergi? Eu vreau sli-i eunosc pe oam.enii cu care munce~ti!

_ Nu pricep de cc. Petrecerea nu iese niciodata bine, oamenii se poarta prost~te... Af, prefera sa stau acasa.

- Ti-e ru~ine ell mine? Spune, nu vrei sa-i cunosc, .-i? De ce nu? Ce-i in nereguHi cu mine?

- Nu e vorba despre asta! Doar ca n-am chef sa merg. Am putea mai bine sa plecam undeva la sfar~itul

acrla de sliptiimana san sa facem ceva distractiv! Pe 03

menii llia ii vad in fiecare zi ~i mi-e de-a dreptullehamite de astfel de petreceri.

- Nu cred ca asia-I motiVlll! Ti-e TUi?me cu mine ~i

nu wei sli-mi spui! Crezi ca nu-s destul de de~teapla

8lIU destuI de frumoa.sal -Ce tot spui acoIo?!

114 cAN]) UNU PLDS UNlJ ~ Interpretarea negativa nu este I'OsI:it4 de

o p~c:pe $i 0 amplifica. ~~ rnereu in ~ dunle In c.a~ part~~erullti poate interp, tariile. E$h hrpel"CObc fat~ de Partener? lnainte sa devina obi$nuin.tc'll Urrnil~te CtJ.

Ie care inIinna interpretarea negal:i\'a, in loe pildil., daca SOjul din exempIul de rnaj sus ar in.fil.ti~area sopei sale ori i-ar Ii cerut P~rerea sau alta, ea al" Ii putut folosi acele rnOrnente ganduriJe negative in conversapa redabl.

Atunci cand te c~rli cu parteneruI in~ dintre ceJe patru hpare cornportamentaJe divort? Te incadrezi in categOria celo ce bat

ra militantilor, e$ti 0 persoana ce di!! intetpret.lri o persoana cu idei preconcepute di!>tructive? lucrurile, Q'Cunoa$te acest fapt, dl.scuta eu hotara$te s<1-p elibel"eZi relapa de aceste praetici

Lnplinire

Cheia lnte1egerii motivuJui pentru care ceJe pale !ipare comportamentale de rise pentru divor, tIIi de viHama toare eonsta 'in aceea cei Iiecare dintre e, 'in slJfletul oamenilor la 0 furie care, l/lsutll de saptam.§ni sau luni mtregi, otrave~te dragostea mult casnicia. FUria nu este distrucfiva daca !Ie

solujiona"'a e; mp;d'. Dac' partenerii pot """ 0 .... uran

de 5ig ta, In care Sa se OCOpe de motivele ~i ~ __ lurie; lor, vor reo,; ." Patrund' in oltimele dou.!l """""' intimitate, cele rnai profunde,.; .. descopere o~. puternka, mai plina de iubire.

Vei.fi \limit cat de U$or deVine 5a-i UnPlJrt~§ti~ lui opinliJe, PTeOcup'riJe, a,tePtilrile 'i telurile lale~ turarea amenin!'rij ornrtiprezente a <onfljde"" ......... nesanatoase, distructive. Exerseaza impreuna cu ~

ONflJCTL'LUIC~bilitll.ti pe care~ Ie voi prezenta. Cand tre

o

a ' ,-] f"'.oX· d ._I... _ l ~Z1 ce se va l1'ltampa, ,au' m O],;urt-,

_ll_te analizeaza-i adev!tata origine ~i apoi!a~ ' . fi A:_. departe. Tine nunte: ecare U.Ultte voimal ,0 • .,bit, cU un set de l1'lSU:7Jrl propnJ. care va pot

pot apropia. PZI.rtenerul, ~aa ~erita ~ te culin, tot a$<l cum ~1 ~,me?!) ~h euno;;h ~ de

o ti bUCltri de a te Sim!;11I\ slguran~, ~a mcat a ,ut'd cele mai profunde senti.mente ~jnevoi .u psihi ce-ti oiera secup'-tate ~i: respect $l de a fi

CretUi pentrU ceea ce e~t:J. Am vazut cupluri din t~gA evo1uind astfcl; ti se poat~ intamp]" $i tie.

toa trei capitoie vei uwata ceJe trei abilitapre1e,tale (respectul, ascultarea reflexivts !?i indrcarea

partene~lui prin iu~ire) care te .pot ~uce_ de ceaa zidulul, la eel mal profund ;;1 mal satlsfacator

dragostei. Pentru a te propuls.a dincolo de zidu\ con. in Jumea intimiti'ltii adevarate ~i durabile ai n.evei

aees abilitap.. Nu \'reau sa spun -ca vitata ta se va le

_ft!II1JI",n intr--o mare gradina eu trandafirl. Obiectlvul nosa,nstA in a petrece 24 de ore pe n lmpart3$indu-ne tele $i nevoile. Dar iti pot garanta ca nu te vei niciodata in inchisoarea emotiionala a vorbirii in

$i despre fapte, dupa ce vei trill pe pielea ta mmUTlile

dincolo de zid.

Cum sa accepp bUC1U ca pe 0 ocazie prielnica fji cum sa Inamtezl

spre 0 mal ntare intimitate

Care este secretul abordiiril eficiente a conflictului? Trebuie sA inveti sa-I prive$ti ca pe 0 ocazie prielnica, pc care 5-0

accepticu bucurie, ~i nu ca pe 0 confruntare ce trebuie evitata. Primul pas consta in a-ti lasa la 0 parte armura erootionaHl, hotIrirea ierm~ ca "eu am dreptate, ·tu te in~eli", atitudinea

...

1zIDUL CONfLlCTIJLUl-arrJ ne-am easatorit,. i~at1l spu: sotie-i mele: "Eu n-am sa te schimb, mel lu 1111 mcerra sil mil schimbi."

l1l'eTC .. f' b~Afi IdZu t

de jlc{lTd cit ~{im£'nll rllJ Sf sc um II lJ1 elu as.ta. De . am con1Jeml dille vom supifra pe fWld. Eu am .;, dadi ne-am Injuria UlMtuioi in acela;;i limp. a

. Jifitil. Avem l1elntdegeri, dar in esenta. n.~ respecti'fm

. roc dorh1te1e. [.. J $hli dJ pOlite sa parl1 ndieo!, dar mie . '~foarte mare plaeere sa schimbi1m idei ~j sa vedem

nil putem cliscC(/ 0 problemaI eercetiind-o in llmiJwm

,inJt. poa1e cO ea j/fe r1i~te idl."i JOOTte bune, la care eu utllii ",-a~ giindi, 10 lei ClIm este p~)sibiI sa am eu idei bune.

,..J Rela!ia noastn: este Ufla de fnvi1tare iii se irnlnmiitate;;te

'" ait Invii/am TrUll multe, J(eith, care are 0 casnide £ericih'i de peste 30 de ani, citat

din American Couples (Cuplufi amerieane), de Philip Blumstein ~i Pepper Schw

Anato:miaunei eerte: cele palm stadii ale conflictului

!nainte sA-p. exphc eele trei abilitati care te vor duce la cele mai profunde niveluri ale intimit1-\pi ~Hi vor ~nnite sa oco~ti ceJe patru pri:neipale tipare eomportamentale ce due la divot!, vreau 503-ti prez.int "anatomia" unei eerte tipice. Dupl:\ cevei vedea conflictul desfacut in partile sale eomponente, itl va Ii mai ~r sa-I controlen ?i sa-l folose~ti in favoarea tao Este important sa vezi conilictele a?a cum sunt ele in realitaIE~ sA intelegi cum se pot streeura cu 0 atiit de mare u:;;urin~ in rela!ia ta, p:rovocand hllburari extrem de mario

Incartea sa, How to Bring O/lt the Best in Your Sp0J./se (Cum slscCIJi la lumina ce are mai b14tl partenerul tau), serisa impreuna cu Norman Wright, prietenul $i colegul meu, dr. Gary Oliver, descrie "cele patru stadii ale conflictului": (1) di£erentele

acceptabile; (2) di£erentele incomode; (3) izbirea de zidul

cA116

,Jaei .cum zie e~, daea ~u, nu mai Vceau ~ ~ C011S1dera confhctul un mstrument eu ajutorut car..a.. mai in profunzime, nu un lucru de care sa nu Ie iIii niciun chip, pe care sa-l ev:ip, de care ~ fugi &au . detonezi orbe$te. .-.

Partenerii eu relapi irnplinite au mVilfat ~ a dent diseujiile in contradictoriu. Ei au a£l.u-""" conf1ictul este inevitabil $i ca a te aSCUnde de el, a-I a-I nega nu duee decat 1a amplificarea lui. .Au ..... identifice refIexul "luptc1 sau fugi" in fafa cOnfrun ..-.. opreasci1, ~ se ea1meze ~i sa-~i analizeze aCfiunue_ Ei nu vad coruruntarea ca pe un atae, ci ca pe 0 deZ\'·oltare.

Acest nOll mod de a pri~:i conflictul ar putea sa-.. p~ogramareintegrala ~ r_ef]e~elor pe care Ie iii in situItI: flictuale. lata cum pop sa fact acest lucru:

1. Gand€$te-te la aspeetele de via ta eu Care tu ~ ~ tau va confruntaji in fieeare zi: banii, capill, coaau.r.. rea, sexuf, rudele, fmpartirea timpului, serviciul. .. tinerea easei. G.~nde$te-te la ele ~i la aIle COllSIiraIt.. viata tao Aceste aspecte nu Ie privesc doar pe administrezi fmpreuna co partenerul; deseori, I!II_ eele care dezvaluie diferentele dintre voj ~ vi diferite tipUri de confliete.

2. Aeum, gande~te-tela aceste conilicte cotidiene te u$i. Exista cate 0 U$c'i pentru fiecare aspect ce in via ta ta :;;i a partenerului. La fel ca in ('azul oritIaIi.. obi~nuite, pop fie sa dai co capul in ea, fie sl ~ eeva timp $] efoct pentru a apasa danta ~ a trece Poate ea-p spui: "Gary, in timpul unei certe, singunt. pe care 0 caut e aia pe care scrie I~iTe!" Dad. considera ca toate aceste aspecte sunt ocazii de a o mai profunda intimitate eu partenerul, §i nu privi ca pe obstacoJe, vei reu$i sa-ti faa relalia 51 in fiecare zi tot mai profund" ~i mai muJ:tumitoan!.

~

ReaHtatea diferenJelor

119CONFLICTULUIZIDUL

~ecesar pentru a identifica deosebirile a"ti tlInp d d x ti' . . I' . bl'-el' ele sunt e OUa pun: umversa e 51 . D€ a ' , '

,ttl'vOI. • ~....a.

. fel e universaJe. Intre tine ~i partenerul tiht exista, • Vijer~1 ul rand si cel mai important, diferen~ele uniin P~:de gen. Mai irttaj sunt diferentele fizice evidente, versa

1e constituie abia inceputul. Gande~te-te la dHeva

d~r e diferente1e psibice mtre sexe. Barbaplor Ie place dJ1ltre filII""• pi\rt~5easdi fapte, erne or e P ace sa-~l exprune :::menteie. Barba!:li ~u tendinta de..a fi i~dependenti, fen1eile tind sa interact]~neze.~~r~~tll sta~llesc 0 ~omll-'une desfll~urand dlfente activltap., femeiJe stabllesc 0

:muniune vorbind. lntimitatea, pentru 0 femei.e, Inseamn~ conversatie ~i atingere; pentru cei mai multi b~rbati, intimitatea inseamna simplul fapt de a se afla iInpreunll ell cinevCli, chiar ~i in fata televizorului. Barbatil tind spre competitie, femeile tind spre cooperare. Ce diferente universale de gen transpar eel mai evident in relapa ta? Pune-Ie pe hartie! Parteneru1 tau s-ar putea afla la polul opus faF!. de majoritate! De tine depinde sa descoperi realitatea.

• DiferiTlfe1e specijice. Diferentele de gen sunt doar varful aisbergului. intn? tine ~i partenerul tau mai exista nenumArate aIte deosebiri, ce va confera unicitatea, individualitatea: diferentele privind filozofia de viata, di.ferente de natura familialll, de natura genetica, personalitate, ordinea la na~tere, locul natal, gusturile in materie de orlce, de la alimente ~i moda pa:l1a la opinii politice. Care sunt diferentele specifice dintTe tine ~i partener? E~ti 0

persoani! cheltuitoare, iar el, a persoana care eeonornise~te? E~ti unvorbaret, iar partenerul tau, un taciturn? Ie imbraci mereu dupa ultima moda, iar partenerul tau e 0 victim~ neajutorata a capriciilor aeestcia? Identifica diferentele dintre voi ~i pune-le pe hartie!

118 CAND UNU PLUS UNL FAC NOl------------~ conflictului ~i (4) depa~irea zidului conflictulUi. revista aceste stadii, am observat imediat ca. ele parte integranta a traseului unU,i cupJu sPre profunde doui!, niveluri ale intimitatii.

"Tu rna Implinc~tiI", spunea persona/ul in~ Tom Cruise in filmul Jerry Maguire. Este un lllod ~I '.fa exprima eBenta atractiei dintre un b~rbat $i 0 ~t sebirile dintre ei. Diferentele erau cele care-i "in~ Jerry Maguire ~i pe partenera lui, Dorothy _ nu ~ .'. fiecare, ci elemente]e care-i lipseau ?i pe Ca:t'e 1e ga.sealballl laJt. Acele elemente II "implineau". Dar trei sferturi am urmarit a demonstratie a felului I'n ,are d~. avut puterea de a-i lndeparta pe Jerry ~i pe Dorothyaltul.

Este adevarat Cd tocmai diferentele au dat na$tere dintre· tine $i partenerul tau. Amandoi Ci!utati "imPI1 nu delimitarea, iar deosebirile dintre voi constituie~ Ie ce pot completa puzzle-ul psihologic a1 fiedntia. Am... eu totii despre atraepa dintre contrarii. Ei bine, nu este gre$iM. Diferentcle sunt atragatoare, mai alesla incej

Dacc"i ofiteruJ staru civile s-ar fi oprit in timp ce cununia voastra ~i ar fi intrebat: "Spuneti ca va. iubiJi. anume gasip unul Ja eelalalt?", probabil cd. ap fi incepu, !ista de diferente. Poate Cd tu e~ti 0 persoana introvertill.... partenerul tau este extravertit. Poate ea tu a.i creSCUI famiJie mica, foarte UItita ~i ai tanjit mereu dupa camara,~i comuniunea unui clan numeros, zgomotos~:ivesel, de altfel, ti-a ~i oferit partenerul. Poate di tu unnezi izUoIdII, una regulile, nu I:n.drazne~ti niei macar 0 data &J treci prin locurile nesemna1izate ~ nu tai nieiodata de pe 0

eticheta de control pe care scrie "a nu Be indep<'lrta", ce partenerultau este un rebel ~i nu se teme s:l-:;ilimitele.

~

121

ganizaM.

,RespecM. regulile!"

Mai putin extravertitll.

Constant

Parlenerul me Parlenera mea

"Re~olvll. cu orlce pret!"

Dezorganizat

Foarte extravertit

Eu

T Excitabil

erente acceptabile versus diferenJe incomod

ZIDUL CONFLICTULUl ~

no teaza

diferen~)e care tc-au atras initialla parte., COl1lpletand graficul pe care i-am inceput in locul

_.. ~ propriul exeroplu:

DIFERFNfE ACCEPTABILE

Dup1l. cum vezi, intre tine ~i partener existll. nenumarate diferente - unele universale, altele specifice. Deosebi:rlle dintre voi sunt cele care v-au adus irnpreuM, dar tot ele vll.

~ distanta- Doar dupa ce intclegep setul specific de "-te, tu $i partenerul tau putep ajunge sa intelegeti cu

at conflictuL Fire!?te, problernele controversate sunt cele care-p solicita atentia ~Hi declan?eaza reflexele ~e. Dar conflictul cu care te confrunti se reduce intDtdeauna la diferente ~i 1a nevoile neirnplinite, I'ezultate dinele.

Una dintre principalele diferente dintre noi, am admirat foarte mult la Gary, era dorinta lui ajuta oarnenii. $i eu aveam intr-o oarocare mIsud dorinta asta, dar nu atat de putemica. De asemen e rnai ex,travertit decat mine. Ii plac grupurile mali oarneni. La 0 petrecere, ii saluta pe hJp cei incapere, dar conversajiile pe care Ie poaJ'tli cu ei de cele rnai multe 06 superficiale. Eu vorbesc cu singura persoana $i ajung 5-0 Clll10SC in pro.funzime. Gary are Cll mult mai multa energie decal mine. ~ un program zilnic foarte lncaI'cat, de la ~din~ p4nI distraqii, fara sa piarda J.m minut. Eu rna ~ mai lent decM eL Cand irni fi'icea cUIte, surplusul el1ergie aJ lui Gary imi parea un lucru minunat.

120 CAND UNU PLUS UNl! FAC NOl ---sebirile au fost cele care m-au iltras ini~ rma. Eram un ghem de energie $i de intentii

sc.1pat de sub control, di~d in via~a mea ~ intrat. uimitor de diferente, nunut Norma. Era atat de ~ amt de entuziasta, atat de incantatii de orice! . . fata de viata ardea literalmente ca un foe in n.-I.:. .

. . "'-'lila ~ dadeam telefon, aproape ca !ipa: ,,0, Gary, bunl!H· .

Asta ill-a C3$tigat: femeia aceea ma pJdcea eu ~ acea vreme cam depal?eam "lirnitele de vitezc'1" din ViIIilA. - "conduceam neglijent", s-ar putea spune, prin

u eram ornu[ pe caTe sa te bizui; imi venea greu.. . .. felul de lua-uri fundca Ie lasam intotdeauna pe ul~Z Norma rn-a impresionat fiinddl. $tia sa p1anifice, av, detalii, reu;;ea sa termine ce avea de facut. 0 preocupa ce era corect ~i ce nu,. dreptatea. Mie, care crescusea. casa felra reguli, iimi oferea 0 foarte necesara senzaJie $i de ordine.

Ea rna implinea. Dar iata evaluarea fiicutl de asupra deosebirilor dinfre noi, fiI'C$te, diametral op de cea alcatuiM. de mine:

~

123 l1VUL CONFUCfUl.Ul

~ daca. spunea dHe ceva, !:lOrd-at ~S~tat de iubitor ~i de bland, in~at adevara

tn~~ ~ a complet. Dar ac~ast~ chest1U~e a fo~t iJJl.I S£dP aWl. deosebire, ~l mal mare, dmtre liOl,

o fa~~ sllen~ afeeteze relapa chiar ?i-n ziu~ de azi: iJ'U . dine cu privire la respectarea reguhlor. de atltu . . ~ Sil D 11 C'ty.' . ne place sa vwlam ver 0 ar 1 , care

~l llU;st an drept eel mai grozav pare de distraetii una . d ~ ~ . d . af1~ la doi pa~l e casa noastra, )Ii aproplere e

,~. ouri. 5inguT<1 problema este di l7i eelorlalti . Ie ll~ce sa viziteze parcul de distractii. A~a ca de

. ?ungem acolo tarziu, din cauza programului roeu ~~ .' x I'-Ie toate azi" ~l ne trezllD Ca. parcarea parcu ill este ~lorneraUL Fiind hDtarat sa ajungem la inceputul .;unri

t spectacol, de eele row multe on n-am chef sa

un Joe de parcare. 'III' 0 (ericire, eu vreO cino ani in urma., proprietarii parcu

St~er Dollar City ne-au invitat la dna ~i ne-au spus cu .jlitate Cd ne pl1tem lasa ma~ina, cloar ell aeea ocazie, in

a angajatilor. Mi s-a deschis atunci 0 lume complet . Parcarea angajatilor are ~i 0 cale de acces mai 5Curti:\.

Ireparcu1propriu-zis .?i e de un milion de ori mai convenadecaf lupta cu multimea din parcarea obi1Jnuit<l. A$a cit,

dupA area cina, de cate ori ne apropiem de parc, ma indTept spre parcarea angajatilor: nu ma pot abpne!

_ N-ai 'iDie sa parchezi aiel, imi spune de fiecare data soIia-Nonna, ce3 care respecta mereu regulile aratandu-mi indicatorul. Cite?te ce scrie acol0, Gary! "Doar pentru angaja~. VA rugam puneti permisulia vedere"!

candva, irm admira stilul nonconformist, energic de a rezolva lucrorile. Asta era una dintrecliferentele caTe ne definea. Dar acum, dupa 36 de ani de casnicie, deosebirea devine uneori incomoda pentro amandoi. Norma este 0 femeie care respectil intotdeaulla regulile; eu sllnt un barbat din perspectivadiruia regulile au fost facute pentm a fi fortate sau chiar indicate, daca asia este legaJ in esenta, acceptabil din punct de vedere social ~i convenabil pentru sarcina din momentul

122

~~ Da, cu timpuL unele dintre acele deOSebiri atilt de fenneciHoare in perioada eurt4rij POt calce pe nervi. Astfel, d~i inif:ial au fost tna.. ge, el~ pot deveni forte ce resping. Gand~~ lucnm care fe-au atras la partener Fel'SonaJi tiM, atitudinea rebela, stilu1 capricios _ i~ piE mecul, mai ales atunci cand se love&: de tendinl se. $i asHer te treze~ti mtr-un mar;; tot mai rapid conflictului.

Asta s-a intampJat ~i in cazul Norrnei ~i aI exemplu, dorinta mea de a ajuta oamenii, trclsl inceput printre luerurile care au determinat-o 51 teasca de mine, a devenit mai tarziu 0 problemll

La 0 luna dupa ce ne-am easatorit, dorinta ~ lui Gary de a-I ajuta pe Oameni a ajuns slIlll1 jeze, fiindca am mceput sa ma simt cam pe 10CUl-r-' se1ea sau al 9aptelea pe lista lui de prioritati. Ctt!4 lmi fclcea curte nU-mi dadusem seama dl p~ lui lncarcat, abundenta de obiective ma VOf face simt neimportanta pentm el. Fiindca n-am 1, preuna eu el fnainte de a ne cAsMOri, n-am _.,.,-q. rna VOT face sa simt mal tarziu aceste lucruri. fn ~ eand mc'l curta Ii gaseam scuze, pentru eli eram dupc'i eL Dar dupa ee ne-am casatorit a Inceput sa doara r<Iu de tot. $tiam cc'l e ceva complet in nereaaa.. Daca ar fi continuat sa ma lase pe 0 pozi!:ie weri, lista lui de prioritap, ar fi fost extrem de greu slI

eu el. Arum avertizez cuplurile ca dacc'1 existil <:eva irita cat timp l~i fac curte, si\ se a~tepte ca lucruriJe... devina de zece ori mai rele dupa ce se cas:ttoresc!

Mai, safie! Evident, Norma a avut unele griji de ~ trebuit sa ne ocupam la scurt timp dupa cas intre prioritajile noastre cotidiene, fermedttoare cAt ne-am fikut curte, a deveni t distructiV<l in ciisnicia fiindca 0 filcea pe Norma sc'i simta ea importanta ei nu 0

seaza pe prirnul loc 9i olel macar pe al doilea in p~ meu zilnic. Eu n-am sesizat aceasta. suferint<'1 a €i, penh

123 UL CONFLlCnJLlJ1

~ Ahis subiectu1. 1ar daca spunea cate ceva, abOrdat ~~tat de iubitor ~j de bland, incat adevara'-~ ~ a complet. D~r ac~a5t~ chestiur:e a fos.t

itJU &Cdr altt! deosebrre, ~l mal mare, drntre nOlI . fatilsaen~ afeeteze re1atia chiar ;;i-n ziu~ de azi:

(OIltlJ'lu!. dine cu privire 1a respectarea reguliloT. de atltu . . x 5'1 D 11 C'.' . ne place sa vu.ttam 1 ver 0 . aT lty, care 'I ~11l\le 1 - d d' ... " st an drept ce mal grozav parc e 15tractll tin ace . d '" A • d . se aIla la doi pa!?l e casa noaSUa, m~ aP:-°plere ~

'MiSsouri. 5ingura problema e.ste ca.. ~1 celorlalti

I e 5 " .ri.ziteze parcul de dlstrachl. Asa ca de

. Ie p ae ". A" " •

. a'ungem aeolo tarzlU, ~m cauza programulUl.meu ~ ~ toate ari" !?~.ne trezm;. cc1~p~rcarea par:ulUl este arhiagloOlerata. Fnnd hotarat sa aJungem 1a mceputul

. an umit

spectaeol, dece1e mai multe ori n-am chef si:\.

loe de parcare.Din tericire, eu vreo cinci ~ni.in unn~, pr~prietarii pareu-Silver Dollar City ne-au IDVltat la c.rna I?! ne-au spus cu

,iJitate ~ ne putelJl1 lasa ma!,'ina, doar Cli acea ocazie, in 'area angaja!ilor. :M.i s-a deschis atunci 0 lume complet . Parcarea angajatilor are ~i 0 cale de acces mai scurta

,re parcu1 propriu-zis ;;i e de un milion de ori mai convenadecal lupta eu multimea din parcarea obi;;nuita. A$a cit

dupA acea cin~, de cate ori ne apropiem de parc, ma indrept spre parcatea angajatilor: nu rna pot abpne!

_ N-ai voie sa parehezi aici, imi spune de fiecare data 50pa_Norma, cea care respecta mereu regulile aratandu-mi indicatorul. Cite;;te ce scrie acolo, Gary! "Doar pentru angaja~. VlI mgam puneti permisulla vedere"!

Ondva, imi admira stilul nonconformist, energic de a lewlva lucrorile. Asta era una dintre diferen!ele care ne defirea. Dar acum, dup1\ 36 de ani de c~snicie, deosebirea devine uneori incomoda pentru amandoi. Norma este 0 femeie care respecti1. lntotdeaurla regulile; eu sunt un barbat din perspectiva cAmia regulile au rost facute penfro a fi foI1ate sau chiar inci1.lcate, dadi asta este legal in esenFi, acceptabil din punct de vedere social ~i convenabil pentru sarcina din momentul

CAND UNU PLUS UNu PAC Not 122

Oa, eu timpul, unele dintre acele deosebiri atM de ferm~catoare in ~~~da curtarii pot calee pe nervI. Astfel, de~n lIUtial au fost rna ge, el~ pot deveni forte ee resping. Gand~~i lucnltl care te-au a tras la partener - peTsonau hta, atitudinea J1ebela, 5tilul capricios _ i~i pierd mecul, mai ales atwlei cand se lovesc de tendin, se. $i astfel te treze~ti intr-un mar~ tot mai rapid conflietului.

Asta s-a intamplat ~i in cazul Normei ~i aJ exemplu, dorinta mea de a ajuta oamenii, tr4Si mceput printre lucrurile care au determinat-o sl teasca de mine, a devenit mai tarziu 0 problema

La 0 luna dupa ce ne-am casiHorit, dOrinfa ~l'" lui Gary de a-i aju!a pe oameni a ajuns sl rnI jeze, fiindca am inceput ~a ma ~irnt ca.m pe 10C\d q selea sau al ~aptelea pe hsta lw de pnoritc'1~. Qt,* inti facea curte nu-rni dadusem S€ama cli Prosraawi lui mcarcat, abundenta de obiective rna vor face simt neimportantii pentru el. Fiindd!. n-am 10CUit~ preuna cu el inainte de a ne casatOri, n-am ~et: rna \'or face sA simt mai tarziu aceste lucnrri. fn ~ cand rna curta ii gaseam scuze, pentru cA eram dupa eL Dar dupa ce ne-am casatorit a ineeput 51 doara rfl.u de tot. $tiam ca e eeva complelm nereaal.. Oaca ar Ii continuat sa ma lase pe 0 pozijie infed lista lui de prioritap, ar Ii fost extrem de greu sl cu el. Acum avert1zez cuplurile eli daCii existil <:eva irita cat timp I?i fac curte, sA se a~tepte ca lucruri devina de zece ori mai rele dupa ce se casatoresc!

Mai, sa fie! EVident, Norma a avut unele griji de cafe trebuit sa ne OCupam la scurt timp dupa cas.ltorie. Difalalta mtre prioritap.le noastre cotidiene, fermectaoare cAt ne-am flieut curte, a dev,enit distructiva in d!.s.nida n fiindca 0 fAcea pe Norma si1 simta ca importanta ei nu 0

seaza pe primul loe ~i nici macar pe al doilea in PJ'08I'IIIII meu zilnic, Eu n-am sesizat aceastli suferinta a ci, penn

VI- CONFUcTULUI 125 ZID

LO~zidul COnfli.....LUUJ

.' rimat opini3, n-O rna i poti retracta. Are 0 ce ~-~::Vll poaTtS~ pe ~e ?i pe'parter:~r, spre z~d.

~:~ate simturiJe. ineingan?u-tI em~tllle, pare~nle u-!l rimate VO]" lneerca m cele dm urma sa te

il'IteJ1S eXfUlJOr :;;;:i rcnWlt! la ra!iune decM sa Ie ana-eft e l1la " b' I fA" . N;a ca esti condamnat Sa repe. a nes ar~1t C1

'gw;d a~ d~S nebuuesc. $i aid sunt trei etape:

'Ie eritice. 0 rernardl critie<1 mar~h.eaza ince~utuJ ui. Neputand sa aceepte deosebl1"lI~: unu.I dmtr~

. saU amandoi fOliIluleaza aeuza!u: "Vlle ce-aI ~enCUJl1 po~i fi atat de lipsit de indemanare?"; ~ ci; de mult al meltnll!" C<11atoria spre intimitate " lie-.<:te 5i lneepe duclul v·erba1. "Nu e~ti 0 persoana,eopl<;'i' . integrll!"

•eomentarii1e disprefUi1oa.re. He amplifidi tensiunea reIJta)'Cilor aitiee - ~i, crede-m<1, elapa asta doare! Cuvintele par ~te loV'imri de purnn. "De ce nu poti face niciodata lUllucm eel lmnea?"; "De ee nu poj:i fi nido-datil plUlctual?"; "E~ti leit maiciHa/taica-tau/ sorll-ta/frate-tau!"

.lntoarcerea la ni11elurile aparent mai sigure. Conflictul este dureros, astfel ea un partener (sau amandoi) renunta, Se retrage din conflict !Ji revine 1a nivelurile mai sigure, ale superficialita~ - vorbirea ill cli~e $i imparta~irea

faptelor. La aceste niveluri superficiale, cupluJ poate Jancezi zile, luni, ani sau ehiar decenii IDainte ea dansul ~ reinceapa.

In sceneta noastra recurenta din parcare. Norma se simte incomod la gandul de a lasa 'Illegal" ma$ina mtr-un anumit Ioc. Mi-a imparta{>il parerea ei: "Pentru c<1 a$a serie, Gary, chiar aici!" De fapt, vrea sa-mi eomunice: ,,$tii ca t de importantesle pentru mine ca in viata sa respecMm regulile!" Dar din cauza diferentelor Doastre intrinseci, nu pot sa-I accept

StiluI partenerului/, Ceea. ce partenerei

DwERENTE lNCOMODE

124

Diferente fStiful tneu

CAND UN U PlUS U\fij FAC NO,

respectiv. ~ c.1 m~ ~it p~ pa~c~~ ?i, de 0bieel_m~i sunt aC.?I? ~a~~, n~ e In ruClt~ caz arhip on suntem m mtarzlere ~l vrem s~ .:r'lmgelll. cit pare. M~ gandesc: "Am rnai parcat aid °datA, d parca ~i aIM data?"

- De ce n-am voie sa parchez aici?, 0 intn!b jucandu-mi Tolul de rebel, de om Ci:U'c lncalcl care a atras-o initial ~i care este Profund lnradlciiiat.,.,~teruJ meu.

- Pentru ca a~ scrie, Gary, chiar aid!, rbp~_~ trandu-?i roIuJ de persoana cOTecta, care ~ tras~tura care initial ill-a atras Ia ea ~i care este Ia l!I*~ fund lnriidacmatii in caracterul ei.

A~adar, deo~Abir~a c~re r:e-a apropm~ ~ in~:",!"W tul meu rebel ~l mclinatia el spre reguli ~l spre ~~a devenit acurn incomoda ~i, in plus, ne duee tot Ibai_ de zidul eonflictulcri.

Acum acorda-ti un ragaz pentru a "diferente incomode".

SpirituT 'Rebel rRespectarea regulilor

Persona- Extravertit Mai rutinIitatea

extravertita

'Stilul Econom Oleltuitoare financiar

Stilul IExdtabil 'Calma,emotional dar anxioasa

126 CAND----UND PLUS U

NuFAC pur ?i sim~lu o~inia ~i s~~ Pri' de a pune In. eVldenta diferenta dintre plirerjJ atins, fara s~ $tie, un buton de alert.1 din P~t.-1 [ikut sa-mi ered amenintate valOrile, sistemuJ Mi:i simt vulnerabit expus; m~ sirnt in delei urmare, nu dau inapoi. Contraatac. PrO ! 50

VOCamplific conversatia pana ajunge 0 ceartA in cuvantului.

- De ce te mgrijoreaza atIlt de mult aDl!n\Al..."", tesc, intrand pe un lac. de parcare $i propu amandoi cu capu! inainte spre zidul cOnilictulUj

- Pentru ca sunt de parere ea. e imPortant regu]jle, i'mi raspunde ea, pe un ton care--mi sug~ o seara cat se poate de agreabila., chiar inainte 51

Sotia mea lmi indica 0 parte a ghidului re: sentimentele ~i nevoile ei unice, din substanta alcMuite cele rnai profunde doua niveluri ale in" eu ruci n-o mai aud bine, daramite sa dau aSCUltare..a_-..:'.:P!' ei. Mil i'nfur:ii! Amandoi ne-am exprimatPiirerea, dar place parerea. exprimata de ea. Cred c1l mi-a pus Sllb i'ntrebarii nu doar atribuJia de !?ofer ?i de "eel carePIIdiIM ma:;;ina", ci $i atribupa de barbat, de sOf. A pus II ceea ce eu consider responsabilitatea mea de a faCt'In ......,. meat sa ajungem la timp acolo unde ne-am prop pret! FUria :;;i frustrarea mea tot mai mare imi judecata, in asemenea momente, nu vreau sa anaJJz.ei'hif macar sa discut situapa. Reflexul meu inifial simplu, sa fnving.

- Sigur ca exist.'! reguli, dar am mal parcat a' data! spun eu. Doar nu deranjam pe nimeni. nu-i iIfIlt'.ca starn In ealea cuiva? Nu uita, proprietarii ne-au putem parca aid.

Observa tonul meu: critic, aproape dispretuitor, mi1 protejez pe mine insumi ~i propria vulnerabiU sunt prea speriat !?i prea illcapa~anat ca sa t'€CUn,

u~r sa roste?ti adevaru1: "Draga mea, nu vezi d1 trebuietllt

ZlVUL CONFLICTL'IJUI 127

~gnor parerea ?i sa parchez in locul ne tIne, ' . I ?" _.-.-.-- . apar pozitia, pi'lrerea, propna va oare.

, ca ~-mi . A",' . l' C:', xIS proape ca-ffil maral pretextu . "."tiu ca. . ea mea, a .

siJl t dar daca recunosc ca am gre~It, nu mi'ldrepta e, i bArbat!"

lurn trebui sa cau\i alt lod, spune ea, fara sa cecA a:entimetrU. Nimeni nu \i-a spus ca poti parca

lI'ICaT ~ "rei- Nu ti s-a dat un permis de angajat. lle0n f" dvsa Ie cer 0 can umare scnsa pentru ata

ine, afll. ti' Atu . . x f" I ml§ rastese pe un ton sarcas· c. . nCl al Sa. U

"

'tt? ta nu reu-?csc decat sa rna apropii !;ii mai tare de ~ ~ea - ~i anume, faptul ca nu e nicio problema sa ~ reare eu restrictii - a de-venit 0 chestiune extrem

opa .' v

" te 0 diferenta. ce trebUle aparata. A!?a di trec la ~ ~as al dansului conflictului, dispretul, fluturand

to aeuzator sub nasul iubitei mele ?i folosind limbajul 'nic al generalizarii - "Tu intotdeauna... !"; "Tu nici-

I"' Esti Ieit maidHa Itaica-taulsor~-tal frate-tau!" _T~ fad futotdeauna ce spun indicatoarele, nul, mll ras, Presupun ca nu poti gandi cu capul tau! Intr-o ccarta, putem oricand sa-i gasim partenerului

,nu-i a~a?

_ Ba da, pot gandi eu eapul meu, replica ea, venind ali1. de mine in groapa eu noroi pe care conllictul ne-o ofera

dreptferen de lupta. Mil. gandesc la ziua aia in care ai Ind.lcat .conducand pe rnarginea drumuIui, dincauza blocajului de trafic!

In clipa aceea, totul se pri1b~!?te peste mine ca un cofraj cu oua docite: durerea, dezamagirea, umilinta. "Of, de ce am inceput tlra~nia asta cu locul de parcare, cand !?tiu ce simlE?", rnA mtreb. Dar acum e rnult prea tarziu. Nu rna pot intoan:e spre ea s,!1-i spun: "Draga mea, de ce ne certi1m pentru unlucru atat de ffiarunt cum e locul de parcare?" Mandria nu .mA Iasa sa-mi recunose infrangerea, iar ea e prea supihat~ din cauza. purtam mele ca sa rna conduca in direcpa in care ;;tie

129

spumegand de furi toata seara din cay. asta!" Ea: "Nu-l pOt face sa priceap5.'·

a: "Acum rna sUn novat pentru intiIr7.iere ~i pentru ca am stl,gerat sa lncaldlm regulile." £a: "E jcnant! Pardi Olr spune: Eu sunt G Smalley ~i pot sa chez oriunde vrron!

mi S€ pare umilit,· ."

Ell: "Nu vreau s-o vlld

.. !'" . ··vist

Eu: ,_,Bine, b-~!

Oricum,nu-i ~a

scofala!" Ea: "Fad ce vrei!"

locmai

Aaun intreaM-te: Ce a~ fi -puh.rt face, tu sau parteneru astfel incat cearta sa nu mai ia prapar~,i? Ce ar fi putut

el sau ea pentru a rna ajuta sa rna simt mai in largul astfel inditsa-mi i:mpMta~adevaratele sentimente ~i i? Eu ee-a~ fi pulut face, la randul meu, pentru el sau ea?

cAND UNU PLus128

instinct-Iv dl. trebuie sa ne indrep profunde ale intimitat{j.

Inti inchipui la ce se gandesc unii dintre face Gary? lese din parcarea angajatilor ~ \'1

rnulttuni pe Norma? Dadl nu, cum poate fl pentru a-~i aprofunda iubirea ~i intimitatea? Pentru ca daca tin mot1i~ sa dau co capul flictului, gandirea mea va decurge cam ~: cearta asta, Nonna 0 sa invin~ in aile d noastre, mai insernnate. Raponez Gl. daca.Illi tea in chestiunea cu parcarea, voi trasa demarcape ce va spune: "Nu incen:a ~ nt4 nevoie sa-mi pastrez independenta ~i UIlic:ItaM natarau orb a~ deveni! Pentru cA In timpul eu, asemeni majoritafji fiintelor UtlUlne, nu pot care m-ar duce, impreuna cu SOpa mea, ]a

profunde ale iubiril -?i inte1egerii. Vad d gandesc daar la mine lnsumi -?i Ie pennit ~ ma dUdl. mapoi la nivelurile superficiale ale acel loe ~de, pen~u .a. vreme, nu existA COIUIIct..til vulnerablhtate... -?l IUCl speranta de dezvoltllt-:_~ apropiere adevarata.

Ce pap face intr-o asemenea situatie? Cwn PGIi_. deznadamant eu doi lnvmgatori cand se 1mt1*.. conflict de proporpi?

Ei bine, a-? fi putut sa-I arat Normei respect _.~ "Bine, nu-i mare scafaliW', apai sa mut Illa$inafi..... gem in zona temparar securizata a varbirii in cUteill•• pi'lrta-?irii faptelor. Dar asta aT insemna doar prell..... flictului, nu utilizarea lui penlru a aprofunda ~.F&

Tatu-?i, exista speranta! Hai sa fncepem prin cearta care v-a dus, pe tine- -?i pe partencrullAu, flictului. Sa luam incidentul ~i sa-I impifr1im in etape-.... duale, falasind exemplul meu drept model.

ZWVL CONFLICTULUI 131 ~

. tiin ta

eonflictWui. lnainte de a trece la solu~e ~ !j 1 '. p€ deplin problema.

sA iJIte'~~entifieat minele antipersonal ale conflichI1ui ~a]1 . . ul 1""1 dintre tine ~i partener -, a SOSlt hmp sa e ,fl. \.fai intJi trebuie sA in1re1egi' faptul d. dilerentele

.:. sa vedem ;;i sa :rearnoo~tem ce inte1eg ~i ce sirot .. ' ~tri. Te love;;ti ell capul de zid fiindca

-nl , ~Ya nu sunl ID1:clese ~i nevoile cuiva nu sunt I(ll E . 1 ~ tr d "' P w •Ole. j\Sta-i tot! ~ s~p.u m -a e~<Ll. ~ntru a gas!

din zidul conflictulu~ ~l ~ ~~~ pnn ea unpreun~ C11

I trebuie sa InteiegalR31 mtal ce ascunde aeest zld. lltin

d aceasta carle, am cereetat, pe parcursulunui an,

~.ooo de eupluri cas.llJorite ~i am descoperit eli exista fundamentale penil'U care sotii se cearta. Fiecare din

tive se leagli de 0 me'Voie neimplinita a Imuia dintre ~ saU a amandurora . In urmatoarele diteva capitate . arllta cum poti folosi cele trei abjlitilp. ale relatillor opti.

_ respectul, asculla.te4'l reflexiviI. ~i IndUcarea "bateriei ,'Oilo

r " partenerulUiI priJ'! iubiJe pentru ca aceste nevoi

le¢ esentia1e ale voastre sa fie implinite. Conllictele It ineYitabile, dar daca invett sa-i impline~ti ne,.roile

leruhli, vei reU$l sa impiedici eel mill distruetiv tip de CnnfI.ict eel rezultat din Ilevoile neimplinite -mainte sa-ti

Ii slilbi disnicia. Fo]osind cele trei abilitap, vci putea sa irnini aceasta primejdie ~i sil. atingi celc mal profunde i\'l'luri de intimitate !?i eea mai mare muJtumire in cadrol

rellpei tale de eupill. 5.\ pll~ aeum dh"1.colo de poarta, dincolo de ziduJ con

flictului ~j ~ trecem la treaba!

Trecerea dnu::olo de zid: intelege dezvoltarea ~i rezoJvarea conflictuJ

130 CAND UNU PLUS UNU FAC Not ---=.:Ce v-ar fi pemUs amandurora ~ vii impi

depa$ip eonflictu.1 $i sa piHrundep Ia niveIUri1e de intimitate? Pentru sopa mea ~i J'Cntru mine fost uimitor de simplu: am fi putut conVeni sa • tern nieiodata sil ne ranim reciproc Ia n:t5nie. A.tn veni ea nu vom TenUTIta Ia ideile propriJ, ci Yom simpIu sa vorbim cand ne vom afla in conflict furia se va potoli. Am £i putut hotari sa ne OCU~JtIj de problema in eauza, inlT-un mod loa.r~ organizolttt de simplu, care sa dea intr-ade~ar rezuJtate.lar PIna~. vom asculta fiha a reacpona $1 far<'i ~ abandonlal~ schimbam subiechI1 cat de repede posibiJ. A~ aceste lucruri importante, pot sa renunt la annl pentru ea este important sa respect regul.ile. J\f ~.. acest luau foarte simplu, parcand eu consecvenJ:l "''legale. Dar aeest tip de gandire nu este benefic J>entna~ doi, ell echipa. Ea este importanta, dar 1a fel ~ eu. cu eapu.l in zidul conflicrului, nu pop vedea al

furia. Mintea lncepe sa-p joace feste. Uiti ea aj mai""" aceJuia$i zid $i ca n-ai putut sa-l strapungi. In de~dIt n-ar deveni tot mai frustrat $i mai descurajat?~: lntorci acolo unde furia te-a mai dus ~i alP.! data _ Ja la fapte -, in lac sa inainte.zi.

De-a lunguJ etapelor tradiponale ale tmci (corteamplificare ?i abandonare -, putine eupluri VOl

vada poarta din zidul conflictuIui, daramite 5-0 deschidlthl treaca prin ea. In capitolele urmatoare vei afla cum dincolo de zid, folosind eele mai putemice tehnid din modernii a relap.ilor de cuplu. Trecerea la n1velurile~ - destinatia ghiduIui relatier optime - se face mai decat crezi. Dar sa rama.i acolo este aproape imposibiJ,

~. A SI CEA MAl [MPOKfA.NTA ABillTATE 133'fL'\= J'RILVV' .

~~ei sa ie~i dinlumea reee.din punct _,un C fectiv ~ pustie din pWd de vedere mtelectual

ve:dete ~ si in fapte. Sper di Cl7ti dispus sii-ti la~i deoitb in ~~tiona1a, sa vezi conflictul ca pe 0 ocazie arrnUf3 erns_~ exp1orezi, nu ea pe un obstacol ce trebuie ,~pe~a:guranta di priv~ lung zidul conflictului, 1a I)aT 'credibil de descurajant, ee te desparte de nivev~ere;nde ale intimitatii ~i te Intrebi: "Cum pot sa tna1 P cealaltii? Exista 0 cheie sau 0 parola care sa-ti

, P;:abueuri ell adevar:at de ~ .mai ~a~e intirnitate.?" .~ rincipiul simplu ~l totu~l mcredlbil de putemlC al

Ei~ifte't1ne poote fi rezumat mtr-un singur maiestuos I OF 'd t." d chi'd art ~ .considera#e. ConsJ era,la es e po a catre m~ patrUlea ~i al d~.ci.~ aI. inlimiU·tii. $i ~est~ 0 c~eie

maril.! Nicio relatIe de IUbHe nu dureaza ill hpsa el. A 1 un precept at~H de important in ~tiinta re}atiilor de

. incat practic toti expeJ1ii maritali par sa spuna ace1a~i hJ7U~ Acordll. consideratie, diei daca nu.. ," in eercetarile

;;John Gottman, expert in rela\ii de cuplu, a eonstatat rnanifestarea consideratiei constituie in asemenea masur,a

. abilitiitilor relationale optime, incat el poate acum sa . 'peze divortul eu 0 precizie de 100% daea unul dintre ~ nu-i. ~~i. aco~dA eonsi~eratie cel~lalt: "Poti sa 1n~

oncale abihtap conJugale vrel, dar fara cmsti.re, respect 9' imim~e [renneni sinonimi Cll consideratia] nu merge." Dr.

Stanley serie: "Nu amosc nicio relatie durabila de iubire in !ipsa consideratiei. Manifestarea eonsideratiei intr-o re1atie eea benzina: ell cit e mai putin:! ben.zinii in rezervor, cu atat relaJia va fj mai putin salisfacatoare."

CONSJDERATJE. Iliaminte9ti cuvantW,nu-i 39a? Probabil ca l-ai rostit, sub

forma legamantului, ill ziua cand te-ai aflat in fata altarului: -i arat iubire, considerape ~i pretuire." In acel moment, ti

w inm<inat cheia regahllui intimitatli. Dar cel mai adesea, :in ziua nuntii, atentia omului se concentTeaza asupra euvanrulUi iubire, nu asupra celorlalte doua, care-i urmeazi'l in

mant.

~ Considera!ia

ABIUTATEA NR. 1

CONSIDERATIA: P!UMA ~I cEA IMPORTANTA ABILITATE

134 aND UNU PLUS liND FAC

$i totu~i, exact acele cuvinte cArora~ considera,tie ?i pre{uire - sunt, practic, in~ du:a la destin~tie: i'ntimitatea $i iUbirea rnai

In ace~t capItol vom urma lectlile inscrisek femeilor. In cei 30 de ani de cercetare, Purtand mei de pretutindeni $i din toote eategOriile nale, n-am intaJnit niciuna care s.1 nu~ dol firesc 0 relatie mai buna $i care sa nu ~tie insl:inc:tiw.,j facut pentru a ajunge acolo. Oup! cum am cate ori intreb ce reprezinta 0 relatie bUllA, ~ afla intotdeauna in capullistei. ConsideraJja comunicare. Chiar $i in cele mai sumbre situalii. nu rnai existe spe!ant:i1, consideratia poate reJnvi. pierdut candva. In acest capitol vei inv.llJa CUIn abilitatea considera#ei rentm a t:rece prin ziduJ ceea ce este superficial de ceea ce esk:- Profund in

Vei invata sa folose$ti consideratia pentru a gres consistent in relapa ta - ceea ce, in de6ni" rienl:a pe care ~tiu c~o a~tepti· E1]ti PlCgltit pentru nu-i a$a? Ai facut deja un dnun considerabil atator pagini 1]i e;;ti pregatit sa treci de ce, zidultti, sa vezi In sfar~it lumea pe care am d~ care am discutat! N-ai cumparat cartea asta ca sa Ii.... o predica, ai cumparat-o pentrU ("a !:i-a Achizitionarea ei seamanii eli a cumpara un bilet ae~ destinapa €Ste cornunicarea intima, inl.im.itatea ft!IIII.-. a$tepti sa te scuture cineva u~urel de umeri stimuleze moderat celulele nervoase, ci sperl si un cutremur emoponal de proportii. Ai vrut un PfOIl'If,M indiscutabil, astfel meat tu $i partenerul tJ'iu si vi ~ va Intrebati cum ap putut trill fm-a el.

Acest tip de progres se afla la indemAna tal ~ care te voi prezenta In urmatoa.rele trei capilole pa, asculta.rea reflexiva $i lncareat'ea ubalt!~ei.~.:',...'." teneruIui prin iubire - te vor ajuta sa treci dincolo.... canllictului ~i sa atingi cele mai profunde ni\'eluri ale tapi. Aceste trei abilitall sunt incununarea activitl."

