Stiri 14 septembrie 2020

Cursul de schimb 14.09.2020 1 EUR 4.8573

1 USD 4.0974

Prognoza meteo: Vine o toamnă rece şi ploioasă. Ce regiuni vor fi cele mai afectate, când se schimbă vremea 13 septembrie 2020, 08:44 de Ionela Stănilă

Ne mai bucurăm de vremea bună câteva zile, pentru că din 21 septembrie se răcoreşte, iar ploile pun stăpânire pe toate regiunile. Astfel, în ultima săptămână din septembrie, toamna se instalează confortabil în România. În regiunile centrale şi nordice, maximele se anunţă uşor mai coborâte decât normalul perioadei.

Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), duminică, 13 septembrie, vremea va fi predominant frumoasă şi caldă. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări după-amiaza la munte, unde izolat se vor semnala ploi slabe de scurtă durată. Vântul va sufla slab şi moderat, cu uşoare intensificări, ziua, pe litoral. Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 27 şi 31 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 11 şi 21 de grade, mai scăzute în depresiunile din estul Transilvaniei.

În Bucureşti, cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 30...31 de grade, iar cea minimă de 15...16 grade, uşor mai scăzută la periferie. Şi luni, vom avea parte de vreme însorită. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări după-amiaza la munte, unde cu totul izolat vor fi condiţii pentru ploi slabe de scurtă durată. Vântul va sufla slab şi moderat, cu uşoare intensificări în regiunile sud-estice. Meteorologii au anunţat că temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 27 şi 31 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 10 şi 21 de grade, mai scăzute în depresiunile din estul Transilvaniei.

În Capitală, temperatura maximă va fi de 31...32 de grade, iar cea minimă de 17...18 grade, uşor mai scăzută la periferie.

1

ANM a publicat estimările meteorologice pentru intervalul 14 septembrie-12 octombrie 2020:

Săptămâna 14.09.2020 – 21.09.2020 Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice acestei perioade, la nivelul întregii ţări, dar cu o abatere termică pozitivă uşor mai accentuată în regiunile vestice. Regimul pluviometric va fi deficitar în toate regiunile, dar mai ales în zonele montane.

Săptămâna 21.09.2020 – 28.09.2020 Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii ţări, posibil uşor mai coborâte în regiunile centrale şi nordice. Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru această săptămână, la nivelul întregii ţări.

Săptămâna 28.09.2020 – 05.10.2020 Temperaturile medii se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă, în toate regiunile. Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru acest interval, la nivelul întregii ţări.

Săptămâna 05.10.2020 – 12.10.2020 Mediile valorilor termice se vor situa în jurul celor specifice acestei săptămâni, în toate regiunile. Cantităţile de precipitaţii estimate pentru această perioadă vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval în regiunile sud-estice, iar în rest vor fi în general deficitare.

Franța aprobă reintroducerea neonicotinoidelor septembrie 14, 2020 agrimanet EURACTIV

Franța aproba reintroducerea neonicotinoidelor si se confruntă cu reacții adverse din partea ONG-uri și a Germaniei

În prezent, dezbaterile sunt în plină desfășurare în Franța cu privire la reautorizarea neonicotinoizilor, o clasă controversată de pesticide, pentru a salva industria sfeclei de zahăr. Problema provoacă agitație atât in Franta, cât și peste Rin, in Germania.

2

Problema reautorizării neonicotinoidelor a fost abordată de Consiliul Național francez pentru Tranziție Ecologică (NCET), în cadrul reuniunii sale de marți (1 septembrie).

Mai multe organizații franceze de mediu importante au optat ulterior pentru boicotarea ședinței pe această temă, inclusiv France Nature Environnement, Liga pentru protecția păsărilor și Prietenii Pământului.

Au fost supuse criticii în ultimii ani pentru că au contribuit la declinul albinelor prin perturbarea simtului de orientare, a memoriei și a modlui de reproducere.

La 1 septembrie 2018, cinci insecticide neonicotinoide au fost interzise oficial în țară. Asociațiile de mediu și parlamentarii care au susținut legea biodiversității au salutat aceasta victorie.

Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 53 din Regulamentul european 1107/2009, statele membre ale UE pot obține derogări cu privire la utilizarea acestor insecticide „din cauza unui pericol care nu poate fi combatut prin alte mijloace rezonabile”.

Criză fără precedent în sectorul economic cheie

Recent numitul ministru al Agriculturii și Alimentației, Julien Denormandie, a anunțat reintroducerea neonicotinoidelor la începutul lunii august, subliniind în timpul unei întâlniri cu reprezentanții sectorului zahărului că decizia a fost despre „o criză fără precedent într-un moment în care nu există nicio alternativă ”.

Producătorii de sfeclă cer ajutor deoarece afidele verzi, care sunt vectori ai virusului icterului, infestează culturile de sfeclă.

Acest lucru are ca rezultat o pierdere a randamentului variind de la 30 la 50%.

„Pentru unii cultivatori, anul acesta este un dezastru economic, cu pierderi de aproximativ 1.300 EUR pe hectar”, a declarat pentru EURACTIV Franța Nicolas Rialland, directorul afacerilor publice al Confederației Generale a Cultivatorilor de Sfeclă.

Reprezentantul sindicatului cultivatorilor de sfeclă a subliniat, de asemenea, blocajul actual cu care se confruntă sectorul sfeclei din țară.

3

„Din păcate, produsele autorizate în prezent pentru controlul afidelor nu s-au dovedit a fi eficiente în 2020. Fermierii se consideră fără soluție. Este un întreg sector care este în pericol astăzi”, a adăugat el.

Sectorul zahărului este un sector cheie al economiei franceze, deoarece implică un total de 46.000 de locuri de muncă, inclusiv 25.000 de fermieri și 21 de fabrici de zahăr.

Pentru a-și menține poziția de principal producător de zahăr din Europa, guvernul francez și-a lansat planul de a sprijini industria sfeclei de zahăr, în care ministerul agriculturii din țară a anunțat „o modificare legislativă în această toamnă” pentru a acorda „în condiții strict controlate” un termen de „120 de zile” de derogare în perioada de însămânțare ”pentru semințele tratate cu neonicotinoide.”

„Sperăm să găsim o soluție care să ne împiedice să folosim aceste insecticide în termen de trei până la cinci ani. Dar, între timp, pur și simplu nu avem altă opțiune ”, a spus Rialland, menționând că aceste derogări vor fi acordate până la 1 iulie 2023 și, prin urmare, vor fi doar temporare.

Cu toate acestea, emiterea derogării s-a confruntat cu o reacție dură din partea organizațiilor de mediu.

„Această interdicție a plasat țara noastră ca un precursor în protecția polenizatorilor”, se lăuda ministerul agriculturii din țară într-o declarație de atunci.

Germania s-a angajat să combată insecticidele care „ucid albinele”

Această revenire a neonicotinoizilor este, de asemenea, o tema de dispută în Germania.

În raportul său privind starea interdicțiilor neonicotinoidelor in Europa, Uniunea Națională a Apiculturii din Franța subliniază că, încă din 2009, Germania „a adoptat măsuri restrictive împotriva tratamentului semințelor ” cu anumite tipuri de neonicotinoide.

În urma importului de semințe tratate cu substanțe neonicotinoide din străinătate, Germania a adoptat și un text în 2015 care interzicea formal „introducerea pe piață, importul și însămânțarea” insecticidului.

Confruntat cu decizia franceză de reintroducere a neonicotinoidelor, Martin Häusling, purtătorul de cuvânt al Verzilor pentru politica agricolă în

4

Parlamentul European și membru al comisiei de mediu (ENVI), este virulent.

Într-o scrisoare către vicepreședintele Comisiei, Franz Timmermanns, europarlamentarul verde a cerut Comisiei să oprească ambițiile Franței.

„Neonicotinoidele sunt extrem de dăunătoare, utilizarea lor nu este interzisă fără motiv. Franței nu trebuie să i se permită să scape de cererea sa de a le utiliza din nou prin intermediul unei „autorizații de urgență”, a scris el.

Cu toate acestea, Häusling cere Comisiei o mai mare fermitate: „Practica scandaloasă a unor state membre de a utiliza neonicotinoide în ciuda interdicției UE prin așa-numitele autorizații de urgență trebuie să se oprească imediat”, a scris el.

Proiectul de lege privind derogarea pentru neonicotinoide a fost prezentat Consiliului de Miniștri miercuri, 3 septembrie.

APIA si SUBVENTII

PREMIERUL ÎI CERE MINISTERULUI AGRICULTURII SĂ SE MOBILIZEZE pentru CREȘTEREA SUBVENȚIEI APIA PE HECTAR! Agroinfo 11 septembrie 2020

ȘEDINȚĂ DE GUVERN. Trebuie să vă mobilizaţi. Există deschidere pentru grăbirea convergenţei astfel încât să putem să creştem sumele alocate la hectar, dar ele trebuie folosite în mod inteligent pe Pilonul 1 (plăți directe), i-a spus prim-ministrul României, Ludovic Orban, secretarului de stat MADR, Emil Florian Dumitru, în debutul ședinței Executivului, desfășurată joi, 10 septembrie 2020.

Premierul i-a cerut secretarului de stat MADR explicații despre Planul Național Strategic 2021-2027, care va sta la baza distribuirii banilor din agricultură în noua Politică Agricolă Comună (PAC). De asemenea, cei doi oficiali au discutat despre irigații, exportul de cereale și animale vii, despre alocarea unor fonduri pentru fermele de familie. AGROINFO vă pune la dispoziție dialogul dintre șeful Guvernului și secretarul de stat MADR, din debutul ședinței Executivului.

Ludovic Orban: Ministerul Agriculturii, domnul secretar de stat, PNS - Planul Național Strategic și, de asemenea, gândiți-vă că vom putea accesa fonduri uriaşe pentru irigații, pentru combaterea deșertificării, pentru desecări, pentru combaterea eroziunii solului, lucrări de îmbunătățiri funciare și de combatere a pericolului de secetă, ca urmare a schimbărilor

5

climatice. Aici va trebui să pregătim foarte bine proiectele, pentru că acolo avem nevoie de documentații tehnico-economice, avem nevoie de utilizarea soluțiilor moderne, inclusiv pentru asigurarea energiei electrice pentru funcționarea staţiilor de pompare și ar trebui puțin regândit sistemul acesta, să folosim mai mult căderea liberă, căderea gravitaţională a apei, şi mai puţin pomparea la deal, așa cum se întâmplă în unele dintre sistemele de irigație. Aici, vă rog, să vă mobilizați pentru că este extrem de important să utilizăm toate resursele disponibile, atât din bugetul Uniunii, cât și din Programul Național de Reziliență și Recuperare.

Secretar de stat în Ministerul Agriculturii: Da, domnule prim-ministru.  Bineînţeles că este o oportunitate unică pentru România. Sistemele de irigații din România nu au mai beneficiat de o asemenea finanțare și credem noi că vom răspunde la provocarea pe care Ministerul Fondurilor Europene ne-a lansat-o și suntem pregătiți. Toate investițiile pe care le-am avut pe buget național din acel vestit miliard de euro, aprobat în 2015, să treacă pe finanțare europeană și să reabilităm infrastructura principală de irigații pe 3,2 milioane hectare și inclusiv lucrările de desecare și drenaj care sunt la fel de importante, cel puțin de-a lungul Dunării, pentru că avem probleme cu băltiri. Sigur că atunci putem să discutăm, nu de despăgubiri la secetă, ci de niște producții constante și, practic, vom avea o agricultură care să fie predictibilă și să poată să producă hrană pentru pentru piaţă.

Ludovic Orban: Pe Planul Naţional Strategic?

Secretar de stat în Ministerul Agriculturii: Pe planul Național Strategic suntem la a doua versiune de analiză a nevoilor, analiza SWOT a fost notificată la Comisie, am primit observații pe care le-am și operat şi, practic, va urma să fundamentăm intervențiile pe măsuri. Analiza SWOT ne arată o agricultură cu două viteze, ferme mari care s-au consolidat - şi nu avem o clasă de mijloc în agricultură - și fermele de familie vor fi finanțate în mod consistent tocmai pentru a crea o bază de dezvoltare în agricultura României.

Ludovic Orban: Domnule secretar de stat, sunt câteva obiective pe care trebuie să le urmărim: valorificarea superioară a culturilor cerealiere se face prin dezvoltarea zootehniei, prin procesare. Trebuie să alocăm bani în aceste direcţii, pentru a stimula aceste două direcţii. Doi, accesul la piaţă - avem o mare problemă. Am avut n discuţii cu comercianți, cu supermarketuri, de-acestea în care toți îmi spun: e nevoie de colectare, depozitare, sortare, ambalare, marcare - operațiuni care, în general, sunt foarte greu de derulat. Aici trebuie să încurajăm asocieri, să încurajăm punerea în comun, identificarea acestor interese și obiective comune și punerea în comun

6

pentru că accesul la piață este fundamental, pentru că el îți dă și posibilitate. M-am uitat la structura exporturilor - avem aproape 70% din exporturi cereale vrac şi animale vii. Şi structura exporturilor trebuie modificată şi trebuie redusă oarecum dependenţa de input-uri, pentru că dacă facem un studiu, vedem că avem o dependenţă de peste 70% pe input-uri, plus alte obiective care trebuie urmărite. Adică orice resursă pe care o alocăm trebuie să urmărească anumite obiective. În plus, trebuie să vă mobilizaţi. Există deschidere pentru grăbirea convergenţei astfel încât să putem să creştem sumele alocate la hectar, dar ele trebuie folosite în mod inteligent pe Pilonul 1.

Sursa: Guvernul României

VEȘTI IMPORTANTE DESPRE SUBVENȚIILE APIA ALE FERMIERILOR ROMÂNI! Agroinfo 14 septembrie 2020

CE SE ÎNTÂMPLĂ CU PLĂȚILE DIRECTE ALE FERMIERILOR? A crescut bugetul pentru agricultură, pentru noul exercițiu financiar 2021-2027. Plafonarea subvențiilor la suma de 100.000 de euro va fi aplicată doar pentru schema de plată unică pe suprafață (SAPS) sunt câteva dintre veștile aduse de la Bruxelles de reprezentanții fermierilor români, care au participat la discuții, Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR). Inserăm comunicatul APPR.

Pe 11 septembrie 2020, Comisia Europeană a organizat, în format digital, singura reuniune din acest an a Grupului de Dialog Civil Plăți Directe și Înverzire. Aceasta a urmărit consultarea părților interesate în privința propunerilor pentru Politică Agricolă Comună (PAC) din următoarea perioadă de programare, în prezent în curs de negociere tripartită. Din partea Confederației Europene a Porumbului și a Asociației din România a participat Cristina Cionga, director pentru afaceri europene al APPR.

Oficialii Executivului de la Bruxelles au început cu o sinteză a măsurilor luate de Comisie pentru a ajuta agricultura și industria de procesare europene să facă față pandemiei de Covid-19, insistând asupra dificultăților fără precedent cu care s-au confruntat unele sectoare. De aceea, în situația în care restricțiile vor continua în lunile care vin, Comisia mizează pe extinderea utilizării noilor tehnologii, care oferă alternative viabile (de tipul fotografiilor și imaginilor din satelit, documentelor digitale, reuniunilor video) la multe activități, de pildă la inspecțiile fizice pentru acordarea de subvenții, compensații și despăgubiri.

A fost prezentată în detaliu și propunerea privind Cadrul Financiar Multianual, așa cum a rezultat în urma Summitului de la sfârșitul lunii iulie.

7

Finanțarea sectorului agricol al UE a crescut față de propunerea Comisiei din mai 2018, de la 28 la 31% din anvelopa totală sau, în termeni absoluți, la 386.6 mld €, din care 291 miliarde € în Pilonul 1 (Plați directe) si 95.6 miliarde € în Pilonul 2 (Dezv. Rurală), ultima sumă incluzând fonduri Next Gen de 7.5 mld. - împrumuturi și granturi pentru relansarea economică.

Tot la Consiliul UE din iulie s-a mai decis ca plafonarea plăților directe să se facă numai în statele membre care doresc acest lucru; limita de 100 000 euro după deducerea costurilor cu forța de muncă se va aplica doar pentru sprijinul pentru venitul de bază (SAPS).

În ceea ce privește flexibilitatea transferurilor între piloni, Consiliul a concluzionat că pot fi mutate până la 25% între plăți directe și dezvoltare rurală, cu o flexibilitate suplimentară pentru transferuri către cel de-al doilea pilon de 15% pentru măsuri de climă și mediu, respectiv de 2% pentru tinerii fermieri.

Cele 11 state membre cu un nivel de sprijin direct mai mic de 90% din media UE primesc o flexibilitate suplimentară de a transfera din Pilonul 2 până la 30% pentru suplimentarea alocarii pentru plăți directe. Acestea sunt cele trei State Baltice, Portugalia, România, Slovacia, Bulgaria, Polonia, Finlanda, Spania, Suedia.

Propunerea Consiliului și a Parlamentului European este ca noua PAC să fie implementată începând cu 2022, astfele încât 2020 și 2021 să fie ani de tranziție. Comisia a mai arătat că în această toamnă va avea loc ultimul trilog înainte de adoptarea bugetului european multianual, iar până la sfârșitul anului 2020 trebuie adoptat regulamentul de tranziție.

În ceea ce privește aplicarea obligațiilor prevăzute de Pactul Verde European, în particular de strategiile De la fermă la consumator și, respectiv, pentru Biodiversitate, Comisia dorește respectarea calendarului inițial și nu consideră că aranjamentele tranzitorii vor constitui o piedică pentru reducerea utilizării pesticidelor, creșterea ponderii producției organice, etc., ba chiar astfel ar fi facilitată trecerea la noua arhitectură de înverzire a PAC.

Au fost exprimate păreri divergente între organizațiile de fermieri și cele ale grupurilor verzi care au fost prezente la dialogul civil de astăzi, pe marginea exigențelor Pactului Verde și impactului lor asupra agriculturii europene.

În acest context, Cristina Cionga, reprezentanta APPR, a arătat că “Orice obiectiv de reducere a utilizării produselor sintetice de protecție a plantelor trebuie să țină cont de eforturile deja depuse, având în vedere disponibilitatea alternativelor și a practicilor agricole (de pildă,

8

managementul integrat al dăunătorilor). De asemenea, ar trebui propus un calendar realist, deoarece fermierii riscă să rămână fără mijloace de a-și apăra recoltele, ceea ce va pune în pericol hrana consumatorilor europeni.”

Comisia a răspuns că strategia De la fermă la furculiță nu dorește să fie doar o sursă de constrângeri în politicile viitoare elaborate de CE, ci va ține seama de realități și de ceea ce s-a realizat până la momentul actual.

La reuniune au participat confederații și asociații ale fermierilor europeni, între care Copa-COGECA, CEJA, CEPM, ELO, Federația pentru Agricultură Organică IFOAM, organizații de mediu (Bee Life, WWF, Greenpeace), ale proprietarilor de păduri EURAF, etc. Comunicat APPR

URGENT LA APIA! MARȚI, ULTIMA ZI PENTRU BANI! Agroinfo 14 septembrie 2020

TERMEN LIMITĂ CERERE 15 SEPTEMBRIE 2020! Atenție, fermieri! Prezentați-vă de urgență la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)! APIA vă anunță că marți, 15 septembrie 2020, este ultima zi în care mai puteți să cereți despăgubirile pentru culturile agricole de toamnă distruse de secetă.

Cererile se depun la Centrele locale/ judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al Municipiului Bucureşti pe raza cărora/căruia a fost depusă Cererea unică de plată în Campania 2020.

Cererea de solicitare a ajutorului de stat, însoţită de documentele solicitate poate fi transmisă la Centrele județene/locale APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti şi prin fax sau poştă sau în format electronic prin e-mail.

Ajutorul de stat se acordă beneficiarilor care au înființat în toamna anului 2019 următoarele culturi: grâu, secară, triticale, orz, orzoaică, ovăz, rapiță.

Vă reamintim condițiile pe care trebuie să le îndeplinească fermierii pentru obținerea ajutorului la secetă:

a) să deţină proces-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, încheiat până la data de 15 iunie inclusiv, în care procentul de calamitare este de peste 30% aferent culturii calamitate;b) suprafața calamitată să reprezinte un procent de peste 30% din suprafața totală declarată în Cererea unică de plată în anul 2020, aferentă culturii calamitate;

9

c) să fie înregistraţi în evidenţele APIA în anul 2020, cu Cerere unică de plată 2020;d) nu se afla în dificultate, respectiv reorganizare, lichidare sau în faliment la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat, în baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului.

