calitatea apei, a sanitaţiei şi a practicilor de igienă în şcolile din ...

RAPORT SUMAR

CALITATEA APEI, A SANITAŢIEI ŞI A PRACTICILOR DE IGIENĂ ÎN ŞCOLILE DIN MOLDOVA

Guvernul Republicii Moldova

2


CUPRINS

CUPRINS ...................................................................................................................................... 2

I. INTRODUCERE ......................................................................................................................... 3

1.1. Scopul studiului ...................................................................................................................... 3

1.2. Obiectivele studiului ................................................................................................................ 3

II. MATERIALE ȘI METODE .......................................................................................................... 4

III. EVALUAREA CONDIȚIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ POTABILĂ ÎN ȘCOLI ...................... 5

IV. EVALUAREA PARAMETRILOR DE CALITATE A APEI POTABILE DIN INSTITUȚIILE PREUNIVERSITARE ȘI A GRADULUI DE EXPUNERE A ELEVILOR LA RISCURI PENTRU SĂNĂTATE .................................................................................................................................... 7

V. ACCESUL ELEVILOR LA CONDIȚII IGIENICE ÎN ȘCOLI ......................................................... 15

VI. APLICAREA PRACTICILOR IGIENICE DE CĂTRE ELEVI ...................................................... 19

CONCLUZII ................................................................................................................................... 22

RECOMANDĂRI ............................................................................................................................ 24

Anexa 1. Lista celor mai defavorizate instituţii preuniversitare după nivelul de calitate a apei potabile, după starea sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă şi de sanitaţie de care dispun ......................................................................................................... 26

Autori: Un grup de specialişti din partea Centrului Naţional de Sănătate Publică, coordonat de Ion Şalaru, Prim Vicedirector

Au contribuit: Ghenadie Ţurcanu, coordonator program politici în sănătate, centrul PASSvetlana Stefaneţ, coordonator program acces echitabil la servicii de calitate, UNICEFLiudmila Lefter, coordonator educaţie, UNICEF

3


I. INTRODUCERE

Republica Moldova, asemeni altor state membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în Regiunea Europeană, şi-a asumat angajamentul să prevină şi să reducă în mod semnificativ morbiditatea şi mortalitatea prin boli gastrointestinale şi alte tulburări de sănătate, prin asigurarea unor măsuri adecvate de îmbunătăţire a accesului tuturor copi-ilor, atât la apă potabilă sigură şi la preţuri accesibile, cât şi la condiţii igienice adecvate1.

Cu toate că Moldova, până în prezent, nu a elaborat acţiuni specifice orientate spre asigurarea accesului integral al copiilor la apă sigură şi sanogenă, Guvernul a apro-bat documente de politici2 direcţionate spre ameliorarea accesului întregii populaţii la reţele de apeduct şi canalizare mai bune, precum şi spre asigurarea controlului calităţii apei potabile. Acestea au contribuit, într-o oarecare măsură, la remedierea sistemelor de distribuţie a apei potabile în instituţiile preuniversitare. O bună parte a zilei copiii se află în instituţiile şcolare, de aceea calitatea apei potabile şi condiţiile igienice din aceste localuri se implică efectiv în formarea stării de sănătate a copiilor.

În scopul evaluării situaţiei privind accesul elevilor din şcoli la apa destinată consu-mului uman şi la condiţii igienice îmbunătăţite, UNICEF a sprijinit Ministerul Sănă-tăţii, Ministerul Educaţiei şi Centrul Naţional de Sănătate Publică în realizarea unui studiu avizat privind calitatea apei potabile şi condiţiile igienice din instituţiile preuni-versitare în Republica Moldova.

Prezenta comunicare face o trecere în revistă a rezultatelor evaluării analitice asupra calităţii apei potabile şi a condiţiilor igienice din instituţiile preuniversitare, asupra modalităţilor de alimentare cu apă potabilă în şcoli, precum şi a practicilor igienice aplicate de către elevi.

Scopul studiului:Evaluarea accesului elevilor la surse de apă potabilă şi la condiţii igienice în institu-ţiile preuniversitare din Republica Moldova.

Obiectivele studiului:

♦ Evaluarea condiţiilor de alimentare cu apă potabilă în şcoli.♦ Cercetarea calităţii apei potabile din şcoli şi evaluarea gradului de expunere a elevilor la riscuri pentru sănătate3.♦ Estimarea accesului elevilor la condiţii igienice adecvate în şcoli.♦ Evaluarea practicilor igienice aplicate de către elevi.♦ Identificarea soluţiilor pentru îmbunătăţirea accesului tuturor copiilor la apă salubră şi la condiţii adecvate de igienă în instituţiile preuniversitare.

1 ConferinţaaIV-aInterministerialăEuropeanăpentruSănătateşiMediu„PlanuldeacţiunepentrumediuşisănătateacopiilorînEuropa”,Budapesta,Ungaria,23-25iunie2004.2 HotărâreaGuvernuluinr.487din19.06.2001privindaprobareaPlanuluinaţionaldeacţiunepentrusănătateînrelaţiecumediul;HotărâreaGuvernuluinr.662din13.06.2007pentruaprobareaStrategieiprivindaprovizionareacuapăşicanalizarealocalităţilordinRepublicaMoldovaşiHotărâreaGuvernuluinr.934din15august2007cuprivirelainstituireasistemuluiinformaţionalautomatizat„Registruldestatalapelorminerale,naturale,potabileşibăuturilornealcooliceîmbuteliate”3 Riscpentrusănătate-probabilitateaexpuneriilaunpericolcauzatdefactorinaturali,tehnogeni,biologicişisocialişiconsecinţeleacesteia,exprimatprinefectnocivasuprasănătăţiişigravitateaacestuiefect(art.2dinLegeanr.10din03.02.2009privindsupraveghe-readestatasănătăţiipublice)

4


II. MATERIALE ŞI METODE

Studiul s-a desfăşurat în toate instituţiile preuniversitare (1526 de şcoli, gimnazii şi licee4), inclusiv rezidenţiale din Republica Moldova5.

În cadrul Studiului au fost prelevate probe de apă, evaluate sistemele de alimentare cu apă, cele de sanitaţie în fiecare instituţie preuniversitară şi efectuată chestiona-rea elevilor din 82 instituţii şcolare privind aplicarea practicilor igienice. Lotul de elevi investigat (4817 elevi, dintre care 57,3% fete şi 42,7% băieţi) a fost unul reprezenta-tiv şi a cuprins toate teritoriile administrative ale republicii, din fiecare fiind examinat câte un liceu din sectorul urban şi rural.

Evaluarea condiţiilor de alimentare cu apă potabilă şi a celor igienice în şcoli a prevăzut următoarele compartimente: descrierea sistemului de alimentare cu apă potabilă în şcoală, prezentarea sistemului de sanitaţie în şcoală şi evaluarea riscului de contaminare a surselor de apă din care se alimentează şcoala.