,~.11A;PRJMA $1 cEA MAl IMPORTANfAABILITATE 135

~nta spre cea mai profunda iubire • tal pani\. acum. Odata staparute, ele te pot

nit Pl :gre

su1 pe care-l dore$ti. Repet: nu sunt sinQU

p I "l 't I 0taP folosite ~ re.a~l e reU~l e; cu. e e se lncepe ~i luri Ie vot fi sUflClente pentru a aJunge pe taramul

cup .' e~i. al relapel optun .

nsidera~a?Ce este

I celor 30 de ani de cereetare ai mei, euvantul l~onstituit0 terna atilt de freevent intaInita - ~i

.-..rr-trt a , I' d d'A· '

., Ul'te~'l'unle cu cup un -, meat rru-am e Icat "~llJl ~". . .dierii lui. In hecare dmtre cele,13 ca~~ pe care Ie-am

"';>0 xaminat exhaustiv consldera~laca ablhtate necesara a:ting cele mai profunde niveluri ale intirnitapi. Dare

acesta mi-aUl dat seama ca n-an.; pre~entat. ni.cioda~a de~jj practid prin care s~ acorda conslde-rwatl~, In capltoh.~ ~ vrea sa fac taonal acest lucru: sa-tJ. arM cum sa . considerapa, cea mai putemidl. dintre abilita.ple

. optime, astfel.mcat r~la~a :~ dc cuplu sa atinga eele ~rofunde nivelun ale mhmltatil.

trei etape principale in manifestarea consideratiei:

HotArarea de a-i acorda considerape partenerului; 2. Aldtuirea unei liste cu lnsU$iri demne de respect; 3. Declararea listei ~i expunerea ei, astfel indit s-o vada toti·

Dupl ce vei tcrrnina de citit acest capitol- din care trei . se ocupa eu importanta criticil a "hotararii" de a-i considerape partenerului, iarun sfert cu "modalitatea

, manifesta consideratia" -, vei intelege ca adata ee , . sA-ti arati consideratia, modul de a face acest lucru

aproape 0 a doua natura. Pe prirnul plan se afla ,. esenpalii de a acorda considerape; dupa aceca vei ~ti

.cum sA procedezi. Slexaminam in continuare etapele, pe rand,

nnAASI CEA MA'1MJ'-JIU~" II'. fiDlLlUUC 137TIA: flUl'" , . ~~t"de ~i znanifesta oonsideratia fata de so

~nd~V .' ,

~ _ mai presus de ncnU-II1Aratele arnvitatl eu tarnilie " ra isi ~Iille alai de mult timp. Chiar ~i 'nirPa Caro ,y---- -

,11J"' ~ doit de ell crezAnd d! vorbele lui sunt doartia s·a 111 _ _~" ale, Dar b~rbatuJ 1-3 demoJlstrat ca 0 lUbe;;te eu unl go ferindui lucruri materiaJe, d fadhildu-i eel mai

'at nu 0 f -,. x· d . , are un ow i-I poate ace mtuia: aratan U-1 eondat pe C

'e.:deratia reprezi!'~ ~u ?oa.r prim~ pas s~re iU~~,:, :i . important pODClplU In c~ns~aunel relatii mti

tinitia propriu-zi5ii a cOllSlderapel este unnMoarea: De ~ta preferin~a pentru 0 persoanal conierindu-i 0

m:loare." Cind Ii aconi parteneruJui consideratie, iti

,.sunt ciisJtorit ell 0 pel'5Oan3 extTem de valoroasa. Tau -3 de a 0 eonsidera chiar mai irnportanta dedit rna

ler pc mine insumi." Consideraj:ia este telul, premiul, la pe care i-o diUui~ti partenerului. Nimeni nu atinge :unea, dar area spe£orn,pi, se afIa mereu in fata ta; iti

eazA relatia ~i 0 regleazli. Dupa cum am constatat, eonsitia poate fi un memento: mii face ~ vreau sa vindec

:e dtiimare a~ fi adus relatiei roele, pur !}i simplu pentru dnstese parteneruL E ca un semnal luminos ce palpihe mea, amintindu-:mi 51 pun cat mai rnuJta consideratie

vorbele ~-n faptefe mele. Ca~d fae 0 gr~eaM - eeea ee, ,ni se intampla tuluror -, simtul onoarei rna 'indreapta

nou spre temelia iubirii mele.- care consta, in esenta, din a purta cu consideratie lata de partener.

Odata ce hotara~ti sa-p. cinste~ti parteneruJ §Ii rela!ia mai us de orlce, practk cauli opoarta in .acel zid al conflietuavand in mana dleia consideratiei. Cfuld 'intelegi ~Hi

~ considerap:a, po1i nu doar sa identifici poarta, ci s--o deschizi. In ciuda deosebirilor dintre \'oi ?i a conflictelor

care pot conduce e]cl considerapa Ie poate purta spre urile profunde ale intimitAtll.

In relapile de cupiu, eonsidem,m TIU este daar importanta, . ibsolut cruciala! Filra ea nu pop obtine intimitatea; mai

136 cAND liND PLUS liNU FAC Nor-~ ul act al acordarii conside: hotararea

Acordarea eonsiderapei este, in pri:n:nll rind Este simpla decizie de a-i acorda unci rersoane 0 •

semnificatie ~i importanta, de a 0 privi ca pe un ~i de a-i oferi in viata ta un lex: demn de eel mai Dragostea insea:mna sa pui in practicA aceastl '" '"" 1 . 'd' d ~ a te cuvmte, e0l151 erap.a este un ar pe care-I

Nu constituie plata pentru actiunile lor, nici nu . emotiile noastre. h respecti~pe ceIalalt indiferent: UIIIIiIlIIIo...

aea vrea sau daca merita.Ii adud cinstire, asemeni onorifk- 1i. acorzi considerape persoanei iubite pur~ pen~ ea traie1;ite ~i res~ir~, nu pentru ~ a faeut ~ mente acest lucru. Pur!}l slffiplu, e 0 deozie pe Qlt-:1'! Vei vedea in scurt timp cum con...idera~

parteneru1ui da viatA cuvintelor lIte iubesc": ea PUIIIafirmatie in actiune.

Ii ~ai til minte pe stomatolog ?i pe soUa lui, ~' . facuse un acord nerostit de a comunica doar in faJ*t.': minte cum relatia lor a coborat in banaLitate ~i-n

pan3 dnd sopa s-a soliturat intr-atat, meat ~i-a taeut.. hot'm-ata si:i. piece? "Inrercam mereu sa-i captez atel1tfaJ.... parte din preocuparile lui; supravegherea grataruhd II.. batoare organizata de biserici:i., participarea ]a a-." cutare intrunire, Inscrierea in cutare sau cutare COIIIIIitlll amin~te soj:i.a. Incercam sa~1 controlez, sA intru in Consideram. di fac~ prea multe ~i ca petrece prea palla..,• preuna eu noi. hill cele din urma, mi~a ajuns DIaI_ capl"

Abia dlnd sotia ~i-a formulat frustrarea intr-o verbala, a re~it ~i el sa inteleagi:i. cil starca rela~ei lor'" asociata cu 0 infec!ie dentara ajunsa atat de aproape" ei, indH era pe punctul de a 0 ucide. AI fi putut sofia zeasca sotul absent af€Ctiv din adormirea lui autoimpil; 5.1-1 faca sa vada lucrurile a~ cum erau ete in realitalIll!:1Ia. dar relap.a lor a 'inceput sa se schimbe abia dupa cell.

e nu... Penlm parten

manifesta-f:iconsi

Partenerii care lndl nu s-au hotarat sa-~i manifeste eonsidtratia soot u~r de idE!tl.tificat. mai putin de d'itre ej in~i~i. Ei

acei sop sau accle solil cufundati intr-o negare at3t de profunda, meat abia caud voi1d valizelc parteneruJui ~irate

in bol se trezesc ~i~ dau Soe4lDla ce s-a petrecut chiar in casa '. Cunosc foarte bine scenariul - aproapc ca mi s-a

plat ~ mie. Dadi m-a] Ii aprit pe strada ~i m-ai fi :lrebat clad!. respect l~m.intul cummiei - de a-mi iubi,

nspecta ~ pretui sotia -, a;; fi raspuns: ..sigur ca Ga!" Dar repectam zece alte lucroriexterioare mai presus de ea. Da,

. iUbeam so!ia, dar nu cun09team importanta c.ritica a ,ui de a-i arillil ronsidero#t. Prin acpunile, vorbele ~i

'Ie mele nu-i ofeream ei un starnI' nrior,itar, ci alto.r zece

~ERATJA:PRIMA:;U L.:I:"J'\.Mf\1 LMt'V1UJ\N lAAI51LITATE 139

~latiei optime, J>E1p incepe sa folose!?ti consia girl. ca pe 0 unealtit CiU care sa spargi zidul conflictutui ~i

.pagi la cele mai profunde douA niveluri ale intimitapi. sA al~ta manifestlirii conside:ratiei 1a1e, ill ~i partenerul va Da~:m~ in sigurant~ ~ veJi pmea sa va dezvaIuip !ji sa va

h a~ cum sunte~, intr--o atmosfera de respect.afirttl3. ._.A: • . ~X dDar suntem COHl.Uponap. '><I ere em exact contrariulj rimil ani ai casni.ciei. ~e1e. ~Jb1 povara a:estei gre!jeli de' Pta. La inceputul casruCJ.el, ered.eam cu mcapa~anare eel SUJltpe cale sa dew so!ul ~rilor Normei: ~ pe~sonalitate ~, un om de afacen cu succes, capabil sa-I ofere tot:a ~ dore~te. Am avut urechile astupate - ~i, in

nJlIS(!'Cinta, eapacitatea de a-mi manilesta consideratia ta - pana cand am luat hotlUa.rea oo~tienta de a-mi . sotia mai presus de !foote celelal'tc fucruri din lume.

Acea'decizie unid'i D)-a dus la destinatia indicata de 'dul relatiei optime: intimitatea aulattidi ~i dUJ'abiU!. cu

!Otia mea·

138 cAND UNU PLUS UNU PAC NOI

·e imposibil sc!i cree~ relap.e junctionala! Considerapa b:ebuie ~ fie certtrul Nu-i 0 c~p.acita:eAg:reu de ~bl;inut ~i d~ ~xersat; dim~ odata ce leI ~otararea ro~en~ de ~-!i c~sti Parte~ presus de once altceva, vel vedea cat de Slltlplu esIe.. inceput, e nevoie doar de 0 hotlha.re una pe C'8I1!

5-0 lei acum. Primul pas spre manifestarea cOnsiderililt rel~tia ta consta in a decide di partenerul este ~ ..

In cartea ei deschiza toare de drumuri, You 11 Understand O'u pur ?i simph~ nil in!elegi), Deborah prezinta ceea ce-$i dorese cu adevacat femcile. Citind-oi_ sesizat indicatoarele ghidului relatiei optime. paragraf important: "DiscutiSld despre romanul Temple of My Familim fTnnplullucrurilor m.ek fimulimt]._ Walker explica !~ptul ca un personaj feminin se ind....1Itii de un barbat fiindca-l vede ca pe 0 «ured1e imensb~_

Tannen. Walker a remarcat in continuare ca, d~

ered ca se lndragostesc in virtutea atraqiei sexuale forte, «In realitate, caut1m 0 persoana care ~ ne all

Mai presus de mice, ne dorim sa fim auzip dar nu sa tim auzip. ~i atat. Ne dorim ca vorbele ~

pretuite, mtelese - sa se auda ceea ce considerlm spunem, ceea ce ~tirn ca gandim. 0 rnai bunA in~·.

modurilor in care feD1eile $i barbapi folosesc limbefal'. trebui sa determine 0 scadere a .frecventei Prole9tuJblt

pur ~i simplu nu mtelegi!»" o ureche imensit1 in asta consM esenta

pacitatea de a asculta, cu UIOO1ile ~i och.ii n loarea imensa pe care le-o atn'buim partenerilor llOfIrI,CIp' citatea de a asculta flhii manie!}! de a acJiona in funcfit6 ceea ce am auzit. 'intr-acolo ne mdmma ghidul: nu spit. spre succes m cariera sau spre bunuri materiale, aqiunea simpla, cu desavar~ire dezinteresatii ~ ~,-. asculta ~i de a t"ntelege 0 persoana extrem de valorollL. sUI. In fire unei Ienlei sa se .lase jignita, descurajall, sau ignorat!L Eo, tani,~te dupa respect $i e rnereU ._ oIere. Daca-ti dai seama ca accasta este principala h~

11k pJillo'lA;,;1 CEA MAl rMPORTANIA ABII.lTATE 141

~i ceva? Am ca~tigat! am strigat eu, dand __ Bel, IU 1 :.

in bucatane. . . . as uns din partea Norme!. un \~rin jur. Aerul era plm. de aroma fripturii de vita,

rJ,-alJl UJ . t.~

ufr erie era bezna ~l acere.• s ag ~ " jf'I "em la cina?, am mtrebat-o. _Ce a J fX - - ." d• tors cu spatee, ora sa-ffi} raspun a. f.a s-a In ,,' I ~"'1 .. am vazut friptura care se raClse, UmanaTl e toplte,

tuna ~ " . ln' A 1 . Ie din carton care capatasera un aer Ja Ie. co 0, pe ~:intune'ri.c, reee, se afla re~a~a d~tre mine ~i sotia

femeie care ma respecta dill Inshnct, 0 femele care ? toata ziua ca sa-mi dovedeasca iubirea si

uOClse. . . 't'ra~a ei, 0 feroele pentro care r~spe~tu! era la fel de ca respiratia. Norma, Ja fel ca femetle dill. mtreaga Iume,

• Ie ea instinetiv ca relatiile presupun ceremonie -Ulte g . f l' . ~ . d Sf 1 U I' .,ratiuni, lllmanan, e lotan e antu va entInI senti-

lIlfI\le:- ~i nu doar 5ubzistentii.. _ Nu putem 5-0 incalzim?, am intrebat-o. Stricasem sarbMoarea de Sfantul Valentin, dar, mai rau,

iJni jignisem sotia. Ii demonstrasem, prin actiunile mele, Cd respect mai mull jocul de baschet dedit cea mai sHl.nta zi a dragostei. Nid aeum, dupa 35 de ani, Norma nu se poate

ilaacea intfunplare fara sa. simta ca-i vine rau. A fost ne,'Oie de multa mimca ~i de multa illvatatura despre prioritati

despre cum sa-mi manifest consideratia fata de partenera lIleil ca sii vindec rana pe care 0 provocasem in ziua aceea ~i

pe care am accentuat-·o in primii ani de casnicie. De~i atunci nu-mi diideam seama, muite dintre Iucrurile pe care Ie fkeam n-o jigneau munai pe Norma, ci ~i casnicia noastra.

Vreme de cativa ani, ne-am tot izbit ~i ne-am tot departat de zidul conflictului. Norma spera mereu ca voi vedea lumina, dar treptat aeea speranta a meeput sa moara. Ea vedea cum visul unei casnicii care s-o fadi. sa se simta implinita ~i

respeclata destinatia ghidului relatiei optime se departealA tot mai mult. Bilnuiesc ca a lnceput sa-~i exprime sentimentele ~i nevoile prin vorbirea mterioarll., fiindca eu nu

140 CAND UNU PLUS liND FAC Nol

factori - mWlcJ., sport, activitap in comuni~ expert In relatii de euplu era invalid in propria ~ cuplu, parra dind a mvatat ~~i manifestc C0nsidl.a.

Sa ne gandim la sotii Smalley, proasp<'lt ~tOriIi zi de Sfantul Valentin pe care 0 petreceau irnpreuni ani in urma. Nonna, care lucra 13 VI'ernea aceea ca ra, pregatise ° sarbMoare sofisticatA pentru acea . Sfantul Valentin. Pana atWlci nu preparase nicioda~ de vita la cina, dar a invatat s-o facA pentru aetI. . rnagidi; de asemenea, a transfonnat mica noastrll sum:: intr-un port romantic, cu fatade masA noua, eu l~ inimioare din carton, m<'1 109, tot taca.mul.

Majoritatea bMbat;i.lor aflasera ca e ziua Sfantului din panourile, recIamele ~j felicitarile expuse in !hi.... Dar eu, nu. Habar n-aveam! Nu pr~tisem nimic. dupa-amiaza am sunat acasa.

- Bunil, iubito! Diseara am un moo de baschet II tate. La ora 6. Vii sa rna vezi jucand?

La celMalt capat al.fuului s-a liisat 0 tacere mOl'Dl4nf.tL - Stii ce zi e azi?, m-a intrebat ea mcet. -Aa...nu! - E Sfantul Valentin ~i ti-am pregatit 0 ciN speoaILAa

rnWlcit la ea toata ziua! Stiam ca am dat de necaz, dar n-aveam cum sllliJleeRll

13 meci! A~a ca am dat frau liber primei reaeJii, gandesc, daramite sa mai ~ ascult, aparand dorinlele __ programul meu. Am Bieut 0 afirmatie jignitl continua sa rna bantuie ~i dupa 35 de ani:

- Le-am promis baietilor ca rna due, am zis. N-au. jucatori ca sa joace fara mine. La~ dna a~ cum ocupam de ea cand vin eu diseara acasA!

Astazi, cuvintele astea rna fac sa rna crispez. Nu-mi tesc cum a reactionat ea la acea replica absolut jigni~

mtI-un fel, credeam c.a lolu!1 era 1n regula dind am convorbirea.ln seara aceea am ajuns aca~ pe la ora n un sfert. Nonna nU \rcnise la meci.

AABILITATE 14311k pRt'v1A SI CEA fl.W

~'. rc Dar tot nu mi-am dat seanna, Am rugat-o in SpID3 '. ~ I d' x· d ,,',lice 0 deranjeaz3 ~l, ill ee e m ur~C1, ~-a estal

1spun ! ol-golut cun-eml.lrator, acela~l adevar care I-a JevllrU g .' .. .

stoD1atoioiTtl1 dm orn$ul meu natal, bar-batu! '-atpe 0-. •

fa orice pe lume moo presus de satta sa.

,e<: • 1 I'simt ca pentru tine once pe umen. asta emu t mal _Gary, . N

t decat mine', mHI spus orma. .n enurncrat pe nerasut1ate un ~ir de lucruri pe care

"nol 11 _.,. d ili' , rcll

Ie prefer in~!I1tea el:. aChvlta.tea .e con~ :re, m~-de fotba!' televlZorul, zlarul, pnetenll, pasnmiJe, acti

ile din timpulliber. _ Garv, eu petree are mtregi ill buditarie, dar nu aud

tA ~ vorba de multumire de la tine! Trimit copiii 1a regatesc special pentru tine a cina cu lumanari, :$1

P . . ., A fX .'telefonul, tu raspUIlZl ~l spm: " ,nu C1eeam nmuc dan!, cinam, atata tot. Sigur, vin imediat!" Apoi imi ceri

~ tin mancarea calda. I:-. cuptor ~i pleci! Asta m-a dezmetiat. Incercam sa devin expert In materie relatll, sa invat cuplurilc cum sa ereeze relatii optime, dnd

ria ellsnicie se degrada constant! M-am simtit brusc . izat ~i m-am prabU$it literalmente pe un fotoliu. Am in

tTebal-o: -lubito, spune-mi ce crezi ea merge anapoda in relap,a

trll? Ea s--a departat de mine, cu ochii plini de laerimi, -A,nu' N-ai sa rna eonvingi sa-ti spun ce simt ~i pe urma

51 transformi totuJ inh--o noua predica despre gre17eIile mele' Am eoborat vacea 5i am irnplorat-o sa-mi spuna. I-am

. ell l1u-i voi tine predia, ci c-o voi asculta cu adevarat, In sfa~t. In cele din urma, ~i-a deschis inima $i a seos la iveala.

.evArul dureros: cat de mult 0 raneau actiunile mele. ?i eu d-mi mai spusese acelea$i lucruri de sute de ori, in seara

~ mi s-au imprimat ill minte. Am ascultat, am ascultat eu ~ev!rat, iar asta mi-a schimbat viata. Am facut atunci 0

romisiune, un Icgamint pe care-l respect pana-n ziua de azi:

142 CAND UNU PLUS UNU FAC NO)

eram disponibil pentru ea nia emotional, nid fu:ic:. zi, eam dupi1 cinci ani de la ci1satorie, am intrat in ., .-..~ la sfar~itul obi~nuitului lung program de rnun~,~' de. obieci: :,B~i'l, ~u~ito: am veni~!", ~i rezultatu)~ am COnfuZl de lzblt ill zldul confllctului tn-a Pocnit ..~ fata .

Credeam ca dragostea e un joe ~i t::I, 1a fel ca . , jocurile, forta reprezintil singurul mod de a casti --amamic rna ~elaru! Oamenii trebuie sa riimana ~ cu 'ei m.~~i 9i trebuie si1 fie respectati pentru lu deosebesc de ceilalti, pentruindividualitatea lor. uar..... nu 9tiam acest lucru. rroi petrecusem primli ani de incercand fara oprire s-o eonving pe NOnIla ~ plireflliliit.. ~i trasi'lturHe mde definitorii sunt superioare fatA Fiindca rna iubea ~i voia sa evite conflictelc, ea a inc:tftii;f11 vada lucrurile prin perspectiva mea. Dar treptat a d, mai posomorata.?i-a pierdut spiritul, scanteia. Swa.. stari depresive ~i uneori devenea rigida, ceea ce 0

mal reactioneze lntr-un mod plin de iubire. Uneo: rece. rncerdmd 5-0 schimb, practic i-am sufocat __ fire. Am pierdut ceea ce-mi placea mai multla parteJ1erl_ individualitatea ei, scanteia, diterentele care-i coniIIIM unicitatea.

Dar am observat aeest Iucru abia in seara in c, reactie a Normei la replica mea de fiecare searl!, iubito, am venit!", mi-a solicitat neintarziat atentia. dr. Gary Oliver mi-a spus di on de dire ori un controleaza pe altulin asemenea masuril j'ncat eel nici macar nu mai $tie cine este, creeaza 0 reft>ta a dezasaw. Poate ca persoana controlata pare mu1tmnita, .. supusa, dar e doar 0 lini$te temporara. in maximum va exploda. in seara cand Norma a ajuns 1<1 acel ptUQ_ navMit in sufragerie eu obi$nuitul "Bun.1, iubito'" mi-a dat de inteles ca, in fine, s-a saturat p.ma peste

Mi-a ignorat sosirea. Expresia de pe chipu.I ei ar sa-mi sugereze sub ce povara se eoco$eazA, catA

Consideratia in actiune: respecta deosebirile dintre tine l1i partealr·.

(ONSlDERATIA: PRIMASI CEA ~w IMPORfANTA ABILlTATE 145

~p;Mie, din.d iti .invitai prietenn acasclla line, primeJe Inc ~.. . x H' ~ . te eu care ii intampmill erau cu Slguranta:" ill ill camera

euVUl . ~ t 1 . . ul d ~ t~ t dI" Desigur, prm asta m,e egem mal m t eeat a a; e IP~' spuneai: "Vino in universul meu ~i hai sa-ti ar.'H cine fap ',,, (opiii patrund unwin camera altuia cu 0 senzatie de SUJlt ". .~ d d'f 1 . ~i descopenre, respectan 1 erente e, care sunt nurare . . " _l< ., afi f t fi" P •. ~ de vizlblle ~ JOu:tru, ?e, 0 ogra 1. artenern, m extreJJ\ "'d"X'" f ul . Ie stadii ale re1apeJ., tin ~l el Sw~H o±ere oarte u~or un pnn: cheia de 1a camera personaM. Aminte~te-p cand ip ; partenerul: It! manifesta.i ~onsidefati~ £a~a de el ~ mod constant, erai mereu gata Sii.-l un~arta~e~ti vl~~le, donntele

.1e.1n periaada dind fac curte, mai ales bclrbatu cauta sa afle 101: felul de lucruri despre femeia aleasa. In misiunea lor de a o~tiga, a asrulta, 0 respecta, 0 pretuiesc; sunt in stare sa voroeasdl ore intregi la telefon.

and se intalnesc intre ele, femeile pun in evidentcl 0 exetp!ie izbitoare de la regula. ~Ie p~ capabil~ s~ intre una in

a" celeilalte cu 0 usunntcl fireasca. NlIlliC nu Ie place mal mult deCiH 81\ \'iziteze casa prietenelof, sa examineze cele oW intimc unghere ale vietii acestora, ale vietii persoanelor iubile. Soot curicase sa at1e trasaturile care-i diferenpaza ~i-i

esc p~ aameni. Lc pop sesiza spirituJ cercetiltor inna:scut ia conversatie. Mereu intreaba: "Cine e in fotografia aceea de

perete?"; lICe inseamna asta pentru tine?"; "De unde ai ,?'.

~ atunci cand sotii dintr-Wl cuplu inceard sa-~i arate lIIlU1 altuia camera personaUI, procesul nu decurge la fel de

Majoritatea oamenilor arundl 0 privire in camera parteW, dup:1 care ies de acolo pe .furi~ sau in tromba. De ee?

Iru c~ lUcrurile pe care Ie \lad pe perep i acelei camere sunt ce se am in miezu:J fieci\rei persoane: diferentele. E 0 caplin~ ell rafturi, aproape ca 0 bibliotec~ sau ca a arhivii,

In locul unei colectii de cMp, politele sunt pline cu taate lucruri ce diferentiaza 0 persoana: valori, am:intiri, sis~eC'onvingeri, posesiuniemotionale, toate ~ucrurile Cai!

~ individualitatea partenerului. Pe cei mai mut"

cAi\.({) UNU PLUS UNU FAC NOI

Sa respecti Iuerurile pe care Ie ai In comun cu parllnlllllt U$or. Dar numai asta nu inseamna consideratie consideratie inseamna a recunoa$te, a respecta $i a*.tutile specifice ale partenerului, care-l fuc s:i fie di.fedtdtt&.

Sa-p descriu 0 imagine verbala: gfmde~te-te profund myel a1 intirnitiWi ca la 0 Inc~pcre, 0 camed:'" spa~ioasa, un loc care exista in adancurile fiedlruia dia*IIl& acolo uncle se afla sentimentele $i nevoile noastre. ~ ca e camera ta din copilarie, aeea lume preferatA care tot ceea ce aveai era lipit pe pereti ?i iJnPrl'~ $umea, locui in care tribai ataJ de intens, !ncat te putIIIl! .-.prin continutul sau.

E locul caruia Ii spui "acasa".

dl.-mi voi pre~ui so~ia mai presus de orice alteeva ~i C!--demonstra considerapa ~i devotamentul fata de ea prin

$1 prin fapte, in fiecare zi. tn momentul acelei deeizii, al aeelei declara""

descoperit fotta inerenta a consideratiei. Dar nu ajun sa recunosc cuvantul ca atare; trebuia s1:\ ltot4rilsc respect sotia ,~i sa demonstrez hotararea prin vorbele faptele mele. Atunci nu mi-am dat seama, dar acum ce s-a intamplat. Am inceput sa ne marim redproc v, impreuna, ca 0 echipa. Incepand din aeel punct, v' faptele unuia fata de celalalt s-au schimbat. Ne mai ne mai ranim cmar ~i in prezent, dar acum ilstfel d sunt doar furtuni temporare deoarece consideraJi ne-o acordam reciproc este permanenta, este temeUa noastre, De Hecare data cand facem 0 grc~ealA sau 0

cum se intampla oricui, urmarim firulll1.rnin05 al ratiei pana in esenta sa: relatia noastra de iubire.

144

'fIA: PRIMA $1 CM MAl IMPORTANTAABILITATE 147

~~ l"t d'toate capcane e el, ~l e poate ucecu regulari

'~e~rileprofunde ale intimita!ii. Tine minte: pentru a ()I1f1iJ nU trebuie sii-# placa toMe trasaturile eif

~.nseaJ1U1li implicare permanenti1, invulnerabila la

Jlrate1e

aspecte agreabile ~i dezagTeabile, temporare, ~re zi. Nenumaratele pareri minore cu privire Ia tot

; chestiuni te \for lovi cu regularitate, cu forta unui tai-

II d:r flU trebuie sa le ~r~~e~ti, .ci sa _recun\Y.?ti ~i apoi sa . originea acelor opmll difente: dlferentele dintre \loi.

multi oameni sunt despartiti de luermi marunte; iubirea neprotejata ~i lipsWI. de considerap.e, este distrusa.

Arata-Ii consideratia, '

mal presus de once...

sa-p anU 0 alta cale practica de a aplica elementul consideraJiei in re1atia tao Steven James, scrotor !,?i orator motivaanal, a scris 0 povestire intitulata "I'll Never Understand

Wife" ("N-am sa-rill mteleg niciodata sotia"), mcare . nge la miezul abiliti1tii consideratiei, care consta, in esen

in a respccta diferentele dintre tine (;>i partener. Cbiar dad nu inteJegi toale deosebirile dintre voi - poate chrar pe muJItdintre ele -, daca Ie pop accepta ~i respecta, vei deschide

poarta din zidul conflictului. James descrie cum, dupa nunta, faptul ca-i acorda consi

derape sop.ei lui, de9i n-o intelegea, Ie-a aprofundat relatia

N-am sa-mi inteJeg niciodata soti,a! In ziua cand s-a mutat la mine, a inceput sa deschida ~i sa inchida dulapurile din bucMaria mea, exclamand:

- N-ai deloc hactie pe Tafturi! Va tre'bui sa cumpar!In ni$te hartie, inainte sa.-mi pun vaselemauntru.

- Dar de ce? am intrebat cu nevinovatie. Ca sa rmnana. vasele curate, a raspuns ea nOlli?31ant.

146 CAND UNU PLUS UNU PAc NO}

oarneni, faptul de a vedea toate acc!>le deo: cople~e~te. Prima lor reacpe este de a gSndi sau spune: "Ce-i cu toate lucrurile astea? Dc bUnA sea.... . _ ale mele! Nu cu asta am crescut!" -......,J11i1ii2

Cind iei hoti\.rarea de a respecta diferentele dir . partene~ p~~~~ti intr-o. alta lume: lurnea p, .. "camera lUl. Inauntru Vel aHa cele mai intime _ ... nevoi ale sale ?i vei in;plini una dintre acele nev~.. fi respectat ~i pretuit. In interiorul aceJei camere sufletul partenerului tau, iar dupa ce i-ai ~ut p. vrei sa nlmai inauntru, trebuie sa validezi ~i sA ""&'II.GIRl ce gase~ti.

Odata ce ai luat hotararea de a respecta ~i de a ~ saturilc spedfice ale partenerului, poti sa intri in c::arat.a'& De ce? rentru di nu te mai simp amenin~t de a, .. doar ale lui, care-l definesc, lnsu~iri care au avut \.lUIClYi terea de a te face sa simti nevoia de a aepona JIll,

Respectand aspectele individuale ale Partenerul invalidezi pe ale tale, ci doar te deschizi in fata posibilitati· lar aceasta constituie esenta adevAratei in,

Iti cer sa intri acum in camera pilJienerului. Hotarand pur ~i simplu sa respecti deosebirile existenteJDt. voi. Dupa ce vei face acest lucru, vei vedea ca lncAPE!n!a e 0 destinape importanta in ghidul relapei optime. Partelerul tau se va simti onorat cand vei investi timp ~j atenf;ie a-i vedea "camera" cu c1aritate, se va simp in sigur, privire la nenumarate1e aspecte in care se deose~te

u este deloc indicat sa intri in camera parteneruluifi decorezi. Odata ce ai ajons In acest punct, tu l1i partenerut puteti incepe sa Imp-il.rta~ip conversatii mal profunde, insemnate. Apoi partenerul se va simp preg3tit 54 _ camera ta. Vei simp ca.ta considerape IP aduce faptuJ primi 0 persoona care vrea sa se afIe acol0, vrea 51 felul de lucruri despre tine, vrea sa-ti cunoascit sentimenlllf ~i nevoile.

Consideratia este 0 focta puternica, practic este iubirii. Folosita cum se cuvine, poate transcende

11A=PRJMA!?ICEAMAllMPORTANTAABILITATE 149

~t:utuJ lui. sau in scaunul special de la .........lus . ' - d .~"": . e care-l a~ezau pe lOS atunCl can, mtrau pe.-"mll, p .' , d u-if"- Ce ciudllte.nie era sopa mea, pnan mereu coundeva. . llipit de ea!

pilu 'Ies de asemenea, sa alapteze fetita, chiar daca f\ a , ~. b po; 1. 0 'd' , . ele ei i-au zis sa nU--~l a Ul capUt. n tea m

pnetellri de cate on plangea, de~i oamenii ii spuneaubfate 0 . I' ~

• ~iHOS s-o lase S;1 panga. eA ~ Plansul e bun pentru pHimanii ei!, afirm a cate

ciJleVa. . . . b' d " - b r" _ Pentru inima el e ~l mal me aCa zam e~te., raS

pundea ea. !ntr-o zi, un prieten de-al meu a zambit cam batjo

coritor la vederea unui abtibild lipit de ea pe spatele ma~ii noastre: "sa fil mama $i sa stal acasa cu copilu!

este 0 roundl. a indmii." _ Cred ca nevasta.-mea I-a pus acolo, arozis. _ Nevasm-mea munce~te!, s-a laudat el. _ La fel ~i a mea, am replicat zambind. Intr-o zi, completamn.4>t€ formulare de garantie, iar

in dreptul ocupatiei sopei am bifat IIcasnica". Mare ~ala! A arurtclll 0 privire $i m-a corectat imediat:

-Nu sunt casnica.Nu sunt gospodina. Sunt mama! _ Dar categoria asta nu este prevazuta pe

formular, am biHbait eu. - Atunei adaug-ol M-am conformat. ~i intr-o zi, diJiva ani mai tfu'ziu, intr-o dimineata,

pe cand m-am ridicat din pat ca sa rna pregatesc de mers la serviciu, am vilzut-o zambind.

- Ce s-a mtamplat? am intrebat-o. - Nimic Totul e minunat! Azi-noapte n-a fast ne

voie sa rna trezesc deloc ca sa lini~tesc copiiL $i nici nu s-au strecurat in patul nostru.

- Aha, am b{liguit, fara sa inteleg.

148 cAND UNU PLUS UNU PAC NO}

-Nu pricepeam cum va migra prafu] in mod .~. los de pe vase dad. se va afla lipita sub ele hhtie~ tra, dar ~tjam dind e cazul sa-mi tin gut"a.

Apoi a venit ziua cand am Msat colaeul de ridicat.

- in familia mea, nimeru nu liisa colacul ridbtl a certat ea. E 0 impolitete. ....

- in familia mea nu se considera nepoUtic: raspuns cu timiditate. --

- In familia ta nu existau pisici. Pe langa aceste leetii, am mai inv~tat cum sa

tubul cu pasta de dinp, ce prasop sa folosesc d ~i unde trebuie puse lingurile cand al;>ez masa. n-aveam ca sunt atat de needucat!

u, n-arn sa-mi ihteleg nidodata sotia. Pune mirodeniile in ordine alfabeticil. spaJ! v,

'lnainte sa Ie bage in ma~ina de spalat vase ~

rufele murdare mgramezi duerite inainte sii Ie in ma~ina de spalat. V~ puteti inchipui1!

In pat, poarta pijamale. Nu credeam cA a mai vreo persoana in America de Nord care sft poarte male in pat. Are un pardesiu care 0 fare sll arate cum Sherlock Holmes.

- A~ putea sa-ti cump~j.r un pardesiu nou, . propus.

- Nu. Asta a fost al bunlcii!,. a raspuns ea, in cu hotarare conversatia.

Pe unna, dupa ce au venit pe fume copiii. ail sa se poarte ~i mai ciudat. Ramanea tOiltA ziua in male, l$i lua micul dejun la ora l1a am.i.azA, dra ea 0 geanta de marimea unei camionete, plinll cu tece, ~i vorbea monosUabic.

Purta fetita in toate felurile: in spinare, pe piept, brate, pe uma.r. N-o lasa jos nieio clipa, nia cand marne tinere clatinau din cap, pentru ci\ ele i~

IMPORTANTAABIUTATE 151

liotlrare,a de a stabili "culoarea" parlenerului tau

~e pe terna relatiei de cuplu optime folosesc . lowOI pentrU a-i in....ata pe oarneni sa respecte di

!l8CU ~f"tl "d ~ d~Ie dintre ei. Le sp~ ca 1lr:.~ e.u~ane 5;ro~~, In rna ,sa dob.wdeasdi .ro.~1 m.ul~a~tumta.t~ m rela?~: lor~ V~r i1TIp3rta~ascA Op1I"~e $1 sa.fie pretrn~; vor 5a-?~ lrnparta:

grijile ~i sa be I.ntele~1,. a:c~ltatl, pretUltJ; vor sa ,sell despre a$teptarile lor $1 sa S1mta c~ acestea sunt va

[)aT am fast creseu? s{\ credern ca dragostea adevarata . ex.ista doar intre doi oameni care gandesc, se poarta $i t identic, wloe sa lnte1egem fapml dO\. fiecare om are indi

',tatea sa proprie $i cil lubirea adevarata incepe sa creasca tund cand renunti sa mai IDeerd sa-J schimbi pe eeWalt, aceeptl ~ respecti dilcrentele care-i confer~ unicitate.

PentTU

a-i ajuta pc participantil 1a seminariile rnde sa cat de radical dilerlti pot fi fata. de partenerii lor, Ie cer considere pe sine UJl\ set unic, stra]ucrtor de eulort. La

inarii folosesc galbenul $1 albastrul ca sa-i reprezint pe eei parteneri din relii3pE - galben pentrU femeie $i albastru

pentru b1lrbat -, daI ele sunt doar doua dintre nenumaratele rombinatii de cuJari pe care Ie puteti avea tu ~i partcnerul

u. Fiecare dintre noi este un individ unie, cu propriul mediu de provenienta, eu propria mO$tenire culturala, m~tenire de rasA, cducatie parentala si experienta personala,

.ales in privmta relatiilor. Spre exemplu, UnD dintre noi au avut cinci-$ase relatii stabile $i s-au despartit de fiecare data; llii au avut 0 singura r,elatie serioasa. in teoria mea, pentru

individ exisla 0 nuanta unici1, speciala din cuiorile

curcubeului.

1"1 A.' ~rU A $1 CEA -~~ntr

U ellea ~i pentru toate acele diferente acele

re. Ie _ eare-i confera unicitate si il/o fac sa fie un ,...: specl3 •

r de viataspecial!

150 cAND UNU PLUS UNlJ FAC NOI

- A fO$t prima noapte, in patru ani,~ mit f~ra. intreruperi!

Serios? Patm ani?! 0 gr~mad~ de tirnp! Ni bagat de seama. De ce nu s-a plans? Eu in m-a;; fi plans. '

Intr-o zi, mtr-un ~ome~t de necuge~, c~va ~are ~ Hkut-o sa mtre ill baie ca 0 ~ mnd m p~ans. M-am dus d~p~ ea sa-i eeriertare. fac asta dill suflet, pentru ca $1 eu aveam Iacrimi"

- Te iert!, mi-a spus. $i $tip ceva? Chiar m-a iertat! N-a mai .

nicioclata incidentul. Nici macar cand se infur:;putut pune la b2l.taie artileria grea. A iertat ~i a

Nu, n-am s~-mi inteleg niciodata. sopa. $i ~ti'

Fika noastra Ii seami'ina mamei ei I:ot mai IIlUU...N fiecare zi ee trece.

Daca va continua sa-I semene $i-n viitor, sa mai existe inca un tip norocos pe lurne, recun, pentru hartia albastra din dulapul de bUditlirie."

Diferentele. Steven James a alcatuit 0 lista delaliati rentele dintre el ~i soFa lui. Dar nu Ie mai dezbate,d tal pur $i simplu, $i acceptandu-le a invatat sii Ie

Acesta este seeretul relatiei optime: sa eonsideri rile puncte tari, nu puncte slabe. Afirmaj::ia lui James, nU-$i va intelege niciodata sopa$i felul ei de a £i, atat rit de allui, 0 cinste$te pe aceasta mtr-un mod foorte Chiar daca n-o va intelege niciodata, a luat hotIrtI. con$tienta de a 0 respeeta, a 0 pretui $i a-i arata consil Ea ii face v1ata mai buna in virtutea insu$irilor ei apar'U'1I ciuda acestora.

Ea II irnpline;;te. Mai mult dedit atat, el $tie acest lucru. El ii arati

ratie sotiei sale, sprijinind-o zilnic, dar $i serlind, afirmbdcu voce tare 9i declarand iubirea. Nu e nevoie s~ l1i scrii~

fesionist, ca Steven James, ca sa faci 0 declaratie atatde natoare. Este suficient sa marturise$ti in felul tAu tr, miraculoase ale partenerului. Afirm~-ti ~i prodaJd.ll

KOfU I "Lider dominator" 1. imi place sa controiez lucrurile ori de cate ori este posibil_. 1 Am un {oarte putemic spirit de competitie -' 3. inn vine usor st§. iau hotarari " 4. inn place ~a fac lucrurile 1a repezeala _" 5. Sunt primul nascul iii parinti10r mei _.

CUM SA-n DETERMINI CULOAREA

PERSONW UNICA 91 SA-I lMPA.RTA9'&7TI

PARTENERULUI ACEASTA INFORMAT!E

~ie-te pe tine lusuti, r~spunzand 1a intrebarile de mm jos cu 0 c:ifra mtre J (nu rna caracterizeaza deloc) ~j 10

(rnA caracteri7..eaza intru totu1). Intrebarile te vor ajuta sJ-ti descoperi propria "culoare" unidl.

TI;\: pRIMA $1 CfA MAl IMPORTAf\ITA ABIUTATE 153

~ 1 lucruri care a fac sa fie persoana care este. 0 - 'ate e "£1 dif' dtrU trasaturi1e el speC! ee, . ente e ale mele, ~~a ei uroca, iar ace~sta ho~arare a ~ dus. rel.alia

','eluri pe care nu nu le-a~ h putut mchlpUl peIa ru ' x· h' b 1,,and pneaII1 mor~l~ 5,,-1 5C Un' cUlOarea pentru a

ai mult Cll a mea. Jt\Dlea aceea, credeam ca propria-rill culoare e supe-

La vte .x·1 . ilca parerile, a?tepwrl '~ ~l preocupar e mele sunt mai . te mai bune sau mal illlportante decat ale ei. Nu-rill lSteIl' ul' t 'te'd fX .• t1l gand prm aces e CUVID ,a ,oar aceam nuci co

,rj1n3 ~,ra ar1itand ca, dupa parerea mea, gre:;;e§te m cele mai privinte. Pentru cil ea nu era ~ p~r5oana agresiva sau de fo!ta, dar eu eraffi, am asimilat-o pur ~i simplu, £dIldu-rill cularile mtr-ale ei. Ne~tiind cum sa recu

ncJ6CdUerentele~dintr~ nai, da~amit~ sa Ie ~i ~espect, am can,tdansul stangac1 al conflietuhll, blocat m spatele aeelui

enervant.Nu aceepta sa ti se intample ~itie a~a ceva! Acorda-p un

Jigaz pentrU a face tes~ culorilor de mai jos. Apai, dupa ee vei cunoa~te culoarea umd\ a partenerului ?i pe cea proprie, jneep€ sA cinste;;ti aceste culori cu vorba ~i cu fapta.

fACNOI CA.ND UNU PLUS152

Problemele apar atunci cand Oartlt>nii ~ .

partenerilor lor opiniile, preocupil.rile ~i ~::;, nero}, avand alta culoare, 4;i va exprima rl-•.....:-:-: reacpona nefiresc, va til.cea, va arguJnenta saU~'--_1 convinga pe celalalt cat e de gre~iti\ culoarea s: ~... p~ate ~ cr.e~da ca p.rop~a euloar.e, personalital:ea ". ill de a pnvl lucrurile ~l de a aC!iona este sUPerior.~.......:.

incearca sa schimbe, sa asimileze sau sil. ames . celuilaIt ell cea proprie, astfel meat si\ sernene. tn fiecare persoan~ tinde s~ creada m superioritapersonale.

Aceasta se intampLi atunci cand oamenii nu Jl!:SPedt' rentele dintre ei. Ei mcearcil. s~ eUmine deosebiriJe . dI..

esc 9i , procedand asHel, i9i sufoc~ em0!ional P~t1 paritsesc drumul spre intimitate.

Daca oamenii i'nva!a sa renun!e la a schiJnba partenerului ~i sa respecte pur ~i simplu deosebililr_1t confera unicitate, se intampl~ ceva uimitor. Cind.~, albastrul se suprapun un pic, se fonnea.z.'\ 0

Adevilrata intimitate este acel verde Sau oricare al: ce se formeaza prin combinarea culorilor unice, celor doi partenerl. Niciunul dintre voi nu-~ pil abandoneaza, nu-~i dilueaza culoarea identitatea -,e; alc'lturaji ca doi oameni diferiji, formand un amestec nou. minunat. Nu-p pierzi ni<;io clip!!. euloarea, dar arnesteci cu a partenerului obtiJ putin verde ~i tOCmai gas~ti nivelurile mai profunde ale intimit;'1~i.

Descoperirea faptu1ui C13. sopa mea, No culoare ~i cc'l acea culoare reprezinta p Ie, a~teptarile, sentimentele 9i nevoile ei proprii, care pot extrem de diferite de ale mele m-a ajutat foarte m' recunosc ?i sa-i respect insu~irile specifice. Am inv. privesc nu ca pe 0 amenintare Ia adresa indivi.dualit!tii ci ca pe 0 persoana uimitoare, a carei culoare, ames a mea, ne face sa fun un cuplu mai putemic, mai frumos. Ea vine spre mine cu propria cultura, ed.uca diu familial, i'nfilp9are fizica, persanalitate, obi~ .

TIA~::¥~Cf.A.__MAI__IMPO__RT_A_NT_A_A_B_JLIT_A_TE__1_5_5

, IrIri place sa ating diferite Iucruri, in cautarea Pllrlltun, ." 1 xeulJ1. are am vemt sa e cumpar -"

't'wd{)~ p.e ~ace sa tiu precilut ~i politicos fata de ceilalti ~oferi ~lan lJlU p .' , 1spre destmape, .d:'~len:seazi1 jocuri1e sportive daca nu-i cunose pe UM

....1·ucMon -' 0 • 'ul ~ . f I"'~ X decorez si sa aranJez spat! m care tralesc ast e . place S4' •

refleete cine sun! _: sa. mai mare apropiere lata de partenerul meu atunci cand ne

tce8. reaproc tot felul de lucIUri, in conversatii pmfunde _" ~a de a Ie fi de folos altora ~i/sau de a primi aprecieri

lice pentru Ce€a ce fae -' . ' . auttn 'oie sa ma simt in COT-Uunlune cu partenerul pnn mterme

ne'o , . ·w conversatleJ -' . . . evola de il prinu tandrete verbala sau fi.zlcl1_.

c~ na~ avea banii neeesari, rni-ar placea sl1 Ie fae oamenilor

uri -' "I I 'b o '1 25-38Calculeaza tota u pentru lI1 tre iITJ e, '

I nIubitor de det'alii ~i spirit analitic" canddiscutcu oamenii, imi place sa fiu cat mai precis cu putinta_.

:rn:! sa. tin seilJUa de detalii caud lrni org~n~ez viata $i m~a __' Lni place sa primesc Idel nm de la altil ~l apm sa rna gandesc la

" singur, eu atentie, luind in considerare toate amanuntele _' .La ~itul unei zile indlrcate imi place sa fiu singur 0 vreme, .pentrU a-mi redobandi puterile _. Imi place sa-rm pastrez intimitatea vietii personale ~i nu ill? povestese stroinilor prea multe despre Il',me ~i despre familia mea _.

44.rmd s.! \"M pa.rple negative ale tmei idei nol provenite de Ia alpi _. 5, Tmd s1\ vad ee tn>botie facut pentru a avea 0 eas1!. sau un birou

onionat _' ~ In general, am nevoie sa traiesc "conform regulilor" $1 sa am cat

de cat ordine in viat~_,

Am nevoie ca partenerul sa demonstreze implicare ferma ea sa rna simi in siguranti1 in ceea ce prive$te dragostea $i/sau banii _.

4lI.Simt nevoia ca partenerul sa rna accepte pentru ceea ce sunt $i/sau pen!ru ceea ce fac _.

'9. Am nevoie sa rna simt in sigmanta eu partenerul meu pentru a m3 purta a:;;a cum sunt _.

~"Imi place sa fae lucru.rile bine, astfelincilt sa dureze _' ~l.cand mise dil: cevade famt, imi place sa ducsarcina la indephnire_.

CalcuIeaz3 totalul pentru :inlrebariIe39-51. Noteaza scorul total pentru fiecare euloare.

Ro:;;u Galben Verde Albastru

cAND UNU PLUS UNU PAC Nor 154

6, Mi-e greu sa port () conversape eu par

teJleru1 ineot.roduce_ ~~

7. Cand fac cumparaturi, inti place sa intru in ntagazu. ce-rni trebuie r;;i apoi sa plee rapid _' •

8. La volan, ilni place sa ajung cat mai repede la desl 9. Pot unnari un meci de fotbal Ia televizor chiar daca

pe jucMori _. ...., ....... 10. Imi place sa past.rez a anumita distan~ siguT! fali .

a$a incat sa nu fiu eonrrolat de ei _" --.w 11. Simt eea mai mare apropiere fata de partener atunei '

~uram a activitate i'mpreuna _' ~ .... 12, lmi place sa depa$€Sc situaliile dificile ~i obstaco1ele

Calculeaza totalul pentru intreb.trile 1-12.

Portocaliu / "Persoanil populari'i" 13. De obicei sunt 0 persoana fuarte oPtintista _. 14, Lni place distraq:ia _' IS, Imi place diversitatea _. 16. lmi place sa fiu mereu inrre oameni 17. Sunt cel rnai mic dintre triltii mei, ultirnul na:sc.ut_. 18. Faptul de a rna aEla i'mpreunii eu alti oarneIli imi. d.'I 19, Gandesc mal bine ~i am idei noi dac.1 Ie pot imp

tare celorlalli _.

20, Nu rna deranjeaza sa Ie povestesc altora intamplhidin via~a mea _

21. Mi-e greu sa vild partea negativa a ideilor noi, de obiCl$GIlllIIlI pot reli$i, indiferent ee anurne _'

22. Nu rni-ar fi greu sa impu~c 0 veveritii daea rn!n.1ncI care am pus-o pentru pasari _.

23. Am nevoie sa fiu implicat in Luarea majorit;1!ii deciziilor afecteazl1 viata sau ciisnicia, Am nevoie de t'onsens ~ de in luarea hotarariloI _'

24. lmi place sa amuz oaruenii r;;i s~H influent= _' Calculeaza totalul pentru intreb.ltfle 13-24.