Atenție!!! Suprafața pentru care se acordă ajutorul de stat nu poate depăși suprafața culturii declarate în cererea unică de plată depusă în cadrul Campaniei 2020.

Prin excepție beneficiarii care au suprafețe calamitate cu culturile menționate, confirmate prin procesul – verbal de constatare și evaluare a pagubelor, care au fost întoarse sau nu au mai fost însămânțate după calamitare și nu se regăsesc, în totalitate sau parțial, în cererea unică de plată 2020, suprafețele calamitate avute în vedere pentru ajutorul de stat sunt cele menționate în procesul – verbal de constatare și evaluare a pagubelor.

Pentru acești beneficiari ajutorul de stat se acordă pentru suprafațele confirmate prin procesul – verbal de constatare și evaluare a pagubelor, dar nu mai mult de suprafața declarată cu teren arabil în cererea unică de plată din Campania 2020.

Cererea de solicitare a ajutorului de stat va fi însoțită de următoarele documente:a) copie a procesului-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor;b) coordonate bancare în condițiile în care nu se mențin coordonatele bancare existente la Cererea unică de plată 2020.

Atenție!!! Dacă documentul de identificare a coordonatelor bancare existent la dosarul cereri de plata depuse la APIA nu se modifică acesta rămâne valabil și pentru acordarea ajutorului de stat.

Documentele depuse în copie de către beneficiar, vor purta sintagma “conform cu originalul”,vor fi datate și însușite prin semnătură de către beneficiar.

Cuantumurile maxime ale ajutorului de stat:Grâu și secară 925 lei/ha; Triticale 805 lei/ha; Orz 912 lei/ha; Orzoaică 951 lei/ha; Ovăz 772 lei/ha; Rapiță 1002 lei/ha.

10

Termen final pentru semnarea fizică a cererii de subvenții: 1 octombrie septembrie 13, 2020 agrimanet

Termen final pentru semnarea fizică a cererii de subvenții: 1 octombrie

Directorul general al APIA, Adrian Pintea, anunță fermierii că semnarea cererii unice se va face până la 1 octombrie. Până în prezent au fost semnate deja 91% dintre formularele depuse până la 15 iunie.

”Fermierii pot veni la centre până la 1 octombrie să semneze fizic cererea depusă pentru subvenții, Campania 2020. Până în prezent stăm bine cu semnarea formularului pentru subvenții, avem 91% din cereri deja semnate”, a declarat șeful APIA.

Dacă cererea nu este semnată, ea nu poate fi validată pentru plată.

Plata avansului pentru Campania 2020 urmează să înceapă de la 16 octombrie. Potrivit MADR, cuantumurile din care se va plăti prima transă de bani (70%) sunt următoarele:

Schema de plată unică pe suprafață (SAPS): 98,7381 euro/ha, Plata redistributivă – primul interval: 1-5 ha, inclusive: 5 euro/ha, Plata redistributive – al doilea interval peste 5 ha și până la 30 ha,

inclusive: 48,1053 euro /ha, Plata pentru înverzire: 57,8245 euro/ha, Plata pentru tinerii fermieri: 36,6119 euro/ha.

11

SPRIJINUL CUPLAT PE HECTAR ȘI PE CAP DE ANIMAL pentru ANUL VIITOR, NEGOCIAT CU ASOCIAȚIILE FERMIERILOR! Agroinfo 14 septembrie 2020

SUBVENȚII APIA 2021-2027. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat că negociază cu asociațiile fermierilor, atât din zootehnie, cât și din vegetal, care sunt sectoarele în dificultate care vor beneficia începînd de la anul de subvenții APIA suplimentare, sprijinul cuplat, subvenția europeană cu cel mai mare cuantum pe cap de animal, și ajutorul național tranzitoriu plătit de la bugetul de stat.

Ministrul agriculturii a declarat, pentru Jurnal FM, că subvenția pe hectar acordată fermierilor români va ajunge la media europeană abia în 2026. Ca să compenseze faptul că fermierii români beneficiază de o subvenție mai mică pe hectar decât media europeană, aceștia vor beneficia în continuare de sprijin cuplat, subvenție din fonduri europene, și ajutor național tranzitoriu, subvenție plătită de la bugetul de stat. În această perioadă, a spus șeful de la Agricultură, sunt discuții cu asociațiile fermierilor pentru a stabli cine va beneficia de aceste subvenții suplimentare.

Atunci când s-a negociat intrarea în Uniunea Europeană, s-a negociat și calendarul prin care subvențiile acordate fermierilor români să ajungă la media europeană, iar calendarul agreat atunci, înainte de 2007, a fost ca în 2026 să apară această convergență. Sigur că noi, miniștrii țărilor care avem acea situație, cum este România, care am intrat mai târziu în Uniunea Europeană, la fiecare întâlnire a miniștrilor agriculturii spunem acest lucru, că vrem ca această convergență să fie de la anul. Noi acum negociem Programul Național Strategic 2021-2027, am cerut și în scris atunci când am fundamentat acest program și am trimis idei prin care se scriu regulamentele după care vom creiona noi, în interiorul țării noastre, programul, am spus că prima prioritate a noastră ar fi ca această convergență să fie începând din 2021. Din ce simt eu, nu se va accepta pentru că a fost un calendar semnat și asumat de autoritățile statului din acea perioadă. Deci, aici nu putem discuta.

Tocmai de aceea, noi venim și anul acesta, când creionăm Programul Național Strategic, cu forme suplimentare de acordare a subvențiilor, și anume acel sprijin cuplat voluntar, fie în sectorul zootehnie, fie în vegetal, unde sectoarele aflate în dificultate le putem finanța consistent. Dar asta înseamnă că tot din anvelopa generală a plăților, din Pilonul 1, luăm o anumită sumă care este reglementată ca procent și să încercăm să

12

identificăm acele sectoare care sunt în dificultate, și asta facem acum, am făcut o analiză SWOT, am făcut o analiză a nevoilor și acum, cu fiecare asociație, cu fiecare mediu asociativ în parte discutăm unde anume, pentru că trebuie să fim foarte echilibrați, foarte responsabili, nu trebuie să fim populiști, pentru că ce astăzi gândim, timp de 7 ani de zile va fi finanțat, și să dăm acel sprijin cuplat și acest ajutor național tranzitoriu care este din bani de la bugetul de stat, astfel încât să ajutăm acele domenii care se află în dificultate. Altfel, nu putem corecta această diferență, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, în județul Neamț, în timpul vizitei de lucru pe care a făcut-o în acest județ săptămâna trecută.

Ministrul agriculturii promite despăgubiri pentru fermierii afectaţi de secetă şi producătorii agricoli afectaţi de pandemia de Covid-19, bani de la stat şi din fonduri UE. : În joc sunt aproape 450 mil. euro Florentina Niţu 12.09.2020,

Adrian Oros, ministrul agriculturii: Anul acesta, recolta de grâu a fost redusa aproape la jumătate, la 5,4 milioane de tone, iar fermierii aşteaptă o scădere şi la producţiile de porumb şi floarea-soarelui, principalele recolte ale României.

Adrian Oros, ministrul agriculturii, a declarat vineri, 4 septembrie, că au fost create forme de sprijin excepţionale în acest an pentru a compensa pierderile suferite de fermieri şi producătorii agricoli din cauza secetei şi a pandemiei de Covid-19, iar bugetul total alocat despăgubirilor este de circa 450 mil. euro, potrivit calculelor ZF.

„Am alocat din bugetul naţional 1,46 mld. lei (circa 300 mil. euro – n. red.) pentru sectorul vegetal şi zootehnic. Astfel, pentru suine am alocat 119 mil. lei, pentru sectorul avicol - 109 mil. lei, pentru sectorul apicol - 49 mil. lei, pentru bovine - 35 mil. lei, iar pentru sectorul vitivinicol 59 mil. lei. Despăgubirile pentru seceta pedologică vor fi de 1,08 mld. lei”, a spus Adrian Nechita Oros, ministrul agriculturii, în cadrul unei conferinţe de presă.

13

Acesta a menţionat că pentru efectele negative produse de seceta din toamna anului trecut şi primăvara acestui an vor fi despăgubiţi 35.000 de fermieri, ale căror culturi de toamnă - de grâu, orz, ovăz, secară - au fost calamitate, însă trebuie să depună cereri de solicitare a despăgubirilor până la data de 15 septembrie la APIA.

Pentru persoanele fizice sau juridice care au peste 91 de capete de bovine, din bugetul de stat va fi alocată o sumă de 100 euro/ femelă, iar cererile de despăgubire a producătorilor ca urmare a pandemiei de Covid-19 se pot depune în următoarele 20 de zile, până la data de 29 septembrie. De asemenea, pentru suine, ovine şi caprine se va aloca suma de 100 euro/ unitate vită mare, iar cererile de depun până la aceeaşi data.

Ministrul a adăugat că pentru sectorul vitivinicol va fi alocată suma de 500 de euro/ hectar, cu condiţia ca suprafaţa să fie înscrisă în Registrul Plantaţiilor Viticole şi să fie declarată oficial ultima recoltă. „Până în data de 31 decembrie intră bani în conturile fermierilor.”

Totodată, ministerul de resort a creat o nouă măsură de sprijin - Măsura 21 – măsură specifică de acordare a unui sprijin temporar cu caracter excepţional în cadrul PNDR 2014-2020 ca răspuns la pandemia de Covid-19, ce are un buget total de 150 mil. euro, fiind vorba despre fonduri europene.

„Avem 150 mil. euro care nu au fost accesaţi, iar sprijinul maximum cumulat poate fi de 7.000 euro pe exploataţie. Astfel, pentru ferme de bovine cu până în 90 de capete se acordă în total 63 mil. euro, iar o exploataţie trebuie să aibă minimum cinci femele adulte. Pentru ovine şi caprine bugetul este de 40 mil. euro, iar solicitantul trebuie să aibă minimum 50 de capete de femele adulte. Pentru legume – fructe bugetul este de 47 mil. euro, iar fermierii trebuie să aibă o suprafaţă cultivată de minimum 0,3 ha în câmp şi de minimum 0,1 ha spaţii protejate”, a explicat Adrian Nechita Oros.

Anul acesta, recolta de grâu a fost redusă aproape la jumătate, la 5,4 milioane de tone, iar fermierii aşteaptă o scădere şi la producţiile de porumb şi floarea-soarelui, principalele recolte ale României.

În 2019, producţia locală de cereale a fost de 29,5 milioane de tone de cereale, conform datelor de la INS.

„Vom despăgubi fermierii afectaţi de secetă şi producătorii agricole care au avut pierderi din cauza epidemiei de Covid-19. Dacă am fi avut mai mulţi bani, sumele ar fi fost mai generoase”, a mai spus Oros, adăugând că în următorul exerciţiu financiar îşi propune să crească „rezilienţa lanţului alimentar“.

14

Ministerul Agriculturii anunță TERMENELE-LIMITĂ pentru ajutoarele de stat acordate fermierilor! Roxana Dobre - 14 septembrie 2020

Calendarul pentru depunerea cererilor privind ajutoarele de stat pentru fermieri și apicultori! Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis printr-un comunicat remis către Agrointeligența-AGROINTEL.RO care sunt datele-limită la care producătorii agricole mai pot depune cereri pentru a beneficia de banii de la bugetul de stat acordați pentru secetă sau pandemia COVID-19.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale reamintește fermierilor termenele limită pentru depunerea cererilor de ajutor de minimis în sectorul apicol/de solicitare a ajutoarelor de stat în zootehnie:

15 septembrie 2020 – Ultima zi de depunere a cererilor de ajutor de minimis în sectorul apicol – la DAJ

15 septembrie 2020 – Ultima zi de depunere a cererilor de ajutor de despăgubiri de secetă a culturile de toamnă – la APIA

29 septembrie 2020 – Ultima zi de depunere a cererilor de solicitare la APIA a ajutorului de stat pentru:

-Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19,

-Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19,

-Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID 19.

”Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale invită fermierii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate să depună cererile de solicitare ale ajutoarelor de stat la centrele județene APIA, respectiv al municipiului București, până la data de 29 septembrie inclusiv. Până în prezent pentru Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin s-au depus un număr de 167 cereri de solicitare, pentru sectorul suin s-au depus un număr de 89 cereri de solicitare, pentru sectorul

15

avicol s-au depus un număr de 98 cereri de solicitare”, mai transmite ministerul de resort.

Mai mult, MADR recomandă fermierilor să trimit cererile online, prin fax, poştă sau în format electronic prin e-mail, pentru a evita aglomerația din ultimele zile.

Potrivit unui comunicat recent al MADR, Guvernul alocă de la bugetul de stat 1,463 miliarde lei pentru susținerea activităților din sectoarele vegetal și zootehnic în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19 precum și pentru despăgubirea fermierilor, astfel:

• sectorul suine 119.560.000 de lei;

•sectorul avicol 109.800. 000 de lei;

•sectorul apicol 49.948.000 de lei;

•sectorul bovine 35.700.000 de lei;

•sectorul vitivinicol 59.500.000 de lei;

• despăgubiri pentru fermierii ale căror culturi înființate în toamna anului 2019 au fost afectate de seceta pedologică: 1.088.409.000 de lei.

MADR: Oierii care dețin și bovine pot încasa maxim 7.000 euro/fermă prin Măsura 21 Roxana Dobre - 14 septembrie 2020

Foto: Obiectiv Vocea Brăilei

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) precizează în fișa tehnică a Măsurii 21, care urmează să achite către oieri maxim 7.000 euro pe fermă că în cazul în care un fermier are o exploataţie mixtă (zootehnic și vegetal sau sector zootehnic – specii de animale diferite sau sector vegetal culturi anuale sau perene diferite), care se încadrează în aria de eligibiliate, sprijinul poate fi cumulat până la valoarea maximă de

16

7.000 euro/fermier/exploataţie. Astfel dacă un oier are și vaci în ferma sa nu poate obține mai mult de 7.000/euro exploatație.

MADR argumentează în fișa măsurii 21 că în mod similar problemelor din sectorul bovin, în sectorul ovine și caprine s-a înregistrat de asemenea scăderi ale producţiei valorificate. Astfel, în perioada martie-aprilie care a coincis cu perioada sărbătorilor pascale numărul animalelor sacrificate în anul 2020 a fost cu 7,5 % mai mic decât în aceeași perioadă a anului precedent. Scăderea s-a menținut și în luna mai a acestui an, când numărul de animale sacrificate a fost cu 5,8 % mai mic decât cel înregistrat în luna mai a anului precedent.

”Prin urmare, scăderea valorificării animalor sacrificate, constrângerile legate de achiziţionarea imputurilor, respectarea condiţiilor crescute de igienă sunt elemente care se reflectă în fluxul de numerar al acestei categorii de fermieri și a produs dezechilibre de natură financiară și funcțională a fermierilor. Dat fiind contextul actual, în care fermierii nu pot valorifica animalele, se generează costuri ridicate de întreţinere, iar pierderile financiare resimțite la nivelul fermierului sunt majore, drept pentru care unii dintre aceștia ori recurg la restrângerea sau încetarea temporară a activității sau chiar ajung să intre în faliment”, mai arată MADR.

Condiții de eligibilitate specifice sectorului ovine – caprine:

– Solicitantul deține minimum 50 capete femele adulte din specia ovine/caprine, înregistrate în RNE pe unitate de producţie cu cod ANSVSA;

– Fiecare femelă adultă din specia ovine/caprine pentru care se solicită sprijin, trebuie să aibă vârsta de minimum 12 luni la data de 1 iulie 2020.

Sprijinul pentru sectorul ovine-caprine/exploatație va fi:

– între 50 -100 capete – 500 euro

– între 101-200 capete – 800 euro

– între 201-300 capete – 1.300 euro

– între 301-400 capete – 1.700 euro

– între 401- 500 capete – 2.100 euro

– peste 500 capete – 2.500 euro.

17

Suma forfetară urmează să fie plătită până la 30 iunie 2021, pe baza unei cereri de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020. Beneficiarii care accesează Măsura 21 – Măsură specifică de acordare a unui sprijin temporar cu caracter exceptional în cadrul FEADR ca răspuns la epidemia COVID-19 din cadrul PNDR 2014 – 2020 nu pot accesa și granturi directe acordate în baza cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.

18

Cultura agricolă care riscă să piardă subvenția-bonus de la APIA!Roxana Dobre Roxana Dobre - 14 septembrie 2020

19

Cultură agricolă în pericol să piardă subvenția suplimentară de care beneficiază anul acesta de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Cultivatorii de cartof-sămânță se tem că nu vor vinde în acest an cantitățile minime cerute la APIA pentru încasarea Sprijinului Cuplat Vegetal (SCV), subvenție ce în anul 2019 a avut un cuantum de 1.000 euro/ha. Pe fondul suprafețelor tot mai mici înființate an de an cultivatorii care produc cartof de sămânță se tem că nu vor avea cumpărători pentru cantitatea minimă de 15 tone la hectar pentru a îndeplini cerințele pentru subvenții!

Romulus Oprea, președintele Federației Naționale Cartoful din România (FNCR) spune că dacă nu este vânzare și nu-și fermierul nu își face norma de sămânță vândută la hectar, respectiv norma de industrializare minimă pe care trebuie să o vândă pe hectar, atunci pierde și sprijinul cuplat. ”Să zicem că la industrializare nu este așa pericol, dar la sămânță există pericolul acesta. La industrializare se merge pe contracte și acolo nu prea se dau rateuri, să nu generalizăm, dar la sămânță, având în vedere prețul execrabil care se consumă pe cartoful de consum, vă dați seama că toți clienții și toși producătorii de cartofi, care vor să pună cartofi la anul, nu vor să cumpere sămânță că o consideră scumpă și pun ciurucuri în pământ”, ne-a declarat specialistul.

Potrivit regulamentelor APIA pentru acordarea subvenției la sămânța de cartof, fermierii trebuie să valorifice minimum 15.000 kg sămânţă de cartof/ha pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, pe care le prezintă la APIA până la data de 15 mai a anului următor anului de cerere curent.

Romulus Oprea spune că o mare problemă este și faptul că o parte din sămânța de pe piață nu este certificată, fiind practic calibru mic din culturile de cosum. ”Prețul la sămânță o să fie mai mic în această toamnă, încercăm să mergem la minimum, și vorbim despre sămânță certificată, care este foarte puțină în România și nici aia puțină nu se vinde, acesta este paradoxul românesc”, a mai spus specialistul

20

În ceea ce privește producția la hectar, anul a fost mulțumitor pentru cultivatori în ciuda secetei care a afectat toată țara. ”La producția pe hectar nu stăm foarte rău. Problema este că noi trebuie să vindem 15 tone de sămânță, minimum, pe hectar și necesarul propriu nu este luat în calculul eligibilității la cantitatea pentru sprijin cuplat. Problema este dacă vom vinde acele 15 tone. Noi le-am produs, e clar că nu sunt probleme anul ăsta de producție, dar din cauza pandemiei nu știm dacă suntem capabili să vindem sămânța sau nu, și eu vorbesc acum de toți fermierii, nu de cazuri izolate. Producția pe hectar a fost sensibil mai scăzută decât anul trecut, cam cu 15% mai mică, dar nu e foarte, foarte semnificativ. Un fermier ca să iasă rentabil anul acesta cu prețul de acum trebuie să aibă undeva la 70 de tone pe hectar producție, ceea ce nu se întâmplă”, a mai spus Romulus Oprea.

Cultura de cartofi în pericol de abandon? septembrie 14, 2020 agrimanet

China, India și Ucraina au ocupat primele trei poziții de lider în producția mondială de cartofi. Prima a avut o productie record de 93 de milioane de tone, a doua – 51 de milioane de tone, iar a treia – 23 de milioane de tone, informează agri.bg

Împreună, cele trei țări generează aproape jumătate din producția mondială – 45%.  Valoarea pieței mondiale a cartofului este estimată la 140,5 miliarde de dolari, in creștere cu 6% față de anul precedent.

Urmatoarele state sunt mari producatoare de cartofi: Rusia, Statele Unite, Bangladesh, Germania, Franța, Olanda, Canada și Belarus.