Calitatea apei a fost cercetată în conformitate cu recomandările OMS6, care preve-de 10 parametri mai relevanţi pentru sănătatea copiilor, inclusiv 8 parametri chimici: Nitraţi, Nitriţi, Fluor, Bor, Arsen, Pesticide, Plumb, Cianuri şi doi microbiologici, ce condiţionează poluarea microbiană - Escherichia coli şi enterococi. Verificarea cali-tăţii apei potabile s-a efectuat în conformitate cu Normele sanitare privind calitatea apei potabile7. Gradul de expunere a elevilor la riscuri pentru sănătate ca urmare a consumului apei potabile în dependenţă de necorespunderea acesteia după pa-rametrii săi microbiologici şi chimici, s-a estimat de asemenea în conformitate cu instrucţiunile OMS8.

4 AnuarulStatisticalRepubliciiMoldova,2009,Chişinău2009,BiroulNaţionaldeStatistică5 DispoziţiaMinisteruluiSănătăţiinr.266/ddin24aprilie2009„CuprivirelaimplementareaStudiuluicalităţiiapeipotabileîninstitu-ţiileşcolare”6 GuidelinesforDrinking-waterQuality.ThirdEdition.Volume1.Recommendations.WHO.Geneva,20047 AprobateprinHotărâreaGuvernuluinr.934din15august2007cuprivirelainstituireasistemuluiinformaţionalautomatizat„Regis-truldestatalapelorminerale,naturale,potabileşibăuturilornealcooliceîmbuteliate”8 GuidelinesforDrinking-waterQuality.ThirdEdition.Volume1.Recommendations.WHO.Geneva,2004

5


III. EVALUAREA CONDIŢIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ POTABILĂ ÎN ŞCOLI

În Republica Moldova copiii din toate (100%) instituţiile preuniversitare au acces liber la apa furnizată pentru consum uman. Peste 2/3 din şcoli utilizează ca surse de alimentare cu apă potabilă apeductele, iar cca. 1/3 - fântânile9, izvoarele sau apa transportată cu cisterna (Figura 1.). Doar şcolile din spaţiul rural folosesc pentru scopuri potabile ape din fântâni, izvoare sau transportată cu rezervorul, deoarece cca. 1/3 din acestea nu dispun de apeduct.

Figura 1. Prezentarea după sectoarele urbane şi rurale a instituţiilor preuniversitare în dependenţă de modul de alimentare cu apă potabilă

În aproape jumătate din unităţile administrativ-teritoriale asigurarea şcolilor cu sis-teme de apeduct este de sub 60% (Tabelul 1.). Aceasta înseamnă că 4 elevi din 10 au acces doar la apa provenită din fântâni.

9 AvândînvederedefiniţiaONUprivindsurseledeapăîmbunătăţiteşipracticanegativăexistentăînRepublicaMoldovademenţi-nereafântânilor,câtşidensitateaconstrucţiilor,cunerespectareazonelordeprotecţiesanitarăafântânilor,acesteadinurmăpotficalificatecasurseneprotejate,permanentexistândrisculcontaminăriimicrobieneaapei.

RatadeinstituţiicesealimenteazăcuapătransportatăRatadeinstituţiicesealimenteazăcuapădinfântâniRatadeinstituţiicesealimenteazăcuapăapeduct

Urban

100%

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

Rural TotalRM

2,1 3,4

94,5

3,4 2,9

34,428

62,269,1

6


Tabelul 1. Prezentarea unităţilor administrative în funcţie de ponderea procentuală a şcolilor dotate cu apeducte

Asigurarea cu apeduct80-100% 60-80% 40-60% 20-40% 0-20%mun. Chişinăumun. Bălţir-nul Basarabeasca r-nul Anenii Noir-nul Cahulr-nul Călăraşir-nul Cimişlia r-nul Criulenir-nul DubăsariUTA Găgăuziar-nul Teleneştir-nul Orheir-nul Glodenir-nul Făleştir-nul Căuşeni

r-nul Drochiar-nul Ştefan Vodăr-nul Taracliar-nul Ocniţar-nul Floreştir-nul Ialoveni

r-nul Bricenir-nul Străşeni r-nul Sângereir-nul Sorocar-nul Râşcanir-nul Nisporenir-nul Hânceştir-nul Cantemir

r-nul Rezinar-nul Edineţr-nul Donduşenir-nul Leovar-nul Ungheni

r-nul Şoldăneşti

În fiecare a 5-a şcoală nu se respectă zona de protecţie sanitară10 pentru sursa de apă, iar 80% din acestea sunt amplasate în zone rurale. Cincizeci la sută din şcoli utilizează în scopuri potabile surse de apă neautorizate sanitar. În fiecare a 12-a şcoală apa se distribuie cu întreruperi de la 4 până la 24 ore în zi. În şcolile din loca-lităţile rurale apa se distribuie cu întreruperi şi mai mari. În instituţiile preuniversitare din Zona de Sud a ţării, suspendările în funcţionarea apeductului se întîmplă de 2,7 ori mai des decât în ansamblu pe republică şi de 6,3 ori mai frecvent decât în şcolile din Zona de Centru (Figura 2.), ceea ce presupune şi riscuri mai mari de poluare microbiană a apei potabile.

Figura 2. Prezentarea pe regiuni geografice a instituţiilor preuniversitare, unde apa este distribuită cu întreruperi

10 Termenulde“zonădeprotecţiesanitară”consemneazăterenuldinjurulsurseideapă,undeesteinterzisăoriceactivitatecarepuneapaîncontactcufactoriiexternişiastfelsefavorizeazăcontaminareaacesteia.

25

20

15

10

5

0

Nord Centru Sud TotalRM

6,3 8,4

3,6

22,5

7


IV. EVALUAREA PARAMETRILOR DE CALITATE A APEI POTABILE DIN INSTITUŢIILE PREUNIVERSITARE ŞI A GRADULUI DE EXPUNERE A ELEVILOR LA RISCURI PENTRU SĂNĂTATE Practic fiecare a 6-a probă de apă potabilă colectată din instituţiile preuniversitare nu corespunde normelor sanitare după parametrii chimici şi microbiologici (Tabelul 2.). Cea mai înaltă pondere de necorespundere normelor s-a înregistrat pentru Ni-traţi, fiecare a 3-a probă a fost neconformă, după care urmează poluarea microbia-nă, pentru care practic fiecare a 4-a probă nu a corespuns standardelor. Titrele de Fluor şi Bor au fost neconforme în fiecare a 8-a şi, respectiv, a 15-a probă de apă.

Tabelul 2. Structura parametrilor de laborator ce nu au corespuns standardelor de calitate a apei potabile din şcoli

Nr.d/o

Denumirea parametrului

Probe investigate Neconforme % neconformităţii

1. Poluare microbiană 1672 395 23,62. Nitraţi 1597 505 31,63. Nitriţi 1597 31 1,94. Fluor 1577 210 13,35. Bor 504 33 6,5Total 6947 1174 16,9 În şcolile ce se alimentează cu apă preponderent din fântâni se înregistrează de regulă (cu mici excepţii) cele mai ridicate nivele de neconformitate după parametri microbiologici (Figura 3.).