Verde / "Loia] ~i stabil"

25, In grupurile de oameni din care fac parte, imi place ca toati sa coopereze dit mai mult In acliunile pe care Ie intreprindeDt....

26. Ymd sa Ie fiu foaIfe loial prietenilor mei si 53 nu Ie rAnescminteJe _

27.1mi place ca viata sa fie relativ constant!, EM! prea schimbari rapide_.

28. Mi-e greu sa refuz un prieten care are nevoie de ajutor_"29. Stlllt un bun ascultator _.

rIA: PRlMf\V1"'~ ••~[ lMPORTANTA ABILITATE 157

~~ dansul conflietului, Simpla ~d,1a J1~ei opinii -"Am fost acolo in fiecare an :;;i de ,,;mare: e la fcI" - decla~eaza 0 ceart~, in urma cc'lreia re data ~ ~ ~. f ti' " ' .. . \'or a1ege ell "vanatal a ec ve ?l se vor retrage

:u ~>P'I~ superfidale de comunicare sau chiar \>lor inchide lIlveIUfI , ~ .,

t u~a comunICilnl. Ie. respectului pentr'u diferen~e" presllpune ca sotul

ReactJa " 'd ~ d 'I ~. I' asd3 penb"U a-?l a una gan un e, sa-:;;1 contro ezc .~ OP;?i anlinteasdi. sa. arat~ c~nsidera!ie ~ai presus d,e ~' i sa incerce sa mt.eleaga dlferenta expnmata de Opl:e. ~~lui. "Nu ~tiam dl asta e parerea ta, ar putea spune ~e-rni ceca ce si.m~, ~a sa pot mt~h~ge," vati-mi voie sa $~tiruez ce~ ~al tmportanta. parte: trolarea mamei Funa este pnnClpala forti!. pe dlstruge

con 'deratia; a~ cum WI incendiu rnistuie ° cladire pan1l-n :;m, ~ furia, dupa. ce s-a pomit, poate sdlpa de sub trol ~cand ravagu- Trebuie s~ inveti sa-ti mentii furia la

conni~1 sc,uut. Caud te simP. infuriat, recunoa?te faptul ca :ast! emope este negativil:;;i potolC?te-o cat de repede poti. Cum? Amintindu-p cat de valoro:;;i sunteti amandoi. CalmeazJ-te ~ rernediaza stricacmnile aduse relatiei, folosind toate cele trei abilitat:i: considerapa, ascu1tarea reflexiva (pe care 0

yom prezenta detaliat In capifolul 6) ?i lncaxcarea "bateriei oiIor" partenerului prin iubire (aceasta 0 vom prezenta in

capitolul 7). Am descoperit ca metoda cea mai buna ~i mai ~ de a repara lucnnile ~onsta, in cazul meu, in a ?-1a opri pur ~ simplu ~i it spune: "lmi pare raul Mil ierti?" In acest punct, ~i partenerul tau trebuie ~ invete sa ierte ~i sa treaca mai departe, In~elegand faptui ca paoa ~ eei mai apreciap. oameni dau gre~ din cand in Gmd.

Deosebirea mtre partenerii care se respecta ~i eei care se jignesce~orde V3zut. Eo diferenta de roluri: ea, ca nora, are un anume mod d~ a 0 privi pe mama lui; el, ca fiu, are alt mod. Aceasta dife:nm~ I'm Se va schimba niciodata. Daca elli va ar~ta 0 considem~, in loe sa transfonne diferenta in subiect de discutie in c.onh'adictoriu, conversatia lor se va ridica Ia un alt mvel. Diferen~ devine un prag; sotii pot continua

----Cum Sa respec!i trasaturile specifi ale partenerului

156 CAND UNl1 PLUS UNU PAC NOI

Pentru cit fiecare dintre ~oi este 0 combinafie de ~ ele fund de ob~~ei dommanta, vel a.vea u~ :.ulume SCOt II ~ dintre categoru. Import~t eSb~ s~ mte1egl.cart! sunt ~ dintre tine ?i parten~r, lar ap~Ol, ~and sun:me Un co~;'!

minte ~i ~ respecp trasatunlelculorile unice ale Acum, dl tu ?i partenerur t!lu v5 cunoa?t~1i ro!l\binalia

de culori, incepep sa aratali considerape lalA de eIe ceea ce spuneti ?i prin ceea ce fa-_ ..

In acest capitol ai aflat c~ intre tine ~i partenerut ta ?i diferente acceptabile, :;;i diferente ce pot sa ptoVl

confort. Modulin care Ie abordezi poate.fie sA va .pl sa v~ distanteze.

OdatEi ce ajungi sa prive~ti deosebirile sub fonna unar peete ce merita respectate,?l nu a unor puncte con~

care sa fie dezbatute, p0ti gasi poarta din zidul c~ Demersul concret de a arata respect pentru aceste clifertalltl va permite fiU doar sa vezi poarta, ei ?i s~ treci prin ea. lalta parte, in Jumea noua a intimitatii autentice.

Din cxercijiile prezentate in capitolul 4 ai aflat care diferenteJe dintre tine :;;i partener. Acum sa acp.onlm. in sensul respeetArii lor.

lata un exemplu. a femeie ii spune sotuJui: "Zlu vreau sa mergem de Cr~ciun la mama tal Am fost fiecare an ?i mereu se intampla acela/li lucru. M! umiJeIII!. fiecare data!"

Diierenta dintre eei doi este evidenta: ei nu-i pm pallia marnei sotu1ui la fel de mult dlt II place lui. Cane. I reactia tipie~a sotului? In sens opus respectmi deoedAdlat Prima lui reactie va fi, foarte probabil, defensiva. Se vulnerabil:;;i vrea sa-?i protejeze mama, famlJia, propriJJe saturi spedfice. "Care-i problema Ctl mama?, intreabl e1. ai gandit vreodata ca poate tu e:;;ti problema. nu ea? ~ :;;i cu asta, basta!"

Cand nimic altceva nu merge...

latA in continuare un exercitiu pe care sa-I Incerci data ..toare (and pa.rerea exprlmat~ de partenerul tau dezvaluie ~iferer$1 intre voi. Cum ip vei cia searna? Va fi 0 opinie speD lui sau ei ~i va intra in conflict cu propriile pared ~i idei.

se intampla a~a ceva, nu dovedi Iene emotionaHi; tine dl reacpa cea mai fadla. este aceea care survine eeJ mai

. Opune-te tentarei reacti-ilor reflexe, furioase, cand nirteneru.l dil glas unei diferente esenpale in privinta filozo

ide via!<'l, a emotillor sau a nevoilor. Chiar dad!. nu e~ti

~ sigur care ar fi reactia cea mai productiv:!, incearca sa .un iubit sensibil sall 0 iubita sensibila:

Ascult! simtamintele pe care ti Ie ID:1.parta~te partenerul! im,elege acele senti:mente! Valideaza perspectlv3 urucii a partenerului, filra sa emip

judeclti la adresa acesteia! Respeetii-i perspectiva personala ~i reacponeaza la ea

aaIl'dAndu-i consideratie ~i fc1cand efortul de a gasi 0 solupe sA nispunda nevoilor fli sirnt<'Unintelor arnandurora.

ilfel vei ~i sa combini reaJmente cele doua culori ale

."A' n.A.A. 5JeM MAlIMPORTANTAABILITATE 159 ~!~ •• n :::.=..:UL:-:-._--------=----=~

~. A .~" I E' d fi . "Ce tampenlC/ :xJ ,,1 a, asta ar 0 iSUfl visUi sa.l1'ilie~ti pe adevarata aventurA! Eu

o harc~H N-o sa F1e n-am visat pan1\ acum 1a plltem pemtitc ~a a~a ceva, dar sunt dispus ceva niciodata." ~ iau in considerare

aceasta posibilitate." ,

Dar! vrei sa fij sigur ca e~ti un iubit sensibil sau 0 iubita BeJlSibiIA in orice situ~Jie, fil in afla fel incat relapa voastr!!. sa CllIlStituie un mediu SiguT pentru partener, astfel Incat sa-p poali impArtA~i sim¥amintele ~i nevoiJe sale, chiar daca tu nu Ii de fiecare data Ia indemMa reactiacea mai bun!!. sau cea IlIIi adecvat!!.. '

-------

.,Eu nu beau motiYe personaJ.. n-am ~ tejw:l«dd_1dati Si'l bei un pahlrew i~im in societa

"Da' ?tiu c~ ~ti mor:odinoas~! qti cumva in perioada aceea a lunii?"

,.. ~u-mi pasa daca vrei sa pleci lmdeva de Craciun! Eu raman aici, si cu asta, basta!" .

"Consider ca a bea alcool este un lucru inacccptabil din punct de vedere mer Tal si vreau ca si tu sa consideri la feI!"

II REAGlE JIGNlTOAKE

aJori

Diferente degen

Opinii, preocupari, a!,'tept~ri

DlFERENTE

Personalitate I .,Vreau sa. merg la petrecere ~i s1\-mi v~d prietenii, iar tu trebuie sa vii cu mine!'1.1

158 aND UNU PLUS UNU FAC NO]

sa vorbeasca pana dind fiecare dintTe ei a inte~ de ce anume are nevoie ceHilalt. Atuna ~i nUInai atmosfera de sigurantii creata, ~tiind ca nu se Vor ~ rnustra sau abuza fizic unul pe aitu!, cei doi pot" :imparta~easca ~ntimentele ~i ne~oile,. fapt ce ~ desigur, cele mal profunde doua mvelun ale intimi~

Tabelul de rnai jos poate sa ilustreze mai bineunete..... diferentele pe care este probabil sa Ie in~ti ~

reactiile tale pot sa-i dernonstreze partenerului sideratia pe care i-o porti sau sa-I jignea~~

11A: pRIMJlo.$I C'HAMAl.lMPORTAN"TA ABlUTATE 161

~e celaIalt ~i eanstruirea unui far maritim deratl ~ Pr ti' anii "'.. .. irairric pr€CUdl stanca. ac ca m estaIu con51~~c, mMJ eu un proiect de construcpe -In aeest eaz,

"",sea ro.. ~ . A ,,'

'r" irea UI1ui far. .....l.IIpa ce al meeput Sa. sapI pentru a cons;~atia, llei vedea neintarziat imbunatatiri in relatia

Je din care oonstruie9ti sunt toate cuvintele "de l'i~ e care Ie roste~ti. Ie scrE sau i Ie transmiti partene. . pactiunile tale; aeeste lespezi de granit iti vor ina.lta

lUi ~ s~s ~i-l VOl' face de neclintit in fa!a furtunilor. din far va fi reprezentata de inventarul tuturor

LlJlIl\n~or pe care Ie ~re~e~ti ~1 Ie ad~ri la p~rtener. ~u ca~ tarul va fi mill. complet, eu atat lumma va h mat

udtoare. Dup! ce ai conslnJit fa~'[d, car: are acum 0 fundap.e inalta, Iernicli, relapa till \·a fi 0 nava u90r de condus pe calea ~ Indiferent ce furtuni ai traversa, daca farul ada~ lumina consideratiei, aceasta lumina puterniea te va

uziaproapede fiocare data, fara gre~eala, inapoi in portul al iubirii ~i al infimitaJ.ii.

latA cum pop incepe sa-p:construie~tifaml considera~ei:

1. AlcMuie;>te 0 lista eu toate aeele insu~iri ale partenerului pe care Ie pretuie~ti. Cn cat e mai lunga lista, eu cat oonsideratia e mal put-emiea, cu atat lumina din acel far va fi mai intensa Cfuld le afli in pragul conflictului, revino la lista. Ea iti Vil da farie ~i-ti va inspira considerapa; cum ai putea sa nn simP. a~a eeva cand prive~ti 0 list! atat de lunga cu 'I:rasaturi concrete, ce merita pretuite? Pune lista la vedere In casa ta, in loeuri unde s-o pute!i vedea in fiecare .zi ~i tu, -,?i - mai important parteneru1 tau. Orice om are ealitap minunate. Gande~te-tela triisilturile de personalitate ale partenerului tilu (introvertit V5. exhavertit), la infati~are, la tiparele de gandire, la caracte.risticile de gen, la tiparele de credintA, la valorile irnpiirti1-'?ite, la abilitatile parentale, la preocupilri, opIDii S;i te)uri de viata. Personalizeaza-!i lisla! Aratii-i-o parte:n:eru1w, apoi faceti cu regularitate schimb de liste.

Al doil@a act al manifestarii consideraJitt !ista lucrurilor de respedat

160 CAND UNU PLUS UNO FAC NOI

RespedareaA

deosebirilor dilltre tine ~i ~ doua scopuri. In primul rand, lti validezi parten du-l sa. se simt~ in s~guran!~ in c~ndip.u:in care~~. su.nte ~I ce nevOl ar~. ~ a1 d~ile~ ran.d, arnandoi doha'-';;;'plm puterea de a mamta m direcp.a cOmun.icArii-;u:.cIi duce spre cele mai profunde dow niveluri. ...

Facand acest legamant "Recunosc c<'1 noi doi •. bim in multe feluri, dar diferen!ele nu vor mai Ii ""'disputa, ci baza unei mai bune in!elegeri" - Creezi intimitap.i. Nu renunp. la opinille tale, nid nU-Ji a~

racteristicile proprii spre a deveni identic cu pa ca. doar accepti sa yezi punctul de vedere al acestuia tntr.o...... na noua, toleranta ~i deschizi astfel poarta spre ~

Odata ce iei aceasta hotarare, relapa voastrii va ajunp... tarnat 1a un nivel mai profund. Partenerul se va silntifai... ran!a ~Hi va putea imp.:trta1;>i sentimentele!1i nevolle tu te vei simP. in siguranta 9i p Ie vei putea implrtlp... tale. V~ti .~cepe sa sahsfac~p una ~int:re ~e\Toile cruciIIe. ondirel fnnte umane: neVOla de a fi pretuit.

Va fi nevoie de exercitiu. in definitiv, in acest pune problema schimbarii unor reaqii conditionate, inUlrite pe parcursul unor am, ba poate chiar a unor Se pune problema transformarii reaqiil(lJ' negative reacp.i pozitiYe. Fiintele umane nu sunt moop; nU)NIIlIltl apasam un buton 9i sa ne inJocuiill toate reac!ille nesatiftar unele pozitive. Dar te poti condip.ona treptat, sa-!i controlezi reactiile negative un prim pas ~

catre consideratie. Pop invata sa prive:jti aspectele ale luerurilor, inainte de a-ti lasa iritarea ~ te ad~

pe calea lipsei de respect, a jignirii.

In cadrul seminariilor pe care Ie SU5~, fac 0 .......

lntre rezultatele cumulative ale manifes~riicu consecvillfl.

162 cAND UNU PLUS UNu F'AC TfA:r .....·-· .:.:..:-----

~

NOI

2. Alcatuie~te 0 listii cu IUcrurile pe aduce in viatata ~i care-ti inspira ~~~ tiizi ;;i n-ai avea fara partenerul tau.? 0 ~_

varat fericitii e 0 persoana recunOSdltoare. ~ jur ;;i vezl de ce anume te bucuri in. ila!st L

Pentru mi~e personal, un benefidu eu important! In aceasta privintii este credinIa Dunmezeu. Sunt mereu COIUjtient de ceea Dumnezeu prin creatia sa ~i ca r:3spuns ]a mele. Reu~esc intr-o mai mare rruisur! ~ m.I~ sa-mi pretuiesc partenera, fiindea eu .. persoanc'1, sunt atilt de implinit. Dad ne ~

asupra lucrurilor pc care Ie avem, nu asup.ra ctIcir lipsesc, atitudinea noastra este mult mai ~:.. vine mult mai u§or sa manifestam consideral .. ceilalti.

3. Alcatuie~te 0 lista cu toate lucrurile banaJe ~.. la partenerul tau. Viata nu e 0 vacan akatllita dintr-o succesiune de lnbUnplUi MticIfeIt trebuie sa inveti sii Ie cinste$ti ;;i poe acesta. compune 0 listii cu intamplari cotidiene: partenerul tiiu i;;l indepline;;te activit':i!ile zimtat l1li cum spala ma$ina, face curat in garaj, i~ perle pInd cluce gunoiul. Giise$te lumina din ungheme de.aIIbi intunecate. Dupa ce ajungi sii-ti Vez1 partenerql tregime, indusiv aspectele banale, il pop deplin ca persoaniL

4. Aldituie;;te 0 Esta cu tot ce-ti displace la pat1enertl. vatii sa "vanezi comori" - instrument importllltt. construirea unnl far al consideratiei trainic stanca;;1 cat mai inalt. Tine minte cil tu ~ parIlmendll v-ati angajat sa va acordaJi reeiproc nu cloar impaI_ tel, ci importanta cea mal mare, considerand d meritaJi un respect profund, laudel ~ consideratle;8d restrictii· V-ati angajat sa va considerati unul pe"o comoara, iar aceastii atitudine ~ vll guVI

faptele;;i toate spusele, chlar §i atunddnd apar

...... S1 CEA MA[ AABIUTATE 163

tenpal negaiiv. A$ldar, ca~d :par situatii, vorbe ~i eu po .negative - ceea ce se va mtampla la un moment acJ1~ sigurant! _, mvata sa cauti elementul pozitiv,dat v· ~t tr 'V_v doar asupracareIa sa e concen eZl. matoarea e acorn ~ t' '" 1on presupune cautarea con~ lent.. a aspecte or pocoJl\ .. hE ., d. 've intr-un conlexL neg,a uv. u am reu~lt mtot eauna ~b lise5C macarun aspect pozitiv al oriduei intarnp1.3ri)<IS . d . . t b' valive. Pentru a escopen comon re me sa te

XI<>' Xneg .~. - d' turi1intrebi: nee pot IllV..)"" san ce am illVatat ill trelsa e potenp.al dezagreabile ale partenerului meu? Ce ar trdJui sa fac penku a tr-.msfonna acea perceptie negali

vI intr-UIla pozitivi1?" J)eSCOperirea romoril.ot din spatele incerdirilor pe care Ie

~zi constituierea mai rapida, cale din cate cunosc de a~ valoarea pe.l'5OnaU! {ii de a-ti rafina perceptia asupra

iei voastre. Exercitiul de mai jos este unul pe care 11 foUnpreuml cu sofia mea pentru a descoperi comorile

incercMile prin care trecem. Poate ca va functiona ~i in

"ostru. Lnparte 0 coala de hat-tie in ~ase coloane, pe care Ie denu

. dupa cum unncaza.: 1) Ce-mi place la mine insumi; '1 Ce-mi place la parlener; 3) Incercarile noastre din trecut;

AbilitA~ de sprijin, utile; 5) Re.zultate benefice ale incerciriJor; 6) Iubirea in acfjune.

Cf.mi plnla- Ce-mi

pla<..-e la partener

htcerci'hiJe noastre din !recut

Abilit~p.

de sprijin,

utile

Rezultate benefice aJe lncer-CilrilOT

rubirea in ,acpune

I

I

164 CAND liND PLUS liND FAc NOI

In primcle doua coloane noteaza eel p~ re-~ p1ac 1a tineinsuj::i ~i trei lucruri ca.re-{i plac la

In a treia coloana noteaza lucrurile C"a-re au ~

turi, stres ~i tensiUTIe mtr€' tine $-j partener. EIe sunt pe~ient~ du~er~ase ce dau na~:tere la m.inie, am~ai... fermta m d Ifente grade. Unu oameni mi-au spus ca dureros si'! notezi toate aceste lneerccUi dintr-oda' poate vei prefera sa te concentrezi, pentru moment. sau doua, iar de celelalte sa te ocupi alta da~.

In a patra coloana noteaza oamenii care te-au "JUtIt1l versezi mcerdirile mai grele $i/sau abili~We foI, .... sau de partener pentru a va rezo]va <.u sucees P"IIl..... Poate aj::i descoperit ca va sunt utile imaginile poate ca preotul de 1a biserica v-a dat sfaturi in situaj::ii mai cri tice.

In coloana a cincea noteaza ce rezultate erezi ell a cercarea prin care aj::i trecut_ Daca la inceput nu-p vinelllllir in minte, arnint€$te-j::i ca lncercarile pot d.a ~tere Ja aspecte ale iubirii; lncearca sa-ti amint~ti d.acl acea plare anume te-a ajutat sa te iube~ti pe tine insup sau be$ti partenerul mai mult_

.In ultima coloana noteaza in ce fel efectele benefice cercarii ~-au modificat comportamentul. Scopul ~

eu care ne confr1ll1h'l.m este acela de a ne ajuta d noa$tem mai bine ?i sa ne iubim mai mult, pe noi ~

partenerul nostnl. Poate Inca te indoie?ti de faptuI cA lncen:.mJ.e pe

traversat au comori mgropate in adanc; haidc atund tam impreuna cateva exemple.

1a hotararea de a considera ca ideile, gandurile, preocuparile, a~teptarile $i telurile de viatt'l ale par.............Il!Il hol

sunt putin mai importante decat ale tale. Aceasta este buni'! cale de a-ti spori considerapa_ 0 asemcnea atitul aduce in dlsnicia ta mai multa insufletire ~] mai mulle riente pozitive decat orlce aIt lucru, dar e eel mai greu $i cel mai U$or de uitat. Partenerul va obselVa fMll intirziIIt

EIV\'flA: pRTh1A$I CEAMAI f!1;WORTANTA ABIUTATE 165

~Yei incepe sa amplifici consideratia ~i stima jJltbarea, 13 .

rzii Ie aco . . ' ~ sa eomunici, mal aies prm ascultarea reflexlva -Lt,,~~ ternica modalitate de comtrnicare din lume, pe rnal PUexpliea pe larg in urmatorul capitol-, cand aveti

VoIll F I d fi . b· -b-l

leo

,_ 1 gere serioas3.. 'aptll e a un IU It sensl I sau 0

:~ibila mar~te respectul din relatie, iar parteneruI se

mai pretuitd descoperi care sunt principa1ele nevoi ale

can .J1ui ~i-P promiti- sa petred zilnic diteva minute a contribui la 1mplinirea lor, partenerul va remarca

~u angajament fata de valoarea sa. Considerap.a se I~te ell fiecare. noua mcer;care de a d\spunde in mod

tiv ne\'oilor celUllalt. Angajeaza-te la constr~i~ea unui :.ar a1 considera~ei ~ r~., Ill; astfel te vei protepc m fata vlltoarelor furtUfil- eu cat .inalta este consideratia, cu atat relatia ta va Ii mm protedee\'entualele vatamihi. Dupa ce construie~ti farul, te vei

ia tot mai mult de partenerul tau, intr-un mod foarte foarteprofund- Daca dai prioritate conside.ratiei $i i'ncepi

Ii manlfe~ti :;;i sa-Pc proclami respectul in fiecare zi, vel £i p~atit sa ajungi la destinatia ghidului relati-ei optime, in

in care partenerul tau i~i pastreaza toate sentimentele $i .oile, eel mai profund loe de pe pamant: sala~ul inimiilncepand sa-ti manife~ti zi de zi consideraj::ia, vei dari ca,

ininterac~unile cu partenerul, sa incerci cat mai multe dintrc urmatoarele modalitati de a acorda consideratie:

l.Metode de cmmmicare. Comunicarea autentica, prin intermediul tehnicilor cu eficienta demonstrata, cum sunt imaginile verbale sau Clseultarea reflexiva, constituie cea mai rapida cale spre inirna parteneru1ui tau. Ea estc cea mai directa modalitate de a-i spune partenerului eli vrei cu adevarat sa ascuIfi. ce sentinlcnte !Ji nevoi are; ea vrei ca discutia voastra sa fie cat mai plina de micz :;;i cat mai agreabila eu putinta; ca-i respeqi simtamintele ?i necesitatile ~i-l vei asculta eu adevarat. In

fIA= pRL\oiA $I CEAMAI IMPORIANTA ABILITATE 167

~asiunea iubirii de mceput se potole~te, pe ~s~cul iubirii mature, este firesc ca aspectele fizice ~ I tiei sa se dirninueze. Nu accepta sa se mtample ale rercru! Hotara~te-te sa mentii contactul fizic" fie $i acest .U

prin gesturi marunte. Un sarut ritual. inainte de

nutna1 'b d ~ b '" .•' dinlineata din casa e mal un ecat a senta S<1rua leSl 1 f' . ti" dali! '. Tine nUnte, contactu lZlC cons. tule rno' tatea to ~ltretinere la nil;rel celular a consideratiei ~i a iubirii. de Ill. . " d' I' 1 . _ll~sa sa dlspara JJ1 re atla tao

4 ~~trirt.!a. Echivalent~JI g~ecesc pentru ,,~el ce nutre?te" . traduce in englez.a pnn husbandman (hteral: "sot-bar:t"); in contextul ~ctivitatilor agrico?e~ el des:mneaz~

lldinarul prOfeSlOnlst, care culhva pamantul $1 rgrije$te plantele. eel ce nutre$te, ~dicA cel care hra:este• ajuUi la cre$terea unar fiinte. In gradina, aceasta p~upune sa ll~i plante!e ?~ s~ Ie a$ezi ~stfer inc~~t sa pritneasd! lumma soarelUl. In domemul relatlllor, nutrirea inseanma cam acela$i lucru. Ea este un aspect esential a1 considera~iei, fiindca presupune sa te ocupi de simtamintele ~i de nevoile partenerului. Prive$te acest lucru prln medierea perspectivei gradinaritului. Cum faci plantele sa. creascil.? In niciun caz racnind la ele! Le facl 5ii creasca acordandu-Ie atentie. Acela$i lucru este valabil $i in cazul intimitAtii. Nutrirea are patru PMP diferite, patm parti care nu sunt negociabile: sentimenhJ.J prafund inradacinat de siguranta, conversapa cu miez, momentele afective sau romantice $i atingerea fizica pozitiva.

5. Folosirea lncercd,.ilor pt!lltru a te dezvolta. Cu acest aspect reveniro la atitudinea ta fata de conflict. Daca prive~ti

contlictul ca pe a ocazie de a te dezvolta »i de a obtine intimitate, nu Cil pe un e?ec aJ relatiei voastre, fu felul acesta iti man.if€$ti consideratia fata de partener, mcearcll siHi pa~ atitudinea potrivit careia te afli implicat in acea I'elatie pentru taata viata ?i astfe! nu vei mceta nida clipa sa invep. din rnicile zdruncinllturi ocazionale. Cand consideri conflictul un lucru minor,

166 CILl\JD UNU PLUS Ul\ilj f'AC NOI-cartea Lasting Marriages (Casnicii durabile) cupluri cu casnicii indelungate si feridte' ........... abilitarile care Ie-au fast utile peTltru a-si nida. Chici ce se afla in fruntea listeii --..-..... vorbim, varbim mereu!" ii spunea unui 0:;.. meie casatorita de mai bine de 50 de ani, ~"'L

fericit. "N-am facut niciodata ceva fArll SI intre noi mai intai. Nu lasam nimic ~ ardi noi. Nu suntern mereu de acord, dar eu n _ ... pentru felul cum gande?te, iar el rnA respectl

2. COl1fruntarea cufiJrin.. Furia este du~manulCOl 1'1:'.....

In cIipa in care te r.1ste?ti la partener, respectuJ

pe fereastra. Gande~te-te putin: dind enervandu-te, ?i arati asta prin cm'i.nte, aetiunf tudini, practic ii inchizi u~ in nas consideraPei...... care iti controlezi mania indica gradul tau de fatil de consoarta. Oare partenerul tau menta sa ....... la el, sa.-! insulti, 5.1-1 acuzi? Nu! Ai ar~ta ~ partenerului inseam.na sa-i demanstrezi cli-l COIIIWmIl persaana care merita lauda ?i, la nevoie, . Stabile?te 0 regula nedintit.1: anume ca, dup! ~ neintelegerii, indiferent de deznodamantul eJ. ierta partenerul. 0 saFe spunea in cartea Marriages: "Tine minte regula de aur; nu-i san gata, nu arunca cu abiecte, nu tipa?i nu plange.At. dare! fii dispus sa cedezi!"

3. Satisjacerea nevoilor fizice. Cantactul fizic reprez.intl.• sideratia manifesta. Studii!e arata c~ femeile au sa fie atinse irnbrati?ate, sarutate, tinute ]a caldura - de eel putin opt ori pe zl pentru nismullor sth;,i p.1streze echilibrul. Fiiute1e UJnIlIe_O

nevoie innascuta de atingere; nou-nAscutii pot pur ?i simplu din cauza lipsei atingerii. Indiferentdld este 0 simp!a mangaiere pe obraz, dad-i tii laIt pret de diteva dipe sau este 0 mangaiere pe . gerea ta spune cat 0 bibliatecil. intreaga~ ea lepezBI traducerea fu limbaj fizic a iubirii ~i a consid

Recunoa~terea afrontului

:RATJA: PRIMA $1 CEA MAl IMPORTANTAABll.JTATE 169

~. afrontul paate fi subtil, dar eu am lnVatat sa caut VneD1\ unui "semnal de alanna" mentaL Ori de dHe ori .~perior partenerului, crezi ca modul tau de gandire

siJI1b S X·l I " .. cored, ca. preoCupan e ta e sunt mal Importante, ca :: tale sunt superioare, d a~teptarile tale s~t m.ai co

inwrci instantaneu de pa.rtea cea rece a zldulUl eon~t~ revenind 1a IDvelurile superficiale de intimitate. Ba n. ;:; sentimentul de superioritate te poate duce In oele snal~i1 direCt la tribunal, pornit pe infaptuirea divortu1ui.

lata 0 intamp1ar~ ceo ilustrea~a cat de u:or ~i de firesc est~ crezi ci1 propriile Idelvsunt ~al b:me decat ale partener:uUl.

sl u

doi-trei ani in urma, eu ?l sotia mea am avut 0 nemteC privind modul ~ e~re sa ne alcatuim testamentul ~ ia\'(}Mea copiilor nO$tn. Nu reu?eam sa dl.dem de acord 1?1 diSCUtllle pe aceasta. tema erau mtotdeauna dureroase. Am

t sii ne mtalnim cu trei prieteni care sa ne ajute sa rezoldJII aceast1l. chestiune potential exploziva intr-un mod calm ~ respeetuos.1n drum sp.re casa prietenilor, mi-am dat drumullaguracea spurcata 1?1 i-am sugerat Normei cil. se va simP. rusinati1 cand va aHa, in scurt timp, de la "consilierii" no~tri,

defecte grave avea rationamentul ei. Nutream convingerea intiti1 di ideile mele erau superioare ideilor ei. Sigur, va

pll!tti imagffia cum a reaqionat Normal 1nsa dupa ce prietenii ~tri ne-au ascultat Cll atenpe, ell totii au fost de acord

W, ali1turi de ei ca ideile Normei erau mai bune. Pe ea, odamfultul a earn nelini1?tit-a, fiinddi s-a gandit ca rna

\'Oi supfu'a. Dar nu m-am suparat, jar intamplarea mi-a demonstrat eat de firesc este sa eredem eil ideile praprii sunt intru c.atva superioare.

In cartea mea, Lope is a Decision (Dragostea e 0 decizie), am descris cele mai des intalnite zece afronturi din orice camin, ~ cum mi Ie-au relatat cup]urile pe care Ie-am intervievat. Vezi dad! vreunul dintre ele ip este cunoscut:

1. Aignora sau a denigra opioiile, sfaturile sau convingerile cuiva (indeoscbi a aduee critici credintei sale religioase).

2. A te ingropa In fata televizorului sau in paginile ziarului cand eeHHalt incearea sa comuruce.

CAND UNU PLUS UNU FAC NOI

~omparativ eu importanta iubirii ~i a leg~ Ii ac?rzi eonsi~erape parte~erului. In cartea Marnages, ° sope spunea: "Slgur d'i Yei avea certuri. E caraghios s~ crezi ca nu var aparea! relalie ar Ii aceea? Dar ele nu sunt sufic:ient de sa creeze 0 problema adevarata."

6. lnsani1to$irea relatiei nesanatoase. Dac:1-ti dai 5ea1J1l<t

prins intr-o relape lipsita de cO~idera~e,va b'ebwra.. ~i partenerul tau sa va cercetap reciproc sufletul. prin a-i pune partenerului trei intreb~ri: (1) Pe 0

Ia 1 la 10, in care 1 mseamna groaznie, iar 10 uncle ai vr,ea sa se atle relapa noastr~? (2) Pe'o Ia ] la 10, privind lucrurile in ansamblu, unde Ii relapa noastra a9a cum e in prezent? (3) Gin-dind relap.a noasrra, care sunt lucrurile concrete pe am putea face in urmatoarele $ase sapt~mAni ~ ar apropia mai mult de valoarea lO? Dupi r~spunsurile partenerului, nu Ie uita, nu Ie negJ.1IIl

minimaliza importanta! Cere-i in eontinuare sail sa intelegi ee spune;;i insista pana clnd pricep:'

7. Stabilirea granitelor personale. Oa, eu toJ:ii ne limitate, dar orice om are nevoie ;;i de granite. ~ intimitapi presupune sa descoperi granitele PI!IIOIlIIr ale partenerului ;;i sil. Ie respecp. C.md ii persoane timp 9i spapu pentru solitudine, iJj maaifeIIi considerapa fatil. de ea.

168

Opusul considerapei, afrontul, este cea mai distruI:tWt forta pe care 0 pop aplica relapei tale. C.ind ne batem altii, ii tratam - voit sau fara vaie ca ~i rum n-ar aveanldo valaare; de obicei, facem aceasta prin clitici nedn!pte, paralii nesanatoase, favoritism, lipsa de consecvenj:A. egoism, invidie 9i sub nenumarate aIte forme de ,,_...:t-U' verbala ;;i mentala.

bator

'1

J'lei senos

TlA PRJ1~N=16,..:.- :::..$I_C_E_A_l'v_W_IMPC__)R_L\NT_''__A_A_B_IT.._IT_A._'TE__1_7_1IERA· . -.~ezvaIP' lata mai jos 0 diagrama cu ajuto~l

alu orne~ti pe aceasta cale. Noteaza trasatunle ..saal~ artenerului ~i :efo.rm~leaza-Ie sub forma unor tl\~ Jtive. Dupa ce a1 pnns Ideea, exerseaza transfor~s~ctelOr "ne?ativ~" ,1n perceptii pazitive, Aceasta

. . esenta conslderat1e1 . •~ ,tuJe..---:-_ ------~------

::--;:;;A NEGATtVA PERCEPTlA POZlTIVA

Este din cale-afara de vioi sau de sociabil Este extrem de sensibil Este 0 persoana cu resurse foarte bogate ljii multe idei creative Este foarte econom

Este 0 persoana foarte expreslv3 sau dinamidl Este 0 persoana entuziasta, vesela, cu tnu}tli vitalitate Este foarte sincer ~i onest, eli convingeri putemice Are convingeri putemice ~ nu face compromisuri in privinta standardelor proprii Este 0 pe.rsoana foarte diseiplinata, eu tonvingeri puternice Este 0 persoana foarte inerezatoare in sine, sigura pe sine Este foarte ereatlY, foarte imaginativ

Este 0 persoano1\. foarte organizata ~i

eficienta

flea indri\znet

Rigid

[bninator

Pretenlios

Vstor

Cum poate consideratia sa transforrne o cearta intr-o conversatie sanatoasa

Eu~ sa te certi: ajunge sa-p urmezi emopile ~i impulsurile fi.re?ti, ariunde te-ar d uce ele, chiar daca asta inseamna sa trant~ti ~a, lasand in urma haine $i tacamuri aruncate pesle tot. Mai greu este sa porti 0 conversape, care presupune 10

gidi, atentie ~i, adesea, control. Da, pentru conversatii trebuie 51 munce$ti mai mult, dar ele Itt ofera 0 rasplata infinit mai

Cum sol golse~ti latura pozitiva a trclsi: negative a parteneruJ .

170 CAND UNU PLUS UNU FAC NOr ~ 3. A face glume despre punctele sJabe sau d~ ",

(sarcasmele ~i glumele mU$CAtaare funet:i~"" mem unOr irnagini verbale puternice ~i tamari durabile in relape).

4. A-i ataca verbal pe cei dragi cu regularita~. aspru, a-i judeca, a Ie tine predici farl pic de' :-.'Qh,

5. A nu Ie acorda importanta socrilor §i altor l'Ude tenerului, cand e yorba de pltinuit ceva sau de -.elk. care.

6._ A ignora sau pur ~i simplu a nu ne expriJna pentru faptele bune care ni s-au facut. ~

7. A da Curs unar obiceiuri dezgustcHoare in fafa lor familiei, chiar daca ace~tia ne-au cerut sI ~

8. A ne dedica excesiv altar proiecte 5<1u altor fel mcat tot ce se aWl1n afara casei s~ parl-;;~tant decat cei de acasa.

9, A initia lupte pentru putere, 1n unna cat-ora n'1mane CU impresia ca este un copil sau cl es~ cu asprime.

10. A refuza sa recunoa~tem ca am gre:;;it sau sI iertare.

Iti suna cunoscut vreunul dintre aceste obiceiuri? probabil ca afrantul este a problema :in cihninul sau in ta. Dar nu e totul pierdut; daca exista chiar ~i 0 ~de consideratie :in inima ta ?i a parteneru}ui, 0 putem at!: preuna, facand-o sa devina flacara.

lata un alt exercitiu care-ti va fi de folos la II v .inllOiWl.comori":

In carple mele anterioare, am camparat acfjunea de formare a reacjiilor negative :in reactii pozitive cu 0 Vi

re de comori: sa iei Yorba sau fapta deseurajant! din 5-0 rransfornu intr-un lucru pozitiv, din care pofj in'

l1A: pRl!>'tA?I CEA MM:JMPORTANTAABIUfATE 173

~., 'vea drept investitii in viitOTul propriu. Ca urIje; Ie pr~vusese ocazia sa pllila bani deoparte ~i eontiinc~ nu d ,,'~" D 'd " . d~ pe jumatate e punn}"l e1. ar eonsl era eu, depU1 bil" ~ " bani!

) ste a persoana responsa· "In pnvmta ' or,leta, eI nostea valoarea. e ellpc 'de alta parte, era ... altfel. II erescuse mama lui,

(,eO:~rl'l; ac~asta, !a ra~dul ei: eopil~i.:'e, in ~uropa, ~ d pl'l al Doilea Razbm Mondlal. De~] mtre hmp faml

~e;orge ajunsese instarita, luerurile nu fusesera intot':a astfel, iar el a fost in.vatat inca d~ copiliiTie sa stranga . de cate ori are ocana. In eonsecmtll, cu toate c1'i urma

i;;e de IlUlsterat, avea pu~i b.aru deoparte din di.fer.it~ teniri ~i se mandrea cu capaCItatea sa de a eeononusl. , sll-~i pastreze cconorniHe pana cand va putea sa se ,joneze devreme ~i sa petreaca timpul cu viitoarea

." ~~~: eu nu vad cine ~tie ee problema, dar hill sa diseu

:1Jt1 ceea ce simrt, a rilspuns Susan, respectand diferenta, in sa de\'ml'l belicoasa. Ce crezi ca ne va face sa ne certam? Suntmgrijorat, a repetat George. Tu mergi mai rnereu prin trele comerciale ~i-ti cumperi hame ~i alte lucruri. N-ai

pus deloc bani deopatte, iar eu nu VTeau sa simt ca-mi sunt lJI1enintate economiile. A~ vrea sa ~tiu cl'l poti sa-Ii adrni

'zi cum trebuie banii. Auzind aeeasta. Susan a uitat sa mai respeete diferente1c,

s-a enervat ~j a devenit defensiva. _ Sigur ca pot sa mi-i administrez!, a tipat ea, aruneand fereastrii respectul. Cum indra.zne~ti sa rna crltiei?! Am

muncit din greu, dar ineariera mea nu pop ca~tiga prea multi . de la meeput; trebuie ca mai intai sol rnunc~ti din greu,

sa capeti experienta ~i sa ca~tigi astfel respectul celorlalp! Nam avut ocazia sa pM bani deoparte!

George :;;tia d\ i-a decla~at lui Susan 0 reactie emop.onala de apMare, dar n-a raspuns cu strigMe la, srrigiHele ei. In ciuda tumurii aprige luate de neint.elegerea lor, a continuat s.'l-i vorbeaSdl de pe 0 pozitie ee-i arata consideratic. Mai intlii a apelat la validarea ei ca persoana:

172 CAND UNU PLUS UN£! fAC NOI

----..::..:mare; certurile va dep~rteaz~ unul de altul versatiile va apropie. , pe

. N~ci~ relape. nu es.t~ ~utit~ de certurr.. Dar daca pnnClpllle conslderatlel m nemtelegerile CO PartPr.-.....~ transfonna 0 posibi}a ceart~ intr-o conversatie ~_-.._ cativ sau chiar :revelator. 5a-ti arM in ce fel fonna o neintelegere este radical diferita dac/! partenerii:a.._. ficient de in siguranta pentru a-~i impartii~i sen~ nevoiJe, fara frica de a Ii se aduce afronturi. ...

- Ma tem ca ne vom certa din cauza banilor, ibarbat logodnicei sale.

Era 0 simpla pilrere, dar lU1eori opiniile se pot UOVIdI riculoase, iar aceasta a lovit-o pe Susan ca un glont. ..... George 0 poveste de dragoste ca-n basme: se certau pentru eel se respectau lU1ul pe altul ~i Ie plJcea ~1li timpul impreuna. 0 bucura nespus gandu] de a ~Ql tot restul viejii ?i de a-~i cre~te impreunc\l copiiL ~ ~tiau ca in anumite privinte sunt diferiti, dar pana Ia ment, deosebirile nu constituisera 0 amenintare 1a a~ .. lapei lor.

- Mai exact, la ee te referi?, a intrebat ea, ~vtind. - Sunt ingrijorat, asta-i tot, a spus George oftand.

avem pareri foarte diferite in privinta banilor ~ a lei eare-i folosim.

El a f~cut primul pas in directia manifestarii consi, rceunoscand diferentele intr-un mod deschis, fArI tari. Dar cmar ~i in fata aeestei abordari blande. Susan simtea amenintata. $tia ea intre ea ~i viitorol ei SOf exist( cIo. ferente, dar nu i se pareau prea importante. Pchinlii ei deau in eonceptul "a trai cIipa" ~i 0 creseuseri! in conseciDII: eeonomiseau, dar nu aeeeptau sa Ie lipseasca nimic. crescuse eu resurse nelimitate de bani de buzunar. Nu, eea niciodata griji in privinta eeonomiilor $i se simJea til guranta ;;tiind ea parintii 0 vor sprijini financiar cit timp avea nevoie. Susan terminase faeultatea $i lneerca sA~ carlera in industria de divertisment, iar pani! la acel moment fusese fortatii sa accepte servicii eu salariu mic, dar cu

:I1A

:pRIMA 51 C'E.A MAl IMPORTM.,rrAABlUTATE 175

~nta eu potential exp}ozi,::, i-a condus pe ~9S~ en spre 0 mal b~ intelegere. Inainte, Susan 11 . parten George cam zgarcit, iar el 0 considera pe ea cam .rape Dar dupll ce au discutat atitudinea fiecaruia fata J~~inanciara proprie $i fata de cea eomuna, ~i-au d,?-t

lUa~a mandoi s-au fa-cut vinovap de lipsii de respect. In ~! a peete reciproc alegerile $i simtamintele, fiecare a ~1 ~mittte pareriIe celuilalt, pentru ea erau diferite de 'at J11 • I . " . 1

1 '1' Acum au aJuns ee putin Sa cunaasca motive e propr ..

tele deosebirilor . , ... . spa ersa tia a meeput pe un ton mcordat fimd ~l pmna()I\;usan"sau George i~i exprimau 0 indoiala eu privire la I iata lor via~a camuna -, dar Susan s-a simtit u~urata Pce au vorbit. "Parea eil George e In 1argul lui vorbin. despre ceca ce simte, de~i nu erau neaparat lucruri "spune ea. $i pe parcUI~ulfun:egii conv.ersap.i, chiar ~i

.cand lueruriJe au devemt tenslOnate, rru-a demonstrat ca face dortul de a asculta gandurile ~i sentimentele

care Ie rostesc, de a-$i pastl"a flexibilitatea gandirii. Asta ar!tat cat de mult tine 1a mine; mi-a demonstTat faptul ~ era ingrijorat. maea! Incerca sa nu rna judeee. Acum

cA-l cunosc ceva mai bine ?i ma simt mai in largul meu, siguTa cA $tie alat de muIte lucruri fu plus despre mine."

Respectandu-sc reciproe. Susan ~i George au detensionat eeart! care, fara indoiala, le-ar fi provocat probleme mai rziu, in casrucie. Au folosit momentul de eonflict ca pe un

prilej de a ajunge sa se in~eleaga mai bine. incearca sa procedezi la fel data viitoare, cand vei fi pe

punctul de a te certa cn partenerul. Am vorbif in eapitolele anterioare despre dezamorsarea conflietelor; manifestarea coosiderapei sirnplifidi $i mai mult proeesul:

1. Controleaza-ji furia. Aeeasta e problema cea, mare, bomba nucleara a relatiilor. Trebuie sa inveti sa-ti vezi furia ea pe fitilul unei bombe extTem de real~ fu funpul divergentelor. Tine minte: neintelegerile sunt daar expresia deosebirilor dintTe parteneri. in lac sa cazi prada primei reaetii emotionale, furia, descopera diferente1e

174 CAND UNU PLUS lINU FAC NO.

- Susan, $.tiu ca e$ti responsabila ;>i priceputl a inceput el. .

Apoi ~i-a plasat vorbele intT-un Context at consideratief: ~_

- lti spun doar ceea ce sinH. Te plangi d1n~ cheltuie$ti, oricu.rn, $i asta rna fugrijoreaza.

- George, de cele mai rnulte ori cand merg fn tnI comercial, nu cumpar nimic, a raspuns Susan

ti "·t~. peconversa. e, acum, c.. se slm.ea ill slgurantA pentru t13$i gandurile ei. PentTu mine e un miJ10c de a dupa stTesul putemic de ia scrviciu. Iar cand cum . iml cheltuiesc banii cu intelepciune. NU-i arunc Ja~~

i 3$tept sa-mi acorzi prezumtia de nevinovlltie. - Cred ca n-arn privit niciodattl lUcrurile in

spus George'_ Ineearca si'l rna fute]egi, te aud cl te privinta barillar, apoi vii acas.i1 cu diverse cumpara~~ nu inteIcg de ce.

- George, nof doi cheltuim diferit, dar asta nu ___ ca vreunul dintTe noi ar fi "iresponsabil" in com~GI_ Walt. Tic nu-ti place sa mergi 1a cumpolrllturi, dariJi cantele exotice, a sublinlat Susan. Eu nu merg nidodaM ... vacante exoticc; lmi place sa-mi vizitez rudeJe ~i p~'

- Adevarat, a ri1spuns George. Dar am nevoie 51 dupa ce ne dis<'Horim vei respecta banii mei, banii tii no~fri $i ca te vei gandi 1a toate nevoile noastre in 61 NU-mi pl<ace sa fiu singuru1 care sa fie nevoit sa SPUlll: "* putin, hai sa ne gandim bine!"

Observati ca George l$i imparta$€$te deja sentimeatelt" nevoi]e. Respectand deosebiriJe dintre el 91Susan ~ d..... du-1e, trece impreuna cu ea poo poarta spre intimi.

- Mi se pare cored, a acceptat Susan. Dar eu am de respect din partea ta: tTebuie sa respeep faptul cJ mele SUIlt bine informate ~i cumpanite, ca sunt un adult. ponsabiJ, iar daca te ingrijoreaza vreun lucru, s1i-1 clisc:utf CI mine, in Jac sa-mi spui ce sa fac.

_Plin de succes _Creativ _Ta1entat _Plin de resurse _Prietenos _Grijuliu

_Bun _Jnteligent

_Atrag~tor

_Darnic

_ArnUZant _Curajos

AI treilea act a1 manifestarii considera~ei:

proclamar,ea ei

TlA PRUvtA $1 CEA MAl IMPORTANTAABnITATE 177

~durora sunt valide. Cauta solutii ce ~~ ... Ibnu doar compromls, Cl ~l co 'a orare, in <l$a fel meat >~ nici celalalt sa nu-~i sa~ifice opiniiJe, sentimentele

unaile. Combina~-v~ p~r~r:le, n~. Ie eliminati· Exista fa ca veti reu !;)} sa gaSlft solutiicare sa va faea pe

,doi fericiti· ..,. ,rda-ti un rag~z ~ntru a blfa. ~e hsta de mat Jos carac

'ei1e, calitatile :;>1 1ll:rIb~tele pozltive ale parteneruIui tau; uga ~i alte trasatun.

Oda~ ce te-ai decis sa cinste~ti deosebirile dintre tine ~i

r ~i ai ald\tuit o1ista completa, un inventar al tumror "or de respectat it venit timpul pentrual treilea act din

procesul maniiestarii consideratiei. Roste~te-ti consideratia, scrie-o, afi;;eaz-o! Prodam-o! Consideratia nu poate exista in tacere. Gande;;tc-te 1a lfimea speetatorilor de la un mea de fatbal, la publicul

ui film de mare succes sau 1a cei adunati sa asiste la 0 cu.unie. Oamenii nu-~i manllesta In 1ini:;;te pretuirea fata de

I'Chipa invingatoare, starurile de cinema, mirii imbujorati. 'u; pretuirea explodeaza in ovatii, aplauze, lacrimi. Tocmai

acest tip de consideratie trebuie sa-l aduci in relatia tao

176 CAND UNU PLUS liNU FAC NOI-pe care Ie ascunde cearta. A impiediea . ,. ~ fljctului, cauzata de marue, este eea .rna~__ tate de • te 'sigUTa di 'itua~ ". v. devon; ~ lata 0 solupe simpla, ~i totu~i efu:jentc\: nit,." . 10. Da, e chiar atat de simp1u! Num~ p, ....... fite sa reacponezi 1a 0 posibilii nelntelegel pecta ~i abia dupa aceea acPoneClZ.;1. Aceasta funa de 1a cursul ei ?Hi va pennite sa plonjeajluri1e profunde. • ......

