Calculul Pentru Hala Industriala. Metoda Punct Cu Punct
-
Upload
anisoara-mindrila -
Category
Documents
-
view
93 -
download
5
description
Transcript of Calculul Pentru Hala Industriala. Metoda Punct Cu Punct
Calculul pentru hala industriala
Metoda punct cu punct.
Parametrii geometrici : A 38:= m - lungimea halei
B 30:= m - latimea halei
H 9.8:= m - inaltimea halei
hp 1.6:= m - distanta de la pardoseala la planul util
ht 0.555:= m - distanta de la tavan la planul deschiderii corpului de iluminat
Suprafata planului util: S A B⋅:= S 1.14 103
×= m2
Distanta de la tavan la planul deschiderii corpului de iluminat:
h H hp ht+( )−:= h 7.645= m
Din anexa II 2.3 pag. 46 aleg valoarea normata a iluminarii(sectii prelucrari mecanice de precizie medie):
Em 300:= lx
Am ales un corp de iluminat de tip HVSC (anexa 2 pg.75) cu sursa de iluminat tip LVF 250 (pg.53) :
Factorii de reflexie: ρρρρt 0.7:= - coeficient de reflexie al tavanului
ρρρρp 0.5:= - coeficient de reflexie a peretelui
Geometria instalatiei: lc - distanta dintre centrele a 2 c.d.i. vecine presupuse a fi montate pe vf. unui patrat
de latura lc.
- pentru iluminat direct cu lampi fluorescente cu vapori de Hg de inalta presiune
lc 0.395 h⋅:= lc 3.02= m
Distanta c.d.i. - perete (nu sunt locuri de munca langa perete) se adopta astfel :
lp 0.5 lc⋅:= lp 1.51=
Numarul de corpuri de iluminat:
�A
A 2 lp⋅−
lc
1+:= �A 12.584=
Numarul de corpuri de iluminat de pe un rand: �A 13:= c.d.i
Numarul de randuri: �B
B 2 lp⋅−
lc
1+:= �B 9.935= am ales: �B 10:= randuri
Numarul total de corpuri de iluminat va fi de: 36 corpuri de iluminat
� �A �B⋅:= � 130= c.d.i.
Distanta dintre corpurile de iluminat de pe un rand: LcA
�A
:=Lc 2.923= m
Distanta dintre randuri: LrB
�B
:= Lr 3= m
Distanta dintre corpurile de iluminat - perete: Lcp
A �A 1−( ) Lc⋅−
2:= Lcp 1.462= m
Distanta dintre rand - perete: Lrp
B �B 1−( ) Lr⋅−
2:= Lrp 1.5= m
Se determina iluminarile in punctul de calcul "P", presupus a fi i centrul unui camp de colt de catre c.d.i.
"j" echipat cu lampa conventionala de 1000 lm.
Valorile "e.j" se citesc din curbele izolux spatiale sau curbele iluminarii relative trasate pentru c.d.i. ales.