Figura 3. Proporţia poluării microbiene a fântânilor din care se alimentează instituţiile preuniversitare din diferite teritorii administrative

100%

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

poluaremicrobiană%pondereaceloralimentatedinfîntîni%

8


Necorespunderea probelor de apă potabilă după parametri microbiologici s-a înre-gistrat în 26% din şcolile a 3411 teritorii administrative, în care îşi fac studiile 17 la sută din efectivul total de elevi (Figura 4.). Astfel, practic fiecare al 6-lea elev din re-publică este expus riscului pentru sănătate prin îmbolnăvirea de boli diareice acute ca urmare a consumului de apă poluată cu microbi. Mai mult, apa contaminată cu microbi creşte probabilitatea declanşării izbucnirilor epidemice condiţionate de apă.

Figura 4. Rata elevilor expuşi riscului de contaminare microbiană, corelată cu ponderea probelor neconforme, pe unităţi administrativ-teritoriale

11 ConformLegiinr.764din27.12.2001privindorganizareaadministrativ-teritorialăaRepubliciiMoldova,înparteadreapăaNistruluiexistă32deraioane,2municipiişiUTAGagăuziacu3raioane

9


De consemnat că în anul 2009 în structura morbidităţii prin boli diareice acute, exa-minată pe grupe de vârstă, ponderea copiilor de 0-17 ani a fost de 75,6%, proporţia copiilor de vârsta 0-2 ani fiind de 69,5%12. Din acest motiv indicatorii menţionaţi nu pot fi utilizaţi pentru analiza impactului poluării microbiene a apei potabile din şcoli asupra sănătăţii elevilor.

Nu există date disponibile privind incidenţa şi prevalenţa copiilor de vârsta 7-17 ani pe grupe de boli în fiecare teritoriu administrativ, astfel că nu s-a putut estima impac-tul asupra stării de sănătate a elevilor în dependenţă de rezultatele evaluării calităţii apei în şcoli. Putem, însă, face referinţă la unele date la nivel naţional13 care arată o creştere a incidenţei bolilor infecţioase şi parazitare cu 33 la sută printre copiii de vârsta 15-17 ani, în anul 200714 faţă de anul 2004.

Mai mulţi copii (cca. 21 la sută din toţi elevii) sunt expuşi riscului pentru sănătate din cauza consumului apei poluate cu nitraţi. În 33 la sută din şcolile amplasate în toate teritoriile administrative, cu excepţia raionului Basarabeasca, verificarea probelor de apă a constatat poluarea acesteia cu nitraţi (Figura 5.). Astfel, practic fiecare al 5-lea elev din ţară se expune riscului de apariţie a methemoglobinemiei şi reţinerii în dezvoltarea fizică. Methemoglobinemia15 se caracterizează prin capacitatea redusă a sângelui de a transporta oxigenul din cauza nivelului diminuat de hemoglobină normală. Printre simptomele methemoglobinemiei sunt cianoza pielii („sindromul copilului albastru” – cianoză peribucală, a mâinilor şi picioarelor), oboseală, ameţeli, vomă şi diaree.

Poluarea apei cu nitraţi se înregistrează mai frecvent în şcolile ce se alimentează din fântâni, prin urmare elevii din aceste şcoli sunt expuşi unui risc mai sporit pentru sănătate.

Ca şi în situaţia poluării microbiene a apei potabile, din lipsa datelor despre sănăta-tea copiilor de vârsta 7-17 ani, prezentată pe grupe de boli şi pe teritorii administra-tiv, în cadrul acestui studiu nu s-au putut identifica eventualele corelaţii între probele de apă neconforme la nitraţi şi indicatorii de sănătate ai elevilor din aceste şcoli. În doar două unităţi administrativ-teritoriale (r-nele Ungheni, Rezina) s-a observat o corelaţie între ponderea înaltă a probelor de apă poluată cu nitraţi din şcoli şi pro-porţia, de 2-3 ori mai mare decât media pe republică, a elevilor depistaţi cu retard fizic în cadrul examenelor profilactice16.

12 CentrulNaţionaldeSănătatePublică„Stareasanitaro-igienicăşiepidemiologicăînRepublicaMoldova”,201013 OcrotireaSănătăţiiînRepublicaMoldova,BiroulNaţionaldeStatisticăalRepubliciiMoldova,Chişinău,200814 Celemairecentedatefăcutepublice15 Sursa:http://www.who.int/water_sanitation_health/diseases/methaemoglob/en/16 SănătateaPublicăînMoldova2009,CentrulNaţionaldeManagementînSănătate,Chişinău,2010

10


Figura 5. Ponderea elevilor expuşi la nitraţi, corelată cu ponderea probelor neconforme, pe unităţi administrativ-teritoriale

În cca. 17 la sută din şcolile a mai mult de 2/3 teritorii administrative, în care învaţă 13,5 la sută din totalul de elevi se constată necorespunderea probelor de apă după conţinutul de Fluor (Figura 6.). Astfel, fiecare al 7-lea elev din ţară este expus ris-cului de a dezvolta fluoroză, boală care afectează dinţii şi oasele. Este demonstrat că în cazul insuficienţei fluorului în organism se poate dezvolta caria dentară, iar pătrunderea în cantităţi excesive poate provoca fluoroza. Clinica fluorozei dentare este caracterizată prin colorarea şi apariţia petelor pe dinţi. Expunerea cronică la

11


niveluri excesive de fluor poate duce la fluoroza scheletului, printre simptomele prin-cipale ale căreia sunt rigiditatea şi durerile la nivelul articulaţiilor17.

Figura 6. Ponderea elevilor expuşi la excesul de fluor în apa potabilă corelată cu rata de probe neconforme atestată în diferite unităţi administrativ-teritoriale

Cele mai înalte concentraţii de fluor au fost depistate în şcolile din s.Pârliţa, Negureni şi Agronomovca, r-nul Ungheni – 16,5 mg/l; în s. Ustia şi Duşmani, r-nul Glodeni – 5,3mg/l, în s. Sipoteni, r-nul Călăraşi – 5,3 mg/l, în s. Baurci – 8,4mg/l şi la Tomai – 5,3 mg/l, UTA

17 SănătateaPublicăînMoldova2009,CentrulNaţionaldeManagementînSănătate,Chişinău,2010.

12


Găgăuzia, în s. Sărata Veche – 8,8 mg/l, în s. Risipeni şi la Gara Făleşti – 9-11 mg/l, r-nul Făleşti, ceea ce presupune interzicerea folosirii acestor surse în scopuri potabile. Conform examenelor efectuate în a.2004 la elevii de vârstă de 12-17 ani din or. Făleşti, Călăraşi şi Corneşti s-a constatat, că prevalenţa elevilor afectaţi de fluoroză dentară a constituit 80% în or. Făleşti, 55% în or. Călăraşi şi 40% în or. Corneşti. Fluoroza dentară poate fi considerată ca o „carte de vizită” a elevului din or. Floreşti. La nivel naţional pre-valenţa elevilor cu fluoroză dentară constituie 15%, o cifră practic identică cu ponderea probelor de apă neconforme la conţinutul de fluor. În r-nele Ungheni şi Ciadîr-Lunga s-a relevat o legătură între ponderea înaltă a probelor de apă neconformă la fluor şi propor-ţia de 1,4 ori mai mare decât media pe republică a bolilor sistemului osteo-articular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv la copii în vîrstă de 0-17 ani18.