2. Amintefite-fi ~i fntifre;;fe-/i rnereu considerl partener. A decide sa-p. manife:;;ti co

nsider8Ji

part.ener estc primul pas pe care lrebuie 81.1 este absolut esen~ial sa-p amint~ti ~i sJ1.Ji aceasta hotarche pe parcursul conversaPilor Prima ta reactie va fi sa te infurjj ~i s.'l te ~DP lnvinovatirea partenerului sau pe descArearea proprii. Dar trebuic sa lnvep sA-i acorzi PJiorilatl ... tenerului In fata acestor emop.i, in mod COl1$tientli manent. 5a-p cinste:;;ti partenerul j'nseaIIUlli 81.1 distinqie mai presus de emotiile trecatoare ~ dezi sentimentele, fara a Ie judeca.

3. Cere ajutor. Daca nu i'nte1egi punctul de vedere teneru1ui, cere-i ajutorul. Din nou, da, solujia atM de simpla - :;;i extrem de eficientc\. Cere-i fieari, imagini verbale, indrumiiri, cere-i 81 Ie vezi 1ucrurile din punetullui de vedere. tncepe presupune ca perspectiva sa este validA, apoi 5-0 inte1egi. Crede-ma, partenerull.'tu se va simli pentru faptul ca i-ai cerut lamuriri.

Cauta de hecare data solutia care sa vel fae! pe ca~tigatori, fiindeel ea exista 'intotdeauna, chiar dacJ vine sa crczi. Considcratia funcponcaZel in dublu sens. tu, ciH :;;i partenerul tau trebuie sa creati 0 tl considerapei pentru a gilsi acea relatie intirrul, Considcratia unilatera1a nu dil rezultate niciodata! trebuie sa pleci de la premisa ca, in orice neinfe:

_Plin de sueees _Creativ _Talentat _PIin de resurse _Prietenos _Grijuliu

_8111\ _lJ\teligent

_Atrllgator

_DanUc _Amuzant _Curajos

.~ pRIMA $1 CEA Mlu IMPORIANTAABILITATE 177

~lamandumra sunt valide. Cautil solutu ,ce "te e . ., 1 b ~doa r compronus, 0 ;;1 co a orare, l1l a~a fel ineat ~ci ce1~lalt sa nu-;;i sacrifice opiniile, sentimenteie

, cornbinati-va parerile, nu Ie eliminati· Exista e·

x veri rew;;i si'l gasiti solutii care sa va fad! pe

if,1 Ca • . ferici~·ri un ragaz pentru a bifa pe lista de mai jos carac

ciJe,c~litatire ~i a~ib~tele pozitive ale partenerului tau;

uga ~i alte trasatun.

AI treilea ad al manifeshirii considerafiei: proclamarea ei

Oda~ ce te-ai decis sa cinste~ti deosebirile dintre tine ;;i or ~i ai alci'ltuit 0 !ista completa, un inventar al tuturor

'lor de respedat, a venit timpul pentru al treilea act din manifestarii consideratiei.

Ros~te-ji eonsideratia, serie-o, afi$eaz-o! proclam-o! Considerajia nu poate exista in tacere. Gande~te-te 1a jimea spectatorilor de la un meci de fotbal, la publicul . film de mare 5ueces sau la cei adunati sll asiste la 0 cu, . Oamenii nU-!,ii manifesta in lini~te pretuirea fa~a de 'ra invingatoare, starurile de cinema, mirii imbujorati·

ill; pretuirea explodeaza m ovatii, aplauze, lacrimi. Tocmai acest: tip de considerati.e trebuie 5a-l aduci in relatia ta.

CA.ND UND PLUS UNU FAC NO)

pe care Ie aseunde cearta. A lrnpied.ica .~_ ..... flictuluJ, ca=at> de mAnie, "Ie Cea ,••i~ tate de a te ~si~a ca ~ituatia. nu va devenl . : .. lata 0 soluti.e Sill1?lii, ~l.tOtu~1 ellcienta: ~hti~, 10. Da, e chlar at~t de slm~h.~! Numara p." __~ inte s."l reacponezl 1a 0 poslbila neinteIeg, pecta ~i abia d upa aeeea aqionuaZA. .Aceasi--~_

furia de la cursul ei ~i-ti va permite sa P)~af-lurile profunde. , _...

2. Aminte$te-ti ;:;i inttIre$te-/i mereu considl partener. A decide sa-p manife1?ti CDnsid partener este primu1 pas pe care trebuie SI-l este absolut esenpal sa-p aminte1?ti ~ sa-ti aceasta hotc1rare pe parcursul conversaj:iUor Prima ta reac!ie va fi sa te infurii 9i sa te ~ invinovafirea partenerului sau pe desd1rea..... .. proprii. Dar trebuie sa invep sa-i acorzi PJ'ioriwe,.,. tenerului m lata aeestor emoj:ii, in mod c~tI,.. manent. Sa-Ii cmste$ti partenerul inseatnnl sI1 distinctie mai presus de emotiile ~cl.toare ~ dezi sentimentele, fMil. a Ie judeca.

3. Cere ajutor. Daca nu inte1egi punctul de vedere tenerului, cere-i ajutorul. Din nou, da, soluJja atat de simpla - 9i extrem de eficient!. Ce: hean, imagini verbale, indrumari, cere-i 51 te vez:i lucrurile din punctullui de veclere. Incepe presupune ca perspectiva sa este valid!, a s-o mte1egi. Crede-ma, partenerul tau se va simji pentru faptul ca i-ai eerut lamuriri.

176

Cautil de fiecare data solutia care sa va faec\ pe ca9tigMori, hindea ea exista intotdeauna, croar vine sa crezi. Consideratia funcponeaza in dublu sens. tu, cat 9i partenerul tau trebuie sa ereati 0

eonsideraliei pentru a gasi acea relape intima, Considerapa unilateraIa nu da rezultate nidodata! trebuie sa pled de 1a premisa ea, in orlee nem:

bum al considera~eiAlcatuie~te

Mulp oameni au obiceiul de a pastra albume de fotografii 1Ilbume cu diferite documente, legate de evenimentele din ilie. Dar ce-ai spune sa alcMuie~ti un albmn care sa fie

doiral ~u ~ al partenerului? £1 poate face minuni la capitoconsideratie. "Albuffiul consideratiei" istorise!?te povestea

'oastrll de dragoste; ~irul intamplarilor traversate impreuna

178 CAND UNU PLUS UNU~I

Proc1amarea considerapei are putere; d . ~ ~ U

eunoscuta, 0 expUl a!?a meat ~ 0 poata Vedea . Poate fi foarte simplu: a~zi 0 fOlogra6e CIt

cump.eri ,?fi cadou din simplul motiv de a ~ pretu1e5C .

. L~ sc~ timp dupa c~ Norma .m-a SCUhlrat ~i . . les din disconfortul relational, pnnafirmapa pe ~"'iI zentat-o anterior in acest capitol- ..Cary, Simt<:l~-'" ?rice pe lu~ea asta e ~ult mai impo~ntdecat~~ Jurat s-o anstesc mal presus de once luau din . Yorba ~i prio fapta. Pentru meeput, am creat 0 saItrie :~_ sideratiei, aeasa la noi, intr-un loc foartc vizibil. p..,,!.....~ ineaperi sunt plini eu fotografii ~i eu imagini, dar~~ rei semnificatie cOnteaz~ eel mai mull pentru.rn.ine~ ..Pentru Norma, Kari, Greg ~i Michael, dWta pentru a 0 asigura c~-i sunt devotat cat voi trai.. Sma~ey:'. Placa respectiva.~~ diferitele obiecte ceo~ COnstitUle dovada palpabIla a devotamentului ~.~ mele; de asemenea, ea reprezinta esenja cOnsidera~did. necesari:! pentru dezvoltarea oridhei relafij.

Nu trece nicio saptamana fara sa-i -antintesc ~"411 o respect. Dar cuvintele nu sunt singurul ingredient derapei. Vorbele reprezinta moneda de .scltimb a un' pl'ea mare de oameni care una spun ~j alta fae, ~ astfel partenerilor lor 0 galerie a ~inii. Tn loe de 0

considerapei. A~adar, penlru a aduce in relatia ta adevarat, pentro a crea 0 temelie autentiC.1 pe caresl fa cladi intimitatea, nu ajunge sa-ti proclami ~i sI-li implicarea, d trebuie sa I'nvep cum 5-0 exprimi prin IC1IUIf zi dupa zi De cate ori acponezi mtr-un mod plin d imbogate~ti galeria consideratiei din caminul tAu, pInI.c.tad intreaga cas~ - ~i relapa ta - devine 0 dovad! a intimitatii.

A so~it timpul sa readuci un aer ceremonios in~'" sa reincepi sa-ti curtezi partenerul. fncepe prin a alifa loc vizibil din casa voastra 0 fotografie din perioada faceai eurte. Este a acpune simpla, dar 0 Ulodalitafe

CONSIDERATIA: PRlMA$I CEA MAlIMPORTANTAABILITATE 181 cAND UNU Pl.US UNU FAC NOl

180 a 1atA tti aminte!?te sa-ti pretuie~ti atat partenerul, cat $i relati .

cum s<1 creezi a$3 ceva:

1. 1a fie 0 cutie de marime medie (cu capac care sa se in

chida etan$), fie un album. 2. Umple pagjnile albumu1ui cu amintiri legate doar de

tine $i de partener - poti alc:itui alte alburoe

pentro familia mtreag , dar acesta va este dedicat doar voua. Inaclude fotografii, suveniruri (cum ar fi cutii goale de chibrituri, cartele, bilete de spectacol), citate din filme !!aU

cantece, glum personale sau fraze pe care Ie m~e1egelie doar voi doi. 0 cunO!?tinta de-a mea a pastrat croar linguritele cu care ea $i partenerul ei aU mancat inSh~atl la 0 intalnire, pe cand erau m facultate. La acea M:'i erau pur $i simplu ni$te lingurite banale din plastic, de ~ul celo pe care Ie foloseau in hecare zi. Dar aCUID, ea Ie

r eaprive$te $i-!7i anrinte:;;te exact cum se simt travet'Sind campusul aUitori de eel ce i-a devenit sot, dit de eIJlO1io

nata era fiindca avea intalnire cu el. 3. Nu trebuie neaparat sa tii Albumu1 Considerati

ei in or

dine eronologica, dar ar fi bine sa etichetezi tot ce pui in et, a~ mcat mai tarziu sa poti identifica fiecare obiect,

sa-ti arninte$u serrmifica~ia lui. 4. Pastreaz Albumul Consideratiei mtr-un lac sigur, dar a

accesibil, la care sa puteti aiunge cu u!?UIint~ ~i tu, ~ partenerul; pune Ulnga el un foarfece, un marker, lipid sau banda adeziva, a:?a mcat sa nu ai de mllJlcit prea mult ca sa mai adaugi ceva in el. Scoate alburoulla ocazil cum. ar fi Ziua Sfantului Valentin, aniversarea voas

tra., ba cmar $i de Craciun. 5. Aratati copiilor VO$tri albumul. Este important sa. vadl

ca parinti lor se iubesc :;;i se respecta. At menta 51 inuiicludeti undeva 0 relatare audio sau scnsa a felul tn care ;-at cunoscut, la care sa contribui?, de pre{erlntl.

i araamandoi. Candva, ea va deveni 0 como pcntrUCOPUitrl vO$tri, a$a cum este !?i pentru voi: "vacea voas

ASCULTAREAREFLEXrvA 183

~icarea are 0 importanta cruciala in cadrul f~tede cuplu; ea constituie principala cale de a ne im.pil~r nti.lJlentele ~i nevoi1e, cheia patrunderii la cele mai ~~1; niveluri ale intimitatii, mijlocul prin care ii aratilm

Proful'rUlui cine suntem. Celelalte patru simturi umane . ~actjL vazuJ, mirosul, gustul- sunt~i ele foarte puter~fUdar in cadrul unci relatii, al cmcilea simt, auzuJ, detine

~, aria. Insa comunicarea optima incepe cu ascultarea, nu m. . 1 .cAul area solutiilor. Ascu tarea rcprezinta temelia maru

~rii consideratie.i. Gri.ce fiinta umana are nevoie sa fie as_.1 t! la fel de n.emdoielnic cum are nevoie sa fie hranita. CUlla , d' ~ d' bl .Fiind oameni, can auzun ceva cat e cat pro emahc sau

se poate dovedi ,Jifficnintator mai cu seama ceva ame~~tor din partca partenerului -, avem reactia fircasca de 1\1~ita acellueru sau de a Incerca sa gasim 0 solutic. Astfel ca, :n loe sa acordam spuselor partenerului intreaga noastra atenpe, incercam sa dregem problema perceputii. Apoi, dad!. neizbim de zidul conflictului, ne intoarcem rapid la cele mai superficiale nivel~ri ale. inti.mih\tiLlar tortele maieshlOase ale comumcari.i, vorblrea ~1 ascultarea, adevaratele forme ale lU

, 'I, se irosesc In conversatiiJe partiale, bazate pe cl~ee ~i pe

Ie. Tzairea adevarate:i .inlimitati sau exilarea la nivelurile su

perficiale depinde de calitatea eomunicarii eu parteneru1. Uist! un exces de materiale publicate pe tema eomunicarii,

pi dovedit de 0 privire aruncata pe rafturile librariilOr sau paginile de pe Internet. In cercetarile mele, m-am inspirat diferite surse, mue care cartea lui Harvel Hendricks GettIlt' Lo~>e Yal~ Wl'wt (Cum sa obtii iubirea pe care 0 dore~ti),

ocganiza~a lui, Imago, .;;i seminariile sale, denumite "A Couples" ("Cupll,lri de nola 10"); excelentul program PREP al dOClorilor Howard l\.larkman, Scott Stanley· ~i Susan Blumberg; cartea Couples Communication (Comunicarea in cupJu), de Sherod Miner; seminarul de lucru al doctorului John Gottman; stagiul de formare al doctorului David Olson ~ mulle alte surse. Dar 'in cei 30 de ani de studiu ai mei, cea

NR.2

Ascultarea reflexivii

ASCULTAREA REFLEXIV.A: C METODA DE COMUNICARE

tnvap sa ascu1ti reflexiv

In capitolul de fata, am sa~p arat cum sa traversezi puntea . s! patrunzi in profunzimea intimitatii ori de cate ori este ~ [oie, folosind eea mai putemica metoda de comunicare din lume, 0 tehnica de eonversatie care, odata stapzmita, te va ajuIi s! ramai la eel mai profund nivel de intimitate. Nu te va costa absolut nimic, decat 0 investitie de timp, dar aeeasta poate da na$tere 1a 0 adevaraUI. revolutie in relatia ta. A$a dl Jasa. garcia jos $i deschide-ti mintea ca sa prime$ti tainele comunicArii optime 9i pregate9te-te sa descoperi tot mai mu1t din minunata lume noua a sufletului partenerului tau, prin

ascultarea reflexiva. Ascu1tarea reflexiva poate sa-ti salveze casnicia, 5-0 imbo

g!\l!asca; te va ajuta sa ajungi ia nivelul a1 patrulea !}i al cinci1ea de intimitate 9i sa ramai aco10. Ea elimina automat cele palru cauze prineipale ale divortu1ui. Nu te lasa prada tentaIiei de a privi aeeasta metoda ca pe 0 chestiune complicata, avansata, clin 9tiinta computerelor. Dadl prietenii mei $i eu mine 0 putem invata, ca $1 miile de participant±- la seminariiIe mele, sunt sigur ca poti 9i tu. E atat de U$OF, incat praetie arlee om, de la un copil pana 1a un varstnic, de oriunde din

ASCULTAREA REFLEXlVA 185

~tuIUi. Prea ~ multi dintre noi sufera de

:~narea stereotipa potrivit ca.reia "comunicarea in , . t" insearnna ceart<1 - un lucm de care sa fugi, .~ s1\-1 ae:epti bU~uros, ca pe 0 experienta ~in care sa . _ astfel ca rar-eon traversam puntea ca sa mtram pe

. riul partenerului. ~manem pe partea noastra, In~eI~ in propriile idei preconcepute, convingeri 9i valori, 9i

:1 nu trecem destul de des hotarul spre adevarata

jrnitate. .....F4ti pregatit sa-p mamfe9tl ~oJlsld~rapaA fat~ de partener . ~ eel mai pret10s dar pe care I-I pop face 10 acest moment:

h::l ta intreaga, totala? alfllr

184 CAND UNU PLUS UNU FAC NO]

mai bun~ explicatie a comunidirii optime _ ;~ tehnica pentru a 0 obtine am gasit-o la 0 echip~:li~ti in relatii din Arizona, sot $i sop.e: dr. Dallas 0..:..:.;.":sopa sa, Nancy. Ei ~i~au intitulat tehnica: "teserea ---Ulllllli

"In termeni simpli, majoritatea luptelor CU ~ fruntam -in relapa cu Dumnezeu, eu partenerulde cu un eoleg de serviciu au in eentrullor el1uarea carii", scriu eei doi in manualuI lor, Bridging Worl minar de "tesere a puntilor"J. "Rezolv~ comunicarea " se poate vindeca! Din pa.cate, nurnero~i oameni au gre~ita despre ce inse~~.comunicare. Cei rnai III.U4i deazi1 pmcesul comuroc~ru ca pc 0 c~latorie cu avionul: sa ii duc~ rntr-un anumit loc $i sa ajunga acolo cat JDai Cll putinta. AIpi vad comunicarea ca pe un rnetrou: en planificat dinainte, eli ghidaje fixe ~i cu obiective «ascIInIh in subteran. Dar in rcalitate, comunicarea bum 8eamInA mult cu 0 puntc prin care doi oameni, muncind eu re, pot acoperi prapastia aparent imposibil de lrecut din tia Jor: se intamesc venind din sensuri opuse, pentru a te1ege, a-~i aduna laolalta resursele 9i a se uni in jund obiective comune. Puntea este construita astfel ineat sa poata. trece de partea cealaWi: la rrivelurile cele mai de de intimitate cu parteneml. Acolo, ei ajung s1! vadA dintr-o alta perspectiv~, aceea a partenerului. Pot cAlIlOrI ber de la un capat al podului la celalalt, li1rgindu~ J!el'III*o tiva 9i imbogapndu-9i experienta. ObiectivuI Coml

consta in a ca9tiga 0 mai buna intclegere, a descoperi ascunse ~i a aduna laolalta resursele ambilor parteneri, tru r'ezultate care sa-i multumeasca pe amandoi."

lmi place mult analogia soti1or Demmitt: doi pi separap de 0 prapastie a diferentelor, dorlnd amindl ajunga la aceea!}i destjnape - intimitatea -, dar complet debusolati in privinta traseului. De multe 01'i intampla sa nu pop vedea puntea funded te zguduiefurtunilt conflictului, insopte de uraganele confuziei. Dar du trecc furtuna, reu?e~ti sa vezi puntea. Nu este un pod COl

ci unul ideatic: comunicarea optima presupune comunimM

187~A REfLEXIVAASCUt.:

~c~ angajatul nu deviaza de la subiect. Nu spline: ~rd, domnule, dar suntep con~tient dHe grasirni conti

.De aCtia mare de cartoil prajiti?" sau: "Observ ca suntefi pll~ por'raponderaI; ce-ar £i sa l'ncercati sendvi~ul acela Cll pui? bf1 sup - I" " 5 . ." Do I . mai pup.ne ca ont. au, ?l mal IaU: " . mnu e, nll pot sa:;ar eheeseburg:rii! Va rog'"comandap.un produs care sa.-~

11 pl1lcere sa vI-l servese! Nu; angalatul se concentreazafa\t asupra comenzii tale; altfel, probabil ca s-ar trezi 5~cediat. Nu are instruirea necesara ca sa-p ofere oppuni in ~\-inta nevoilor tale. $tim Cll totii de ce ar fi neprielnic penP afaceri ca un angajat dintr-uD restaurant fast-food sa-i ~punda clientului cu interpretari personale pe marginea co~enzii acestuia. Probabil d1, in cele din urmi1, c1ientul ar "divorta" de acea firma, indeosebi daca parererile angajatului 5-a; dovedi eronate.

Dar acela~i tip de "divort" ne poate lovi ~i caminul. Fara a beneficia de 0 minima mstruire, ne bombardam partenerul eu tot fdul de pareri irelevante, dind elmcearca sa ne spuna ce simte, ce nevoi are, ce-~i dore$te. La restaurantul fast-food fad pur ~i simplu comanda, angajatul 0 repeta Cll voce tare, iardind ajungi la fereastra de servire ti se da punga din Mirhe eu produsele donte. Muljumita. repeti1rii verbale atente $i a confirmarii dorinteloF ~i nevoilor tale de dtre angajatul cel mereu prietellos, obpi tot ceea ee ai comandat. Eviti ITustrarea de a pomi mai departe ~i de a descoperi, dupi1 0 vreme, ell te-ai ales cu 0 punga pIma cu aripioare de pui, cand de tapt voiai un hamburger.

Da, faptul de a fi gre~it mteles te frustrea~. Tocmai de aceea locaIurile fast-food, specializate In servicii rapide, efi.dente folosesc metoda comunicarii reflexive. fti exprirni dorintele in fata cuiva - Cll alte euvinte, "faci comanda". Van~torul se straduie$te si1 se asigure di p-a inteles corect comanda, a~a iucat ~ raspunda cu exachtate sentimentelor ~i

nevoilor tale. In consecint3, repeta. ceea ce ai spus, clar$i precis, astfel incat sa pop confirma. Dadl redi1 comanda cored, Ii poti spune: "Da, asta doresc, m-ap m!eles bine." Daca nu, Ii

186 CAND UNU PLUS UNU PAC NOl --lume, 0 folose~te deja. Este 0 metoda utilizattj de restaurantelor tip fast-food, multi dintre ei Hind ad~'" care incil n-au terminat liceul. Cu siguranfo:\, ai folOS't _ deja metoda de fiec3re data cand ai dont un Inamb~ un sendvi~ cu fripturil de pill sau de vit~. A!?adar, dact ' comanda un hamburger, pop. sh'1pani cea mai efidenti a avea conversatu optime in relajia ta. lata esenta asculaI.iz reflexive:

Inchipllje~te-ti ca mergi Cll ma1?ina la un testa fast-food .;;i c~ te indrepji spre fereastra la care se cIA da, direct din ma~ina_ Te opre~ti in dreptul fereS!rei, s meniul9i te hotara~ti ce dore~ti sa comanzi pentru tine milia ta. Din difuzor rasuna vocea angajatului:

- Buna ziua, bine ati venit la Happy Meal! Pot ~ vA iau comanda?

- Da. A~ vrea doi hamburgen, doi cheesehurgen, doua Coca-Cola normale ~i una dietetica, trei porjii marl de carto6 praji!i ~i 0 porjie de aripioare de pui, va .rog, raspUhZi tu.

ea s<'l. te asiguri ca totul e in regula, te intord ~i-i intrebipeai ti'li

-Corect?

- Corect!, aproba ei. Vocea din difuzor reia: - Bine. A~adar, trei hambugeri, un cheeseburger, doua

Coca-Cola dietetice $i una normalil, trei porjii de Olrtofi p jip ~i una de aripioare de pui.

- Ail, nu, stati putint intervii tu repede. Am spus doi hamburgeri, doi cheeseburgeri, dOlla. Coca-CoJa normale, una dietetica, plus cele trei porjii de cartofi. ~i una de arlpioare.

- 0, Imi pare lilu, domnrue! sa mai vedem 0 dati. Doi hamburgeri, dOl cheeseburgeri, doua Cola normale, una dietetica, trei portli de cartofi. $i una de aripioare?

U.;;urat ca ti-a mteles perfect comanda, vei ri!ispunde: - Exact, asta e!

- Excelent. Va costa 13 dolari ~i 85 de cenp, domnule. VI rog, mergeti in dreptul primei ferestre!, roste?te vocea.

ASCULTAREA REFLEXIVA 189

~nul dintre voi trebuie sa fie clientul (vorbitorul), ~t. IMalt, angajatul (ascultatorul). Nll putep fi arnandoi lar le ~ d~" " v • I d . ti fiecare i'ncercan ;:,a-~l lmpuna propnu punct e vec1ien'Aceasta duce daar Ja conflict, manie, cearta :;>i la cele pa~ripare de divo~t- I?ac~ v~eti c~ a~evarat s~ crea~ 0 reJa~e

bila, plini'\ de lUblre, mhm.1, m fJecare conversatie trebUle dura J' I A. 1 . . -va alegeti ro II .. eest ucru este Important rna] cu seama sa . ~. d'dad! respectiva conversape se mcmge, ca urmare a ][erentelor de 0'pinii, pre~up~ri s~u a~t~pta~:

Cum stabihb ce roill revme fIecacula? lp. sugerez ea, folosind elementuJ consideratiei, sa te stTaduie?ti mereu sa-i la~ partenerului dH ~ai n:ult timp Cll putint.1 rolul de clie~t (de vorbitor). Astf~l, _11 Ia!)1 ~a. vorbeasc~~ sa "dea comanda .' in timp ce tu ascult1.1ncearca mereu sa fil cel care asculta pnmul, care il inteJege primul pe celalalt ~i-i arata ca-i pretuie~te spuseJe, pentru ea stiJul acesta reflectll. con~ideratia pc care i-o acorzi unei persoane pentru ceea ce este. Inteiege ca orice cearta furioasa, distructiva poate fi transformata imediat intr-o conversatie plina de iubire daca revil la rolul angajatului. Tii minte zicala "Clienht.l are intotdeauna dreptate"? Ea se bazeaza pe faptui ell. finnele de sucees §Ii-au dat seama di trebuie sa-§li asculte cu atentie clienpi ?i s.1 se straduiasca a-i intelege ~i a Ie pretui dorinte1e. Top agenpi buni de v.3nzari pe care i-am cunoscut reu§lesc sa. gaseasca 0 solutJ,e buna la preocupariJe clientului, ascultand cu atentie 9i in,telegand. La fel se intampM :;;i in relatii.

~-ti povestesc 0 intamplare. Intr-o zi, sotia mea 9i cu mine planuiam si'l plecll.m intr-o drumepe - descoperiser.1m ca asemenea ie~iri ne ofera posibilitatea sa. petrecem un timp plAcut impreunll.. M-am trezit devreme ca sa fac jogging, iar in timp ce alergam roi-a venit 0 idee pe care am considerat-o excelent~: voiam sa intreprind ceva special ~i nea?teptat pentru Norma, doar ca sa-i arat iubire 9i respect. $tiam cc'H place sll ia micul dejun cu prietena ei, Helen, a~ ca m-am hotarat s-o lncurajez sa manance cu prietena ei in vreun local "in limp ce eu pregateam Tulota cu tot ce aveam nevoie pentru i~ire. Astfel, dnd ajungea acasa, putea s~ se urce pur ~i

188 CAND UND PLUS UNU FAC NO]

poti spune: "Nu, nuasta doresc. Am 5.1 repet sa~ in ait fel, pentru a v.1 ajuta s~ intelegep." $i p0ti con astfel pan.1 dnd persoana te inte1ege cu adevArat ~i atuna ca ap comunicat eu claritate.

E trist faphJJ ca tr~im intr-o lume in care COntenzne

hamburgeri sunt comunicate mai bine decat simtarnintel nevoiJe. Dar cei mai multi dintre noi n-au inv~tat nid,

strategiile de. eonversape folosite ill re~ati~ optima. CAnd \tine vorba s.1 obtmem ceca ce avem neVOle ~l ceca ce dorUn din partea celei mai importante persoane din v.ia.ta noastra_ partenemi -, ne baIbfum :;>i mormc'l.im, ne pripim sau ~ trantind u:;>a ~i culegem in urm.1 doar frustrare.

Ins.1 existil. §Ii 0 cale mai blUl.1.

1. 1nveti s.1 foiose?ti ascultarea reflexivlj pentru a pMnmde la cele m<::i profunde niveluri ale intimitijii; pentru ate intoarce acolo eu regularitate.

2. Misiunea ta const~ in a-ti 1mbog~p c.1snicia, iar metoda de fatil. constituie calea dovedita.

3. Vrei sa eviti cei patru principali factori de rise pentru divort §Ii lp' pon tndeplini telul folosind aceast! metodl de comunicare.

Trei idei pe care sit Ie ,re#i...

Daca as fi stiut atunci ce stiu acum...' , ,

Dac.1 Norma ~i cu mine am fi ~tiut Ia inceputul alsnidei noastre Cum sa folosim ascultarea reflexiva, am fi putut evila ani lntregi de atacuri reciproce cu salve verbaIe dureroase, de pe maluriIe Opuse ale raului diferentelor $i am. if traversat u~r puntea dintre inimile noastre. Perechile careurm!rescsi obtin.1 relatia optim.1 trebuie sa se hotarascA asupra rolurilor pe care Ie joaca in fiecare conversatie. Acest tapt constituie cheia oric~rei ~elatii reu§lite: in analogia cu restaurantul


simplu in m~in)i langa mine ~i sa pornim Ia drum. C;;; di va fi indl.ntat~ sA ia micul dejun in tilinii cu Helen, inloc se chinuie cu bagajele, cu rulota ;;i cu toat~ b~taia de Iegatil., de plecare.

- An: 0 surprizil. pentru tine!, i-am spus in diInineata aceea, V010S.

Ea m-a privit cu precaupe peste cea;;ca de cafea. - Ce anume?

- Vreau sa mer~i s~ iei mic~ delun cU~Helen, in tUnpce eu rna ocup de bagaJe ;;1 de rulota. Cand te mtorei. rulota 0 ali fie pregatitA ;;i putem pleca!

Ei bine, ideea mea n-a lncantat-o deloc pe Norma. Dint. potrivA, a intat-o.

- Gary, ;;tii ca intotdeauna vreau s)i~mi fac singura bagajele!

Norma, 0 femeie f,oarte ordonata $i minupoasA, mi-a in-terpretat oferta drept 0 "stratagema" menita. s-o indeplrteze din calea mea, a;;a incat sil. pot progMi rulota a93 cum voialn cu. Desigur ca nu asta fusese, in niciun caz, intentia meaisincer, n-aveam nioun motiv ascuns. M-am infuriat cand oU-IDl v)izut nevinovata oferta luata. dropt 0 stratagemiL A~ fi. vrut sil. lip: "Bine, n-ai decat, impacheteaza tu 9i rna duc eu si sa. vurez micul dejun cu Helen!"

Suspiciunea Normei mi-a invalidat propunerea plW de iubire 91 ne-a facut sa pornim cu stfulgul in excursia noastrl in natura, care se presupunea a fi minunata.

Acum, sa relua.m scena folosind ascultarea reflexivi.JnJoc sa-mi raneasca sentimentele cu interpretarea d negativi. Norma aT fi putut folosi ascultarea reflexiva pentru a se IImoo ce intenpi am.

Afj fi navalit in bucatme, strigand: "Am 0 surpriza tine!", apo} i-a;; fi comunicat ideea mea - sa ia micul dejun cu Helen, cata vreme eu pregateam rulota.

Ea fji-ar fi acordiat un ragaz ca sa asculte ce spun ~i, in loe sil. rna acuze, ar fi putut incerca sa rnA inteleaga - repet&nd ceea ce credea ca rna aude rostind, exact a;;a cum vanzltorui de la fast-food. repeta 0 comanda.

ASCULTAREAREFLEXIVA 191

~d daca te-am auzit bine, ar fi spus ea. Zici ca vrei • pachetezi tu 9i sa pregate~ti rulota. ;;i eu sa merg sa iau

sA.~ dejun cu Helen. Iar cind ma intorc, totul va fi gata? au _ Da, exacH, 3fj fi confirmat eu. Spune-rni ce parere ai!

Cerandu-i, mtr-un mod lipsit de amenintare 9i de acuzalii, sa-rni spuna.ce crede despre ideea :nea, a9 fi inipat metoda de

icare a aseuWirii reflexive. In acel moment, daca ar fiun .com~uit c~ exista r.n0bve. a:cunse, ar fi pUhIt sa foloseasca la ciindul ei aceeafjl teluUca de ascultare, pentru a scoate la

\.eaM adevarul. I _ Vrei sa spui, de fapt, ca dorefjti sa plec ca sa pop impacheta ~j pregati rulota a$a cum ip place lie?, ar fi intrebat ea.

In situapa asta a$ fi putut sa-i spun Nonnei, la fel ca func~onarul de Ia fast-f_o~d, ca .mi-a in~eles gre~it ~coman~a".

_ Mi se pare ca mceta doar sa rna fan sa plec dm casa, ~ incat sa pop face bagajele cum lti place, ar fi spus ea.

Dar eu n-a$ fi reacponat negativ la acea replica nascuta din nesiguranta, ci doar mi-a$ fi explicat intentia reala. A5? fi

spus: _ Nu, nu asta aveam de gand, in niciun caz. Voiam doar

sll te scap de ru;;te greutap ~i sa ai 0 dimineata libera. Daca nemtelegerea ia proporjii, oprip-va ~i spuneti-va ca

vep relua chestiunea mai tarziu, dupa ce ap avut timp amandoi sA va calmap. Convenip sa incercati ulterior discutarea subiectului, de asta datc'i folosind ascultarea reflexiv",. Te va uimi cat de calmi yeti ti!

Folosirea ascultaTii reflexive va va duce ap1"oape instantaneu la nivelul al patrulea $i al cincilca de intirnitate, la care vorbiti despre sentimente fji nevoi, fArli ca furia fji ocuparea unci pozitii defensive sa va, intoarcli de cealalta parle a zidului. Yeti evita sa va ramli reciproc. Ascultarea reflexiva ip pennite sa depa$e$ti obstacolele invalidarilor ~i ale interpre~rilor negative, poo intermediul unui tip de dialog in care un partener 1fji afirma nevoile $i sentimentele, ia1" celalalt Ie repetii, pana cand ajung sa se inteleaga reciproc. Fiecare schimb de replici patrunde mai adanc In nevoile ~ sentimentele

.entul" (vorbitoml)Invatl sa fii,

ASCULTAREA REFLEXNA 193

~emeile angajate, ci doar eu barbatii, fiindca 1¢t'UJ,n'~eaz1l. a punte extrem de eficienta a intelegerii intre ~~u demult am vaz~t cum Norm~ a folosit c.u abilitat.~

rJtl'i. etoda de comUI11care eu propnetarul unel comparu1sl" )l1 . t d A t' ...1 . d'ublicitate, un om t?ar ~ ur, m Imp~ ~e1 !?e mte p de tensionate~ Cluar $1 eu am fast ulUlt cat de calm a

:;t iudividul respf!ctiv; am rezolvat problema in cateva

aUn;:·trei etap~ ~rincipale pentru a lnvata cum sa folose~ti ascultarea refleXlva:

1.1u\'ata sa joci rolul clientului cel din ma~ina, care da

comanda . 2. invatil. sa joci rolul angajatului de la fast-food cel din

restaurant, care aseulta. 3. lnvatil. sa rezoivi ariee disputa sau conflict printr-o so

lutie care sa Ie ofere ambilor paTteneri impresia ca au "i~vins" in cearta.

Amm, ca am descris ce Inseamna ascultarea reflexiva, i~i

pot spune cum s-o fo1ose?ti in mod speci~c $i practic, pentru a.~ imbunil.tap abiliti'tj:ile de comunicare. In primul rand, trebuie sa pome~ti de la temelia respectului, plasand relatia ta cu parteneruI mai presus de toate Iucrurile din lume. Amin~te-p. ca forma cea mai inalta de respect consta ill a considera nevoile $i sentimentele partenerului cu 0 idee mai imporlante decat ale tale. Apoi incepe exercitiile de mai jos, pe care Ie-am af)at la seminarul interactiv de "tesere a punjilor", organizat de doctoruJ Dallas Demmitt !?i sotia sa, Nancy. Cei doi nl.llIllesc stiIul de comunicare reflexiva creat de ei .vomirea $i ascultarea revelatoare". Pun ajuns la concluzia c4 este un cadm extrem de eficient, care te va ajuta sa-ti fonnulezi rninutios gandurile $i simtaminte1e, a$a incat sa pofi vorbi eficient despre un subiect sau altul, din punctul tau devedere.


eeluiJalt, transformand 0 eonversape s:itnp~~ instmment de forare, eu 0 singura direqie: intcleserea ~_

profunda. Iuca ti ro1urile pe rand; rnai intAi fii ~ an lllool

lasa-p partenerul sa fie clientuL Dupa ce ali ~tl progrese ill conversape, schirribap rolurile.

Imi dau seama ea e greu sa te porj:i. astfel cand te nit. Dar adu-ti aminte: angajapi de 1a McDonald's Burger King ~tiu sa foloseasca ascultarea reflexiv! chiardlct i-a jignit cineva -lueru care, fire$te, se intamplll in ~ A$adar, sa Hm serio$i! Daca liceenii din lurnea intreaga 1i $e6C sa-$i controleze emopile $i durerea pret de catev, 1Ih.

$i tu pop! In acela$i timp, trebuie sa. invep s.:'i priv~ti ta partenerului ca pe un senmal de avertizan!. Dacl a fost provocata. de (eva anume din spusele sau din tale, e inte1ept sa-p la$ipartenerul sa fie "clientul" vorbitoru1, pe durata conversat~iei, in limp ce tu preiei de "angajat", adica de aseultiHor. Daca unul dintre voi nu lncerca~i s<1 faceti schirnburi succesive de rol! partener trebuie l<1sat pur $i simplu sa-~i imp~

sentimentele legate de acea suferinta. Astnna-ti rolul "angajat", de ascult3lOT, $i repeta spuse1e partenerului. Nu intotdeauna U$or, dar este cea mai buna. tehnicll pastra deschis circuitu1 iubirii~i al grijii intrc partenerj tarziu, dupa ce lucrurile se lini$tesc, intreabA-~ par1enend dadl pop sa-i Unparta~e$ti efectele pecare Ie-a avut a experienta "dureroasa". Ai grija sa nu amplifici suferinJa reaprinzi conflictuL

Fire$te ca. Norma $i cu mine nu $tiam nimic din acestea in dirnineata plecarii in drumetie. A$a ca ne-am. bagajele la repezeala, impreuna, fara sa scoatem 0 VI

Apoi am pornit la drum spre 10cul de camping, fiecare jindu-$i propriile ram emoponale $i am abandonat eliintimitatll, recurgand la vorbirea In cli~ee red ~ in goaIe~

In prezent Norma, care conduce firma noastrll, fl zilnic aceasta metoda de comunicare cu angaJa~ de sex culin. Recent, mi-a amintit ci't de obicei nu are nevoie 5'0

195 194 cAND UNU PLUS UNO FAC NOI

Sotii Demmitt spun 'in cartea lor, Bridg;n;W;:--. adunat

j

~tie ce •

fim rea.J4;ti: de-a Iungul anilor, 'in tine s~au

rate lucmri: sentimente, 'intamplilli, capaciP.lti, dOrin~

te, bu~ii, ~frangeri,. dill:'i ~i .terr:eri. Pe !angl deosebJrile ~] asem1lnarile dmtre difentele elemente 'in tine ~i elementele existente in celalalt ....01 deveni fie de conflict, fie 0 sursa de colaborare. Problema este multi dintTe noi nu ~i-au facut limp pentru a suntem ~i ce dorim, r···] a~ dl avem dificultap. in a in fata celorlalp. adevaratele detalii ale inimii noastre. marel1te eonflictul [... ]. Altii n-au de uncle ~

eu ade~ar~t, decat .daca Ie ~pui. r:- ~el, n-ai cum sa cun..h... fletul ~1 rruntea cwva, decat daca p Ie dezvl11uie p~

cauz-a." Prill vorbirea revelatoare (sau Ita

ni$te "comori ingropMe"revelatoare constil

face rnmandaj, au creat un context care te ajuta so3-p formuJezi gind sentimentele, a~a indit sa-i pop varbi parteneruiui din tul tau de vedere. Pentru aceia dintre noi care s-au co: cu decizii importante, dar n-au ~tiut incotro s-o vorbirea revelatoare poate fi un instrument de nepretuil;ajutorul ei descoperi ce vrei cu adevarat de la viatA ~

partener ~i ce-p mohveaz-a dorintele. Sotii Demmitt visurile, dorintele $i valorile eu literalmente in inima tao Vorbirea unealta cu care sa dezgropi comoara $i s-o aduci in hUDa

Sper ca tu ~i partenerul tau ap convenit deja sA vii fiJi altuia un iubit sensibil- sa va ascultati redproc, sil vi geti unul pe aItul, sa va validati sentimeTllele ~i nevI respectati ce spune celaJalt ~i sa raspundeJi la sentimenlt Ii nevoi cu solupi care va aduc amandurora victoria, • am explicat in capitolul anterior.

lnainte sa incepi: curafa-Ji filtrele!

Gande~te-te la eonversatie ea la aerul Cl" vine p . aparat de clirnatizare. Inainte sa ajunga in sumgeria ta,

,<\SCULTAREA REFLEXrvA.

~oros, aerul trebuie sa treadl printr-un filtru ~p to~ care, dupa cum bine $tii, daca ai eura~at vreodata fica ~e innegre~te din cauza funinginii, a prafului ~i a ceVil, . . I""urit,uilor. Tot a~a ~J conversatla eu parteneru tau. ~ot

intP 'puneti trece prm filtre, care, a$3 cum arata. Markman,

'.

ceeace 35i Blu~berg in cariea Fighting for Your Marrillge (Lupta eydsnicia ta), "schimba ceea ce treee prin ele , ... ]. Aplicat

obi~tivu1 unui aparat de fo:ografia.t, filt~ modifica ~ro: tile luxn.inii ClUe trece prm el. F1ltrul dmtr-o cafehera ~ tread. aroma ~:i: repne zatul· La fel ca in 'cazul oridlrui

Jiltnt, ceea ce intra in fiJtrele noastre de ,comunici;lre se heste de ceea ce iese din ele."

A~torii emit ipoteza potrivit dl.reia eu totii avem "in minte ulte feluri de filtre, care afecteaza ceea ce auzim, ceea ce

11\ tim ~i felul in care interpretarn". Filtrele sunt create, de-a':gu1 anilor, de experien~e, ganduri, mo~teniri familiale ~i eultura1e.

Ori de cate ori ne aflam in fata unui lucru nou, nefamiliar sau neit?teptat, rohteIe din mintea noastra incep sa se inva:rta frenetic, incereand sa gaseasca un element cunoscut eu ajuto

cAruia noua idee, experienta sau actiune sa-~i poata gasi un context de referinta. Ne folosirn intreaga istorie de via~a

pentru a identifica aceasta noua 'intamplare Intr-un context familiar. eu alte cuvinte, incercam sa introducem evenimen

e in cutia idei~or noastre de-a gata. Dad~ facem acest lucru lr1 timp ce comunicam eu partenerul, urrnarea se poate eonJetiza in judecap pripite ~i interpretari flagrant eronate.

Markman, StanJey ~i Blumberg identifica filtrelc principale ce pot lmpiedica demersul euplurilor care se straduiesc slii imbunatateasca abilitati1e de comunicare: lipsa de atentie, stATile emotionale, convingerile ~i a$feptarile, deosebirile destil. sa Ie discutarn pe rand.

Lipsa de aten~

Aceasta constituie 0 pmblem~ frecvent intaJnita intr-o lume in care top au prea multe de dus in spate: program de munc3, responsabilitap. In familie $i in comunitate. Ni se

~lmeu, m-~m gan~it... spune sopa. Sotul, cu och~ .. de ecranul te1evaorulul, pe care se desfa~oara un meG

llpJl1 .fotbal, rephca:

de £tim?_po . _ in ultima vreme n-am petreeut prea mult timp doar noi

doi. d' I .I _ P~i, am avut :e ucru, spune e automat. _ 5peram sa ne programam un sfar$it de saptamana pc

are ~-l petrecem impreuna, sugereaza ea. Poate mergem la C asau undevn lil un motel. 0 pot ruga pe mama sa aiba iii' ..

'j! de copn. gn_ Aikman se pregiHe~te sa paseze!, replica bc'l.rbatul, folosind filtrullipsei de atenpe.

_ \,iici mkar nu rna aseulp.!, zice ea frustrata. Of, de ce 1J1J mai chillui?! Se vede bine Cel nu-p pasa nici macar atat cat 51 asculti!

Fire?te c~ aeeasta ultima replica ii atrage atentia barbatului, dar e prea tarziu. An.im.icit deja eonversa!ia prm faptul ca u i-a acordat atentie. A~a c13 revine 1a televizar, in timp ce ~ ramane eu suierinta, iar distanta dintre cei doi cre~te tot

,mull.

ASCULTAREAREFLEXIVA 197

Stmle emotionale

Dispozitia ta emotionaIa. este un filuu cu rol major in comW'licarea eu partenerul. Daea sunteti asemeni eelor mai multe cupluri, tu ~i partenerul tau va petrecep majoritatea zileIorseparati, lucrand in locuri diferite sau ocupandu-va cu sartini ~ responsabiliti1ti diferiole. Cfuld ajungep, in fine, impreun~, toate aceste experien!e individuale va afeeteaza dispozitia ~i modul de a interpreta lucruriJe. 0 vorba nevinovat~ ii poote cadea greu ceiuilalt. Intre~erea unei dispozitii bune ajuta 1a rezolvarea multor probleme. Starile emoponale pot ~i sa strice, dar ~i sa ajute, insa ea sa reu~e~ti sa Ie dezamorsezi, trebuie s!'l Ie identifici

Data viitoare cand conversezi cu partenerul, iar el se ras~ ~te la tine faril. motiv, iese din camera bruse, trantind u~a

196 CAND UNU PLUS UNU FAC 11,]01

distrage mereu atentia: a face te1evi2lO~~ computerul, copiii, ~efii 1a serviciu. E greu ~ ai 0 COn~

calma ~i semnificativa in condipile in care, la orlee ~, dat, ai in millte cind subiecte diferite. E greu ~ te o~ priv~ti!;ii sa asculp, cand te1efonul suna, came1e latra.' • pule toate in aeeea$i dipa de balamuc. ~

Lipsa de atenpe este provocata nu doar de elemente ne, cum ar fi telefonul, d ~i de p1anurile din rnintea tao stramtorat eu banii?, Te ingrijoreaza saniUatea proprie bunastarea copii1or? In arice dipa, 0 mie de amanunte depart€~za me~tal de conversatia pe car:e u Portio Se ftie pop~latla amenca~a su~ed~ de 0 gr~va. pnva.rt! de somn. Consumam prea multa cofema. Nu mal ~tim ce alimente sunt nMoase. Ne impartim intre succesu1 finandar ~i eel fatniJW . nu reu~im sa ne dumirim dad!. aeeste doulllucnui se • reciproc. Numeroasele presiuni ale existen~ei sunt sufidenre pentTU a ne submina mereu concentrarea.

Cum ftmcponeaza lipsa de atentie ca filtru in conV'el1ltfi1l!' Ti s-a intamp1atvreodata sa-i spui unui om ceva ~i sl ti se punda: "Poftim? Ce-ai zis?"? Mie, unul, mJ s-a intampJat asta m-a £rustrat, indiferent dad interlocutMU] meu a sau nu intenpa de a rna rani. Cand oamenll nu acorda. vorbelor tale, te simti invalidat, ]ipsit de irnportantA, . fiant. Pariez d'l pop face 0 lista cu 0 suta de ocazii in care incercat sa spui ceva, dar ai fost ignorat. C.md par1:eDenll, prietenul, colegul de serviciu sau un membru al familiei intrebat, in cele din urma, ce voiai sa SpUl. e foarte ca, indurerat fiind, sa fi replicat cu ceva de genu!: H

era nJrnic important." Cand incerci sa-j::i faei relapa sa funcponeze, lipsa de

pe te poate opri chiar la punctul de pomire. Comuni, poate avea loe daea nu partieipa ambii parteneri/ pe Cand unul dintre voi se simt·e invalidat, nu mai putep ta la nivelul a] patrulea ~i al eincilea de intimitate ma mai putep imparta!;ii sentimentele ~i nevQi1e, Nimeni sa-p. spuna ee simter dadi tu n-o sa ascul\l ~ S

conversape trecuta prin filtru.llipsei de atcllfie:

Ree:uli pentru. "a face comanda"

tnainte de a incerca acest cxereipu important de a juea rolul vorbitoruluI (a1 "clientului") -, tine minte cateva idei 'mtlortante:

1. Vorbitorul are misiunea sa-lji exprime sentimentele ;;i nevoile folosind afirmatii la persoana mtdi singular de exemplu: "lncerc sa-p spun ca vreau sa fac ceva agreabil pentru tine, impachetand ~j pregatind rulota singur." Nu se admire sa dezgropi probleme din trecut, sa incepi 0 ncma cearta sau sa faei afirmapi acuzatoare,

A5CULTAREA REFLEXIVA 199

~elepe ton scazut, iar ridicarea vocii este con-IWli F . . t b'l" P b bil .t1 nepotrivita ~l m~:cep.a 1. a.. r~ a ca tu ~l ~arte-

'er;t1u ati fost crescup m stilun dlfente, ceea ce va mfluzJ madul de abordare a problemelor, fiecare avand

\fariu1

stil unie. A~adar, cand partenerul are 0 reaqie pe pror u a cuno;>ti sau nu 0 mtelegi, aceasta poate sa afecteze

n .. . , .ul in care Ii interpretezl mtenpa on sentimcntele.

~xistii $i un alt fi}tru, p~te eel ~n~ ~portant: a~toap~ra-Gande~te-te: pentru a-?I proteJa uuma de sufennta ?l de

rea· jnuere, multi oarneni cladesc fiItre, aparandu-se de orice re5Put:'a sa fie sau doar sa para dureros. Uneori, filtrul auto

:JrArU este alat de ?ut~rn~c, ~cat v~ ",fiJtra" ~clusiv ~rice ,ibilitate de aprop]ere mtima. Pur ?l snnplu, IP paze~h su

ftetul eu at§.ta grija, IDcat nimic nici. bun, nici rau - nu-l poate atinge. fi:!trul.El~t~apa.rarii te limi~eaza prin faptul ca

ci milcar nu 3jUngl sa-p dal seama ce mveluri de profunzisne ai putea alinge ciliihlri de partencrul tau.

Toate aceste filtre - !ipsa de atenjie, starile emoj:ionale, convingerile ~i a?tepblri1e, diferente1e de slil ~i autoapararea _ ip \'or afecta interacpunile cu partenerul. In consecinta, eeea ce sptU1e partenerul va fi mult diferit de ceea ce vei auzi tu in minte. Insa ascultarea reilexivii poate sa elirnine filtrele ~j si1 Ie dura la rele mai profunde niveluri ale intimitaj:ii.