În ceea ce privește exporturile de cartofi, acestea au crescut cu 4,9%, la 15 milioane de tone. Campioni la export sunt Franța cu 3,5 milioane de tone, Germania cu 1,9 milioane de tone, Olanda cu 1,8 milioane de tone, Belgia cu 1 milion de tone și Egiptul cu 700.000 de kg. Împreună, acestea reprezintă 60% din exporturile mondiale de cartofi.

Romulus Oprea, președintele Federației Naționale Cartoful din România (FNCR), reclamă situația gravă în care se află cultura cartofului. „Suntem în suferință deja de 30 de ani! Această cultură în totalitatea ei a fost lăsată pur și simplu la voia întâmplării. Datele statistice arată un trend accentuat descendent. Sunt culturi în pericol de abandon!”

Datele APIA arată că, la sămânță de cartof, cifrele se opresc în jurul la 500-600 de hectare pe an, o cifră ridicolă pentru România, care este considerată

21

un mare producător de cartof, spune Romulus Oprea. „Reușim cu chiu, cu vai, să cultivăm în jur de 2.500 de hectare de cartof timpuriu pentru industrializare. Iar la cartoful de consum, am ajuns ca, pentru anul 2019, APIA să înregistreze 24 – 27.000 de hectare. Dacă facem o comparație cu anul 1989, se vorbea de 300.000 de hectare de cartof”, a declarat fermierul, citat de profit.ro. Este o scădere cu peste 90% a culturii de cartof față de acum 30 de ani.

„Aducem 153.000 de tone de cartofi de consum. Peste 12.000 de tone de sămânță sunt aduse din Germania și din Olanda. Aducem zeci de mii de tone de cartof timpuriu, de cartof de consum din alte state ale UE.  Este nevoie de un sprijin hotărât din partea ministerului”, a declarat senatorul Tanczos Barna pentru AGRO TV.

Fermierii care nu iau subvenții APIA nu primesc nici despăgubiri de secetă! Ramona Dascălu Ramona Dascălu - 13 septembrie 2020

Fermierii care nu vor beneficia de despăgubiri pentru culturile afectate de secetă din cauză că nu se numără printre beneficiarii de subvenții agricole! Agricultorii români care nu și-au depus cererea unică de plată pentru campania 2020 la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) nu vor primi nici subvenții și nici despăgubiri pentru secetă. Într-o astfel de situație se află în jur de 200 de fermieri din județul Buzău, care au depus procesele verbale de calamitate la Direcția Agricolă, dar au fost declarați neeligibili.

Situația din județul Buzău a fost constatată chiar de directorul APIA în momentul în care a verificat procesele verbale primite de la Direcția Agricolă. ”Diferența de la 1.838, câți fermieri avem eligibili, și până la 2.057 de procese de verbale întocmite aferente culturilor înființate în toamna anului 2019 sunt fermieri care deși au avut culturile afectate de secetă nu au înregistrat cerere unică de plată în campania 2020 la APIA și ca urmare nu se încadrează în categoriile de beneficiari”, a explicat Claudia Stelea, directorul APIA Buzău, potrivit sansanews.ro.

Până acum, puțin peste jumătate dintre cei care au rămas eligibili pentru acordarea despăgubirilor au depus la APIA documentele necesare.

”Până la această dată au fost înregistrate 1.114 cereri pentru o suprafață de peste 30.000 de hectare dintr-un potențial de 1.838 de beneficiari”, a declarat Claudia Stelea, directorul APIA Buzău.

22

Potrivit directorului general al APIA, Adrian Pintea, până la data de 10 septembrie, la nivel național au fost depuse 23.165 de cereri pentru o suprafață calamitată de 661.577 hectare.

Atenție, se apropie termenele limită pentru solicitarea subvențiilor din zootehnie! Revista Fermierului Luni, 14 Septembrie 2020

Ministerul Agriculturii reamintește fermierilor termenele limită pentru depunerea cererilor de ajutor de minimis în sectorul apicol/de solicitare a ajutoarelor de stat în zootehnie:

15 septembrie 2020 – Ultima zi de depunere a cererilor de ajutor de minimis în sectorul apicol. 

29 septembrie 2020 – Ultima zi de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat pentru: Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19; Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19; Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID 19.

Fermierii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate trebuie să depună cererile de solicitare ale ajutoarelor de stat la centrele județene APIA, respectiv al municipiului București, până la data de 29 septembrie inclusiv.

Până în prezent, pentru Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin s-au depus un număr de 167 cereri de solicitare, pentru sectorul suin s-au depus un număr de 89 cereri de solicitare, pentru sectorul avicol s-au depus un număr de 98 cereri de solicitare.

23

Reaminitm că, cererile pot fi depuse atât la sediul centrelor locale/județene APIA, cât și prin fax, poştă sau în format electronic prin e-mail. 

Minimisul pentru apicultori. Care sunt conditiile?   12 septembrie 2020

MADR a aprobat un sprijin special pentru apicultori de 25 de lei pentru familia de albine. Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis, apicultorii trebuie sa indeplinească cumulativ mai multe criterii. Familiile de albine trebuie sa fie inscrise in baza nationala apicola la data de 1 martie anul curent si in plus trebuie sa fie inregistrate la Directia Sanitar Veterinara din judetul in care locuieste apicultorul.

Mai multe informatii despre sprijinul pentru apicultori, aflati in materialul video de mai jos, realizat de corespondenta Agro TV Iasi Raluca Daria Diaconiuc. Click pe video:

https://youtu.be/NHi95dvLZ-8 Informatii despre sprijinul acordat pentru apicultori pot fi consultate si pe site-ul Ministerului Agriculturii, madr.ro Corespondent Agro TV Iasi: Raluca Daria Diaconiuc

Șeful APIA: Controale în stupine până pe 15 septembrie! Prezența crescătorului de albine – OBLIGATORIE la verificări! Roxana Dobre - 13 septembrie 2020

Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) este în plină campanie de verificări în stupine! Potrivit directorului general al APIA, Adrian Pintea, controalele la față locului pentru apicultorii care au depus cereri în cadrul Programului Național Apicol (PNA) se încheie la 15 septembrie, iar în eșantion au fost prinși 462 de crescători de albine. Controlul se efectuează de către inspectorii Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) la stupinele permanente sau stupinele cu familii de albine deplasate în pastoral ale apicultorilor, persoane fizice și juridice, forme asociative eșantionați/eșantionate.

”La apicultori an început deja controalele pentru PNA iar termenul pentru încheierea acestora este 15 septembrie. Avem 462 de crescători de albine eșantionați”, ne-a precizat directorul general al APIA.

24

APIA Gorj: Apicultorii trebuie să fie prezenți la control

Potrivit unui buletin informativ al APIA Gorj, atât reprezentanții legali ai formei asociative apicole cât și apicultorii selectați care au depus o cerere de plată a sprijinului financiar, trebuie să fie prezenți la dată comunicată pentru efectuarea controlului sau să mandateze un reprezentant/împuternicit legal. Solicitanții înștiințați cu privire la efectuarea controlului trebuie să însoţească echipa/echipele decontrol pe perioada desfășurării acestuia şi să pună la dispoziție orice document solicitat spre a fi verificat.

”De asemenea, familiile de albine achiziționate, cutiile vechi, cutiile noi în cazul în care cele vechi nu au fost înlocuite, accesoriile sau utilajele apicole achiziționate trebuie să poată fi identificate de către echipa de control. Controalele sunt destinate verificării respectării condițiilor de eligibilitate prevăzute în actul normativ care reglementează acordarea sprijinului financiar prin P.N.A. pentru anul 2020, precum și condițiile de eligibilitate din ghidul solicitantului aferente anului 2020”, mai arată sursa citată.

În timpul efectuării controlului la fața locului echipele de verificare pot ridica în copie orice document conform legislației în vigoare care poate să demonstreze eligibilitatea sprijinului solicitat. Echipa/echipele de control verifică existenţa documentelor justificative care trebuie arhivate de solicitanţi și le confruntă cu documentele depuse de aceştia la APIA. Centrul județean/Centrul municipiului București la dosarul cererii de solicitare a sprijinului financiar pentru PNA 2020.

Documentele puse la dispoziția echipei de control de apicultori trebuie să fie complete și corect întocmite și să disponibile pentru control.

Reamintim că pentru acest program Comisia Europeană participă la finanţarea acţiunilor cu 50% din cheltuielile efectuate de România pentru fiecare acţiune accesată, excluzând TVA. Plăţile se efectuează în lei, la ultimul curs de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE) înainte de data de 1 ianuarie a anului în cursul căruia este luată decizia de acordare a ajutoarelor.

Valoarea sprijinului financiar alocat din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru perioada 2020 – 2022 este de 150.628 mii lei, din care 75.314 mii lei reprezintă contribuția Uniunii Europene la programele apicole naționale. Suma alocată PNA 2020-2022 este distribuită astfel:

a) pentru anul 2020: 50.210.ooo de lei;

b) pentru anul 2021: 50.232.000 de lei;

25

c) pentru anul 2022: 50.186.000 de lei.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

26

ATENTIE la termenele limită pentru depunerea cererilor de ajutor de minimis septembrie 14, 2020 agrimanet

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale reamintește fermierilor termenele limită pentru depunerea cererilor de ajutor de minimis în sectorul apicol/de solicitare a ajutoarelor de stat în zootehnie:

1. 15 septembrie 2020 – Ultima zi de depunere a cererilor de ajutor de minimis în sectorul apicol.

2. 29 septembrie 2020 – Ultima zi de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat pentru:

Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19,

Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19,

Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID 19.

27

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale invită fermierii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate să depună cererile de solicitare ale ajutoarelor de stat la centrele județene APIA, respectiv al municipiului București, până la data de 29 septembrie inclusiv.

Până în prezent pentru Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin s-au depus un număr de 167 cereri de solicitare, pentru sectorul suin s-au depus un număr de 89 cereri de solicitare, pentru sectorul avicol s-au depus un număr de 98 cereri de solicitare.

Pentru a evita aglomerația din ultimele zile reamintim că, cererile pot fi depuse atât la sediul centrelor locale/județene APIA, cât și prin fax, poştă sau în format electronic prin e-mail.

Totodata, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale reaminteste fermierilor care dețin Proces–verbal de constatare și evaluare a pagubelor produse culturilor agricole înființate în toamna anului 2019 de seceta pedologică, să depună cererea de solicitare a ajutorului de stat la centrele locale/județene APIA, respectiv al municipiului București, până la data de 15 septembrie inclusiv.

Subventii mai mari pentru fermierii romani! Ministrul Agriculturii a facut anuntul! 14 septembrie 2020 Fermierii români vor primi, din 2026, subvenții la nivelul celorlalți fermieri din Uniunea Europeană! Anunțul a fost făcut de ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros, care a precizat că, în momentul de față, agricultorii din România sunt dezavantajați în comparație cu colegii de breaslă din alte țări europene. Potrivit lui, deși cele mai noi stat membre ale Uniunii ar fi dorit ca această convergență să se întâmple de la anul, se pare că acest lucru nu este posibil.

”Atunci când s-a negociat intrarea în Uniunea Europeană, s-a stabilit și calendarul prin care subvențiile acordate fermierilor români să ajungă la media europeană. Calendarul agreat atunci, înainte de 2007, prevedea ca în 2026 să apară această convergență. Sigur că noi, miniștri țărilor care se află în această situație, cum este România, care a intrat mai târziu în Uniunea Europeană, la fiecare întâlnire a miniștrilor agriculturii spunem spunem acest lucru – că vrem ca această convergență să fie de la anul”, a precizat Adrian Oros la Jurnalul FM.

Șeful MADR a mai subliniat că în această perioadă au loc negocierile pentru noul Plan Național Strategic și a cerut în scris convergența acestor subvenții. Se pare însă că, deși oficialii români doresc ca aceasta să se producă din

28

2021, oficialii de la Bruxelles nu vor aproba o astfel de măsură, din cauza calendarului asumat în prealabil.

”Atunci când am fundamentat acest program (Planul Național Strategic – n.r.) și am trimis idei prin care se scriu regulamentele, după care vom creiona noi, în interiorul țării noastre, programul, am spus că prima prioritate a noastră ar fi ca această convergență să aibă loc începând din 2021. Din ce simt eu, nu se va accepta, pentru că a fost un calendar asumat și semnat de autoritățile statului din acea perioadă. Deci aici nu putem discuta”, a mai arătat ministrul agriculturii.

Totuși, în lipsa convergenței acestor subvenții, Ministerul încearcă să vină cu alte soluții pentru ca fermierii să beneficieze de mai mulți bani. Una dintre ele este creșterea Sprijinului Cuplat, atât pentru sectorul zootehnic, cât și pentru cel vegetal. Potrivit lui Adrian Oros, aceste sectoare vor fi ”finanțate consistent” în noul PNS.

MINISTERUL AGRICULTURII: "Un număr de 167 de crescători de bovine au depus cereri în cadrul schemei de ajutor de stat" A.P. Macroeconomie / 14 septembrie

Un număr de 167 de crescători de bovine au depus cereri în cadrul schemei de ajutor de stat, iar pentru sectorul suin s-au depus 89 cereri, în timp ce pentru sectorul avicol au fost depuse 98 cereri, a anunţat luni Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care invită fermierii să depună cererile la centrele judeţene APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, până la 29 septembrie inclusiv, scrie News.

"Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale invită fermierii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate să depună cererile de solicitare ale ajutoarelor de stat la centrele judeţene APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, până la data de 29 septembrie inclusiv. Până în prezent pentru schema de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul bovin s-au depus un număr de 167 cereri de solicitare, pentru sectorul suin s-au depus un număr de 89 cereri de solicitare, pentru sectorul

29

avicol s-au depus un număr de 98 cereri de solicitare", informează ministerul.

Pentru a evita aglomeraţia din ultimele zile, cererile pot fi depuse atât la sediul centrelor locale/judeţene APIA, cât şi prin fax, poştă sau în format electronic prin e-mail.

Guvernul alocă de la bugetul de stat 1,463 miliarde lei pentru susţinerea activităţilor din sectoarele vegetal şi zootehnic în contextul crizei economice generate de pandemia Covid-19 precum şi pentru despăgubirea fermierilor, astfel:

sectorul suine: 119,56 milioane lei;

sectorul avicol: 109,8 milioane lei;

sectorul apicol: 49,948 milioane lei;

sectorul bovine: 35,7 milioane lei;

sectorul vitivinicol: 59,5 milioane lei;

despăgubiri pentru fermierii ale căror culturi înfiinţate în toamna anului 2019 au fost afectate de seceta pedologică: 1,088 miliarde lei.

"Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale reaminteşte fermierilor termenele limită pentru depunerea cererilor de ajutor de minimis în sectorul apicol/de solicitare a ajutoarelor de stat în zootehnie: 15 septembrie 2020 - ultima zi de depunere a cererilor de ajutor de minimis în sectorul apicol; 29 septembrie 2020 - ultima zi de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat pentru: schema de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19, schema de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, schema de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID 19", menţionează ministerul, citat de News.

MADR, anunt despre ajutoarele de stat pentru zootehnie. Pana la ce data se pot depune cererile septembrie 14, 2020 Ministerul Agriculturii informeaza fermierii ca termenul limita pana la care pot depune cererile pentru ajutorul de minimis este 15 septembrie. In ceea ce priveste ajutoarele de stat pentru zootehnie, termenul-limita este de 29 septembrie, pentru masurile privind: schema de ajutor de stat pentru

30

sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul bovin in contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19; schema de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul suin in contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19; schema de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul avicol in contextul crizei economice generate de pandemia Covid-19.

„Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale invita fermierii care indeplinesc criteriile de eligibilitate sa depuna cererile de solicitare ale ajutoarelor de stat la centrele judetene APIA, respectiv al municipiului Bucuresti, pana la data de 29 septembrie inclusiv”, potrivit unui comunicat al MADR.

Pana in prezent, pentru schema de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul bovin s-au depus 167 de cereri de solicitare, pentru sectorul suin s-au depus 89 de cereri de solicitare, iar pentru sectorul avicol 98 de cereri de solicitare.

AFIR si FINANTARI

Tinerii fermieri mai au la dispoziție 38,19 milioane euro din PNDR 2020 Revista Fermierului Luni, 14 Septembrie 2020

În cadrul submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, din totalul de 43 de milioane euro alocate pentru finanțare în această sesiune lansată la 15 iulie 2020, tinerii fermieri mai au la dispoziție 38,19 milioane euro, din care 19,9 milioane euro sunt alocați tinerilor din diaspora.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale primește până în data de 15 octombrie 2020 solicitări de finanțare prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din PNDR 2020. Pragul de calitate pentru primirea proiectelor, începând cu 16 septembrie, este de 25 de puncte. „AFIR încurajează pe toți cei interesați să depună cerere de finanțare să consulte situația depunerilor la zi, pentru a evalua corect șansele de a obține finanțare în contextul posibilității depunerii unui număr mare de proiecte cu punctaj similar”, precizează o informare transmisă de Agenție. Situația

31

proiectelor depuse la zi, în timp real, precum și a disponibilului de fonduri poate fi urmărită pe site-ul AFIR, la secțiunea Contor PNDR.În cazul proiectelor cu același punctaj, departajarea acestora se face în funcție de nivelul de calificare în domeniul agricol. De asemenea, în cazul în care există proiecte cu același punctaj şi aceleași priorități, departajarea se va face în ordine descrescătoare a dimensiunii economice a exploatației agricole exprimate prin standard output (SO).

Depunerea cererilor de finanțare se poate opri înainte de termenul limită (15 octombrie 2020, ora 16:00), dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii.

Programul “Electric Up” a fost adoptat de Guvern. Anumite IMM-uri pot primi o finanţare de până la 100.000 de euro pentru investiții “verzi” Lidia Neagu in Business, Energie 14 September 2020 În şedinţa de Guvern de joi, 3 septembrie, Guvernul a adoptat programul “Electric Up”, prin care IMM-urile din domeniul HoReCa pot accesa o finanţare nerambursabilă în valoare de maxim 100.000 de euro pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice şi a staţiilor de încărcare. Anunţul a fost făcut de către şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, după încheierea şedinţei.

“În domeniul economic, un alt proiect de ordonanţă de urgenţă pentru implementarea unui alt program din Planul naţional de investiţii şi relansare economică. Este vorba despre programul “Electric Up”, prin care IMM-urile din domeniul HoReCa au posibilitatea să acceseze o finanţare nerambursabilă de până la 100.000 de euro pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice şi pentru instalarea staţiilor de încărcare. Şi acest proiect de act normativ a obţinut toate avizele necesare şi a fost adoptat în formă finală în această şedinţă de Guvern”, a precizat Ionel Dancă, joi, după încheierea reuniunii Executivului.

Acesta a subliniat că valoarea finanţării este cuprinsă între 30.000 euro şi 100.000 euro, iar bugetul iniţial pentru acest prim apel este de 477 milioane de lei.

“Vorbim despre un program pentru finanţarea investiţiilor făcute de întreprinderile mici şi mijlocii şi de către întreprinderile din domeniul HoReCa în panouri fotovoltaice, în surse de producerea energiei electrice din surse regenerabile. Detaliile legate de modul de finanţare: avem sisteme care vor fi finanţate cu putere instalată cuprinsă între 27 de kW şi 100 de kW; nu necesită autorizaţie ANRE suplimentară pentru că sunt până în 100 de kW. Valoarea finanţării este cuprinsă între 30.000 euro şi 100.000 euro,

32

iar bugetul iniţial pentru acest prim apel este de 477 milioane de lei, dar obiectivul nostru este să alocăm în funcţie şi de cum va evolua acest program până la 200 milioane euro pentru acest tip de investiţii. Nu este cu cofinanţare din partea beneficiarilor. Este grant nerambursabil 100% până în 100.000 euro”, a explicat Dancă. El a adăugat că, prin acest program, se finanţează investiţiile pentru producerea de energie electrică din panouri fotovoltaice, dar şi staţiile de reîncărcare pentru vehiculele electrice şi electrice hibrid.