Fiecare al 40-lea elev (2,4 la sută din total) se expune unor riscuri de sănătate ca ur-mare a consumului de apă neconformă privind conţinutul de Bor19, necorespunderea probelor de apă la acest element chimic fiind depistată în aproape 1/3 teritorii adminis-trative (Figura 7.). Cu toate că nu există studii ce ar demonstra impactul consumului de apă potabilă necorespunzătoare la conţinutul de Bor, sunt efectuate cercetări care sugerează nocivitatea asupra inimii, vaselor sangvine, ficatului, organelor reproductive şi asupra dezvoltării fătului20.

Concentraţii mai înalte de Bor s-au înregistrat în apele de consum din raioanele Glodeni şi Făleşti – între 1-1,5 mg/l, iar în UTA Găgăuzia (r-nul Ciadâr-Lunga) – până la 3 mg/l. Arealul răspândirii acestui element chimic în Zona de Sud a ţării este UTA Găgăuzia, r-nele Taraclia şi Cahul, în Zona de Nord a ţării – r-nele Făleşti, Sângerei şi Edineţ şi în Zona de Centru – r-nele Străşeni şi Hînceşti. Sunt necesare studii speciale pentru a estima starea sănătăţii elevilor expuşi unui risc mai înalt la Bor în comparaţie cu cea a copiilor din teritoriile administrative unde nu s-au înregistrat probe de apă neconformă după aceste elemente chimice. Ar prezenta interes cercetarea eventualelor corelaţii între cea mai înaltă pondere de probe de apă neconforme la Bor şi nivelul de 5 ori peste media pe republică a prevalenţei hepatitelor cronice şi cirozelor hepatice (1148,8 la 100 mii locuitori în anul 2009) la copiii de vârsta 0-17, care se înregistrează în r-nul Ciadâr-Lunga din UTA Găgăuzia21. De asemenea, în acest raion se atestă cea mai ridicată morbiditate din ţară (cca. 3 ori mai mare decît media pe republică) prin malformaţii con-genitale, deformaţii şi anomalii cromozomiale la copii în vîrsta 0-17 ani22

Prezenţa Fluorului şi Borului în apă depinde preponderent de particularităţile morfo-ge-ologice ale rocilor ce separă straturile acvifere şi se depistează mai ales în apele de pro-funzime, unde practic nu există impactul activităţilor umane23. Iar necorespunderea la conţinutul de Fluor şi Bor stabilită, de regulă, în şcolile care se alimentează din apeduct şi doar din anumite zone geografice bine definite, confirmă acestă situaţie. Prin urma-re, pentru a proteja sănătatea elevilor de efectele nefaste ale concentraţiilor sporite de Fluor şi Bor, sunt necesare proceduri specifice de purificare a apei, deoarece acestea sunt elemente chimice stabile, indezirabile, iar concentraţia lor nu se modifică pe durata distribuirii apei de la sursă până la consumator sau în rezultatul dezinfecţiei apei şi deci nu pot fi înlăturate prin metodele de tratare clasice24.18 ExpunerealacantităţimarideBor(aproximativ30gdeacidboric)înperioadescurtedetimppoateafectastomacul,intestinele,ficatul,rinichii,creierulşiînceledinurmăpoateducelamoarte.Sursa:http://www.atsdr.cdc.gov/tfacts26.pdf19 Sursa:http://www.atsdr.cdc.gov/ToxProfiles/tp26.pdf20 SănătateaPublicăînMoldova2009,CentrulNaţionaldeManagementînSănătate,Chişinău,2010.21 Ibidem22 Sursa:CentrulNaţionaldeSănătatePublică23 Ibidem24 ConformrecomandărilorOMSdeclasificarearisculuicondiţionatdeapă(GuidelinesforDrinking-waterQuality.ThirdEdition.Volume1.Recommendations)

13


Figura 7. Ponderea elevilor expuşi la Bor, corelată cu rata de probe neconforme atestată în diferite unităţi administrativ-teritoriale

De remarcat faptul că la nivel naţional, sănătatea elevilor nu este expusă la riscuri provo-cate de Arsen, Plumb, Cianuri şi Pesticide, deoarece verificarea probelor de apă din in-stituţiile preuniversitare nu a înregistrat neconformităţi după parametrii chimici respectivi.

În dependenţă de ponderea elevilor expuşi la factorii de risc determinaţi de polu-area microbiană, cu Nitraţi, Fluor şi Bor a apelor de consum uman, mai mult de

14


2/3 din unităţile administrativ-teritoriale sunt clasificate ca având risc major şi moderat pentru sănătate� (Tabelul 4.).

Tabelul 4. Repartizarea unităţilor administrativ-teritoriale în dependenţă de expunerea elevilor la factorii de risc condiţionaţi de calitatea apei potabile

Categoria I –risc nesemnificativ

Categoria II – risc minor

Categoria III – risc moderat

Categoria IV – risc major

Categoria V - risc catastrofal

m. Chişinăur-nul Basarabeasca r-nul Dubăsari

r-nul Drochiar-nul Cahulr-nul Leovar-nul Bricenir-nul Anenii Noir-nul Orheir-nul Cimişlia

m. Bălţir-nul Glodenir-nul Sângereir-nul Hânceştir-nul Teleneştir-nul Rezinar-nul Ocniţa,r-nul Râşcani r-nul Floreştir-nul Căuşenir-nul Nisporenir-nul Călăraşir-nul Străşeni r-nul Cantemir

r-nul Şoldăneşti r-nul Edineţ r-nul Donduşenir-nul Ungheni r-nul Soroca UTA Găgăuzia (Ciadâr-Lunga)r-nul Criulenir-nul Ialoveni r-nul Ştefan Vodăr-nul Taraclia r-nul Făleşti

Din calculele efectuate derivă că fiecare al 4-lea elev se expune unui risc major de sănătate datorat consumului apei potabile în instituţiile preuniversitare, risc moderat are fiecare al 3-lea elev şi risc minim sau nesemnificativ - fiecare al 6-lea şi, respec-tiv, al 5-lea elev (Figura 8.). Prin urmare, 61% din elevii din Republica Moldova sunt expuşi unui risc moderat sau major condiţionat de calitatea apei potabile în şcoli.

Figura 8. Distribuirea elevilor în dependenţă de gradul expunerii la factorii de risc

28 %

33 %

17 %

22 %

15


V. ACCESUL ELEVILOR LA CONDIŢII IGIENICE ÎN ŞCOLI

Accesul elevilor la condiţii igienice după cele mai importante componente ale siste-melor de alimentare cu apă potabilă şi de sanitaţie: lavoare, săpun, şerveţelele de unică folosinţă, uscătoare pentru mâini şi WC, este mai redus pentru copiii ce îşi fac studiile în instituţiile preuniversitare din zonele rurale (Figura 9.)