DeosebiriJe de sti1

Convinge.rile ~i a~teptarile

Felul in care iti percepi relatia va funcpona ca unicarea dintTe tine ;;i partener. Markman,

Blumberg observa: ,,«Captam» din partea celorlaIti comportamentul corespunzator cu a~tL"tllrile n, Adesea, ne categorisim partenerul pe baza caraeteristlcilnr sale, a preferintelor ~j antipatiilor ~i a trasahJrilor sale sonalitate, folosind apoi aceste clasificari pentru a-i in' comportamentul. Uneo!i facem interpretiiri corecte, ind multe ori ne in~el~m. fncerdim sa "eitim ganduri", dar relatii este riscant sa faei supozipi cu privire la ginduri sentimentele cuiva. In lac sa presupui, intreabii-ti Partenend ce simte! Astfe!' vei evita problemele de comunicare ~

dcschide poarta spre intimitate.

198 CAND UNU PLUS UNU FACNOI

sau manifesta 0 exasperare instantanee~ probabil reactioneaz~ prin filtrul starti sale Foarte probabiI, motivul aceIei~stari nu-p poate fi a lntregime ~i poate nic.i paIpal. Intreaba-p partenerut trebui sa disc~tati s~biectul intr-un moment mai Pl'ielnk_ daci'~ are nevme S~-~>1 descarce ~u~etul de 0 povar.ll. ce n legatura cu subiectuJ conversaj:lel.

Acum ~tii foarte bine ca mtre tine $i partenerul tau nenumarate diferente. Printte celc principale se numArl renteIe privind stJilul de comunicare. Tu ai putea fi genul persoan~ care-:;;i deschide inima oricand, ilji expriml gandurile ~i toatc tr~irile emoponale pentru a se simp m mit. ParteneruI tau ar putea fi reticent ?i rezervat. La feI ca toate deosebirile dinhe voi, stilul de comunicare ~ are nea in contextuI familial ~i in istoria de viatll personalJ.. Ie famiEi sunt foarte deschise ~i au manifestAri afective i se fiecare chestiune se dezbate, uneori !ncins, mergindJHe chiar pana la cearta. Alte familii sunt foarte rezervale; e1e

201ASCULTAREA REFLEXNA

Cum sa. folose~ti vorbirea revelatoare

~rea care !i-a trezit ~entimen:ul sau dorinta (de 3· obicei , un lucru asupra canna sa pot1 c!idea de aeord cu

artenerul)~fectul intamplarii asupra tao

4. C II1binii elernentele pentru a forma fraze, dup~ modelul::u ul3 sirnt #2----:-c~nd #3 __, pentr:u d\ #4 _,_" ,..Spre ~ lu: ,,(1) Eu ma sunt (2) foarte spenata (3) cand V11 aca

~iU de la serviciu, pentru di (4) imi fac griji sa nu ti se fi sa 0'• tiJIlplat ceva. III Evita frazele care ar putea sugera ca incerd s~ cite~ti ganduril e parteneruluj ori sa-l judeci. Poti face aceasta concentrindu -te asupra sentimentelor si nevoilor tal~ neImplinite. A,suJIlHi ceea ce tine de tine, nu de partener. !ncearca sa nu ~ti exprirnari 1a persoa~a intai rlura1 ~ "Noi ne certam lJIl1eU", "Noi n.u ne putem rntelege ; de oblcel, aceasta presupune ca or; partener sa vorb~.asca In .n~ele ~~!uilalt ~ara acordullui, dand nastere la reacj::i.i defenSIVe ~ poslbll agreslve.

De asernenea, cand ip exprimi emopile, nu-ti minimaliza trIirile negative. Se intampla deseori, cand Incepi sa folose~ti

exprimari la persoana intal singular, sa incerci a-ti suprima furia. Dar dac~ minimalizezi intensitatea sentimentelor tale, !bpi un impact mai slab asupra ascultatorului, al carui raspW\S ar putea sa nu te multumeasca. Fii sincer cu privire la intenSitatea trairilor tale, ca si:l te poti ocupa de ele impreuna eu partenerul. Gmd Iti exprimi furia, ai grija sa subliniezi iubirea, ingrijorarea ~i de<>:amagirea, nu afrontul. A spune "Sunt foarte furios din cauza lipsei tale de atentle" este 0 exprimaluincera \ii directa. A spune "Cred ca e!]ti un nemerroc" nu e ci~i de putin constructiv.

Punandu-te in rolul "clientului", adica al vorbitorului, va lrebui sa invep ,cea mai eficienta cale de a-ti comunica sentimentele ~i nevoile. Sotii Demmitt numesc procedeul "vorbire

200 cAND UNU PLUS UNU PAC NO!

la persoana a doua singular, ca de Pildli~~ una ... ", "Tu niciodata...". Propozitille la ~

doua, de genu! "Tu rna enervezi" sau "Th Illl tnl etc. sugereaza die~ti 0 victimil fli~ putere control asupra propriilor emotu ~i cA parteneruI raspunziHor de modul in care alegi s.1 reaepOJteai acest lucru nu doar ca ip accentueaza impresia CI "blocat", ci, in plus, suscita un r~puns def, partea celuilalt. Ca sa-ji asumi responsabilitatea propriile sentimente ;;i reactu, modificli afinnatia modelul "Sunt furios fiinddl....", descriind conmc.... mentul care te deranjeazli.

2. No-p concentra lnvinuirile ~i acuzapile asupra Asum!i-li pe dephn responsabilitatea pentru mentele ~i nevoile- tale, Ceilalti nu te pot "face" sI intr-un fel sau 31tul; alegerile noastre sunt cele CAUl diu na~tere la sentimentele pe care Ie trllin. Explorei timentele ~i nevoile din inima tal a~a meat sa se gasi 0 solupe pa;midi.

3. Ai grija ca til ~i partenerol tau sil evitap a vli condlaa reciproe cand va exprimati simtl\mintele. amandoi dreptul la propria opinie; a~adar,

deschis despre gandurile, imaginile ~i emojille vin in minte, astfel incat sa pop descoperi ~ tamAdui mai multe. Tl'ebuie sa vorbe~ti daar in numele tlu. incerca sa cite!]ti ori sa judeci gandurile partenendui

4. afefa ganduri sau informapi in "portU" mid,. celalalt sa-~i poata aminti ee ai spus, ca sli repete ~i, in cazul ideal, sa-p rnteleaga sentimentele ~i nl

Hope E. Morrow, experta in relapj de cuplu, a elaboratun :?ablon pentru construirea de afirmapi la persoana intii, sa te ajute sa "faci comanda" fara durere ~i furie. Cind sa-p exprimi un sentiment, unneaza ace!]ti patru pa!ji:

l."Eu" 2. Ceea ce simp, ai nevoie sau dore'.1ti

SCLTTAREA REFLEXTVA 203

~ ca nu zambe~ti, spune ea. Vad ca prive~ti in pa.-si nu te aud scotand 0 Yorba.

,nan;;pa ce ai :a.cut observapa de acest tip, pop trece rapid la

UJ1%I~toarea ablbtate.

Abilitatea n.r. 2ln\i'orbirea revelaloare:

Ceer~d

creierul omenesc este 0 ma~inarie extrem de complexa, dar in multe priv~!e se dovede5 te f~art~ previzibiL Odat~ ee . rirnit infornlatii a~a cum sopa dm exemplu a seslzat ~ginea sotului ei tulburat ~i distant -, creierul tau incepe sA atribuie semnificatii celor vilzute ori auzite. M:intea ta se

e la treaba ?i formeaza 0 "opinie" acea forma primej~ de gandire care te poate izbi de zidul conflictului dad% Dexprimi prin acuzatii.

5o~a pomenita mai sus aJ' putea sa dea glas imediat opiolei sale despre motivul pentru care crede ca este furios sotul ei.Arputea sa se autoconvinga ea e vina ei, ca el n-o iube~Ie••. iar aceasta presupunere ar transforma cu siguranta problema in cearta.

In acest moment, opre~te-te, priv~te ~i aseulta. Dupa ce ~-ai fonnat parerea, n-o rostica pe 0 acuzaj:ie! formuleaza-p

inia In contextul a ceea ce gande~ti, folosind ~i de aeeasta dalA exprimarea la pe.rsoana intaL

- Observ ca nu zarnbe~ti, spune sopa. Vad ca prive~ti in pmant ~ nu te aud scotand 0 vorba.

La aceasta ailrmape adauga parer,ea ei, exprimata la persoana intai, mtr-un mod neamenintator:

- Ml! intreb dad\ e~ti suparat pe mine. Fraza este foarte simpla, dar atinge miezul problcmei cu

rente. So1ia a seas la lumina gandurile !ji teoriile ascunse pc em le-a fonnulat, in loc sa Ie lase s-o maeine.

Acum este pregatita 5a-i 5puna sotului ce simte. Obiectivul global al ascultarii reflexive consta in crearea

lII\ui spapu aJ sigurantei in care partenerii sa poata trai

CAND UNU PLUS UNU FAC NOt 202

Nbilitatea nr. 1 in vorbirea revelatoare: Ce veld ~i ce aud

Tu, vorbitorul, te afli in ma~ina ~i citei\'li meniul. SA spanem dl. problema C31'C te preocupa este distantarea totmai~

centuata a partenemlui tau ~i aparenta lui incapacitate dee»municare cu tine. In loc sa sari la un interogatoriu a, cedindu-i partencrului explicapi pentru purtarea lui H

incearea 0 alta tactieii. Incepe conversapa cu 0 observa cu 0 acuzape. Afirmii doar ceea ce vezi sau auzi literi fara sa adaugi vl'eo interpretare.

in exemplul meu, sopa este ingrijorata din cauza ~Ii tot mai distant, care vine de la serviciu cu privirea in eu maxilarele incle~tate 5i fara sa scoata. 0 vorbA. doua variante: fie sa evite problema, fie ~ lit! confrunle In vorbirea revelatoare abordezi problema incepchtd cu observajii, tehnica de comunicare presuDunand dl afirmi ceea ce ai vazut ori ai auzit.

l'evelatoare" pentru dl ~i tu, ~i ascu!Ultorul ~ "revelajii" cand 0 vep folosi in mod adecvat. ParteneruI va incepe sa inteleagii ce simp ~i de ce anume ai nevo' mai mult d~ca~ atat: ~i tu vei £i cap~bil sa defin~ti m:'bjacele ncvOl ~l sentImente. Tramle tale afective pot interpretate gre~it nu doar de partenerul tau, ci ~i de tine' vedea In curand la ce rna refer.

Tine cant de faptul dl in exemp]e]e ce urmeazli folO6ellc cuplu aflat la lID nivel mediu de considerafie, de iubire;.QD

conflict. Ulterior, yom arata cum pot folosi ascultarq flexiva cuplurile cu conflicte mai grave. ...

Mai intai, alege 0 problema. importanta pentru .. acest moment. "Problema" poate fi defini~ in sens Iarg ceva ce te ingrijoreazii. Poate fi orice: casa voastri, seni tiiu, relatia voastra, un model de comportament pe CIa

vrea sa-I sehimbi sau a decizie pe care trcbuie s-o iei. ~

incepe sa folose~ti abilitatile de vorbire revelatoal!, evidentiate de sopi Demmitt, pentru a-ti rezolva problema.

205RER..EXIVAASCUU:

trateze astfel!,s $i emoJ:iile se vor zbuciuma in ea pana ~ ma. va sirnti prinsa intr-un ciclon Hiuntric. Nu va mai cjJld se p ~ ., d •sA se bu.cure. oate ca nu va mal avea lncreere m pu reanL AI putea sa cada prada unor sentimente $i eomporoaJIle te autadistructive si sa inceree sa se anestezieze eu talJ'len . '. . . rul alirnentelor, al drogurilor sau al alcoolulUl. !dI.IIO . x' 0 1 . . f"'/-Este uti! ca fernela Sa-l eomuruee sotu U1 ceea ce slrnte, 0

o d expriInarea Ia persoana illta i . ~Observ ca nu zambe;;ti, ar putea spune ea_ Vild ca prie¢ in p1imant "i nu te aud scatand 0 vorba ,Ice vede $i ee

'ude ea] ... Mil intreb daea e~ti supiirat pe mine Ice erede ~J... Sunt nelini$tit~ de si~atie,.a~a cum 0 percep eu... ~i SlJl\t iritat1i pentru ea nu Spui ce al!

Asta exprima dar luerorile! Femeia $i-a exprimat sentirnente1e nu intr-Ull singur mod, ci in doua: este $i "nelini~titAw, ~i "iritata". Fii foarte atent la euvintele pe care Ie folose$tel Ea ~i descrie sentimentele In cea mai simpla forma cu putinta, fildind referire l~ sine ~sa~i ori de d.te .ori po~te. E eel mai bw) mod de a-I descne partenerullll SImtammtele tJle: in loe sa i Ie explici In toata complexitatea lor fapt ce poole duce la ncintelegere -, vorbe$te simplu, folasind de cAle ori pop propozijii din douil cuvinte: "Sunt huias"; "Sunt lngrijorat"; "Sunt speriat."

Pentru a te ajuta sa accesezi sentirrtentele provoeate de 0

problema, sotii Demmitt au elaborat patru eategorii de "sim.!3minte", sugerand sa te familiarizezi eu fiecare. Ca sa-·ti desoperi gandurile, sentimentele ~i emopile fata de problema eu care te Iupp, indiferent in ce consta, completeaz.'1 propozipile de mai jos:

,,~temdl.._."

"Sunt furios pentru di ... " "Sunt trist pentru ca... " "Mi-e ru~ine sau regret ca... n

Dupa ce p-ai clarificat situapa, e!?ti. pregatit sa treci la lII'D"lAtaarea abilitate vitala a vorbirii revelatoare.


impreuna cele mai profunde niveluri ale jnti.mit~ ". Usimti mai in siguranll! ~l mal pretult, eu atcit ii 'Vei

partenerului sl! priveasca mai profund in inima tao CAt fllvep sa folose~ti aceasta metoda, tine minte sI-Ji partenerul sa se simta confortabil pe masur.t ce pr~ La inceput, intimitatea poate p~rea stanje~toare.Spre ~ eu am un cal standard amencan, unul dintre eei folO6iJj In mun:.itatea Amish, pe care-i vez.i ~e obicei inhJimap Ja 0: suridl.. Astazi am dus doua vaCI ~l calul respectiv pe 0

ne noua. A fos: 0 manevra simplil, d~r .m~.a luat a~D

ora, fiindca arumalele erau foarte neliru~tite, n~ Q!

ceTC sa fac Cll ele. A trebuit s<'l. rna mi~ foarte incet ~ &I sesc hranl! pentru a Ie stirnula, dar ill cele din unnA au i .

Ia destinape. Tot asHel, s-ar putea ca partenerul tau sI nevoie de ajutor, de sprijin ~i de indrum~ri, toote oferiIe e:u blandete, spre a llwata aceste noi abilitap. PutinA tandIeIe Iezolva multe.

Abilitatea nr. 3 in vorbirea revelatoare: Ce simt

imparfa~irea sentimentelor reprezinta, desigur, al patrulea nivel de intimitate. Dar, dupa Dallas ~i Nancy Demmitt. gandurile combinate cu sentimente "au asupra em, efectul unui chibrit asupra pulberii uscate: ajunge 0 scinleie ca sa se aprinda toate flaci1riIe iadului! Felulm care in~

fezi diferite situatii va afecta ceea ce simp cu l'rivire la eIe(iar daca ai dobandit 0 interpretare gre~ita, ea tepoate duce]a lUI

potop de sentimente gre$it directionate!)". In cazul femeil care se confrunti1 cu distantarea emotiona

Ia a sotului, probabil d1 Ia ineeput se va sirnti rlbUt! ~ .. rata. La aceasta se pot adauga, ill prop0rtii egale, durere, telrna $i anxietate in legMura cu viitorol ei. Negarea acestQr chestiuni sau amanarea confruntarii eu ele nu Ie va face II dispara. Dimpotriva, sentimentele ei se vor transforma In manie $i, poate, in turie oarba. l$i va spune: "Cum ~ permile

ASCULTAREA REFLEXlVA 207

~ protw:zimC pefl~ a eercet~ d~rintele ~in ~ 1 vostrU, eu at~t v~ p~tetl ~ezvellui ~1 rransnute

. mai l1lulte sentlmente ~l nevol. reOfar;;un exercitiu eu ajutorul caTUia sa exersezi abilitatea

....,;,1i .revelatoare: ~l/IV--

1. imparte 0 coala de hart~; in patru p~rp e.g~ale. In capul agUtii serie "problema pe care 0 dlSCUp unpreun~ cu

~arte.nerul;,Etich:teaza,~ec~e s::rt.dupa cu~ ~eaza: Vad/aud , "Gandesc , "SlIDt 91 "Vreau . Lasa loc

;ufident pentru ca tu ~i partenerul sa completati informatii legate de ceea ee simtiti , ganditi ~i doriti in legeltura ~ tema aleasa. lata mtrebarile 1a care sa raspunde.ti: Ce vi!d ~i ce aud?,,; "Ce ered ca, inseamna asta?"; "ee ~t?"; lICe doresc pentru cealalta persoana implicata?"

2. Pe 0 alta coalJ de hartie, tu 9i partenerul ar trebui sa descrieti problema ell care vel confruntap, complet 9i demliat, ca ~i cum ap compune 0 povestire. Dati viata problemei pe hartie. Relatap lucTwile concret 9i eu toate amanuntele. Alegeti 0 problema care va preocllpa pe amandoi, apoi citip pe rand ce ati scris despre acea

chestiune. 3. In timpu11ecturii, unul dintre voi trebuie desemnat "ci

utor", iar celalaH, "ascultator". Lasa cititorul sa citeasca! Ascultatorului ii vine randul sa exprirne ceea ce consideri! ca a vil.zut ;;i a auzit, ce crede, ce simte !?i ce dor€?te abia dupii ce cititorul a tenninat lec1ora. Singura excerpe 0 constituie cazul in care ascultatorul se simte cople?it de prea multa informatie dintr-odata. Intr-o asHel de situape, dacA 10 e~ti ascultatorul, lntrerupe-l eli blandete pe cititor poate facand un semn cu mana - ;;i spune-i ea ai nevoie sa parafrazezi portii mid de informape. Incearca sa rezumi cele auzite deja, apoi indeamna cititorul sa continue. Nu pune mtrebari! Rezuma-te 1a paralraze ;;i apoi reda-i cititorului locul pe scena.

206 CA.ND UNU PLUS UNU PAC NOl

~bilitatea nr. 4 in vorbirea revcla;;;;---Ce dol'esC san de ce anume am nevoie· Odat~ cc i~ai comunicat partenerului ~u ce ai \I:

auzit, ce crezi 91 ce simp, ai putea fi sU.IJlrins V~ __1

duce acest proces. Alegerea de a-j:i exprima giUldUJile timentele, in 10e sa Ie negi:. sau sa amani confruntan!a te va conduce mtr-un punet aproape mA~t~ vei ~li a' imedia t ee vrei.

Chiar ~i a9a, dorintele sunt uneori dificile, Pentru cl nim muJte lucruri simultan, se poate ca anumite dorint!aI. noastre sa intre in conflict cu altele. Drept U1lnare, in loc roste?ti dorintele pe nerasuflate fapt care ar crea confuzi. ?i lTastrare ?i pentru tine, 9i pentru partener -, trebuie III vep. sa Ie imparj:i m trei eategorii: (1) ce dore?ti pentru line; ce dore?ti pentru persoana cu care e?ti in conflict; (3) ~ dore~ti pentru voi doi impreuniL

Observa limbajul folosit de sotii Denunitt: ei nu susere. zel sa descoperi ce vrei "de la" partener, ci ce do~ti "peIltru.. el, pentru tine 9i pentru amandoi. A dori ceva "pentru" opersoana difera de ceea ce vrei de la ea. Expresia fIde IaN esle UJli. laterala; presupune ca partenerul sa ofere, iar to 54 P~ A dori "pentru" cineva constituie esenta schimburilor redproee.

in cazul sopei care se confrunta cu un sot tulbtuat,ea~..... putea imparti cele trei dorinte astfel:

.' Dorinta pentru ea insa;;i: "Vreau sa ?tiu ce-l framAnta pe sotul IDeu, ca sa nu mai fiu atat de nelinil;iti~."

• Dorinta pentru so!: "Vreau ca el sa scape de ceea ce-) sopar~."

• Dorin/a pentru amandoi: "Vreau sa petrecem 0 searl pUlcuta lmpreuna."

Acum, dupi! ce a exprimat ceea ce a vi!zut ~ auzit, ce gande~te, ce simte 9i ce do:re~te, poate sa mceap~ procesulde schimb reciproc al ascultarii reflexive. De tine ~i de partener depinde cat de departe ducep acest proces. Cu <:&t mergeti

ASCULTAREA RER..EXIVA 207

~ in profunzime pentru a ceTceta dorintele din ~ ~ vostru, cn atiit va puteti dezvalui ~i transmite s~etU rnai muIte sentimente ~i nevoi. ffCI~:un exercitiu cu ajutorul caruia sa exersezi abihtatea

vorbirii reveJ.atoare:

l.1rnparte 0 coala de haTtie in patru paTti egale. in capul paginii serie "problema" pe care 0 discuti impreuna cu partenerul;,Etidl:teaza ,?ec~e s~~rt.dupa cu~ urmeaza: Vad/aud • "Gandesc ,,,Sunt ~l "Vreau . Lasa loc ~cient pentru ca tu ~i partenerul sa completati informatii legate de eeea ce simPti, ganditi ~i doriti In Jegiltura eu tema aleasa. lata intrebarile la care sa raspundep: Ce vad si ce aud?"; "Ce ered ca inseamna asta?"; "Ce

;imt?"i i~.e doresc pentru cealalta persoana implicat1l.?" 2. Pe 0 alta coala de hartie, hl ~i partenerul ar trebui sa de

scrieti problema cu care va confruntap, complet 9i delaliat, ca :;;i cum ati cornpune 0 povestire. Dati viata problemei pehfutie. Relatap lucrurile concret~i cu toate amanuntele. Alegep 0 problema care va preocup1l. pe amandoi, apoi cititi pe rand ce ati scris despre acea chestiune.

lin timpul Iecturii, unul dintre voi trebuie desemnat "c.ititar", iar celalalt, "ascultiHor". Lasa cititorul sa c.iteasca! Ascultatorului Ii vine randul sa exprime ceea ce considera ca a. vazut ~i a auzit, ce crede, ce simte ~i ce dare~te abia dupa ce eititorul a terminat lectura. Singura excep!ie 0 eonstituie cazul in care ascultatorul se simte cople:;;it de prea muWi informap,e dintr-odata. Intr-o astfel de situape, daca tu e$h ascult~torul, intrernpe-l cu blandete pecititor-poate fikand un semn cu mana - ~i spune-i dl ai nevoie sa parafrazezi portii mid de inforrnape. Incearca sa rezumi cele auzite deja, apoi indeanma cititorul sa continue. Nu pune intrebari! Rezunta-te la parafraze ~i apoi reda-i cititorului locul pe seen1l..


iUtatea nr. 4 in vorbirea revelato~ Ce doresc san de ce annme am nevoie

Odat~ ce i-ai comunicat partenerului ~u ce ai Vlzut auzit,ce crezi ?i ce simti, ai putea fi surprins vAzind duce aeest praces. Alegerea de a-p. exprima gandUrile timentele, in loc s~ Ie negi sau sa amani cOnfruntarea

d ~ cute va con uce mtr-un punet aproape mMe~: vei ~ a' imediat ce vrei.

hiar $i a?a, dorintele sunt uneori difidle. Pentru cJ rum multe lucruri simultan, se poate ea anumite dati noastre sa mtre in conflict cu altele. Drept unnare, in loc roste~ti dorintele pe ned~suflate fapt care ar crea ~

~i frustrare -?i pentru tine, ~i pentru partener -, trebuieII Inveti sa Ie imparp. in trei categorii: (1) ce do~ti pentru ce dore~ti pentru persoana cu care ~ti in conflict; (3) ce dore~ti pentru voi doi Impreun~.

Observil limbajul folosit de sopi Demmitt: ei nu su.gerea.. zi'i sa descoperi ce vrei "de la" partener, ci ce dOreljli HpeDlru

el, pentru tine ~i pentru amandoi. A dori ceva "pentru.. oper. soana clifera de ceea ce vrei de la ea. Expresia "de IaN esteunj..

Iaterala; prcsupune ea partenerul si1 ofere, iar tu ~}'l'imefti.

A dori "pentru" c.ineva conshtuie esenta schimburilor Jed. proce.

In cazul sopei care se eonfrunta cu un so~ tulburat, ea fi-ar putea imparp cele trei dorinte astfel:

• Dorinta pentTu ea fnsii;;i: "Vreau s~ ~tiu ce-l £rAmAnta pe soM roeu, ca sa nu mai fiu atiH de ne~titll.N

• Dorinta pentTu so!: "Vreau ea el sa scape de ceea ee-l supara."

• Dorinta pentru amfmdoi: "Vreau sa petrecem a searl placuta impreuniL"

Acum, dup1l. ce a exprimat ceea ce a vazut ~i auzit, c:e gande~te, ce sirote ~i ce dore?te, poate s1l. incea~ procesul de schimb reciproc al ascultarii reflexive. De tine ~ de p~

depinde dit de departe ducep acest praces. eu cit mergep

ASCULTAREA REFLEXI\,A 209

~ se face ° "comanda", trebuie sa repeti ceea ce ai 't N-ai voie sa modifici, sa evaJuezi ori sa te aperi. Poti

aUZI ~petarea cornenzii daca n-ai inteles ceva, Lnsa doar pen(fredarificare, nU pentru a-p exprima acorduJ sau dezaCDr:. "ncearca sa intelegi ce spillle parteneml, nimic mai multo ~ _; face griF In privinta acorduJui sau a dezacordului pro. ~u fata de afirmatiile pe.care ~e asculp; nu-p face griji nici ca ~ fj pacalit dad! accepp schimbarea sugerata de partener. ~u1 djntre scopu:ue asc~lt~ ref]e~xi~e c.o~:ta .In a ga~i 50

Iutll care sa va faca pe ama~dOl sa va snnptl mvmgaton. Oferindu-i parleneruJUl darnJ ascultarij, ip vei ca~tiga

dJeptW de a vorbi ulterior. Dar mai intai "ancorea~a-te" in ascuItare. A~a:dHe alMuri de partener, lnchide gura ?i destupJ.~ urechile ... ?i pregate~te-te sa simti pe pielea ta puterea asculurii revelatoare.

Abilitatea IIC. 1 in ascultarea rev,elatoare: Concenb'area asnpra celuilalt

Aasculta inseamna a-i oferi partenerulu.i atentia ta intreagll?i deplma. lata cateva modaliMp de a face acest lucru:

• Postura descJzisii. Stai fatil.-n fata cu parteneml. Dad! ~_

deti, punep-v.1 scaunele fata-n fatc'3 ?i apoi relaxati-va. Departap-vi:"i: bratele ~i picioarele, fiindca membrele IDcmci.\iate strans trimit mesajul subliminal cum ca persoana se atlll "in garda" sau este "opaca". FaptuJ de a-ti departa membrele transmite semnal ul ca la?i garda jos ~i ca realmente il pri.:me~ti en bucurie pe partener in spatiul tau,

• Incuviintarea ineurajatoare CIA. capul ~i cuvintele de aprobare. Este important sa-i dai de ~tiTe partenerului ca te concentrezi la ceca ce-p spune. Ajunge sa Incuviintezi din cand in cind cu capul sau sa roste!,lti un cuvant _ d 1'· 1 b·" Alh""I" I " oar unu smgur. de apro are. "Da ,,, 1,,, n te eg .

• Contactul vizuuI. La lillul dintre seminariile sotilor Demmitt, 0 feme:ie i-a spus sotului ei: "Ciind rna prive~ti in limp ce vorbesc, e ca ?i cum m-ai atinge cu ochii." Ce mod putemic de conv.ersatie nonverbali'll Contactul

Cum sa invep. sa fii un bun angaj;-(ascultalor)

Fire?te, vorbirea constituie doar jumatatc din ecuati municarea la cele mai profunde niveluri ale intiInit!Jij. e. Copune ~i ascultare. Dupa cum am aratat anterior, auz~resu.· poate eel mai puternic, dar ?i cel mai neinteles dintre . rile n?astre. ~~ultar~a te po~t~ ajuta sc!i evip neintel: conflicteJe, sa inM.tun supozltille false, sa st~vil~ti ~ fireasc~ d: a r~actio~a dupa. ti~arul ~anicii ~u al situa~dr cnza ~l sa m1C?oreZl teama, smguratatea ~l suferinla. Derrunitt spun: "SimpluJ; fapt de a-i arata culva c~ ~ti .. sa asculti fara sa condamni sau sa judcd - 0 face pe persoana sa se simta pretuita, iubita, respeclatil. ~i apre .

Pentru a afla ce putere are ascuJtarea revclatoare, va sa incepi cu un legamant: acela de a renun1;i3 In atitudinq numita de sopi Demmitt "Cum t.e pot face sa tad l?i sA ml culp!", $i inlocuirea ei Cll atitudinea lICe pot face pentru a crea un loc al sigurantei, in care intelegerea ~ poat! prindf radacini ~i sa creasca?"

lata calea lor, u?Qr de urrnat, spre ascttltarea revelal:oaJe; Gande?te-te ca ascultarea creeaza un 10.: al siguranJei, in

care partenerul tau sa poata vorbi. In aeest loe nu vei clula moduri de a~i ataca spusele. Nu Ie vei rasUU.rn1!!lci pentru a da sfaturi, a pedepsi, a da lecpi ori a pne predici. In ceIe din urma, vei para fraza ce crezi ca a spus parrenerul, fUl sA colorezi repetitia cu propriile OpiM despre deznod ideale ?i cu judecc'1p. Chiar daca partenernl tc!iu trece Ja a folosind acuzatii ?i invinuiri -, nu vei reac1iona, ci doar asculta ee are de spus. Te yei pIasa intr-o dispozipe amintindu-p ca in ascuJtare conteaza nu ceca ce vrei sa d sa aseulp ce incearca sa-p comunice parlcnerul. Obie t!1u consta in a-ti conduce parteneru:lin aeer "Joe al siguran~ei" pentru eomunicare, acol0 unde adevllrata intimita~ cepe sa se adanceasca ?i sa se dezvolte. Cam a~ cum dus eu calul pe noua pa~;une... ia-o eu bini~rul.

208 CAND UNU PLUS illHJ FAC NOI

211ASCUL'fAF.EA REFLEXIVA.

~ flU ill a repeta fiecare cuvant, ca un .casetofon, ..1:itnpilrt1 ceea ce auzi in ~~rpi :ruci, pe care apoi, cand 1/1 ru1 a terminat 0 propoz1tIe, sa Ie parafrazeZl.

~lnene e prin a spWle: "Te aud spmtand ca ... " sau "Simp ceP r . "A'" .~.

N 11 ti dore;;b ca.... pm rezum". ceea ce creZl ca-psa ". .~ partenerol, fara a-ti colora raspunsul cu interpretari

~tandu-t partenerului sa aiba ultim.ul cuvant asupra lselor sale itt arap consideratia. Sa-ti povestesc cum a fost

rni-am vazut sofia folosind cu adevarat aceasta metoda, tilllpul unei teleeonferinte, un om de afaceri rna "inghesudin cale-alam. facand afirmapi pe care Ie consideram ne

,re, lucru ce mi-a dedallijat imediat 0 criz1l. de furic tipiNorma $i ell mine aseultam; in prima instanta, eu m-am

rillS la aeuzatiile omului. Eram chiar pe pWletul de a inee~ duelul verbal dilld sotia mea s~a apucat sa-?i foloseasca abilitAp.le de vorbire reflexiva.

Norma a meeput -sa parafrazeze tot ce spWlea omul. Vorbeacalm $i direct; ell fraze de tipul "Vrep, sa spuneti ca ...". EI rispU1ldea ~i 1Th"li. adauga, iar ea continua s~ rezume $i sa Jefonnuleze; in cele din urma, omul s-a oprit ?i s-a calmat. (]liar ~ eu m-am calmat! Er'a uimitor! Pe urma, sotia mea a sugerat 0 solutie, bazata in totalitate pe felul in care li asculwegrijile. Lui i-ii pL3.cut solup.a. Am incheiat eonvorbirea?i n-a mai fost vreodata. nevoie sa ne ocupam de problema cu atelom de afaceri. Nonna a putut sa sugereze acea solutie tocmai pentru ca se concentrase cu adevarat asupra cuvintek1rlui :;;i-i mtelesese nevoile in situapa data. Acum nu trece nicio saptarnana Mra s.i folosOO metoda aceasta cu eineva, la serviciu.

Bun, dar cum faei dadi spusele vorbitorului sunt prea Iungi ca sa Ie pop rezuma? Ridica, pur ?i simpIu, mana ea salop~ti $i spune-i ceva de genul: "Te rog, da.-mi un ragaz s.i in~leg"; apoi parafrazeaz.i ceea ce ai auzit parra in acel mo

ment, inteleg ea, in prima instantA, procesul pare cam inianiii, dar poate fi el mai pueril deeM sa-ti ie~i din pepeni ori sa

Abilitalea nr. 2 in ascultarea revelatoare: Rezumarea spuselor celuilalt

Esenta ascultarii reflexive ip permite ~ eliJi capcana legem gre~ite. eel mai bWl mod de a rezuma spusele

210 CAND UNU PLUS UNU PAC NOI

vizual cu partenerul reprezinta celliJ\ai U$Or-;--mod de a-i transmite mesajul: "Mi1 inte~rnai ....... Desigur, contactuJ vizual ~ numii.ra printre ~ ghidului rela-pei optime. In cartca sa, You JUSI Understand!, Deborah Tannen citeazll 0 serle de studii copri, in care micutilor Ii s-a dat un subiect de .... B~ieteii nu se priveau in timp ee vorbeau; stlteau ~i se uitau in gol. fnsa fetitele i~i intorceau SCAuneJe fata ~i se priveau cu toata atentia in timpul COnve!sIH.i Ac~st .c~m.porta.me~t. a co.ntinuat, pe tot p copl1anel ~I a prunel tinerep. Semnificapa lui? trebuie sa invet"e sa se concentreze cu Preeldere pastrarii contactului vizuaL

• Atingerea. Aceasta este cea mai putemica abililate verbala de ascultare, calea de a inlAtura imectiat dintr~o situape data. Ineeardl! Vei descoperi, dad.-p atingi partenerul in timp ce asculp-vll ma.na, vi se ating genunchii, vA bate~i ~UJelcu plIDIIpe spate -, ip va fi greu sA te concentrezi asupra furiei.Dar tine minte, asta inseamna atingeri fMA nioun fel de (Do

notatie sexuala, fiindca acelea ar putea decl~ furia fi ar putea da frau liber d merii cand te confrunfj CU 0 problema nerezolvatilJ I

• Pregi'flirea decorului . .eliminarea factorilor depenumllta atenpci are ° importanta cruciala in ascultarea m'e

latoare, inchide televizorul, seoate telefonul din Gase~te pe cineva care sa aiba grija de copll. Aratl-i tenerului ca, in acel moment, pentru tine a-I asculla pe este mai important decM mice altceva.

Acum, ea e?ti pregatit sa asculti sa asculJi cu aJ - iata calea de urmat:

...........

211ASCULTAREA REFLEXIVA

~aflu ma repeta fiecare cuvant, ca un casetofon, • lU1'~pc1rti ceea ce auzi in porpi mid, pe care apoi, cand ill a. I .. ~" 1 fr .

~ ru1 a terminal 0 propozlpe, 1><t e para azezl. ....rtelle ,.. d • d v,,' S"t-fn<:epe prin a spune: "Le au spunan ca... sau" lffip

" U Itl dor~ti ca_ .. ". Apoi rezuma ceea oe crezi dHi sa " . partenerul, Eara a-p. colora raspunsul Cll interpretan

rii. Perrrrijandu-i pa~tener~lui s~ aib~ ~ltimul cuvant asupra

lor sale ip mil consldera~a. Sa-p. povestesccum a fost 'u:rei-am ...~z,ut sotia folosind cu adevarat aceasta metoda, ~PLll unei teleconferin~e, un om de afaceri ma "Inghesudin cale-afara, iacand afirmatii pe care Ie consideram nedate, lueru ce mi-a declan~t imediat 0 criZ3 de furie lipi

d. Norma ;;1 ell mine ascultam; in prima instanta, eu m-am rins la acuzaJiile omului. Eram chiar pe punctul de a ince~ dueluJ verbal cand sotia mea s-a apucat sa-;;i foloseasca

,jJi~tile de "orbire reflex:iva. Norma a lnceput sa parafrazezetot ce spunea omul. Vor

beacalm -?i direct, ell fraze de tipul "Vreti sa spuneti ca ... n • £1

rtspundea ;;i mai adauga, iar ea continua sa rezume ~i sa relormuJeze; to cele din urma, omul s-a oprit ~i s-a calmat. Qtiar ~i eu m-am calmat! Era uimitor! Pe urmil., sotia mea a sugerat 0 solutie, ba7-ata in totalitate pe felul in care Ii ascullase grijile. Lui i-a placut solutia. Am incheiat convorbirea ;;i n-a mai fast vreodata nevoie sa ne ocupam de problema cu aceI om de afaceri. Norma a putut sa sugereze acea solutie tocmai pentru ca se concentrase cu adevarat asupra cuvintelor lui ?i-i intelesese nevoile in siruap.a datil. Acum nu trece nicio ~ptamana far11 sJ folosim metoda aceasta cu cineva, la servidu.

Bun, dar cum fad daca spusele vorbitorului SWlt prea Iungi ca sa Ie pop. rezuma? Ridiea, pur ~i sirnplu, mana ca sa[opre~ti -?i spunC"-i ceva de genul: "Te rag, da-mi un ragaz sa teinte!eg"; apoi parafrazeaza ceea ce ai auzit pana in acel moment, inteleg ca, in prima instanta, procesul pape cam iruanliI,darpoate fi el mai pueril dedit sJ-ji ie;;i din pepeni ori sa

210 CAND UNU PLUS UNU FAt.: NOI

vizual cu ~artene~repre~intel eellll~ mod de a-I transmlte mesaJul: "Mel in1ereseaZl De:>igur,. conta~~ ru:ual se numiiri:\ printre ~ ghldulUl relatiel optime. In eartea sa, You lust Understand!, Deborah Tannen citeaz~ 0 serie de eopn, in care micutiJ.or li s-a dat un subiect de .... Baiejen nu se priveau in timp ce vorbeau; st~teau ~i se uitau in gol.Insa fetitele 19i intoreeau &caune1e fata ~i se priveau cu toat11 atenfia in timpul COR'

Ace.st ~~m.porta.me~t. a co.ntinuat, pe tot p copl1anel 91 a pnmel bnereli. Semmf1(-.atia lui? trebuie s11 lnvete sa se eoncentreze cu prec~dere pastrarn contactului vizual.

• Atingerea. Aceasta este cea mai putemicc1 abilitate non. verbalc1 de ascultare, calea de a inl~tura imediat dintr-o situatie data. Incearc11! Vei descoperi, CItd. Ci daca-p. atingi parteneml in limp ce ascu!ti vll JineJi cit mana, vi se ating genunchii, va bateti l.L?urelcu pabnape spate -, ip. va fi greu sa te concentrezi asupra furiei. Dar tine rninte, asta lnsearnna atingeri f~rll niciun fel de conotatie sexuala, fiindc11 acelea ar putea decl~ furiI ar putea da frau liber durern cand te confrunti cu 0

blema nerezolvatiL

• Pregdlirea decomlui. EliJ~ .,area factorilor de ~a atentiei are 0 importanta. crucia1e:'l. in ascultarea melatoare, inchide televizorul, scoate telefonul din prizI. GaS€$t:e pe cineva care sa aiM grijc1 de copii. Aratl-i par_ tenendui dl., in acel moment, pentru tine a-I ascullapeel este mai important dedit orice a].tceva.

Acum, ca ~ti pregatit sa asculji sJ asculji cu adevirat - iata calea de urrnat:

Abilitatea nr. 2 in ascultarea revelatoare: ezumarea spuselor celuilalt

Esenta ascultarii reflexive iti permite ~ evip. capcana intelegerii gre9Jte. eel mai bun mod de a rezuma spusele parte

....--

213ASCULTAREA REFLEXNA

Abilitatea D.L 4 in ascultarea revelatoare: Pune~i intrebari celuilalt

Daca ai inteles ce incearca sa comunice partenerul, dar el tot nu ~tie cum sa foloseasca spre binele sau cele spuse, pop sa-i adresezi intreban ajutatoare ca si'i ob1ii mai multe dezvaluiri.

Adresarea de intrebari adecvate intr-wl moment neamenintAtor ttl paate duce partenerul pe taramul mai profund al inimii ~i al mintii, tot a~a cum adresarea de intrebi'iri nepotrivile intr-un moment de amenintare poate sil. devieze cursul conversapei 9i sa declan~eze imediat un conflict. Tine minte I1schimbarea se va instala daar atunci cand partenerul vor

~i intelege ceea ce exprima, nu cand incerci tu s~ ~ti in numele lui ori sa-l convingi. Partenerul tau

~ de ideea ca pauza ar fi 0 invitape sa vorbe~ti tu~ IJS'lvei incepe sc'i vorbe!,>ti, e foarte probabil sa deviezi cursul D~ dllrilor partenerului ?i, mai important, increderea sa. sanFiecare situape de ascultare reve1atoare reprezinti'l cau

unor comori Ingropate, a unor adevill-uri tainice care au tate3 de a fi scoase la lumina ... dad\. ascu1ti cu adevi'irat. ~ ce urmeaza dupil. "pauza" poate fi partea cea mai .ee:rtanM din lucrurile pe care Ie are de comunicat parteunp [ Nu subrnina descoperirea acestei comori, intervenind neru·

afjrrnajiile tale! .:u DacA pauza se p.relunge~te prea' mult, Intreaba pur ~i simlu: "Mai e ?i altceva?" sau "Mai vrei sa aflu ori sa rnteleg ~a?" Asta e totuna Cll a cere sa afli: "Mai dorip sa comandati ~ altceva?" sau "Vrep 9i cartofi prajiti aliUuri?"

'Poate va fi rle\'oie sa repep intrebarea de mai multe ori jnainte ca partenerul t~u sa raspunda, mai ales daca motivul pauzei il reprezinta caracterul incomod allucrului ce urmeazAa fi spus. Dar controleaza-te; rezuma-te la aceste patru curinte: "Mai e 9i altceva?" Vei fi uluit sa vezi cum aceste vorbe . pot determina partenerul sa-~i exprime sentimente ?i

oi, ducand astfel relapa voastra la cele mai profunde nive[uri ale intimitilpi.

pled trantind u~a? Poate crezi d\ a parafraza ceea ce--;-partenerulli dovede~te acestuia ca n-ai auzit bine, dar o simpla conditionare. Conceptia conventionaUi cere sa vorbitoruI sa peroreze panil termiM - ori s.H comball hecare fraza. Ynsa a-I permite r--tcnerului .sa vorbeasel Intregi nu produce dedit contu... .~i conflict -

A~adar, rezuma spuscle partenerului la fiecare doua, fraze, fara sa adaugi interpretari personale. Apoi dH voie aprobe sau sa conteste ce i-ai spus d\ ai intcles. Ar puteasa corecteze! Sau ar putea spune: "A~-i! Exact la asta ml reall1." Tbcmai asta unnilr~ti acel ,,~_i!1f Uneori, matul ti.!\.u 11 ajurn pe partener sa inteleaga mai dar ce spuna. Faptul ca-l asculp devine un dar prin intennedhal cafllia el poate lntelege mai mult despre sine sau descopere 0 problema mai profunda decat cea pe incearca 5-0 transmitii prin vorbele lui.

Dad\ se Intampla a~a ceva, daca partenerul chiar i$i rna ru~inea sau 90cul cu privire la lucrurile spuse de el-. felul in care le-ai receptat tu, ar putea incepe saiii punl totrebari de felul: "Cum am permis sc'i se intample a:;a ceva?! cazul in care apar asemenea intrebari, nu da raspunsuri .. nu tine predicil Continua sa asculp, sa parafrazezi !?i 51 rebmulezi cele auzite. Acest lucru Ii da vorbitorului ocazia de a-9i ri'lspunde la intrebarilc proprii ~i de a-p. ar~ta relieful Uiuntric a1 inimii sale.

Tine minte: acordarea in intregime a aronp.ei tale eate mai incurajatoare decat arice lucru pe care l-ai putea spune!

212 CAND UNU PLUS UNU FAC NOl

Abilitatea nr. 3 in ascultarea revelatoare: InviU.-1 pe ceIalalt sa spuna mai mult

E foarte probabil ca, in limp ce vorbe:;;te, parteneru1 tau se opreasci1, poate ca sa-9i adune gandurile, poate ca 51.. capete rcspirapa, poate doar ca 0 intrerupcre tempor, inte si'l dezv~iluieceea ce vrea cu adevarat ~-ti spunA. aceasta pauza aparent simpla poate fi un test. Oprindl

partenerul ar putea 53. verificc dadi aSCl.. '. cu adevlkat

..........

... 214 CAND UNU PLUS UNU PAC NO!

trebuie .sa ajunga ~in~r 1a propria cond~~ ascultarn tale constItUle 0 platforma pe care sl-fi sentimentele 9i nevoile, vazandu-le cu claritate. Ai v,-' mdrumi partenerul, dar nu !?i sa decizi in locullui.

lata patru lectii pretioase cu privire 1a adresarea bari ajutiHoare:

1. Cfmd sri lntrebi. Pune intrebarea dupa ce ai ternUnat rezumat 0 parte dintre afirmapile partenerului. do.0 dai seama dad\ ai cuprins totin rezumatul ~u?

mtrebi partenerul "Mal e !?i altceva?", el va rbl "Nu, asta-i tot. Ai inteles bine."

2. ~am sa in treb!. .lnainte ?e.a U:cep.e sa pui intreblri. cere slmplu perrmslUoea: "IfnI d31 VOle sa te lntreb ceva?" E o politete minora, dar poate avea rezultate erlOnDe. Uneori, intrebarile irita; pot fi privite ca 0 incllcare I

teritoriului personal. AcordiH partenerului dreptuJdea spune: "Nu, a~ prefera sa nu-mi pui

fi reC\lnOlclloracum nido

trebare." Insa, [oarte probabil, iti va pentru solicitare !?H:i va replica: "Sigur, te rag'" daca raspunsul este "nu acum", da ascultare 8'

mentului; renunta la intreMri 9i continw ~ ascul1i 3. Pune fntreMl'i deschise. Evita mtrebariJe pe care eu Ie

numesc "fundMuri" - cele 1a care se paate rlspunde poo "da" sau "nu".lntrebarile-fundiitura ii lasI ascuJ.. tatorului doar doua oppuni. Pentru a Ie evita,incepecu cuvm. te e "ce 1 ", "cum,,-,,,cand" sau "und"e - de pildI: lICe simp?" sau "Cand a inceput asta?"

4. Evita fntrebariTe cu "de ce". A Incepe 0 intrebare CU cuvintele "de ce" poate sa aiba un accent <Jcuzator. ",Ilea!

. 7" 0 . " De . " te porti a!?a. ;" e ce nu pop... ; " ce nu vtel....

Partenerul va deveni defensiv ~i comunicarea voastd se va incheia rapid.

Tine minte sii-ti pasuezi tot timpul wlul, fie de vOIbitnr, fie de ascultator. Poti evita cearta spre care te-aT putea imP ge parteneml, arMandu-i e.'1 vei fi daar angajatul (ascu1tAlD

ASCUUAREA REFLEXIVA 215

~rezumila aeest rol ~i evij:i sa exprimi opinii, pre~~ri sau a?teptari, parteneml tau nu are cum sa ampJifice

c¢ta cum func~ioneaza aeest principiu: u~ARTENERUL fntfirzii tn.ereu?i rn-am s~turat pfina peste cap! REZUMATUL TAu: Vrel sri aflu ca e$tl foarte suparat; ca ai

. Ta capatul rdbdarii in ceea ce mri prive$te?lJu~ . ,

PARTENERUL: f!a, $1 m-am sa:urat. MSPUNSUL TAU: Spune mm departe! PARTEN£RUL: Piii, vino ;;i tu la timp macar 0 data. REZUMATUL TAu: Vrei sa vin Ia limp miicar 0 data. Te mai 'njeaziJ;;i aItce-oO ltl intarzierile meTe? .. . PARTENERUL: Oai Eu rna stritduzesc dl1l greu sa termm

IttlUl 11I timp pelltru tine, dar fie parea nU-fi pasa de timpui pe Ctlre-I pierd eu. v

REZUMATUL TAU: A;;adar, cand eu fntarzii, simti e/1nu tin IIlinesuftcind de rmJitustjel Incat sa ajung la timp?

PARTENERUL DI1' A$a-i!

Reguli ale ascultarii reflexive, pe care sii ie fii rninte

1. Stabilip-va rolurile. 0 persoana trebuie sa fie ascu1t.'Horut iar cealalta, vorbitorul. Scena apartine celui cu rol de vorbitor, £:'lra exceppe, pana dmd termina sa-~i

exprime sentimentele. Clnd vorbitorul a incheiat, se inverseaza rolurile, celalalt partener preluind scena. Astfel vej:i avea amandoi ocazia sa vorbiti. Trebuie sa intelege!=i amandoi de la mceput aeest lucru; astfel, in Joe sa fiti in competipe pentru "scena", yeti pomi eu acordul nerostit ca 0 yeti imparti de pe pozip:i de egalitate.

2. AscultatQrui trebuie sa ceara "comanda". In cazul nelnte1egerii dintre Norma !?i mine cand cu drumetia ratata, Norma erav'Orbitol'ul, iar eu deveneam ascultatorul, iar dac-a!? fi cunoscut metoda ascult~rii ret1exjve, a~ fi "cerut camanda" incepand cam a?a: "Bine, te rog sa-mi

ASCLTUAREA REFLEXNA 217

~fice on sa se apere; trebuie doar sa asculte ~i sii

repete. rh't I . t u1 t' I!'d .6 Abia cand ,"0 l.oru se SlID e asc .: ta ~l vall at, putep .schimba rolurile.