Popescu: Aplicaţia pentru programul de granturi destinat IMM-urilor, lansată cel târziu marţi dimineaţă 14 sep, 2020 | Agerpres Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a declarat că, luni seara, cel târziu marţi dimineaţa, va fi lansată aplicaţia destinată firmelor interesate să beneficieze de programul de granturi pentru IMM-uri, scrie Agerpres. În debutul şedinţei de Guvern, ministrul a precizat că este vorba despre o fază premergătoare, în care vor fi înscrise doar datele generale ale companiei. "În acest moment, între Ministerul Economiei şi Ministerul Fondurilor Europene se finalizează în zilele următoare procedura ca Ministerul Economiei să devină administratorul acestui fond. În paralel, în această seară, cel mai târziu mâine dimineaţă va fi lansată aplicaţia informatică, în aşa fel încât absolut toţi beneficiarii celor trei scheme să se poată înrola în ea, să poată să vadă, să îşi verifice firma, interconectările cu baza de date şi în momentul în care va fi lansată, probabil în zilele imediat următoare, după încheierea contractului între Ministerul Economiei şi Ministerul Fondurilor Europene, să aplice efectiv, să încarce documentele. Practic, e o fază premergătoare, pentru a nici nu suprasolicita sistemele informatice. Aşa am gândit-o cu STS, în două etape. Prima etapă, care va începe în seara aceasta, cel târziu mâine dimineaţă, orice beneficiar care doreşte să aplice la schemele de ajutor de stat se va înscrie, îşi va introduce toate datele generale ale companiei", a explicat Popescu. La finalul lunii august, Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat introdusă de România pentru a susţine companiile afectate de pandemia de coronavirus. Este vorba despre o schemă de ajutor de stat în valoare de 4,521 miliarde de lei (935 milioane de euro), măsura urmând să fie accesibilă IMM-urilor active în anumite sectoare şi unor mari companii care au legături cu IMM-urile eligibile, care au fost afectate negativ de pandemia de COVID-19. Obiectivul măsurii este să furnizeze lichiditate pentru aceste companii, ceea ce le-ar permite să îşi continue activitatea, să demareze investiţii şi să menţină locurile de muncă.

33

ALTELE

Premierul Orban cere CRESTEREA subventiilor! “Trebuie sa dezvoltam zootehnia” 14 septembrie 2020

Prim-ministrul României, Ludovic Orban, le-a cerut oficialilor de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) să se mobilizeze pentru a majora subvențiile acordate fermierilor pentru fiecare hectar lucrat înregistrat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), precum și pentru a dezvolta sectorul zootehnic. În ultima ședință de Guvern, premierul a stat de vorbă cu reprezentanții MADR pentru a afla în ce stadiu se află Planul Național Strategic (PNS), subliniind importanța absorbției fondurilor destinate infrastructurii de irigații, desecare și drenaj.

”Ministerul Agriculturii, domnul secretar de stat, PNS – Planul Național Strategic și, de asemenea, gândiți-vă că vom putea accesa fonduri uriaşe pentru irigații, pentru combaterea deșertificării, pentru desecări, pentru combaterea eroziunii solului, lucrări de îmbunătățiri funciare și de combatere a pericolului de secetă, ca urmare a schimbărilor climatice.

Aici va trebui să pregătim foarte bine proiectele, pentru că acolo avem nevoie de documentații tehnico-economice, avem nevoie de utilizarea soluțiilor moderne, inclusiv pentru asigurarea energiei electrice pentru funcționarea staţiilor de pompare și ar trebui puțin regândit sistemul acesta, să folosim mai mult căderea liberă, căderea gravitaţională a apei, şi mai puţin pomparea la deal, așa cum se întâmplă în unele dintre sistemele de irigație. Aici, vă rog, să vă mobilizați pentru că este extrem de important să utilizăm toate resursele disponibile, atât din bugetul Uniunii, cât și din Programul Național de Reziliență și Recuperare”, i-a transmis Orban secretarului de stat MADR prezent la întâlnirea de la Palatul Victoria.

Șeful Guvernului a mai subliniat și alte obiective care trebuie atinse prin noul PNS, printre care creșterea subvențiilor și dezvoltarea sectorului zootehnic.

34

”Valorificarea superioară a culturilor cerealiere se face prin dezvoltarea zootehniei, prin procesare. Trebuie să alocăm bani în aceste direcţii, pentru a stimula aceste două direcţii. Doi, accesul la piaţă – avem o mare problemă. Am avut n discuţii cu comercianți, cu supermarketuri, de-acestea în care toți îmi spun: e nevoie de colectare, depozitare, sortare, ambalare, marcare – operațiuni care, în general, sunt foarte greu de derulat.

Aici trebuie să încurajăm asocieri, să încurajăm punerea în comun, identificarea acestor interese și obiective comune și punerea în comun pentru că accesul la piață este fundamental, pentru că el îți dă și posibilitate.

M-am uitat la structura exporturilor – avem aproape 70% din exporturi cereale vrac şi animale vii. Şi structura exporturilor trebuie modificată şi trebuie redusă oarecum dependenţa de input-uri, pentru că dacă facem un studiu, vedem că avem o dependenţă de peste 70% pe input-uri, plus alte obiective care trebuie urmărite. Adică orice resursă pe care o alocăm trebuie să urmărească anumite obiective. (…) Există deschidere pentru grăbirea convergenţei astfel încât să putem să creştem sumele alocate la hectar, dar ele trebuie folosite în mod inteligent pe Pilonul 1”, a mai subliniat Orban.

MINISTRUL OROS, LA STÂNĂ! ÎNTÂLNIRE CU CRESCĂTORII DE ANIMALE! Agroinfo 14 septembrie 2020 PĂȘUNEA, MAREA PROBLEMĂ. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a fost la sfârșit de săptămână la stâne în masivul Ceahlău, în munții Stânișoarei, și a discutat cu crescătorii de animale despre pășuni, atribuirea abuzivă a pășunilor, înregistrarea animalelor în cărțile de rasă și alte necazuri pe care le întâmpină fermierii.

Mi-am petrecut ziua de duminică (13 septembrie n.r.) alături de fermierii nemțeni la o stână de lângă râul Bistrița, în munții Stânișoarei, din satul Călugăreni.

35

La stâna fermierului Dan Chirilă, cu 61 de vaci Angus care pasc pe 64 ha de pășune montană, am discutat cu fermierii despre una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă aceștia: foarte mult teren este lăsat în voia sorții, nu se cunosc proprietarii sau nu se poate lua legătura cu ei și, astfel, nu se poate folosi pășunea pentru dezvoltarea fermelor. Mai mult, terenul se degradează din ce în ce mai mult.

Aici, la stână, într-un peisaj din care parcă au izvorât toate baladele românești, fermierul Chirilă ne-a servit cu balmoș - o mâncare adusă din trecutul ciobanilor de la munte, făcută din jintuit (cașul dulce cu zer) care se amestecă treptat cu mălai și brânză frământată.

De la stână, am coborât la târgul din comuna Borca, unde am vorbit cu fermierii care își vindeau produsele proprii - caș dulce, telemea, lapte proaspăt, carne, cârnați, pastramă și alte preparate din carne, miere, legume.Am continuat vizita în județul Neamț, în comuna Fărcașa, pentru o întâlnire cu fermierii locali. La acest eveniment, am comunicat informațiile de interes privind prioritățile de dezvoltare a mediului rural post 2020, a scris ministrul agriculturii pe pagina sa oficială Facebook, alături de instantaneele de la stână.

Șeful de la Agricultură a avut o serie de întâlniri cu fermierii nemțeni din zona Romanului și a Târgului Neamț. Crescătorii de animale de aici i-au spus șefului de la Agricultură că pășunile sunt atribuite abuziv de către primării. Înregistrarea animalelor în registrele genealogice, intabularea terenurilor sunt alte probleme care au fost discutate de ministrul Oros cu fermierii.

Întâlnirile au permis dialogul cu mulți fermieri din județul Neamț, alături de care am discutat despre problemele cu care se confruntă.

36

În Roman, s-a discutat, în principal, despre: ♦ necesitatea utilizării de perdele forestiere cu impact semnificativ asupra producțiilor agricole și asupra mediului; ♦ utilizarea eficientă a apei pentru irigații astfel încât să se asigure dezvoltarea infrastructurii de bază și a celei secundare în corelație, nu precum în anii anteriori când s-a dat drumul la apă pe infrastructura de bază acolo unde nu putea fi preluată apa de pe canal;♦ înregistrarea animalelor în registrele genealogice; ♦ lipsa banilor pentru întocmirea de către OUAI a proiectelor pentru dezvoltarea infrastructurii secundare și identificarea unei soluții care să ajute micii fermieri în acest sens;♦ acceptarea utilizării canalelor de desecare și pentru alimentare cu apă pentru irigații. Alături de fermierii veniți la întâlnirea de la Târgul Neamț, am discutat despre atribuirea în ultimii ani a pășunilor de către primării în mod abuziv, fără să se țină cont de numărul de animale al fermierilor din zonă. O soluție ar fi sesizarea abuzurilor, astfel încât să se poată face controale în acest sens.Tot aici s-a discutat despre lipsa intabulării terenurilor care cauzează multe blocaje în agricultură, a postat ministrul Oros pe pagina sa oficială Facebook.

Alţii pot, noi pur şi simplu nu vrem! Ferma: 14 septembrie 2020 un articol de GABRIEL GHERGHESCU În România, consultanţa pentru agricultură „este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire”. Avem în jurul nostru modele de organizare demne de urmat. Dovadă că se poate! Noi de ce nu vrem?

În anii ‘90 statul a restituit proprietăţile, oamenii şi-au luat înapoi pământurile şi au fost îndemnaţi să facă agricultură. Fiecare a făcut cum a putut: unii cu ştiinţa, alţii după ureche. Nici nu aveau cu ce să obţină performanţă pentru că, la acea vreme, mijloacele de producţie erau vechi şi puţine.Au trecut anii şi în agricultură a apărut nevoia de informaţie de specialitate

37

şi de profesionalizare. Însă NIMENI nu a vrut sau nu s-a priceput să creeze un sistem de consultanţă viabil. Lasă că ştiu eu cum fac, aşa făcea şi tata...” a fost direcţia pe care au mers mulţi agricultori începători.

 ȘI-AM RĂMAS DE CĂRUȚĂ!

Statul român s-a chinuit, dar n-a reuşit să creeze un sistem de consultanţă practic, pentru fermieri. Din dorinţa de a păstra personalul şi de a pune pe funcţii aşa-numitele “pile”, în direcţiile agricole s-a format o struţocămilă de sistem de consultanţă, care dăinuie şi astăzi. Suntem singura ţară din Uniunea Europeană care încă mai are direcţii agricole! Într-o agricultură 100% privată! Ţările din jurul nostru au făcut ce a trebuit: au ales de la bun început câteva modele de succes din Vest şi s-au organizat exemplar. 

 DAR TOTUȘI, AVEM NEVOIE ACUTĂ DE CONSULTANȚĂ

 Pandemia, criza sanitară, Acordul Verde, Strategia pentru biodiversitate, noua PAC, toate vin pur şi simplu peste noi. E nevoie de consultanţă agricolă mai ales acum în condiţiile climatice aspre, e nevoie de consultanţă în toate domeniile: mecanizare, afaceri, piaţă...Or, la noi nu există nimic din ceea ce ar trebui să ajute fermierii: nici asociaţii puternice, nici Fond Mutual, nici consultanţă, nici Camere Agricole, nici....De aceea începem un serial de articole în care vă prezentăm câteva exemple de organizare a consultanţei agricole din alte ţări. Modelele sunt extrase din lucrarea „Organizarea Activităţii de Consultanţă Agricolă pe Plan European şi Mondial”.Astăzi, despre consultanţa din Polonia şi Bulgaria.

POLONIA - CEL MAI PUTERNIC SISTEM DE INSTRUIRE A FERMIERILOR

38

 Dintre ţările foste comuniste, Polonia este statul cu cel mai puternic sistem de consultanţă agricolă. Ea a avut ca model ţările vest-europene cu sisteme publice de consultanţă: Danemarca, Germania, Olanda şi Austria. Există două mari direcţii:

1. Compartimentele de Management al Fermelor - preluate mai târziu de Agenţia de Proprietate a Averilor Statului (ADS-ul nostru).

2. Compartimentele de Instruire Agricolă (ODR), a căror principală sarcină este furnizarea de servicii de instruire pentru populaţia rurală, încă puternic dependentă de agricultură.

 CINE FACE CONSULTANȚĂ ÎN POLONIA?

 Actualmente, în Polonia consultanţa agricolă este furnizată de: serviciile publice de consultanţă, asociaţiile de fermieri, firme private de consultanţă. Sistemul public de consultanţă are însă rolul dominant în Polonia, serviciile sale fiind oferite tuturor fermierilor prin centrele regionale de consultanţă agricolă (ASC).Parlamentul polonez a votat o lege în legătură cu unităţile de consultanţă agricolă. Conform acestei legi, unităţile de consultanţă sunt organizaţii cu personalitate juridică desfăşurând activităţi în domeniul agricol, dezvoltare rurală, servicii rurale, pieţe agricole.

OBIECTIVELE ŞI SARCINILE EXTENSIEI AGRICOLE ÎN POLONIAPrincipalele atribuţii ale Centrelor de Instruire Agricolă sunt:

instruirea fermierilor privind tehnologiile de producţie, economia, organizarea şi managementul fermelor;

desfacerea produselor agricole, posibilităţi de îmbunătăţire a condiţiilor sociale;

39

difuzarea de informaţii privind piaţa produselor agroalimentare; popularizarea rezultatelor cercetării ştiinţifice şi definirea nevoilor practice în acest sector;

indicarea surselor de obţinere de venituri alternative; promovarea activităţilor inovatoare ale sătenilor; selectarea şi instruirea liderilor comunităţilor rurale; instruirea tineretului din mediul rural. 

 BULGARIA NE-A LUAT-O ÎNAINTE

 Sistemul Naţional de Consultanţă Agricolă (SNCA) a fost creat în 1995 şi funcţionează în cadrul Ministerului Agriculturii, Silviculturii şi Reformei Agrare (MASRA) şi al Academiei Agricole.Structura SNCA este concepută pe 3 niveluri cu funcţii şi sarcini specifice: naţional, regional şi local (acordă asistenţă pentru organizarea pieţei funciare şi pieţei de muncă din regiune şi evaluarea dificultăţilor din domeniu). SNCA are atribuţii foarte importante în dezvoltarea viitoarelor ferme şi în aplicarea programelor europene - instalarea tânărului fermier.Academia Agricolă a Bulgariei şi-a asumat responsabilitatea şi obligaţia de a participa la activităţile de “service ştiinţific” ca parte integrantă a Sistemului Naţional de Consultanţă înfiinţat de către Ministerul Agriculturii, Silviculturii şi Reformei Agrare.Service-ul ştiinţific pentru agricultură cuprinde activităţi de cercetare aplicativă, dezvoltare, proiectare şi consultanţă, precum şi de pregătire şi creştere a calificării profesionale a fermierilor şi specialiştilor. Ulterior, personalul departamentului a fost mărit prin includerea unor specialişti în servicii de informaţii, marketing şi publicitate.

BULGARIA - SARCINILE ACADEMIEI AGRICOLE• Aplicarea reglementărilor cu privire la finanţarea activităţilor de service ştiinţific din resurse bugetare, deoarece în stadiul actual al dezvoltării agriculturii, noii fermieri şi cooperativele manifestă o reticenţă în a plăti pentru aceste servicii. • Organizarea sistemului informaţional de service ştiinţific, care să cuprindă

40

toate structurile sistemului naţional de consultanţă ale organismelor guvernamentale din cadrul Ministerului Agriculturii şi ale altor departamente, precum şi toate categoriile de utilizatori.

În numărul viitor prezentăm organizarea consultanţei agricole din Olanda şi Danemarca.

Agricultura pierde în prezent milioane de euro! Bani care ar putea salva fermierii de la faliment. Pentru că nu există un Fond Mutual prin care să se acorde despăgubiri pentru secetă. Doar Camerele Agricole pot înfiinţa acest Fond Mutual. De ce nu vor liderii fermierilor Camere Agricole?

Situatia critica din agricultura romaneasca cere solutii rapide. Iata initiativa Ministerului Agriculturii septembrie 14, 2020

Ministerul Agriculturii a trimis un draft catre MAI, in contextul situatiei critice cu care agricultura romaneasca se confrunta in prezent, a declarat George Scarlat, secretar de stat MADR. 

Totodata, oficialul MADR a afirmat ca Ministerul poate sprijini fermierii sa combata si sa reduca efectele schimbarilor climatice prin investitiile planificate pe componenta de mediu si schimbari climatice, precum si in infrastructura de imbunatatiri funciare.

In acest context, George Scarlat le-a transmis fermierilor ca MADR, prin APIA, se afla in plin proces de centralizare a cererilor depuse pentru plata ajutorului de stat de catre fermierii care au infiintat culturi in toamna anului 2019, afectate de seceta pedologica si a facut apel catre cei prezenti sa indemne toti producatorii agricoli din judet, care detin procese-verbale de constatare si evaluare a pagubelor, sa depuna cererea de solicitare a ajutorului de stat la centrele judetene APIA pana la data de 15 septembrie inclusiv.

In cadrul discutiilor, secretarul de stat in MADR a prezentat succint lucrarile incluse in Programul National de Investitii in infrastructura principala de irigatii si a precizat ca Ministerul va avea oportunitatea de a include in Programul national de redresare si rezilienta sume consistente pentru obiective de investitii majore in agricultura, precum proiecte de infrastructura pentru adaptarea la schimbari climatice, compensarea deficitului de umiditate a solului in vederea combaterii riscului de seceta, reducerea riscului la inundatii si alunecari de teren.

41

In urma discutiilor, s-a stabilit organizarea unor grupuri de lucru pentru dezbateri mai aplicate, in vederea identificarii unor solutii concrete in sprijinul fermierilor.

Analiză:Restricţiile impuse vânzării de terenuri agricole au efecte benefice, fac victime colaterale Dorin Oancea 12.09.2020,

Vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan se va efectua, începând din data de 13 octombrie 2020, după reguli noi, arată o opinie senată de Ana Petrescu, Senior Manager Taxe Directe şi Angela Borza, Senior Consultant Taxe Directe, Deloitte România.

Printre noutăţile aduse de Legea 175/2020 se află dreptul de preempţiune acordat mai multor categorii de potenţiali cumpărători, de la rude apropiate, arendaşi, proprietari de investiţii agricole, vecini, tineri fermieri, până la instituţii ale statului. O altă noutate constă în aplicarea unui impozit considerabil pe câştigul obţinut din vânzarea terenului, dacă înstrăinarea are loc la mai puţin de opt ani de la cumpărare. Dincolo de implicaţiile pozitive ale acestor reglementări, cum ar fi că favorizează comasarea terenurilor şi consolidarea exploataţiilor agricole, există şi efecte adverse, precum faptul că descurajează investiţiile în alte domenii care necesită suprafeţe mari de teren.

Concret, legea prevede că, la vânzarea unui teren, primul drept de preempţiune revine co-proprietarilor şi rudelor, iar următoarele două, proprietarilor de investiţii agricole realizate pe acel teren sau pe terenurile vecine ori arendaşilor, în anumite condiţii. Tinerii fermieri beneficiază de al patrulea drept de preempţiune, fiind urmaţi de institute de cercetare, vecini şi alte instituţii ale statului.

În cazul în care titularii dreptului de preempţiune nu îşi manifestă intenţia de a cumpăra terenul în termenul legal de 45 de zile lucrătoare de la afişarea ofertei de vânzare, acesta se poate vinde altui cumpărător (persoană fizică sau juridică), prioritar celor care respectă mai multe condiţii cumulative (spre exemplu, ca potenţialul cumpărător să fi desfăşurat activităţi agricole

42

pe teritoriul naţional pe o perioadă de cel puţin cinci ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenului respectiv) şi, în cele din urmă, oricărei alte persoane fizice sau juridice.

Impozitul suplimentar afectează indirect toţi cumpărătorii, cu sau fără drept de preempţiune

Dincolo de restricţiile impuse la selectarea cumpărătorului, actul normativ prevede şi o „penalitate” pentru revânzarea terenului la mai puţin de opt ani de la achiziţie, respectiv un impozit de 80% pe câştig (diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul iniţial de cumpărare). Aceeaşi cotă de impozitare se aplică şi în cazul înstrăinării directe sau indirecte, înainte de împlinirea a opt ani de la cumpărare, a pachetului de control al societăţilor care au în proprietate terenuri agricole situate în extravilan şi care reprezintă mai mult de 25% din activele acestora. Legea prevede şi ca impozitul pe profit datorat ca urmare a vânzării să fie ajustat în aşa fel încât să nu se ajungă la o dublă impozitare a câştigului.