e1
3.05:= lx - iluminarea de la punctul "P" la c.d.i. 1
e2
3.05:= lx - iluminarea de la punctul "P" la c.d.i. 2
e3
3.05:= lx - iluminarea de la punctul "P" la c.d.i. 3
e4
3.05:= lx - iluminarea de la punctul "P" la c.d.i. 4
e5
1.84:= lx - iluminarea de la punctul "P" la c.d.i. 5
e6
1.84:= lx - iluminarea de la punctul "P" la c.d.i. 6
e7
1.84:= lx - iluminarea de la punctul "P" la c.d.i. 7
e8
1.84:= lx - iluminarea de la punctul "P" la c.d.i. 8
e9
1.16:= lx - iluminarea de la punctul "P" la c.d.i. 9
Fata de cele 9 c.d.i suma iluminarilor in punctul"P" este:
1
9
j
ej∑
=
20.72= lx
Pentru incaperi cu degajare medie de praf, fum si funingine factorul de depreciere este :
k 1.5:= (anexa II.4.22, pag. 83)
Fluxul corpului de iluminat calculat pe c.d.i. este : ΦΦΦΦc
1000 Em⋅ k⋅
1
9
j
ej∑
=
:=ΦΦΦΦc 2.172 10
4×= lm
Pentru corp de iluminat cu sursa de iluminat tip LVF250 de tipul HVSC:
se alege fluxul STAS din anexa II.3.6 pentru lampile cu vapori de mercur de inalta presiune pag. 53 :
ΦΦΦΦlSTAS 10600:= lm
Numarul de izvoare de lumina pe c.d.i :
nΦΦΦΦc
ΦΦΦΦlSTAS
:= n 2.049=
Aleg n=8 lampi pe c.d.i. : n 2:=
Se recalculeaza iluminarea :
Emr
n ΦΦΦΦlSTAS⋅
1000 k⋅1
9
j
ej∑
=
⋅:= Emr 292.843= lx
Eroarea de calcul relativa este :
∆∆∆∆EEmr Em−
Em
100⋅:= ∆∆∆∆E 2.386−= % (<10% )
Puterea instalata in incapere se alege din anexa II.3.8 pag. 53:
Pl 250:= W pentru lampa de tip: LVF 250(lampa fluorescenta cu vapori de mercur de inalta
presiune si balon fluorescent cu durata de viata de 6 000 ore)
∆∆∆∆Pb 22:= W puterea pe elementul auxiliar(balastul de tip BVA 250 pg.54)
Ps Pl ∆∆∆∆Pb+:= Ps 272= W
Pi n �A⋅ �B⋅ Ps⋅:= Pi 7.072 104
×= W
Verificarea cantitativa
Aprecierea cantitativa a instalatiei proiectate se face prin compararea rapoartelor iluminarii minima cu
iluminarea medie si a iluminarii medii cu cea a iluminarii maxime, cu valorile recomandate de
literatura(anexa II.7 pag. 87). Iluminarea minima corespunde unuia din punctele "1, 2,3,4", iar cea maxima
unuia din punctele "5, 6, 7, 8".
Iluminarea maxima Emaxdin punctul "1":
ΣΣΣΣej1 44.05:=
Emax1
ΦΦΦΦlSTAS
1000ΣΣΣΣej1⋅:= Emax1 466.93= lx
Iluminarea maxima Emaxdin punctul "2":
ΣΣΣΣej2 48.9:=
Emax2
ΦΦΦΦlSTAS
1000ΣΣΣΣej2⋅:= Emax2 518.34=
lx
Iluminarea maxima Emaxdin punctul "3":
ΣΣΣΣej3 49.7:=
Emax3
ΦΦΦΦlSTAS
1000ΣΣΣΣej3⋅:= Emax3 526.82= lx
Iluminarea maxima Emaxdin punctul "4":
ΣΣΣΣej4 48.9:=
Emax4
ΦΦΦΦlSTAS
1000ΣΣΣΣej4⋅:= Emax4 518.34= lx
Iluminarea minima Emindin punctul "5"
ΣΣΣΣej5 27.6:=
Emin5
ΦΦΦΦlSTAS
1000ΣΣΣΣej5⋅:= Emin5 292.56= lx
Iluminarea minima Emindin punctul "6"
ΣΣΣΣej6 21.8:=
Emin6
ΦΦΦΦlSTAS
1000ΣΣΣΣej6⋅:= Emin6 231.08= lx
Iluminarea minima Emindin punctul "7"
ΣΣΣΣej7 19.8:=
Emin7
ΦΦΦΦlSTAS
1000ΣΣΣΣej7⋅:= Emin7 209.88= lx
Iluminarea minima Emindin punctul "8"
ΣΣΣΣej8 21.8:=
Emin8
ΦΦΦΦlSTAS
1000ΣΣΣΣej8⋅:= Emin8 231.08= lx
Iluminarea minima Emaxse ia in punctul "3": Emax 526.8:= lx
Iluminarea maxima Eminse ia in punctul "7" Emin 209.9:= lx
rapoartele pentru asigurarea uniformitatii sunt urmatoarele:
Emin
Em
0.7= 0.65 -valoare recomandata de STAS, anexa II
Em
Emax
0.569=
Emin
Emax
0.398= 0.3 -valoare recomandata de STAS, anexa II
Aprecierea calitatativa a instalatiei de iluminat
Metoda indicilor de orbire
Pentru a calcula indicele incaperii pentru luminanta vom avea nevoie de dimensiunea incaperii paralela
"x", respectiv perpendiculara "y" pe linia vederii, prin care se intelege acea directie de-a lungul careia se
desfasoara activitatea principala din planul util.