Figura 9. Ponderea instituţiilor preuniversitare din sectorul urban şi cel rural, unde sunt lipsă condiţiile igienice de bază

Prezenţa lavoarelor s-a atestat în 98,4 la sută din şcoli, dar în 15,2 la sută din acestea starea lavoarelor este nesatisfăcătoare. De consemnat că elevii din şcolile rurale suportă mai des lipsa condiţiilor de a se spăla pe mâini la şcoală, decât cei din şcolile urbane. Astfel nu există condiţii de spălare pe mâini în 232 de instituţii preuniversitare, din cauza că lipsesc robinetele şi sunt deteriorate chiuvetele.

Nu s-a putut analiza amplasarea lavoarelor în raport cu WC şi în funcţie de accesibili-tatea pe durata pauzei între lecţii, obiectiv pentru care se impune a realiza un studiu special de caz în acest sens. Însă locul amplasării lavoarelor în şcoală, nu favorizează elevii să respecte reguli elementare de igienă de a se spăla pe mîîni înainte de masă şi după vizitarea WC, deoarece doar în 74,8 la sută din şcoli există lavoare la canti-nă şi numai în 24,4 la sută în WC (Figura 10.). Astfel există pericolul ca elevii să nu reuşească să-şi spele mîinile îndată după vizitarea WC şi înainte de a lua masa, fiind expuşi riscului de a se îmbolnăvi de boli25 transmise prin „mîinile murdare”. 25 Boliinfecşioaseşiparazitareaşaca:HepatitaviralăA,Dizenteriabacteriană,Etretite,Colite,Gastrointerite,Ascaridoza,Enterobio-za,Himenolepidozaetc.

100%

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

0,3

PondereainstituţiilorcenuaulavoarePondereainstituţiilorcustareasanitaro-tehnicăalavoarelornesatisfăcătoarePondereainstituţiilorundelipseştesăpunulPondereainstituţiilorundelipsescşerveţelelePondereainstituţiilorundelipsescuscătoarele

Urban Rural Total RM

2 1,63,7

19,215,2

11,8

29,224,6

42

56,352,3

75,9

88,284,6

16


Figura 10. Proporţia instituţiilor preuniversitare în dependenţă de locul amplasării lavoarelor

Accesul elevilor la condiţii igienice adecvate este nepotrivit şi din cauza lipsei să-punului lichid sau solid, fiindcă acesta lipseşte în 1/4 din instituţiile preuniversitare. Cei mai defavorizaţi sunt elevii din şcolile r-lor Călăraşi, Basarabeasca, Cimişlia şi Leova, unde săpunul lipseşte în jumătate din numărul de şcoli.

În 2/3 din şcolile din republică la sfârşitul anului şcolar 2008/2009 nu existau uscă-toare pentru mâini. În general, 70% din instituţiile preuniversitare duc lipsă de toate trei facilităţi: săpun, şerveţele şi uscătoare. Cei mai dezavantajaţi în acest sens sunt elevii din şcolile raioanelor Basarabeasca şi Donduşeni. Cca 70% din şcolile a 1/3 din teritoriile administrative se confruntă cu lipsa a două din cele trei facilităţi de igienizare.

În 95 la sută din şcolile rurale există doar WC externe pe hazna. Astfel că marea majoritate a copiilor din şcolile rurale (55% din totalul elevilor din republică) sunt lipsiţi de WC interioare (Figura 11.).

74,8

18,8

36,9

24,4

ÎncantinaÎnWCÎncoridorÎnaltelocuri

17


Figura 11. Ponderea instituţiilor preuniversitare din sectorul urban şi cel rural, unde starea sanitaro-tehnică a WC este insatisfăcătoare şi lipseşte hârtia igienică

În 24,3 la sută din şcoli WC se află într-o stare sanitaro-tehnică nesatisfăcătoare. Astfel doi copii din zece acced în WC ce nu corespund exigenţelor sanitare, ceea ce implică riscul de apariţie a bolilor diareice acute şi parazitare. Alarmantă se prezintă situaţia mai ales la capitolul de asigurare cu hârtie igienică, care lipseşte în 2/3 din WC în şcolile urbane şi practic în toate WC din şcolile rurale. În WC externe pe haz-na lavoarele sunt practic inexistente.

100%

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

Instituţiilecustareasanitaro-tehnicăaWC-urilornesatisfăcătoareInstituţiileundeînWClipseştehârtiaigienică

Urban Rural Total RM

18,1 26,7 24,3

72,4 95,5 75,9

18


Figura 12. Ponderea şcolilor amenajate doar cu WC-uri externe pe hazna

19


VII. APLICAREA PRACTICILOR IGIENICE DE CĂTRE ELEVI

Lipsa posibilităţii de a se spăla pe mâini la şcoală au confirmat-o cca. 14,1% din elevii intervievaţi din regiunea de Sud a republicii, 9,2% de Nord şi 8,3% de Centru, astfel corelându-se cu rezultatele estimării accesului la condiţii igienice, unde s-a constatat că în 15,2 la sută din şcoli starea lavoarelor este nesatisfăcătoare. Pon-derea copiilor care au menţionat despre lipsa condiţiilor de a se spăla pe mâini la şcoală, este mai mare în sectorul rural (11,6%) faţă de cel urban (8,6%), care încă o dată în plus demonstrează că copii nu au acces universal la condiţii igienice adec-vate în şcoli.

Acasă, înainte de masă se spală pe mâini 87 la sută din elevi, iar la şcoală doar 25,9 la sută elevi, cu o pondere aproximativ egală pe sectoare, sexe, zone geografice (Figura 12.). Prin urmare, din nou se dovedeşte că în instituţiile preuniversitare nu sunt create condiţii adecvate de igienă, dar şi de educaţie a culturii sanitare la elevi.

Figura 13. Proporţia copiilor din sectorul urban şi cel rural care îşi spală mâinile înainte de masă la şcoală şi acasă

Dispun de robinete în locuinţă doar 22,7% de copii din localităţile rurale, pe când în zonele urbane proporţia accesului la aceste utilităţi igienice este de 64,5 %, ceea ce reduce posibilitatea copiilor de la sate de a obţine şi respecta practicile igienice necesare.

Cu toate acestea, băieţii şi fetele din sectorul rural, 69 şi, respectiv, 65 la sută, au menţionat că dimineaţa obişnuiesc să se spele pe mâini şi pe faţă, comparativ cu 58 şi, respectiv, 56 la sută în aceleaşi grupe din sectorul urban, şi asta în situaţia când

100%

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

UrbanRuralÎnainte de masă acasă Înainte de masă la școală

87,4

26,6

84,6

25,2

20


cei din urmă beneficiază de sisteme de sanitaţie mai bune la domiciliu. Astfel copiii din sectorul urban au posibilitate mai mare de a face duş dimineaţa (fete – 27,4%; băieţi – 23,7%), decât copiii de la sate (fete - 16,1%; băieţi – 13,1%).

Se spală pe dinţi dimineaţa şi seara 69 la sută din elevii chestionaţi, iar 22 la sută au menţionat că se spală pe dinţi numai dimineaţa, ultimii nerespectînd igiena cavităţii bucale. Probabil că această stare de lucruri, de rînd cu consumul apei potabile ne-conforme la conţinutul de Fluor, defineşte ponderea înaltă (la nivel naţional - 35.3 la sută în 2009) a copiilor care, fiind examinaţi profilactic, necesită asanarea cavităţii bucale26.