Totuşi, rămân câteva aspecte neclare. De exemplu, ce se întâmplă în situaţia în care o societate din altă ţară vinde o societate cu peste 25% din active reprezentând terenuri agricole din România? Se va datora impozitul de 80% sau se va putea aplica convenţia de evitare a dublei impuneri dintre România şi statul de rezidenţă a societăţii vânzătoare, reducând sau eliminând acest impozit?

Pentru o parte din investitori, cumpărarea terenurilor agricole devine mai dificilă, în general, şi extrem de dificilă pentru investitorii din domenii non-agricole care intenţionează să demareze sau să extindă anumite investiţii. Printre cei mai afectaţi se numără producătorii de energie regenerabilă care, după intrarea în vigoare a legii, vor avea dificultăţi în a achiziţiona sau a securiza în orice alt mod legal terenuri situate în extravilan pentru dezvoltarea de proiecte energetice. Temerea generală este că aplicarea legii va determina o reţinere a investitorilor cu privire la capacităţile noi de producere de energie regenerabilă în exerciţiul investiţional 2020-2030. Ca o consecinţă directă, este posibil ca România să nu îşi poată respecta ţintele asumate faţă de instituţiile europene în privinţa producţiei de energie din surse regenerabile.

Mai sunt desigur şi alte domenii care vor fi afectate, cum ar fi dezvoltatorii de parcuri industriale, logistice sau orice persoană fizică sau juridică interesată să îşi construiască un depozit în afara oraşului.

Astfel, titularii dreptului la preempţiune şi investitorii din domeniile menţionate sunt afectaţi nu numai de restricţiile impuse cu privire la

43

cumpărător – acestea ducând, în cel mai bun caz, la o întârziere a achiziţiei terenurilor în cauză -, ci şi de impozitul introdus la nivelul vânzătorilor, care va duce, inevitabil, la creşterea preţului terenului achiziţionat.

Aşadar, asistăm, din nou, la un act de legiferare care, deşi este bazat pe bune intenţii, cum ar fi stimularea producţiei agricole autohtone, produce şi victime colaterale. În orice caz, un lucru este cert: toate părţile interesate şi afectate de intrarea în vigoare a Legii 175/2020 aşteaptă cu interes publicarea normelor de aplicare, în speranţa ca măcar o parte dintre întrebările lor vor fi clarificate.

Exclusiv: 17 strategii de dezvoltare durabilă în implementare la Guvern La sept. 14, 2020 Într-un interviu oferit în exclusivitate revistei Food Biz, Consilierul de Stat de la Cabinetul Primului Ministru și coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabila, László Borbély, explică preocupările dezvoltării durabile din România și prevederile concrete ale strategiei urmărite.

Consilierul de Stat pune în strânsă legătură strategia de dezvoltare durabilă a României cu Agenda 2030 a ONU. Viziunea asupra strategiei trebuie legată de libertatea fiecărui locuitor din țara noastră, fie politician sau un simplu cetățean, să ia atitudine și să dea dovadă de un comportament exemplar în societate.

Strategia are 17 obiective principale, printre care se numără educația, egalitatea de șanse, accesul la apă curată și hrană de calitate și, nu în ultimul rând, existența orașelor inteligente care sa își deservească cetățenii asa cum se cuvine. Departamentul de Dezvoltare Durabilă are un rol catalizator. Acest departament există pentru a oferi suport suficient pentru îndeplinirea celor 17 obiective și se află în strânsă conexiune cu Ministerele, cu antreprenorii și cu cetățenii. https://youtu.be/xUVJcUK2p3U https://youtu.be/l67yGqXuybg https://youtu.be/ILpHN6bYE9o

44

Au trait sa o vada si pe asta. Au apa pe canal 13 septembrie 2020

Au ramas fara cuvinte cand au vazut apa pe canalele de irigatii. Aceasta a fost reactia mai multor fermieri din judetul Tulcea cand sistemele de udare au fost repornite.

Oficialii ANIF considera ca aceasta este doar inceputul pentru judetul Dobrogran, sume consistente fiind redistribuite pentru aducerea apei cat mai aproape de culturile agricultorilor. 

Ce spune directorul ANIF si care este reactia fermierilor, aflati in materialul Agro TV de mai jos. Click pe video:

https://youtu.be/_PVSlV-C6h8

Sărăcie, boală grea. Salariul sau pensia sunt unica sursă de venit pentru două treimi dintre români Autor: Andreea Vlad 13 septembrie 2020

Analiză. 4 din 10 români (43%) sunt dependenţi financiar, ceea ce înseamnă că nu sunt pregătiţi pentru a face faţă unor cheltuieli neprevăzute sau pensionării, conform unui sondaj al CFA România.

13% dintre români au un grad mediu de independenţă financiară şi numai 44% pot fi consideraţi independenţi financiar. Astfel, în cazul unor nevoi imediate, 4 din 10 români se văd nevoiţi să apeleze la familie sau prieteni pentru ajutor, sau depind de suportul statului.

Majoritatea dintre aceştia conştientizează nevoia de a-şi câştiga independenţa financiară, însă o pondere semnificativă (15% din total respondenţi) oferă o importanţă redusă obţinerii unei independente financiare. Sunt astfel cu atât mai predispuşi ca pe termen lung să rămână dependenţi financiar şi să fie expuşi unor riscuri importante.

Salariul sau pensia sunt unica sursă de venit pentru aproape două treimi dintre români. Doar 17% din respondenţi au surse de venit multiple, având astfel o diversificare a provenienţei veniturilor. În schimb, pentru 64% singura sursă de venit este salariul sau pensia, în timp ce 6% nu au nicio sursă de venit lunar.

45

„Din păcate, prea puţini dintre noi acordăm atenţie modalităţilor de obţinere a independenţei financiare pe termen lung, iar aceasta este singura metodă prin care putem trece cu bine de perioade neprevăzute, cum este criza în care ne regăsim, sau să nu depindem de alte surse atunci când ajungem la pensionare. Noi considerăm că planificarea pe termen lung este vitală: urmărirea bugetului lunar de cheltuieli şi economisirea recurentă sunt primii paşi care trebuie realizaţi. De asemenea este important ca resursele să fie investite pentru a multiplica valoarea economiilor acumulate”, declară Mihai Purcărea, Membru în Consiliul Director al Asociaţiei CFA România.

Din punct de vedere al nivelului avuţiei, 44% dintre respondenţii din categoria +25 de ani au datorii egale cu sau mai mari decât nivelul activelor şi doar 25% au active nete care să acopere cel puţin 3 ani de cheltuieli. Mai îngrijorătoare sunt rezultatele pentru grupa de vârstă +55 ani, unde 35% din respondenţi au datorii egale sau mai mari decât activele. Aceste persoane sunt dependente de pensie şi extrem de vulnerabile la eventuale modificări ale nivelului de trăi sau al dobânzilor.

Economisirea, un vis

În ceea ce priveşte comportamentul de economisire, 29% dintre respondenţi nu economisesc deloc din veniturile lunare. 15% şi-ar dori să economisească, însă cheltuielile lunare sunt mai mari decât nivelul venitului, în timp ce 14% ar putea economisi, însă nu fac acest lucru.

La polul opus, 29% din respondenţi economisesc peste 20% din veniturile lunare. Deşi nu economisesc, mai bine de jumătate dintre respondenţi (60%) declară că îşi monitorizează bugetul lunar. Pe de altă parte, aproape un sfert declară că nu îşi planifică sau urmăresc bugetul în mod regulat.

Când vine vorba despre decizia de a investi, doar 7% dintre respondenţi ar contacta un specialist pentru a discuta deciziile importante. Respondenţii preferă să ia hotărârea pe cont propriu, beneficiind deja de experienţa anterioară (35%) sau vor să înveţe singuri (32%). Depozitele bancare (33%) şi activele imobiliare (25%) sunt principalele active folosite de respondenţi pentru plasarea banilor.

Un alt factor urmărit prin întrebările adresate a fost modalitatea de gestionare a resurselor. S-a observat că, în general, se înregistrează o diversificare redusă a plasamentelor: doar 40% din respondenţi au plasamente diversificate (nu au nici un activ cu o pondere de peste 75%).

46

În schimb 39% din respondenţi au o concentrare foarte mare pe depozite bancare, urmaţi de investitorii în imobiliare: 12% din respondenţi au aproape toate economiile investite în active imobiliare, informează ZF.ro.

„Diversificarea plasamentelor este un factor cheie în gestionarea cu succes, pe termen lung, a resurselor. Inflaţia erodează puterea de cumpărare, în special pentru plasamentele în instrumente cu venit fix, cum sunt depozitele şi titlurile de stat, în timp ce activele cu venit variabil precum imobiliarele şi acţiunile pot înregistra fluctuaţii mari ale preţului în timp. Gestionarea optimă se poate realiza având o expunere diversificată, către mai multe tipuri de plasamente.”, declară Adrian Codirlaşu, CFA – preşedintele Asociaţiei CFA România.

Chestionarul realizat de Asociaţia CFA România face parte din campania Generaţia I, prin care organizaţia şi-a propus informarea şi educarea publicului privind importanţa obţinerii independenţei financiare. Au răspuns chestionarului în perioada martie-mai 2020, un număr de 1043 de persoane, din toate categoriile de vârstă (+18 ani). ……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 128/1669/2020 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a transportatorilor maritimi şi a navelor de transport animale vii în vederea autorizării sau operării de pe teritoriul României şi pentru modificarea unor acte normative, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 835 din 11.09.2020. A intrat în vigoare la 11.09.2020

Ordinul nr. 128/1669/2020 pentru aprobarea Procedu rii de evaluare a transportatorilor maritimi şi a navelor de transport animale vii în vederea autorizării sau operării de pe teritoriul României şi pentru modificarea unor acte normative, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor Publicat în Mof I nr. 835 din 11.09.2020. A intrat în vigoare la 11.09.2020

Procedura de evaluare a transportatorilor maritimi şi a navelor de transport animale vii în vederea autorizării sau operării de pe teritoriul României, din 28.07.2020, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 835 din 11.09.2020. A intrat în vigoare la 11.09.2020

47

Legea nr. 198/2020 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2020 privind instituirea unor măsuri, precum şi acordarea unui sprijin financiar pentru pregătirea portofoliului de proiecte în domenii strategice considerate prioritare pentru perioada de programare 2021-2027, destinat finanţării prin Programul operaţional Asistenţă tehnică 2014-2020 (POAT 2014-2020) şi Programul operaţional Infrastructură mare 2014-2020 (POIM) , Parlamentul României Va intra în vigoare la 12.09.2020

Ordinul nr. 1060/2857/2020 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat - Sprijin pentru IMM-uri în vederea depăşirii crizei economice generate de pandemia de COVID-19, Ministerul Fondurilor Europene - MFE Publicat în Mof I nr. 835 din 11.09.2020. A intrat în vigoare la 11.09.2020

Norma sanitară veterinară privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de transport din domeniul sănăt ăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate din 16.03.2010 , Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Va fi modificat de Ordin 128/2020 la 26.10.2020

Ordinul nr. 16/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de transport din domeniul săn&# 259;tăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Va fi modificat de Ordin 128/2020 la 26.10.2020

Ordinul nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Va fi modificat de Ordin 128/2020 la 26.10.2020

Anexele nr. 1-6 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru sigu ranţa alimentelor din 22.07.2014, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Va fi modificat de Ordin 128/2020 la 26.10.2020

Norma sanitară veterinară privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de

48

origine şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate d in 16.03.2010 , Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Va fi modificat de Ordin 128/2020 la 26.10.2020

Ordinul nr. 16/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor proces ate, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Va fi modificat de Ordin 12 8/2020 la 26.10.2020

Ordinul nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Va fi modificat de Ordin 128/2020 la 26.10.2020

Legea concurenţei nr. 21/1996, Parlamentul României Modificat de OUG 160/2020 la 14.09.2020

Ordonanţa nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, Guvernul României Modificat de OUG 160/2020 la 14.09.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1263/2020 de aprobare a substanţei active bicarbonat de sodiu ca substanţă cu risc mic în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare, şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 297 din 11.09.2020. Va intra în vigoare la 01.10.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 1270/2020 privind anumite măsuri provizorii de protecţie vizând pesta porcină africană în Germania [notificată cu numărul C(2020) 6326] (Numai textul în limba germană este autentic) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 297 din 11.09.2020. A intrat în vigoare la 11.09.2020

49

Regulamentul delegat nr. 1274/2020 de stabilire a unei reduceri forfetare a taxei la import pentru sorgul importat în Spania din ţări terţe, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 300 din 14.09.2020. Va intra în vigoare la 17.09.2020

Regulamentul de pu nere în aplicare nr. 1217/2020 privind o derogare de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 în ceea ce priveşte introducerea în Uniune a plantelor cu creştere inhibată natural sau artificial destinate plantării de Chamaecyparis Spach, Juniperus L. şi de anumite soiuri de Pinus L., originare din Japonia, şi de abrogare a Deciziei 2002/887/CE, Comisia Europeană Va intra în vigoare la 15.09.2020

Regulamentul delegat nr. 1275/2020 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2020/592 privind măsuri excepţionale temporare de derogare de la anumite dispoziţii ale Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în vederea abordării perturbării pieţei în sectorul fructelor şi legumelor şi în sectorul vitivinicol, provocată de pandemia de COVID-19 şi de măsurile legate de aceasta, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 300 din 14.09.2020. A intrat în vigoare la 14.09.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1276/2020 privind nereînnoirea aprobării substanţei active bromoxinil, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare, şi de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 300 din 14.09.2020. Va intra în vigoare la 17.09.2020

………………….

INTERNE

CUM A LOVIT SECETA AGRICULTURA DIN BUZĂU Pagube mai mari în toamnă decât în primăvară Ana Felea Miscellanea / 14 septembrie

Buzăul este unul dintre cele mai afectate judeţe de seceta din acest an. Culturile au fost distruse până la procentul de 100%, în funcţie de zonă, iar mii de fermieri au rămas cu hambarele goale.

Situaţia a fost extrem de gravă la culturile recoltate în primăvară, când agricultorii nu au cules niciun bob de grâu, orz sau secară, seceta distrugând aproape 70.000 de hectare de culturi şi, din păcate, situaţia se repetă şi în această perioadă când buzoienii sunt în plină campanie de recoltare la

50

porumb şi floarea soarelui. Specialiştii spun că pagubele provocate de secetă la aceste culturi sunt duble faţă de cele înregistrate la culturile de toamnă, respectiv grâu, orz, secară.

"În primăvară am avut 2.300 de procese verbale de constatare a pagubelelor, acum avem 5.500 de solicitări. Sunt zone unde nu se culege nimic de pe anumite sole, în sensul că producţia este zero. Şi vorbim, în special, de porumb. Aici fermierii trec la îmbalotarea cocenilor pentru a mai putea salva ceva în partea zootehnică, adică să-şi asigure furajele pentru animale. Procentul de afectare este de la 50-100% la porumb, iar la florea soarelui de la 60-70% la 100%. Avem producţii de 2.500 -2.800 de tone la hectarul de floarea soarelui şi 4.500 la cel de porumb. Cantităţi foarte mici care nu-i bucură cu nimic pe fermieri", a spus Cosmin Florea, directorul Direcţiei Agricole Buzău.

Pagubele la cereale sunt completate şi cele înregistrate în sectorul pomicol dar şi cel viticol. "Avem în total 115.000 de hectare, cultivate în primăvară cu porumb, floarea soarelui, dar şi lucernă. Tot aici intră şi pagubelele provocate de secetă la pomi şi viţă de vie", a mai spus Florea.

În ciuda acestor date care arată dezastrul din agricultură, oficialii de la Bucureşti spun că nu se ştie dacă se vor putea acorda despăgubiri şi pentru porumb şi floarea soarelui. "Facem toate evaluările, adunăm datele, le sistetizăm, dar prima dată dată vom face plăţile pentru pagubele produse de secetă la culturile din toamnă, apoi vom da toate despăgubirile promise în sectorul zootehnic şi în sectorul de legume. Apoi, după ce vom identifica dimensiunea pagubelor la culturile de porumb şi floarea soarelui, vom identifica resurse cu care să facem şi această despăgubiri", a spus, marţi, într-o conferinţă de presă susţinută la Buzău, Adrian Oros, ministrul Agriculturii.

• Banii legumicultorilor, abia în octombrie

Legumicultorii şi fermierii din sectorul zootehnic cât şi apicultorii, spune tot Adrian Oros, îşi vor primi banii cel mai devreme în luna octombrie, în timp ce agricultorii care îşi vor depune cererile la APIA până pe 15 septembrie îşi vor primi sumele promise pentru pagubele provocate de secetă la grâu, orz, orzoaică imediat după această dată."Eu as dori să înceapă plata mâine, dar după opinia mea, vor ajunge banii la fermieri abia în cotombrie. Eu aş vrea să ajungă cât mai repede pentru că ştiu că unii sunt foarte atenţi că anumite categorii primesc acum, iar alte categorii primesc mai târziu. Dar aceasta este situaţia. Din banii de la bugetul naţional, acele despăgubiri, le putem da mai rapid, din banii europeni a trebuit să scriem măsură, să aşteptăm

51

răspunsul, după care aplică ca şi pentru oricare altă măsură. Vreau să fac şi o precizare", a explicat ministrul Agriculturii.

În această situaţie, când seceta le distruge culturile pe câmp, iar oficialii promit subvenţii care se lasă aşteptate, agricultorii buzoieni se gândesc serios dacă şi ce culturi să mai însămânţeze. Dacă pentru această toamnă lucrurile sunt mai clare, pentru culturile ce urmează să fie însămânţate în primăvară situaţia este total necunoscută."E dificil să facem o previzionare. Mulţi fermieri spun că dacă şi iarna aceasta va fi la fel de secetoasă va fi foarte greu să mai semeni ceva. Mulţi se feresc să ia această decizie, vom vedea", a spus Cosmin Florea.

Buzăul este unul din judeţele cel mai grav lovite de secetă. După estimările din primăvară, pagubele la culturile de grâu, orz şi rapiţă se ridică la peste 162 de milioane de lei, fiind afectate 54 de comune, pe o suprafaţă de peste 70.000 de hectare.

• Peste 1800 de fermieri primesc despăgubiri

Ajutoarele de la stat sunt acum singura speranţă a miilor de agricultori care au rămas făcă nimic după seceta din acest an. Totuşi, depunerea documentelor la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură s-a dovedit a fi destul de greoaie. Până vineri doar puţin peste jumătate din numărul total de fermieri din Buzău eligibili pentru despăgubirile ca urmare a secetei a depus cererile. "Până vineri, la Buzău au fost înregistrate doar 1.114 cereri pentru o suprafaţă de peste 30.000 de hectare dintr-un potenţial de 1.838 de beneficiari. Diferenţa de la 1.838, câţi fermieri avem eligibili, şi până la 2.057 de procese de verbale întocmite aferente culturilor înfiinţate în toamna anului 2019 sunt fermieri care deşi au avut culturile afectate de secetă nu au înregistrat cerere unică de plată în campania 2020 la APIA şi ca urmare nu se încadrează în categoriile de beneficiari", a explicat Claudia Stelea. Aceeaşi situaţie era înregistrată la nivel naţional unde, până pe 9 septembrie erau înregistate doar 14.456 de cereri, pentru o suprafaţă calamitată de 282.969 ha, din totalul de 34.647 fermieri afectaţi de seceta pedologică.

Cum termenul limită expiră pe 15 septembrie, ministrul Agriculturii face un nou apel către agricultori. " Pentru a evita aglomeraţia din ultimele zile reamintim că, cererile pot fi depuse atât la sediul centrelor locale/judeţene APIA, cât şi prin fax, poştă sau în format electronic prin e-mail", se arată într-o informare postată pe site-ul MADR.