x A:= x 38= m
y B:= y 30= m
Inaltimea de suspendare a c.d.i. fata de linia vederii este:
H1 H hp ht+( )−:= H1 7.645= m
in care: H - inaltimea halei [m]
h.p - distanta de la pardoseala la linia vederii (se lucreaza stand in picioare) [m]
h.t - distanta de la tavan la planul deschiderii c.d.i. [m]
Indicele incaperii pentru iluminat: iLx y⋅
H1 x y+( )⋅:= iL 2.193=
Clasificarea zonala BZ a c.d.i. se face in functie de raportul "Φ.d/Φ.inf", ce este o functie de curba
fotometrica a c.d.i. si indicele local.
In functie de i.L se alege i.BZ - indicele metodei din anexa II. 8.1. pag. 88
iBZ E:= E pentru iL 2:=
Clasificarea BZ pentru c.d.i.
Pentru c.d.i. HVSC - aleg clasa BZ4 din anexa II.8.2 pag. 88
Indicele de orbire de baza (anexa II.8.3 pag.88):
Ib fx
H1
y
H1
, ρρρρt, ρρρρp, ρρρρd, ϕϕϕϕinf.%, ϕϕϕϕsup.%, clasaBZ,
:= f
ϕϕϕϕsup 0:= % ϕϕϕϕinf 100:= %x
H1
4.971=y
H1
3.924=
clasaBZ BZ4:= BZ4ρρρρt 0.7= ρρρρp 0.5= ρρρρd 0.14:= (pg.92)
Se alege din anexa II. 8.6. pag. 92, indicile de orbire de baza pentru c.d.i. din clasa BZ 4:
Ib 22.05:= -indicile de orbire de baza
Indicele de orbire initiali si finali.
Se aleg factorii de corectie(anexa II. 8):
Tc f ϕϕϕϕinf.% ϕϕϕϕsup.%, ϕϕϕϕsup.
ϕϕϕϕinf
, ρρρρt, ρρρρp,
:= fϕϕϕϕsup
ϕϕϕϕinf
0=
Se alege din anexa II. 8. 3. pag. 88: Tc 5.2:=
Tϕϕϕϕ f ϕϕϕϕinf.( ):= f
Din anexa II.3.10 pag. 57 se alege randamentul c.d.i. de uz general: ηηηηc 0.54:=
ϕϕϕϕinf.
ϕϕϕϕinf
100ηηηηc⋅ n⋅ ΦΦΦΦlSTAS⋅:= ϕϕϕϕinf. 1.145 10
4×= lm
Tϕϕϕϕ 6.33:= din anexa II.8.3 pag. 89 Ts f S( ):= f
D 51.5:= m diametrul luat de la corpul de iluminat ales (anexa II.4.15 pag. 75)
Sππππ D
2⋅
4:= S 2.083 10
3×= cm
2
Ts 4−:= din anexa II.8.3 pag. 89
TH1 f H1( ):= fH1 7.645=
TH1 1.31:= din anexa II.8.3. pag 89
Ii Ib Tc+:= Ii 27.25= -indicile de orbire initiala
If Ii Tϕϕϕϕ+ Ts+ TH1+:= If 30.89= -indicile de orbire finala
Se compara valoarea calculata cu cea normalizata, cele doua marimi trebuind sa satisfaca inegalitatea:
If Iadm≤ iar Iadm. 32:=
Iadm- indicile de orbire admisibil (anexa II pg.99 pentru hale cu masini unelte)