Campul lexical semantic al numelor de familie

Alina-Mihaela Bursuc, teza de doctorat, Eugen Munteanu, Iasi, 2009.

Gunther Ipsen: gruparea cuvintelor pe domenii/categorii de sens

p. 3 Jost Trier, Leo Weisgerber, Gunther Ipsen, raportarea teoretica la ideile

lui Humboldt = baza pt teoria campului lexical in cadrul unei semantici

diacronice structurale, numita se lexematica, propusa de Coseriu (1964).

Alte studii in domeniu: a gandi - Doina Negomireanu

frumos - Livia Vasiluta

Analize de pana la acel moment: incomplete, si care st. doar un (sub)ansamblu

al sferei numelor de familie.

p. 4 In reallizarea studiului: incadrarea pozitiilor noastre in cadrul teoriilor

germane si asumarea conceptiei semantice a lui Coseriu

trecerea in revista > teorii germ.- teoria campului

de cuvinte a lui Jost Trier & teoria c. lgv. a lui Leo Weisgerber, conceptiile

campurilor de semnificatie ale lui Gunther Ipsen, Walter Porzig (campurile

elementare de semnificatie) si Andre Jolles

criticile aduse de Wartburg si Karl Reuning

conceptiei lui Jost T.

Sunt dezvoltate urm. aspecte: referentul (structurile de rudenie romanesti si

constiinat genealogica la romani)

Cap. I istoricul termenului (camp)

p. 6: 1876 lgv. suedez Tegner folos. term. s. falt, echiv germ Feld, si

desemneaza prin acesta un camp corespunzator unui continut de cosntiinta,

construit si str. cu aj vocabularului unei lb., fiecare lb structurandu-l in felul sau.

p. 7: 1924 Feld germ. G. Ipsen. Ac formuleaza si o prima teorie a campului de

semnificatie. Trier a prel. term de la Ipsen. Originalit. lui Trier: 1931 util. term.

de camp de cuv., fata de camp de semnificatie a lui Ipsen.

Term. fol. de A. B.: camp lgv.

Wartburg cons. ca conceptul de camp se intrebuinteaza exagerat deoarece ex.

domenii care nu se lasa atat de exact determinate. Coseriu vb si el depsre partea

nestructurabila a lexicului.

Andre Jolles sustine ca exista un germene al conceptului (camp) in gram. gr. a

lui Dionysos Thrax, veche de 2000 de ani, constand in relatiile semantice intre

diferite perechi de cuv.

p. 8: formularea p-zisa a teorie c., impreuna cu utiliz. term., s-a produs odata cu

Trier, dar teoria sa nu a produs o revolutie in semantica; el nu introdus nici

termenul si nici conceptul; el doar a adunat idei si a creat o scoala.

Teoria lui Leo W. completeaza conceptia maestrului Jost T., astfel incat se poate

vb. despre o sg. teorie a campului lgv.: Trier-Weisgerber. Ac. este abordata,

dezvoltata si aprofundata de Coseriu in directie structurala.

Cercetarea campului intampina dificultati din cauza lispsei de unitate a

definitiilor si a metodelor, precum si din cauza diferentei de reflectii lgv. si

opinii privind importanta si dependenta problemelor descriptive, istorice,

comparative (citat Reuning). Sg. punct comun: acordul unanim in privinta

naturii campului, un camp nefiind niciodata identificat cu o grupa etimologica.

p. 9: Teorii ale campului in lgv. germana (structurat: prezentarea conceptiei

(Trier) (camp de cuvinte), critica conceptie (Wartburg), camp lgv. (Leo. W.),

camp de semnificatie (Gunther Ipsen), camp elementar de semnificatie (Walter

Porzig), critica conceptiei acestuia, camp de semnificatie (Andre Jolles), critica

conceptiei).

Campul lex. in conceptia lui Coseriu:

p. 26: Coseriu precizeaza 3 dintre cauzele pentru care lexicografia traditionala

nu a fost structurala:

- identificarea semnificatului lexical cu realitatea extralgv. (Weisgerber)

- relatia dintre planul expresiei si planul continutului considerata drept obiect de

studiu al lexicologiei

- asumarea caracterului diferit al lexicului fata de gramatica (Pour une

semantique diachronique structurale, in Travaux de linguistique et de

litterature, Strasbourg, 64, 230-245). In lexicologia traditionala era identificat

continutul lgv. cu realit. extralgv. dat. cercet. vocabul. dupa criteriul lucrurilor

desemnate. Lexicul este domeniul cel mai putin structurat al limbii (ac. loc).

p. 27-28: Campul lex., str. paradigmatica

Str. lexicale sunt clasificate in str. paradigmatice (caracterizate prin relatii in

absentia) si structuri sintagmatice (rel. in praesentia). Prima categ. este alcat. din

str. paradig. primare, caracterizate prin autonomia notiunii, respectiv str. sec., a

caror notiune este dependenta de o alta notiune. Campul si clasa reprez. str.

paradigm. primare iar dezv., modif., compozitia fac parte din str. paradigmatice

sec. Campul este paradigma care rezulta din impartirea unei zone continui de

semnificat lexical intre mai multe lexeme, prin opozitii directe imediate.

(Coseriu, Prelegeri si conferinte '92-'93, Iasi, '94). Str. sinagmatice sunt reprez.

de solodaritatile date in limba, combinatii determinate de afinitate, selectie si

implicatie. C. l. este o str. paradigmatica primara asadar, cu precizarea ca in

practica pot apartine camplui si str. secundare. Studiul unui camp lex. este

conditionat de trecrea prin filtrul a 7 distinctii preliminare:

- realitate - limba, metalimbaj - limbaj primar, sincronie - diacronie, discurs

repetat - tehnica vorbirii, arhitectura limbii (lb. istorica) - str. lb. (lb.

functionala), tip, vorbire - sistem, norma,, desemnare, sens - semnificatie.

p. 32: Criteriile folosite de Coseriu in teoria campurilor lexicale

- criteriul dimensiunilor supraordonat criteriului opozitiilor

- tipul de raport cu realitatea lgv. pe care o organizeaza (sensul ontic al

opozitiilor)

- tipul de raport intre semnificati si expresia lor, nr. dimensiunilor, modul de

combinare a dimensiunilor in interiorul unui camp.

p. 32-33: Exista 3 perspective de clasificare:

-dupa: configuratie, dupa sensul obiectiv si dupa expresia lor. Ex. c. unidim. si

plurid. C. unidim. pot fi clasif. in antonimice, graduale si seriale. C. antonimice

se car. prin opoz. privative (x-non x), ceea ce face ca aceste campuri sa fie

bipolare. In cazul in care contin opozitii graduale, termenul primar fct. ca

arhilexem, iar ac. c. pot deveni pluridim. C. seriale contin opozitii multilat. iar

term. au ac. statut semantic. Ac. campuri seriale cunosc 2 subtipuri: ordinale

(inchise) si non-ordinale (deschise).

Gradul de complexitate al c. creste odata cu nr. dimensiunilor.

C. pluridim. sunt de 2 tipuri: bidimens. si multidim. (C. Vers..., in Chaiers de

lexicologie, XXVII, '75, 30-51.)

Cap. II, Studiul semnificatiei (continutul cuv. si cont. lb.)

Cap. III Studiul vocabularului rudeniei

Cap. IV Inventarul numelor de rudenie

Cap. v Analiza semica (stadiul actual, analiza comparativa)

Cap. VI Analiza contextuala

Concluzii