52

• Investiţiile în sisteme de irigaţii, soluţia pentru anii următori

Tot în timpul vizitei la Buzău, Adrian Oros a punctat că deşertificarea a trecut de la un scenariu sumbru la o realitate tristă care aduce an de an pagube imense fermierilor din România, iar în această situaţie soluţia este investiţia masivă în sisteme de irigaţii. Domnia sa a recunoscut că cei aproape 200 de euro la hectar nu sunt suficienţi pentru depăşirea crizei şi, în general, schemele de ajutor pentru secetă nu rezolvă cauzele şi nici nu sunt suficiente pentru a acoperi toate pagubele. Mai mult, ministrul a precizat că sunt pregătite de 6 miliarde de euro, din fonduri europene, în extinderea sistemelor de irigaţii. "În acest moment irigaţiile nu asigură decât 600 de mii de hectare din cele 3 milioane afectate de secetă. Până la finalul lunii octombrie noi trebuie să fundamentăm acel program de relansare economică şi creştere a rezilienţei în agricultură. Cu 6 miliarde de euro vrem să dezvoltăm un program de gestionare a apei pentru a lupta cu seceta. Nota de fundamemtare o vom trimite la finele lunii octombrie la Bruxelles iar până la sfârşitul anului vom şti exact dacă se aprobă toate sumele pentru ceea ce vrem noi să cheltuim. Mă refer la cei 6 miliarde de euro din cele 33 de miliarde alocate României pentru creşterea rezilienţei în agricultură " a mai spus Adrian Oroş.

De asemenea, pentru a veni în ajutorul fermierilor mari, Oros a explicat că au loc întâlniri cu reprezentanţii instituţiilor bancare pentru a-I determina pe aceştia să devină mai flexibili cu fermierii care ajung în incapacitate de plăţi în anii agricoli cu multe calamităţi. "Am avut deja trei sau patru întâlniri cu mediul bancar în care le-am explicat că nu este în interesul lor ca fermierii să falimenteze şi nici în interesul nostru .Le-am spus că şi noi avem nevoie ca fermierii să se dezvolte, să-şi plătească taxele şi impozitele, să menţină numărul de angajaţi. Cred că reeşalonarea ratelor ar fi o soluţie mult mai inteligentă pentru toată lumea." a mai spus Adrian Oros.

La Buzău au fost înregistrate pagube la culturile de grâu, orz, orzoaică şi triticale. Fermierii vor primi la grâu şi secară 925 RON/ha, triticale 805 RON/ha, orz 912 RON/ha, orzoaică 951 RON/ha, ovăz 772 RON/ha, rapiţă 1002 RON/ha. Banii vor fi plătiţi după 15 septembrie.

Fenomen extrem cauzat de secetă: Un lac de 851 de hectare din Constanța a secat în totalitate pentru prima dată de când există 13 Septembrie 2020 • Andreea Pavel

Un lac din județul Constanța, cu o suprafață de 851 de hectare, a secat în totalitate pentru prima dată de când acesta există, conform informațiilor furnizate de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral pentru G4Media.

53

Lacul Nuntași este situat în satul cu același nume, care aparține de comuna Istria, situată la aproximativ 55 de kilometri de reședința de județ. Lacul face parte dintr-o zonă protejată și se află în administrarea Rezervației Biosfera Delta Dunării.

În cadrul discuțiilor din 11 septembrie, dintre reprezentanții Ministerului Agriculturii și cei ai Ministerului de Interne, Constanța a fost declarat județ calamitat din cauza secetei severe din această vară.

ttps://youtu.be/e1WBHChn9WQ

Luciul de apă a dispărut în mai puțin de două luni, iar acest lucru a fost anunțat oficial de directorul Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral, Bogdan Bola, care a catalogat evenimentul drept ”fenomen extrem”. Bola a declarat pentru G4Media că secarea completă ar fi putut fi prevenită dacă ABADL ar fi monitorizat îndeaproape soarta lacului:

”Acest fenomen extrem a avut ca factor și diferența de nivel dintre lacul Nuntași și lacul Histria. Mergând pe teren, am observat că au fost dezafectate stavilele pe canalul de legătură dintre cele două lacuri care permiteau reglarea/controlarea nivelului dintre ele (…). Fenomenul de secare s-a mai manifestat parțial în anii trecuți, însă este pentru prima dată când lacul Nuntași a secat complet. Astfel, fauna și flora din zonă au fost afectate în mare parte, însă prin măsurile pe care le-am putea întreprinde ne vor permite să sprijinim refacerea ecosistemului (…). ABADL a început

54

decolmatarea canalelor care asigură secțiunea de tranzitare a apei între lacurile Sinoe, Histria și până la Nuntași. Din păcate, o monitorizare constantă a acestor lacuri și întreținerea canalelor de legătură dintre ele ar fi putut evita această secare completă…”, a declarat Bogdan Bola pentru G4Media.

Directorul ABADL a explicat și cum va arăta procedura umplerii lacului din punct de vedere tehnic. Bola a declarat că procedura va fi una îndelungată, iar pentru ca procesul să se desfășoare eficient vor fi necesare și precipitații:

”Lucrările propuse se vor realiza pe canalul care face legătura între lacurile Nuntaşi și Istria si pe canalul ce face legătura dintre lacurile Sinoe și Istria. Până la începerea lucrărilor în teren au fost stabilite datele tehnice, s-a stabilit logistica necesară și s-au făcut documentațile în acest sens. Apoi, încă din prima zi de excavație apa a început să izvorască, iar din primele ore am avut porțiuni pe canale unde putem spune că apa avea un nivel cam de 10 cm, dar trebuie să fim realiști și răbdători pentru că acest lac nu se va umple cu apă peste noapte. Va fi nevoie de timp, multă muncă, dar și de puțină ploaie… (…) Pentru efectuarea lucrărilor a fost necesar un trailer cu ajutorul căruia a fost transportat excavatorul cu un braț lung de 18 m, singurul care poate efectua astfel de lucrări în acea zonă, dar și de o autoutilitară, iar pământul rezultat în urma decolmatări va fi taluzat pe marginea canalelor cu ajutorul utilajelor, pe toată lungimea lucrărilor, în condițile în care terenul permite acest aspect. În primă fază, oamenii noștri vor executa următoarele lucrări: Decolmatarea canalului de legătură dintre lacul Sinoe și Istria: aprox. 1400 m; Volum excavație estimat: 10.5 mc/ml; Volum săpătură estimat: 14700 mc; Decolmatarea canalului de legătură dintre Nuntaşi și Istria. aprox. 600 m; Volum excavație estimat: 8 mc/ml; Volum săpătură estimat: 4800 mc”, a mai declarat Bola pentru G4Media.

Lacul Nuntași face parte din lagunele componente ale Razelmului de Sud. Acesta este situat în bazinul hidrografic Litoral, functie de geneza cuvetei el este catalogat tip lagună, are o suprafată, conform Atlas Cadastral, de 1050 ha şi un volum de 9280 mil. mc:

”Lacul Nuntaşi este o lagună formată într-un fost golf de natură tectonică cu un volum de concentrație ridicată de săruri. În lac se varsă pârâul Nuntaşi, alimentarea lacului fiind din precipitați, dar și din izvoare care de-a lungul timpului au condus la scăderea salinității apelor”, a mai declarat directorul ABADL.

SOLUȚIA MINISTERULUI AGRICULTURII LA PROBLEMELE FERMIERILOR: MAI FACEM UN GRUP DE LUCRU! Agroinfo 13 septembrie 2020

55

OFICIAL. Ministerul Agriculturii face câte un grup de lucru aproape la fiecare problemă de-a fermierilor. Să sperăm că nu așa se îngroapă necazurile agricultorului român. La sfârșitul acestei săptămâni, vineri, la sediul MADR au fost două ședințe. Una, cu fermierii din Dobrogea, și a doua, cu reprezentanții Autorității de Supraveghere Financiară. Ambele ședințe s-au soldat cu decizia înființării unui grup de lucru. Concret, s-a discutat și nu s-a rezolvat încă nimic.

Secretarul de stat George Scarlat a condus în data de 10 septembrie 2020, la sediul MADR o întâlnire de lucru cu membri ai Grupului de inițiativă civică a fermierilor dobrogeni. Alături de secretarul de stat, s-au aflat directori și experți din cadrul MADR și ANIF.

Întâlnirea a fost organizată la inițiativa MADR, în urma întrevederii pe care oficialul MADR a avut-o cu fermierii în 26 august în județul Constanța și a vizat dezbaterea următoarelor subiecte:•Necesitatea modernizării prioritare a sistemului de irigații din Dobrogea•Posibilitatea amânării plății ratelor către bănci și firmele de leasing•Ordinul 182/2020 privind normele de prevenirea și stingerea incendiilor specifice activităților sectoarelor din domeniul agricol.•Despăgubirile pentru secetă

Secretarul de stat George Scarlat a trecut în revistă problemele semnalate de fermieri cu ocazia întâlnirii din județul Constanța și a prezentat participanților proiectele Ministerului, menite să vină în sprijinul nevoilor agricultorilor.

Astfel, George Scarlat a transmis fermierilor că MADR, prin APIA se află în plin proces de centralizare a cererilor depuse pentru plata ajutorului de stat de către fermierii care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică și a făcut apel către cei prezenți să îndemne toți producătorii agricoli din județ, care dețin procese–verbale de constatare și

56

evaluare a pagubelor, să depună cererea de solicitare a ajutorului de stat la centrele județene APIA până la data de 15 septembrie inclusiv.

Cu privire la Ordinul 182/2020 privind normele de prevenire și stingere a incendiilor specifice activităților sectoarelor din domeniul agricol, conducerea MADR a declarat că acesta a fost abrogat, iar în prezent au loc dezbateri în cadrul grupurilor de lucru la nivelul MAI și MADR pentru elaborarea unui nou act normativ îmbunătățit. Totodată, secretarul de stat a susținut că în momentul elaborării unui nou proiect simplificat, vor fi organizate consultări cu formele asociative.

În ceea ce privește prorogarea ratelor bancare și de leasing, secretarul de stat a afirmat că acest aspect nu este de competența MADR, dar i-a asigurat pe cei prezenți că Ministerul este alături de fermieri și susține acest demers, în acest sens realizându-se o serie de întâlniri cu reprezentanți ai Asociației Române a Băncilor la sediul MADR, precum și un proiect de Ordonanță de Urgență, care a fost înaintat spre analiză către Ministerul Finanțelor Publice (MFP), iar în perioada următoare va avea loc o întâlnire pentru discutarea acesteia cu reprezentanții MFP.

Altă temă aflată pe agenda discuțiilor a făcut referire la declararea județului Constanța ca județ calamitat, iar în acest context secretarul de stat George Scarlat i-a anunțat pe cei prezenți că MADR a înaintat către MAI un draft de act normativ împreună cu nota de fundamentare cu privire la situația critică din agricultură.

Secretarul de stat a afirmat că Ministerul poate sprijini fermierii să combată și să reducă efectele schimbărilor climatice prin investițiile planificate pe componenta de mediu și schimbări climatice, precum și în infrastructura de îmbunătățiri funciare.  În cadrul discuțiilor, George Scarlat a prezentat succint lucrările incluse în Programul Naţional de Investiții în infrastructura principală de irigații și a precizat că Ministerul va avea oportunitatea de a include în Programul național de redresare și reziliență sume consistente pentru obiective de investiții majore în agricultură, precum proiecte de infrastructură pentru adaptarea la schimbări climatice, compensarea deficitului de umiditate a solului în vederea combaterii riscului de secetă, reducerea riscului la inundații și alunecări de teren.

George Scarlat a precizat că Ministerul consideră prioritară reabilitarea amenajărilor  nefuncționale existente, dar totodată acordă importanță și identificării unor noi suprafețe pentru a reuși să se realizeze noi investiții în amenajări, precizează comunicatul MADR transmis pentru AGROINFO.

57

În urma discuțiilor, spune același comunicat, s-a stabilit organizarea unor grupuri de lucru pentru dezbateri mai aplicate, în vederea identificării unor soluții concrete în sprijinul fermierilor. Secretarul de stat și-a exprimat speranța ca dialogul să fie unul constructiv și fructuos în perspectiva proiectării unor noi politici publice sustenabile.

În timp ce secretarul de stat MADR, George Scarlat, conducea ședința cu fermierii din Dobrogea, agricultorii care au organizat marșul tractoarelor și care au scris în praful câmpului vlăguit de secetă, Vrem Apă, o altă ședință, cu reprezentanții Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) era condusă de colegul lui, secretarul de stat MADR, Emil Florian Dumitru, în cadrul căreia s-a discutat despre polițele de asigurare pentru culturile agricole. Și această ședință s-a finalizat cu decizia organizării unui grup de lucru.

La inițiativa secretarului de stat Emil Dumitru, vineri, 11 septembrie 2020, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a avut loc o întâlnire cu Cristian Roșu – Vicepreședinte al Sectorului Asigurări Reasigurări din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară.

Scopul acestei întâlniri l-a constituit identificarea de soluții pentru a realiza un mecanism funcțional cu societățile de asigurare pentru încheierea de polițe de asigurare pentru culturile agricole, cunoscut fiind faptul că foarte puține astfel de companii au în portofoliul lor pachete de asigurare cu această destinație.

Cu ocazia întâlnirii, secretarul de stat Dumitru i-a prezentat invitatului său câteva detalii despre submăsura 17.1 - „Prime de asigurare a culturilor”, care a fost lansată în luna mai 2020 și este deschisă până la sfârșitul lunii noiembrie 2020 fiind destinată asigurării culturilor de toamnă aferente anului 2019 şi culturilor de primăvară pentru campania 2020. Prin intermediul acestei sub-măsuri fermierii sunt încurajați să-și asigure culturile, iar prin încheierea acestor asigurări, Ministerul acordă prin Programul Național de Dezvoltare Rurală o finanțare de 70% din valoarea primei, indiferent de dimensiunea fermelor.

La rândul său, vicepreședintele Sectorului Asigurări Reasigurări al Autorității de Supraveghere Financiară, Cristian Roșu, a afirmat că în cursul

58

săptămânii viitoare va avea o ședință de lucru cu reprezentanții societăților de asigurare privind polițele de asigurare pentru agricultură, pentru a-i pune în temă cu problemele din acest domeniu.

Ulterior acestei întâlniri, secretarul de stat Dumitru a propus organizarea unui grup de lucru format din asiguratori, reprezentanți ai marilor organizații de fermieri și ai Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România - UNSAR, precum și din experți ai MADR. Grupul de lucru va contribui la îmbunătățirea mecanismului de asigurare a culturilor agricole, astfel încât atât autoritățile, formele asociative ale fermierilor, cât și societățile de asigurare să se concentreze pe rezolvarea problemei de fond cu care agricultorii din România se confruntă din ce în ce mai des, respectiv seceta severă. 

Secretarul de stat Dumitru a subliniat că în viitor trebuie să avem în vedere mecanisme funcționale care să vină în sprijinul fermierilor români care sunt din ce în ce mai încercați de schimbările climatice, precizează comunicatul MADR, transmis pentru AGROINFO.

Cu ce s-au ales fermierii dobrogeni dupa venirea la Bucuresti?! Agrostandard | 12 September, 2020

Oare cu ce s-au ales fermierii dobrogeni dupa ce au venit la Bucuresti sa discute cu oficialii din conducerea MADR?! Mai mult cu vorbe si promisiuni, decat cu ceva concret, am spune noi. Dar mai bine aflati singuri din comunicatul MADR: „Secretarul de stat George Scarlat a condus in data de 10 septembrie 2020, la sediul MADR o intalnire de lucru cu membri ai Grupului de initiativa civica a fermierilor dobrogeni. Alaturi de secretarul de stat, s-au aflat directori si experti din cadrul MADR si ANIF.

Intalnirea a fost organizata la initiativa MADR, in urma intrevederii pe care oficialul MADR a avut-o cu fermierii in 26 august in judetul Constanta si a vizat dezbaterea urmatoarelor subiecte:

59

• Necesitatea modernizarii prioritare a sistemului de irigatii din Dobrogea• Posibilitatea amanarii platii ratelor catre banci si firmele de leasing• Ordinul 182/2020 privind normele de prevenirea si stingerea incendiilor specifice activitatilor sectoarelor din domeniul agricol.• Despagubirile pentru seceta.

Secretarul de stat George Scarlat a trecut in revista problemele semnalate de fermieri cu ocazia intalnirii din judetul Constanta si a prezentat participantilor proiectele Ministerului, menite sa vina in sprijinul nevoilor agricultorilor.

Astfel, George Scarlat a transmis fermierilor ca MADR, prin APIA se afla in plin proces de centralizare a cererilor depuse pentru plata ajutorului de stat de catre fermierii care au infiintat culturi in toamna anului 2019, afectate de seceta pedologica si a facut apel catre cei prezenti sa indemne toti producatorii agricoli din judet, care detin procese–verbale de constatare si evaluare a pagubelor, sa depuna cererea de solicitare a ajutorului de stat la centrele judetene APIA pana la data de 15 septembrie inclusiv.

Cu privire la Ordinul 182/2020 privind normele de prevenire si stingere a incendiilor specifice activitatilor sectoarelor din domeniul agricol, conducerea MADR a declarat ca acesta a fost abrogat, iar in prezent au loc dezbateri in cadrul grupurilor de lucru la nivelul MAI si MADR pentru elaborarea unui nou act normativ imbunatatit. Totodata, secretarul de stat a sustinut ca in momentul elaborarii unui nou proiect simplificat, vor fi organizate consultari cu formele asociative.

In ceea ce priveste prorogarea ratelor bancare si de leasing, secretarul de stat a afirmat ca acest aspect nu este de competenta MADR, dar i-a asigurat pe cei prezenti ca Ministerul este alaturi de fermieri si sustine acest demers, in acest sens realizandu-se o serie de intalniri cu reprezentanti ai Asociatiei Romane a Bancilor la sediul MADR, precum si un proiect de Ordonanta de Urgenta, care a fost inaintat spre analiza catre Ministerul Finantelor Publice (MFP), iar in perioada urmatoare va avea loc o intalnire pentru discutarea acesteia cu reprezentantii MFP.

Alta tema aflata pe agenda discutiilor a facut referire la declararea judetului Constanta ca judet calamitat, iar in acest context secretarul de stat George Scarlat i-a anuntat pe cei prezenti ca MADR a inaintat catre MAI un draft de act normativ impreuna cu nota de fundamentare cu privire la situatia critica din agricultura.

Secretarul de stat a afirmat ca Ministerul poate sprijini fermierii sa combata si sa reduca efectele schimbarilor climatice prin investitiile planificate pe

60

componenta de mediu si schimbari climatice, precum si in infrastructura de imbunatatiri funciare.

In cadrul discutiilor, George Scarlat a prezentat succint lucrarile incluse in Programul National de Investitii in infrastructura principala de irigatii si a precizat ca Ministerul va avea oportunitatea de a include in Programul national de redresare si rezilienta sume consistente pentru obiective de investitii majore in agricultura, precum proiecte de infrastructura pentru adaptarea la schimbari climatice, compensarea deficitului de umiditate a solului in vederea combaterii riscului de seceta, reducerea riscului la inundatii si alunecari de teren.

George Scarlat a precizat ca Ministerul considera prioritara reabilitarea amenajarilor nefunctionale existente, dar totodata acorda importanta si identificarii unor noi suprafete pentru a reusi sa se realizeze noi investitii in amenajari.

In urma discutiilor, s-a stabilit organizarea unor grupuri de lucru pentru dezbateri mai aplicate, in vederea identificarii unor solutii concrete in sprijinul fermierilor.

Secretarul de stat si-a exprimat speranta ca dialogul sa fie unul constructiv si fructuos in perspectiva proiectarii unor noi politici publice sustenabile”.

By lantulalimentar 2020-

Constituit pe fondul dezastrului provocat culturilor agricole din jude-țele Tulcea și Constanța de seceta severă și extremă, un grup civic a or-ganizat conferințe de presă, proteste cu tractoarele, în 26 august, în lo-curi diferite, și a participat recent, prin reprezentanți, la o întâlnire, la sediul MADR, cu ministrul secretar de stat, George Scarlat. Grupul so-licită ministerului să reabiliteze sistemul de irigații și să furnizeze apă fer-

61

mierilor, să amâne ratele la bănci ale acestora, din cauză că recoltele slabe din anul acesta nu le-au adus câștiguri financiare, și să declare județul Constanța ”zonă calamitată”.

Potrivit presei locale din Constanța, liderii grupului civic al fermierilor dobrogeni sunt: Răzvan Filipescu, Theodor Ichim, Mircea Chipăilă, Zamfir Cornel, Dan Anton, Dragoș Maftei, Ștefan Cămară. Potrivit altor surse, printre reprezentanți se mai numără și Jean Marc Lacrouts, Sezai Curtali și Dragoș Zainea.