Doar 27 la sută din elevii intervievaţi au anunţat că se folosesc de WC asigurate cu apă pentru spălatul mâinilor. În sectorul rural 15,6% din elevi au anunţat că au acces la WC asigurate cu apă pentru spălatul mâinilor, iar în sectorul urban numărul acesta a fost de 39%, ceea ce înseamnă de 2 ori mai mult. Indiferent de această discrepanţă, asigurarea cu condiţii igienice adecvate este sub nivel în toate instituţi-ile preuniversitare din ţară - atât în şcolile rurale, cât şi cele urbane.

Evaluarea nivelului de satisfacţie de condiţiile igienice din şcoli a evidenţiat că 52 la sută din respondenţi nu sunt mulţumiţi de starea WC din şcoală, copiii, de la 79 până la 94 la sută, invocând în prim plan faptul că în WC niciodată nu este hârtie igienică. Şi aceasta în situaţia cînd în rezultatul analizării condiţiilor igienice din şcoli s-a constatat că starea sanitaro-tehnică a WC este nesatisfăcătoare în 24,3 la sută din şcoli.

Toate cele apreciate atestă insuficienţa măsurilor de asigurare a condiţiilor igienice adecvate în instituţiile preuniversitare, iar starea necorespunzătoare a sistemelor de sanitaţie din şcoli prezintă pericole reale pentru sănătatea copiilor, în special prin riscul de a contacta boli infecţioase şi parazitare. Situaţia este îngrijorătoare dacă considerăm faptul că morbiditatea copiilor în vârsta de 0-17 ani prin boli infecţioase şi parazitare s-a majorat în anul 2008 cu 21,6% (71,8 mii copii) în comparaţie cu anul 2004 (56.3 mii copii)27

26 SănătateaPublicăînMoldova,CentrulNaţionaldeManagementînSănătate,Chişinău,200927 AnuarulStatisticalRepubliciiMoldova,2009,Chişinău2009,BiroulNaţionaldeStatistică

21


Figura 14. Gradul de risc combinat asupra sănătăţii elevilor – calitatea neconformă a apei potabile la continutul de Bor, Fluor, Nitraţi, poluare microbiană şi sanitaţie inadecvată

22


CONCLUZIIÎn pofida aşteptărilor, instituţiile preuniversitare din Republica Moldova nu asigură accesul universal al copiilor la apă potabilă sigură şi la condiţii igieni-ce adecvate, constatare care vizează mai cu seamă copii din şcolile rurale.

Elevii din şcolile rurale sunt cei expuşi mai frecvent la riscuri de îmbolnăvire din cauza consumului de apă nesigură şi a condiţiilor igienice precare din şcoli. În 1/3 din instituţiile preuniversitare, alimentarea cu apă potabilă se face din surse neprotejate şi expuse riscului de contaminare. În fiecare a 5-a şcoală din re-publică nu se respectă zona de protecţie sanitară pentru sursa de apă, 80 la sută din acestea fiind din sectorul rural.

Măsurile de asigurare a siguranţei şi conformităţii apei destinate consumului uman în instituţiile preuniversitare din Moldova sunt insuficiente, de vreme ce 61 la sută din elevi se expun unui risc de sănătate moderat sau major condiţio-nat de poluarea microbiană a apelor de consum şi de conţinutul excesiv de Nitraţi, Fluor şi Bor.

În Moldova, cel puţin 3 elevi din 10 consumă la şcoală doar apă din fântâni. De altfel anume în şcolile rurale, care se alimentează cu apă din fântâni s-a înregistrat cel mai înalt nivel de necorespundere a calităţii apei potabile pentru poluarea micro-biană şi cu Nitraţi. Astfel elevii din şcolile rurale sunt expuşi mai des riscului de a se îmbolnăvi de boli diareice acute şi de a se intoxica cu Nitraţi.

Instituţiile preuniversitare, unde apeductele funcţionează cu întreruperi, se confruntă cu un risc mai înalt de poluare microbiană a apei potabile. Şi din nou cel mai mult sunt afectaţi de întreruperea aprovizionării cu apă de apeduct elevii şcolilor rurale, în special din regiunea de Sud a republicii, unde acest fenomen se înregistrează mai des.

În Republica Moldova fiecare al 4-lea elev se expune unui risc major prin con-sumul de apă neconformă normelor sanitare, unui risc moderat - fiecare al 3-lea elev. În total, 20,8 la sută din elevi consumă ape suprasaturate cu Nitraţi, 17 la sută consumă ape poluate cu microbi, ape neconforme la conţinutul de Fluor – 13,5 la sută şi într-o proporţie mai mică – 2,4 la sută – ape cu exces de Bor.

Insuficienţa măsurilor de îmbunătăţire a accesului tuturor copiilor, atât la apă potabilă sigură, cât şi la condiţii adecvate de igienă în şcoli, se află printre ca-uzele care nu pot asigura reducerea la copii a morbidităţii prin boli infecţioase şi parazitare. Mai mult ca atât, afectarea prin aceste maladii este în creştere la co-piii de vârsta de 15-17 ani care în anul 200728 s-a majorat cu 33 la sută faţă de anul 200429. De asemenea există o asociere între cea mai înaltă pondere de probe de apă neconforme la Fluor (rle Făleşti, Glodeni, Călăraşi, Ungheni) şi prevalenţa fluo-

28 Celemairecentedatefăcutepublice29 OcrotireaSănătăţiiînRepublicaMoldova,BiroulNaţionaldeStatisticăalRepubliciiMoldova,Chişinău,2008

23


rozei dentare şi la Bor (r-nul Ciadîr-Lunga - UTA Găgăuzia) şi nivelul de cinci ori mai mare decât media pe republică a prevalenţei hepatitelor cronice, cirozelor hepatice şi de trei ori a malformaţiilor congenitale, deformaţiilor şi anomaliilor cromozomiale la copii în vîrsta de 0-17 ani în anul 200930.

Este redus accesul elevilor la lavoare, săpun, uscătore şi şerveţele de unică folosinţă pentru mâini şi la condiţii îmbunătăţite în WC din şcoli. Locul ampla-sării lavoarelor în şcoală nu favorizează respectarea de către elevi a regulilor ele-mentare de igienă, precum spălatul pe mîîni înainte de masă şi îndată după vizita-rea WC, deoarece doar în 74,8 la sută din şcoli există lavoare la cantină şi numai în 24,4 la sută în WC. De asemenea, 24% din WC în instituţiile preuniversitare se află într-o stare sanitaro-tehnică deplorabilă, adică are de suferit a 5-a parte din întreg efectiv de elevi din ţară. Iar mai mult de 55 la sută, în marea lor majoritate elevi din şcolile rurale, au acces doar la WC externe pe hazna, pentru că în 95% din şcolile rurale există doar acest tip de WC.