7. Nu lncerca,i s~ rez,olvap probleme cat limp vorbito inca mai vorbe?te, tar ascuWHorul parafrazeaz~; pentru asta va fi limp mai tarziu. Obiectlvul principal consta in a va simp ascultap ?i intelelJi, este acela de a sim~i ca a~i

auzit ~i ati lnteles. Va oferiti reciproc darul asculti'irii. 8, FapM de a rezuma afirmajiile celuilalt in ralui de as

euJtator nu lnseamna d\ ~ti de acord cu cete spuse. 5copul este de a ascuIta ~i de a valida sentirnentele ~i

unicitateac-eluilalt. 9. Pe tot pareursul comunicarii reflexive, tine minte c~ e~ti

in diutare nu de solupi, ci de In~elegere, Solupile pot fi c~utate dupa ce ambii parteneri se simt ascultati ~i

validati· 10, Convenip sa faceti 0 pauza daca sesizap ca in Qonve-r

sape se streeoar3 vreunul dintre eei palru factori ai divortului ~ retragerea in sine, amplificarea conflktului, invalidarea sau convingerile negative.

11, Mai presus de orice, stTaduiji-va sa va respectatl reciproc prin tot ce rostiti!

Un avertisment: nu incepe sa practici aSC'l.1Jltarea reflexiv3 cu un subiect sensibiJ ?i controversat, in niciun caz eu un lucru dureros din menml vostru. Conversa~a optima este Wl

proees; e indjcat sa incepi treptat acest proees ~i s;I avansezi lind te slmti in largttl tau. lncepe cu conflicte mai pujin incendiare, cum ar fi intarzierea la cmil. sau aIte plangeri ..minore". Pe m~sur-a ce abilitatea ta de a folosi aseultarea reflexJva se imbunMat£?te, te vei. simp in mod Brese in largul lAus-o folose'$ti pentm cheshuni mai grave ~ mai scnsibile.

Incepe treptat, nu zori lucrurile ~i pne minte mereu ca acest mod de ascultare este un proces, nu ceva ce Incerci 0

216 CAl\.'D UNU PLUS UNU FAC NOI

SpUl ce simti. Vreau sii ascult ~i sii intel~ depinde iniperea convorbirii reflexive, prin ad, pozipei ascultatorului; ajunge sa fad invitafia' mi ce simji!" Fii srncer; demonstreaz~-~aten~ " prive~te-ti deschis partenerul ~i incearca. sA stabi legatma fizica, tinfuldu-l de mana, atingindu_l genunchi sau pe umar. pe

3. Vorbitorul trebuie sa-~i exprime sentiDlentele:;;i ~ . legate de conflictul din acel momenL in cazuI ~

'orma ar fi raspuns la intrebarea mea, "Cum le sim" exprimandu-?l convingerea ca incerc doar s-o partez de-acasa pentru a putea sa fac bagajele in stU meu, Ca vorbitor, tr·ebuie s;'\ evip acu.zaJille; fO~in

locullor afirmatii la persoana intai, pentru a~l ajuta pe ascultator sa inteleaga ce simp referitor la problema curent1'l. Evita sa evoci intamplMi anterioare sau sa Incepi 0 noua cearta, Nu incerca sa. vorbe:;;ti in n' partenerului; nu ineerca sa-i "dtl?$ti gandurile". Exprima doar sentimentele, preocup:lrile ~i nevoile!ale.

4. In calitate de vorbitor, incearca sa-p descri.i pe rind timentele. Dad\. oferi prea multe informaPi dintr-oda ascultMorul ar putea sa piarda din vedere ceva l;Ii sll nu inteleaga "camanda", Nu te pripi; vci. avea suficienl timp sa seop la iveala tot ce vrei sa lJtie parteneruL

5. AscultMarul trebuie sa parafrazeze spusele vorbitoru. lui, asigurandu-se dl. intelege bine "comanda" ~flrhl

a judece ("Adica tu crezi ea incerc sa. te tndl de-acasa, a?a indit sa pot face bagajele in felul meu: in acest exereijiu nu exista loc penlru evaluari. anectivul ascultatorwui este acela de a-i arala partenerului ca-i acordii intreaga atentie ~i cii vrea sii-i respecte sentimentele !?i nevoile. Este esenpal ca amandoi sA sustinep aeeasta conversatie tara a judeca ~i ca fiecare dinIn! voi sa Inteleaga faptul ca sentimentele :;;i n eeluilalt S'Unt valide, Ascultatorii n-au voic sA eval

........

~


data ~i. ~poi la1;'i to~ deoparte. ~a fa~e minu.ni~ te dedlCl dem:rsultu. Da.ca-l p~ti desf:i!?UTa ~ 0 atitudine respect, aseultand doar ~l repetand ceea ce iH 3UZit, Ii \rei

partenerului un medi~ s~tin care s.'i'i'i exPJime '" discute sentimentele ~l nevoile.lntr-un asemenea fnediu se risipe~te rapid. Gind cine:a t~ a~ta ru mare ~ pre!:uie~te pentru eeea ce e~h, mama seade ~i se ~.

u~urinta. Dupa ce va simpti amandoi ascultap, inte~ da'ti, puteti ineepe sa eautap solutii permanente, in 10c Sol insis. tap asupra obpneriiunor.victorii mi.r;ore, m~, ~

Da, ascultarea refleXlva poate fl 0 praclicA ul}Or de per_ fecponat. Dar exista un obstacol mare, ee va Uteerca mereusa ti se a~eze in cale. Va trebui sa-l iei in ealcui la fiecare vorbl rostita. Trebuie sa fii in garda in privinta e1ementelor care It pot face sa interpretezi gre~it ~i sa-p intelegi gre!?it ParteneruJ: Wtrele tale personaIe.

Cum sa-ti pui cuvintele la treabi

Acum haidep sa folosim abilitaPJe pe care Ie-am invll:at~ sa comwueam, eu adevarat, cu partenerii no~tri. Primul pa&

constel in manifestarea considerapei, in a-p ridica mental par_ tenerul mai presus de orice lucru din lume. Apoi, Iasl-Jj deoparte armura emotionala, opilliile, invinuirile, acuzatille, tot ceea ce ,este negativ. $i, eu ajutorul consideratiei, transfanDa in cenu~a orice gand, impresie sau interpretare potential negativa.

Cere-i partenerului tau sa p se alature intr-o conversalie. Stabiliti impreuna 0 limita de timp ~ntru d'

voastra.

Apoi, a~zap-va fa!a in fata. Ai grija sa nu stai cu brajele sau picioarele ineruci~te, priv~te-p partenerul directfnodK ~i solicita "eornanda", spunand: IIVreau cu adevArat II futekg ce se petrece cu tine. Ajuta-ma sa inte1eg! Am sl aseult, indiferent despre ee ai vrea sa-mi vorbe~ti.n

ASCULTAREA REFLEXJVA 219

~te, ai preluat rolul ascultatorului prin simplul de a cere comanda. Partenerul tau este vorbitorul. Mi

.Iptea

ta este sa aseulp, sa aseulti eu adevarat, sa invep din lun ce afli ~ sil paraftazezi, fu porpi mici, cele auzite.

Si-acum sa tTecem in revista ;;i sa rezumam abilitatiJe as~i revclatoare ~i, fu ealitate de vorbitor, ale vorbirii re

\-eJatoare .

In calitate de aseultator 1. ConcentreazA-te cotnplet asupra vorbitorului prin pos~

tura, contad vizua] ~i atingere; elimina factorii pertur

baton. 2. Rezumil, apoi repeta-i partenerului propria afirmape,

tara. interpretare. J,lnvitil-ti partenerul, prin insistente neamenintatoare,

neaeuzatoare, sa sp1llla mal muIte. 4. Cere-i voie sa pui intrebari, apoi folose;;te mtrebilrile

ajutatoare ea sa clarifici de ce anume are nevoie partenerul pentru a rezolva problema.

In calitate de TJorbitor 1. Alege 0 problema ~i sp1llle-i partenerului ce vezi ~i ce

auzi in legatura ell] ea. 2. Asigura-te ca suntep amandoi de acord asupra viitoru

lui subiect de diseutie. 3. Spune-i partenerului ce gande~ti.

4. Spune-i paItenerului ce simti. 5. Spune-i partenerului ce dore~ti.

Cred ca dupa ce vei parcurge acest proees de cateva ori, rezultatele te vor surprinde. in eele din urma, in timpul unei asemenea conversatii vei ridiea privirea 9i vei vedea ca ea a dobilndit 0 putere de propulsie palpabila, ca simplul fapt de avorbi ~i a asculta v-a adus 0 mai profunda intelegere ;;i intimitate. Yeti ajw1ge sa va sp1lllep 1llluI altuia: "Daca am fi avut oasemenea eOlwersatie acurn un an, de eata suferinta ne-am fi scutit!'" .

221A9CULTAREA REFLEXIVA-aparut soiutii drept un semn ca trebuie sa continuati comunicarea.

Dad\ ai reu~it sa stapane$ti abilitatea conversapei optime, ascultarli reflexive, inseanmil. ca ai ajuns acol0 unde intimi

a tea este ve$nidl.Asosit momentul sa invep cum sa ramai 1a ta Ie mai profunde nh',eluri ale intimitatii, lncardindu-ti ener;tiC partenercl in fiecare zi, prin iubire.

---Mom.entul "Aha!": gashea so]u~orCD tnvingitori de ambele pilti

220

Acum sunteti gata sa diutap solupi care ~ vll perJlli

amandurora sa fiti inving~Hori, indiferent de probleJna tl care va confnmtati ca ~i cuplu. E nevoie de mUl\Cl ~ rezolv<':\rile vor vcni, ~i nu mtr-un mod subtil. Solu~ V

deveni uimitor de vizibile, navalind precum lumina soareJ.or. prin draperiile unei camere cufundate in intuneric .w sirnplitatea lor te va surprinde. Terapeutii numesc a~ situatie momentul "aha", iar Dallas ~i Nancy DeIl'Unitt numesc "momenhtl prajiturii". In acea clip<':\, lotul devine ~

lata cateva aspecte-cheie asupra dirora sA te concenlrezi:' 1. Cauta solupi doardupa ce amandoi at:i ilvut ocaz:iadea

fi ascultap, mtele;;i ~i validati. Nu cautap solutii de a fj traversat procesul conversatiei reflexive, ju amandoi ambele roluri, de vorbitor ;;i de ascultltor.

2. Tine minte ca solutia urrilaterala nu e 0 solupe. Duplce ap. traversat procesul conversatiei ~fIexive, oferiti amandoi, pe rand, solutii la problema.lnainte de a fnce. pe, declarap. armistitiu; spuneti-va: "Nu exist! idei proas-te, a~a ca hai sa rostim ce ne trece prin minte. Cu cat mai ciudat, cu atat mai bine! $i indiferent ce iese Ia iveaIa, n-o sa ne suparam unul pe altuI. Pllra sA judecam! Orice e acceptabiI!"

3. Odat11 ce apar posibilele rezolvari, puneti-1e pe hirtie. Apoi incepeti sa Ie evaluap. RestrangeP lista la ceJe mal bune frei-cinci solutii.

4. in final, alegeti solutia pe care 0 agreali eel mai mult fi incercati-o un timp. Programati 0 dat! la care sA .. tati din nou, pentru a stabili daca solutia funqil sau nu. Daca nu funqioneaza, trece1i la urmftoarea de pe lista. .,

5. Daca nu apare mcio rezolvare, continua~ sA folositi ascultarea reflexiva pana cand r~sare solu~ pe care amandoi 0 vedeti ca$tigiHoare. Considerll faptuld &aU

.....

iNc.~RCAREA "BATERIEI NEvon..oR" PARTENERULUI 223

~a~dar, 1a eel mai profund nivel al intimitlltii. Nurt te un Joe al sil.rbatorilor, ci 0 zona care impune ~i mai mul

es uneil.: descoper:irea ~i implinirea eelor rnai importante lA :i ale partenerului. Dupa cum spune Stephen Covey,";rtin relatii de cuplu ~i autor: "Fiecare conflict major dine-un euplu este rezultatul faptului ca nevoile unuia dintre :~ o-au fast implinite." Sa ineepem eu 0 relatare din casni

. mea. aa Daeil. prineipala cauza a conflictelor consta 'in aceea ca ne'oile sau emo!ille partenerului au fost gre~it intelese, neglija~ sau invalidate, cu dHeva luni in urma ar ii trebuil sa anticipez 0 cearta de proportii intrc sotia mea :;;i mine. Norma are onevoie esenti,ala de a respecta ordinea ~i regulile in viata ei. Unul dintre seturile de reguli dupa care se ghideaza vizeaza procesul prin care-~i ingrije~te hainele. De-a lungui anilor. Sorma a acumulat 0 mica garderoba de v~minte "speciale", cArora Ie acordii 0 grija deosebita. Le spala la ma~ina, apoi Ie ~ door cateva clipe sa "fie centrifugate u~r" in usdltor, dupa care Ie 'intinde pe 0 franghie speciala din spalatorie, sa se usuce la aero

intr-o zi, rna aflalll in spalatorie ~i rna ocuparn de ni~te lucruri de-ale mele, cand am observat ca hainele ei locmai in.:heiasera eicluJ in rna~ina de spalat. Gandindu-rna dl-i vOl face un seIViciu, demonstrandu-i poate 0 grija plina de iubire, am pus hainele Normei in uscator, intenti,onand ~ Ie rentrlfughez cind minute, apoi si\ Ie mood, cum face ea de obicei. Din pacate, luerurile nu S-3U desfa;;urat conform planului. Aten!ia mi-a fost distrasa de 0 convorbire telefonicc1, asHel ea am uitat de haine pan~ peste vreo ora, dnd m-am dus sa-mi recuperez propriile lueruri. O-o! Uscasem toote aeele haine "speciale" ale ei mult prea mult limp, iar eIe se mic~orasera, devenind ca pentru papu~i!

Chiar animat de cele mai bune intenp:.i, omisesem si1 respect una dintre celc mai irnportante nevoi ale Normei: aceea de a urma mtotdeauna regulile. Uscandu-i hainele cum nu trebuia, nu-i respectasem reguille ~i, drept urmare, unele

ABILITATEA NR. 3

Primele ~apte nevoi afeclive

CUM SA INCARCI "BATERIA NEVOILORPARTENERULill PRIN IUBIRE

........

tNCARCAREA "BATIRIEi NEVOIlDR" PARTEr.'ERULUl 225

~aca 0 swnta ce este, a ~tiut ca in acea clipa nevoia Norm,.,rnai mare era sa fiu lerta.t.

IllCl ee;tiu ca n-ai Ucut-o intentionat, a spus ea in cele din - 'luind eu tristc~e din mana mea bucata de mMase

~~litc! ~i oferindu-rni un zambet slab, dar autentic. Nu-i

~'putem merg-c la cumparaturi, daca vrei!, i-am propus

vioiciune. eu _ Bine, a acceptat Norma.

Am. ;;tiut ca grew a trecut. _ Dar te avertizez, mi-a trebuit 0 gramada de timp ca sa

. chestiile asteal, a adi1ugat ea. ~d sincer, am ~urat 0 situatie clificila. La randul ei. \j()l1!la ;;i-a pastrat ca)mul ;;i judecata, in ciuda dezamagirii, ii ignorasem una dintre nevoi fari'! intenpe, dar am incercat sA-nU r~scumpar gre?eala, impIinindu-i alta nevoie: aceea ca eu sA admit lttlportanta lucrurilor 1a care pne ~i sa-mi recunoSC gre;;eala. Iar ea a raspuns nevoii mele de ata~ment,

folosindu-se de resursele iubirii neconditionate pe ca.re mi-o

poarta.

Aceasta Tela.tare ilustreaza faptul ca nivelul eel mal fund al iubirii. nn-i un taTam de basm, nu-i 0 cutie-cadou r cu bleu, captu.;;ita cu satin, nu e 0 lume absolut ~i ve;;nic perfectA. Nu; e nevoie de munca grea pentru a descoperi cel mai profund nivel al intimitatll ~i de 0 mundl $i maj grea pentru a-I pi!5tra. Dar dadi intelegi de ce anume e nevoie ca sa obtii relapa de iubire pe care ji·-o dore;;ti ~i daca aplici acele cuno~tinte,cu credinta neclintita dl stradania ta nu va fi de~arta, vei l.'edea rezultatele. Iar acestea te vor motiva r;;i-ti vor oferi tot mai multa. energie pentru a pastra a relatie mai buna.

eel mai profund nivel a1 cOffi\illidlrii intime este 0 lume miraculoasa a intelegerii ~i a impart3.;;irii, a interactiunilor 1a nivel instinctiv. Acol0 te vei simti suficient de in siguranta

Celmai p:rofund Dive1 at intimit3tii

224 cAND UNU PLUS UNU FAC Nor-dintre cele mal prejuite obiecte vestimentare ale '

compromise. Ma simtearn groaznic ~i ~tiam ~ ea e1

?i mai rau pe buna dreptate! se '" Trebuia sa iau a hotarare, Cum puteam sa-i spun N

ca i-am neglij,at hainele, f~ra s~-i stric ziua, si'IPt.bnAna, E drept ca ml-a treeut prm mmte un gand: ce-ar li aI.' hamele mapoi in ma~ina de spalat ~i sa Ie dau dl'UtnUlI sa parcurga programul obi~nuit? Mai tarziu, ea avea slie seasca ~i sa-?i verse n~cazul pe ma~ina de spaJat, nu pe_' Parea 0 ~i auzeam: "Gary, avem nevoie de 0 ma$inJ de nOlla!", i'nsa am ureat scarile eu 0 figura de strigoi.

- Norma?, am smgat-o cu voce irnpietritA. - Oal, mi-a raspuns ea. din dOrmitor.

Am ramas in fata ei in picioare, cu un aer jalnic ~ eu ·-bluz3. din matase pe care 0 tineam la spate, sa n-ovadl~

am hotarat sa ineere sa foJosese umorul, pentru a-i Ulai tempera inevitabila furie.

- Am 0 veste buna ~i una proast<'l. orma s-a incruntat.

- Care-i cea proasta?'

- Pc"li, am spus tragand adanc aer In piept, am vrut sa lac ceva special pentru tine, a:?a ea am incereat sa-ti usuc haineIe. Dar a~teapta sil-p spun vestea cea bun~: Taylor, rIepo\ica noastrJ, are aeum 0 garderoba noua!

Norma a faeut ochii cat cepele d~nd am dat la iveal.!l bluza distrusa. Nu era nici pe departe bucuroasa: neglijandu-i nevoia de ordine ~i sistematiz-are, "favoarea" mea bine intenfjonata Ii stricase jumiltate din ga.rderoba. Ne-am trezit astfel aruncaj;i la cel rnai profund mvel de intirnitate, indiferent dacc"l asta ne convenea sau nu.

o priveam tinta, disperat; simteam 0 ru~ine incredibila. - Imi pare rau. Normal ~tiu cum vrei sa fie uscate, dar

m-am luat cu aJtceva ~i ...

M-am oprit, lilsand capu] in jos, apoi am repetat: - Imi pare nespus de raul

"",..

226 CAND UNU PLUS UNU PAC NOl

pentru a-ti imparta;;i cele mai impomnte nevoi ~i v~ partenerul tau te ascult~ ~i-p intelege unidtatea. AI ci fti di nivel de intimitate, eel mai profund nivel al eOJnuniclrii supune mai intfu s~ descoperi nevoile cele mai im~:etrebuie irnplinite in relatia ta, apoi s~ elaborez.i un .: pentru a r~spunde trebuintelor amandurOTiJ. Dar ~ r~mane la ce~ ~ai pro~~n~ nivel~ ~ebuie ca tu ~i panenen: tau s~ dev~mti ~ae9tri In mdeplm~a eelor mai im~ nevOl ale fledl.rma. Doar astfe1 putep ~ deveniti ell adevlra unul ~i sa ramaner. ]a eel mai profund nivel at iubirii. t

. Ip mai aduci minte de ~t.omatologu~eel distant ~ deSOlia 1m eea frustrata, prezentap mtr-un capdol anterior? So~ care s-au condanmat sa-9i traiasdi viata im~ind fapte reci, banale despre ocupatia lor camuna, stomatologia? Mai Iii mintc cum medieul, panicat pentro ca ~i-a g~t sotia cu valizele facute ~i hotarata sa pIece, m-a chemat de urgenfI ~

cum am navalit eu in sufrageria lor? Cand am incurajat~pe sop.e sa alcllJuiasca 0 imagine verba1a cu privire la stareac:isniciei lor, in termeni pe care barbatul sa-i poatA intelege, ea 8

spus c~ Ia aeel moment disnicia lor era ca 0 in£ectie dentarI eu potential fatal ~j ca infeetla respectiva a ajuns la vreo trei centimetri de inima ei. Femeia ajunsese la epuizare a.fectivl; dar nu actiunile sotului 0 adusesera aeolo, d i1UlCpunttllui, faptul ca nu-i recuno~tea $i nu-i indeplinea nevoUe lundamentale. Acea femeie constituia cu adevArat un eaz de wgenta, din cauza nevoilor ei nereClliloscute ~j ncimplinile! Avea nevoie disperata ca sotul ei Sa-9i jncetineasca ritmul de vi de 160 km/h ~i sa petreaca timp impreun~ ell ea, aeAndo adevarata relatie; in caz contrar, era hotaral4 sA-I pitrbulcf

Desigur eli 9i sotul avea propriul set de nevoi: nevoia cople9itoare de a obtille realizari, suceese ~ aplauze; . de a fi pretuit pentru eeea ce este !}i pentru ceea ce Aceste trebuinte ale sale erau implinite, dar rnajoritatea afara disniciei. Un caz clasic. El era partenerul putemic. ~ minator. Situapa nevoilor lor devenisc un joe de-a ,,1

franghiei", in care partenerul puternic (sotul) caljtigl dl re data. 'in intervalul de timp zilnic pe care-l petreeeau

NCARCAREA "BATERIEI tl.I£VOILOR" PARTENERULUI '227

~tiolat 1a 90 de minute, la fel ea majoritatea cup)uri~ pre\n ~st ocupandu-se de serviciu ~i de capii, se luptau din \Ol'~ trebuintelor opuse. Dar ca intotdeauna, personaJitatea ca. dorrUnatoare obt.i.nea implinirea, pe d.nd ncvoilc ei, mai lUI li' ~ d f 1 dtin agR-Sille, erall neg Jate, pro\'ocan un e. e cangrl P~eteasca.lar in acest c-az, la fel ea i:n ee1e mai mulle, partes ru1cu nevoi neYmplinite gasc$te in cele din urma 0 moda~ate ca aeestea &i-i fie recunoscute; de obicei, asta se intamUintr-un decor eu w?i trantite:, valize inchise la repezeala $i

p ~ t d . .dentaraj in scraljine e caUClucun. ACCSte scenaIii - in genul celor care duc direct ill separa

Jl!~Ia divort- sunt aproape mtotdeauna rezultatuI nevonor neimplinite.ln ~azu1 stomatologului 9i al sopei sale, este evident ca barbatul n-a inteles nevoia ei fundamentaHl., simpla, de atenpe ;;i afeepune, astfel eanu i-a putut Unplini trebuin~

\fIe. poate ca i-a auzit nesHlr9itele tentative de a $i Ie exprima, dar n-a in~eles iroportanta critica a spuselor ei. Pentru et eererile fierbinp ale sop-ei de a-i acorda atenpe eonstituiau un zgomot de fond, eeva de rezolvat "intr-o zi". Dar acel "mtr-o zi° a venit ea 0 cxplozie, cu valizele ei pe coridor 9i eu consilierul matrimonialfn sufragerie.

(aTe nu Dutem tdi

Exista nevor profundc, pentru implinirea earora am face practic once. Fiintele umane au nevoi fiziologice - de apa, aer~hrana -, dar $i nevoi emotionale, ce trcbille implinite. Magia simpla a unei atingeri, poezia unill sarot, marer.a unei COIIversatii profunde ~i sincere constituie momente esen~ale

in via'ta noastr~. Nevoia de tov~ra~ie intr-o relatie de lungii durata este atat de puterniccl, meat billbap.i $i femeile reeurg Ii orice pentm a 0 satisfaee. Iar daca propria ciisnicie nu Ie implin~te trebuintele, uneori se indreapt~ spre ci.neva din afar.!, angajandu-se in relatii extraeonjugale, emoponale sau sexuale.


Nevoile sun! inextrieabil euprinse in aJdl~ psihologiea. Dad. Slll1tem lmpiedieap sa ne irnpliniIn de tovara;;;ie reall'l, plina de afeqiune, pot ap~rea Probl

emo;tio~ale: ~epr~sie: ~onduita. pasiv-aAgresiYI!, neajuto~ dobandlta, ehlar ~l sUlCld. Vom aJunge panil.la a inventa

mi~e situaj:ii ~~ntru a n~ compensa n~vAoia profunda. de::: ra~;n~. ?amenu. vor gaSl ~ eale d~ a-~l lIDP~ trebuinte1e, la servlClU sau prm d.lSrraehl, alatun de rude, pneteni cop". , usauin eomtmitate.

Dar milioane de oameni din intreaga lume nu inteleg niciodata nevoile partenerilor lor. A,-,?a s-a mtamplal in cazul stomatologului absent, din povestea anterioar:i. EI a inleles profunzimea trebuintelor sopei sale abia atunc:i cand acea&ta a hotafi1t dl. singttra ei eal'e de implinire sufleleasca era sl-I paraseasea.

In ziua aeeea, in sufragerie. i-am pus aeelei sotil osingurl intrebare:

- Cc anume ar fi necesar pentru a salva aeeasta. casnide? Cand a raspuns ea ajunge ea sotuJ ei ~ petreaca limp

impreuna cu ea ~i eu copiii, flU 'mrbea strict prin prisma teleetului; vorbea din inima. l;;i impar~~ea eele mai

profunde nevoi: nevoia de a fi. in legatura eu partenerul prin eomunieare, nevoia de a fi laolalta ca familie.ln acea situa ea 'lorbea de la eel mai profWld nivel al intilllitlltil, chiardaca sotul inca fiU i se ahHurase. Ii dildea sotului instruqiuni pentru a ajtmge la inima ei.

Acum, dnd aeeasta femeie spune "Trebuie s! vorbim", stomatologuJ aude aeeasta afirmatie nu ca pe 0 dorint! tred· toare sau 0 sacaial;\, ci ca pe 0 nevoie, 0 cerint! imperioasi,de pardi ea ar spune ,.Ma suioc ~i am nevoie de oxigen - repede!" El a mvatat sa recunoasca trebuintele sotiei 1;'i s!~i fad limp pentru a Ie implini in fiecare zi. Simpla recun~tere~

aetiunile care ii urmeaza au dus aeest cuplu, cindva Jnstrainat, din praguJ separarii ;;i poate chiar al divoqului, la

t-IC)JKAREA ...BATERIEI NEVOILOR" PARTENERULUI 229

~und nivel ill intimitatll, ce poatt' fj dcscris eel mai ~I eprin intelegerea ;;i implinirea reciprodl. a nevoilor, ij:i voi

~tl cum poti sa ajungi - 91sa ramai aoolo.

Invata sa fohtse~ti forJ"a vitala a iubirii

Prima lege privind implinirea nevoilor consta In a-~ da aJ11tl ca mtre oameni exista d.i£erente, determinate de pers

51: Iitate, de mediul lor de provenienta. ~i de a$tep~ri. ~ c~ : primul rand trebuie sa identifici Devoile unice ale parteneruhli t~U, ca $1 peale tale.

Ai putea fi surprins vazandce descoperi. Eu, un.~,

lost. La acea vreme, neavand cuno~tin~e despre I:rebuintele emoponale ttmdamentale, rna bazam pe descop",riri intfunplAtOare, atat in propria viata, dH $i in casnicie. In scurt timp a aparut un tipar. Am descoperit ca am nevoie sA inter~

aqione.z eu oamenii. 50tia mea are nevoie de solitudine.iEu am nevoie sa verbalizez eeea 0e gandesc. Sotia mea are nevoif sa proceseze ceea0e aude mainte de a vorbLIn limpuJ vacant-e1or, eu am nevoie de spontaneitate, pe cand ea are neveiesa faea planuri ,-,?i sa Ie respecte.

Din caUZ3 ca, 1a mceput, nu ne intelegearn rociproc buin~ele. Norma ;;i Cli mine ne simteam deseori &us (and ea rna desC'uraja sa-mi verbalizez intruna gandurile, rna simt-eam eonstrans, aproape gata sa explodez. Dadi ea spunea: "Hai sa nu vorbim despre asta", gaseam pe altcineva caresil rnA asculte. Invers, ignorandu-i nevoile,olnundam prea multa eonve-sape, tara a-i cia ragaz sa-$i exercite nevo' dea procesa inionnatiile. Invariabil, ea se inchidea in sine, iar rela~a noastra ajungea in impas: fiecare in colj:ul hu, temandu-se sa fad'\. vreo mi;;care.

Nevoile necesita a atentie constanta! Cele gre;;;it intelese sau neimplinite iti pot trimite relapa mapoi la nivelurite su-, perfidale ale intimitl'lpi, ba chiar te pot indemna sa ie?i

230 CAND UNU PLUS UNU FAC f\'OI

tTantind ~ ?i sa te mdrepti spre suferinta divortului. B;:;este plin de oameni care au probleme serioase fiinddl nu Inelt leg nevoile partenerului, ca sa nu rnai vorbim deUnpliniJ

Un lucru e sigur: mainte de a incepe sa impHn~ti treb . tele cele mai profunde ale partenerului, trebuie ~ ~tii : slmt acestea.

in conferintele noastTe pe teme conjugaJc, efectuate teritoriul Statelor l!nite, am ~mpartit ~~ chestionar intituC "lubirea: Cum sa-p. descopen cele mal tmportante nevoj relationale" - 47 de mtrebari rnenite sa ne ajute ~ inte nevoile rdationale de baza ale oamenilOT. ChestionaruI ~inea mtTebarile fundamentale la care se impune sli rlsp' arice persoana implicata mtr-o re1atie serioasa, In caz COnb'ar fiind nevoita sa suporte consedntele ignorantt!i In ce pri aspecte1e poate cele rnai importante cu privirc la sine ~ la partener.

Cele ~apte nevoi fundamentale: ineste-Iel' ca de DU•••,

Nevoile pot duce un cuplu pe doua trasee divergente: ceJe implinite reprezinta marele secret al relap.ilor intime; celeneimplinite reprezinta cea rnaj frecventa cauza. a distrugerii unei relapi.

Chestionarul nostru, la care au raspuns in ccle din \U1Ill peste 10.000 de cupluri, a condus la 0 concluzie interesantl: nevoile considerate de majoritatea perechilor drept cele mai irnportante sunt identice cu cde care, daca rlInin neirnplinite, condue la principalele motive de ceartl descrise de majoritatea cercetatorilor din domeniul rela~onal. Ce mseamna aceasta? Cand tTebuintele nu sunt Implinite, ai grija! Miza este casnicia tao Partenerul va deveni excesiv de defensiv, de certaret, de gelos, de belieos, de retras sau de jignitor fata de alj:ii. Cand nu ne sunt satis.fi'cute cele oW profunde nevoi relationale, tindem sa fim mai iritali,

jNCARCAREA "BATERIEI NEVOJLOR" PARTENERULUI 231

~ irasdbili, hipersensibili ~i sA reac}ionam puternic d~taIllplarile "obi~nuite" ce sun-in mtr-o cAsnicie tipid1. la ~_~ dati un exemplu. Una dintre nevoile plasate pe locu

rile superioare in studi~l nostr:u pe b~~ de chestionar est,e a de a fi consultat cand se !aU deClzll ce afecteaza c11sm

a~Nimanui nu-i place sA fie controlat de partener. Dar un :tat care crede ca sotia este cea care controleaza casnicia lor, care considera ca ea are "pretentii de ~e{a", poate declan$a 0 cea.j[~ de la un fleae, cum ar Ii faptul ca sotia II cere sJ duca g:tmoiuJ, in loc sa abordeze subiectul mai amplu, mai

mculos al dominatiei exercitate de ea. Sotul ar putea consi~a ca sentimentele sau dorintele sale nu slmt luate m calcul suficient de des. A~a di traseaza 0 granita eti privir'e la chestiunea minoril a gunoiului care trebuie dus, pentru di dad nu ia atitudine intr-o problema oarecare, sopa il va dilca pur ~ simplu in picioare. EI nu-i comunica parerea sa, aceea ea ca este prea domina-toare, fundca a~a ceva ar declan!?a Marea CearM; astfel ca se rezuma la bi1ti3lia mai mica, cea privind gunoiuLFir~1'eca ea va fi nedumerita: de ce sa se supere bilrbatul atat de lare pentru. dusul gunoiului? Dar adevarata problema, cea ascunsa, este nevoia de putere ~i de control, ma.i Coocret: "Cine-i ~ful In casa noasrra?"

vei gasi:in continU<lIe cele ~apte nevoi principale identiHcate prin Shldi1.l1 !lOStrU, prezentate mtr-o ordine aleatorie. l.e-am numerotat de Ja unu la ~aptc, dar am conceput lista ca pe un seurt rest pentru tine, a?a mcat sa stabile~ti ordinea arestor nevoj in functie de irnportanta lor pentIU tine ~i

pentru partenerul tau. Acardi:i-p. chiar aeum un ragaz ca sa alegi principalele trei nevoi ale tale ~i sa Ie presupui pe ale partenerului.

lata cele ~apte nevoi fundamentale evidentiate de chestionarul nostru:

1. Nevoia de a rna simP. ill comunhme Cll parteneruL fie a) discutand, fie b) petTecandu-ne timpulliber impreuna,

ineuplu ='

---232 CAND UNU PLUS UNU FAC NOt

2. Nevaia de a fi ac~ept~t ~i pr~juit~) pentru ceea;;; (parerite, gandunle ~l convmgenle mele) ~ b) })en.tru ceea ce fae_ .

3. Nevoia de a considera ca partenerol meu este a) sincer ~i b) demn de incredere_ .

4. Nevaia de a sirnti ea exista un angajament recipmc ci yom ramane impreuna ~i de a rna simP. in siguranta in aceasta rela1ie de iubire_ .

5. Nevoia de a simti cli particip la luarea decizillor ce afec. teaza a) viata mea (fiindca vreau sa devin •.noi", nu daar' "eu''', cum cram inamte de casatorie) sau b) casru. cia noastrc\ (Cine-i ~ful?)_ .

6. Nevaia de a simti ca pcrrtenerol este tandnt eu mine a) in vorbe sau b) fizic_ .

7. Nevoia de a simp di a;vem 0 relap.e spiritual1\ intensl,in care vibram amandoi_ .

Studiul nostril a pus in evidenta 0 diferent;\ majori tntre nevoile barbatilor ~i cele ale ferneilor:

Nevoile femeilor

A,n nevo;e de urmatoarele lucruri, In ceea ce-l prrve$f£ pe sotul meu: 1. Sa fie sincer ~i demn de ineredere. 2. Sa-mi respecte;;i sa.-mi prejuiasca. parerile, gandurile~

convingerile. 3. Sa ~tiu di yom ramane irnpreuna, iar iubirea noastrl sA

rna faca sa. mil simt in siguranta. 4. Sa avem 0 Telape spirituaHi intensa., in care sA vibrlm

amandoi. 5. Sa rna simt aeceptata, prejuita ~i respectata pentru ceea

ee sunt. 6. Sa rna simt in comuniune cu el, discuta.n.d. 7. 'Sa cadem de acord asupra felului in care ne ~

copiii. 8. Sa particip la luarea eelor mai multe decizii eare-mi

afeeteaza \'iata sau easnicia.

jNcARCAREA "BATERIEI NEVOILOR" PARTINERULUI 233

9.~· ne rezolvam nein.!elegerile. confllctele iji certm:ilE 10. Sa rna simt in comuniune eu el prin tiroli'm petrecut

iJIlpreuna, in cuplll.

in studiulnostru, femeile au cotat ncvoia de ,,a te simP. ill Onluniuue eu celalalt, discutand" ca fund mult mai ~portanta decat au considerat bm-batii. Femeile au ootat evoia de "a te siro!i in. comu.niune eu celalalt prio timpul

n trecut impreuna, in cuplu" drept 0 nevoie mull mai ~ortanta decat au eonsiderat bWrbatii. Femcife au eotat nevoia de "a fi atins fara conotatii sexuale" drept 0 nevoie mult mai irnportanta decal au consideral' barbatii·

FemeiJe au cotat nevoia de "a prim~ tandrete verballl" litept 0 nevoie mult mai importanta decat au conside:rat

bArbatii. Femeile au cotat nevoia de .,a-~i reinnoi periodic inJorma

liile despre ceIe mai mari nevoi ale mele" drept 0 nevoie mult ~importantadeciitau consideratbarbap.i. Femeilc au ootaJ:

nevoia de "a rna simP. in siglU'anti:i atunci aind ar~t cine sun,'" drept 0 nevoie mult mai importanta decat au considerat blirbatii,. in fine, femeile au cotat nevoia de "a inl;elege nasa Ie roele caracteristiee de gen ~iJ de personalitate, diierite de al sale" drepl 0 nevoie mult mai importantA decal au considered bArbatii·

$apte ffl!Voi suplimentare ale femeilor

Am nevoie de 'lrmiUoarele lucruri, in ceea ce-l.uriiJt!$te meu: 1. sa interactioneze mai mult cu m.ine, discutan~_

2. Sa petreaca un anumit timp daar eli mine. 3. Sa rna atinga mai des farA conotafll sexuale. 4. Sa-mi Qfere tandrete verbala ~i in momentele obi~rluite,

~i in cele de incordaTt~.

5. Sa--;;i nfumoi;lsca periodic nm~tinteIe despre nevoi!e mele cde mai mari, pe masura Of! inaintez in vaTSa si rna schimb.

---234 CAND UNU PLUS UNU FAC NOI

. - .6. ~ rna ajute ~a rna SlIDt m slgurant.'f atunci c1nd Ii impart3i7esc erne sunt.

7. Sa inteleaga ~i sa-~ pretuia~a~u~irilecar~ de personalitate ~l de gen, difente de ale lui.

Nevoile bitrbafilor

Am nevoiede urmiitoarele lucTUri, in cet'-a ce 0 pri~fe pe SOJiIJ mea:

1. Sa fie sincera ~i demna de incredere. 2. Sa ~tiu ca vom ramane impreuna, iar iubirea noastr! sA

rna fad 5<1 rna simt in siguranta. 3. Sa avem 0 relatie spirituala intensa, in care sA vibram

amandoi.. 4. Sa rna sirnt acceptat, preyuit ~i respectat penbu per.

soana care sunt. 5. Sa particip la luarea celor mai multe decizii care-mi

afecteaza viata sau casnicia. 6. Sa ne rezolvam neintelegerile, conflictele §li certurile. 7. Sa rna simt acceptat, pretuit ~i respectat pentru ceeace

fac. 8. Sa.-mi respecte ~i sa-mi pretuiasdl pMerile, gWuriJe

~i convingerile. 9. Sa cadem de acord asupra felului in care ne ~Iem

copill. 10. Sa luam decizii in buna intelegere ~i armonie. 11. Sa ne dobancfun sanatatea emotionala (ex.: sa. ne rezol

yam problemele personale). 12. Sa punem capat furiei ei prelungite.

in studiul nostru, biSrbatii au cotat nevoia de ,,3 face sex" deept 0 nevoie mult mai irnportanta decat au ccmsiderat-o IemeHe. Barbatii au cotat nevoia de "a avea impreuM roomente de recreere sau de distractie" drept 0 nevoie mult mai in\portanta dedit au considerat-o femelle. De ase.menea, blrbaJii, au cotat nevoia de "a petrece timp acasa" drept 0 nevoie mult mai importanta decat au considerat-o femeile.

jNCARCAREA "BATERIEI NEVOILOR" PARTENERUUJI 235

~SlWIimentare ale Mrbatilor AlTIl1lwoiK de umll1toarele lucruri, in ceea ce 0 pri1Je~te pe sOfia

mea: 1. Sa aiDa inipativa sex'Uala mai des. 2. Sa <livem impreuna momente de rec.reere sau de

distTa<-lle. 3. Sa ma laude mai des pentru Iucrurile considerate de ea

IIm3-runte", pe care Ie fac pentru ea ~i pentru familie. 4. Sa contribuie 1a crearea unei atmosfere placute, anna

nioase In caminul nostru, 'in care mi-ar placea sa td3iesc.

AOl1n, ,cr;eeaza-ti propria "ierarhie a nevoilor", ordonandu-1e eu ajutorul intrebarilor ~i exercitiilor de mai jos. Ie rag ~~ acorzi un ragaz pentrua vedea daca aceste nevoi te pri vesc pe tine sau pe parlenenll tau. Daca da, includele in

ierarhia treb\;lintelor tale. 1. Ce nevoi sunt cele mai importante in viata ta? Acorda-le

U1l punctaj, mtre 0 ~j 10. Exista ~i aIte lrebuinte importante petltru tine? Este vreuna dintre aceste nevoi importanta pentru tine?

2. La care dintre nevoi: partenerul ip raspunde deja ~i cats implinire simti astazi? Multume~te-i partenerului pentru ceea ce face ~i spune-i ca vei dori mereu sa-p fie implinite aceste nevoi, dar dl, pe masura ce te maturizezi ~i te schimbi, intensitatea ~i valoarea lor s-ar putea schimba intru ditva.

3. Care sunt cele trei nevoi de maxima importanta asupra carora ai vrea ca partenerul tau sa se concentreze in anul urmi'Hor? Spee e~emplu, daca partenerul ar avea doar 0 cantitate limitata de energie de oferit, care sunt cele trei trebuinte fara implinirea dirora n-ai putea trai? Carar nevoi - una, doua sau trei - p-ar placea sa Ie acorde partenerul 0 atentie sporita pe parcursul urmatorolui an? Cum suntimplinite acum acele nevoi ~i cum ai dori sa slea lUCrllrile peste un an? Care crezi ca sunt cele mai bune modalit<1ti de a ajunge la acea stare de

lucruri?

236 ~LUS UNU FAC Nor

. treb't ~ ~~'lgur, toate aceste Uffi.e lI1Seamni:i altceva iecare Oill. E important ca tu $i partenerullilu si parcu~

lista C1J mare atootie ~i sa ajun?eti sa $~ti amandoi Ce ~ rul respectivelene....01 pentru fiecare dintre voi.las.!_Ji Parte-neruJ sa stabileasdl. modaHtatile cele mai bune prin care 81,'

e ilnplinite ne~o~e. Nu in~~rca S<'i-i.cite~ti g~dUrile! m~ Clm~te eel mal bme propriile trebumte. In ultima lIlea care, Mmcing Love ,Last Forroe-r. (C.um ~ faci iubireo 51 dllreze

"ic), prezint zece modali~p poslbile de a~fj intr1!tine iubirea. De maxima importanta sunt cele care-i aratii Plll1enerului iF! necare zi cat de vaJoros este, lucru demonstrat prin faptul at i sc acorda prioritate ~ fata .altor l~cruri din viaf,l. lasa-fi partenerul g:J vorbeasdl. tiber $1 desclus desple nevoiIe impottmfe pentrn eB 5-ar putea sa vezi 0 pane integrantl a suf1etuJlli sAu.

a"t, oilor partenerului conmituie un prim portanta, dar forta ce poate sa te dueA me

reu la ce1e mai profunde niveluri ale intimita!ii const! in a Ie Imlni zilnic.

Cum sa hrane~ti in fiecare zi nevoile partenerului

ImagineazA-ji 0 baterie cu :;;apte celule, fiecare celuJA fUnd eonectata Ia una dintre nevoile fundamentale ale partenerului tau. Acum gande~te-te la fiecare dintre aceste nevoi ca la 0 celula electridl. individuaIa din "bateria" relafjonaJA a partenerului. Cand existenta cotidiana, cu serviciu, copii, prieteni ~i "viata in general" secatuie~te bateria relaPonaJ!, oamenii au nevoie ca ea sa fie reincarcata, tot a.,~ cum bateria m~inii tale are nevoie sa fie mcareata dupa ce ai neglijat~ sau ai folosit-o prea multo

Bateria ma~inii se incarea folosind curentul electric. Baterille relafionale umane sunt lncarcate prin recun~terea ~ alimentarea nevoilor- in fiecare zi - ~i e nevoie cam de 20 de minute pe zi. Am aflat de "teoria celm 20 de minute" de Ia

iI'cARCAREA "BATERIEI NEVOILOR" PARTENERULUI 237

~tman, expert in relatii de cuplu. El a des~oC rit, prin cercetarile pe care le-a efectuat, ca diferenta ~ope SOW care diYorteaza ~i cei care raman impreuna, dar IIltre , . tX ' . t d d h'd" 1I nefericip cons a ill zece mmu e e" esc 1 ere unu suJl 'fi·.ecare Z1.'P'nn aceasta, e 1 vrea s~ spuna " d'iade altul m lillrtenerii trebuie sa se "deschid~" zilnic unul fata de altu], pazolvand conDicte sau interac.tionand pozitl\'. re Gottman a constatat dl, in cazul soPIor care divorteaza, . tervalul de timp nlnic i'n care se deschid unul fata de celi'i~It este cu 2ece minute mai mic decat aJ so~or care raman irnpreuna, de,i sunt nefericiti.· Mai mult decat atilt, constatat ca sow care raman impreuna ~i 5l.1nt jel'iciti petrec in fiecare zi eu zece mi.nute mai muH dedH sotii nefericiti deschizandu-se" W1ul fata de altul. Din aceste descoperiri ~utem dedu:e un total de ~O de min.ut~ p~ zi de ,,~eschidere'" semnificahva, aceasta putand conshtUl dlferenta mtre divort ~i pi1strarea unci relatii satisfacatoare.

Doctorul Gottman a descoperit, de asemenea, ca pentru intretinerea zilnjca a unei relatii sanMoase sunt necesare de anci ori mai multe "indircari" pozitive (experiente de validare, pozitive ~i rezolvari de confucte) decat incardiri negati ve (schimburi de replici distructive sau combative). Nu uita ciirele: cinci la unu, 20 de minute pe zi. Aceste lucruri au puterea de a-ti duce relatia la un nivel mai profund, mai satisfacator.

A~ 'Tea s~-ti imaginezi ca exista 0 "baterie relaponala" in interiorul parteneruJui tau. lrni place sa ajut cuplurile sa-f?i descopere reciproc principalele nevoi relationale $i apoi sil Ie hraneasca - sa Ie "incarce" - timp de 20 de minute pe zi. Gottman a descoperit ca desehiderea fata de partener poate consta intr-un lucru extrem de simplu, eum ar fi sa-ti intorci capul spre e1 "i sa-l priv.e~ti in oem in timpul unci diseutii obi?Jluite. Sau sa incuviintezi $i sa raspunzi unui eomentariu ell "inteleg" sau cu "Da, imi dau seama.". Ate deschide fat~

de partenern u lnseaIIU1a s~ r~m1E lipit de televizor, lueru care-p. poate indeparta cilsnic.ia sau familia de aceste gesturi manmfe, dar importante. Cand consoarta te intreab~: "Cum

III

--238 CAND UNU PLUS UNU FAC NO]

p-a mers azi iar tu ignori intrebarea sau fad un comentari sarcastic, rastit, asta inseamna ca te 'inchizi, nu te d~ inchiderea se poate manifesta prill faptul di nu-p ridi : privirea de pe ziar sau raspunzi la intrel:area parteneru( ~ spunand: "Acum sunt prea ocupat!" Inteleg c~ une~ oamenii sunt intr-adevar ocupati, dar raspunsul de ti deschidere poate fi foarte simpiu, ca de pilda: "Acum s~ ocupat, dar haide sa vorbim dupa-amiazll despre asta."

Micile tale reactii se acumuleaza, dand na~t:ere la incire!turi pozitive sau negative; iar aceste lndl.rcaturi se adunl in mintea partenerului, tot a~a cum curentul electric Be

acumuleaza 'in bateria ma:;;inii. Pentru a pastra propoJ1ia de cinci incarcari pozitive la una negativa este nevoie de limp ~ de atentie. A~adar, 'incepe sa te conce.ntrezi asupra celor20de :minute petrecute zUnic cu reinc.3.rcarea! Dad!. te afli deja la eel mai profund nivel al intimitapi, aceasta tc poate ajuta 51 ramai acolo. Daca inca n-ai ajuns la acest myel, cele 20 de minute pot sa-ti propulseze literalmente relatia spre nivelurile mai profunde, mai multumitoare. Spre exemplu, una dintre eele mai adanci nevoi ale mele este aceea de a imp~ aetivita\l amuzante cu sotia mea, in cadrul "intalnirllor speciale". Pentru ca Norma sa hraneasca aceasta nevoie, este sufident sa vina 1a mine intr-una din zilele de lucru ~i ~-mi sugereze sa luam dna in ora$ ;;i apoi sa mergem la un spectacol muzical. Ea imi cunoa;;te nevoia ~i mi-o hran~te! De obicei, las balta totul $1 rna preg~'l.tesc pentru 0 seara veseHt Ori de cAte ori facem ceva amuzant impreuna, aeest Iuem imi da 0 senzape calda, agreabila, de multurnire. $i de fiecare dati, bateria mea afectiva este remC.3.rCata.

Alimentarea celor !?apte nevoi fundamentale

In continuare, urmeaza 0 explicare a eeloT !;3pte nevoi fundamentale din pu.nctul meu de vedere. V1l. voi relata ce tnseamna. aceste nevoi penlru Norma ~i pentru mine, in reIa~ noastra. Va trebui ca tu sa decizi care sunt ce1e !;3pte newt

jNCARCAREA "BATERIEI NEVOILOR" PARTENERULUI 239

fundamentale in cazul tau ~i ce inseaIItna ele pentru tine ~i

trU partenerul tau. Ajutap-va reciproc sa 'intelegep. ce ~diti in privinta trebuintelor voastre ~i cum pot fi ele impli~ite in modalitati adecvate voua.

p liber impreuna, incuplu

Fire~te, aceasta este nevoia cea mare, dorinta fireasd\. a ll,j

turor fiinte10r ornene~ti: nevoia de comuniune. AI trebui sa fie foarte simplu, $i totu9i este una dintre eele mai frecvente trebuinte neimplinite. De ce? Pentru Co! intre barbati :;;i femei exi~ diferente innascute in privinta proceselor ;;i tehnicilor de comunicare.