Răzvan Filipescu este candidatul partidului ProRomânia la postul de președinte al Consiliului Județean Constanța. Pe pagina de facebook cu caracter electoral, Filipescu scrie că ”toate demersurile pe care fermierii constănțeni le-au făcut pe lângă Ministerul Agriculturii, pe lângă Ministerul Finanțelor, pe lângă parlamentarii constănțeni, pentru a fi susținuți și a obține suspendarea ratelor la credite, la leasing-uri pentru echipamente și utilaje agricole, pentru terenuri și investiții în agricultură, nu au primit niciun răspuns afirmativ până în ziua de astăzi”.

Theodor Ichim este patronul cunoscutei firme Unigrains, fiind considerat ”unul dintre cei mai bogați tineri din Constanța”, scrie publicația constanta.ro. Fermierul, acesta lucrează 2500 de ha în sudul județului, ar fi cumpărat Vila Șuțu ”la sfârșitul anului 2018, tranzacția desfășurându-se în mare secret. Prețul cerut de moștenitorii prințului Șuțu a fost, inițial, de 2.4 milioane de euro, dar, în final, casa a fost vândută pentru aproximativ jumătate din acest preț” mai scrie publicația constănțeană.

Mircea Chipăilă este fermier din comuna Poarta Albă, dar a activat și politic, fiind propus de PSD, în 2009, să ocupe funcția de inspector al Inspectoratului Teritorial pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor din Constanța, funcție pe care a părăsit-o în scurt timp, după ce Radu Mazăre a fost exclus din partid. Publicația ziuaconstanta.ro nota în 7 octombrie 2009 că ”majoritatea directorilor puşi de PSD Constanţa s-au conformat ordinului dat de Radu Mazăre şi au demisionat. Unii s-au făcut că nu sunt vizaţi, iar alţii vor face pasul înapoi când le vin înlocuitori. ( … ) Nici Mircea Chipăilă nu a ţinut de fotoliu. El a demisionat luni seara şi, după cum ne-a declarat, se va ocupa de ferma sa de la Poarta Albă”.

Jean Marc Lacrouts era prezentat în 2018 ca ”fermier campion obținând recolte foarte bune cu 3 hibrizi Pioneer: P9911 – 10.300 kg/ha, P9903 – 10.000 kg/ha, P9537 – 9.000 kg/ha” potrivit publicației Lumea satului. În 2014, fermierul a provocat un accident mortal, victima fiind un tânăr de 19 ani. ”Jean-Marc Lacrouts, de 43 de ani conducea o Dacia pe DJ 391, dinspre localitatea Mereni către Topraisar. La un moment dat, șoferul a intrat din

62

plin într-o căruță neînregistrată și nesemnalizată, care se deplasa în același sens de circulație, condusă de Emurah Ismail”, m.cugetliber.ro.

O filmare cu drona a unui tractor care scrie pe un teren uscat mesajul ”Vrem apă” s-a viralizat pe rețelele de socializare. Filmul a fost publicat pe canalul de youtube al lui Tudorel Datcu, preluat și de Grupul de Inițiativă Civică și a fost distribuit și de europarlamentarul PSD Carmen Avram, care l-a însoțit cu următorul mesaj:

”Aceasta este una dintre cele mai sfâșietoare imagini pe care le-am văzut în ultimii 30 de ani. Fermieri din Dobrogea, scriind în praful câmpului istovit de secetă: „𝐕𝐑𝐄𝐌 𝐀𝐏𝐀 ̆”. E suficient de mare, domnule ministru Oros? Se vede până la palat? Mai aveți nevoie de timp, să vă gândiți de partea cui sunteți?”

Filmul a fost, de asemenea, preluat de PSD, imaginile fiind folosite ca fundal al unei înregistrări video cu fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, care acuză actuala conducere a ministerului că nu întreprinde nimic pentru a-i ajuta pe fermierii afectați de secetă, deși, potrivit Programului de Reabilitare a Sistemului Național de Irigații, adoptat în 2016, Petre Daea a fost între 2017 – 2019 direct responsabil de reabilitarea SNI.

EURODEPUTAT CARMEN AVRAM: VOCEA MICILOR CRESCĂTORI DE ANIMALE VA FI AUZITĂ LA BRUXELLES! Agroinfo 14 septembrie 2020

MICII CRESCĂTORI DE ANIMALE, CHEMAȚI SĂ-ȘI SPUNĂ NECAZURILE! AGROINFO a publicat ieri mesajul unui mic crescător de animale, iar europarlamentarul Carmen Avram (S&D), coordonator al Comisiei europene de anchetă privind bunăstarea animalelor, a reacționat imediat. Oficialul de la Bruxelles ne-a transmis un mesaj prin care-i încurajează pe toți crescătorii de animale din România, mai ales pe cei mici, să-și spună necazurile. Vocea micilor crescători români trebuie auzită la Bruxelles!

AGROINFO a publicat ieri mesajul pe care un mic crescător de animale l-a scris la o postare Facebook a europarlamentarului Daniel Buda (PPE) prin care acesta anunța că este numit coordonator, din partea PPE, al Comisiei europene de anchetă privind bunăstarea animalelor în timpul transportului.

63

Știu că nu răspundeți, dar scriu ceva în temă să înțeleagă și alții cum s-a distrus micul producător. Am un tăuraș, 250 kg. Vreau să-l vând la abator. Cum fac? Trebuie transportat cu o mașină specială. Aia costă mult, foarte mult. Ajung cu el acolo, patronul zice că e de calitatea a II a sau a III a, bașca scăzământ. Pielea zice că nu are ce face cu ea, că nu e nicio tăbăcărie în toată România. Când întind mâna după bani, îmi spune că peste trei luni. Subvenție nu, că nu am de la trei (bovine n.r.) în sus. Subvenție pe pământul pe care am pus lucernă, nu, că deși e al meu nu e cadastrat și intabulat, iar asta costă cât pământul propriu-zis aproape. Ce face micul producător, țăranul? Da', e bine unde sunteți. Nu vă pasă că prin politica agrară de sprijinire a marilor latifundiari și producători agricoli ați distrus o țară, un popor, i-a scris Mircea Grigoriu eurodeputatului Daniel Buda.

Chiar dacă Mircea Grigoriu credea că nimeni nu va răspunde mesajului său, după ce acesta a fost publicat de AGROINFO, europarlamentarul Carmen Avram, coordonator al aceleeași Comisii, din partea grupului S&D, a reacționat la mesajul crescătorului de animale. Răspunsul europarlamentarului a fost transmis către AGROINFO. De asemenea, prin intermediul nostru, europarlamentarul Carmen Avram lansează un apel către toți crescătorii de animale din România să-și spună necazurile și problemele pe care le întâmpină. Oficialul de la Bruxelles ar dori să cunoască nevoile și necazurile micilor crescători de animale, pentru că vocea acestora nu a prea fost auzită până acum.

Sunt coordonator din partea S&D al comisiei de anchetă europeană privind bunăstarea animalelor în timpul transportului. Comisia de ancheta abia s-a înființat și și-a ales coordonatorii în urmă cu câteva zile. Prin urmare, până azi, nu a avut loc nicio ședință pe aceasta temă și încă nu pot răspunde, punctual, la întrebări. Ce vă pot spune însă e că misiunea mea în cadrul acestei comisii va fi să păstrez echilibrul între pozițiile extreme care, cu siguranță, vor apărea.

Mai precis, va trebui să mă asigur că vina neregulilor care s-au constatat peste ani nu e aruncată pe umerii crescătorului de animale și, mai ales, că el va putea continua să-și exporte animalele, ca și până acum. Cu deosebirea că vor trebui să intervină niște schimbări în modul în care se face acest export, pentru ca Europa ne-a pus la zid și ne consideră oaia neagră a UE în privința nerespectării legislației europene. Sper că, în acest an, să putem identifica punctele slabe și să găsim o soluție. De aceea, e foarte important că România are doi coordonatori în această comisie și că acești coordonatori - dl Buda și cu mine - colaborează foarte bine.

64

Mi-ar folosi și chiar fac apel la toți cei care pot contribui cu orice informație legată de problemele pe care le întâmpină crescătorii noștri de animale, și aștept mesajele lor pe adresa de email sau telefonic, la datele de contact care pot fi găsite pe pagina mea https://carmenavram.ro/contact

În următoarele zile voi și începe consultările cu crescătorii români, dar aștept cu interes asociațiile de mici crescători de animale, pentru că acolo problemele sunt mult mai puțin cunoscute, ne-a scris eurodeputatul Carmen Avram (S&D).

Europarlamentarul Carmen Avram (S&D) este membru și în Comisia AGRI, Parlamentul European.

CUM SE DISTRUGE MICUL CRESCĂTOR DE ANIMALE! Agroinfo 13 septembrie 2020

VOCEA FERMIERULUI. Un mic crescător de animale i-a scris un mesaj europarlamentarului român Daniel Buda (PPE), vicepreședintele Comisiei AGRI, Parlamentul European, la postarea prin care acesta anunță că a fost numit coordonatorul Grupului PPE, Partidul Popular European, în noua Comisie de anchetă din Parlamentul European privind protecția animalelor în timpul transportului.

Știu că nu răspundeți, dar scriu ceva în temă să înțeleagă și alții cum s-a distrus micul producător. Am un tăuraș, 250 kg. Vreau să-l vând la abator. Cum fac? Trebuie transportat cu o mașină specială. Aia costă mult, foarte mult. Ajung cu el acolo, patronul zice că e de calitatea a II a sau a III a, bașca scăzământ. Pielea zice că nu are ce face cu ea, că nu e nicio tăbăcărie în toată România. Când întind mâna după bani, îmi spune că peste trei luni. Subvenție nu, că nu am de la trei (bovine n.r.) în sus. Subvenție pe pământul pe care am pus lucernă, nu, că deși e al meu nu e cadastrat și intabulat, iar asta costă cât pământul propriu-zis aproape. Ce face micul producător, țăranul? Da', e bine unde sunteți. Nu vă pasă că prin politica agrară de sprijinire a marilor latifundiari și producători agricoli ați distrus o țară, un popor, i-a scris Mircea Grigoriu eurodeputatului Daniel Buda.

Alți crescători de animale i-au scris eurodeputatului român că speră că vor mai putea să exporte ovine vii și că nu va fi interzis exportul de animale vii din fermele din România.

Comisia de anchetă privind presupusele contravenții și administrarea defectuoasă a transportului animalelor va cerceta în primul rând presupusul eșec al Comisiei Europene și al statelor membre de a pune în aplicare în mod ineficient numeroase norme ale UE referitoare la transportul animalelor

65

în UE și dincolo de frontierele sale, potrivit comunicatului oficial. Din Comisia de anchetă mai fac parte doi europarlamentari români, Dan Motreanu, care este vicepreședintele Comisiei pentru Mediu (ENVI), dar și Carmen Avram, membră în Comisia AGRI. Comisia de anchetă va funcționa timp de un an, începînd din septembrie 2020.

CÂȚI CRESCĂTORI DE ANIMALE CER AJUTORUL DE 300.000 EURO PENTRU UN ABATOR? Agroinfo 13 septembrie 2020

BANI PENTRU ABATOARE ÎN ZONA MONTANĂ. Niciun crescător de animale nu solicită, până la această dată, ajutorul european pentru construirea unui abator în zona montană. Ministerul Agriculturii a alocat peste 12 milioane de euro pentru această măsură deschisă în PNDR 2020, investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană. Potrivit informațiilor Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, ajutorul de 300.000 de euro pentru un abator nu a tentat pe nimeni până la această dată.

Submăsura 4.2 Sector investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană are o alocare de 12.930.334 de euro, a fost deschisă în 13 iulie 2020 la ora 9 și se va închide pe 31 decembrie 2020 la ora 15.59. Plafonul pentru depunerea proiectelor este de 19.395.501 de euro, sumă disponibilă la această dată. Conform datelor AFIR, până la această oră, sunt zero proiecte depuse. Ajutorul maxim pe care-l poate obține un crescător de animale este de 300.000 de euro.

Când a scotocit în pușculiță să vadă ce bani europeni au mai rămas, conducerea Ministerului Agriculturii a considerat că este nevoie mare de abatoare de capacitate mică în zona montană, că este un ajutor așteptat de crescătorii de animale, așa că, din puținii bani rămași, a alocat peste 12 milioane de euro pentru această submăsură. Firește, timp mai este până-n decembrie și, poate, crescătorii de animale, asociațiile, grupurile etc. se vor înghesui să ia banii pe ultima sută de metri.

Beneficiarii banilor sunt persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale (II), întreprinderi familiale (IF), societăți în nume colectiv, societăți în comandită simplă, societăți pe acțiuni, societăți în comandită pe acțiuni, societăți cu răspundere limită și cooperative agricole de procesare a produselor agricole.

CONDIȚII MINIME DE ACCESARE

Solicitantul trebuie să:- demonstreze încadrarea în categoria beneficiarilor eligibili în baza

66

documentelor de înființare sau a verificărilor ONRC;- proceseze produse agricole incluse în lista cuprinsă în Anexa 1 la Tratatul pentru Funcționarea UE în scopul obținerii de produse Anexa I și non-Anexa I;- demonstreze capacitatea de cofinanțare a investiției;- demonstreze viabilitatea economică a investiției în baza documentelor tehnico-economice;- nu fie în dificultate financiară în conformitate cu legislația în vigoare;- demonstreze că profitul mediu anual (ca medie a ultimilor 3 ani fiscali) nu depășește de 4 ori valoarea sprijinului solicitat.

Finanțare nerambursabilă 50% pentru IMM-uri și 40% pentru alte întreprinderi. Valoarea ajutorului este de până la 300.000 de euro pentru abatoare de capacitate mică în zona montană. VEZI TOATE CONDIȚIILE AICI!

ZF Investiţi în România! Horaţiu Raicu, Cooperativa Agrostar: Dacă vrem să plătim salarii mari şi să avem produse ieftine, trebuie să învăţăm să ne asociem. 14.09.2020, Bogdan Alecu

Spaniolii, francezii sau germanii produc şi vând legume şi fructe mai ieftin decât românii şi pot plăti salarii mai mari datorită fondurilor europene şi asociaţiilor

 În România sunt înregistrate 1.600 de cooperative agricole, dintre care funcţionale 1.419.

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/zf-investiti-romania-horatiu-raicu-cooperativa-agrostar-vrem-platim-19541806

Împărţirea costurilor fixe la cât mai mulţi fermieri, alături de accesarea de fonduri europene permit obţinerea unor costuri mai mici, chiar şi cu salarii mai mari oferite în agricultură, explică Horaţiu Raicu, preşedinte al Cooperativei Agrostar.

67

„Germania, Spania sau Italia au costuri de producţie distribuite pe asociaţii. De asemenea, ei local vând produsele în euro, la un preţ mai mare decât în România, însă când noi importăm de la ei, aceasta vine la un preţ mai mic decât în cazul fructelor sau legumelor româneşti. Acest lucru este posibil deoarece ei au accesat fonduri europene pentru tehnologie şi au redus costul cu forţa de muncă. Ei au nevoie de oameni numai în perioada de recoltare, nu tot timpul, motiv pentru care îşi permit să îi plătească mai mult. La ei secretul este asocierea. Noi avem mici fermieri, cu suprafeţe mici, cu muncă individuală, cu costuri mari“, a subliniat Horaţiu Raicu.

România are nevoie de câte o cooperativă agricolă în fiecare comună din cele 2.860 câte sunt la nivel naţional, cooperative care să trimită producţia centralizată în supermarketuri, consideră preşedintele cooperativei agricole de producţie şi desfacere Agrostar, ce reuneşte 18 producători de legume din satele Câmpurelu şi Colibaşi, din Giurgiu.

El vine din zona sindicală, iar iniţiativa sa de a înfiinţa o cooperativă agricolă s-a născut din dorinţa de a furniza pe pieţele româneşti legume la standarde înalte, demonstrând că micii producători pot ajunge în marile reţele de retail modern dacă îşi unesc forţele.

„În 2017 am înfiinţat cooperativa cu 11 membri, iar prima relaţie am avut-o cu Kaufland. Acum suntem 18 membri, certificaţi Global GAP, adică respectăm nişte standarde riguroase, şi livrăm exclusiv în Lidl, deşi avem contracte şi cu alţi retaileri, însă nu avem o cantitate de legume suficientă. Este relativ greu să intri ca producător individual în retail. Încurajez asocierea producătorilor din fiecare comună din România, pentru că astfel pot comercializa în retail, având o cantitate mai mare, ambalată şi etichetată corespunzător“, spune Horaţiu Raicu.

El a subliniat că în timp ce majoritatea fermierilor au cursuri în domeniu, aceştia au nevoie şi de cursuri de business pentru a se dezvolta.

„Mare parte au cursuri făcute, cursuri de legumicultură, cei din cooperativă. Pe partea de management şi marketing este nevoie de mult mai mult, de viziune cu privire la comercializarea sau businessul pentru a intra în lanţurile de retaileri“, a subliniat preşedintele cooperativei.

În România sunt înregistrate 1.600 de cooperative agricole din care funcţionale 1.419.

Diferenţa o reprezintă cooperativele agricole aflate în dizolvare, insolvenţă sau radiate, arată datele de la Ministerul Agriculturii, care citează Registrul Comerţului (ONRC).

68

Din totalul cooperativelor agricole înregistrate la ONRC 654 au depus bilanţul pentru anul 2018, iar dintre acestea 263 au cifra de afaceri mai mare de zero.

În 2019 au fost înfiinţate 190 de cooperative agricole, arată datele confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor. Asocierea în cooperative agricole a revenit puternic în atenţia fermierilor în ultima perioadă, pe de o parte datorită interesului crescut al retailerilor de a colabora cu micii producători, datorită preţurilor mai mici de achiziţie a inputurilor şi mai bune de vânzare a producţiei în comun, dar şi pentru că aceste forme asociative şi-au dovedit eficienţa economică. Cu toate acestea, încă există o reticenţă în ceea ce priveşte asocierea, din cauza reminiscenţelor din perioada CAP-urilor din comunism.

 Cooperativa în cifre

♦ 18 producători de legume din Giurgiu reuneşte cooperativa Agrostar

♦ 1 mil. euro cifră de afaceri în ultimul an

♦ 190 de cooperative agricole au fost înfiinţate în 2019

Cu ce probleme se confruntă:

♦ Volatilitatea preţurilor produselor

♦ Lipsa de asociere duce la lipsa forţei de negociere cu retailerul.

♦ Lipsa politicilor şi a viziunii legate de asociere.

Grafic ZF: Evoluţia veniturilor companiei Cargill Agricultura (2014-2019)

69

Grafic ZF: Top 10 traderi de cereale după cifra de afaceri obţinută în 2019

Antreprenori locali. Cel mai profitabil an: Cerealcom Dolj, afacere deţinută de Mihai Anghel, şi-a mărit de trei ori profitul în 2019, până la 19 mil. lei Florentina Niţu 14.09.2020,

Mihai Anghel

Cerealcom Dolj, una dintre cele mai mari ferme producătoare de cereale şi oleaginoase din România, deţinută de antreprenorul român Mihai Anghel, şi-a mărit de trei ori profitul în 2019, până la 19 milioane de lei (3,9 mil. euro), având o cifră de afaceri de 679 milioane de lei (142 mil.euro), la nivelul anului precedent, potrivit calculelor ZF pe baza datelor Confidas, platformă de analiză financiară a companiilor.

Grupul din Dolj, care lucrează circa 25.000 de hectare de teren agricol şi tranzacţionează aproximativ 1 milion de tone de cereale pe an, atât din producţia proprie, cât şi de la alţi fermieri, a mai angajat 31 de persoane anul trecut, ajungând la 350 de salariaţi, aproape de numărul din 2008, când erau 355 de salariaţi.

70

Potrivit datelor publice, cel mai profitabil an pentru companie a fost 2019, dar cel mai bun an ca venituri a fost 2016, atunci când firma a înregistrat o cifră de afaceri de 883 de milioane de lei (peste 190 mil. euro), conform datelor publice. Mihai Anghel spunea la începutul verii că  fermierii au nevoie de o legislaţie clară şi de o infrastructură solidă pentru a se dezvolta.