Condiţiile igienice insatisfăcătoare din şcoli prezintă risc pentru sănătatea elevilor şi prin faptul că nu contribuie la formarea şi consolidarea continuă a deprinderilor igienice ale copiilor, pentru că starea mediului ocupaţional în care se află copilul joacă un rol important în dezvoltarea practicilor igienice.

Copiii din sectorul rural au posibilităţi mai reduse de a deprinde şi a respecta practicile igienice necesare, deoarece nu le este asigurat accesul la robinete în locuinţe şi la şcoală, ei fiind astfel defavorizaţi în raport cu copiii ce habitează în zone urbane, care au mai multe şanse de a învăţa şi respecta practicile igienice de primă necesitate umană. Din cele constatate în cadrul studiului, la şcoală se spală pe mâini înainte de masă doar 26 la sută din elevii intervievaţi, comparativ cu 87 la sută – acasă. De această situaţie mulţi copii se arată nemulţumiţi (52% din cei chestionaţi). Starea cea mai gravă se atestă în şcolile rurale, unde numai 15,6 la sută din elevi au relatat că au acces la WC asigurate cu apă pentru spălatul mâinilor. Rezultatele studiului efectuat au evidenţiat clar faptul că în cea mai mare parte din instituţiile preuniversitare rurale din Republica Moldova starea sistemelor de sanitaţie este mult sub limita exigenţelor, ceea ce nu permite de a asigura accesul universal al elevilor la condiţii adecvate de igienă, de cultivare şi de aplicare a practicilor igienice.

30 SănătateaPublicăînMoldova,CentrulNaţionaldeManagementînSănătate,Chişinău,2010.

24


RECOMANDĂRI Definitivarea şi aprobarea în Republica Moldova a unui nou Plan de Acţiune pen-tru Sănătate în Relaţie cu Mediul, care să includă priorităţile Planului European de Acţiune pentru Sănătatea Copiilor în Relaţie cu Mediul, adoptat la Conferinţa a IV-a Europeană interministerială în probleme de sănătate şi mediu din iunie 2004 la Bu-dapesta şi a Declaraţiei Conferinţei Europene ministeriale de Sănătate şi Mediu, ce s-a desfăşurat în luna martie 2010 la Parma, cu motoul „Protecţia Sănătătii Copiilor într-un Mediu în Schimbare”. Identificarea în cadrul realizării Strategiei privind aprovizionarea cu apă şi canali-zare a localităţilor din Republica Moldova sau, în caz de necesitate, suplimentarea acesteia cu măsuri specifice de dezvoltare a infrastructurii şcolilor rurale, care să se concentreze pe teritoriile defavorizate şi care să asigure accesul tuturor elevilor la sisteme îmbunătăţite de apă potabilă şi condiţii igienice adecvate.

Promovarea şi includerea prioritară în proiectele de modernizare a infrastructurii de aprovizionare cu apă şi canalizare, susţinute de partenerii internaţionali de dezvol-tare, a localităţilor mai defavorizate din punct de vedere al calităţii apei potabile, al factorilor de alimentare cu apă potabilă şi al accesului elevilor la condiţii igienice (cca. 100 şcoli prezentate în anexă).

Asigurarea siguranţei apei destinate consumului uman prin implementarea tehnici-lor adecvate de tratare, pentru a modifica proprietăţile apei înainte de a fi distribuită, astfel încât să se reducă sau să se elimine riscul necorespunderii parametrilor valo-rici la momentul furnizării. Asemenea sisteme se vor pune în valoare în primul rând la şcolile racordate la apeducte cu calitatea neconformă a apei potabile (peste 500 şcoli identificate în cadrul Studiului).

Responsabilizarea conducătorilor instituţiilor de învăţământ şi a autorităţilor admi-nistraţiei publice locale şi centrale de specialitate ce au în subordine asemenea in-stituţii pentru asigurarea accesului copiilor la condiţii igienice adecvate în şcoală, în primul rând prin crearea şi modernizarea sistemelor de sanitaţie în toate instituţiile preuniversitare din republică.

În baza controalelor periodice ale calităţii apei potabile în şcoli, instituţiile Serviciu-lui de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice trebuie să informeze administraţia instituţiilor preuniversitare, autorităţile administraţiei publice locale şi centrale de specialitate, elevii şi părinţii despre rezultatele controlului calităţii apei şi să asigure consilierea acestora cu privire la orice măsură de remediere posibilă pe care trebuie să o întreprindă.

Informarea şi iniţierea elevilor şi cadrelor didactice în probleme ce ţin de protecţia apei potabile şi impactul acesteia asupra sănătăţii şi promovarea practicilor igienice pozitive în rândul elevilor.

25


Plasarea la loc vizibil în fiecare instituţie preuniversitară din republică a rezultatelor studiului, informaţie care să specifice dacă apa furnizată elevilor respectă normele sanitare privind calitatea apei potabile31, precum şi efectele negative asupra sănă-tăţii în cazul necorespunderii acestor normele.

Instituţiile Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice urmează să am-plifice şi să diversifice măsurile de informare adecvată şi actualizat a consumatorilor privind calitatea apei destinate consumului uman, inclusiv prin publicarea pe pagina Web a instituţiilor Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice a rezulta-telor controlului calităţii apei potabile din sursele de apă verificate.

31 AprobateprinHotărâreaGuvernuluinr.934din15august2007cuprivirelainstituireasistemuluiinformaţionalautomatizat„Regis-truldestatalapelorminerale,naturale,potabileşibăuturilornealcooliceîmbuteliate”

26


ANEXĂLista celor mai defavorizate instituţii preuniversitare după nivelul de calitate a apei potabile, după starea sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă şi de sanitaţie de care dispun

n/o

Denumirea instituţiei Calitatea apei po-tabile distribuită în

şcoală

Starea sistemelor de alimentare cu apă potabilă în

şcoală

Starea sistemelor de sanitaţie în

şcoală

confor-mă

necon-formă

adecvate nea-decvate

adec-vate

neadec-vate

1 Şcoala medie 65, s. Condriţa, mun.Chişinău X X X2 Gimnaziul din s. Teliţa, r-nul Anenii Noi X X X3 Gimnaziul din s. Maximovca, r-nul Anenii Noi X X X4 Şcoala medie, s.Delacău, r-nul Anenii Noi X X X5 Liceul teoretic, s Abaclia, r-nul Basarabeasca X X X6 Liceul teoretic, s.Drepcăuţi, r-nul Briceni X X X7 Gimnaziul din s. Bălcăuţi, r-nul Briceni X X X