Dupil cum arata Deborah Tannen 'in cartea sa clasica, fhal's Not Wfmt I Meant! (Nu asta am vrut sd spun!), eu totii avern doua trebuinte fundamentale care stabilese ce spunem ~ cum spunem. In primul rand, exista nevoia de a ne apropia unii de altii, de a avea 0 senzatie de comuniune sau de JegMum, pentru a simti ca nu suntem singuri pe lurne. Dar avcm, de asemenea, ;;i nevoia de a mentine 0 anurnita distanta intre noi, ca sa ne pastram identitatea unica, a~a md.t <:eilalti sa nu ill se impuna, sa nu ne asimileze. Ceilalp ne sunt necesari pentru a supravie.tui, dar la fel de necesara ne este :;;i independenta proprie_,

Autoarea observa ca femeile sunt mai prieepute la "metamesaje", adica 1aa face aluzii fara sa spuna exact ce simt sau <:eVO!. In general, barbatii sunt mai directi ;;i Ie place sa se refere la fapte. Le place sa schimbe infonnatii directe. $i din cauza acestor stiluri diferite de comunicare - prin care lncercam sa ne satisfacem dorinta elementara, pmfuncla de comuniune - adesea avem neintelegeri. Atat barbatii, cat ~i

femeile au nevoie sa se simta 'in comuniune, dar fiecare categone cunoa~te 0 alta cale rentm a 0 obtine. Acesta este

240 (AND UNU PLUS UNU FAC NOI

motivul pentru care implinirea trebUinte:ifu~ privind 0 eo~uni.~are multumitoare este adesea blocat~ eauza comurudim defectuaase, cea mai elementar~ n .

. .. f E!VOleumana, aceca a eamumunn, se poate trans al'Tnf.l. intr-a I pentru puterc. "Canvingerea ca discutlile vor aduce 0 in':: gere reeiprodl. ?i vor rezolva problemele se bazeaza presupunere~~ca putem spune C':ea ce gandirn $i ~ vo~ noastre vor fi ffitelese il$a cum Ie mtelegem noi, serle Tannen Ins.1 dadl stilurile de conversa!ie difera, e pUfin probabilS4 . intample a$a ceva. [... ] Pe masura ce relatia continua, ~ diferentele de stil produc neintelegeri, fiecare nouA nein~ gere conslituie 0 dovada in.plus in sprijinul conclUliilor negative cu privire la celalalt. Ea e nerezonabiJa, el nu COOpe. reaza, ea nu e grijulie, el e egoist, ea e bagiki~, el e an~

cial. $i fiecare noua dovad.a va intra In baceeaua, deja plinA eu plangeri minore, a fieCi3ruia."

lntr-un fel, am ajuns iara$i la realitatea fund.unental~ adiferentelor lnru3scute $i inevitabile. Femeile tina sA obtinl comuniunea prin euvinte, iar barba!ii, prin activitap realizate impreuna, cum ar fi privitulla televizor, spartul, plimb!rile. Dar ciind surd implicate nevoile, diferentele trebuie confruntate ,z rt:zolvate; altfelt nevoia neimplinitif va submina chiar temeliQ reilltiei voastre. Tannen relateaza povestea unui euplut Dora ~i Tom, pentru a ilustru modalitatile diferite in care bArbatli ~i femeile incearca s.1 obpna comuniunea Cll ajutorul comunicArii.

,tDaca Dora se simte in largul ei ;;i apropiata de Tornt d upa einA se 3$aZa pe un fotoliu ?i lncepe sa-i povesteasca despre cate 0 problema de la serviciu. Se al;teapta ea el sa-i puna intrebari, ea sa-;;i demonstreze interesul; s-o asigure ca a mrelege ;;i ca e nannal ceea ee simte ea; ;;i sa se Imparta;;easc.1 ;;i el din aceastA intimitate, povestindu-i 0 problema eu care se confrunta, insa Tom deviatii de Ia relatarea ei, face gIume pe marginca celor spuse, pune la indoiala felul in care interpreteaza ea problema ;;i-i da sfaturi cum s-o rezolve ~i

cum saevite nepl.1eeri similare In viitor."

INcJ\RCAREA "BATERIEI !\.!£VOILOR" PARTENERULUI 241

-;:en observa ci!. femeile vor mai mult "zgamat" drept d vada a faptului ca partenerii Ie asculta - aeel Jl ll1" de rioare -t in tinlP ce barbatii au nevoie de mai putine sunete

gou dovezi cu.m ea Ie sunt receptionate spusele. Barbatii folo~ sunete Cd sa-;;i exprime acordult in timp ce femeile Ie folosesc pentru OJ ~rata ca a5Cult~. Barb~!i1ar, a~~~,ga ~utoareat Ie place sa exphce "cum f~ctlO~eaza lucrunle ; el se concentreaza asupra lIDor 5ublecte drrecte, cum ar fl sportul, afacerile sau vr,emea. Femeile recepteazi!. aceste "realita!i" ca pe opredicat nu ca pe 0 ,conversatie, observa Tannen. Lor Ie plaee sA vorbeasca dcspre intamplarile traite 9i despre oamenii intalniti pe parcursul zilei ?i interpreteaza discutarea acestor chestiuni aparent nesemnificative ca pe 0 dovada. de implicare.

De asemenca, Tannen spune ca adesea feTileile cansidera dispretuitO<lre "Jeep-ile" barbatilor, de parca ace;;tia ar incerca ~ Ie spwa: "Eu sunt profesorul, ascult.1 Ia mine!" - ~i se simt minimalizate de tonul folosit de sarii lor. Femeile" pe de alta parte, folosesc 0 gama targa de inflexiuni ale vocii ~l tin sa dramatizeze l'ntampHhile cotidienet obieei detestat de bArba~ - ei nu vor s.1 retraiasdi intamplarile. Barbatilor Ie place sa relateze cateva fapte despre vreme ;;i alte subieete sirnilaret dar fara a cia toate detaliile; eelor mai multi dintre ei, amanuntele hi se par plictisitoare $i inutile. lar daea femeia face presiuni asupra barbatului pentru a obtine detaliit el se va retrage, simtind cA este cereetat prea intens.

Accste diferente privind shlul de conversa!ie, prezentate in cartea lu.i Tannen, Hustreaza deosebirile fundamentale dintre celc douil. sexe. Nici barbatiit nici femeile nn sunt "personaje negative". Cei mai multi dintre noi inceream eu adevarat sa fim sinceri ?i grijulii $i sa comunieamt dar uneo ajungem oricum la blocaje, 'in eiuda tuturor eforturilor. Aceasta se mtampla fijndca shlul nostru de comunicare este din fire indirect $i mai putin ferm $it de asemenea, din cauza existentei diferentelor inevitabile mtre stilurile de eomunicare. C'ind vedem ea luc(urile iau a turnura negativa., cautam explieatii la nivelul personahtatiit al intentiilor sau al altor rnotivatii psihologice.


A~dar, prive~te dincolo de diferen1ele dintrc voi~ o legiHurA mai profundA deeM obiceiurile ~i tendinteIe ~ primejduite!

Iat~ cum sa alimentezi nevoia de comuniune parteneru1Ul:

. a

1. In primul rand, recunoa~tetiamandoi d\ avep nevoie de comuniune, dar ca stilurile voastre de c:omunic;ue sunt diferite.

2. Fi'i un pas inapoi ~i observa ce se petre<;e. Observl sij.

lurile, cite~te "metamesajele" - intelesurile ~ PfOb1emele ascunse - din conversapa voastrll..

3.6registreaza integral, pecaseta video sau audio, una dintrc discupile voastre ;;i apoi. reia-o. Veti dad poli sA remarci ce se petrece ~i, odata ce ai identifieat problemele, concentrap-va impreuna asupra rezolVlirii lor.

2. Nevoia de a rna simP. acceptat ~j prefuit a) pentru ceea ce sunt (sa-mi fie pretuite pareriJe, gandurile ~i convingerile) ~i b) pentru ceea ce fa.c

• Aeeeptil-ma ~i pre!uie~te-ma a~a cum sunt. eu toj:ii avem nevoie sa fun pretuiti in mod deschis pentru ~

rile, preocuparile, a;;teptarile, gandurile $i convingerile ooastre. Dup", cum am aratat in capitolele anterioare, fiecare dintre n oi are propria "culoare" :;;i simte nevoia de a fi pretuit pentm unicitatea acelei culori. Ne siriduim cu totri sa ne dezvoltam, sa ne schimbam, sA devenim mai buni. Dar culorile noastre raman cam a~ de-a lungul anilor. Identitatea este parte integrantli a feridrli noastre. Amprente1e digitale ale fied\ruia dintre noi sunt daar ale sale, ale nimanw altcuiva. Fiecate dintre noi este unie, diferit, special, 0 valoare - ~i cei mai multi dintre noi refuza sa se schimbe! HrAnirea trebuin· tei de individualitate este simpIa, ~i totu~i prea muJli dintre noi ne petrecem existenp relaponaUI. intr-un ~

total.

iNcARCAREA "BATERIEI N"EVOILOR" PARTENERULUI 243

~l de a pretui parerile, preocuparile ~i a~teptarile cuiva nu IDseanm~ ca trebuie sa fim de acord CD ele. Se poate 5<'! avem cu tatul alte idei ~i eonvmgeri, dar intelegem ca ale partenerului sunt diferite ~i tot atat de importante ca ~i ale noastre. Putem pretui persoana de la care vin aces Ie opinii, preocupari ~i a~teptari. Un excelent exemplu de ow:neni cu convingeri diierite ~i care traiesc in armonie aT putea fi James Carville, renumit $ef de companie eledorala al Partidului Democrat ~i sc.riitor, ~i

sotia lui, Mary- Matalin, personaIitate de tel.evi:ri:une ~i

Dl~mbra a Partidului Republican. eei doi sop. au ideologii politiee extrem de diferite, dar se vede bine ca se pretuiesc reciproc ca fiinte umane. Respectul nu mseamna faptul ca partenerii no~tri trebuie neaparat sa fie exact ca noi. tn facultate, am invatat sa resping cu dispret ideea de "etnocentrism", convingerea cil lucrurile inva.tate in copilaric, in care credeau parintii ~i prietenii apropiati, "trebuie sa fie corede ~ bune". Etnocentrismul proclama faptulca toate celelalte convingeri ~i modalitati de acpune sunt intru catva gre~ite, pentru ca se deosebesc de ceea ce ai invatat tu. Etnocentrismul este esen1a lipsei de considerape. Faptul de a crede ell. e~ti intr-o anumita m~sura superior pentru ca ai primit "cea mai buna" cre~tere nu-p mai lasa loc sa accepp dl. altri au pareri, preocupari :;;i a~teptari diferite. Pentru a hrani nevoia de acceptare ~i de pretuire a partenerului trebuie sa-p dai la o parte ideile preconcepute ~i sa-l accepp, sa-l pretuie$ti pentru ceea ce este. Trebuie, mei'i 0 data, sa respecp. diferentele $i sa-i oferi celuilalt un feedback pozitiv in ceea ce prive~te lmicitatea ;;i individualitatea sa. 5pre exemplu, eu am doi prieteni, sot ~i sope, cu credinte religioase complet diferite. in mod norrnal,credintele de care apar}in se aDa in conflict din cauza doctrinelor $i modelelor de conduita religioasa diferite. Dar prietenii mei s-au concentrat pe gasirea asemanarilor dintre credintele lor. Ei se axeaza pe aspectele comune ~i pe

II

iNCARCABEA "BATERIEI NEVOlLOg" PAKfENERULUI 245

---E U$or sa. erezica-i pop. spune aproape mice partenerului ~i sa nu te gande~ti 1a consednteTe sao 1a impactul vorbelor tale. Acurn mi-am promis din nou sa. fiu ~i . atent La romentarille pe care re fac despre mWlca eit. DOCtoru! Gary Oliver mi-a spus nu demult ,.,cand pal"teneru] reactioneaza negativ fata de tine pentru 0 'IIo:rba saU 0 faptA.. !ine minte eel asta eo co.moac-i!i aSClilJlSo'i: prin interrnediul acelui 1ucru dmeros poti gasi trebuint-a relationaIa dezvaluiffi de reacpa partenendui l:a spusele ~i

a~tiunile tale."

3. Nevoia de a shnti ca partenend meu. este sincer si demn de incredere

I

Aceasta uebuinta se plaseaza printre primele ia look: pluriJe din studiul nostru. De ce? Pentru ca in as esenta intimitatii: m incredere ~i in integritate. Parleneru.l tau spune adevaru1 aproope de fieeare daPci? Pori sa le bizui pe el? Sincerifatea pare sa dea sigmanta-o Poli spulle: "RIDnancm Unpreun.a fiindca partenerul ineu estc de.mn de in fiindca pot fi sigur ca e sincer eu mineP ?

Ce se int<impla cand nu sunlem 51 no~? Nu te pacali singm! Se pare ca ci afl1i adevaruI ae fiecare data. Am un prieten care a mcepul sa fure mici swne de bani de la ~efu~ lui Crodea ca nu va desooperil nimcni, dar l-a prins un coleg de servidu 9i a fost la un pas de a~i pierde locul de rnunca.. Am vOTbit cu e1 despre acestlucru; mi""a spus ca minciuna a mceput sa-I schi.tnbe foorte subtiL A remarcat ca minte ~i in privinta altor lucruri, cu 0 mai mare uJ;Urinta dedit inainte. In relatii se purta mai distant; era mai deprima ~i mai del'ensiv. Pi'\rea hipersensibil 9i se rastea )011 partcnera ltri pentru lucruri rnmore. S€ simtea obosit. $i-a dat seama cat de muJ.t3 energie eonsum.a pentru a acoperi mea ce fiicca ~

pentru minciurrile eonexe, care se inmu1tcau. Dupa. aflat de fapta lui, a treeut aproape un an palla. reinceput 5a-i acorde incredere. Minduna eca ~i cum

244 CAND liND PLUS UNU FAC NOJ

faptul ca amandoi il iubesc pe Dumnez~ copiii in contextul iubirii divine. M~ uimC!;ote intotd esc: faptu1 ca ace~ti prieteni ai mei se pot striidui ~ g! eauna lucruri de admirat 1a credinta ce1ui1alt ~i ~ eVite :~ care ii despart. $i reu~esc acest 1ucru in primuJ ~~ acordandu-~ireciproc considerape. and

• Accepta. ~i. pre~e.~te ceea ce fac. Trebuie sa ne sUnJim acceptatt !?l pretUlp pentru ceea ce facem. Aid se includ serviciul, activitatile, pasiunile din timpul Hber, ceea facem pentru illtii. Cand ne gasim parteneru1, deveru: "noj", fonn~m J1llpreuna un cup1u, dar este important sa ne p~stram individua1itatea - acel "eu" - in ceea ce facem, mai ales in profesie. Hranirea aceslei nevoi este destuI de simple'!.. Ai grija sa nu-p domini p<1rteneru} eu activitatile sau cu serviciu1 tau, ci sa-i permip ~ aib!

ropriiIe preocupari ~i visuri. Nu lasa munca sau "treburile" tale sa dea la 0 parte ori ~ umbreascil. Irebuintele partenerului. Puteti inflori amandoi In aceea~i gradina, ~i separat, ~i impreuna. Devenip 0 echi~. So~ mea, Norma, ph1nge rareori, dar recent am fAcut un comentariu neavenit intr-o ~edinta de Iucru, la care erau de fata, printre altli, un consultant de afaeeri, l\,lorma ~i eu. Am spus ceva despre "impotrivirea ei In ee priv~1e dezvoltarea" tn firma noastra, iar Normei i-au dat iacrimiJe. Apoi Cl raspuns cu rnulta compasiune 1a lipsa

ea de inte1egere fata de adevarate1e ei senlimente pri. d firma noastra. Toti barbapi din incapere (inelusiveu)

au incremenit cu ochii la Norma, intrebandu-se unde va duce reactia ei. Eu am invatat di una dintre nevoile majore ale sopei me1e constA in a primi de la mine respect ~ cinstire. Pentru ea este foarte important sa ~tie c:l~i inteleg contributia unica 1a mersul firmei noastre, in area situape, mi-am dat seama cat de u~r este sa spui ceva nepotrivit persoanei care crezi ca nu te va parasi niciodatA 9.i care Ie iube;;te mai mult decat orice pe lurne.

246 CAND UNU PLUS UNU PAC NO]

sa patrunda meet apa pc sub 0 podea din lemn. Inc;:;aeumuleze putregaiuJ :;;i mueegaiuJ !?i in scurt timp cal . Be

du!?umea :;;i cazi prin lemnul putrezit. Poate ca, Priv~pe pare in regula, dar a du~umea putreda e foartt' pericul -0,

Nu e greu sa depistezi 0 casnide care putrez~te... ln~ este primullucru care dispare.

Cinstea :;;i increderea sunt nevoile cruciale ale soPei Odata ce descoperi nevoile prioritare ale partenerului nu~:

de tine depinde sa afli tot ce poti despre ele. Est.e sufici.mr;at intrebi: "Ce inseamna asta pentru tine?" Mi-au trebuit mai multi ani ca sa-i pun sotiei roele intr:barea asla, dar chid am Hkut-o, Cd mi-a raspuns suceint: "Inseamna sa respeetlJn

regulile ~i sii faeem einstit lucrurile pe care :;;tim dl. trebuie s.lI Ie faeern."

Norma mi-a arMat, printr-o singura fraza, kilom.etri mtregi din ghidul relational din inima ei. Nu e doar preocupa~

ta de reguli, e fanatica de-a binelea In privinta lor. Aceastl singura trebuinta se afla la baza celor rnai rnulte dintre ~unile ei. Uneori mi se pare ca traiesc cu un procuror! Pe 0

scala de la 11a 10, ea se situeaza pe]a 9 in privinta respectlrii regl.l.lilor. Eu rna plasez Cdm pe la 6 in privinta neVOll de a face totuI ca la carte. Nu dl a!? vrea sa ineaIc regulile, daar ell nu am aeela~i impuls de a Ie respecta pe toate. Ma consider mai relaxat :;;i-mi permit sa ratez cand !?i eand punctul "perfect".

A:;;a ca am devenit un cuplu eu nev9i conAictuale: nevoia mea de a forta regulile impotriva nevoii ei de a ie respecta pe toate. Micile razboaie ale trebuintelor noastre se desf~u.

in pareari ("De ce nu pot lasa ma~ina doua secun.de intr-o zona ell «Parcarea interzisa»?"), in magazine ("Dar 1a casa expres nu a!?teapta nimeni, iar noi avem doar cinci articole peste limita!") ~ in earninul nostru (Monopoly :;;i aIte jocuri asernaniUoare se excludeau categoric!).

A fost simplu sa hranese nevoia fundamentala de cinste a sopei mele. Din moment ce ~tiarn cat este de importantii, am luat dedzia eo~tienta de a "eeda" in neintelegerile legate de rcguli. De atund s-a relaxat !?i este mult mai tolerant! fat! de

INCARCAREA "BATERIEI NEVOILOR" PARfENERULUI 247

• ---cAlc~rile "minore". Petree zilnic cat pot de mult din cele 20 ~e nUnute, ~pu] m~nim de "r~inducar.e", acordand atentie

sporit3 detallllor, mal ales reguhlor de Vlata.

4. Nevoia de a simti di exista un angajament reciproc cit vom rmane impreuna si de a ma simP. in siguran!ain aceasta relatie de iubire

Exista 0 nevoie de angajare. Doctorul Scott Stanley, expert in relatu de cup]u, are 0 definitie dubla a angajamentului, in primu] rand, spune e1, angajamentul inseamna constrangere. ConstrangeriJe sunt acele forte ce te tin alatuD de paTtener: copiii, socrii, banii, prietenii, sistemele de valori, credinta, dUro: ~i amenmtarea divortului. Dar aspectul de constrangere al angajamentului nu este suficient de putemic pentru a lllenFne cuplurile impreuna, intr-o easnicie feridta, la nesfar~it. Pentru aeeasta, spune Stanley, cei doi au nevoie !;li de devotament. Cuplurile devotate nu daar intentioneaza sa woana impreuna, ci au !?i un plan in aeest sens, ee evolueaza lllereu. Astfe1 de soti ~i reafinna devotamentul eu regularitate, plMluind ,evenimente ~i vorbind despre viitor.

Dadl te mtereseaza sa afli mai multe despre aceasta tema importan'ta, eite!?te cartea doctorului Stanley, The Heart of Commitment (Inima angajarnentului). Deocamdata, iata cateva repere ce te vot ajura sa hrane~ti nevoia partenerului tau de. a-~i pet.rece toot.a viata impreuna cu tine, 0 modalitate de a va demonstra devotamentul ~i angajarea in relatie:

• PlilnuiJi mai rnulte activiti1/i ;;i visuri pe care sale indepliniti impreunain unniitorii 20 de ani. Unde vrei sa ca.latoriti? La indeplinirea caror obiective puteti participa amandoi, fie ele camune sau individuale? Ce vrei sa faeeti impreuna

copiii vo~tri? Ce praiecte dore~ti sa finalizezi? Exista. \lutoare activitap educationale care v-ar putea Imbogati

amandurora viata? Ce-ar fi sa cumparati 0 ambarcapune suficient de Illare ineat sa puteli trai pe ea 0 vreme?

pe cewe paltenerii au nevoie sa ~i-l

·~te dori:n~a dc a dl.uta mereu

lNcARCAREA "BATERIEl NfNOILOR" PARTENERULUI 249

~proc unicitatea. Metoda noastra preferatii de ~ unica.reva fiascu1tarea reflexiva. Conversaliile noastre:dieJlC vor avea gradul de sigurantA necesar pentru a ne , ~i pAreIife, prrocuparile ~i m;;teptarile. iJl1~e aogajlm sa nu m~rgeDli niciodaU la adcare seara farit ane fi rezo1vat,n.ein.te1egerlle ~ conflictele impottante. La

,ole, ne yom lerta unul pe altul. I1f\Ne an&ilj~ sa gbim modaliUti creative de a ne impJini redptoC cele ma.i profunde nevoi relaJionale. Pe masura ce jnaintam in varsta ~i ne schimbam, ne yom stradui sa reactualizaID felLd In care intelegem nevoile celuilalt ~i modaIi~tile de ale implini.

Acum sa revenim la indrumarile pentm hranirea nevoilor partenerul:W:

• Expriml-f,i ill ClllJirlte angajamentul penlru toatit uinta. 1ip~J pe 0 placa, roste;;te-l prill intermediul darurullT, spune-l pur~i simplu.. ..VOl fi cu tine mereu !jii voi conl!inWi sa te iubesc panel ca.nd moartea ne va despM!i!" Compune 0 poezie~.i: tip~te-o, ca s-o poaM vedea toarta familia.

• StudiaziI-# part;enerul. Afla tot ,ce pop. despre el. Care sunt . entele, activita'!ile, haineIe, visurile preferate ale

sotuJ,ui/sotici? Fa testal culOTiJor ~i prej:uie~te caracte- ,ticile 5t'edale~ indiriduale ale partenerului.

'HJlJte. mloses.te cell' trei abflitifti CI1Fe ie pot auce uri de itttimitate. Pune pe hartie

sa Ie aplici m rclapa voastra. Amint~ticeJe trei abilitati: 1) Pastreaza viu respeetul in fiecare zi; 2) Fo~te ascultarea reflexiva dupa ce ati

ut 0 m~ serioasa ~i v-ap Iasat limp sa va calmap.; 3) in fiecare zi, ~ 20 de minute alimentand cu

bire trebumtcle vartcJlcnllui, m acele domeruj in care nevoie de grija

Un aIt lip de an; ia unul fa¥'!I de 'ceIalail

UNU PLUS UNU Me e~248

. . . IX-~~Recent, sopa mea ~l en nun~.am P CLlIUlt sa ne iJnplUtiat visul de a face doua caIatoru de proportii eOIlsiderabiJe

~ - are an. ~ ~otar.~t ~a vo~ face una dintre eIe impreuna cu eel.trel 'copn aI n~t~ adul!i, ~ eu nl!J>Olii, iar cealaltl 'l"a fi rezervat3 exdUSIV pentru noi. Pruna eallHorie am facut-o anul trecut: cAlatQria visatl de Norma in Anglia ~i lrlanda. Am ales sa 'implinim visul ei

pentm ca astfel puteam sa-i "mcarc bateria" emotiOllal4: ea a raspuns de planificarea fiecarei zile a eXCUrsiei. Dar s-a intiimp'at un lucru uimitor: credeam ell hrlnesc nevoile Normei, numai ca in final m-am ll'e:zjt eu lnsUJni

·<lnit. 1\ devenit calatoria mea preferata, fiindc4 in arezi Norma IDsista sa gasesc un loe de J'E!8cuit pe

dnmlIll spm 'o'n>un obiectiv pe care ea voia sa-I vad4 sau spre 0 activitaite pe care voia s-o facii. Experienta a ~t ataf- de bine~ meat YOm incerea s-o repetAm.

• AJtiitui~te un angajament scris cu privire La CeeJl ce p14nuiti sitftKeti III urmiitorii 20 de ani ca sit va tnenfillefi vie iubirea. lata un CORrract de iubire pe lunga duratc1, pe eare 54-1iei in considerare:

Ne angajam sa pabundem la nivelul al patruJea ,i aI de intintilate ori de cate ori dore~te unw dintre not

Yom face acest lucru ascultandu-ne reciproc eu loat~ fiinta, s.a ne api1ram propriile opiniC ci straduindu-ne 54 iubim,

sa in~eiegem ~ sa \,aJjdfun sentimentele ~i nevoUe celuilalt. Ne angajam. sa ne o:ferim ceciproc prefujre maximil ,i 51

ne consideram unul pe cel~alt mai importanJi dedt orlce ceva pe: pinUht,l, poate cu excepJia relaJiei noastre co

Oumnezeu. Daca auruJ ar putea descrie respectuJ nostru reciproc, fiecare dinl:re noi ar fi casatorit cu 0 persoani de 24 de carate.

Ne angajam sa comunicam cu regularitate. Yom realiza acest lucru i~du-neinforma,tu adevarate ~i pline de iubi.re~i ascultand eu aten!ic, pentru a ne inte1ege !)ii a ne

---250 CAND UNU PLUS UNU PAC Nor

solutii la problemele lor. Mii de cupluri ~i-auexp~ de a ?ti ca partenerul are un plan functional pentru e\'Oia varea problemelor sau conflicte1or personale. Dupl3S~: de casnicie, sopa mea?i cu mine am descoperitC! ne sUn ~ in siguranta ?i implicap In toate aspectele relaliei noastn:!liJn urillare a stabilirii unui plan simplu de rezoJvare a nein~ :. gerilor. lata pa~ii pe care-i urmam: e

• Mai intai, incercam sa rezolvam neinfe'egerea pur . simplu discutand situatia d.t de caIm putem. Rel~ lucrurile de mai muIte od, strAduindu_ne sa n intelegem reciproc pozitia. Putem face aCCloi lucru in ~ toate situapile. Unul dintre noi va gasi 0 soluJie logicA sau un compromis pe care sa-1 putem accepta. AstfeI devenim ell adevarat una ?i aceea~i fiint<'1, 0 "COrnbina~ izbutita a doua persoane". Uneori, cate un subiect ne face sa ne izbim de zidul furiei :;;i fiecare incepe sl~ apere eu entuziasm propria pozipe. Asta poate duce]a amplificarea furiei, a?a ca de obicei facem 0 palIZA ~ a~teptam pana ne calmam amandoi, abia dupA acee,a trecem la urmMorul pas.

• Ne iDdreptam spre un restaurant. Da, exact! Ne afieZlln calm la masa. In prezenta celorlalti oameni de acolo nu ne putern ie?i din fire. Folosim ascultarea reflexiva ~ argumentam dupa reguli. Cind unul ml"ltre noi ~

imparta?e~te sentimentele sau nevoile legate de situa(ia m cauza, tine m mana un obiect - furcuIi!<'1, lingurl, lumanare. eel care nu ~ine obiectul in mani'i se multume?te sa para£razeze spusele celuilalt, pentru a inte1ege cat mai bine cu putinta. Trecem pe rand obiectul de]a unulla altu!, pana cand ne simpm amandoi inte1~ ~ aprobap. Apoi lncepem sa ne imparta~imideile care endem dl ar rezolva situapa a?a ineat sa fim am!ndoi ca?tigAtori. Ne folosim creativitatea pentru a concepe 0

solutie potrivitc1 cu sentimentele ~i trebuintele amandurora. Reu~im aproape de fiecare dati\. Dar uneori nu tZbutim singuri, a~a cA trecem la pasuJ Ul1IlAtor.

lNCARCAREA "BATERIEl NEVOILOR" PARTENERULUI 251

• 50licitam doi-trei prieteni de incredere sa nl se alature ?i reluam procesul ascultarii reflexive. Acest pas n-a e~uat

niciodata. De fiecare data, la incheierea unei asemenea ~dinte, avem 0 solutie pe care s-o putem accepta amandoi, iar faptul de a ~ti ca ne putem rezolva mtotdeauna nein~elegcrile ne da 0 senzape puternica de sigurant<'l.. Pri't~tcnii no~tri sunt ca un mare juriu: ne ajuta sa spunem ce simtim ?i ce nevoi avem privitor la solupe. 5-a intamplat de cateva ori sa fim suparap unul pe altul in

j'ntalnirii in grup, dar ne-am impacat de fiecare data. DacA nu, am fi creat urmatorul pas. N-am avut nevoie sa-l gasim, a~a ca nu-p pot spune care ar fi. Dar dad! am fi obligati, am lncerca diferite demersuri, pana cand am descoperi metoda cea mai potrivita pentru noi. Incercam mereu, nu ne dAm niciodat<'l. batuti, iar asta, fire?te, este 0 alta modalitate de alimentare pozitiva, 0

cale de a spune: "E~ti atat de important in viata mea, mcat ~ face mice sa depa~im problemele ?i sa avem calea deschisa spre 0 mai profund<'1 intimitate!"

5.. Nevoia de a sirnJi di particip la majoritatea dedziilor care 'imi afecteaza a) via!a sau b) disnicia

Puterea ?i controiul. Acestea sunt fortele ce submilleaza multe casnicii. Daca te mtrebi mereu: "Cine-i geful?", probabil ca suferi de pe urma ,unor chestiuni legate de putere ~i

control. AtitudinUe extreme sunt nesanatoase, indiferent daca. in cazul tau e vorba de prea multa deta:;;are CFa ce vrei, nu-mi pasa!") sau de prea multa dominatie ("Fa ce-p. spun eu ~ Iii vesel!"). Democrapa ramane cel mai bun sistem. Gasirea unei solutii cu doi invingiHori este scenariul ideal :;;i cea mai buna modalitafe de a rAspunde nevoii de egalitate a partenerului. Cind agreeazc1 solutia la un conflict, ambii parteneri se simt pretul~ ~i iubiti. E normal ca doi sop sa aiba neintelegeri pe 0 mulpme de subiecte: cre~terea copillor, banii, socrii,

252 cAN[) UNU PLUS UNV FAC Nor CARCAREA "BAT VOILOR" PARTENERULUI 253-timpul.1iber, sexul. Lista este nesffi~it<1,pentru dl~ partenerul t~u exist<1 numemase diferente, ce tin de sex ~ d: educape.

Dar ex.ist~ 0 cale de a i~i din capcana puterii ~i a COntro. lului! Ea consta in consideratie ~ii,ubire pentru ceJ~lt.Onc:I iubesti pe cineva, iubesti totce tine de acea nPrc.n",_" """,I

" , r- ........I4,_.... CU seamcl nevoile $i visurile sale. De fiecare data ce1nd trebuie sl lUilm 0 hotarare majorel, sofia mea ~i cu mine facemapella un proces numit IIgrafic decizioIlllI". Mai intii, SCriem in capul unei coli de hartie subiectul pe care-l diseutAm. Apoi not.bn tbate motiveJe, pro ~I contra, pentru a aqiona in acea privintil ~i pentru a nu acpona. Pe urmel evaluam. Hecate motiv. Ne punem intrebMi: Care VOll' Ii. electele acestei hofArari? Ne va duce ea relapa Ja niveluri mai profunde sau mai superficjale de intimitate? Este egoista sau II va ajuta ~ pe alp.i? La sfir~it, facem totaluJ argunlm1te.Ior pro ~i a1 eelor contra, iar hotararea eu scorul cel mai mare - a aqiona sau a nu aetiona - constituie decizia.

Acest proces este 0 mooalitate importan~de a alimenta la amandoi nevoia de egalitate. Deciziile pripite, ce par de fiecare datel scl favorizeze mai mult 0 parte decat pe cealaltii, au ie:;;it din ecuatie. Faptele sunt prezentate, dezbc\tute, apoi cantarite. Ineearcel metooa data viitoare cand vei avea de luat o hotelriire importantA. Vel fi. surprins cat de ~r devine procesul decizional$i catel putere ip del!

6. N evoia de a simp dt partenerul este tandru cu mine a) in vorbe sau b) fizic

Vorbirn despre afeqiune, lucru fuel de care nu poate exista nicio relatie intimel. lnscl afectiunea, la fel ca mai mate nevoile, inse'amni1 altceva pen~ fiecare om. in cartea sa intitulatel His Needs, Her Needs (Nevoile lui, neooile er), autoruI Willard Harley Jr. creeaza urm.1toarea ierarhie a trebuinfelor bclrbatilor ~i femeilor:

FEM£I BARBATI AfeL~iune Implinire sexuala Conversape Tova.ra~ie relationala Sineeritate ~i desehidere 0 sotie atragatoare Sprijin financiar Sprijin casnie Angajare familia12i Admiratie

Deosebirile sunt edifieatoare. Prineipala nevoie a femeii este afec1iunea, pe dind principala nevoie a barbatului este impl.inirea sexual.iL Nevoia de tandrete fizidi. este cl~a pentrU ambele sexe, dar fiecare 0 obtine in alte moduri. In eartea sa, Harley relateaza povestea unei femei careia sotuJ nu-i acorda cu adevarat afectiune ~i care a fost pur ~i simplu atrasa ea de un curent putemic intr-o reratie eu un coleg de serviciu - acesta nu faeea alteeva decat sa 0 J.mbrati~eze eu regularitate. n Ce s-a intamplat?, scrie Harley. Sa nu fi lnsemnat J'egamantul eununiei nimie pentru Jane? Abia a:;;tepta ocazia sel-~i iru?ele sotuJ.? Nici pomeneala l Jane era atat de flamanda de afecpune, meat imbrati;;arile au eonvins-o sil aceepte relapa extraconjugala!"

Daca e~ti barbat, ~e rnmte c~ pentru 0 femeie afectiunea inseamna ceea ·ce inseamnil. apa pentru 0 plantil: in lipsa afeetiunii, ea va ineeta r·ealmente sa mai functioneze. [mbrati , ' :;;eaz-o $i sarut-o de fiecare data eand pleci de acasa ~i cand te intorei. Da-i telefon cand sunteti la distantil. Spune-i cat de mult rnseamna pentru tine. Ofera-i flori, dulciuri, cadouri, fclicitari. Nu uita niciodata de ziua ei ~i in niciun caz de aniversa rea voastra. Pune la cale surprize. Ajut-o la treburile gospodare~ti. Nu lasa nieiodata sa vma seara fara sel-i spui ca o iub~ti. $1 nu uita niciodata ell. afectiunea nu inseamna sex.

Nu-ti face griji daca nu-ti sta in fire sel fii tandru. Nici mie nu-mi sta in fire. Uneori, in casa noastra se petree tot felul de evenimente ~i Nomta se simte deprimata sau obosita. Combinii asta cu glicemia seil.zuta ~Hi dai seama ea putem sa ne pierdem u;;o:r curnpatul, declan:;;and rapid dte 0 cearta, Dar in ultimii ani am observat eel daea 0 tin in brate ~i 0 aseult eu tandre1e, ca i~i redobande~te rapid energia, iar a doua zi imi


va multumi pentru ca am fast atat de inte1egator. Ajunge doar----sa ascult ~r sa fiu bland, fara a Incerca s<'l "rezolv" ceva. La in. ceput asta uti se piU'ea 0 pierdere de timp, dar de-a lungul anilor am v~zut Glt de valoroasa este tandretea pe caTe i-o ofer: pentru simplul fapt ca impline?te 0 nevoie profunda a ei. '

Dad'i e~ti femeie, tine minte: nevoia lui de afeC'jiune este la fel de putemica pe cat este a ta, cmar dad! 0 expriIn! altfel. Tine cont de indnunarile pc care Ie-am prezentat pentru bhbap: incarca nemcetat bateria "flamanda" a partenerului tAu ell tandrete, verbal ?i fizic.

7. Nevoia de a sim!i di avem 0 relafie spirituaHi intensa, in care vibrant antindoi

Rcligia ~i celelalte sisteme centrale de convingcri vor juea, f<'lra doar ~i poate, un rol in relapa ta; dupa c:um reman:! Markman, Stanley ~i Blumberg in cartea Fighting for YOJIr Marriage, cercetari1e au ariHat ca in randul oamenilor cei mai religio~i probabilitatea de a se casMori este mai mare. Autorii prezinta descoperirea fikuta de Fran Dickson, de la Uni. versitatea Denver, ?i anume: sop.i care au ramas impreunA 50 de ani au ,,0 viziune comuna asupra relapei". Adlc.a aceste cupluri au creat 0 perspectiv~ comuna, ce cuprinde visurile ~ tclurile persona1e care-i ajut~ sa inlretina 0 concepJie durabi1<1 despre angajamentullor reciproc ?i despre viafa lor cornu. niL Markman, Stanley ~i Blumberg avanseaza ipoleza cli un sistem comun de con"ingeri - "inclusiv un mod comun de a inte1ege sensul viepi, a1 mOrtii?i a1 casniciei" - poatc contribui 1a hranirea acestei viziuni asupra re1atiei.

De asemenea, iti pop hrani viziunea asupra rela~ ocupandu-tc de legiHura spirituala cu partenerul. Fie c.a aveJi convingeri asemanMoare sau diametral opuse, dacli respeqi, validezi ?i hrane?ti convingerile partenerului, vei intari legahrra dintre voi. Orice sistem de convingeri ai avea, el face parte, fara mdoiaIa, din viata ta cotidiana, din identitatea tao Trebuie ca tu ~i pmtenerul tau sa tineti minte sa hc.miti cu regularitate aceastil: parte a vietIi voastre.

tNCARCAREA "BATERffiI NEVOILOR" PARTENERULUI 255- "lncMcarea" zilnica a partenerului

Cum incarci bateria rela,ponala a partencrului? Exista lrlcarcarea directa ?i inciircarea indirectit sau redirecponab3., cunoscutot ~i sub numele de "metoda reparatiei". Dupa ce am trecut in revista ce1e mai importante ?apte nevoi fundamentale, sa cercetam mai indeaproape doua metode de a mCMca bateria relaponala a. parteneru1ui, prin implinirea acestor

trebuinte.

fndrcarea dhect~

Acesta este cel mai simplu ~i mai direct mod de a incarca bateria partenerului tau. lata in continuare un mdrurnar pe etape:

• Comunicarea plina de iubire hrane~te de fiecare data nevoile. eu cat mai profundEl. ~i mai pIma de miez este comunicarea, cu atat mai putemica este indircarea. Uneori, oamenii spun pur ?i simplu ee Ie vine in minte ?i intelcg cu adevarat ce au rostit abia dupa ce partenerullc parafrazeaza spusele prio intermediul ascultiirii reflexive ~i/sau al folosirii de imagini verbale afective. Aceste tchnici de comunicare se numara printre cele mai bune modalit:W de a incarca zilnic bateria partenerului. AbilitaPle respective ilustreazll esenta ascuHarii, intelegerii ~i validarii. (Daca ai nevoie sa-ti improspMezi memoria cu privire la acest putemic sistem de comunieare, pop sa revezi capitolul 6). Adu-ti aminte cEl. imagini1e verbale afective sunt acelea In care ipexprimi sentimentele ?i nevoile eu ajutorol unui tip de "tablou" Iingvistic sau al unei pove~ti pe care partenerul s-o poata "vedea 'sau simti". lata un exemplu: "Ma simt ca pla.nta asta din fata ta. Vezi, incepe sa se ofileasca ~i are nevoie de apa." Imaginile verbale ip.. permit sa-p asumi in intregime responsabilitatea pentru emopile ~i

trebuintele tale.


va multumi pentru ca am fost atat de inteIegiUor. Ajunge d sil ascult ~i s11 fiu bland, £Ma a incerca sil "rezolv" ceva. La: ceput asta mi se parea 0 pierdere de timp, dar d~a lungul anilor am vilzut cat de valoroasa este tandretea pe care i-o ofer pentru simplul fapt ca implinel?te 0 nevoie profunda. a ei. '

Daca e~ti femeie, ~e minte: nevoia lui de afectiune este la fel de puternica pe cat este a ta, chiar dad!. 0 exprirnA altfel. Tine cont de indrumarile pe care Ie-am prezentat pentru bar. bap: incarea neincetat bateria "flamanda" a Partenerului tilu cu tandrete, verbal ~i fizic.

.Ne ia de a simti ca. avem 0 relatie spi . a intensl,in care vibrani amandoi

Religia 17i celelalte sisteme centrale de convingeri vor iuea, fara daar ~i poate, un ral in relap.a ta; dupa cum rernarcl Markman, Stanley ~i Blumberg in cartea FighH'Jg for Your Marriage, cercetarile au aratat ca.in randul oamennor eei mai religio§i probabilitatea de a se casatori este mai mare. Autorii prezinta descoperirea facuta de Fran Dickson, de 1a Universitatea Denver, ~i anume: sotti care au dimas irnp~50 de ani au ,,0 viziune comuna asupra relatiei". Adidl. aceste cupluri au creat 0 perspectiva eomuna, ce cuprinde visurile ~i

telurile personale care~i ajuta sil. intretilla 0 concep~e durabiIii despre angajamentullor reciproe 171 despre viata lor cornuna. Markman, Stanley ~i Blumberg avanseaza ipoteza cA un sistem comun de convingeri - "indusiv un mod comun de a intelege sensul vietti, al mortii !?i al casniciei" - poate conmbui la hranirea acestei viziuni asupra relatiei.

De asemenea, iti poti hrani viziunea asupra relapei ocupandu-te de legatura spirituala Cll partenerul. Fie eli ave~

convingeri asemanatoare sau diametral opuse, da~ respeqi, validezi 91 hrane~ti convingerile parteneruIui, vei intarileg!tura dintre voi. Orice sistem de convingeri ai avea, el face parte, fMa indoiala, din viata ta cotidiana, din identitatea tao Trebuie ca tu ~i partenerul tau sa tiller millte sa hrrou!i ell

regularitate aceasta parte a viepi voastre.

255INCi\.RCAREA "BATERIEI NEVOILOR" PARTENERlJLUI --- incarcarea" zilnidi a partene

Cum incarci bateria relationala a partenerului? Exist1'\. directa ~i incdrcarea indirecta sau redirecponata,lllcarcaretl

cunoscuta 91 sub numele de "metoda reparatiei" . Dupa ce am trecut in revista cele mai importante ~apte nevoi fundamentale, sa cercetam mai indeaproape doua metode de a incilrca bateria relationa1a a partenerului, prin implinirea acestor

trebuinte.

indrcarea directa.

Acesta este cel mai simplu ~i mai direct mod de a incarca bateria partenerului tau. lata in continuare un indrumar pe

etape: • Comunicarea plina de iubire hrane~te de fiecare dat~

nevoile. eu dit mai profunda 9i mai pIma de miez este eomunicarea, cu amt mai puternica este incarcarea. Uneor1, oamenii spun pur ~i simplu ee Ie vine in minte 9i inte1eg eu adevarat ce au rostit abia dupa ee partenerullc parafrazeaza spusele prin intermediul ascultarii reflexive ~i/sau al folosirii de imagini verbale afective. Aceste tehnici de comunicare se numara printre cele mai bune modalitati de a indlrca zilnic bateria partenerului. Abilita~ile respective ilustreaza: esenta ascuW'irii, intelegerii ~i validilrii. (Daca ai nevoie sa-p improspatezi memoria ell privire la acest puternic sistem de comunicare, por sa revezi capitolul 6). Adu-ti aminte ca imaginile verbale afective sunt acelea in care iti exprimi senti

entele ~i nevoile cu ajutorul unui tip de "tablou" lingvistic sau al unei pov€9ti pe care partenerul s-o poatil. "vedea sau simp". lata un exemplu: "Ma sirot ca planta asta din fata ta. Vezi, incepe sa se ofileasc1l.1?i are nevoie de apa." Imaginile verbale ip pennit sa-r asuroi in intregime responsabilitatea pentm emotiile 9i

trebuinte\e tale.


• Folose~te umorul intT-un mod plin de consideratie Aceasta constituie 0 aWl modalitate directa de allmentare, mai ales cand survine conflictul sau lncordarea. Ori de eate ori se poote, fu vesel, senin ~i amuzant, fa-p partenerul sa rada. Folose~te cu haz ascultarea reflexivli, ca sa mic~orezi tensiunea.. lata un exemplu: sa spunem. eli ai varsat suc de portocale pe covor, iar partenerul tlu spuroega. Spune-i, folosind metoda de ascultare reflexiva: "Uite ce cred eu ea VTei sa ziei: tu crezi ell am v~rsat intentionat sucul pe eovor, ca sa-ti stric ziua'" Ros~ asta eu un zambet largo E mai bine dedit sa. reaqionezi negativ ~i sa dai curs unei certe in toata regula - ~i indircaturilor negative care a insotesc. Pe langil faptul ca este molipsitor, rasul contine 0 indirditura pozitivll.!

Adu-ti aminte in fiecare zi cat de pretios este partenerul tau ~i spune-Ie asta $i celorlalti membri ai familiei. Dacll. partenerul nu este eea mai de pret persoana din via~ ta, ia deeizia constienta de a-i acorda mai muJta p:re~ in sufletul tau. Ridica aeea valoare 1a eel mai inalt nivel. Spune-i pur $i s~implu partenerului: "Te iubesc! E!1ti 0

persoana foarte valoroasa pentru mine!" Prive,te-l in ochi $i vorbe$te rar $i bland~ In ariee conversatie, primele 3 pana la 30 de secunde stabilesc cum vor deeurge urmatoorele doua are. Daca porne$ti dur, e foarteprobabil sa ai de suportat doua are de duritate. Dad\. 'incepi bland, cald ~i iubitor, vei avea doua ore de conversa1ie blanda, calda $i iubitoare. Iar asta constituie 0 indrCare

consistenta .

• Imblanzeste-'ti vorbele, mai cu seama daca abordezi un subiect care ar putea sa determine 0 reactie puternicll. din partea partenerului. Foloseste inflexiuni blande ~i pline de respect~ Accepta integral responsabilltatea pentru toate emotiile $i nevoile tale. Nu da vina pe partener sau pe alti membri ai familiei pentru ceea ce simp. Tu hotara$ti trairile afective pe care Ie ai, prin modelele de

lNCARCAREA "BATERIEI NEVOIWR" PARTENERULUI 257

gandire ~i prin alegerile pe care le-ai f~cut pani!. in momenrul de fat::L Simtarnintele urmeaza intotdeauna aqiunilor, alegerilor ~i modului de gandire.

• Mingaie-i pe eei dragi! Exerseaza cuvintele aeelui minunat eante<:: allui James Taylor: "Scaldil.-i in iubire pe eei dragi, spune-Ie ce simti ... " eu regularitate, atinge-ti bland partenerul lntTeaba-1 de eate ori are nevoie sll fie mangaiat in fiecare zi pentru a-~i p.1stTa taria emotionalao Apoi urmeaza acest indieiu.

• Planifica momente vesele in viitar! Planuie$te-le macar.. chiar daca nu a}ungi sll pui in practica niciunul dintTe ele! Femeile roi-au spus ea Ie bucur.1 mai muJt sa croiasea planuri dedit sa Ie concretizeze. Asta nu inseamna ell nU trebuie sa dai curs planurilor Mcute, dar tine minte ec'l. din aldltuirea lor se nasc amuzamentul !;ii inearc"Hura pozitiva.

• le~i din rolul tau obi~nuit! Daca e~ti om de afaceri, incearca sil.-li surprinzi sotia facand curatenie ill casa. Poate erezi, poate nu, dar curatenia in casa constituie una dintre modalitatiJe principaJe de inC3rcare pozitiva. Ghici care a fost eel mai &eevent raspuns dat intT-un sondaj de opinie la nivel national despre Iucrurile care stin1uleaza sexual 0 femeie? Femeile au spus cil. a-$i vedea sotu1 filcand eurat in easa Ie ineita mai muit deeM orice. 0 alta modalitate majora de inc3.rcare pozitiva este rememorarea momentelor petrecute impreuna. Ate culliva citind 0 carte incarca bateria partenerului:. A te euUiva mergand la consiliere psihologica sau la un seminar are aeeI~i rezultat. le$i din rolul tau obi$nuit!

• Piistreaza 0 atitudine seninc'l.! Joaca-te, vorbe~te despre copii, discuta subiecte veselc $i fc'l. daruri. Ofcra cadouri cu Tegularitate! Este 0 cale importanta de incarcare. Daea nu pop oferi un dar material, ofera unul fizic. Gesturile de incurajare asigura inciir,carea partenerului. Iertarea, ~i mai mull. impart~e~te eu partenerul intamplarile

258 CAJ'JD UNU PLUS UNU FAC NOJ sllptilmanii care a trecut. Discutl1 subiecte amuzante Vorbe~te despre prietenii eomuni sau despre copU: Propune jocuri.

In rezumat, r~ai cat mai calm cu putinta, P.\streazA_p puJ:sul normal 1?i folose;;te cat mai multe dintTe metodele de mai sus pentru a-ji "mcarca" relatia timp de eel pUJin 20 de minute m fiecare zi. rncurajeaz~-ti partenerul sA~~i eXPrime nevoile, cele care tTebuie cu adevarat implinite prin in.c4rcare, ~i procedeazA ~i in cazul tau la feL Apoi, nu obosi ~ hrllne~ti trebuintele fundamentale ale partenerului.