În 2019, producţia României de cereale a fost de 29,5 milioane de tone, iar printre afacerile importante cu capital românesc care tranzacţionează cereale se află Cerealcom Dolj şi Cereal Colect Distribution.

Crescătorii de animale au făcut protest în fața Prefecturii care i-a lăsat fără pășune! Ramona Dascălu - 13 septembrie 2020

Fermieri lăsați fără pășune din cauza luptelor politice! Crescătorii de animale din comuna Izvoarele, județul Giurgiu, sunt lăsați fără pășune tocmai de prefectură, asta după ce instituția a atacat o hotărâre de Consiliu Local care stabiliea ca închirierea pășunii să se facă prin atribuire directă de către fermierii care au depus cereri. Nemulțumiți de situație, crescătorii au pichetat Prefectura Giurgiu.

În 23 iulie, printr-o hotărâre a Consiliului local Izvoarele s-a aprobat regulamentul privind organizarea pășunatului și exploatarea pășunilor aflate în proprietatea privată a comunei Izvoarele. Astfel, s-a stabilit de către consilierii locali ca închirierea să se facă prin atribuire directă a suprafețelor de pășune disponibile de către solicitanții care au depus cereri, proporțional cu efectivele de animale deținute de asociație/exploatație, având animale înscrise în Registrul Național al Exploatațiilor. De asemenea, s-a aprobat închirierea prin licitație publică a suprafețelor de pășune rămase disponibile după încheierea procedurii de atribuire directă.

La mai mult de o lună de zile de la adoptarea acestei hotărâri, Instituția Prefectului a atacat în contencios administrativ hotărârea, solicitând anularea acesteia, precum și a efectelor pe care le-a produs, scrie opiniagiurgiu.ro.

Joi, pe 10 septembrie a avut loc o întâlnire a prefectei Aneta Matei, care face parte din ALDE, cu Silviu Cazacu, primar în funcție din partea PSD, și un

71

consilier local. După întâlnire, mai mulți crescători de animale din comuna Izvoarele au pichetat Prefectura Giurgiu, declarând că nu îi interesează lupta politică și candidații, ci soarta lor și a animalelor.

Crescătorii susțin că nu mai au unde să pășuneze animalele și că, în ultimă instanță, vor recurge la gesturi extreme, adică vor veni cu animalele în fața prefecturii și le vor lăsa libere, pentru că, spun ei, oricum le mor animalele de foame.

72

73

TURME ÎNTREGI DE OI SE DUC LA TĂIAT! SE VÂND FERMELE DE OVINE, OIERII SUNT TOT MAI PUȚINI! Agroinfo: 14 septembrie 2020 -

VOCEA OIERILOR ROMÂNI. Fermele de ovine se vând. Turmele de oi sunt duse la tăiat. Oile mai rămân doar în calculatoarele șmecherilor. Ajutoarele sunt pentru băieții deștepți, nu pentru noi, cei mulți, spun crescătorii de ovine în mesajele transmise către AGROINFO.

Realitatea dură din fermele de creștere a ovinelor nu corespunde planurilor mărețe concepute în birourile din capitală. Oierii ne spun că sunt tot mai puțini cei care vor să se mai ocupe de creșterea oilor în România. Sunt vândute fermele de ovine, turmele întregi de oi sunt duse la tăiere. Ajutoarele pentru sectorul de creștere a ovinelor ar ajunge mereu în aceleași buzunare. Oierii sunt dezamăgiți de deciziile luate de Ministerul Agriculturii. Sprijinul cuplat, subvenția europeană cu cel mai mare cuantum pe cap de ovină, nu ajunge decât la un procent mic de crescători, ajutorul național tranzitoriu se acordă în sistem regresiv, scade în fiecare an, ajutorul de criză este, deocamdată, pe hârtie, ajutorul de minimis la lână a fost anulat, iar pentru sprijinul financiar pentru construirea unui abator, în valoare de 300.000 de euro/beneficiar, ar trebui să aibă în cont, calculează ei, cam 100.000 de euro.

Oile se duc turme întregi la tăiat, la primăvară aș vrea să fie un recensământ să vedem cu ce am rămas, ne-a scris oierul Alexandru Csokasi din județul Bihor.

Dacă suntem sănătoși la primăvară, să vedem câte animale o să mai rămână în realitate, nu în calculatoarele șmecherilor, să se facă un control aspru, să se știe realitatea, adevărată, din teren, nu din acte. La care abatoare să se mai ducă materia primă din export, la ce să le construim?! Astea trebuiau acum 10-15 ani, nu să ne milogim de samsari și ei, miliardari, iar noi, boschetari, ne-a scris și Maria Lazăr.

În zona comunei Rapolt de lângă mine s-au lichidat, vândut, 3 exploatații de câte 300 de oi. Tot mai puțini oieri și discrepanța munte-câmpie este nelegală. Toți merităm aceleași fonduri și programe, toți plătim taxe la același stat. Nu sunt bani, nu se vrea, încercările timide distrug încet și sigur agricultura românească și în special zootehnia, spune crescătoarea de animale Ileana Voina din județul Hunedoara.

Să zicem că la un crescător de ovine i se aprobă proiectul (pentru construirea unui abator în zona montană, submăsura 4.2 n.r.), totul e bine, a doua zi, după ce deschide, la poarta lui o să fie o coloană oficială de mașini, ANAF,

74

Mediu, ISU, etc. și omul nici măcar o zi nu a făcut profit, avertizează un alt crescător de animale, Valentin Constantin.

Legi făcute de oameni de la oraș care probabil cred că oaia are două picioare, este supărat fermierul Dorin Dragoman.

Micul crescător de animale și bătaia de joc septembrie 14, 2020 agrimanet

Micul crescator de vaci nu este important pentru nimeni. Masura 21 este momentan pe hartie si nu raspunde la intrebarile ce fac si cand, asa zisii parteneri comerciali nu cauta decat sa-si bata joc, prin preturile oferite, de produsul muncii lor, fie ca este lapte sau animal spre abatorizare…

Mircea Grigoriu, din Leordeni – Arges, mic crescator, a cautat sa afle un raspuns de la europarlamentarul Daniel Buda.

“Știu că nu răspundeți, dar scriu ceva în temă să înțeleagă și alții cum s-a distrus micul producător.

Am un tăuraș 250 kg. Vreau să-l vând la abator. Cum fac?

Trebuie transportat cu o mașină specială. Aia costă mult, foarte mult.

Ajung cu el acolo, patronu’ zice că e de calitatea a ll-a, sau a lll -a bașca scăzământ.

Pielea zice că n-are ce face cu ea, că nu e nici o tăbăcărie în toată România.

Când întind mâna după bani, îmi spune că peste trei luni.

Subvenție nu că nu am de la trei în sus.

75

Subvenție pe pământul pe care am pus lucernă nu, că deși e al meu, nu e cadastrat și intabulat, iar asta costă cât pământul propriu-zis aproape.

Ce face micul producător, țăranul român ?

Da ‘, e bine unde sunteți.

Nu vă pasă că prin politica agrară de sprijinire a marilor latifundiari și producători agricoli ați distrus o țară, un popor!”

Europarlamentarul Daniel Buda nu raspunde, insa intervine doamna Carmen Avram:

“Bună seara! Sunt coordonator din partea S&D al comisiei de anchetă pentru transportul de animale în timpul transportului.

Comisia de ancheta abia s-a înființat și și-a ales coordonatorii în urmă cu câteva zile. Prin urmare, până azi, nu a avut loc nicio ședință pe aceasta temă și încă nu pot răspunde, punctual, la întrebări. Ce vă pot spune însă e că misiunea mea în cadrul acestei comisii va fi să păstrez echilibrul între pozițiile extreme care, cu siguranță, vor apărea. Mai precis, va trebui să mă asigur că vina neregulilor care s-au constatat peste ani nu e aruncată pe umerii crescătorului de animale și, mai ales, că el va putea continua să-și exporte animalele, ca și până acum. Cu deosebirea că vor trebui să intervină niște schimbări în modul în care se face acest export, pentru ca Europa ne-a pus la zid și ne consideră oaia neagră a UE în privința nerespectării legislației europene. Sper că, în acest an, să putem identifica punctele slabe și să găsim o soluție. De aceea, e foarte important că România are doi coordonatori în această comisie și că acești coordonatori – dl Buda și cu mine – colaborează foarte bine.

Mi-ar folosi și chiar fac apel la toți cei care pot contribui cu orice informație legată de problemele pe care le întâmpină crescătorii noștri de animale, și aștept mesajele lor pe adresa de email sau telefonic, la datele de contact care pot fi găsite pe pagina mea https://carmenavram.ro/contact. În următoarele zile voi și începe consultările cu crescătorii români, dar aștept cu interes asociațiile de mici crescători de animale, pentru că acolo problemele sunt mult mai puțin cunoscute.”

Unde dai si unde crapa…

76

Oierii isi spun problemele: de la pasune la lana, ce-i nemultumeste?12 septembrie 2020

Ce-i nemultumeste pe oierii romani? Totul! Ca legile date mai mult impotriva lor, decat pentru ei, le fac vietile grele, stiti deja. De la supararile legate de pasune pana la cele legate de lana, lumea oierilor nostri parca nu se linisteste niciodata.

Prima problema e cu pasunea a afirmat fermierul Emil Ratiu din judetul Bihor. Contractele sunt stabilite doar pe un an si nu pot fi prelungite automat. „Asociatia ne da pasunea numai pe un an de zile. Si cele care ne da, dupa un an vor sa ne mute dintr-o parte in alta cu boscheti. Si aici nu sunt de acord cu asa ceva”, a declarat crescatorul de ovine Emil Ratiu pentru Agro TV.

Mai multe detalii despre problemele oierilor, aflati in materialul Agro TV de mai jos. Click pe video:

https://youtu.be/NQzdgwLyfXU Realizator: Ovidiu Ghinea

Tot mai multi tineri pleaca din tara, dar exista si exceptii. Exemplul unei fermiere specializata in zootehnie 13 septembrie Intr-o perioada in care tot mai multi tineri pleaca din tara, iar cei care raman au prea putina aplecare catre agricultura, exista si cateva exceptii. De exemplu, o tanara care a ales sa se specializeze in zootehnie. Si aceasta nu este totul – o face la nivel de performanta, iar banii europeni accesati au fost esentiali pt afacerea inceputa.  Experienta ei ne-o imptaseste corespondenta Agro TV Arges Elena Picu. Click pe video:

https://youtu.be/1je715W_11U Corespondent Agro TV Arges: Elena Picu

77

Fermierii au trecut la cosit porumbul 13 septembrie 2020 Din ghinion in ghinion o tin buna parte din fermierii romani. Dupa ce au intors mare parte a culturilor de toamna, afectate de seceta, se pare ca nici cele de primavara nu au avut alta soarta.

In zona Moldovei, Laurentiu Baciu, fermier cu state vechi a ales sa treaca la cosit porumbul pentru a elibera solele. El spune ca seceta a afectat in proportie de 100% aceasta cultura.   Mai multe detalii aflati in materialul Agro TV de mai jos. Click pe video:

https://youtu.be/Mrx7ptRw9nE Reporter: Marius Milea

FĂRĂ SAMSARI! PREȚ CORECT LA LAPTE ȘI CARNE pentru CRESCĂTORUL ROMÂN DE ANIMALE! Agroinfo 14 septembrie 2020

CRESCĂTORII MERITĂ UN PREȚ CORECT! Crescătorii români de animale sunt nevoiți adesea să-și vândă produsele din ferme la prețuri sub cele de producție, litrul de lapte de vacă sub un leu, kilogramul de carne de miel în viu, sub 10 lei, etc. Crescătorii români depind de procesatori și, când vorbim de vânzarea animalelor vii, de samsari. Ei sunt cei care fixează prețurile. Care ar fi soluția, în opinia ministrului agriculturii Adrian Oros, pentru a scăpa de samsari și pentru a nu mai fi la mâna procesatorilor?

Micii crescători de animale sunt cei mai vulnerabili. Ei nu reușesc să-și vândă produsele la un preț corect care să-i ajute să se dezvolte. Este de notorietate că laptele de vacă, de exemplu, se vinde la un preț derizoriu la poarta fermei, sub un leu litrul, dar pe raft, la consumator ajunge la 5 lei pe litru sau peste această sumă. În aceeași ordine de idei, de multe ori, din disperare, pentru că nu au bani cu care să-și întrețină animalele, crescătorii vând animalele vii la prețuri mici samsarilor.

Ministrul agriculturii susține că-n alte țări ale Uniunii Europene, crescătorii de animale, micii crescători au găsit soluția pentru a obține un preț corect, pentru a evita samsarii și pentru a nu mai fi la mâna procesatorilor. Sunt asociați în grupuri și au propriile abatoare și fabrici. Când se va ajunge așa și la noi? Greu de spus.

78

În 2018, era pestă porcină africană și știu că la cererea samsarilor, pentru că ei făceau lucrul ăsta, să dea drumul la târguri, în plină pestă, și se căutau coduri CAEN pentru mijlocitorii de animale, adică pentru samsari. Domle, trebuie să fie relația directă între crescător și abator. Pe vremuri, abatoarele aveau mașini dezinfectate, mașini autorizate, se deplasau la crescător, luau animalul sau, dacă abatorul este al unui grup de fermieri, ceea ce va fi viitorul.

Peste tot în Uniunea Europeană, fermierii mici au, în grup, propriile fabrici de procesare, când discutăm de carne sau de lapte, și atunci niciun procesator nu poate să vină să facă presiune pe prețul cărnii sau al laptelui la fermieri, la crescători, a declarat duminică, 13 septembrie 2020, ministrul agriculturii, Adrian Oros, în județul Neamț.

S-AU SINUCIS VACILE?! DSVSA nu a putut stabili cauza morții pentru bovinele moarte lângă pășune! Ramona Dascălu - 11 septembrie 2020

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință. Cauza morții celor opt vaci care au fost găsite moarte în luna iulie la Cheile Râșnoavei nu a putut fi stabilită de inspectorii Directiei Sanitar-Veterinare Brașov nici acum, la două luni și jumătate de la incident! Agrointeligența – AGROINTEL.RO scria la finalul lunii iulie de cazul acestor bovine, care ar fi murit după ce au băut apă din câteva bălți formate în apropierea unei societăţi comerciale. Inițial, reprezentanții Gărzii de Mediu Braşov, sosiți la fața locului, au luat în calcul o posibilă poluare accidentală, care s-ar fi produs la ieşirea din localitatea Râşnov, pe sensul de mers spre Predeal, suspiciunea planând asupra unei societăţi comerciale, din zonă, autorizată să gestioneze deşeuri industriale periculoase.

Acum, la două luni și jumătate de la incident, situația pare mai incertă decât atunci și asta pentru că DSVSA Brașov nu a fost în stare să facă lumină în acest caz.

79

Tot ce se știe după două luni de analize și teste, timp în care au fost ridicate probe și din pârâul care mărginește pășunea, este că cele opt vaci nu au fost otrăvite, așa cum s-a crezut inițial, dar nici o altă cauză a morții nu a fost depistată de veterinari, scrie brasovstiri.ro.

Potrivit unui răspuns formulat de conducerea DSVSA Brașov, la insistențele Asociației pentru Siguranță Urbană și Mediere pentru elucidarea misterului, vacile care au murit erau sănătoase tun și nu au consumat vreo substanță chimică/toxică. Totodată, apa din pârâul de la marginea pășunii se prezintă în parametrii care ar recomanda-o pentru îmbuteliere și consum.

Sămânța de grâu SCDA Lovrin pornește de la 1,8 lei/kg la soiul ALEX și 2 lei/kg la soiul CIPRIAN! Ramona Dascălu - 14 septembrie 2020

Sămânță de grâu din soiuri românești produse la SCDA Lovrin, în județul Timiș! Marinel Horablaga, director al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin a declarat în cadrul celei de-a doua ediții a evenimentului Ziua Porumbului și Florii-Soarelui, desfășurat în județul Timiș, că stațiunea oferă fermierilor spre achiziționare, în această campanie de toamnă, 1.000 de tone de sămânță de grâu.

Potrivit directorului SCDA Lovrin, Marinel Horablaga, fermierii pot cumpăra sămânță de grâu din cele trei soiuri create chiar de stațiune, și anume: Alex, Ciprian și Dacic, soiuri care anul acesta au câștigat pariul cu seceta. Sămânța de grâu poate fi achiziționată atât de la distribuitori, cât și direct de la sediul SCDA Lovrin.

”Vreau să îi asigur pe fermieri că avem toamna aceasta, disponibilă pe piață, aproximativ 1.000 de tone de sămânță de grâu din cele trei soiuri ale noastre, Alex, Ciprian și noul soi – Dacic, sămânță care va fi disponibilă fie prin distribuitori fie direct prin achiziția de la sediul nostru, soiuri care au câștigat pariul cu seceta, anul acesta, soiuri care ne-au dat satisfacție și soiuri care nu ne-au lăsat atunci când ne-a fost greu”, a spus Marinel Horablaga, director al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin.

Sămânța de grâu pe care Stațiunea Lovrin o oferă spre comercializare fermierilor se pretează la a fi însămânțată și în sudul și estul României, și nu doar în partea de vest a țării. ”Sămânța pe care o punem la dispoziție cu

80

siguranță, va da satisfacție și în sudul și estul României, și spun lucrul ăsta nu pentru a face reclamă ci mă bazez pe faptul că soiurile noastre atunci când au fost omologate au fost testate și acolo și au dat rezultate la fel de bune ca și în vestul sau în nordul țării, așa că aceste soiuri vor fi la fel de competitive atât semănate în Câmpia de Vest, cât și semănate în Câmpia Română sau în Bărăgan”, a dezvăluit directorul SCDA Lovrin. În ceea ce privește prețul la sămânța de grâu, SCDA Lovrin vine cu prețuri mult mai mici comparativ cu cele existente în piață la această oră. ”Ca preț, suntem, zic eu, competitivi, doar un pic a crescut prețul anul trecut, dar este undeva la jumătate comparativ cu prețul la care se vinde, în medie, pe piață sămânța de grâu la momentul acesta”, susține Marinel Horablaga, director al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă.

Prețuri pentru sămânța românească Prețul pentru sămânța de grâu produsă la SCDA Lovrin pornește de la 1,8 lei/kg pentru sămânța C1, tratată cu fungicid, din soiul Alex și 2 lei/kg la sămânța C1, tratată cu fungicid, din soiul Ciprian.

O cerere mare în acest an este pentru noul soi de grâu Dacic, la care prețul, la categoria biologică Bază este de 4 lei/kg fără TVA pentru sămânța tratată cu fungicid (SPONSOR 6FS), și de 4,5 lei/kg fără TVA la sămânța ce vine tratată cu insectofungicid.

De precizat că toată sămânța comercializată de SCDA Lovrin vine însoțită de certificate oficiale de calitate eliberate de ITCSMS Timiș.

81

La unitățile înregistrate în scopuri de TVA, se aplică taxare inversă, adică se achită prețul fără TV, conform OUG 16/2013.

Discounturi pentru fermieri Fermierii care cumpără sămânță de grâu de la SCDA Lovrin beneficiază de următoarele discounturi:

10% la achiziția a peste 50 de tone de sămânță, achitată integral

15% la achiziția a peste 75 de tone de sămânță, achitată integral

25% la achiziția a peste 100 de tone de sămânță, achitată integral

Pentru detalii suplimentare sau pentru a comanda sămânța de grâu produsă la SCDA Lovrin, sunați la 0727.882.407 (persoană de contact ing. Monica Micluța). Comenzile se pot face și la adresa de e-mail: scdal@yahoo.com

Mai putin porumb si in Olt, in acest an Agrostandard | 13 September, 2020

Mai putin porumb in Olt, in acest an, si de calitate mai slaba! Fermierii se plâng ca productiile obtinute sunt la jumatate, fata de anul trecut, iar pentru a-si recupera o parte din paguba au inceput sa depuna cereri pentru a primi sprijin din partea statului. Anul acesta, specialistii din Agricultura estimeaza ca productia de porumb obtinuta la nivelul judetului se situeaza la jumatatea celei de anul trecut. Daca la micii producatori vorbim de o productie medie de maximum 2.000 kilograme de boabe la hectar, la asociatiile agricole, datorita tehnologiilor aplicate, recolta inregistrata a fost dubla, potrivit Olttv.

... citeste si partea a doua ...

82