8 Şcoala medie “ Nicolae Neculce”, s. Baurci-Moldoveni, r-nul Cahul X X X

9 Gimnaziul “Mihai Sadoveanu”, s.Andruşul de Sus, r-nul Ca-hul X X X

10 Gimnaziul “Mircea cel Bătrân”, s.Trifeşti, r-nul Cahul X X X11 Şcoală medie, s. Vadul lui Isac, r-nul Cahul X X X12 Gimnaziul din s. Capaclia, r-nul Cantemir X X X 13 Şcoala primară, s. Ghioltosu, r-nul Cantemir X X X14 Liceul teoretic, s.Baimaclia, r-nul Cantemir X X X15 Liceul teoretic, s. Dereneu, r-nul Călăraşi X X X16 Gimnaziul din s. Bahmut, r-nul Călăraşi X X X17 Gimnaziul din s . Hogineşti, r-nul Călăraşi X X X18 Gimnaziul din s. Baimaclia, r-nul Căuşeni X X X19 Gimnaziul din s. Ursoaia, r-nul Căuşeni X X X 20 Gimnaziul din s. Florica, r-nul Căuşeni X X X 21 Gimnaziul din s. Cenac, r-nul Cimişlia X X X22 Gimnaziul din s.Sagaidac, r-nul Cimişlia X X X23 Liceul teoretic, s. Batâr, r-nul Cimişlia X X X24 Gimnaziul din s.Pohrebea, r-nul Dubăsari X X X25 Gimnaziul din s.Paşcani, r-nul Criuleni X X X26 Liceul teoretic, s. Cimişeni, r-nul Criuleni X X X27 Şcoala medie, s.Hârtopul-Mare, r-nul Criuleni X X X28 Gimnaziul din s.Codrenii Noi, r-nul Donduşeni X X X 29 Gimnaziul din s.Pivniceni, r-nul Donduşeni X X X30 Gimnaziul din s.Donduseni, r-nul Donduşeni X X X31 Şcoala medie, s. Nicoreni, r-nul Drochia X X X32 Gimnaziul din s. Macareuca, r-nul Drochia X X X33 Gimnaziul din s.Volodeni, r-nul Edineţ X X X 34 Liceul teoretic, s.Brânzeni, r-nul Edineţ X X X35 Gimnaziul din s.Bur-nulăneşti, r-nul Edineţ X X X36 Şcoala medie, s. Ruseni, r-nul Edineţ X X X37 Gimnaziul din com. Călugăr, r-nul Făleşti X X X38 Liceul teoretic, s. Risipeni, r-nul Făleşti X X X 39 Gimnaziul din s. Burghelea, r-nul Făleşti X X X40 Gimnaziul din s. Nicolaevca, r-nul Floreşti X X X 41 Liceul teoretic, s. Sănătăuca, r-nul Floreşti X X X42 Gimnaziul din s. Sevirova, r-ul Floreşti X X X43 Gimnaziul din s. Fundurii Noi, r-nul Glodeni X X X

27


44 Gimnaziul din s. Viişoara, r-nul Glodeni X X X 45 Şcoala medie, s.Iabloana, r-nul Glodeni X X X46 Gimnaziul din s. Obileni, r-nul Hînceşti X X X47 Liceul teoretic Mingir, r-nul Hînceşti X X X48 Gimnaziul din s. Dancu, r-nul Hînceşti X X X 49 Gimnaziul din s. Căţăleni, r-nul Hînceşti X X X 50 Gimnaziul din s. Sărata-Mereşeni, r-nul Hînceşti X X X51 Gimnaziul din s. Hansca , r-nul Ialoveni X X X52 Gimnaziul din s. Văsieni, r-nul Ialoveni X X X53 Gimnaziul din s. Pojăreni, r-nul Ialoveni X X X54 Gimnaziul din s. Carbuna, r-nul Ialoveni X X X55 Gimnaziul din s. Tochile - Răducani, r-nul Leova X X X56 Şcoala medie, s. Tomai, r-nul Leova X X X 57 Gimnaziul din s. Covur-nului, r-nul Leova X X X58 Gimnaziul din s. Hănăşenii Noi, r-nul Leova X X X59 Gimnaziul din s. Valea-Trăisteni, r-nul Nisporeni X X X60 Liceul teoretic, Selişte, r-nul Nisporeni X X X61 Liceul teoretic, s. Vărzăreşti, r-nul Nisporeni X X X62 Gimnaziul din s. Paladea, r-nul Ocniţa X X X 63 Gimnaziul din s. Naslavcea, r-nul Ocniţa X X X64 Liceul teoretic, s. Bieşti, r-nul Orhei X X X 65 Gimnaziul din s. Dîşcova, r-nul Orhei X X X66 Gimnaziul din s. Gordineşti, r-nul Rezina X X X67 Liceul teoretic, s. Echimăuţi, r-nul Rezina X X X 68 Gimnaziul din s. Horodişte, r-nul Rîşcani X X X69 Gimnaziul din s. Pociumbeni, r-nul Rîşcani X X X70 Gimnaziul din s. Sturzeni, r-nul Rîşcani X X X71 Gimnaziul din s. Ţâpleşti, r-nul Sîngerei X X X72 Şcoala medie, s.Drăgăneşti, r-nul Sîngerei X X X73 Liceul teoretic, s. Rădoaia, r-nul Sîngerei X X X74 Gimnaziul din s. Dărcauţi, r-nul Soroca X X X 75 Liceul teoretic, s. Vasilcău, r-nul Soroca X X X76 Şcoală medie, s. Şeptelici, r-nul Soroca X X X77 Gimnaziul,din s. Dubna, r-nul Soroca X X X 78 Şcoală medie, s. Pănăşeşti, r-nul Străşeni X X X79 Gimnaziul din s. Draguşeni, r-nul Străşeni X X X80 Gimnaziul din s. Chirianca, r-nul Străşeni X X X81 Gimnaziul din s. Fuzăuca, r-nul Şoldăneşti X X X82 Liceul teoretic, Vadul-Raşcov, r-nul Şoldăneşti X X X83 Gimnaziul din s. Poiana, r-nul Şoldăneşti X X X84 Liceul teoretic, s. Ermoclia, r-nul Ştefan Vodă X X X 85 Şcoală medie, s. Purcari, r-nul Ştefan Vodă X X X86 Liceul teoretic, s. Caplani, r-nul Ştefan Vodă X X X87 Gimnaziul din s.Hîrtop, r-nul Taraclia X X X88 Liceul teoretic, s. Albota de Jos, r-nul Taraclia X X X89 Gimnaziul din s.Bogzeşti, r-nul Teleneşti X X X90 Gimnaziul din s.Cucioaia, r-nul Teleneşti X X X91 Gimnaziul din s.Codru Nou, r-nul Teleneşti X X X92 Gimnaziul din s. Boghenii Noi, r-nul Ungheni X X X93 Gimnaziul din s.Năpădeni, r-nul Ungheni X X X94 Gimnaziul din s. Unţeşti, r-nul Ungheni X X X95 Gimnaziul din s. Negurenii Vechi, r-nul Ungheni X X X96 Liceul teoretic, s. Russcaia-Chiselia, r-nul Comrat X X X 97 Liceul teoretic, s. Beşalma, r-nul Comrat X X X 98 Şcoală medie, s. Cazaclia, r-nul Cadîr Lunga X X X99 Gimnaziul din s. Gaidar, r-nul Cadîr Lunga X X X100 Gimnaziul din s. Cişmichioi, r-nul Vulcăneşti X X X101 Şcoala primară, s. Carbalia, r-nul Vulcăneşti X X X

calitatea apei, a sanitaţiei şi a practicilor de igienă în şcolile din ...

Documents

Transcript of calitatea apei, a sanitaţiei şi a practicilor de igienă în şcolile din ...