Inciircarea reparatorie sau redireqionatii

A doua metod~ de hri1nire emojionaIa a nevoilor functioneaza oarecum asernanator eu sistemul de franli al unui automobil. 0 poti folosi on de cate ori sesizezi ca relalia voastrli se indreaptil intr-o cfueepe negativa. Dad tu ~i parteneru1 incepep. sa v~ certati ori sa va ataeap verbal, Op~te-te! Opre1?te-te realmente din ceea ce faci, rost~ti sau desf~. Opre~te-te,prive1?te, aseulta ce spui tu 1?i ce spune psrtenentl.

lata diteva metode de utilizare a mdircarii reparatorii sau redirectionate:

• Cere 0 pauza. Invoca pur ?i simplu un armistitiu ternporar, pentru a te calma sau a te g'andi cum s-ar putea discuta problema poo intermediul ascultarll reflexive, in mod cert, dorinta ta de a te opri ~i a analiza situaPa inaintc sa plonjaji cu toata energia intr-o ccartll ip va hrani partenerul. Capacitatea ta de a face 0 pauza marcheaza 0 hotarare importanta: demonstrezi eli rcluzi sa. pierzi controlul asupra eonduitei sau emotiilor tale. limp de mai mulji ani din casnicia mea, mi-am pernlis sa 0 iau in directii negative, iar discutiile noastre luau de asemenea intorsaturi neplaeute. Incepeam ~-i !in predici Normei. Dar acum nu mai acceptarn sa se intAmple a~a ceva. Folosim incarearea indirecta, sisternul de franare, de fiecare datil. cand ne dam seama di discupa noastTa se mdrcapta intr-o direcpe negativa. Data

1"1 CAREA "BATERIEI NEVOILOR" PARTENERULUI 259

viitoare cand te vei afla mtr-o asemenea dificultate, lncearcil ~i tu! Opre~te-te 1?i spune: "Nu merita!" Pastreaza-p. pulsulla valori normale. Zambe1?te sau pUT $i simplu schimba subiectul. De asemenea, pop folosi tL.'11orul sau ascultarea reflexiva, sau ambelc, combinate.

• Gandq;te-te si1 schimbi subiectul. Vei descoperi ca pana ?i cele mai aprinse certuri au putin miez consistent, chiar claca acel micz este, foarte probabil, legat de 0 Ilevoie fundamentala neimplinita. A te oferi sa depa?c1?ti momentul schimband subiectul, mai cu seamA claca tu €$ti eel careexprima problema, ip. hrillle?te partenerul, fiindca ii demonstreaza aeestuia ca pre!Uie~ti relapa mai mult decat problema respectiva.

.' Recunoa$te-ti gre;>ealn. A mJrturisi ca faptele sau vorbele tale au indreptat casnicia intr-o direcpe negativa constituie 0 incarcare de propo$. Recunoa~te cat mai eurand cu putinta purtarea care a ranit 1?i cere iertare. Tine mintc aceasta regula: cel ranit trebuie ~-!7i recunoasci:\ suferinta. A1?adar, cand roste~ti: "Am gr~it spunand asta; rna pop iecta?", ai grija ca partenerul sa admita ca a suferit ?i sa con~tientizezeeererea ta de iertare. Dupa ce .p-ai recunoscut gre1?€ala, nu insista asupra ei. Oil dovada imediat de empatie, spunand eeva de genul: "Cred ea te-a suparat foarte tare, mai tare decat pot eu intelege." Inainte de a mai spune eeva, acorda-If un scurt ragaz pentru a mte1ege situapa. Promitep.-1ta reciproe ca vep reveni 1?i yeti discuta chestiunea rntr-un mod pozitiv. (Asculta.rea reflexiva este 0 metoda potrivita pe eare s-o folos* cand reluap. subicetul.)

• Inteniceti neintelegerile in ocazii "speciale". Tine minte ca sunteji amandoi implicap in relape. Nimeni nu vrea sa aiba parte de 0 vacanta, 0 mtalnire, 0 dupa-arniaza de durninica sau 0 plimbare eompromi~.~adar, stabil~

te 0 lege in viata voastra afectiva: Hila nemtelegeri in zilele speciale! Daca apar, oonvenili sa Ie lasap pe alta data.

nureJPuterea celor 20'

AREA H8ATERIEr NEVOILOR" PARTENERULUl 261

• "RcviZuiL;ite-/i" vorbele inainte sa Ie roste~ti. Intreaba-te: ()a.rE imivoi indnrera partenerul eu ceea ce am de gand ~ spun?" Dad.. da,elimina lucrurile negative! Poti folosi "revizuireau ?i pentruvorbe pe care le-ai rostit deja. Sp1lJDC pur ~i simplu: "lmi pare rau dI. am zis asta. Te rog sa rna ieqiI" Sau: "Har saformulez alttel, deoorece cred ca m-ai inte1es g:re?it."

eZf, analiza ~j adaptarea ca.torva aspecteale tiQ.l parte.neml iji pot revolutiona relatia.

poJi intari intemqiunile en partenerul alimentand comunicarea voastr-a~ diwct sau indirect. Crede-ma, efortu~ pe care-l depui pentru a cre?te ponderea comunicMii pozitive dintre voi ip va fi rnspMti t. insutit!

pana amm probabil ca at descoperit nevoile fundamentaIe ale parteneroh.1i tau, legatura lor cu ale tale ~i cum sa Ie alimentezi timp de eel putm 20 de minute In fiecare zi. A?adar, treci la h'eaba! InceputuJ! poote fi toarte sirnplu: din moment ce tu ~ partenernl ~titi dl 20 de minute reprezinta necesarul zilnic minim de timp pentru hranirea nevoilor, aloca!i in fiecare zi 20 de minnte lmljnte sa"1!1 dupa cina, dimineata, mainte 51 SWle ceasul ~leptator, in IimpuTt pranzului - ~i

initiaJli coru;;tient procesnl de reindl.rcare. Incepep. cu lista trebuintelor amandurora. Notati in drep

tul fiecill"eia activii3tile care ar impJini-o. Facetiacest lucru intr-un hx: unde v:i simti~ amandoi in largul vostru. inlatura!i sentimenfele de vinovatie sau de egoism; in definitiv, va hrfu* nriproc ~i in scurt limp yeti descoperi faptul ca, pe tru1sura ce va concentrati mal mult asupra nevoilor parteneruluj; vep reU$i sa implinip mai bine unele dintre nevoile proprii. Folositi ascultarea re.Dexiva pentru a va ingriji de aces~ t:reburnte. Construiti samatori, aniversari sau vacante in jund nevoilor specifice.

cAND UNU PLUS UNU FAC NOI 260

• Fo1os~te "metoda sendvi9u1ui". Asta inseamna 54 ros~ . cuvinte de lauda inainte de a menpona ceva Ce P<>ate ti perceput ca negativ. Apoi incheie convcrsatia eu aI Ii cuvinte de lauda, a~a mciit sa lncadrezi eu elogii te sibilele lucruri negative. Iatc'i un exemplu: po.

POZI11V: "DraguI meu, $tiu cat de mull munce~ti f1entru familia noastrit; apreciem cu tOfii ceea ce facio n

NEGAI1V: "Asife1 cil asearil, cand ai intarziat de la serviciz4 am fost frustmtil doar pentru cil a$teptam sit mil sun;." ,

pozmv: ,,£;;/i 0 persoanii. foarte responsabilii, mr in OCaziile din trecut, clind ai sunat ca sii nUl anun/i cil intiirzil, am aprecitJtasta foarte mult."

• Demonstreazil empatie. Replicile inte1egiHoare. de tipw "Vad ca suferi" sau "Nu mi-am dat seama cc'l te va supa~ ra atat de mult ceea ce am spus" sunt mai bune decat tc'icerea pustie care se mstaleaza atunci (and la~i cuvintele sa va macine. Spune ceva care sa jnate ca-ji pretui~ti parteneru) ~i ca lncerci sa intelegi ce simte.

• Folose~te sti1ul conversational "de trecere". Asm i.nse~ sa recepponezi comentariile partenerului, dar sa Ie indrepp intr-o alta diJ,ecpe, mai mult pozitiva dedit n~ gativa, uneOIi cmar amuzantiL De exempIu:

"Draga mea, inti dau seama, te deranjeaza cc1 am intarziat. A~a ca maine rna due la serviciu ~i-mi concediez ~eful! Acum, serios vorbind, lnainte sa se incheie s4ptamana am sa-p prezint un plan bine gandit, Ca sa incercam sa rezolvam situapa asta suparatoare."

Cheia constc'1 in "trecerea" de la negativ la pozitiv..li'orbind despre ceva care v~ hrane~te pe amandoi. Pop face trecerea]a nil?te amintiri comune fericite, la intamplari ale famiJiei sau ale prieteni1or, Ia orice lucru plaeut ~i vesel. SugerecWi 54 IAsati deoparte pentru moment chestiunea negativa curenta, jucand unul dintre jocurile voastre preferate sau facand 0 plimbare pe jos on cu ma~ina.

260 CAND UNU PLUS UNU FAC NO[

• Foloseljte "metoda sendvi~ului". Asta inseamn~ set I'Ost • . dId'" ~. d· ~ticuvmte eau a mamte e a menpona ceva ce POilte

perceput ca negativ. Apoi mcheie eonversalia eu al fi euvinte de lauda, a?a mcat sa. meadrezi eu eJogn te sibilele }ucruri negative. lata un exemplu: Po-

POZlTIV: "Dragul meu, ~tiu cat de mult munce~ti pent familia noastrd; apreciem cu tolii ceea ce faci." I'll

NEGATIV; "Astjel cd aseatil, cand ai fntilrziat de fa .e:-..:...:

am fost frustratil doar pentru ci1 a'jteptam sl1 nu} sun; " - • .,q.Jl~,

POZlTIV: "E~ti 0 persoanii foaTte responsabili1, lilT in oCaziile din tn'cut, cand ai sunat ca sa mil anunti cd fntarziI, am a]J1Yxiatasia foarte mutt."

• Demonstrea:z.a empatie. RepheiIe inteIeg,Hoare, de tipul "Vi1d ci1 suferi" sau "Nu mi-am dat seama c<'lw va sup4. ra atih de mult ceea ce am spus" sunt mai bune decat tckerea pustie care se instaIeaza atunci cand Ja~i cuvintele s<'l va macine. Spune ceva care sfj ilrate elHi pretuie~ti parteneruI ?i eii mcerci sc1intelegi ce simte. .

• Folose~te stilu/ conversational "de trecere". Asta lnseamn4 sa recepponezi .comentariile partenerului, dar s4 Ie indrepp mtr-o alta direepe, mai mult pozitivli dedit negativa, uneori chiar amuzanta. De exemplu:

"Draga mea, fmi dau seama, te deranjeaz~ ca am in. tarziat. A?il d1 maine rna duc Ia serviciu ?i-mi coneediez ~eful! Aeum, serios vorbind, inainte sa. se incheie saptaman~ am sa-p prezint un plan bine gandit, ca ~ lneercam sa rezolvam situaria asta suparMoare."

Cheia const<'! in "treeerea" de la negativ Ia pozitiv, "orbind despre ceva care va hrane~te pe amandoi. Pop face trecerea la ni~te amintiri eomune fericite, Ia intamplari ale familiei sau ale prietenilor, la once Iucru pUkut ~i vesel. SugercazA ~ Jasa~i deoparte pentru moment chestiunea negativ<'i curentli, jucand unul dinlre jocurile voastre preferate sau fik§nd 0 plimbare pe jos ori ell ma9ina.

NEVOILOR" PARTENERULUI 261

---;:Revizu~le-Jr 1JOTbek inainte sa Ie roste~ti. IntreabiHe: ,,~re i:mi voi indurera partenerul eu ceca ce am de gand sa spun?" Dadl em,- elintinaluerurile negative! Pop folosi "revizuirea" ~i penbu vorbe pe care le-ai rostit deja. 5pune pur ~i simplu: Jmi pare diu dl am zis asta. Te rag sa ma ierti!" San: ..Hili sa Iotnlulez altfel, deoareee ered cA m-ai in~ gre,;it.F

'

i, a.natiza ?i adaptarea ditorva aspecte ale telului ill care discuti cu parteneruliti pot revolupona relapa PoP mtld inte.raqiunile cu partenerul alimentand comunicarea voastra, direct sau indirect. Crede-rrill, efortuJ pe eare-l depui pentru a cre~te ponderea eomtmiefuii pozitive dintre voi i~ va fi rnspHl.tit insutit~

Puter:ea celor 20 minute

Pan~, arum probabH ca ai descoperit nevade fundamentaIe ale partenerului tau, feglllura lor eu ale tale t>i cum sa Ie alimentezi limp de eel putin 20 de minute in fieeare zj. A9adar, treci la troab-a! IneeputuJ poate fi foarte sirnplu: din moment ce tu $i partenerul ~titi ca 20 de minute reprezinta necesarul z.ilnic minim de timp pentru hranirea nevoilor, aIocap in fiecare xi 20 de minute - inainte sau dupa eina, dimineata, inainle s:\ oone eeasal d~teptltor, ~n timpul pranzuJui - ~i

inipap eOIU;>tient procesul de remcareare. lneepep. cu hsta trebuinteloT amandurora. Notap in drep

tu1 fiedkeia activita!iJ.e care ar implini-o. Facep acest lueru mtr-un loe unde va sim!lti amandoi in largul vostru. 1nlilturap' sentimentele devinovatie sau de egoism; in definitiv, va hraniti reciproc ~i in scurt timp vep descoperi faptul ea, pe masurAee v,a concentrati roai mull asupra nevollor partenerului,ve!i reU$i sa impliniji mai bine unele dintre nevoile proprii. FoIositi ascultarea reflexiva pentru a va: ingriji de aceste trebuil1Je. Construiji S<'irbaton, aniversari sau vacante in jurul nevoilor specifiee.

260 CAND UNU PLUS UNU FAC NOl

• Folose~te "metoda sendVi.{;ului". Asta inseamna. ~ ros~. cuvinte de lauda inainte de a men~ona ceva ce Poate ti perceput ca negativ. Apoi ineheie eonversatia eu a1 6 cuvinte de lauda, a~a !neat sa ineadrezi tu elogu te sibilele luerun negative. lata un exemplu: Po-

POZITIV: "Dragul meu, $tiu cat de mult mun~ti f'entru familia noostril; apreeiem eu totii eeea ee faci."

NEGATIV: "Asifel cil asearil, clind ai intarziat de La 5eroiciu am fast frustratii doar pentru ci1 a~teptam sii mil suni ., ,

POZITIV: "E~ti a persooniifoarte responsabilil, iilT in CJCatiile din treeut, efind ai sunat ea s4 mil anunji cif intarzil, am aflrecu,tasta foorle mult."

• Demonstreazil empatie. Replieile mtelegAtoaTe, de tipul "Vad ca sufer-i" sau "Nu mi-am. dat seama cA te va supilra atat de mult ceea ee am spus" sunt mai bune decat taccrea pustie care se instaleaza atunci dlnd la~i cuvintele sa va macine. Spune ceva care sa arate c!-p pretuie~ti partenerul §ii ca. ineerei sa lntelegi ce simte.

• Folose~te stilul conversational "de trecere". Asta inseamnil sa recepJ:ionezi cOlnentariiIe parteneruJui, dar sil Ie mdrepti mtT-o alta direcJ:ie, mai mult pozitiva dedit negativa, uneori chiar amuzanta. De exemplu:

"Draga mea, imi dau seama, te deranjeaza di am intarziat. A~a cc'l maine rna due la serviciu §ii-mi Con<:e

mez §ieful! Acum, senos vorbind, mainte sa se incheie saptamana am sa-p. prezint un plan bine gandit, ca sil inceream sa rezolvam situaJ:ia asta sup.1ratoare."

Cheia consta in "trecerea" de la negativ Ia pozitiv. vorbind despre ceva care va hrane~tepe amandoi. Pop face t:roL~ea la ni~te amintiri comune fericite, la intamplari ale familiei sau ale prietenilor, la once Iucru pJacut ~i vesel. Sugerem sA l.!1sati deoparte pentru moment chestiunea negativa cu.renta, jucand unul dintre jocurue voastre preferate sau fil.cand 0 plimbare pe jos on cu ma~ina.

iNCARC'AREA "BATERIEJ NEVOILOR" PARTENERULUI 261

---;:R£Vizu~te-fi" vorbele intlinte sa Ie roste~ti. Intreab1!i-te: ().1.re im.i voi inc:lnrer~ partenerul cu ceea ce am de gand ~ spun?" Dad ,11" elim.in1i lucrurile negative! Pop. folosi :reviz~'" ~i pentru vorbe pc care le-ai rostit deja.

Spune pur ~i simplu: "imi. pare rau Cd am zis asta. Te rag sa rna ~!" San: "Raj sli formulez aJtfel, deoarece ered ~ Ill-ai m~tes II

Dupa cum vezi, analiza §ii adaptarea catorva aspecte ale feluluiiJl care discup 01 parteIlerul iti pot revoluJiona relapa. poli intlli inte£aqiunile cu partenerul alimentiind comunicarea voastra~ diTect san ind:irect.. Crede-ma, efortul pe care-} depui pentru a cr~te ponderea comuniciirii pozitive dintre VOl IP va fi riisp~litmsutit!

Puterea celor 26 minute

Pan~ acum probabil cl. ai descoperit nevoile fundamentaIe ale parlenerului ~u.legaturalor cu ale tale §ii cum sa Ie alimenteti timp de eel puJin 20 de minute in Hecare zi. A~adar,

treci 1a treab~i! fnceputul poote fl foarte simplu: din moment ce tu $i pa.rteneruJ ~titi d1 20 de minute reprezinta necesarul zilnic minim de limp pentru hranirea nevoilor, aiocap in fiecare zi 20' de minute - illainte sau dupa dna, dimineata, inainte 51 sune ceasul de;;teptator, in timpul prfulzului - ~i

initiap co~tient prOC-e$1lI de remd.reare. Incepep cu lista trebuintelor amandurora. Notati in drep

tul fieeareia activitap1e care ar implini-o. Facep. acest lucru intr-un Joc unde va simti!i amandoi in largul vostru. inJ.~turafi senlimentele de vinovap.e sau de egoism; In definitiv, v~

hrcID.iP nriproc ~i U1 scutt timp veJ:i descoperi faptul ea, pe masura Ce v! concentraJ:i mai mub asupra nevoilor partenerului, ve~ re~i sa implilnti mai bine unele dintre nevoile proprii. Folositi ascultarea reflexiva pentru a va ingriji de aceste trebuinte. Construip. sarbMori, aniversari sau vacante in jurul nevoilor specifice.

---262 CAND UNU PLUS UNU FAC NOT

In sfar~it, folositi lista de mai jos pentru a crea "elernente pozitive, care bI~nesc" ~i pentm a evita "elementelenegati\re care sedHuiesc". '

ELEMENTE POZITlV'E,

CARE HRANESC

Laude, exprimarea verbalil a acordului fa~ii de a idee bunii

Afecthmea

Intelegerea, ascultarea

Exprimarea deschisa $i sincera

Comunilme ;;i implicare

Cooperare, ascultare reflexiva

Acceptare, toleran~li

Amuzament, ,tunar

Consideratie, elagierea partenerului

A demonstra interes poz,itiv

Tandrete verbalii

Purtare grijulie

lertare

Validare

Empatie

EL8MENTENEGAT~,

CARE SEcATUIESC

Critica (atacarea acpunilor panenerului)

Dispretul (condescenOenta sau minimalizarea parteneruIui

Apiirarea opiniei proprii

Inchidere afectivll sau verball

Izolare

Dorintii prea mare de control sau de putere

Dezaprobarea unicil.Afil partenerului

ProasUI dispozij:ie, atitudine moharata

Batjocorirea sau degradarea partenerului

Lipsii de interes

Duritate

A neglija bucuria sau tristetea partenerului

Atitudine razbun1itoare

Invalidare

Interpretare falsa a rnotivelor sau a sentimentelor

Cred ca dupa ce vei incepe sa petreci zilnic cele 20 de minute programate, te va surprinde masura in care de ip vor in· t~ri reiatia. Nu numai ca vei ajunge 1a eel mai profund mvel al intimitatii, dar, in plus, vei descoperi ~i 0 modalitate de a ramane acolo.

UN NOV iNCEPVT

"Casnicia este [) $coala a stri1daniei $i a virtutii. n

Jeremy Taylor, predica, 1651

ACUID, c~ ai ajuns la finele acestei carti, te afli abia la lnceputul dill'ltoriei tale adevc1rate: Intretinerea, zi dupa zi, a rela~ei taJe.Faptul ca ai ajuns in acest punet important merita sa fie sarb5torit. A~a ca uita, pret de cafeva dipe, unde te afli ~i

imagineazA-te La 0 cununie. Aerul e plin de parfumul fIorilor ~i de slmetele muzicii; oamenii a~teapta, ner!:lbdatori trecerea tradiponaUi pe culoar a fericitei perechi. Muzica se amplifica, ajungand La un crescendo emoponant, care anuntc1 sosirea

it. Oamenu mtorc capul, i~i lungesc gatnl pentru a 0

privi ann inainteaza pe culoarui dintre scaune. E ca un inger, imbr!cata in ve?mantul alb, vaporos; se indreapta spre destinul. el, sprc mirele care sta. parca a~teptand un vis, un dar sosit din ceruri.

'ar tu nu priv€?ti toaM aceasta procesiune din public. De asta da~, ~ti chiar in fata altarului. Da, chiar a~a! Ti s-a acordat ~sa vietii, ?ansa unui nOll mceput, de a-ti revolutiona relatia folosind tehnicile ?i cele lrei abilitati principale ale relatiei optime, dezvaluite in aceasta carte. lnzestrat cu aceste cuno~t:inte, e~ti pregatit $i nerabdator scl-ti dud relapa de

264 CANDUNU SUNUfACNOI

pe terenullunecos al superficiatitlitll, poo cele cinci niveluri ale intimita!ii, pW la cele mai man profunzimi ale iubirii.

Preotul stii in fata voastr1'i, zAmbind radios la gmdul unei tainepe care 0 vep ~esccperi ~ 0 veti ltM din poo infula prietenilor ~i a mdelor. In tiicerea tot mal adancA, el incepc ceremonia cununiei - dar nu acele juraminte, versete, poeme ~

recit~ri strilvechi, amt de des gUlsuite 0 singur~ datA ~i apoi uitate, ci un test, poate eel m.ai important din cate vei da in viata tao

Dacii tu ~i partenentl tau nu NUl?iti ~-i demonstrati chiar fn clipa asta, fn fata altarului! - cA mtelegep. prindpiile relatiei optime ~i ca sunt$ dispw,;i sii traiti conform lor, cununia se anuleaza. iar voi va trebui sA va reluap. educafia de la zero. Dad!. nu vi'1 dovediJi de:m:ni de ocazia ce vi se oferJ~ansa iubirii adevamte ~i duramfe -. nuvep rosti junmintele, n u yeti taia tortul, iar anvitapi VOT fi tri.m.i$i acasA, in ~

anuntuJui dl. suntetJi pregMiji, cu adev.1.rat pregil.tip sa IDeepep' cea mai importanta ci1lAtorie a vietii voastre. Luptap. real· mente pentru casnici.a voasrra, chW inainte ca ea sJ 6 in.ceput; trebuie sa demonstrap ca merita~i acest moment de grap.e.

Preotul intinde bratele ~i ihcepe: - Va aflap astAzi, aid, avand cuno;;tinta unUi lucru tar ~

emoponant: convingerea aparte ca nu daar cAsnicia voastd va dura, ci ~i iubirea voastra va rezista trecerii anilor!, spune el, iar adunarea nu mai seoate ni.cio vorba.

Spre deosebire de £lorile de astazi, care se vor ve;teji, spre deosebire de muzica de 3Stazi., care se va stinge, l?i de adunarea de astAzi. care se va risipi, ~

pe care am venit s-o sArb1!torim are ?<UlSa ~ re'Liste, ba cmar sa infloreascJ., pentru d ali lnvJ.tat 0 serie de leh· nici. ~i de abiliti1p esenpale. 0 relatie are ncvoie de atentie in fiecare zi. ~dar, h'l1ainte ~ spuneti "O3!", vreau s.:l. rna asigur ca. ~tip nu doar cum ~ vii condua1i relatia, ci. ~i care v.':l. este des1iIlatia exactA. Fiecare relatie pe deplin impliniti!\ este 0 coborare de la emopile de suprafara spre profunzimea iubirii:'}i a intimitApi. Nue

U lNCEPUT 265

o calMorie 1a distant~ - daar arUi numarap impreuna nu alcatuiesc 0 disnicie -, ci una in projunzime. rurcedep chiar acum in acea c.:l.lJ.torie, in coborarea spre eel mai profund niveI al oceanului afectiv. Preotul va prive~te lung, pe tine ~i pe partener, apoi m

treaba:

- Suntep gata sa incepep coborarea? - Suntem gata!, raspundep voi mtr-un glas. lar preotul, multtImit, lncuviinteaz.:l. Cll un aer :;;tiutor ~i se

adreseaza adunarii:

$tiu ca acest cuplu este pregatit, pentru ca ne-am intalnit saptamana trecuta ?i am aU7it eu rnsumi ce au invatat !?i ce intenponeazi:l sa faca de azi inainte, a~a mcat casnicia lor sa m£loreasca. Dar, dupc1 cum Ie-am Sf'us ~i atunci, ii voi cununa door daca J?i vor dovedi in fata acestui altar cuno~tintelc din domeniul relatiilor de cuplu, mai cu seama cele trei abilitap esenpale care-I vor propulsa spre intirnitate - daca Ie vor dovedi in fata voastra ~i in acela~i timp vor rcafirma pentru ei in~i~i aceste principii.

Preotul se lntoarce iara~i spre tine $i spre viitorul tau partener de viata..

- Ne putej:i demonstra tuturor ca sunteti pregatip sa porni~ la drwn?

Tar voi raspundep ca sunteli nu daar pregatip, ci :;;1 nerabdiHori. Acum cunoa?tep bine abilitatile, tehnicile ~i teoriiIe recente cu privire la relatia optima, care dovedesc di secreteIe cfuldva prezise ale iubirii au devenit un element ?tiintific previzibil, la fel de simplu?i ill acela?i timp Ia fel de revelator ca descoperirea facuta de chirurgii din secoIuI aI XVID-Jea, care ~i-au dat seama ca infeqiile postoperatorii omoara pacien.p.i pentru ca medicii folosesc tnstnunente chirurgicaIe nesterilizate. Voi ?tip ca astazi exista, descoperiri 1a feI de ill5enmate cu privlre la casniciile "infectate"; ati dobandit abilitapIe necesare pentru a evita epidemia divortu1ui, care ne


infecteaza in prezent lumea, $i dispuneti de instrumentele eu care sa ocoliti capcanele relap-onale ce va pot duce de la altarul insorit direct pe taramul cenu$iu al inimilor rrante. Aveti ineredere ca putep evita aceste primejdiL Ajungand]a sf~i. tul cartii, hecare dintre voi este in masura sa demonstreze preotului, partenerului $i sie$i ca. acum cunoa~te prindpiile

relatiei optime.Tu $i partenerul tau suntep con$tienti dl 0 relape nu este

o experienta statica, ci 0 calatorie acti.va prin cele dnci niveluri ale intimitapi, pe care Ie treceti in revista ImpreuN eu

preotul $i cu invitatii . • Primul mvel al intimita~ii: vorbirea in cli~e. Aid nu

exista discutii despre viata sau despre voi lrl.?i\r~, totul e "bine", "dragut", "nicio problema", pana mtr-n zi, cand va de;;teptap $i descoperiti ca relatia voastra a fost la fel de goala precum conversafiile.

• AI doilea nivel al intimita~i: rmparta~irea fapteloI. Etapa impiirta$irii faptelor folose$te limbajul afirma~lor incontestabile - afirma pi despre servichl. despre $tirile din seara aceea, despre activitati-le copiilor, despre vreme -, folosite pentru a evita arice conflict posibil.

• Al treilea nivel al innmiti\!ii: imparta!jirea opiniilor. Odata ce lncepep sa va ImpaIta$ip opiniile, prcocupArile $i a$teptarile, pe amfmdoi va pande$te un rise erescut de a incepe 0 cearta. Parerile constituie terenul pe care izburnesc razboaiele, dar exista abilitilfi ce pOl ajuta la depa~irea diferente1or. Dad:i n-ati invatat cum ~ abordap certurile la acest nivel, va pande$te riscu' ca in relatia voastra sa se uneasdi unul dintre eei patru factori ai

divortu1ui sau chiar toti. • Al patrulea nivel al intimitatii: impartl~irea senti

mentelor. Al patrulea nivel se atinge atund cand ambii paTteneri simt suficient de multa sigurantli pentru a~ dezvMui unul aUuia cele mai profunde simtAminte. Ap invatat amandoi sa ascultati $i sa va exprima.~ opinille preocuparile ~i a$tepUrile, fari!!. a v~ teme de invalidare.

UN NOU meEPUT

Exista 0 atmosfera de respect, adica ascultMorul incearca sa inteleaga ~i sa valideze ceea ce-i comunica vorbitoTU1. Cand ne imparta$im sentimentele, ne implinim cele mai profunde nevoi relationale. Conflictul arata ca simtamintele ~i trebuintele unei persoane nu sunt intelese, validate ~i implinite.

• Al cincilea mvel al intimita~i: imparta.?irea nevoilor. ivelul al cindlea este diferit de cele anterioare; aid va

titi in siguranta $i va puteti exprima cele mai profunde nevoi. Va simtiti in siguranta, la adapost $i trait! in . limitate unul ell celalalt.

Pe lfulga faptul ca Intelegeti ghidul, cunoa~teti \5i destinaria: nivelul al patrulea ~i al cindlea de intimitate, cea mai satisfa~toare ~i mai bogata. parte a casniciei. Suntep con~tient1 de pericoleleee se pot na$te daca ramaneti prea mult timp la nivelurile superficiale, indeosebi 1a al treilea - imparta$irea opiniilor, "valea plangerii", unde se afla prizoniere, blocate de zidul conflictului, aproximativ 50% dintre cuplurile americane. Dintre sotii blocati la al treilea nivel, doar 50% raman casiHori~i, iar dintre ace;;tia, doar 25% au relatii multumitoare.

Voi nu trebuie sa ramanep prizonieri de aceas,ta parte a zidului. $tip ca intimitatea incepe cu comunicarea, vemculul cu aj,utorul caruia oamenji incep coborarea sprecele mai profunde niveluri. Majoritatea oamenilor au nevoie de aproximativ ~ase ani ca sa ajunga la nivelurile cele mai profunde - cele la care se im.parta~esc sentimente $i nevoi -, dar majoritatea casniciilor durea7.~a numai cinci ani $i jumatate. A~adar, n-avep nkio secunda de pierdut! Suntep dotap. ~i pregatip sa incepe~ neintarziat calatoria, hranindu-va inteligenta emoponala tot a$a cum v-ati hranit inteligenta educaponala in

timpul $CoW. Tu $i partenerul v-ati dedicat evaluarii punctului in care

va situati in procesul de comunicare, indicatoruJ de profunzime al relapei voastre. Daca observati ca va aflati la eel mai superficial mvel, vorbirea in cli$ee, promiteti-va sa nu ramaneti

268 CAND UNU PLUS Ul\fl] FAC NOI

prea mu1t timp aco10. Veti recunoa~te stilul conversational in cli~e drept ceea ce este: un ciclu insidios al repetitiel ~ ill banalitatii. Va vep aduna energia ~i vep fo10si 0 tehni~ in trei etape pentru a sparge cercul vicios, confruntandu-v~ direct eu cli~eele, ataeandu-Ie pe cele nerostite ?i transfonnand cli~eele in fapte. Veti folosi "intreruperea tiparu)uj" interventii verbale ~i aqiuni nea?teptate, adesea amuzante. menite a-I impiedica pe partener sa recurg~ la di~e - ~i Yeti pune mtrebari directoare, telmica din vanzarile cu amanuntul, care il obliga pe partener sa converseze mai cu We7•.

Dupa ce yeti ajunge 1a urmMorul mvel al intimitcip.i, 1mpart~h;;irea faptelor, va veti stradui sa treeeti de ella fel de repede. Veti reeunoa~te cele trei tipuri de fapte: faptele verbale, faptele-actiuni ~i faptele-tacere. Vei rupe lanpli vorbirii in fapte, indreprnndu-ti partenerul spre unnatorul nivel al intimitatll - imparta~irea opiniilor -, sarbatorind fiecare opinie imparta~ita, in loe sa va eontestati, sa va atacati sau s.~ vll. mi

nimalizap reciproc. Urmeaza partea cea mai grea: trecerea cu succes prin cea

mai perieuloasa ctapa a intimitatii, imparta~a opinillor, care presupune traversarea terenului minat aI conflictului. Acesta este punctul in care foarte multe cupluri ui~ incotro se indreapta, cad prada tentatiei conflictului ~ incep dansul innebunitor a1 acestuia, ai carui pa$i sunt cam a~a~

• RenUIrci critice. De fiecare data cand progr~i1I~ ~i ajungeti la imparta~irea parerilor, preocuparilor ~ a~teptArilor, de Hecare daM cand interaqionati cu adevllrat, vA puteti izbi de ceva ce seamana cu un zid, ~ chiar asta este: zidul conflictului. Nereu$ind sa gasiti un teren comun pentru deosebirile dintre voi, va yeti uwinui: "Uite ce-ai facut!"; "Cum poti fi atat de lipsit de ~t pmctic?"; "Uite cat ai cheltuit!" CilMoria spre intimitate se opre$te bresc ~i Incep duelurile verbale.

• Comentarij dispretuitoare. Cuvintele par lovimri de pumn. "Nu pop face nieiodata eeva ca lumea?"i"De ce nu poP fi punctual niciodatil?"; "E~ti leit maid-ta/taicl-tAu/

-ta/frare-tlu!" Parlenerii fac

269

eomentarii taioase pentm a~i protcja teritoriul emotional individual, in loc sa co.l.aboreze spre binelerelapci.

Re:uenirca la nindunk mai sigure. Yntrucat conflietul este dureros, unnl dintre parteneri. (sau amandoi) se retrage din mia conOictului. reveninrl fa mvelurile mai sigure

superncialitlitii - vorbirea in cli-?ee -?i imparta?irea fapMoJ"~ La aceste niveluri superficiale, cuplul poate lancezj zile, luni, ani sau chiar deeenii inainte de a-~i

mai imparHt~iopinii ~ de a reincepe dansuJ eu trei P3$i: crilici, dispR'~ ~ r:evenirea la niveluriTe mai sigure.

Voi ?liti undc va poate duce acest dans: spre cde patru principale tipare de divoq: - retragerea din fata discutiei in contradictoriu,amplifiC'a.l'ea cunflictului, inval idarea reciprodi in timpui certurilor. inkep:nerea u.nor convingeri exagerate sao. false co privire b partefler. Toti ae~ti patru facton 51JJ'Vffi 1a nivelul al treilea de intimitate - nivelulimparta?irii

~~ impiediGl soj:ii sa atinga nivelurile mai

retul evjt\rii acestui dalls? Curajul de a privi dincolo de cmoJiile ,$i atitudiniJe voastre egoiste, de a vedea ~i de a folosi conflictul 3.$3 ctim este: UIl aspect inevitabil al. oricarei relajii, aspect care, abordat in mod adecvat ~i nll ignorat, v~

poate duce Ja cde mai profunde l1iveluri ale intimitAtii. Ati lnviilat sa ferun~~ conflictu.l drept () poarta, 0 ocazie de care ~ profitaJi, nu drept 0 confrun tare ce trebuie ocolita. Nu veti ma.i reacpona in £ala confuctului prin teama, evitare, furie sau frustrare. atacandu-va partenerul, In lac s:i atacati problema mai profundil. Mai presus de toate, ati invatat sa respecta.p deosebu-ile dintre voi. In definitiv, tocmai deosebirile v-au atras unu) spre celcUait. In aeele momente "completarea", fiU separarea, iar diferentele dintre voi sunt acelepiese ce pot duce la compJetarea puzzle-ului psihologic.

Cand smvine conilictul, ilputeti traversa folosindu-va de arselli3lol celor trei abilit.ati esenpale ale rela~1ei optime considerapa, comunicarea $i incArcarea "bateriei nevoilor"

270 271

CJo-\ND UNU PLUS UNU FAC NOI

partenemhti prin iubire. Aceste abilitati va pot duce la cele mm profunde ~i mai satisfadl.toare niveltrri de intimitate.

Aflati la acest altar conjugal, an declarat ca prima abilitate, consideratia, va fi prima voastra prioritate. CunoaJi>leli definitia consideratiei: flohlrarea de a acorda cuiva 0 ma~ valoare, pretuire ~i importanta, privind acea persoana ca pe un dar nepretuit, eonsiderand dl merita 0 mare cinstire. Ali hotarat sa va conferiti reciproc distinqia considerapei, iruiif~ rent daca partenerului ii place, daca 0 vrea sau 0 menta.

Fiecare dintre V01 mte1ege dl manifestarea considerilp.ei inseamna sa deeida ca pareri'le, preocuparile ~i &Jtep~rile partenerului sunt ceva mai pretioase decat ale sale. Cu alte cuvinte, ap ales sa fiti unul pentru altul un iubit sensibil sau a iubita sensibila. Ori de dite on apar in ronversatille voastre p<1reri, preocupari !?i a~teptari, yeti ascull'a, yeti 'intclege, vep pretui ~i yeti raspunde cu solutii care sa va permitaamandu

roTa sa tip. lnvingatori. Intelegeti d va fi U!;>OF sa onorati asemanMile dintre vai,

dar adevarata consideratie COI1sta ill recunoa;;terea, respectarea ;;i acceptarea deosebirilor. Odata ce hotarati sa cinstiti diferente1e dintre voi, yeti avea eurajul &i patrundeti poo poorfa ce vi se va deschide, dezvalurodu-va un teritoriu in care puteti descoperi pe deplin inima ;;i sufletul celuilalt. Promiteti sa aratati consideratie in fieea:re zi, prin euvinte ~i in scris, afi;;fuld-o ~i proclamand-o. Veti cinsti in mod deosebil acea~ ta :zi, ziua nuntii voastre, ca pe 0 pialTa de mcercare a respeetului ve!?-nlc ce vi-l purtati reciprOC, ~ Vl!P reveni In fiecare zi la ea cu inirna, cu mintea ~i co spiritul.

Apoi demonstrati cat de bine cuno~teticea de a doua abilitate a relatiei optime: eomunicarea reu~ita ~ cu micz, in~ pand cu ascuItarea, nU cu dmtarea solutiilor. Va dati -.eama d fiecare fiintJ umana are 0 nevoie fundamentala, esen\ialii de a fi ascultata pentru a se dezvolta ;;i a inflori ;;i ~titi d' ascultarea reflexiva este 0 metoda puternid de comunicare, eu ajutorul careia frecare diotre parteneri poate fi un iubit ~nsibil sau 0 iubita sensibila pentru ce1alalt. Cand v1l. sirotiti ascultati, inte1e;;i ;;i validati, puteti construi Impreuna, in

UN NOU INCEPUT

echipa, solupi Ia oriel' neintelegere, in urma carora amandoi sa fiji invingatori.

Arum cunoa!,lleti bjne tehnicile ascultarii reflexive: unul dintre voi l~i prezinta senlimentele ~i nevoile, iar ceHHalt asculM ~i parafrazeaz<1, pana dind va intelegep reciproc perfect ~l putep crea 0 solu~e ca;;tigatoare pentru amandoi. A~ promis sa adoptap mai intai rolu1 "angajatului" ;;i sa ascultati cu atenjie, ea ~ l'n!elegep pe deplln ~ sa pretuip ee are de spus eelalalt. Intelegep c<1 Iupta partenerilor pentru a juea aeela~i wI (de client sau de angajat) rm constituie 0 cale de rezolvare a conflictulu'. Actul ascultarn reciproce se nume~te "complelare" ; prin int~rmediullui,doua puncte de vedere individuale se combina lntr-Lm tot unitar. Va dap seama ca nu tnai sun.l:eti doi indivizi separ;ap, ci doi oameni care se completeaza lIlereu until pe altul prin iubire, fiecare respeetand ;;i pretuind unicitatea celuilalt. . i'n fine, exersati a treia abilitate a relatiei optime: incarearea "bateriei nevoilor" partenerului prin iubire. $titi ca originea conllictelor ce VOT ameninta relatia voastra se afla in trebuintele neimplinite. V-ati insu~it cuvintele lui Stephen Covey: orice conflict de prop0rtii dintr-un cuplu mnstituie rezultatul neimplinirii nevoilor unuia di.ntre parteneri. Intelegand cd barbatii ~i femeile au nevQi diferite!?,i mijloace diferite de a Ie implrni, promitep sa va descoperoip reciproc nevoile eele mai rmpm-tante ?i ~ va straduiti eu conrsecventa sa Ie impliniti in Hecare, zi. At!. identifieat ~i ap al;>ezat in ordinea importantei trebuintele fundamentale ale fiecaruia, incepand cu cell' prezentate in aceasta carte: (1) nevoia de a va simti In comuniune, discutand san petrecand timp tiber impreuna, in cuplu; (2) nevoia de a va simP. acceptati ~i pretuiti pentrn ceea ce sunteti ~i ceea ce facep; (3) nevoia de a simp ca partenerul este sincer ~i demn de incredere; (4) nevoia de a simp ca existA un angajament reciproc d Yeti ramane impreuna !?i de a va simp in siguranta in aceast1!: rela!ie de iubire; (5) nevoia de a simti ca participati la Iuarea majorWi~ii deciziilor ce va afecteaU viata ~i cAsnicia;

273 'FAC NOI272 C.ANDUNU

(6) nevoia de tandrele verbala sau fizidi; (7) nevoia de a ~imti

cii aveti a reIatie spiritual~ intensa, lncal1evibTap amandoi: $titi ca aceste trebuin~e sunt conectate la psihicul fiediruia

dintre voi ca 0 baterie cu ~pte celule, fiecare celulii comunicand eu 0 trebuinta fundamental~L$titi cum sa reindireap. aceste eelule atunci cand viata cotidiana Ie-a sedituit ~ ali promis sa Ie alimentati timp de eel putin 20 de minute in fiecare zi. Va aduceti aminfe descoperirea doctorului John ('-.olt

man, expert in relapj de cupIu: fapful di 20 de minute pe zi petrecute deschizandu-va unul faf,a de eeHUalt in moduri substantiale traseaza grani!u intre divoq ~ pilstrarea unei rclatii satisfikatoare. Cand tu ~i partenerul va veti confrunta eu un conflict sau a tensiune, ve~i ~ti a1 pub$ folosi rnodalitaJi de incarcare indirecta, cum ar fi ,,:rev:iztW'&'l" liIUbajului-folosit, imbH3nzirea vocii, tehniea imaginilorvel'bale sau cea a ascu.ltarii reflexive, pentru a raspunde !levan amandurora de a gasi 0 rezolvare saniitoasa a conflidului.

$titi di intr-o dlsnicie sunl implicate mult roai multe lucruti, dar ati dovedit ca suntc~ pregatiti sa incepep. c~L'lloria.

Mul~umit de cu.n~tintele voast:re, preotul z.im~te. este pregatit sa v::l calauzeasea in dcpunerea juramintelor ce va \Tor uni destinele ~i in ur:ma dirora veti porni in ~toria

spre cele mai profunde nivelwi ale intimitatll· Dar inainte ~

va lipiti buzele l:n samtul cununiej, cste nevoie ca mitnple voastre sa se impleteasd\ pentru totdeauna, D.U in maniera robotica, monolitica a consens1'llui cmnplet lipsit de friqiuni, ci in calitate de entitati independente, 'carepmmit sa conlucreze mereu pentru binele reIa~ei. lji nu pentro implinirea seopurilor personale.

- Sunteti pregatiti sa va unip -unulleu altul, sa devenip un ,,noi" unitar, in lex: de un simplu "en"?. intreaba preotul. Din ceea ce mi-ap spus, ~tiu ca m~elegeti ce insearnna noi: inseanma sa fip 0 echipa, 0 complelare pemtanenta a ceea ce este fiecare dintre voL lmp~ind loL ,ce ,e mai bun pentru amandoi. Acum, ca purcedeti in aceastti oWlJtorie spre inlimitate, nu mai trebuie sa cerop. fiecare sa vi se fuca pe plac, ci ~ gasiti calea cea mai buna pentru a.mandoi. Tot ce face

UN'NO EPUT

dintre voi, mcepand din aceasta clipa, il va afecta dramatic pe celllalt. Suntep gata?

Val ineuviintap in acee~i clipa, iar preotul continua.

Va rog sa repetap dupa mine juramantul i?i, m spiri cOIDunicarii viitoare dintre voi doi, sa nu-l rostiti

doar din varlul buzelor. Nu repetap mecanic lega~Intul, ca sa-I uitap. mai tfu'ziu, ci lasap.-l sa va

pi!\,trunda fiinta l?i viata· caci acestea sunt Iegile dupa care trebuie sa traip; negarea, neglijarea sau invaIidarea va vor trimite imediat in punctul de plecare ~i va trebui sa luati caIiHoria de la capc'U, poate Hecare de unul singur.

Apoi preotul incepe sa recite Iegmnantul. - Cand ",or fi diferenfe ~i conilicte intre voir ceea ce e

,tal, promiteti sa va ascultati pe rand, eu atentie? Voi va priviti, va zambip. ~ spuneti intr-un glas: -Da!

- Promifeti sa va L'isati deoparte propriile opinii, preocupari l?i a~teptmi ill timpul conversatillor ~i sa faceti tot ce

:e1i pentru a inte1ege ce spune cela1alt i?i cine este el ca persoana?

-Da!

- Promiteti sa accepiati ~ sa pre~ip unicitatea celuilalt, care este 0 persoana separata, dar in aceIa$i timp speciala i?i valoroasJ.?

-O3! - Promitep sliva strilduiti sa ajungep la un acord in ce

priv~te toate solutille Ia conflictele pe CaTe Ie yeti traversa impreuna, compietaJIdu-va astfel intr-un tot umtar?

- O3!, promitep voi." - ProHtitep. sa descoperiti cele mai profunde nevoi rela

tionale ale partenerului ~ sa facep tot ce va sti'i in putinta pentru Ie a rasplUlde sau ~ vA ducep partenerolla izvoarele ce-iJ vor implini nevoile cde profunde?

-Da!

274 cAND UNU PLUS UNU FAC NOT

Acum urmeaza eel mai important legamant, care euprinde cele trei abilitAp. de baza ce va vor duce la cele mai

profunde niveluri ale intimita1ll. _ Promiteti sa va respectap wml pe aItul, sa comunicati

~i sa va hranip unul pe altul eu iubire pan.1 cand moartea ;a va desparti?

_ Juram solemn sa faeem acest lucru! Vocea preotului cap:l.ta amp1oare.

Pazip-va uniunea mai presus de toate lucru.rile de pe pamant! Lasap.-va deoparte annura emotionaUi ~i

1uptati pentru relap.a voastra in fiecare zi! mrfunali granilele dintre voi, daramati zidurile, deschideti-v~ mintea ~i inima unul spre ceHHalt, complet, fara exceptie! Odata ce veli face acest lueru, Yeti fi pregatiti sa incepep calatoria spre cele mai profunde niveluri ale intimitap.i. Aeum sunteti dotati pentru aeea dilatorie, un pe1erinaj ee nu se petrece 0 singura dat-a ~i nid nu are un final, ci trebuie reluat mereu, in fiecare zi din anii pe eare-i veti petrece impreuna. Secretul relaliei optime este dorinta pennanent3 de a face fala luptci. reeunoa~terea faptului di 'iSuntem impreuna in aeeasti!. situatie". Trebuie sa lnVatati sa faeeti fa~ deosebirilor, suferinlei, rezisten.tei !;ii, mai presus de toote, frieii, ~i trebuie sa reaJizati aceasta fmpreur:-, punand relatia voastra 1a mare pret ~ promitandu-vl'l di nu va vep 11isa infranp. de cidul conflictului, al dezbinarn ~i al distrugerii. Dedicap.-va muncii de fiecare zi pe care 0 presupune relatia optima! ~i nu uitap; in momentul in care hotatati ca ati atins eel mai profund nivel al intimita1ll ~i c.1 nu mai e altceva de facut, yeti fi eondamnap sa revemti la nivelurile superficia1e pentru. 3 earor dep~ire ali depus a stradanie! VOl incuviintap amandoi, apoi faceli schimb de inele, pri

vindu-va tot timpulin ochi.

UN NOV iNCEPUT 275

Fiindea ap jurat eu solemnitate in fala Lui Dumnezeu ~i a acestor martori. eu autoritatea eu care sunt investit, va dedar arum easatarip, sot ~i sope. Poti sarufa rnireasa.!

Va imbra!i~ti pentru saruM cununiei, iar asistenta explodeaza in aplauze ~i felicitari.

Preotul iJ.;i indreapta atenpa asupra asistentei. - Am privilegiul sa-I felicit ~i sa vi-i prezint pe... $i va striga numele cu mareemop.e ~i bucurie - nu sepa

rat, ca inainte, ci intr-un tot coeziv, acel "domnul ~i doamna" ce vorbesc despre devotament, respect!;ii iubin~ v~c.1. Porniti pe culoar, incepand calAtoria viepi voastre, dilatoria spre intimitatea real.1 ~i durabiIa.

A sosit timpul pentru un nou lncept. Trage aer in piept, ia-~i partenerul de mana ~i plonjali amandoi in apele intimitafii. ScufundiHe adane, prelung, spre limitele mintii, corpului ~i sufletului. Poate di primul ~oe va fi stimulator sau te va speria, dar dupa ce ajungi in adancuri, ti se va deschide o noui1 lume. Este lumea cantata In poezii~i-n eantece, un loe 1a care viseaza top oamenii, dar unde foarte putini ajung, 0

lume ee poate fi la fel de greu de atins ea 0 planet! indepartata, de,i 1ic.1re?te chiar deasupra Ull1Arului tau: cele mai profunde adancuri ale inimii omen~ti.

Fie sa eereetezi profund aeeasta lume miraeuloasa, s-o 'imbra~zi, sa te scalzi in gloria ei. Atunci ~i numai atunci vei trai cel mai mare dar al viet»: sa iube~ti ~i sa fii il1bit.

Cand 1 si cu 1 fac 2

Documents

Transcript of Cand 1 si cu 1 fac 2